Dr. international al drepturilor omului 1 - 07.10.

2016

Luna noiembrie - pauza DIDO, vom face restul

Azi - 4 ore
12-14 Dr. inter. umanitar
Sapt viitoare 8-12 DIDO
12-14 Dr.inter umanitar
3 sapt 6 ore DIDO
Dupa ce terminam Dr.inter umanitar facem Dr. inter. pen.
Decembrie vineri 9 dec 8-12

Modalitate de examinare - 3 conditii

-Prezenta sustinuta la cursuri
-Cate 2 ore dupa curs pt proiectie de filme
-Participare la o simulare - caz real care va incepe ca o situatie de violare a dr omului, apoi
conflict armat neinternational care se va internationaliza in timpul caruia se vor comite crime de
razboi sau crime impotriva umanitatii, Noapte vineri-sambata - ultimul weekend din decembrie
=> examen

Programa, bibliografie etc - sites.google.com/site/liviucp

Art.10 Libertatea de exprimare

Distinctie intre imputatie factuale si judecati de valoare.
Prostituata =/= curva
Imputatiile factuale sunt obiective si trebuie dovedite [pot fi judecat daca nu dovedesc], in timp
ce judecatile de valoare nu trebuie dovedite [nu pot fi judecat pt acestea].

Libertatea de exprimare cuprinde nu numai continutul, ci si forma.

Intai vom face dr procedural si apoi vom face dr material.

Notiunea si trasaturile drepturile omului

Drepturile omului - drepturi subiective individuale, care sunt esentiale pt viata, libertatea,
demnitatea, fericirea, libera dezvoltare a fiintei umane, consacrate si garantate prin normele
dreptului international public.
Legarea prea stransa a catuselor poate pune probleme de incalcarea drepturilor omului.
Notiune
Dreptul international al drepturilor omului - institutie a DIPublic care consacra si garanteaza
drepturile omului asa cum au fost definite.
Trasaturi
-institutie foarte recenta
-a aparut dupa WWII, adoptarea DUDO - 10 decembrie 1948 Paris
-DUDO e o rezolutie a ONU, este soft law, nu e conventie internationala
-evolutie a drepturilor
-drepturile omului au aparut intai in dreptul intern
-revolutiile burgheze au proclamat drepturile impotriva absolutismului
-drepturile civile si politice au aparut primele, de inspiratie liberala, protectia individului
in fata statului, prima generatie de drepturi
-au aparut apoi drepturile economice, sociale si culturale odata cu dezvoltarea
capitalismului; sunt drepturi de inspiratie social-democrata, drepturi de redistribuire a bogatiei,
colectiviste, nu individualiste; nu sunt drepturi justitiabile, depind de nivelul de dezvoltare a
fiecarui stat in parte
-drepturile de solidaritate, a treia generatie, au aparut dupa decolonizare direct in
DIPublic, de inspiratie provin de la statele din lumea a treia dupa '70 in timpul razboiului rece
-la nivel universal avem sistemul universal - ONU,

-la nivel regional avem sisteme regionale - European, American si African.

- in sistemul universal bazat pe DUDO, Protocolul dr civile si politice, Protocolul dr economice,
sociale si culturale nu avem jurisdictie specializata in materia dr omului, toate organele
specializate nu sunt jurisdictionale, dar avem CIJ [nu e specializata], CPI [specializata pe dreptul
international penal]
-in sitemul regional avem organe jurisdictionala CtEDO + CJUE [nu e specializata], Curtea
Interamericana pentru Drepturilor Omului, Curtea Africana de Justitie si a Drepturilor Omului
-existenta unui regim juridic imperativ, de ordine publica, cu consecinta excluderii principiului
reciprocitatii, destinatarii sunt subiectele din ordinea juridica interna, indivizii, nu functioneaza
exceptia de neexecutare
-se vorbeste de limitarea suveranitatii statelor prin drepturile omului, suveranitatea statului se
opreste acolo unde incep drepturile omului
-drrepturile omului reprezinta o materie de partaj intre dreptul intern si dreptul international, nu
mai sunt monopol al dreptului intern. Raporturile dintre dreptul intern si dreptul international se
bazeaza pe principiul subsidiaritatii, intai statele trebuie sa consacre (reglementarile
internationale reprezinta un standard minim), garanteze drepturile omului (principiul epuizarii
cailor interne de atac)
-aplicabilitatea directa, valabil in special pt dr civile si politice, adica statul trebuie sa accepte
conceptia monista, norma internationala trebuie sa fie suficient de clara si precisa pt a fi aplicata
direct
/!\ Piramida lu Kelsen interpretarea doctrinei de DIPublic
1. Constitutia si deciziile CCR
2. legi si ordonante [nu exista diferenta de forta juridica intre legi organice si legi
ordinare ori intre legi si ordonante] !!!
3. hotarari de guvern
- DIDO are caracter supralegislativ cel putin in Europa, deasupra legii si sub Constitutie
Intotdeauna in planul dreptului intern in conflictul intre norma interna si norma internationala se
va aplica norma cea mai favorabila. In planul dreptului international nu se pune problema de
existenta dreptului intern care este o stare de fapt
-rolul important al jurisprudentei ca sursa DIPublic, avem un bloc de conventionalitate = sursa
conventionala + sursa jurisprudentiala
-jurisdictia CtDO e obligatorie, numarul cauzelor este foarte mare,

-pozitia individului ca subiect de drept international, pt ca acesta este destinatar al normelor,

dpdv procedural individul este egal cu statul [individul e reclamant, iar statul este parat]
-art.11 alin.2 Constitutie - toate tratatele intra in dreptul intern
-art.20 alin.2 tratatul care are ca obiect materia drepturilor omului are forta supralegislativa
-art.20 alin.1 conflictele intre tratate si Constitutie trebuie evitate prin interpretarea Constitutiei,
pozitia tratatelor din materia drepturilor omului au o pozitie diferita fie sub, pe acelasi plan, fie
deasupra Constitutiei => avem un bloc de constitutionalitate [Constitutia si sursele DIDO]
deasupra legilor si ordonantelor
-art.148 alin.2 tratatele UE sunt deasupra legilor interne, nu se vorbeste despre Constitutie, se va
aplica dreptul comun, adica art.1 alin.5 - suprematia Constitutiei, desi se aplica si art.20 alin.2,
trebuie sa facem raportul intre cele 2 articole, aplicam criteriul fortei juridice in cadrul
Constitutie [poate exista o diferenta de forta juridica intre norme din cadrul aceluiasi act
normativ], art.20 e din '91 in Constitutie, reglementat de adunarea constitutiva originara care
poate limita puterea adunarii constitutive derivate - art.152 alin.2 [suprimarea dr si a lib
fundamentale]. Deci Carta face parte din blocul constitutional, li se aplica art.20 alin.2, restul
reglementarilor tratatelor constitutive ale UE sunt sub Constitutie.

Dreptul international al drepturilor omului institutional

Sistemul regional European
-Consiliul Europei, UE, OSCE
Consiliul Europei - 1949 - scop: pacea in Europa si in lume, mijloace - democratia, mentinerea
democratiei se face prin consacrarea si garantarea drepturilor omului
Valori: drepturile omului, democratie, stat de drept
-UE - Paris - 1951 - CECO - scop: pacea, mijloace - productia de carbune si otel puse sub
autoritatea unui organism comun
-OSCE - anii '70, creatie a razboiului rece, organizatie paneuropeana [+ Canada si SUA], scop pacea, mijloace - securitatea diplomatica
Sistemul regional european - sistemul cercurilor concentrice UE < Consiliul Europei < OSCE
/!\ CEDO = CONVENTIA, in limba engleza ECHR, in franceza CEDH

Ce este CtEDO? = CURTEA

-jurisdictie specializata, organ judiciar international, institutie a Consiliului Europei, competenta
[rationae materiae] in apararea drepturilor consacrate in CEDO
Comitetul Ministrilor - rol politic,
Adunarea Parlamentara - rol consultativ,
Secretarul General - organ administrativ,
CtEDO - existenta Curtii nu e prezenta in Statutul de la Londra, ci direct in CEDO
Rationae materiae - drepturile omului din Conventie
Rationae personae - cele 47 state parti la Conventie
Rationae loci - oriunde in lume
Rationae temporis - numai faptele savarsite dupa semnarea de catre un anumit stat a CEDO
Revenind:
Rationae materiae doar drepturile omului din Conventie, indiferent daca avem dr ale omului
consecrate si in alte tratate, chiar in cadrul Consiliului Europei
CEDO + Protocoalele aditionale 1, 4, 6, 7, 12 si 13 [contin dispozitii de drept substantial,
material] - e nevoie de un nr minim de state, nu toate cele care au semnat CEDO + Protocoalele
de amendare ratificate de toate statele parti - Protocolul 14
+++ Conventia de la Oviedo privind dr omului si biomedicina - CtEDO e competenta numai pe
calea avizelor consultative
Avem si Protocoale de amendare dispozitii de ordin procedural - toate statele parti trebuie sa le
semneze. Ultimul protocol de amendare in vigoare este Protocolul 14
In caz contrar - actiunea e inadmisibila

PLANGERILE INDIVIDUALE
LATURA ACTIVA
Capacitatea procesuala = aptitudinea de a sesiza o are orice particular (individ sau colectiv) cf.
art.34 CEDO
Calitate procesuala = capacitate + interes, adica titularul dr pretins incalcat e cel care sesizeaza

LATURA PASIVA
Capacitate procesula = orice stat parte la conventie
Calitate procesuala - statul pretins agresor, statul despre care se pretinde ca a incalcat dreptul

CAUZELE INTERSTATAE
LATURA ACTIVA
Capacitate: orice stat membru
Calitate - orice stat membru, in acest caz => capacitate = calitate
LATURA PASIVA
La fel ca la plangerile individuale
Rationae loci - oriunde in lume
In principiu jurisdictia statului se rezuma la teritoriala, exceptional: statul este ocupat sau ocupa
un alt teritoriu ilegal ori unde agenti ai statului se afla legal pe teritoriul altui stat (ambasade)

TERTA INTERVENTIE
3 tipuri de terta interventie
a) terta interventie de drept- poate de drept sa intervina in procedura, daca vrea, statul parte la
conventie al carui cetatean este reclamantul, bineinteles daca nu este parat in proces reminiscenta a protectiei diplomatice din DIPublic
b) terta interventie cu autorizare sau la invitatie - oricine care daca apreciaza ca se impune sa
apere un drept al sau OING - amicus curie, nu e un dr sub, ci o vocatie, trebuie o autorizare din
partea curtii sau la invitatie atunci cand curtea invita
c) terta interventie institutionala - Comisarul Dr Omurilor al UE - un fel de avocatul poporului, e
un dr, curte nu il poate cenzura

Cf Curtii, privarea de dr de proprietate e o violare uno inctu, instantanee, nu e ca la privarea de

libertate
C Brumarescu si C Maria Atanasiu si ceilalti - hotarare pilot -> art.1 Protocolul 1, dr de prop.

Dr. inter. al dr. omului 2 - 14.10.2016

Functii ale CtEDO:

1. judiciara - solutioneaza litigii, se exercita in 2 tipuri de cauze:
~interstatale: reclamant - statul care apara drepturilor unei persoane si parat - alt
stat => nu e actiune publica pt ca nu avem Ministerul Public, dar avem ordine publica => avem
substitutul actiunii publice = actio popularis, actiunea populara.
ACEASTA ACTIUNEA A FOST PRIMA pt ca parintii fondatori ai Consiliului
Europei au avut ca scop pacea care se realizeaza prin mentinerea regimurilor
democratice, iar aceasta din urma se realizeaza prin protectia drepturilor omului.
Nu conteaza cetatenia, diferenta majora fata de DIPublic unde avem protectia
diplomatica (protejarea propriilor cetateni). Statele declanseaza actiunea pt apararea
ordinii publice europene, nu pt propriilor cetateni pt ca pt asta avem deja mecanismul
protectiei diplomatice din DIPublic.
~plangerile individuale: reclamant - titularul dreptului vatamat si parat - statul
pretins care a incalcat dreptul => actiune privata
2. consultativa - da avize consultative care au caracter total separat de functia
jurisdictional. A avut doar doua cereri de aviz consultative dintre care una era inadmisibila :))
3. urmeaza a mai aparea o forma de aviz consultativ asemanator intrebarilor prejudiciale
ale CJUE prin Protocolul 16 care deocamdata nu are un nr suficient de ratificari - in cadrul unui
litigiu pe rol la nivel national instanta ar putea cere un aviz CtEDO.

In dr intern avem 2 categorii fundamentale de actiuni: actiunea publica si actiunea privata,

personala. Principalul scop al actiunii penale este protejarea ordinii publice.

Organizarea Curtii
Structura jurisdictionala: Curtea e formata din judecatori, cate un judecator ales in numele
fiecarui stat membru la CEDO, nu state membre ale Consiliului Europei cum era in trecut. Nu
judecator reprezentant al statului membru! Judecatorul nu isi reprezinta statul.
Procedura - fiecare stat face propuneri, alegerea fiind de competenta Adunarii Parlamentare a
Consiliului Europei, fiecare stat vine cu 3 propuneri sensibil egale ca valoare, din aceasta lista se

alege unul. Nu exista o conditie de cetatenie. Judecatorul trebuie sa stie limba si dreptul intern.
Nu pot fi mentinuti in functie decat pana la varsta de 70 de ani.
Formatiunile: Judecatorul Unic, Comitetele (3 jud), Camerele (7 jud), Colegiul Marii Camere (5
jud) si Marea Camera (17 jud).
Obligatorie prezenta judecatorului national, jud ales in numele statului parat. Judecatorul
national participa si in Camera si in Marea Camera - in dr intern daca un jud participa in fond si
in apel avem motiv de incalcare a CEDO pe art.6.
Daca jud national nu poate participa se va desemna un alt jud dintre cei ai curtii sau se recurge la
judecatorul ad-hoc (statul trimite o lista cu judecatori si curtea alege dintre ei).
La Judecatorul Unic si Colegiul Marii Camere nu participa jud national, iar la Comitete
participarea judecatorului national e facultativa.
Structura administrativa a Curtii - grefa, unitati nationale, unde la fel trebuie sa cunoasca limba si
dreptul intern. Noi avem judecatori si procurori romani, acolo mor plangerile individuale. :))
Adunarea plenara - adopta regulamente -> independenta
Sectiile Curtii - structuri administrative interne, nu avem specializare rationae materiae, se
urmareste o repartizare echitabila a sistemelor de drept in cadrul sectiei, se urmareste criteriul
lingvistic, criteriul sexului -> echilibru
Valori fundamentale ale Consiliului Europei: democratie, stat de drept si drepturile omului.

Procedura plangerii individuale

I. Introducerea si inregistrarea plangerii
Competenta revine Grefei
Solutie - refuzul de inregistrare
Plangerea trebuie sa fie limitata la 2 pg, daca se depaseste nr de pagini al formularului se
respinge, nici macar nu se califica ca fiind plangere, nu va fi inregistrata, trebuie atasata
hotararea
II. Examinarea sumara a cauzei - facultativa: se verifica daca plangerea e admisibila sau nu
Competenta: judecatorul unic
Solutie: - inadmisibilitate, nu exista cale de atac

- pare inadmisibila, dar trimite la comitet

Competenta: comitet
Solutie: inadmisibilitate
Peste 95% din plangeri sunt inadmisibile.
Termen 6 luni de la redactare!
III. Examinarea contradictorie a cauzei in caz de jurisprudenta bine stabilita - facultativa: difera
doar cuantumul despagubirilor
Competenta: comitet
Solutie: admisibilitate pe fond
IV. Examinarea contradictorie a cauzei in prima instanta si incercarea de rezolvare amiabila
Conditii de admisibilitate a unei plangeri:
Sediul materiei 1,19,34,35
1. compatibilitatea rationae materie, personae, loci, temporis
2. epuizarea cailor interne (utilizare - trebuie sa se indice dr incalcat si epuizare -> principiul
subsidiaritatii) si nu mai tarziu de 6 luni de la redactare (altfel e prematur sau tardiv)
Daca exista suspiciuni de impartialitate trebuie sa ceri recuzare, altfel nu ai utilizat de toate
mijloacele dr intern.
Trebuie epuizate caile ordinare de atac - notiune europeana autonoma -> metoda notiunilor
europene autonome este metoda de interpretare
Notiuni europene autonome - cuvinte juridice din conventie (instanta, magistrat, familie, civil,
penal, bun) care se regasesc in alte limbi in legislatiile tuturor statelor, numai ca nu au neaparat
acelasi sens, dar au propriul lor sens specific conventiei stabilit de CEDO.
Cale ordinara de atac in sens autonom presupune accesibilitate si efectivitate. Daca o cale de atac
este accesibila, atunci partile o pot declansa. Daca o cale este efectiva, atunci partile pot obtine
remedierea. Exceptia de neconstitutionalitate, contestatia in anulare, revizuire - nu sunt cai
ordinare. Recursul in civil e cale ordinara in penal nu.
Mai bine ti-o respinge pe prematuritate decat pe tardivitate. Termenul incepe de la cunoasterea
motivarii, nu de la pronuntare desi in unele state sunt simultane.
Sesizari efective dar care nu sunt utile - sesizare adresata Avocatului Poporului.

Termenul se implineste exact in ziua rescpectiva chiar daca e zi nelucratoare - ziua

calendaristica.
Cf Protocoalelor 15 si 16 - termenul va fi redus la 4 luni.
3.Sa nu fie caz de autoritate de lucru judecat si litispendenta. -> electa una via
4. Sa nu fie anonima
5. Sa nu aiba caracter abuziv
6. Sa existe un prejudiciu important pe fond
7. Sa nu fie manifest inadmisibila - se pipaie fondul
Camera e formatiunea de judecata de drept comun, judecata propriu-zisa, plangerea e comunicata
guvernului parat.
Competenta: Camera
Solutie: ~inadmisibilitate
~punerea la dispozitia partilor pentru incercarea de rezolvare amiabila, daca se
rezolva se va radia de pe rol, iar prin aceasta radiere amiabila se ia act de ce se obliga partile prin
acord si apoi se transmite organului de executare pt a se verifica. nu inseamna ca se recunoaste
violarea, ci doar se plateste o suma de bani cu titlu gratios. Fara cale de atac. Decizie
~radiere pt declaratie unilaterala al Guvernului. Cand reclamantul nu accepta
rezolvarea amiabila. Guvernul recunoaste si plateste o suma de bani mai mica decat prin
rezolvarea amiabila. Fara cale de atac. Decizie
~instanta analizeaza intai admisibilitatea si apoi fondul. Se da o decizie de
admisibilitate [prima data! pana acum am avut doar inadmisibilitati]. Decizia de admisibilitate e
solutie preparatorie, nu leaga instanta. Apoi se poate da o decizie de inadmisibilitate sau se da o
hotarare pe fond
~direct hotarare pe admisibilitate si fond. Exista cale de atac
V. Examinarea cauzei in calea de atac - cererea de retrimitere la Marea Camera. Se analizeaza in
2 etape: admisibilitate a caii de atac si fond -> cale extraordinara
A. Admisibilitate - se aseamana recursului
Competenta: Colegiul Marii Camere, se uita daca probelma de drept e importanta, putere
discretionara

Solutii: ~decide ca retine. Se trimite la Marea Camera pt fond, Hotararea Camerei e

desfiintata
~decide ca nu retine calea de atac, hotararea Camerei devine definitiva
O hotarare devine definitiva:
* dupa 3 luni daca nu se exercita calea de atac,
* inainte de 3 luni daca toate partile renunta la calea de atac,
* dupa exercitarea caii de atac daca aceasta este respinsa
B. Fond - motivele sunt de drept, calea e extraordinara, dar efectul e devolutiv, hotararea
Camerei nu mai exista, acum se aseamana apelului
Competenta: Marea Camera
Solutii: hotarare pe fond
Procedura speciala: desesizarea Camerei in favoarea Marii Camere cand se pune o problema
foarte importanta fie pt crearea, fie pt schimbarea jurisprudentei. Este o posibilitate si daca
partile nu se opun. Aici Marea Camera pronunta o hotarare de prima si ultima instanta, se
suprima un grad de jurisdictie
VI. Executarea deciziei/hotararii
A.Supravegherea executarii
B.Interpretarea
C.Refuz executare
In Ro deciziile/hotararii CtEDO sunt titluri executorii.
Daca statul refuza sa execute hotararile Curtii se declanseaza mecanismele Consiliului Europei,
incalcand 2 din cele 3 valori ale sale (drepturile omului si statul de drept), sanctiunile merg pana
la excludere.

De saptamana viitoare filme.

Teoria generala a dreptului substantial

Definitie

Clasificari
Teoria generala a ingerintelor - ingerintele de drept comun
Clasificari:
-Ingerintele generale
-Ingerinte speciale
-Ingerinte exprese
-Ingerinte implicite
Rationamentul Curtii cand primeste o plangere:
1. Existenta dreptului (aplicabilitatea art.X)
2. Existenta ingerintei
3. Justificarea ingerintei =/= violarea dreptului
Conditiile ingerintelor generale:
a. sa fie prevazuta de lege (notiune euorpeana autonoma)
~existenta legii
~calitate legii - 3 conditii: accesibilitate [cunoscuta de destinatari], previzibilitate
[claritate], garantii contra arbitrariului.
b.trebuie sa urmareasca un scop legitim - interesul general al societatii sau respectarea dr altuia
c.ingerinta sa fie necesara intr-o societate democratica
~nevoie sociala imperioasa [singura cale e recurgerea la ingerinta]
~proportionalitate [ma pot duce cu ingerinta doar cat este strict necesar]
~motivare [la momentul luarii deciziei]

Masurile derogatorii - alt tip de limitari - sediul materiei: art.15 + o conditie neprecizata de text,
sa nu fie discriminatorii
- sa nu aduca atingere nucleului dur al drepturilor omului
- sa nu intre in conflict cu alte norme internationale

LIBERTATILE FIZICE
Dreptul la viata
Sediul materiei: art.2 + PA 6 si 7
Notiune: viata - existenta vietii in sens biologic, garantarea protectiei impotriva atingerilor
arbitrare impotriva vietii
Intindere: limite corporale
Momentul inceperii - Vo c Frantei - marja nationala de apreciere, CEDO nu a vrut sa recunoasca
dreptul la viata al lui infans conceptus
Interpretare - art.2 vorbeste de dreptul oricarei persoane -> ne uitam la conventia de la Oviedo.
Momentul sfarsitului - Pretty c Regatului Unit - dreptul nu exista pt ca se cerea de fapt dreptul la
moarte
Art.2 are doar dimensiune pozitiva, nu are dimensiunea negativa. Nu este o interzicere a
eutannasiei, ci avem in vedere tot marja nationala de apreciere
Art.8 - dr la viata privata include dr la autodeterminare personala, exista ingerinta, dar aceasta
este justificata
Distinctie intre:
Eutnasie activa - intervin activ pt a induce decesul
Eutanasie pasiva - daca nu fac nimic persoana moare
Sinucidere asistata - decizia ii apartine, are un buton si in perfuzie substanta, apasa sau nu pe
buton
Sinucidere pura si simpla - decizie, modalitate, toate apartin persoanei
Limite juridice - 3 limite: a = legitima aparare, b si c din art.2 trebuie sa nu existe intentia de a
produce decesul si mijloace folosite sa fie proportionale
Nu mai exista limita din par.1 - pedeapsa capitala nu mai exista in Romania
Obligatii pozitive ale statului - o obl neg si mai multe obl positive.
Obl negativa a statului e in plan vertical, obligatie de rezultat, iar obl pozitive sunt in plan
orizontal, sunt obligatii de mijloace.

2 categorii de persoane vulnerabile: detinutii si persoanele care satisfac stagiul militar obligatoriu
-> avem in vedere sinuciderea, obl de a lua masuri pt a preveni sinuciderea.

Interzicerea relelor tratamente

Sediul materiei: Art.3
Aplicabilitate - cand se depaseste un prag minim de gravitate
Forme:
1. pedepse si tratamente degradante - umileste grosier individul in ochii sai ori in ochii altora,
2. pedepse si tratamente inumane - provoaca suferinte fizice si/sau psihice ascutite
3. tortura - provoaca suferinta fizice si psihice cumplite, act de barbarie care revolta umanitatea,
act intentionat cu un scop determinat. Conditia subiectului activ calificat nu exista in CEDO, nu
e necesar ca tortura sa fie realizata de o autoritate publica ca in dr nostru intern sau in alte acte
internationale care definesc tortura
Nu e o diferenta calitativa, ci cantitativa, pragul dintre cele 3 e relativ in functie de victima
Obl poz - ca la dr la viata, desfasurarea de catre stat a unei anchete efective!
Persoane vulnerabile - detinutii [in cazul lor nu exista grad minim de gravitate]
Prezumtii - statul e de vina indiferent daca m-a batut sau daca nu m-a oprit sa ma ranesc singur.
Statul inainte de incarcerare trebuie sa faca un examen medical. Persoana vulnerabila trebuie sa
dovedeasca doar leziunile prin certificat medical constatator conform caruia acestea s-au produs
in tot sau in parte in timpul in care era incarcerat. Sarcina de a rasturna prezumptia apartine
statului.

Interzicerea sclavei si a muncii fortate

Sediul materiei: Art.4
Sclavie / servitute / munca fortata sau obligatorie
Siliadin c Frantei in 2005

Dreptul la libertate si siguranta

Sediul materiei: art.5
Consacrare: cazuri limitative din conventie si sa se respecte dreptul intern (conditii cumulative)
Limite
a - pedeapsa
b - masura de constrangere corporala pt obl judiciare sau legale, nu contractuale! Nu exista in sist
nostru de drept
c - masuri preventive
d - masuri educative
e - masuri de siguranta
f - masuri de siguranta
Garantiile persoanelor private de libertate:
Garantiile generale sunt in toate cazurile si avem garantiile speciale in plus pe litera c) - masuri
preventive.
Garantii generale:
* par. 2 [sa fie informata, in termen scurt despre motive si uneori acuzatii, in limba pe
care o intelege, informare completa si inteligibila]
* par 4 [dreptul la sesizarea unei instante care sa statueze asupra legalitatii, iar in cazul in
care nu e legala sa dispuna eliberarea => HABEAS CORPUS, nu conteaza cine dispune privarea
de libertate daca aceasta a fost dispusa de un judecator atunci garantia exista de la bun inceput]
* si par 5 [dr la reparatii]
Garantii speciale: * par.3 aducerea de indata in fata unui judecator e o obl a unei autoritati, nu ca
in par.4 care e un dr de sesizare al partii arestate. De indata = 3-4 zile cf jurisprudentei CtEDO

Nicio pedeapsa fara lege art.7

Dr substantial, art.6 e dr de procedura

Libertatea de circulatie
Sediul materiei: art.7, Art.2, 3 si 4 din PA 4
2 dimensiuni:
-dimensiunea interna [sa circuli liber - dr civil si sa iti stabilesti resedinta - dr civil]
-dimensiunea internationala [sa iesi - dr civil, sa intri - dr politic, sa nu fi expulzat
individual - dr politic, sa nu fi expulzat colectiv - dr civil]

DIDO - 28.10.2016
PROTECTIA INTIMITATII
Dr la respectarea vietii privata - art.8
Viata privata contine:
-viata privata intima, dr la autodeterminare personala,
-viata privata personala [in raporturile cu cei foarte apropiati, viata sexuala, dr persoanei
de a-si schimba sexul Goodwin c Regatului Unit - transexual barbat -> femeie, dr la nume,
prenume, dr de a le schimba],
-viata privata sociala [dr de a-ti alege o profesie sau o cariera],
-dr la respectarea vietii private in cadrul mediului inconjurator [mediul sa nu ii lezeze
viata privata].
Stabilirea sexului: sexul aparatului genital, sexul somatic, sexul psihologic
S-a dezvoltat ideea de prelucrare automata a datelor cu caracter personal.
Dr la respectarea vietii de familie - art.8 (+art.12 dr la casatorie)
Viata de familie - art.12 este o bucatica a art.8, casatoria e o manifestare a vietii de familie
Marx c Belgiei - actiunea in tagada paternitatii se putea introduce numai de sot
Relatii dintre parinti si copii, dintre bunici si nepoti, uniuni civile toate intra in viata de familie
Art.8 protejeaza familia care exista. Familia tb sa existe in mod real.

Daca se ia copilul de la mama practic nu se naste intre cei doi o viata de familie si acest lucru ar
pune probleme de existenta dreptului. Insa aici avem o viata de familie potentiala asa ca vom
verifica justificare ingerintei.
Evolutia convergenta a sistemelor juridice nationale = metoda comparativa + metoda istorica.
Aceasta metoda a fost folosita pt recunoasterea protectiei uniunilor civile
Art.5 PA 7 - egalitatea intre soti - aspecte: intre ei si cu privire la cresterea copiilor
Dr la respectarea domiciliu, dr la respectarea corespondentei
Domiciliu si corespondenta - noriuni extinse, independente de viata privata.
Sedii sociale si depozitele comerciale - se protejeaza ca domiciliu
Corespondenta - orice forma de comunicare la distanta, cazul specific al detinutilor

Libertatea de gandire, constiinta si religie - art.9

Libertatea de gandire este absoluta, nu suporta limitari.
La religie apare si dimensiunea exteriorizata, nu doar cea interioara.
Forma exterioara a libertatii de religie este supusa ingerintelor.
Libertatea de religie e importanta pt atei, sceptici, indiferenti.
Statul trebuie sa fie neutru si autonom fata de cultele religioase
Mitropolia Basarabiei c Republica Moldova
Art.2 PA 1 - dr la instruire parintii aleg cf convingerilor lor religioase

Dreptul de proprietate
Sediul materiei: art.1 PA 1
Notiunea de bun/proprietate (notiune autonoma europeana) = proprietatea corporala, proprietatea
incorporala, orice alt drept real, dr de creanta, orice alta valoare economica sau patrimoniala
care tb protejata.
Exemple:

Actiuni - pe de o parte avem creanta indirect asupra activelor societatii si pe de alta parte
dr de a decide asupra sortii societatii -> valoare economica necesitand protectie
Autorizatia de constructie este o valoare.
Licenta pt a opera in zonele libere, lipsite de taxe vamale, fiscale. Aceste licente se acorda
de o autoritate vamala.
Clientela avocatului - valoare, adica bun in sensul art.1 PA 1
Se apara dreptul DE proprietatea, nu dreptul LA proprietate, adica cea existenta nu cea eventuala.
Speranta legitima - se afla intre DE si LA - valoare suficient de caracterizata pt a merita protectie
pe terenul conventiei. Cauza Atanasiu - speranta caracterizata, speranta legitima
Limite:
Pornim de la structura, avem 3 fraze in art.1 PA 1
Regula 1 - respectarea bunurilor
Limita R2 - privarea de prop
Limita R3 - folosirea bunurilor
Nu exista obligatia de indemnizatie.
Democratia e justul echilibru intre drepturile individuale si interesul general.
Indemnizatie => echitabila, justa => in principiu la valoarea reala a bunului
Daca

statul

se

obliga

la

indemnizatie,

atunci

trebuie

sa

respecte.

Interzicerea discriminarii art.14

Discriminare - 3 elem: diferenta de tratament, caracter nejustificat, criteriu de discriminare.
Prezumptie de nediscriminare si rasturnarea sarcinii probei
Reclamantul TREBUIE sa probeze diferenta de tratament si criteriul de discriminare, daca le
probeaza avem prezumtie de discriminare care trebuie rasturnata de catre parat fie dovedind
caracterul justificat al discriminarii, fie dovedind inexistenta diferentei de tratament sau a
criteriului.
Aplicarea unui tratament egal poate duce la discriminare !
/// Acesta este un drept dependent, dar autonom.

Nu se poate viola doar art.14.

Pot sa am violare pt art.14 combinat cu art.X si violare a art.X.
Pot sa am violare pt art.14 combinat cu art.X fara sa am violare pe art.X
PA 12 art.1 interzicerea generala a discriminarii
Lipsa din PA 12: lipseste conditia prevederii in Conventie.
Statul trebuie sa fie parte atat la Conventie, cat si la PA pt a invoca art.1 PA 12.

DREPTURI LA ACTIUNE SOCIALA SI POLITICA

Libertatea de reuniune si asociare
Sediul materiei: Art.11
Reuniune - adunare de persoane care este pasnica, chiar fara arme asupra participantilor, forma a
libertatii de exprimare
Asociatia - caracter stabil in timp, structura organizata, structura de drept privat!!! fara scop
lucrativ. Nu intra aici ordinele profesionale. Ex: ONG-uri, sindicate, patronate, partide politice
Pt partide politice avem dr politic recunoscut cetatenilor sau dr civil recunoscut tuturor

Libertatea de exprimare
Sediul materiei: art.10
2 dimensiuni ca la libertatea religioasa: pozitiva si negativa
Distinctie intre opinie si informatie
Opinia = judecata de valoare, subiectiva
Informatia - obiectiva, trebuie probata
Categorie intermediara: opinii care au o baza factuala - se impune proba cu privire la elementele
factuale nu la opinie.
Publicitatea comerciala e o forma a libertatii de exprimare.
Libertatea de exprimare este esentiala intr-o societate democratica pt si mai ales pt opiniile
minoritate!

PLURALISM, TOLERANTA SI SPIRIT DE DESCHIDERE

Presa e cainele de paza al democratiei.
Curs 09.12.2016
Dreptul la alegeri
Sediul materiei: Art.3 PA I
Desi e redactat ca fiind o obl pt state, de fapt avem un dr subiectiv individual.
2 dimensiuni:
- activa de a vota
-pasiva de a candida.
Rationae materiae: alegerile parlamentare. Exclus alegerile prezidentiale si cele locale.
Se aplica statelor federale si statele regionalizate politic care au organe la nivel local cu caracter
legislativ, nu doar administrativ.
Matthews c RU - Parlamentului European i se aplica acest articol !!!
Limitari - pt motive psihice, de varsta, de natura penala
Controversa: nu orice condamnare penala duce la lipsirea de dreptul la vot.
Face parte din categoria dr sociale si politice si e legat de dr de asociere, libertatea de exprimare.

DREPTURI PROCESUALE
Dreptul la un proces echitabil
Sediul materiei: art.6, Art. 2, 3 si 4 PA 7
Rationae materiae: civil si penal, notiuni europene autonome
Civil = civilul in sens clasic; orice alt litigiu de dr privat, munca, asigurari sociale, afaceri in
general; + acele litigii de dr public avand o dimensiune patroniale importanta (cand un functionar
public este concediat la noi este litigiu de contencios administrativ, refuzul de a se elibera o
autorizatie de constructie ori retragerea unei autorizatii pt desfasurarea unei activitati).
Cand dimensiunea politica sau de suveranitate nationala este pregnanta nu avem materie civila,
ex: materie electorala. De asemenea contenciosul fiscal nu intra!

Penal = 3 criterii alternative: i) calificarea facuta de dr intern; ii) natura si gravitatea faptelor
reprosate acuzatului si iii) natura, asprimea si rolul sanctiunilor pe care le risca acuzatul
Contenciosul fiscal atrage dimensiunea penala a art.6 pt ca sanctiunile au scop punitiv, represiv,
exemplare. Se aplica doar pt penalitati! nu si pt impunere.
Rationae personae: acuzatul, nu se aplica procurorului sau persoanei vatamate
Actiunea civila in procesul penal atrage aplicabilitatea art.6 in dimensiunea civila.
Procesul trebuie sa fie solutionat de catre o instanta independenta, impartiala prevazuta de lege.
Independenta se raporteaza la puterile statului.
Impartialitatea se refera la parti. Poate fi subiectiva (judecatorul e parte intr-un proces impotriva
inculpatului) si obiectiva (justitia trebuie sa se infaptuiasca si trebuie sa se vada ca se
infaptuieste)
Instanta trebuie sa aiba plenitudine de jurisdictie.
Procesul echitabil si garantia de a fi echitabil procesul. Se analizeaza procesul per total.
Egalitatea de arme face parte din procesul echitabil. Se face diferenta intre impartialitate si
egalitatea de arme.
Loialitatea si interzicerea agentilor provocatori fac parte din procesul echitabil.
Publicitatea este obligatorie pt pronuntarea hotararii, in schimb pe durata procesului publicitatea
poate fi restransa.
Procesul trebuie sa fie solutionat intr-un termen rezonabil. Miza procesului impune in anumite
cazuri urgenta: paternitate, litigii de munca.
Aceste sunt garantii generale explicite. Cele implicite sunt: dr de acces la justitie, dr sa obtin
solutionarea procesului printr-o hot jud, dr la autoritatea de lucru de judecat, dr de a obtine
executarea [daca executarea e pronuntata impotriva statului exista obl statului de a executa de
buna-voie, statul tb sa fie un debitor exemplar].
Garantii speciale in materie penala:
1 prezumptia de nevinovatie
2. dr apararii
Art. 2, 3 si 4 PA 7 alte garantii in materie penala: dublul grad de jurisdictie, despagubiri in caz de
eroare judiciara si non bis in idem (in cazul jurisdictiilor aceluiasi stat)

Art. 13 - dr la un remediu se coreleaza cu art.35 => tb sa ai macar o cale de atac in dr intern

care trebuie utilizata si epuizata. Nu neaparat in fata unei instante !!! Asta e diferenta fata de
garantia implicita de la art.6 - accesul la justitie.
Raportul intre art.6 si art.13: se pot aplica atat separat cat si impreuna. La fel ca la art.14
interzicerea discriminarii.