Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vasc Membru Sup
Vasc Membru Sup
Vascularizatia arteriala
Sistemul arterial prezinta o serie de anastomoze care fac ca in caz de osbtructie a unui ram
arterial circulatia deficitara de sub obstructie sa poata fi sustinuta de alte functii arteriale.
Aceste sisteme anastomotice sunt localizate la toate nivelele membrului superior,cu precadere
la nivelul scapulei, treimii superioare a bratului, la nivelul cotului si mai ales la nivelul mainii.
Reteaua arteriala periscapulara
Se formeaza prin anastomoza celor 3 artere scapulare: superioara/suprascapulara,
posterioara/descendenta(ambele ramuri din artera subclaviculara) si artera
subscapulara/infrascapulara(ram din artera axilara).
1)Artera suprascapulara- ajunge in fosa supraspinoasa, trece pe deasupra incizurii
coracoidiene, inconjoara marginea laterala a spinei omoplatului si trece in fosa
infrascapulara(infraspinos), se anastomozeaza cu scapulara inferioara (ramul circumflex
scapular al acesteia).
2)Scapulara posterioara/descendenta- coboara de-a lungul marginii mediale(post) a scapulei si
la varful acesteia se anastomozeaza cu ramul terminal al scapularei inferioare(anastomozarea
se realizeaza prin inosculatie-punere cap la cap, la niv membrelor- nu se stie exact unde se
termina o artera si unde incepe alta). La formarea acestei retele periscapulare participa si
ramul acromial al arterei acromio-toracice care se anastomozeaza cu suprascapulara.
Cele doua ramuri ale retelei periscapulare (medial si lateral) se anastomozeaza unul cu celalalt
prin anastomoze transversale: una supraspinoasa si doua-trei, maxim 4 infraspinoase.
In jurul colului chirurgical al humerusului se realizeaza un inel vascular prin anastomoza
circulara(retea/ cerc arterial al colului chirurgical)a celor 2 artere circumflexe humerale:
anterioara si posterioara, care isi au originea in artera axilara fie printr-un trunchi comun, fie
separat. La realizarea inelului vascular pericervical participa si ramuri din artera acromiotoracica, din artera brahiala, brahiala profunda si chiar din scapulara inferioara.
Variante vasculare
-Din artera circumflexa posterioara a axilarei poate sa ia nastere artera brahiala profunda, sau
reversa, din artera brahiala profunda poate lua nastere artera circumflexa humerala
posterioara.
-Trunchi comun dintre acromio-toracica si scapulara inferioara
-Trunchi comun scapulara inferioara cu brahiala profunda
-Trunchi comun circumflexa posterioara cu scapulara inferioara
-Trunchi comun al celor 2 artere circumflexe. 2 circumflexe acromio-toracica+scapula inf.
-Desprinderea separata a celor 2 a circumflexe post
Artera axilara de la marginea inferioara a pectoralului mare se continua cu artera
brafhiala/inf, dand nastere brahialei profunde.
Artera brahiala este o artera profunda, sunt situatii in care artera brahiala este
superficiala. Traiect superficial=supraaponevrotic.
Artera brahiala(humerala) se poate bifurca in cele 2 ramuri terminale-radiale si ulnare,
deasupra plicii cotului(bif inalta), mai jos de plica cotului(bif joasa) sau se poate bifurca de la
origine(artera axilara sa se termine cu 2 ramuri- radial si ulnar; multi considera aceasta
bifurcare drept existententa unei artere brahiale duble). Si aceste bifurcari inalte pot fi
superficiale. Artera brahiala are un traiect sub-aponevrotic, sunt situatii in care artera brahiala
are un traiect supra-aponevrotic, traiect care poate fi continuat superficial de cele 2 artere
terminale ale brahialului.
La nivelul cotului intre ramurile arterei brahiale si ramurile radialei si ulnarei se
formeaza o retea arteriala anastomotica a cotului. Artera brahiala profunda care se desprinde
din brahiala ajunge in santul nervului radial prin fanta humero-bicipitala si se indreapta in jos,
1
deasupra epicondilului lateral da nastere la 2 ramuri, o colaterala medie- care merge posterior
epicondilului lateral(pt a se anastomoza lateral cu recurenta radial posterioara/ram din a.
recurenta interosoasa deoarece isi are originea in interosoasa posterioara) si o colaterala
radiala- care merge anterior epicondilului lateral(pentru a se anastomoza cu recurenta radial
anterioara, ram din artera radiala)=> se formeaza astfel reteaua/cercul arterial
periepicondilian lateral.
Medial brahiala da nastere la 2 colaterale ulnare, recurenta radiala superioara- care se
va anastomoza cu recurenta ulnara posterioara si inferioara, care deasupra epicondilului
medial se bifurca intr-un ram anterior care se anastomozeaza cu recurenta ulnara anterioara si
un ram posterior care se anastomozeaza cu recurenta ulnara posterioara. Recurentele ulnare
fiind ramuri din trunchiul recurentelor din artera ulnara, ele se pot desprinde si separat din
artera ulnara. Aceasta retea anastomotica se numeste cercul arterial periepicondilian medial
sau periepitrohlean.
Cele 2 retele anastomotice periepicondiliene(lateral si medial), sunt anastomozate
posterior intre ele printr-un ram transversal dispus inapoia olecranului, anastomoza
retroolecraniana, care atunci cand este situata deasupra troheei ulnare(olecranului) se
numeste anastomoza supraretroolecraniana.
La nivelul antebratului artera brahiala este separata de nervul median situat medial
de aceasta prin fasciculul coronoidian al rotundului pronator. La nivelul fetei dorsale a
antebratului exista o retea arteriala dorsala formata din ramurile dorsale carpiene: ulnara si
radiala, din care, din convexitate se desprind arterele inerosoase dorsale.
Retele anastomotice puternice sunt la nivelul mainii, in special pe fata palmara a
mainii, unde sunt cele 2 arcuri arteriale palmare: superficial si profund, care se formeaza prin
anastomoza ramurilor superficiale, respectiv profunde ale celor 2 artere, radiala si ulnara.
Arcul palmar superficial
Are concavitatea orientata superior si de la nivelul concavitatii nu se desprinde nici un ram
colateral. Ramurile colaterale, arterele digitale comune desprinzandu-se din convexitate. Are 2
stalpi, lateral- radial, medial- ulnar si o portiune transversala mijlocie. Stalpul medial se
proiecteaza dupa o linie care reprezinta bisectoarea unghiului format de pliul de opozitie al
policelui cu primul sant transversal palmar/ pliul palmar superior. Portiunea mediala a
arcului(arcuata) este dispusa la un centimetru deasupra linie transversale (dupa BOECKEL)
duse prin baza policelui in extensie/abductie fortata.
Chirurgia mainii este foarte dezvoltata, nu neaparat la chirurgia plastica, cat si cea normal
(traumatisme pe fata dorsala,dar mai ales pe fata palmara). La nivelul fetei palmare avem
santuri transversale, primul merge dintre cele 2 eminente tenara si hipotenara pe marginea lat
a mainii, 1-1,5 cm deasupra bazei indexului. Al doilea il duce de la marginea lat a mainii la
acelasi nivel unde se termina pliul superior catre portiunea mijlocie a marginii ulnare a mainii.
Si al treilea se duce de deasupra degetului mic cu 1-1,5cm catre spatiul interdigital dintre
index si medius.
Arcul palmar profund
Se formeaza din ramurile profunde ale celor 2 artere radiale si ulnare. Este situat deasupra
arcului palmar superficial cu aproximativ 1 cm si spre deosebire de cel superficial da ramuri si
din concavitate pentru regiunea pumnului(masiv carpian), oasele carpiene(regiune carpiana)
si articulatiile dintre ele. Din convexitate iau nastere arterele metatarsiene sau interosoase
comune palmare, precum si ramuri anastomotice perforante, profunde, pt anastomoza cu
ramurile arcului palmar superficial.
Variante ale arcului palmar superficial
Poate fi format numai de catre artera ulnara, artera radiala oprindu-se la nivelul articulatiei
metacarpo-falangiene. Reteaua arterial palmara poate fi asigurata de ramuri din interoasoase
care se pot sau nu anastomoza cu artera ulnara, sau vascularizatia palmara este asigurata de
catre cele 2 artere, radiala si ulnara care nu se anastomozeaza intre ele.