PROIECT DE ACTIVITATE

Data : 08.06.2016
Propuntor: Negrescu Raluca- Maria
Unitatea de nvmnt: Grdinia cu program prelungit Dumbrava minunat
Grupa: Mare B
Categoria de activitate: Domeniul limb i comunicare
Tema anual: Ce i cum vreau s fiu
Tema sptmnal: Ne pregtim de coal
Tema activitii: Copilul cel iste - de Petre Ispirescu
Form de realizare: Povestirea educatoarei
Tipul activitii: Predare- nvare
Scopul activitatii: Familiarizarea copiilor cu coninutul textului Copilul cel iste,
stimuland interesul copiilor pentru poveti i cri, dezvoltand capacitatea de exprimare orala, a
creativitii i expresivitii limbajului oral.
Obiective de referin:
- s audieze cu atenie un text, s rein ideile acestuia i s demonstreze c l-au
neles;
- s recepteze un text care li se citete sau li se povestete, nelegnd n mod intuitiv
caracteristicile expresive i estetice ale acestuia;
Obiective operaionale:
O1: s- i mbogeasc vocabularul cu cuvinte i expresii din text;
O2: s demonstreze nelegerea textului apelnd la diferite modaliti de redare
(repovestire);
O3: s participe la activitate de grup att n calitate de vorbitor ct i de auditor;
O4: s neleag morala povestirii i s o explice.
Strategii didactice:
a) Metode si procedee: explicaia, povestirea, conversaia, problematizarea,
expunerea, exerciiul;
1

b) Material didactic: povestea Copilul cel iste, un btrn n straie populare cu un

arpe n jurul gtului, o cutie, ilustraii, fi de lucru, culori, recompense.
Forma de organizare: frontal, individual.
Durata: 30 min.
Locul desfasurarii: Sala de grupa
Material bibliografic: Curriculum pentru invatamantul prescolar 3- 6/7ani;
Metode interactive de grup, Editura Arves; Reviste, Revista Invatamantului prescolar nr 12 si 3- 4.

DESFASURAREA ACTIVITATII
Eveniment
didactic
Moment
organizatoric

Coninut tiinific
Se creaz condiii optime pentru desfurarea activitii

Strategii
didactice
Instructajul verbal

n bune condiii:

Evaluare
Observarea
comportamentu-

- aranjarea scunelelor n semicerc;

lui

- pregtirea materialelor didactice.

Captarea

Atentia si interesul copiilor vor fi captate cu o cutie din

ateniei

care voi scoate o papu n straie populare care doreste

Surpriza

Interesul pentru
coninutul cutiei

s le spun povestea ei.

Reactualizarea Se va face prin intrebari despre povestile pe care le-au
cunotinelor

Conversatia

Copiii ascult

invatat pana acum. "Copii eu am auzit ca sunteti foarte

cu atenie i

dobndite

isteti, in curand veti merge la scoala si as dori sa va

gsesc

anterior

intreb ce povesti cunoasteti voi? (Capra cu trei iezi,

rspunsuri la

Hansel si Gretel, Fata babei si Fata mosneagului etc.).

ntrebrile
adresate

Anunarea temei Astzi, la activitatea de educare a limbajului, v voi

Conversatia

i a obiectivelor spune povestea Copilul cel iste, de Petre Ispirescu;

un povestitor renumit n ara noastr. V prezint aceast

Observarea
comportamen-

Explicaia

tului copilului

poveste, iar voi trebuie s ascultai i s ineti minte cele

spuse, deoarece la sfrit trebuie s povestii, s adresai
ntrebri i s dai rspunsuri din coninutul povetii.
Dirijarea
nvrii

Se expune coninutul povetii, folosindu-se inflexiunile

vocii, mimica i gestica corespunztoare pentru a trezi

Copiii ascult

emoii i pentru a asigura motivaia nvrii. Li se

Expunerea

cu atenie modul

explic sensul cuvintelor noi. Povestea este expus dup

Prin povestire

n care voi

urmtorul plan:

povesti.

A fost odata un om care ramase la batranete singur cuc.

Pentru ca nu voia sa ramana singur, s-a hotarat sa-si ia
un copil de suflet, pe care-l va gasi pe drum, sa-i mai
3

Eveniment
didactic

Coninut tiinific

Strategii
didactice

Evaluare

aline singuratatea.
Plecand din casa, pe drumul parcurs nu gasi nici un
copil, doar o singura fiinta intalni in cale: un sarpe.
Atunci omul il intreba daca doreste sa fie copilul lui.
Sarpele, care din fire este siret, se invoi sa fie copilul
omului, dar ii puse o conditie: sa-l poarte omul in spate,
pana va muri. Omul se multumi si lua sarpele, care i se
incolaci imprejurul gatului.
De acum inainte tot ce manca omul, manca si sarpele. Si
totul mergea bine, mai mult pentru sarpe caci, omul
incepu sa imbatraneasca iar sarpele sa se mareasca si sa
devina tot mai greu. In aceste conditii omul se gandi sa
discute cu sarpele si sa-l convinga sa se dea jos din
spatele lui, caci nu-l mai poate cara. dar sarpele nu se
lasa induplecat.
Pentru ca nu mai putea, omul ceru povata de la sateni.

Obervarea

Acestia il trimise-ra la judecata. Judecatorul insa nu lua

atentiei copiilor

nici o hotarare pentru ca: Invoiala e invoiala si nu poate

pe parcursul

da inapoi.

expunerii

Suparat, omul care abia mai mergea, intalni la margine

de drum un grup de copii care se jucau de-a imparatii.
Cel care era imparat judeca alti copii ce erau vinovati in
joaca lor. Batranul, ceru si el sa fie judecat de catre
copii si incepu sa-si spuna povestea: cum era singur,
cum a dorit sa ia un copil de suflet sa-l ajute la
batranete, cum a gasit sarpele si cum acesta nu mai vrea
sa coboare.
Sarpele dori si el sa spuna ceva, dar imparatul nu-l lasa
spunandu-i ca: nu se cuvine sa stea in fata imparatului
sus, in spatele omului. Daca are ceva de spus sa
coboare. Sarpele se descolaci de dupa gatul omului si
cobora.
4

Eveniment
didactic

Coninut tiinific

Strategii
didactice

Evaluare

Judecata copilului fu scurta: Copilul care n-are mila de

parintii lui nu este vrednic sa vada lumina soarelui. Si
astfel toti copii se napustira cu batele pe sarpe si il
strivira. Asa se incheie judecata noastra, o judecata
dreapta data de catre un copil istet, care a salvat
batranul de un sarpe nerecunoscator.
Pe parcursul povestirii voi expune si imaginile povestii.
Conversaia
Fixarea i
consolidarea
cunotinelor

Fixarea coninutului se va face prin intermediul

ntrebrilor:
-

V- a placut povestea copii?

Mai tineti minte cum se numea?

De ce era trist btrnelul?

Ce a hotrt acesta s fac pentru a scpa de

raspunsurilor la

singurtate?

intrebarile date

Explicaia
Aprecieri
Exerciiul

pozitive asupra

Care a fost condiia arpelui pentru ca acesta s

l ajute pe btrnel?

A fost de acord btrnelul cu condiia impus de

arpe?

Cum s- a comportat acesta cu copilul lui?

Dup un timp, atunci cnd omul nu l- a mai putut

purta n crc ce l- a rugat pe arpe? Si acesta ce
i- a rspuns?

Unde au mers cei doi?

Cine l- a scpat pe om de necaz?

Mai cunoasteti povesti in care personajele au fost

sirete si au profitat de pe urma bunatatii?

(Ursul pacalit de vulpe-vulpea,Capra cu trei iezilupul, Scufita rosie-lupul, Coliba iepurasului-vulpea,

Alba ca zapada - regina cea rea)
-

Exercitiul

Care este morala acestei povestiri? (Ce tie nu-ti

place, altuia nu-i face)

Sesizarea
5

Eveniment
didactic
Asigurarea

Copiii sunt indemnati sa gaseasca un alt final al povestii.

retentiei si al

Apoi vor incerca sa o repovesteasca. La sfarsit vor primi

transferului

o foaie de lucru in care vor realiza prin desen un

Coninut tiinific

fragment din poveste, care i-a placut mai mult.

Evaluarea

Copiii vor spune titlul i autorul povetii, care este

activitatii

personajul care le-a plcut cel mai mult. Vor motiva

Strategii
didactice

Evaluare
comportamentu-

Exerciiul

lui copilului

Conversaia

alegerea rspunsului.
ncheierea

Se fac aprecieri asupra desfurrii activitii; copiii

activitii

vor primi recompense.

Aprecieri
pozitive

Copilul cel iste

6

De Petre Ispirescu

A fost odata un om care ramase la batranete singur cuc. Pentru ca nu voia sa ramana singur, s-a hotarat
sa-si ia un copil de suflet, pe care-l va gasi pe drum, sa-i mai aline singuratatea.
Plecand din casa, pe drumul parcurs nu gasi nici un copil, doar o singura fiinta intalni in cale: un sarpe.
Atunci omul il intreba daca doreste sa fie copilul lui. Sarpele, care din fire este siret, se invoi sa fie copilul
omului, dar ii puse o conditie: sa-l poarte omul in spate, pana va muri. Omul se multumi si lua sarpele, care i se
incolaci imprejurul gatului.
De acum inainte tot ce manca omul, manca si sarpele. Si totul mergea bine, mai mult pentru sarpe caci,
omul incepu sa imbatraneasca iar sarpele sa se mareasca si sa devina tot mai greu. In aceste conditii omul se
gandi sa discute cu sarpele si sa-l convinga sa se dea jos din spatele lui, caci nu-l mai poate cara. dar sarpele nu
se lasa induplecat.
Pentru ca nu mai putea, omul ceru povata de la sateni. Acestia il trimise-ra la judecata. Judecatorul insa
nu lua nici o hotarare pentru ca: Invoiala e invoiala si nu poate da inapoi.
Suparat, omul care abia mai mergea, intalni la margine de drum un grup de copii care se jucau de-a
imparatii. Cel care era imparat judeca alti copii ce erau vinovati in joaca lor. Batranul, ceru si el sa fie judecat de
catre copii si incepu sa-si spuna povestea: cum era singur, cum a dorit sa ia un copil de suflet sa-l ajute la
batranete, cum a gasit sarpele si cum acesta nu mai vrea sa coboare.
Sarpele dori si el sa spuna ceva, dar imparatul nu-l lasa spunandu-i ca: nu se cuvine sa stea in fata
imparatului sus, in spatele omului. Daca are ceva de spus sa coboare. Sarpele se descolaci de dupa gatul omului
si cobora.
Judecata copilului fu scurta: Copilul care n-are mila de parintii lui nu este vrednic sa vada lumina
soarelui. Si astfel toti copii se napustira cu batele pe sarpe si il strivira. Asa se incheie judecata noastra, o
judecata dreapta data de catre un copil istet, care a salvat batranul de un sarpe nerecunoscator.