Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
SISTEMUL DE FRANARE
s se faca ct mai rar i comod sau chiar in mod automat; s intre rapid n funcionare;
frnarea s nu fie influent de denivelarile drumului(datorita deplasarii pe verticala a
rotilor) i blocarea rotilor de directie; s permita imobilizarea autovehicolului n pant n
cazul unei staionari de lung durat.
S nu permita uleiului, impuritilor s intre la suprafaa de frecare; fora de
frnare s acioneze n ambele sensuri de miscare al autovehicolului; frnarea s nu se
faca decat la iterventia conducatorului autovehicolului; s fie conceput, construit si
montat astfel nct s reziste fenomenelor de coroziune si mbatranire la care este supus
autovehicolul; s nu fie posibila actionarea concomitenta a pedalei de frana si apedalei de
acceleratie; sa aiba o functionare silentioasa sa aiba constructie simpla si ieftina.
Cresterea continua a calitatii dinamice ale automobilelor si a traficului au
accentuat importanta sistemului de franare in asigurarea recursivitatii circulatiei.
Eficacitatea sistemului de franare asigura punerea in valoare a performantelor de
viteza ale automobilului, deoarece de el depinde siguranta circulatiei cu viteze mari. Cu
cat sistemul de franare este mai eficace cu atat vitezele medii de deplasare cresc, iar
indicii de exploatare ai automobilului au valori mai ridicate.
In procesul franarii automobilului are loc o miscare intarziata, datorita in primul
rand actiunii fortelor de frecare asupra unor tambure sau discuri solidare cu rotile
automobilului.
Un sistem de franare trebuie sa aiba urmatoarela calitati:
-eficacitate care ne precizeaza prin deceleraia obtinuta, fiind limitata de
valoarea aderentei dintre pneu si cale si de factorii si biologici, omenesti(receptivitatea la
acceleratii foarte mari);
-stabilitate care constitue calitatea automobilului de mentinere a traiectoriei in
procesul franarii, depinzand de tipul franelor, natura si starea caii, performantele impuse
etc, fiind foarte importanta din punct de vedere a circulatiei rutiere;
-fidelitatea calitatea franei de a obtine acceleratii identice la toate rotile, pt un
efort de actionare determinat, in toate conditiile de drum si de incarcatura. Asupra acestei
calitati o influenta deosebita o au agentii externi (umiditatea, temperatura), conditiile
tehnice de lucru ale franelor si mai ales stabilitatea coeficientului de frecare al
garniturilor;
daca fortele de
Functionarea silentioasa se asigura prin luarea unor masuri constructive care impiedica producerea de vibratii datorita miscarii
tamburilor sau a discurilor precum si a sabotilor sau a placutelor de frana, sau datorate altor ogane ale sistemului de franare.
Pentru aceasta mai inainte de toate aceste organe trebuie sa fie suficient de rigide. Zgomotele la franare pot sa apara si daca pe
suprafata garniturilor de frictiune se formez un strat de noroi presat de aceea este necesar ca garniturile sa fie protejate
impotriva impuritatilor. Aceasta protectie se realizeaza in majoritatea cazurilor prin practicarea unor mici canale in care se aduna
impuritatile prevenind astfel formarea stratului de impuritati pe garniturile de frctiune. Lipirea garniturilor de frictune pe saboti
diminueaza de asemenea zgomotele la franare, deoarece garniturile adera pe o suprafata mult mai mare la saboti si nu mai pot
vibra.
sistemul auxiliar de franare este o frana suplimentara avand acelasi rol ca si frana
principala, utilizindu-se in caz de necesitate cad efectul ei se adauga franei de
siguranta;
frana cu tambur;
frana cu disc;
- frana combinata.
Dupa forma pieselor care produc franarea se deosebesc:
-
franare cu saboti;
franare cu banda;
franare cu discuri;
Piesele care produc franarea pot fi depuse in interiorul sau exteriorul pieselor rotoare.
In prezenta in care constructia de automobile care mai utilizeaza tipuri de sisteme de
franare propriu zise sunt:
-
frana cu tambur cu doi saboti interiori (mai ales ca frana de serviciu si uneori ca
frana de stationare pe transmisii);
In cazul solutiei cu mai multe circuite franele (s-au elementele lor) se grupeaza in
diferite modurii. In mod frecvent se leaga de la un circuit franele unei punti (sau grupuri
de punti) existand insa si scheme in care la un circuit sunt legate franele aflate pe aceasi
punte a autovehicolului sau in pozitii diafragme opuse.
Sistemele de franare cu circuite multiple sporesc sensibilitatea, fiabilitatea acestora in
securitatea circulatiei, fapt pentru care in unele tari este prevazut obligativitatea
circuitelor la anumite tipuri de automobile.
1.3.Tipuri uzuale de frane cu tamburi si saboti interiori
Momentul de franare poate fi variat in mod substantial in functie de modul de
dispunere al sabotilor.
In functie de tipul celor doi saboti exista urmatoarele tipuri de frane cu tamburi si
saboti interiori: simplu, dublu(TWINPLEX) duo-dublu(TWINPLEX) si servo(uni-servo
si duo servo).
1) Simplex cu deplasare egala a sabotilor
-cu saboti articulai;
- cu saboti flotanti.
Are o eficacitate pentru ambele sensuri de rotatie ale tamburului stabilitate foarte
buna, nu este echilibrata.
Cu actionare cu forte egale a sabotilor(deplasare independenta)
-Cu saboti articulati ;
-Cu saboti flotanti.
Eficacitate mai ridicata ca in cazul precedent si identica pt ambele sensuri de
rotatie ale tamburului.
Stabilitate buna, nu este echilibrata si are o uzura diferita a garniturilor de frecare.
2) Duplex
cu saboti articulati ;
-cu saboti flotanti.
are o eficacitate mare la mersul inainte si foarte mica la mersul inapoi. Stabilitatea
medie. Regimul de lucru si incarcare al celor doi saboti identici si este echilibrata.
si este echilibrata.
Actionarea pneumatica utilizeaza pentru franarea energiei aerului comprimat. Ea se intrebuinteaza la autocamioanele grele, la
cele cu remorci, precum si la autobuze unde forta de franare trebuie sa fie mare.
In cazul actionarii pnematice forta conducatorului este folosita numai pentru a comanda intrarea in functiune a franelorm,
precum si intensitatea franarii.
La sistemul de actionare cu o conducta de legatura dintre sistemul de franare ale automobilului tractor si sistemul de franare al
remorci sau semiremorci se face cu o singura conducta. In cazul cand autoturismul se deplaseaza fara frana, prin aceasta
conducta se face alimentarea cu aer comprimat a rezelvoarelor de pe remorca sau semiremorca. La franarea automobilului tractor
prin conducta se da comanda de franare a remorci.
Sistemul de actionare cu o conducta este simplu si permite realizarea cu usurinta a predominarii, franari remorci in raport cu a
automobilului tractor.
Datorita avantajelor pe care le prezinta sistemele de actionare cu mai multe conducte concentrate in final prin marirea securitatii
circulatiei, fac ca aceasta sa se raspandeasca din ce in ce mai mult.
In fig 1.6.,a se prezinta schema actionarii pneumatice cu o conducta, iar in fig 1.6.,b cu doua coloane.
Fig 1.6. Diferite scheme ale actionarii pneumatice.
Reglarea procesului de antiblocare se redreseaza in functie de acceleratia roti si in functie de petrinderea relativa a roti. Regimul
de functionare sunt coordonate de catre un microprocesor.
1.5.2.FUNCTIONAREA ABS
Functia sistemului de franare de tip ABS se bazeaza pe masura permanenta a vitezei de rotatie a rotilor automobilului.
ABS-ul functioneaza pe un circuit triplu de fluid, fiecare circuit fiind dotat cu o pereche de supape solenoidale.
Pe circuit au loc trei etape de functionare:
Faza de reducerea presiuni,
Faza de mentinere a presiuni,
Faza de crestere a presiuni.
Faza I reducerea presiuni.
Cand un senzor indica faptul ca o roata incepe sa piarda aderenta posesorul comanda inchiderea supapei de intrare si deschiderea
supapei de returnare.
Rezulta scaderea presiuni in circuit.
Cand incepe reglajul ABS posesorul deschide supapa principala. Astfel permite fluidului sub presiune din camera
servomecanismului sa curga peste garnitura cilindrului principal (garnitura permite trecerea intr-un singur sens ).aceasta
compenseaza fluidul introdus in rezervor si asigura o presiune proportionala cu forta la pedala la ambele circuite din forta.
In timpul franarii normale franele spate sunt alimentate cu fluid la o presiune proportionala cu forta apasari pedalei de frana .
Faza II cand procesul detecteaza ca scaderea presiuni fluidului este suficienta pentru a preveni blocarea rotilor inchid supapa de
retur rezulta astfel mentinerea presiuni in acest nivel.
Faza III daca senzori indica cresterea vitezei de rotatie atunci procesul cuprinde deschiderea supapei de intrare.
Ciclul de reglare a momentului de franare are la baza elastice, electronice hidraulice ale sistemului de franare cu ABS.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate