Mic tratat de oratorie

Partea I
Cap I
Functia oratorului este acceea de a descoperi in fiecare subiect ceea ce este de
naturra sa persadeze oameni. Aceasta e ste def elocintei: capacitatea de a vedea
in orice subiect ce este de natura sa produca persuasiunea (Chaignet)
Retorica - caracteristici:
-

dimensinuea intentionata a artei oratorice

natura extena a persuasiunii
purtatoare a persuasiunii - triada aristotelica ethos (oratorul), pathos (publicul) si

logos(discursul)
arta oratorica are ca tinta sufletul.

Identitatea artei oratorice:

oratoria este forma a artei si se supune legilor artei
are ca mijloc ed exercitiului cuvantul
se manifesta in numele ideii de frumos
se exerseaza in fata unui public
se exerseaza in planul oralitatii
vizeaza persuasiunea publicului
este asociata unui adevarat spectacol
are diversitate dde semne.

Cap II - Functii:
1. de solutionare a conflictelor:
- conflict de opinie: apare cand exista optinui opuse in legatura cu adevarul
-

tezei supusa discutiei

determinat de diferente de caracterizare alethice (a adevarului, a formelor
acestuia)
Solutionarea conflictelor - demers de ordin rational -> ratiunea este
opusa in scena cu ajutorul discursului.

Forme ale discursivitatii:

argumentarea dialogala - face 2 face:
polilogala - grupuri mici intre ele
arg oratorica - emitent si auditoriu numeros.

2. Functia manipulatorie:
Forme de manipulare: actiuni fizice si actiuni discursive - dupa crteriul
naturii actiunii manipulatorii.
3. Functia persuasiva
elemente:
- liderul carismatic
- autoritatea epistemica (autoritatea celui care stie)
- autoritatea deoontica (celui care detine o functie)
- carisma - factor de persuasiune
- logosul - sursa de persuasiune.
4. Functia hermeneutica
suspiciune ->hermeneutica -> inlaturarea suspiciunii
Functionarea interpretarii:
a. este concept relational (dintre un DAT si un REZULTAT, alaturi de un
INTERPRET)
b. este o relatie care asigura diferenta
c. relatia de interpretare asigura trecerea din domeniul relaului in cel al
posibilului.

Cap III - Sursele originare ale artei oratorice

1. Sursa juridical
- reprrezntata de avocati, din Ant pana azi
Contributii ale judiciarului pt oratorie:
-

gasirea argumentelor dele mai conviongatoare pt sustinerea tezei si

pentru combaterea arg oponentului

preocuparea avocatilor de a da expresivitate sclipitaoare discursului orin
care apara anumite teze

2.
-

Sursa politica
relatia de putere - care obliga la respectarea normelor sociale
puterea legitima (cand poporul o doreste sa o acorde cuiva)
putere nelegitima - lovituri de stat etc

Caile prin care discursivitatea poate asugura legitimitatea puterii>

calea rationalitatii: prez actelor de gandire in cadrul discursului politic - arg

rationala prin argument

calea problematicitatii: aduce in fata auditoriului problemele existente si
se incearca captarea atentiei audit prin promis rezolvarii - > se incearca o
tripla legitimizarea a actelor de putere> legitimitate cognitiva, ideologica,

pragmatica.
calea expresivitatii - forma in care discrsul ese prezentat multimii

Oratoria politica exceleaza prin oratoria parlamentara - modele> Napoleon,

Charles de Gaulle, Winston Churchill, N. Iorga etc.
3. Sursa filosofica
Filosofia antica greaca a fondat dialectica - arta de a purta bine dezbaterile/
Meditatia filosofica are la origini actul mirarii => dialog=> evidentierea
inteleciunii care a adus valorile: armonie, frumos, bine, adevar...
4. Sursa literara
Partea a II-a
Cap I - Inventio sau arta descoperirii si alegerii argumentelor

A construi un discurs inseamna a face un inventar al posibilelor argumente

care sustin sau resping teza pe care o propunem , a alege argumentele
care sunt cele mai puternice in sustinerea sau respingerea tezei, a ordina
argumentele, a aduce citate pentru puterea discursului.
Partile discursului: inventio, dispozitio, elocinta, nevoia si actio.

Inventio - inventarierea si selectarea argumentelor in functie

deforta argumentativa.
Criterii pentru o buna argumentare:
- crit. veridicitatii - sa fie exprimate prin prop adevarate
- crit suficientei - sa beneficieze de atatea argumente cat sa convinga
-

publicul
crit acceptabilitatii - argumentele sa fie puternice si in legatura cu teza
dezbatuta.

Criteriul VERIDICITATII:

O proba este reala daca: este exprmata printr-o prop adevarata, daca este intr-o
relatie de conditionare cu teza.
TRebuie sa cunoastem valoarea de adevara prop care exprima arg in
favarea/respingerea tezei, nu putem supralicitaa utilizarea valorii de adevar a
unui arg determinat la un moment dat.
EX: Copilul a intarziat la scoala pentr ca autobuzul a fost blocat in trafic. (e
veridic)
Criteriul SUFICIENTEI:
daca sunt date premisele (argumentele), atunci este data si cincluzia fatra a mai
trebui nimic altceva pentru a putea adeveri concluzia.
Ex: Aczatul va primi o pedeapsa intre 15 si 20 de ani de inchisoare -> fiindca->
exista suficiente dovezi ca a savarsit crima => toti cei doveditic a au savarsit
crime primesc aceasta pedeapsa.
N.B.! Aceste doua criterii tine de dimensiunea logica a discursului.

c) Criteriul ACCEPTABILITATII (tine de latura psihologica a discursului)

Un argument are sanse mari sa fie acceptata daca>
-

exprima un adevar necesar: de ex: orice triunghi are trei laturi.

argument sa fie parte din spatiul comun cunoasterii comune (razboiul

dintre tari ale Europei sigur afecteaza Europa)

un arg este accept daca este concretizat in marturie credibila.
Dca se apeleaza la marturii pt accept arg trebuie ca persoana ce da
marturie sa fie credibila si arg trbuie coroborate intre ele ca rezultat a mai

multe tipuri de probe.

un argument este accept dca sursa lui originala este o autoritate in
domeniul in care se cere argumentarea.

Genurile oratorice - deliberativ, juridic si demonstrativ

Criterii de distinctie:

a) timpul petrecerii - a delibera> a da sfaturi pentru VIITOR, a judeca evaluare a faptelor din TRECUT, a demonstra - a arata FAPTE DIN PREZENT
b) institutia invocata - a delibera - o adunare: senat, parlament..., a judeca
: judecator, tribunal, a demonstra: multimea, publicul.
c) atitudinea auditoriului - a delibera: atit evaluativa, judiciar : a judeca,
a demonstra: e spectator.
d) finalitatea urmarita - deliberativ: utilul sau nu; juridic: dreptatea sau
nedreptatea; demonstr: a sustine frumosul, binele/ a blama uratul, raul.
\

Alegerea argumentelor in functie de genurile oratorice

Deliberativ: aducerea argumentelor prin care sa spui ca ce vrei sa faci pt
el in viitor a ajutat deja pe altii - argumente analogice (1)
Judiciar: argumente bazate pe fapte (1) pentru ca faptele pot di supuse
judecatii din persp a ce e si nu e drept
Demonstrativ: argumente bazate pe valori (1) petnru ca cinveva poate fi
laudat sau blamat in functie de calitatile pe care le are.

Argumentele bazate pe fapte:

- sa se adapteze la auditoriu
- sa fie coroborate intre ele
- sa fie relevante
- sa lase impresia de max autenticitate.
Argumentele bazate pe valori:
-

sa fie autentice - consensul comunitatii

sa fie cunoscute si recunoscute ca valoare de public
sa fi produs efecte poztive pt viata indiv/comunitatii

Argumente bazate pe analogie:

-

datul sa fie mai cunoscut decat realitatea (itemul convocat ca analog sa

fie mai mare decat situtia actuala> vb Basescu: asa cum si Stefan cel

Mare a luptat si a dus tara la izbanza, as asi noi....bla bla)

analogia sa aiba in atentie aspecte esentiale ale celor douna elemente
puse in relatie
Dispozitio sau arta organizarii argumentelor

Ordonarea discursului vine din ordonarea argumentelor (dpdv al fortei de

intemeiere rationala, al fortei lor tematice, al fortei lor afective) si din
organizarea partilor discursului.
Ordinea structurala a argumentelor:
(dupa modelul sofismului retoric)
1. teza argumentativa
- sg element care nu poate lipsi din nicio argumentare
- enuntarea tezei sa fie clara si distincta
- teza sa fie un enunt egal, deschis, la interpretari.
2. Temeiul argumentarii (dovada, proba)

Organizarea tematica a argumentelor

Schematizarea discursului:

se constitiue numai intr-o situatie de interlocutiune, interlocutiune care

presupune:
- o constructie tematica pe care initiatorul o propune interlocutorului sau

identificarea clara a criteriilor in functie de care se realizaeaza aceasta

contructie tematica de intampinare

e conditionata de o reconstructie a temei din partea interlocutorului, in

functie de ce i se cere.
- e conditionata de prezenta intentiei ca rezultat.
este o imagine cu privire la tema unui discurs: trebuie sa fie sumara, esentiala
este un act intentionat al aceluia care propune constructia discursiva
este purtatoare de semnificatii> una descriptiva si una axiologica.
Organizarea argumentelor:
- crescendo> arg slab->arg puternic -> cel mai puternic arg (Cicero)
- descendendo : arg f p -> arg p[ -> arg slab.
- de mijloc: arg putern -> arg slab -> arg. puternic (Homer)

Organizarea afectiva a argumentelor

rationament intelectiv si afectiv
rat intelect -> deductie -> rationament propozitional (elevii care au emotii se
concentreza mai greu; elevii care dau azi examen au emotii => elevii se
concentreza mai greu) + rationament silogistic (N este o organizatie
suspecta/X este un om onest => ca X nu are nicio legatura cu N)
Partile discursului:
1. Exordium - inceputul unui discurs - captarea bunavointei publicului.
2. Naratiunea - parte a discursuli in care auditoriul ia cunostinta cu cauza
printr-o descriere a acesteia. Se acomodeaza genului oratoriuc caruia ii
apartine discursul. Pt atingerea scopului, trebuie sa aiba coerent interna si
conditie de expresivitate.
3. Dovedirea - producerea probelor concludente in favarea
sustinerii/respingerii - probele sa fie pt convingerea auditoriului
- inseamna sa stii sa manuiesti 2 tipuri de instrumente: argumente
(probele) si tehnici de argumentare (mijloacele prin care verifici
argumentele)
4. Respingerea - a evalua o argumentare inseamna>
a. a determina daca probele utilizate respecta cerintele de adevare. daca
sunt sugiciente, daca sunt acceptate
b. a detrermina daca tehnicile de argumentare sunt corecte.
5. Peroratia - finish-ul discursului. Sa lase o impresie de nestrers auditoriului. E
sub doua forme:
a. rezumat al celor spuse

b. sa indca trairi afective puternice.

Elocutio - arta infrumusetarii discursului
Stiluri:
- simplu
- sublim
- temperat
Calitati ale stilului:
-

acuratetea
claritatea
ritmicitatea.

eleganta