Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 Istoria Anatomiei
1 Istoria Anatomiei
Evolutia istoriei anatomiei incepe din cele mai vechi timpuri pentru ca preocupari despre
structura corpului si relatiei dintre curp si suflet intalnim la cei mai vechi cercetatori.
Anatomia greaca: *Ana = prin
*Tomein = taiere => studiul corpului omenesc prin taiere.
Anatomia si-a dobandit continutul pe un drum lung si anevoios, aflat in stransa legatura cu istoria
medicinei IATROISTORIOGRAFIE. Documente despre istoria anatomiei sunt putine 1974
Toma Ionescu scrie o istorie a anatomie si a chirurgiei.
In istoria anatomiei se disting 2 perioade:
1) Antichitatea indepartata (2500-3000 i.e.n. -> epoca renasterii)
2) Perioada anatomiei moderne (renastere zilele noastre)
Din perioada de inceput exista divezi ca babilonienii aveau cunostinte sumare despre corpul
omenesc ficat. Ei considerand, in special preotii, ca ficatul este centrul sufletului si diversele
parti ale sale au semnificatii profetice.
O alta dovada este ca la egipteni (sec. 3 i.e.n.), practicau cu maiestrie imbalsamarea si
mumifierea. -> redate de un document descoperit la Teva in 1962 in care erau descoperite
circumvolutiile creierului.
In India si China antica, progresele in acest domeniu au fost franate de teoriile lui Brahma si
Confucius. La chinezi disectia este interzisa; structura corpului este dedusa din cosmologie
considerau ca inima are 7 orificii asa cum pe cer sunt 7 astrii in carul mare
Corpul are 360 de oase si muschi precum gradele unui cer.
Grecia: primele studii pe animale;
Alcmeon din Crotona elev al lui Pitagora.
Descrie nervul optic ca pe un canal de legatura intre ochi si creier
Remarca relatia dintre creier si activitatea psihica
Hipocrat parintele medicinei, fiu al unui medic din Cos
Scoala lui avea ca metoda de lucru observarea insa nu a adus contributii din cauza teoriei
umorale.
Teoria medicala a lui Hipocrat se bazeaza pe contributia naturii.
De pe vremea sa au ramas numeroase aforisme, fiind considerat un intelept.
De pe vremea sa dateaza juramantul pe care absolventii il depun.
Aristotel discipol al lui Platon
Sustine ca sediul inteligentei este in inima
Vasele contin aer.
Este primul care imparte corpul in segmente: Cap, Gat, Pantece, Brate, Gambe
Scoala din Alexandria Centru important in evolutia anatomiei;
Herofil: A descris creierul ca centru al sistemului nervos.
A descris cerebelul, deosebindu-l de creier.
A descris meningele cu vasele de sange confluentul venos
A efectuat peste 600 de necropsii.
Scoala Romana
Galenus din Pergam 129 e.n.
Foloseste in anatomie metoda disectiei
Foloseste in fiziologie experimentul.
La 28 de ani devine medic la o scoala de gladiatori unde studiaza rani.
Scrie peste 40 de carti de anatomie realizand prima clasificare a oaselor, introduce
termenii de diafiza si epifiza, clasificare a articulatilor.
Descrie incomplet nervii cranieni pe care ii clasifica in senzitivi si motori si nu
lasa o clasificare completa.
In acea perioada disectia era interzisa - diseca pe animale.
Emite pareri eronate: sangele trece dintr-un atriu in celalalt.
Cu toate erorile, opera si ideile lui au dominat anatomia timp de 14 secole.
Dupa aceasta etapa au urmat ingradirile religiei crestine care au oprit cercetarile.
In Evul Mediu, dominand restrictiile impuse de Biseria si gandirii scolastice => perioada de
stagnare a dezvoltarii stiintelor in general si anatomiei in particular.
Centrul de greutate se muta in tarile arabe care au continuat traditiile scolilor gr. si romana.
Avicenna
Descrie in 5 volume in Canonul medicinei practice o serie de notiuni, unele
reale: sediul gandirii este in creier (emisfera cerebrala stanga)
Nevroze experimentale.
Nafiz din Damasc
Descrie circulatia sangelui cu 4 secole inaintea lui Harvey
Islamul nu practica disectia pe om, doar pe animale si indeosebi pe porc.
In Europa, in ultima parte a Evului Mediu, incep sa apara facultati de medicina in care disectiile
erau introduce treptat. Initial medicolegal, ulterior in scop demonstrative. Inca de la inceputul
secolului 9 se vorbeste de faimoasa scoala de medicina de la Salerno unde se practica disectia.
In 1220, la Montpellier, in sudul Frantei apare prima facultate de medicina din lume care exista si
astazi.
Incep sa apara la universitati disectii autorizate:
Viena: prima disectie publica 1404;
Venetia: aprobata o disesctie pe an.
Leida, Spania: se diseca odata la 3 ani un criminal.
Ordonanta data de Frederich II in 1230 prin care se interzicea practicarea medicinei timp de 1 an
a fost anulata de Biserica.
Prima autorizatie oficiala a Bisericii a fost de Papa Sixtius al 7-lea, iar in timpul domniei lui
Carol Quintul Clement al 7-lea care avea tendinte spre stiinta a ordonat inchizitiei sa permita
disectia la facultatea teologica din Salamanca precum si medicilor in Saragosa. => apar primele
tratate de anatomie.
2) descoperirea microscopului.
In aceasta perioada, anatomia patrunde adanc in vasele sangvine prin injectii musculare.
Disectia este metoda durenta tema de atractie pentru artisti.
Acest lucru a fost imortalizat de Rembrandt in tabloul Lectia de anatomie a doctorului Tulp.
In sec 17, contributii la dezvoltarea anatomiei a avut si Marcello Malpighi, cu ajutorul
microscoplui descrie capilarele si desc. microscopica a org.
Reinord Viosance (?) descrie vasele cordului in mod amanuntit si glanda parotida.
Alfonso Borelli pune bazele biomecanicii.
In sec 18-20, anatomia isi continua dezvoltarea in stransa legatura cu celelalte stiinte biologice si
prin realizarile din domeniul stiintei.
Descoperirea stetoscopului de caster Laennec permite ascultarea organelor internne, largind astfel
sfera anatomiei si introducand anatomia clinica pe viu.
Este demn de remarcat ca disectiile in amfiteatre prof. citea din carte iar ajutoarele disecau si
aratau studentilor ceea ce el citea.
Abioa la inceputul secolului 19 incep sa disece si studentii in sali de disectie. Cu acest secol s-ar
putea spune ca a inceput invatamantul practice de anatomie, disectia fiind necesara pt formarea
ulterioara a medicilor si chirurgilor care trebuie sa treaca de la cadavru la om viu si n u de la
om viu la cadavru, sa transforme scalpelul in bisturiu si nu bisturiul in scalpel, disectia din
operatie si nu operatia in disectie; pentru un chirurg disectia fiind ca harta pentru calator
Papilian: Anatomia se invata de 17 ori, se uita de 16 si se retine o data