Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Utilaj
Proiect Utilaj
Introducere...............................................................................................................................2
1. Studiul tehnic.....................................................................................................................3
2. Motivarea tehnico-economic.........................................................................................16
3. Construcia i principiu de funcionare a liniei tehnologice........................................18
4. Construcia i principiu de funcionare a utilajului.....................................................20
5. Calculul instalaiei..................................................................................................................34
6. Protecia muncii. Tehnica securitii.............................................................................42
7. Concluzie...........................................................................................................................44
8. Bibliografii........................................................................................................................45
9. Anexe.................................................................................................................................46
Mod Coala
.
Elaborat
Verificat
Contr.norm.
Aprobat
Nr. Docum.
Semn.
Data
Litera
Zaharia Anna
Galusca E.
Coala
Coli
46
UTM FTMIA
gr. TL-061
Introducere
Industria laptelui ocup un loc deosebit n industria alimentar a sectorului agro-industrial.
Laptele este un produs alimentar excelent si din el se prepar un sortiment foarte variat de produse
alimentare, ns pentru a avea materie prim n cantitti suficiente productorul de lapte-materie
prim trebuie sustinut de stat si gospodrii industriale. Fabricarea produselor lactate reprezint un
proces tehnologic complex care include diferite operatii tehnologice bazate pe metode chimice,
fizice, microbiologice, biochimice si de actiune asupra materie prime.
Laptele si produsele lactate , datorit compozitiei lor chimice si gradului nalt de asimilare, ocup un
loc important n alimentatia rational a omului, fiind si sursele cele mai accesibile de proteine de
origine animal. Calittile nutritive excelente ala laptelui ca produs alimentar se cunosc din vremuri
strvechi. Filosofii antici au numit laptele izvorul snttii , sucul vietii, snge alb, iar marele
fiziolog rus Pavlov l-a numit hran remarcabil creat de nssi natura.
Rcirea laptelui are ca scop prelungirea duratei de pstrare a proprietatilor iniiale ale laptelui
proaspat, fiind cea mai eficace metoda de incetinire a dezvoltrii microflorei laptelui i deci, de
conservare a acestuia. Temperatura la care este rcit laptele depinde de durata pstrarii lui.
In conditiile de ferm mai frecvent sunt folosite racitoarele cu placi si rezervoare - racitoare de
lapte.
Racitoarele cu placi sunt folosite in cazul utilizarii instalatiilor de muls in care caz racitorul cu placi
face parte integranta din instalatia de muls mecanic.
Racitoarele cu placi au ca parte activa o serie de placi stantate astfel incat sa formeze prin
suprapunere un canal sinuos, placile sunt etansate cu garnituri si presate formand corpul racitorului.
Racitoarele cu placi pot fi racordate direct la instalatia de muls cu transportul laptelui prin conducta,
laptele racit fiind depozitat in tancuri izoterme. Aceste racitoare pot fi utilizate si separat in laptarie
facind racirea laptelui ce se depoziteaza apoi in tancuri izoterme. In tara noastra se fabrica racitoarele
cu placi TRAP-3 cu 12 placi avand capacitatea de racire a laptelui de 3000 litri/h, si TRAP-6 cu 24
placi avand capacitatea de 6000 litri/h, care folosesc ca agent de racire saramura racita de
evaporatorul unei instalatii frigorifice.
Pentru satisfacerea necesittilor populatiei n produse lactate republica noastr dispune de o baz
industrial de prelucrare a laptelui bine dezvoltat, dotat cu instalatii ct se poate de modern de
mare eficacitate.
Semnat
Data
Coala
Coala
-2-
Studiul tehnic
Instalaia pentru rcirea laptelui cu freon (11)2150193
Rezumat:
Inventia este destinata utilizrii n agricultur, in industria produselor lactate i cea alimentarpentru racirea laptelui. Utilajul freon-refrigerare pentru racirea laptelui conine un recipient vid
pentru lapte n partea inferioar, conectat la partea de jos a rezervorului pentru conducta de lapte. n
ultimul set este instalata pompa universala de lapte,o supapa de retinere i supape de dozat. Exist o
linie cu o suprancrcare de nchiderea robinetului. Acesta este setat pe un dispozitiv de plutire n
partea superioar a rezervorului pentru lapte. Partea superioar a rezervorului este conectata la sursa
de filtrare a apei, de purificare a apei i dozatoare. n mijlocul, i-n prile mai mici din camera de
vid pentru lapte sunt instalate senzori de nivel electric, care sunt conectate printr-o unitate de control
cu pompa de lapte universala. n rezervor pentru lapte este instalat senzor de temperatur, electric
conectat la unitatea de control. Inventia prevede o reducere a capitalului i a costurilor de operare
pentru echipamentele de rcire a laptelui, crete eficiena i intensitatea procesului de rcire a
laptelui i extinde domeniului de aplicare a dispozitivelor.
Semnat
Data
Coala
Coala
-3-
acest motiv, la ferme, fabrici de produse lactate, pentru rcirea laptelui acestea sunt greu de utilizat.
n plus, exploatarea acestor nave sub vid este periculos din punct de vedere al siguranei. Acest lucru
este valabil n special pentru recipiente de capacitate mare. Capacitatea tancurilor la astfel de
instalaii utilizate in agricultura i industria alimentara varieaza de la 2.5 - 6 3.
Prezena in protip a unei linii speciale de returnare a condensatului nu garanteaz nivelul cerut de
calitate a laptelui i face racitorul mai scump. Deficienele raportate fac imposibil pentru a asigura
introducerea pe scar larg a racitorului, la fermele i la uzinele de lapte.
Aceasta inventie are ca scop rezolvarea problemei tehnice si anume de a reduce costurile de capital
i de funcionare pentru echipamente de rcire a laptelui, creterea eficienei i intensitatii procesului
de rcire a laptelui i de a extinde utilizarea dispozitivului.
Pentru a atinge acest rezultat tehnic a sistemului- freon de refrigerare pentru lapte, care conine un
rezervor pentru lapte, rezervor de vid, o linie de suprancrcare, o supap de termoreglare mare,
pomp de vid, pompe de vid sczut, condensator, valve, electrovacummetru, se va diferentia n ceea
ca rezervorul de vid pentru lapte n partea inferioar conectat la partea de jos a rezervorului pentru
conducta de lapte, unde sunt montate pompa universala de lapte, supapa de retinere si supapa de
dozat. Supapa de inchidere a liniei de suprancrcare poate fi montata pe un dispozitiv de plutire n
partea superioar a rezervorului pentru lapte. Partea superioar a rezervorului poate fi conectata la
sursa de filtrare a apei, de purificare a apei i de dozare. n mijlocul, i-n prile mai mici din camera
de vid pentru lapte pot fi instalate senzori de nivel electric, care sunt conectate printr-o unitate de
control cu pompa de lapte universala. n rezervor pentru lapte poate fi instalat senzor de temperatur,
electric conectat la unitatea de control. Aceste caracteristici de design ofer urmtoarele beneficii:
- Posibilitatea de racire de lapte n rezervoare fara vacuum de orice tip i dimensiune, care reduce
dramatic costul i costul de racire de lapte, inclusiv de capital i a costurilor de operare i crete
semnificativ sigurana n exploatare a acestora;
- Capacitatea de rcire n mod eficient a laptelui n rezervoare atunci cnd se schimb nivelul de
lapte din ele dupa modul deplasarii lui, de exemplu, de la masinile de muls. Acest lucru face posibil
pentru a ncepe procesul de rcire lapte aproape simultan cu nceputul mulsului, si, foarte important,
permite timp pentru muls, pentru rcirea laptelui, fr a atepta finalizarea acestuia. Acest lucru face
posibil pentru a fi meninuta calitatea laptelui.
- Practic permit de a elimina pierderea de lapte atunci cnd este rcit, fr a compromite calitatea
laptelui i fr a crete costul tancurilor i costurile de exploatare.
Esenta inventiei se explic prin desene, care arat schematic forma general a instalaiei.Instalatia
pentru refrigerare cu freon a laptelui conine o camer de vid 1 pentru lapte, n partea de jos este
4
Semnat
Data
Coala
Coala
-4-
conectata partea de jos a rezervorului 2 pentru conducta de lapte 3, unde este stabilita o pomp
universal a laptelui 4, o supap de verificare 5 i ventil 6 i valva 7 linia 8 suprancrcarea supapei de
montat la un dispozitiv de flotor 9 n partea superioar a rezervorului 2 pentru lapte, partea
superioar in care comunic cu sursa de ap printr-un filtru 10 pentru purificarea apei i dozarea
dispozitivului 11. n mijlocul, i-n prile mai mici a camerei de vid 1 pentru lapte, sunt setati
senzori in 12 nivele, sunt conectate electric prin blocul 13, conduse cu o pomp de lapte universala
4, iar in rezervorul de lapte 2, este stabilit senzorul de temperatur 14 electric conectat la unitatea de
control 13. La sirmele cu vacuum sunt instalate pompele 15, 16 de nalt i joas vid, ecartamentul
electrice de vid 17, condensator 18 i supap 19, i pe linia 8 este instalat robinet termostatic 20.
Instalatia pentru refrigerare cu freon a laptelui lucreaza in felul urmator:
Se execut sistem de vid cu un condensator 18. Acesta a inclus pompa 16 cu vid sczut. La un
semnal electric-ecartament de vid 17, s-a inclus pompa 15 de mare de vid.
n camera de vid pentru lapte se creeaz un vid de lucru. Laptele in linia 8 prin supapa de
suprancrcare 7 i robinetul termostatic 20 este alimentat la rcire, n camera de vid 1 pentru lapte.
Acest lucru are loc sub influena diferenei de presiune n camera de vid 1 pentru lapte i presiunea
atmosferic n rezervorul 2 pentru lapte. Valva 7 este instalata pe un dispozitiv de flotor 9, se mut
mpreun cu nivelul de lapte n rezervor 2. Aceasta ofer aspiraia straturilor superioare de lapte cald
la orice nivel de lapte n rezervor 2. Aprut n procesul de suprancrcare prin robinetul termostatic
20 este reglementat, astfel nct la nivelul intensitii de formare a vaporilor de la pompa de vid 15
i alimentat la condensatorul 18. Aici laptele este rcit rapid. Robinet termostatic 20 este
reglementat, astfel nct sa fie reglat nivelul intensitii de formare a vaporilor de la pompa de vid 15
de vid nalt. Presiunea aerului n condensatorul 18 condenseaz vapori de ap rece pe suprafee, i se
acumuleaz n partea inferioar.
Pompa de vid 16 devine, n acest caz, funcia auxiliara pentru ndeprtarea din condensator de gaze
condensabile i aer.
Acest lucru are loc dup cum urmeaz :
Aerul n cantiti mici, dizolvat n lapte, se poate acumula, de asemenea, prin intermediul unor
scurgeri n sistemul de vid. Odat cu acumularea aerului presiunea n condensatorul 18 creste i
dupa semnalul elektrovacumetru 17 opereaza solenoidul supapei 19 i se porneste pompa 16 cu un
vid sczut. Aerul este pompat de la pompa de vid i volumul redus de vid este oprit. n cazul n care
nivelul este rcit ntr-un vas de vid 1 laptele care vine prin suprancrcarea 8, ajunge la senzorul de
nivel superior 12 include o pompa de lapte universala 4 i este dezvoltat sub presiunea de lapte
refrigerat, printr-o supap de verificare 5 i ventilul 6 este pompat n partea de jos a rezervorului 2,
unde este concentrat lapte rece.
Universala pompa de lapte 4 este oprita cu privire la reducerea nivelului de lapte n camera de vid 1
(n procesul de pompare a laptelui), pina la senzorul de nivel inferior 12 (pentru semnalul lui).
5
Semnat
Data
Coala
Coala
-5-
Semnat
Data
Coala
Coala
-6-
Semnat
Data
Coala
Coala
-7-
conectat printr-un tub de vid 7, respectiv, cu pompa de vid al sistemului de muls, respectiv pompa de
vid principala 10 i auxiliara 11 i cu condensatorul 12, iar tubul de lapte 14 prin supapa de vid 15 i
supapa de muls lapte 13. Valva 9 este nchisa. La nceputul mulsului supapa de vid 15 i supapa de
13 se deschid, rezervorul 1 evacueaza laptele care ncepe sa decurga din sistemul de muls al
rezervorului 1.
n sezonul rece trapele 4 a mpachetarii elastice 3 sunt deschise, iar carcasa elastica 3 este umplut
cu ap sau cu o soluie apoas cu un punct de nghe sczut (de exemplu, soluia este NaCl). n
acest caz, conductivitatea termic a volumul intern a carcasei elastice 3 scade brusc, iar laptele se
rceste cu aer rece din exterior. n cazul receptoarelor sau bateriilor cu racire naturala de la ferm,
refrigerate cu lichid de rcire, prin cele 16 supape pot fi depuse direct la carcasa elastica 3, pentru
racirea laptelui pe tot parcursul anului. Amestecarea laptelui poate fi efectuat cu rezervorul sub vid
1 din cauza " frigului" a fierberii laptelui sau controlate de un aport limitat de aer n rezervorul 1 prin
supapa pentru curgerea laptelui 2.
n sezonul cald, apa sau soluia apoas din carcasa elastic 3 se prelinge prin supapa mai mica 16,
spaiul su interior se usca, dup care trapele 4 sunt nchise. Conductivitatea termic din volumul
intern al carcasei 3 crete brusc. Rcirea se efectueaz la prin vacuumul 1, rezervorul auxiliar 11
prin pompa de vid 10 i condensatorul 12. n acelai timp, dup muls, supap de vid 15,supap 13 se
nchide iar supap 9 se deschide.
In lipsa frigului natural, n orice moment al anului poate fi inclusa pompele de vid : un auxiliar 11
,principal 10 i condensatorul 12 este alimentat cu ap rece dintr-o surs natural, sau a sistemelor de
apa rece in ferma. Volumul rezervor 1 pe suprafaa de lapte este evacuat prin supapa 9 i la o priz de
aer 7. Rcirea laptelui se petrece din cauza evaporrii parial a apei din lapte cu ajutorul
rezervoruluide vid 1.
Hit-l condenseaz vaporii de ap de pe suprafaa rece al condensatorului. Pompa auxiliara de vid 11
pompeaza din condensatorului 12 gazele necondensate (aer).
Astfel, volumul intern al carcasei elastice 3 servete ca o conductibilitate termic variabil n sezonul
cald si rece, care permite de a minimiza pierderile de caldura.
Utilizarea rcirii de vid, dup cum s-a menionat mai sus este realizat numai n cazul n care este
insuficient capacitatea de rcire din surse naturale de frig. In rezervoare poate fi rcit orice lichid pe
parcursul ntregului an, cu utilizarea minima de energie electric. Cnd se utilizeaz rezervorul
pentru transportarea i rcirea laptelui natural rece la ferma, el poate sa amestece i sa ndeplineasca
funciile rezervoarelor de stocare pentru lapte, a instalaiilor frigorifice, schimbtorelor de cldur,
camionelor de lapte, care preved o reducere substanial a capitalului, costurile de exploatare i zonei
de producie.Acesta face ca sa nu fie nevoie de a crea o unitate de lactate din rezervoare de stocare
suplimentar pentru lapte, reduce procesul lanului de echipamente, care promoveaza grsime i
8
Semnat
Data
Coala
Coala
-8-
Semnat
Data
Coala
Coala
-9-
ale aerului.
Inventia se refera la domeniul de rcire a produselor agricole, inclusiv laptelui, i poate fi utilizat n
producia agricol, industria alimentar, precum i prelucrarea produselor de stocare.
Cunoscut pentru dispozitiv de rcire a produselor agricole, n special pentru lapte, folosirea rcirii
naturale. A se vedea, de exemplu, "Dispozitivul pentru rcirea laptelui, AS URSS numrul 1124167,
numrul BI 42 din data de 15.11.84 care conine un schimbtor de cldur, receptorul rece, o pompa
pentru a circula rcirea prin conducte.
Dezavantajul acestor dispozitive este c au capacitatea mic de rcire precum i de acumulare a
puterii i fiabilitatea la temperaturi de aproape zero grade.
Dintre dispozitivele cunoscute cel mai apropiat de natura tehnic a inveniei propuse este
"dispozitivul de rcire pentru exploataiile agricole" (RF brevet numrul 2081564, BI 17, 1997).
Dispozitivul conine o main de frigidere cu un condensator, rezervor superior i inferior cu
instalaii de acumulare, respectiv, n aer liber i n sala de producie, un schimbtor de cldur,
rotative cu duze de pulverizare i plci de aerodinamic, unitate de control, senzori de temperatur.
10
Semnat
Data
Coala
Coala
- 10 -
11
Semnat
Data
Coala
Coala
- 11 -
Semnat
Data
Coala
Coala
- 12 -
13
Semnat
Data
Coala
Coala
- 13 -
Semnat
Data
Coala
Coala
- 14 -
Prin completarea cu ap a rcitorului pentru lichid de rcire 1 mai ales la aproape zero grade
temperatur, la ridicarea apei, ghea poate pluti. Cu toate acestea, acest lucru va crete numai n
zona de contact a maselor de ap cu ghea i, n consecin, capacitatea total de rcire a sistemului.
n acelai timp, n camera de primire 6 va fi acumulat cu lichid de racire, care va asigura o buna
funcionare a instalaiei.
Conexiunea eava de evacuare 7, prin supapa 9 cu sistemul de drenaj, cu canalul de scurgere a apei
garanteaz curgerea apei"in plus" la ferma aflat la nivelul inferior al evii de scurgere 10 n
canalizare.
Astfel, utilizarea de instalaii frigorifice cu ajutorul rcirii naturale pentru ferme ar reduce sistemul
de metal, ar crete capacitatea de rcire, aproape de zero grade temperatur i ar crete semnificativ
perioada de lucru n timpul ciclului anual.
Cererea pentru invenie:
Unitate de racire cu ajutorul rcirii naturale pentru fermele de lapte, care conine un schimbtor de
cldur montat n aer liber. n partea de jos a acestuia pe suprafaa exterioar a camerei de admisie
este instalat un rezervor i o linie de priz conectat la acesta. Dupa pompa, supapa conductei este
conectata la schimbtorul de cldur i a sistemului de drenare a exploataiei. Mai sus de camera de
intrare este instalata eava de drenaj. eava de alimentare prin supapa este conectata la sistemul de
ap n ferm.
15
Semnat
Data
Coala
Coala
- 15 -
Motivarea tehnico-economic
Inveniile prezentate se refer in general la industria laptelui, fiind utilizate pentru rcirea i pstrarea
laptelui.
Pentru rcirea laptelui in condiii de ferma se foloseste apa rece, gheata si agregate frigorifice. Apa
rece si gheata se folosesc la ferme cu efective mici de vaci si in gospodariile individuale
La ferme cu efective mari de vaci de lapte racirea laptelui se efectueaza folosind surse de frig
artificial. Pentru obinerea frigului se folosesc agregate frigorifice de diferite tipuri, iar in calitate de
agent frigorific se utilizeaza freon, amoniac sau clorura de metil. Rcirea laptelui se realizeaz prin
schimbul de caldura dintre lapte i suprafata racit a instalaiei de racire.
Aceste invenii le-am ales datorit avantajelor deosebite pe care le posed i anume c preved o
reducere a capitalului i a costurilor de operare pentru echipamentele de rcire a laptelui, cresc
eficiena i intensitatea procesului de rcire a laptelui i extind domeniului de aplicare a
dispozitivelor.
Utilizarea inveniilor duc la extinderea sferei de aplicare a dispozitivelor de reducere a capitalului i
a costurilor de exploatare, cresc eficiena i sigurana ecologica a procesului de rcire.
Obiectivul invenilor const n a extinde funcionalitatea rezervoarelor, pentru a asigura
universalitate acestora, reducerea consumului de energie i costurile de funcionare pentru rcire,
depozitare i transport de lapte.
Inveniile mbuntesc capacitatea de acumulare, capacitatea de rcire i fiabilitate sporit la
temperaturi joase
ale aerului.
Acestea preved o reducere a consumului de metal i crec capacitatea de rcire n zona de aproape de
zero grade temperatura aerului ambiant, cresc timpul efectiv al ciclului anual.
Instalaia pentru pasteurizare-racire pe care l-am ales in descriere la proiectul de curs asigura o
incalzire omogena, modificari minime in compozitia i structura fizico-chimica a laptelui.
Deasemenea are loc distrugerea maxim a microflorei din lapte i pe cit este posibil - procesului de
pasteurizare se desfasoara in absenta aerului. In afara de aceasta, el este comod in exploatare, ieftine
i cu dimensiuni comode pentru utilizare.
Pasteurizatorul cu placi are dimensiuni mai mici in comparatie cu cel tubular. El este alcatuit
dintr-o serie de placi unite intre ele, care formeaza sectii separate - de preinclzire, pasteurizare (daca
se prevede conform tehnogiei) i sectia de racire a laptelui. Laptele in strat de 2-4 mm circula in
16
Semnat
Data
Coala
Coala
- 16 -
transfer de cldur intens datorit grosimii mici a peliculei de lichid (max 5 mm) i
turbulenei provocat de ondulatiile plcilor(se poate ajunge la coeficieni de transfer
de cldur ntre 2000-5000 W/m2K).
se pot realiza uor uniti de suprafae de transfer de cldur(se poate ajunge la uniti
care s aib pn la 200 m2 de suprafa de transfer de cldur).
Satisfac cele mai exigente condiii de igien. Se cur uor atit pe cale chimic cu
ajutorul soluiilor de splare, cit i pe cale mecanic.
17
Semnat
Data
Coala
Coala
- 17 -
Pompa
Contor
Racitor cu placi
Pasteurizator racitor
Omogenizator
Materia prima din rezervorul (1)se pompeaza la instalatia de racire cu ajutorul pompelor. Pompa este
o masina hidraulica de forta care transforma energia mecanica a motorului in energie de miscare a
lichidului. Materia ajunsa in racitorul cu placi (3) va fi tratata termic la temperatura 90-950C, si se
mentine timp de 5-20min. si se raceste in flux la temperatura 50-700C.
Laptele este vehiculat mai departe in rezervorul pentru laptele normalizat (5) , aici se petrece
operatia prin care se aduce continutul de grasime al laptelui la o anumita valoare, in vederea
asigurarii unei calitati constante produsului finit.Aceasta presupune in majoritatea cazurilor o
reducere a continutului initial de grasime cu ajutorul separatoarelor centrifugale.In situatia in care se
prelucreaza cantitati mari de lapte, normalizarea se obtine prin reglarea separatorului in functie de
continutul de grasime al laptelui materie prima.Deoarece practic continutul in grasime al laptelui
integral receptionat variaza in limite destul de largi normalizarea se face prin amestecarea laptelui
integral cu o anumita cantitate de lapte smantanit, in tancuri.
18
Semnat
Data
Coala
Coala
- 18 -
19
Semnat
Data
Coala
Coala
- 19 -
Instalatii de incalzire tubulare sunt concepute pentru nclzirea laptelui, nainte de separare (de la
10 la 50 C) este prezentat n figura. 1. nclzitorul este format din 2 evi cu placi, cu diametrul de
28 mm i o lungime de 1200 mm. Laptele trece succesiv prin conducte i este nclzit de aburul care
intr n atmosfer.
Instalatiile de incalzire tubulare sunt concepute pentru a incalzi la temperaturi mai mari (pn la 90
- 135 C),acestea sunt formate din una sau dou tobe, care se acoper cu capace. Pe partea interioar
a capacelor sunt partiii pentru trecerea fluxului de rotaie de lapte de ctre tuburi de nclzire
(seciuni). Laptele trece prin partea de jos a tamburului, n care el n mod repetat secvenial trece prin
stratul de tuburi, schimbnd direcia de micare a lui. Partiiile instalate orizontal n interiorul prii
de jos a tamburului, mprind cavitatea n niveluri. Deaceea, apa cald este furnizat de la pompa de
cazan circulnd n contracurent cu laptele, care trece n fiecare nivel al tamburului. Instalatia de
incalzire tubular instalat n liniile de pregtire a laptelui pentru a fi condensat, precum dar este i
utilizat n producia uleiului.
n funcie de cerinele tehnologice pentru instalaiile de nclzire tubulare acestea pot fi diferite.
Atunci cnd acestea sunt utilizate ca instalatii de incalzire inainte de separare, acestea ar trebui s
lucreze pentru rate minime a fluxul de lichid, cu scopul de a asigura un transfer intensiv de cldur i
s reduc la minimum depunerile de protein de pe suprafaa de nclzire.
n instalatii de incalzire tubulare, concepute pentru a incalzi la temperaturi mai mari, se poate de
crescut semnificativ viteza fluxului.
Instalatiile de incalzire tubulare sunt compuse din urmtoarele:
1-urub
2-dispozitiv de srtngere
3-corp
4-izolaie
20
Semnat
Data
Coala
Coala
- 20 -
5-cma
6-eav
7-cauciuc pentru etanietate
8-capac.
Instalaiile de rcire reprezint un set de plci de schimb de cldur. Plcile sunt tampilate, lipite
la periferia sigiliilor de cauciuc. Ele sunt realizate din oel inoxidabil. Pe o parte dintre plci curge
produs, precum i pe de alt parte agentul frigorific sau de nclzire(ap rece, saramur, ap cald).
Aceste dispozitive pot fi cu una i dou piese. ntr-un aparat de-a seciunii de nclzire este realizat
cu ap fierbinte (incalzitor), precum i de rcire - apa rece sau saramur (coolere).
Aceste aparate pot fi cu o secie sau cu dou. n instalaia cu o secie nclzirea se efectueaz cu ap
cald, iar rcirea cu ap rece. n instalaia cu dou secii in prima secie cu lapte fierbinte (secia
regenerativ), a doua secie -cu apa fierbinte incalzita in cazane (de nclzire), precum i rcirea - n
21
Semnat
Data
Coala
Coala
- 21 -
prima secie cu ap iar n a doua agent frigorific. Acest produs trece n prima i a doua secie n
concordan
Instalatiile frigorifice sunt utilizate in laptarii atat pentru racirea laptelui imediat dupa muls cat
si pentru mentinerea unei temperaturi scazute a laptelui pe tot timpul pastrarii in tancurile de
depozitare sau a derivatilor din lapte (smantana, branza) in dulapuri sau camere frigorifice. In laptarii
se utilizeaza cel mai perfect instalatiile frigorifice cu compresor. Temperatura de racire a unei
instalatii frigorifice depinde de temperatura de evaporare a agentului frigorific ; cu cat aceasta
temperatura este mai joasa cu atat este mai joasa temperatura creata de agentul frigorific, deci de
instalatie.
-
racirea laptelui se face in ultima parte a instalatiei de pasteurizare prin care circula
agentul frigorific care asigura laptelui o temperatura de 4-6 C dupa care aceasta se depoziteaza in
tancurile izoterme de unde trece in fabricatie ca lapte de consum sau pentru preparatele din lapte.
Indiferent de produsele lactate care se proceseaza, fazele tehnologice descrise anterior sunt
obligatorii in obtinerea unor produse salubre.
In cazul instalatiilor cu racire indirecta saramura din corpul evaporatorului poate avea diferite
concentratii, concentratia saramurii se alege in functie de temperatura de racire dorita. Punctul de
inghet al saramurii este cu atat mai coborat cu cat concentratia este mai mare si se alege astfel incat
sa fie cu cel putin 10 C sub temperatura de inghet a corpului ce trebuie racit. In mod obisnuit pentru
racirea laptelui se foloseste saramura in concentratie de 18 21 %.
Racitoarele de lapte pot fi plane sau cu placi
Racitoarele plane cu aceiasi constructie ca si cele folosite la racirea cu apa, acestea pot
constitui serpentina evaporatorului instalatiei frigorifice, agentul de racire fiind chiar agentul de
racire a instalatiei sau poate fi folosit un agent indirect (apa racita sau saramura) preluat cu o pompa
dintr-un bazin de racire, in care este instalata serpentina evaporizatorului. La racirile plane cu doua
sectii in sectia superioara preracirea cu apa iar in sectia inferioara racordata la instalatia frigorifica se
face racirea profunda.
Racitoarele cu placi au ca parte activa o serie de placi stantate astfel incat sa formeze prin
suprapunere un canal sinuos, placile sunt etansate cu garnituri si presate formand corpul racitorului.
22
Semnat
Data
Coala
Coala
- 22 -
Racitoarele cu placi pot fi racordate direct la instalatia de muls cu transportul laptelui prin conducta,
laptele racit fiind depozitat in tancuri izoterme. Aceste racitoare pot fi utilizate si separat in laptarie
facand racirea laptelui ce se depoziteaza apoi in tancuri izoterme. In tara noastra se fabrica
racitoarele cu placi TRAP-3 cu 12 placi avand capacitatea de racire a laptelui de 3000 litri/h, si
TRAP-6 cu 24 placi avand capacitatea de 6000 litri/h, care folosesc ca agent de racire saramura
racita de evaporatorul unei instalatii frigorifice.
Pasteurizarea laptelui.
Prin aceasta operatie se urmareste distrugerea, sub actiunea temperaturii, a microorganismelor aflate
in stare vegetativa, inactivarea pentru o anumita perioada a celor sporulante si prelungirea duratei de
pastrare a laptelui. Intrucit germenii patogeni se gasesc in stare vegetativa, sub actiunea pasteurizarii
la temperaturi de 65-900 C si sunt practic distrusi in totalitate, asigurndu-se obinerea unui lapte
salubru. Astfel la temperatura de 750 C, aproape toi germenii patogeni sunt distrui n 2-12 secunde.
Cu ct temperatura este mai ridicat, cu att scade timpul necesar distrugerii microorganismelor, deci
i durata de contact a laptelui cu agentul de nclzire. n funcie de valoarea temperaturii i durata de
contact a laptelui cu reagentul termic, pot fi utilizate urmtoarele metode de pasteurizare:
Pasteurizarea nalt( rapid sau HTST-temperatur nalt, timp scurt), care se realizeaz
la 72-740 C, cu o durat de 15 sec. Este folosit n producie, deoarece permite
mecanizarea i automatizarea operaiei tehnologice.
Clasificarea pasteurizatoarelor
Pasteurizatoarele se clasific dup mai multe criterii i anume:
1.Dup felul pasteurizrii:
23
Semnat
Data
Coala
Coala
- 23 -
2.
pasteurizatoare deschise.
pasteurizatoare ermetice.
pasteurizatoare cu vid.
Pasteurizatorul cu plci
Este utilizat n industria alimentar n cazurile n care apare necesar transferul de cldur.
Pasteurizatoarele cu placi sunt utilizate ma frecvent, deoarece ele au dimensiuni mai mici in
comparatie cu cele tubulare. Ele sunt alcatuite dintr-o serie de placi unite intre ele, care formeaza
sectii separate- de preincalzire, pasteurizare si sectia de racire a laptelui. Laptele in strat de 2-4mm
circula in contracurent cu agentii de incalazire si racire, avind la iesire temperatura de 4-6 gradeC.
Procesul tehnologic decurge in flux continuu, fiind mentinut si controlat de dispozitive automate.
Capacitatea acestor aparate variaza de la 1000l/ ora pina la 15-25 mii l/ora.
Aceste utilaje sunt foarte eficace, deoarece permit economisirea in sectia de recuperare a 90% din
caldura consumata, iar cantitatea de abur pentru pasteurizare se micsoreaza de 8-10 ori.
Pentru pasteurizare se folosesc :
Pasteurizatoare cu placi.
Vane :
In industria alimentara se folosesc, pe scara larga, vanele paralele. In aceste vane,discurile
sunt presate pe corp cu o pana de impingere situata central. Aceste vane se fac din fonta, pentru
presiunea conventionala pana la 10 bari, in doua variante : cu inele de bronz 1 si 2 pentru apa si fara
inele, pentru gaz.
24
Semnat
Data
Coala
Coala
- 24 -
Suprafetele de etansare sunt greu accesibile pentru rectificarea, ceea ce face ca reparatia
lor sa fie dificila ;
Vanele se fac cu axele cu filet exterior sau interior. Axele cu filet exterior sunt mai sigure si
de aceea se folosesc mai frecvent. Vanele se monteaza, de obicei, pe conductele de gaze si de aburi
de diametre mari, pe conductele de aer comprimat si pe conductele de apa, pe conductele care
transporta medii fara sedimente si pe conductele de vid, pe diametrul mare.
Se construiesc vane cu doua pene de distantare 1 si 2, montate pe aceeasi axa verticala. Asemenea
vane se folosesc, de obicei, de conductele de apa.
Utilizarea schimbtoarelor de cldur cu plci este determinat de avantajele pe care le prezint fa
de celelalte tipuri de schimbtoare de cldur:
- transfer de cldur intens datorat ndeosebi peliculei de produs (valoarea coeficientului de transfer
termic poate ajunge la 6000-7000 );
- realizeaz economic un grad ridicat de recuperare a cldurii (60-70%) ceea ce duce i la micorarea
diferenei de temperatur ntre cele dou fluide care circul prin schimbtor;
- construcie compact pentru suprafee mari de transfer termic;
- pierderi de presiune relativ mici;
- automatizarea nu este mai complicat dect la alte tipuri de schimbtoare de cldur;
- cheltuielile de investiii nu sunt mai mari dect la schimbtoarele de cldur tubulare de aceeai
mrime;
- construcia i exploatarea sunt mai simple.
- compactitatea mare ( suprafaa specific mare );
- grad de flexibilitate ridicat in realizarea suprafeei de transfer i aranjamentelor de curgere
- turbulen ridicat care are drept urmare realizarea unor valori mari ale coeficienilor de transfer
termic;
25
Semnat
Data
Coala
Coala
- 25 -
Plci de capt.
Plcile cu canale sau plcile curente au diferite forme pe suprafaa lor fiind tanate canale sau
ondulaii adinci de 3-6 mm i late de 20-80 mm, care mresc suprafaa de schimb de cldur, ajut la
dirijarea deplasrii lichidului sub form de pelicul i intensific turbulena necesar mririi
coeficientului de transfer de cldur. Fiecare plac este prevzut cu patru orificii situate in colurile
plcilor, care formeaz prin alturare canale pentru intrarea i ieirea celor dou lichide ntre care are
loc transferul de cldur. Pe faa fiecrei plci este realizat o adncitur pe toat periferia, in care se
introduc o garnitur din cauciuc sintetic, care are rolul s asigure etanietatea plcii fa de exterior
i etanietatea a dou din canale care nu trebuie s comunice cu spaiul dintre dou plci.
Plcile din capt sunt mai groase au numai una din fee ondulate, faa din interior i au numai
dou orificii prin care intr sau iese unul din fluide. Plcile intermediare au deasemenea o construcie
special i au rolul de a permite divizarea pachetului de plci i de a asigura trecerea lichidului de la
un grup de plci la altul, evacuarea sau introducerea lui in sistem. Pentru a se reduce greutatea
plcilor intermediare, interiorul lor poate avea form de fagure. Lichidul circul intr-un strat de 3-4
26
Semnat
Data
Coala
Coala
- 26 -
mm prin spaiul liber pe o fa a plcilor, iar pe cealalt fa circul in contracurent ap cald sau
abur de joas presiune.
Plcile pentru depozitarea de scurt durat au o gosime de 20-70 mm i se monteaz
intercalat ntre plcile cu canale in sectorul de pasteurizare avind rolul de a menine fluidul la o
anumit temperatur i o durat optim de timp, pentru a asigura pasteurizarea sa daplin. Nervurile
sale sunt executate astfel incit s circule in cascade.
Procesul de lucru al pasteurizatorului cu plci cuprinde mai multe operaii n care lichidele ntre
care se fac schimburile de cldur circul n contracurent pe o parte i pe cealalta a plcilor.
Pasteurizatorul cu plci, considerat in cazul pasteurizrii laptelui, are urmtoarele sectoare de
lucru(fig.3): dou sectoare de recuperare a cldurii(C i D), un sector de pasteurizare (E), un sector
de rcire cu ap(B) i un sector de rcire intens cu saramur sau cu ghea(A).
27
Semnat
Data
Coala
Coala
- 27 -
Laptele crud este dirijat cu ajutorul unei pompe n primul sector de recuperare a cldurii (C), unde,
circulind in contracurent cu laptele cald pasteurizat, i ridic temperatura de la 100-150 C la 300-400
C, dup care este introdus ntr-un filtru sau separator centrifugal. De aici, laptele este trecut in cel deal doilea sector de recuperare a cldurii (D), in care circul n contracurent cu laptele fierbinte
pasteurizat i se inclzete la 500-600 C. Astfel preinclzit, laptele este introdus in sectorul de
pasteurizare n care pe o parte a plcilor va circula lapte iar pe cealalt parte abur de joas presiune
28
Semnat
Data
Coala
Coala
- 28 -
sau ap cald, temperatura sa ridicindu-se la 710-900 C(E). Apoi laptele pasteurizat trece printre
plcile pentru deozitarea de scurt durat la 710-900 C, prin cele dou sectoare de recuperare a
cldurii (D i C) unde va nclzi laptele crud i se va rci la 300-350 C i va intra n sectorul de rcire
cu ap (B), n care temperatura va scdea de la 300-350 C la 130-200 C. n sfirit, astfel prercit
laptele intr in sectorul de rcire intens(A) unde, circulind n contracurent cu saramura de la o
instalaie frigorific sau cu ap rcit cu gha, se rcete de la 30-50 C fiind apoi dirijat la cisternele
de depozitare.
Pasteurizatoarele cu placi : Este cea mai cunoscuta metoda de pasteurizare industriala a laptelui.Ele
sunt construite din placi de otel inoxidabil pe suprafata carora sunt prevazute canale.Placile unite
prin presare una peste alta, formind sectiuni separate pentru anumite tipuri de caldura. Astfel, in
primul sector de schimb termic agentul de incalzire este apa fierbinte-abur, in al doilea sector laptele
pasteurizat incalzeste ce intra in pasteurizator, iar cel de-al treilea sector apa cu gheata este agentul
de racire a laptelui pasteurizat. Laptele este introdus in pasteurizatoarele cu placi cu ajutorul
pompelor centrifuge, prin fiecare sector prin care trece sufera o operatie de tratament termic.
29
Semnat
Data
Coala
Coala
- 29 -
Pasteurizatoarele sunt formate dintr-o serie de placi din otel inoxidabil pe suprafata carora sunt
prevazute canale. Placile sunt stranse una langa alta, alcatuind sectiuni separate unde se face
schimbul de caldura. Laptele circula pe una din fetele placii, iar apa calda, aburul agentul de racire
sau laptele care cedeaza caldura pe cealalta parte a placii. Placile formeaza mai multe sectiuni astfel:
- preincalzirea initiala a laptelui de la 5-10 0C la 35-40 0C prin circulatie in contracurent cu laptele
cald pasteurizat(zona de recuperare I );
- preincalzirea a doua a laptelui de la 35-40 0C la 55-60 0C, tot pe seama laptelui pasteurizat( zona de
recuperare II );
- pasteurizarea propriu-zisa, unde laptele atinge temperatura dorita in functie de regimul ales;
- mentinerea de scurta durata la temperatura de pasteurizare;
- zona de racire cu apa unde temperatura laptelui scade la 15-25 0C;
- zona de racire finala in care laptele iesit din sectiunea de recuperare II ajunge la temperatura de 4-6
0
Pasteurizatoarele cu placi se compun dintr-o serie de placi din otel inoxidabil ondulate prin stantare.
Prin canalele de pe o parte a fiecarei placi circula lapte iar pe cealalta agentul de incalzire sau racire.
Placile avand intre ele garnituri de cauciuc sunt astfel grupate incat formeaza mai multe sectoare
unul sau doua sectoare de recuperarea unui sector de pasteurizare : un sector de mentinere la
temperatura de pasteurizare, un sector de racire cu apa si de racire profunda cu apa glaciala.
Principalul avantaj al pasteurizatoarelor cu placi consta in randamentul ridicat al schimbului termic
ce se datoreste atit faptului ca lichidele circula in strat subtire, cat si vitezei mari de circulatie. In
aceste conditii timpul de mentinere a laptelui la temperatura inalta este redus determinind modificari
fizico-chimice minimale.
Totodata pasteurizatoarele cu placi permit pasteurizare in flux, asigurand capacitati de productie mari
(20000l /h). Toate operatiile sunt automatizate, inclusiv spalarea si dezinfectia. In acest scop
instalatile de pasteurizare sunt prevazute cu dispozitive care permit functionarea si controlul automat
al intregului proces de pasteurizare :
Termometre inregistratoare ;
Dispozitiv de recirculare lapte insuficient pasteurizat si penuru reglarea automata a temperaturii de
pasteurizare ;
Tablou comanda ;
Dispozitiv de semnalizare optica si acustica.
30
Semnat
Data
Coala
Coala
- 30 -
Pasteurizarea HTST
Pasteurizarea HTST se realizeaza de regula in pasteurizatoare cu placi care prezinta urmatoarele
avantaje:
Permit o reglare riguroasa a regimului de pasteurizare si mentinerea constanta a acestuia in tot
timpul functionarii;
Prin reducerea sau majorarea numarului de placi, capacitatea de prelucrare a instalatiei poate fi
modificata functie de necesitati;
31
Semnat
Data
Coala
Coala
- 31 -
Asigura o buna utilizare a energiei calorice, datorita pe de o parte conditiilor in care se realizeaza
schimbul termic si pe de alta parte datorita sistemelor de recuperare a caldurii;
Instalatia este foarte compacta iar schimbul de caldura propri-zis neavand piese in miscare este
robus in exploatare;
Functionarea instalatiei poate fi complet automatizata realizandu-se o economie de forta de munca
si siguranta in eficienta exploatari;
Spalarea si dezinfectia se poate face automatizat.
Pasteurizarea HTST sub vid(vacreatia):
Instalatia consta din trei camere care lucreaza sub vid prin care laptele trece in flux continuu. Laptele
intra in prima camera in care se pasteurizeaza. Aceasta camera lucreaza sub un vid de 0,68/0,81
kgf/cm2 care mentine o temperatura de 90-950C. Aburul saturat este alimentat la partea superioara si
prin condensarea acestuia temperatura laptelui creste la 430C la 90-950C. De aici laptele diluat este
dirijat catre partea superioara a celei de a doua camera care lucreaza sub un vid de 0,42-0,45
kgf/cm2. O parte din vapori de apa se elimina si produsul se raceste la 71-820C.
Incalzirea are loc in sistem inchis, deci in absenta aerului prevenindu-se astfel
oxidarea lipidelor si vitaminelor ;
Semnat
Data
Coala
Coala
- 32 -
Prin asigurarea unei eficiente de pasteurizare corespunzatoare va trebui sa se tina cont de:
Curatirea(centrifugarea) corespunzatoare a laptelui inainte de pasteurizare.
Igienizarea minutioasa a pasteurizatorului, timpul si temperatura optima de pasteurizare.
Siguranta de functionare a pasteurizatorului.
Semnat
Data
Coala
Coala
- 33 -
apa. Sint de preferat agenii de rcire care, in cazul unor eventuale scpri prin
neetaneiti, nu afecteaz calitatea produsului. Astfel de ageni sint apa,
soluia de alcool-ap .a. In cazul utilizrii apei se pot utiliza scheme care
cuprind in circuitul apei i un acumulator de frig sub form de ghea. Aparatele
schimbtoare de cldur utilizate pot fi cu funcionare discontinu ( vane cu
perei dublu, vane cu serpentin
imersat) sau cu funcionare continu ( aparate cu plci, aparate multitubulare
in manta, aparate cu fascicol de evi in eav, aparate eav in eav sau
aparate cu stropire exterioar ).
Vanele cu perei dublu sint recipieni in care agentul de rcire circul in spaiul
dintre peretele exterior i cel interior, iar lichidul care trebuie rcit se afl in
recipient. Pentru mrirea vitezei de
rcire, la interiorul recipientului se gsesc agitatoare cu elice care, prin
micarea imprimat a lichidului, mresc coeficientul de convecie termic. In
cazul vanelor cu serpentin imersat, agentul de rcire circul la interiorul
evilor serpentinei. Aparatele cu plci sint larg utilizate datorit avantajelor
importante pe care le prezint: coeficieni globali de transfer termic
ridicai, consumuri specifice de metal mici, gabarite reduse, posibilitatea de a
regla capacitatea de rcire prin scoaterea sau adugarea unor plci,
posibilitatea uoar de curire i dezinfectare
34
Semnat
Data
Coala
Coala
- 34 -
nutrul pompei circul ap rece sau agent frigorific, dar deasupra circul un strat subire de lapte.
De calculat rcitorul cu plci sau rcirea laptelui de la ti=850, daca suprafata rcitorului F=9,5m2.
Lungimea de lucru a rcitorului B=1,5m, diametrul tevilor este 35/37mm.
35
Semnat
Data
Coala
Coala
- 35 -
t med
clapte
n * capa
(t i t f ) t 0
3940
* (85 3) 0 25,7 0 C
3 * 4187
kt
ti t f
(t i t ies ) t f
* 2,3 lg
85 3
56
* 2,3 lg 4,1.
t f (85 25,7) 3
3
Ne luind in calcul regimul de temperatura, productivitatea usor se calculeaza din ecuatia fluxului
curentului. Din aparatul deschis pe peretele vertical pe care curge intr-un strat subtire lapte nivelul
fluxului de curent va fi:
2Bw=m
Grosimea peliculei care curge este determinat de formula :
53 2 (1)
0,638
5*
0,37mm
10 2
3
0,638
0,688m / sec
10 6
36
Semnat
Data
Coala
Coala
- 36 -
n*m
2443,1* 3
2,11m / sec
0,785 * d * apei * 3600 0,785 * 0,035 2 *1000 * 3600
2
55526,3
1,33
0,23 2 * * Re 0, 72 * Pr 0, 48
0,052 * 0,574 * 55526,30, 72 * 9 0, 48
6381,2 w /( m 2 * k )
d
0,035
1,89
1,89 * 0,567
1040 w /(m 2 * k )
3 * mef .cr .
3 * 0,96 * 0,4
3
2
10 3 *1019 2
(3)
1
1
1
1 2
Unde:
1
1
909,09W /( m 2 k )
1
0,001
1
0.00025
1040
15
6381,2
4,5m
k
909,09
37
Semnat
Data
Coala
Coala
- 37 -
Suprafata de racire este data F=9,5 m2. evile sunt sudate unele de altele prin intermediul jumper,
astfel nct o parte a generatorului cade din tuburile schimbtorului de cldur. Lungimea
generatorului este de aproximativ i=5 mm. Numarul de tuburi intr-un racitor este:
n
F
9.5
79,1
d 2i B 3,14 0,037 2 * 0,005 *1,5
In aceasta lungime se includ ambele parti a racitorului. Lungimea primei parti L=2,375m. Inaltimea
pompei racitorului H=56*0,037=2,07m. Aceste marimi coincid cu cele din catalog.
Comparind datele calculelor cu lungimile reale, ne dam seama ca la temperatura data nu are loc
racirea laptelui.
Intradevar se poate
m
1942,6kg / h
ck t
3940 * 4,1
Dupa datele din catalogul dat, productivitatea racitorului este 2000kg/h, de aceea partea de jos a
pompei se raceste.
Avind n considerare aceast opiune de calcul, aplicam m 2000kg / h . Din ecuaia de continuitate
a performanelor n fluxul de 1,85 ori mai mare dect calcul termic. n prezena a seciunii putem
mri temperatura final de pina la 10 grade, atunci temperatura final a seciunii de ap este
t k 10 0 C .
Temperatura apei la iesire:
t iesire
Clapte
n * C apa
* ti t k 0
3940
3 * 4187
kT
ti tc
t t
85 23,5
2,3 lg i ies 2,3 lg
1,81
t i ties t k
tk
10
Fa
mckT
2000 * 3940 *1,81
4,35m 2
k
3600 * 909,09
38
Semnat
Data
Coala
Coala
- 38 -
t iesire
Clapte
n*m
* t k 4 t p
3940
* (10 4) (5) 1,77 o C
3 * 2443,1
o
Temperature medie a laptelui in sectia agentului frigorific t med .ag . fr 7 C. Constantele termofizice
a laptelui: = 0.45 W/moC, =1030kg/m3, =2,75*10-3 Pa*sec/m2.
Incarcatura va fi:
m
2000
0,139kg / s
3600 * 4 3600 * 4
1,85
3* * m
1,85
735w / m 2 * k
3 * 2,75 * 0,139
10 3 *1030 2
m*n
3 * 2443,1
1,78m / s
2
* 3600 * 0,785 * d
1183 * 3600 * 0,785 * 0,035 2
Re =
W p d *10 3
4576,1w / m 2 * C o
d
0,035
39
Semnat
Data
Coala
Coala
- 39 -
1
1
666,66 w / m 2 * C 0
1
1
1
0,001
1
1 2
735
15
4576,1
m * Clapte * k t
3600 * k
t peret .tevilor
2,47 o C
1 2
735 4576,1
Aceasta temperatura este mai joasa de temperatura crioscopica a laptelui = -0,5 C. Avnd n vedere
c agentul frigorific n conditiile produciei se foloseste i pentru alte scopuri, cu o temperatur
iniial t i = -5 C, insa cel mai bine este s nu se ridice aceasta temperatura, ci sa se ridice
temperatura iniial a laptelui pe seciunea agentului frigorific, fapt care va facilita lucru seciunii de
ap, i va elimina congelarea laptelui. Cu suprafaa expus la rcire, se va produce evaporarea, ceea
ce duce la pierderea unei pri a produsului. In sectia agentului frigorific se petrece condensatia
aburilor in lapte. Dac lum temperatura aerului din sala de t = 20 C, atunci presiunea parial a
aburului la aceasta temperatura va fi P=235Pa.
Figura. II este prezentata curba de rcire a laptelui. Evaporarea va avea loc pe linia AB, ntre
temperaturile 80 i 20 C. Pe linia BC e posibila o condensare din aer. Temperatura medie a laptelui
t med = 50,5 C.
Semnat
Data
Coala
Coala
- 40 -
p = 12350
- 0,7*2350 = 10700 N / m 2
Masa de umiditatii evaporate de pe suprafata este determinat de formula:W=FzC p ,
Unde C-coeficient ce depinde de viteza aerului.
Dupa A.V.Licov,
C=(2,42+1,01 )*10-4.
Bazindu-ne pe aceea ca viteza aerului in magazie este =0,5m/sec:
C=(2,24+1,01*0,5)*10-4=2,74*10-4.
Pierderile la evaporare sunt urmatoarele:
W=5*1*2,74*10-4*10700=14,7kg/h.
Pierderile de presiune in timpul circulaiei apei n conducte nu trebuie s depeasc 2,5*105Pa.
Viteza miscarii apei va fi:
m*n
3 * 2000
1,74m / s
2
* 3600 * 0,785 * d
1000 * 3600 * 0,785 * 0,035 2
Re =
0,3164
0,3164
0,022.
4
4
Re
45600
47
Re
47
3,24.
45600
Numarul tevilor in sectia de apa 38 sau 37 la cotitura se afla sub un unghi de 1800
Pierderile presiunii apei:
1000 *1,74 2
1 * 2 * 38
1000 * 2 0,022 * 2 * 38
2 * 37 1 *
3,24 * 37 1 *
2,52 *10 5 Pa.
d
2
0,035
2
41
Semnat
Data
Coala
Coala
- 41 -
42
Semnat
Data
Coala
Coala
- 42 -
Montarea conductelor de legtur la mai mult de dou nivele i fr suporturi fixe care
s le asigure stabilitate.
43
Semnat
Data
Coala
Coala
- 43 -
rece.
Punerea n funciune a instalaiei fr verificarea periodic a legturii la nulul de
protecie.
Folosirea pieselor aflate sub tensiune fr ca acestea s fie protejate mpotriva atingerii
directe.
Stropirea sau splarea pompelor, a tablourilor electrice cu ap, existnd pericol de
electrocutare.
Prsirea locului de munc sau ncredinarea instalaiei unor persoane neinstruite.
Concluzie:
Masinile i utilajele din industria alimentara sunt masini de lucru destinate pentru efectuarea
unor operatii diversificate in cadrul proceselor de productie, in conformitate cu cerinele tehnicoeconomice impuse fiecarei lucrri in parte.
Prin folosirea masinilor in executarea diverselor lucrari din cadrul procesele de productie din
industria alimentar, se asigur :
Semnat
Data
Coala
Coala
- 44 -
45
Semnat
Data
Coala
Coala
- 45 -