Decizia 60/1993 - explicata

Controlul se clasifica din mai multe puncte de vedere:

1. Din punct de vedere temporal controlul poate fi
- a priori, inainte de intrarea in vigoare (a actului normativ)
- a posteriori, dupa promulgarea/intrarea in vigoare a actului
respectiv.
2. Din punct de vedere al modalitatii de realizare poate fi:
- control pe calea actiunii
- control pe cale de exceptie

Actiunea este o cale ofensiva se ataca direct actul respectiv fara a se

astepta producerea efectelor.

Controlul pe cale de exceptie este un control defensiv: se asteapta

producerea efectelor actului respectiv si abia dupa aceea se ridica o
exceptie (se controleaza o exceptie de neconstitutionalitate).

Unde se formuleaza aceste exceptii?

In fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial.

Controlul pe cale de exceptie este intotdeauna un control a

posteriori.
Numai dupa intrarea in vigoare a actului pot sa exercit control pe cale
de exceptie.

Astept sa se produca efectele, ma consider lezat (pentru ca altfel nu

am drept sa actionez), deci, sunt lezat de un anumit act, si atunci ma

adresez instantei de judecata ordinara pentru a-mi repara prejudiciul.
Cu alte cuvinte, atunci cand mi se opune un text de lege, eu, cel care
ma consider prejudiciat, in cazul in care consider ca acel act este un
element neconstitutional, formulez o exceptie de neconstitutionalitate,
instanta trimite dosarul la Curtea Constitutionala si Curtea
Constitutionala devine competenta sa se pronunte cu privire la
constitutionalitatea dispozitiei.

Sa luam un EXEMPLU ca sa intelegem ce inseamna pe cale de

exceptie.
De ce?
Pentru ca aceasta decizie (60/1993) este o exceptie si veti avea la
examen si o chestiune procedurala din aceasta decizie.
Exemplu:
Cetateanul X are un vecin, cetateanul Y.
Cetateanul Y si-a ridicat o casa.
Cetateanul X apreciaza ca acea casa este mult prea aproape de hotar
si formuleaza o actiune in instanta:
"Onorata instanta, va rog sa-l obligati pe vecinul meu, Nea Costica, sasi mute casa un metru mai incolo, pentru ca legea z ca nu poate
construi mai aproape de 2 metri de hotar".
Cetateanul Y citeste legea si spune:
"Da, asa scrie in lege, dar mie aceasta lege imi incalca dreptul de
proprietate" .
Foarte important pentru ca trebuie sa invoce un text constitutional care
urma sa fie nesocotit de actul in vigoare.
"Acest text de lege, spune cetateanul Y, care ma obliga sa construiesc
la 2 metri de hotar, este un text neconstitutional. Motiv pentru care
formulez exceptie de neconstitutionalitate imptriva articolului n din

legea z, care ma obliga sa construiesc in acest mod casa".

Ce urmeaza?
Instanta suspenda cauza (in actuala reglementare, instanta poate
suspenda sau nu, dupa caz, judecarea cauzei) si trimite dosarul la
Curtea Constitutionala.
Si din acest moment Curtea Constitutionala devine deschisa cu
solutionarea cauzei si se pronunta pe fond cu privire la exceptia
invocata. Acestea lucruri sunt spuse cu privire la controlul pe cale de
exceptie care este intotdeauna a posteriori.

Mai exista un control a posteriori, care poate fi exercitat intr-o

singura situatie pe cale de actiune.
Dupa cum stim, calea de actiune este ofensiv si ataca direct
actul fara a mai fi nevoie de concursul instantei de judecata.
Pentru ca cererea se adreseaza direct Curtii Constitutionale si se critica
direct actul. Aceasta este posibila inainte de promulgare, cand
controlul este intotdeauna pe cale de actiune.

Cine sunt titularii dreptului de a sesiza a priori?

Organele statului, care este alcatuit din executiv, legislativ si
puterea judecatoreasca.

Din executiv.
In Romania acesta este bicefal.
Exista state cu executiv monocefal, cum ar fi SUA, consilierii
presedintelui sunt un fel de ministrii, dar toata puterea este
concentrata in mainile presedintelui.
Din executiv, sesizeaza Curtea Constitutionala, presedintele si
Guvernul.

Din legislativ.
Grupurile parlamentare ar putea sa sesizeze si ele dar grupurile
parlamentare sesizeaza pe regulamente, nu pe legi.
Pe legi fac sesizari presedintii camerelor.
De regula, acestia sunt reprezentantii majoritatii.
Si pentru echilibru, cineva din opozitie, pentru ca aceasta institutie,
controlul de constitutionalitate, reprezinta o forma de exprimare a
opozitiei.
De regula, opozitia nu prea are la indemana foarte multe modalitati
juridice de a actiona.
Rolul opozitiei, in regimurile democratice este sa stea in expectativa
si sa critice.
Se manifesta faptic, juridic mai putin, pentru ca opozitie inseamna, de
regula, un numar mai mic de parlamentari decat majoritatea
parlamentara sesizarea pe obiectie este o arma pusa la indemana
opozitiei care are ca rol sa echilibreze oarecum balanta.
Si un numar de deputati si senatori pot formula asemenea sesizari,
respectiv 50 de deputati si 25 de senatori.

Puterea judecatoreasca a primit si ea dreptul.

Dupa revizuire, are dreptul sa actioneze prin (nu poate fi curtea
constitutionala pentru ca acesta este un organ in afara puterii
judecatoresti) prin inalta curte de casatie si justitie.
Si cetatenii, care actioneaza prin avocatul poporului (acesta este
singurul organ care poate exercita atat control a priori, cat si control a
posteriori).

Ce constatam la decizia 60?

Este o decizie pronuntata in solutionarea unei exceptii, control a
posteriori, dar care are o specificitate.
Se exercita un control a posteriori cu privire la un act anterior intrarii in
vigoare a constitutiei din 1991.
E vorba de un decret 360/1976, si de aici vine specificitatea acestei
decizii, care spre deosebire de altele pune in discutie competenta curtii
constitutionale de a solutiona exceptii, de a se pronunta cu privire la
unele acte anterioare constitutiei.

De ce trebuie sa se pronunte Curtea Constitutionala

asupra legilor?
CC este garantul suprematiei constitutiei si niciun act cu forta
juridica inferioara, indiferent cand a fost adoptat, nu trebuie sa
contravina constitutiei.

Poate CC, care nici macar nu exista la momentul la

care
a
fost
adoptat
actul,
sa
verifice
constitutionalitatea unui act in raport de unele
dispozitii care nu existau la momentul cand acesta a
fost adoptat?
Este acel act neconstitutional
constitutie ulterioara?

in

raport

cu

Ei, bine, constitutia a prevazut si aceste aspecte. Si si-a zis, "intradevar, actele anterioare nu sunt adoptate sub imperiul consitutiei, dar
ceva trebuie sa se intample cu ele. Trebuie sa fac ceva ca sa asigur
suprematia constitutiei in raport cu toata legislatia, nu doar cu cea
ulterioara. Nu pot lasa in vigoare acte anterioare care sa-mi contravina
actualului cadru constitutional.
Si atunci, a fost introdus un articol, actualul 154 aliniatul 1:

"Legile si toate celelalte acte normative ramn n vigoare, n

masura n care ele nu contravin prezentei Constitutii."
Deci, prin acest articol acel act intra sub incidenta constitutiei.

Problema insa e cine anume verifica ce act mai este in

vigoare?
Pentru ca la aliniatul doi din acelasi articol se precizeaza:

"Consiliul Legislativ, n termen de 12 luni de la data intrarii n

vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea
legislatiei cu prezenta Constitutie si va face Parlamentului sau,
dupa caz, Guvernului, propuneri corespunzatoare."

Consiliul legislativ nu identificase ca acest decret ar contravenii

constitutiei si nici nu facuse propunerile corespunzatoare.
Si atunci, problema se punea, cine anume va constata ca acest act
este sau nu mai este in vigoare, avand in vedere ca in articolul 146
care reglementeaza competenta curtii constitutionale, nu se
mentioneaza niciunde ca instanta de control constitutional ar avea
aceasta competenta. Mai mult decat atat, articolul 147 vorbeste
despre dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare.

Prin urmare, daca decretul respectiv a iesit din vigoare la aparitia

constitutiei, adica in 1991, in 1993, cand CC era chemata sa se
pronunte el nu mai era in vigoare, deci teoretic nu ar mai fi avut
competente sa se pronunte CC, ci aveau competenta sa se pronunte
instantele de judecata poate, care ar fi trebuit sa elimine de la
aplicarea acestui text litigiul respectiv si sa spuna: "intr-adevar,
decretul a fost scos din vigoare odata cu aparitia constitutiei, motiv
pentru care nu se mai aplica in cauza, deci nu mai aveti pe ce sa
formulati exceptie de neconstitutionalitate, fiind un text scos din
vigoare".
De aici provine si contradictia care face aceasta decizie speciala.

CC a hotart ca sta in competenta sa se pronunte.

De ce?
Pentru ca atata timp cat instantele nu s-au pronuntat si au apreciat ca
este apanajul curtii constitutionale sa faca o asemenea verificare
atunci CC este chemata sa aplice articolul 154 din constitutie.
Mai mult de atat: instantele se pronunta de la caz la caz si ar fi fost un
pericol real ca anumiti cetateni sa fie prejudiciati de o pronuntare a
unei instante in sens contrar, care ar fi considerat ca textul respectiv
este in vigoare si ca ar trebui sa fie in continuare aplicat.
Si sa fi exclus, in cazul nostru concret, de la caile de atac pe
reclamantul din prezenta decizie. Si pentru ca, instanta de control
constitutional este garantul constitutiei (instantele nu s-au considerat
competente), CC apreciza ca este de competenta sa verifice
daca un act anterior constitutiei a ramas in vigoare sau nu.

Atentie,

nu constata ca este constitutional sau nu, pentru ca numai

actele
ulterioare
constitutiei
sunt
constatate
a
fi
constitutionale/neconstitutionale, ci verifica daca articolul 154, fostul
150, este incident, adica daca a fost scos din vigoare de textul
constitutiei din 1991.

A doua chestiune: solutionarea pe fond a cauzei.

Cele doua chestiuni pe care le a avut de solutionat:

Mai intai: daca existenta unui consiliu de disciplina, care avea natura
unui
organ administrativ jurisdictional, este constitutionala si in ce masura
acest organ este

constitutional.

Care era speta?

Reclamantul, angajat al cailor ferate, considerat ca facand parte din
personalul care concura la siguranta pe caile ferate, fusese concediat.
El se adresase acestui consiliu de disciplina, pierduse, se
adresase primei instante, pierduse, si a exercitat recurs
impotriva hotarari primei instante.
In acest recurs a sustinut ca, pe de o parte, consiliul de disciplina este
neconstitutional, si, ca pe de alta parte, faptul ca el nu are acces la
toate caile de atac asa cum au colegii sai care nu concura la siguranta
pe caile ferate, este de asemenea neconstitutional.

Cu privire la prima chestiune, la existenta acestui consiliu de disciplina:

Ce a spus curtea?
A spus ca este constitutional.
Dispozitiile care reglementau functionarea si organizarea acestui
consiliu de disciplina nu au iesit din vigoare odata cu aparitia
constitutiei din 1991.
Acest consiliu, spune CC, reprezinta o garantie, forma suplimentara de
protectie a dreptului reclamantului.
Acest consiliu de disciplina reprezinta o jurisdictie administrativa
suplimentara.
Ce inseamna organ administrativ-jurisdictional?
El nu se poate pronunta asupra niciunei cauze, definitiv si irevocabil.
Dar de ce este el administrativ si jurisdictional?
Ce inseamna adminsitrativ?
Organ care face parte din administratie, un organ executiv care
functioneaza pe principiul subordonarii ierarhice.

Dar care este diferenta dintre un organ puradminsitrativ (ex:

primarul) si unul administrativ-jurisdictional?
Organul administrativ-jurisdictional are o procedura contradictorie, are
jurisdictie de judecata (judeca de fapt, are parti care se judeca in
contradictoriu).
Un exemplu: comisia judeteana de fond funciar.
Care este de fapt diferenta dintre organul administrativ
jurisdictional si instanta?
Care ar fi conditia ca organul administrativ jursdictional sa fie
constitutional?
Cand o lege care instituie un organ administrativ jurisdictional
ar fi constitutionala?
Organul
administrativ-jurisdictional
subordonarii ierarhice.

functioneaza

pe

principul

Diferenta fata de instanta provine din natura componentei.

Instanta este propusa exclusiv din judecatori care se bucura de
independenta, impartialitate si inamovibilitate, in timp ce organele
administrativ jurisdictionale funtioneaza pe principiul subordonarii
ierarhice.
Deci, cand anume un organ administrativ-jurisdictional este
constitutional?
Cand hotararile acelui organ pot fi atacate intotdeauna in fata unei
instante de judecata, care se constituie pe acest principiu:
independenta, impartialitate inamovibilitate.
Niciodata un organ administrativ jurisdictional nu poate da o hotarare
definitiva si irevocabila.
Instantele de judecata, asa cum ne spune articolul 126:
"Justitia se realizeaza prin nalta Curte de Casatie si Justitie si prin
celelalte instante judecatoresti stabilite de lege."
Justitia ca putere constituita in stat se realizeaza numai prin instantele
de judecata.

Atentie, procurorii nu fac parte din puterea judecatoreasca.

Sunt magistrati in sensul larg al cuvantului, dar nu sunt judecatori,
magistrati independenti in sensul acesta de putere judecatoreasca.
Pentru a face parte din puterea judecatoreasca un organ, o instanta
trebuie sa fie independenta, nu are voie sa functioneze pe principiul
subordonarii ierarhice.
Judecatorul nu este subordonat presedintelui instantei.
Judecatorul se supune numai legii.
Procurorii functioneaza pe principiul subordonarii ierarhice, seful
ierarhic superior poate sa infirme solutile, mai mult de atat, procuror
genral al parchetului de pe langa inalta curte de casatie si justitie este
numit de presedinte la propunerea ministrului de justitie.
Procurorii sunt si ei indepndenti in cauza si nu pot primii instructiuni de
la procurorul general.

Sa revenim la consiliul de disciplina din speta noastra.

Consiliul de disciplina este constitutional, pentru ca este un organ
administrativ jurisdictional care reprezinta o garantie suplimentara
acordata pentru o categorie de personal care se afla intr-o situatie
defavorizata fata de celelalte categorii de angajati ai cailor ferate,
motiv pentru care este un lucru pozitiv.
Se economisesc bani si se decongestioneaza actul justitional in cazul in
care partile sunt de acord cu decizia organului adminstrativjurisdictional.

Atentie, Jurisdictile administrative sunt facultative si gratuite.

Cetatenii se pot adresa acestor organe daca doresc, in masura in care
apreciaza ca este necesar, daca nu se adreseaza direct instantelor de
judecata.
Aceste organe administrativ-jurisdictionale sunt constitutionale numai
in masura in care hotararile lor pot fi atacate la instantele de judecata.

Deci toate aceste organe se afla sub control judecatoresc.

Este constitutional pentru ca reprezinta o garantie in plus, o forma de
decongestionare a instantelor pe anumite litigii, de economisire a unor
resurse bugetare.

Urmatoarea chestiune pe care curtea a solutionata si singura pe

care a considerat-o neconstitutionala, a fost accesul la caile de atac.
Si cum anume se reflecta accesul la cail de atac in accesul la justitie.

Oare trebuie sa am acces la toate gradele de jurisdictie

(adica la fond, apel, recurs) pentru a se considera ca am
acces la justitie sau este suficient sa am acces la o
singura instanta?

Cand este necesar sa am acces la mai multe grade de

justitie, adica sa pot exercita si cai de atac impotriva
hotararilor pronuntate in prima instanta?

Deci, care era in speta noastra situatia reclamantului?

El trebuia sa se adreseze consiliului de disciplina, dupa care se adresa

judecatoriei si hotararea judecatoriei, primei instante era definitiva si
executorie, adica nu mai putea fi atacata cu o alta cale de atac.
In timp ce, pentru colegi sai, care nu concurau la siguranta pe caile
ferate, nu exista aceasta limitare, motiv pentru care CC o apreciaza ca
fiind neconstitutionala.
Dar atentie la solutie.

Ce solutie pronunta curtea in aceasta chestiune?

Articolul respectiv este neconstitutional si este abrogat.

Majoritatea covarsitoare a decizilor CC au dispozitivul in felul urmator:
ca si hotararile judecatoresti au trei parti.

Partea de inceput, care se numeste practica a hotararii/sentintei

unde spune ce s-a intmplat, dupa aceea

Partea a doua, motivarea sau considerentele

Partea finala, dispozitivul hotararii, adica ce dispune instanta.

Hoatararile judecatoresti sunt de trei tipuri:

-incheieri
-sentinte
-decizii.

Incheieri: cele prin care se rezolva chestiuni incidente din timpul

procesului, cum sunt incheierile de sesizare a curtii constitutionale.
Sentintele

Care este diferenta dintre sentinte si decizii?

Sentinta este hotararea primei instante si decizia este hotararea unei
instante de control judiciar.

Prin urmare sentintina poate fi intotdeauna atacata.

Exista si exceptiii cand ramane irevocabila in prima instanta.
Decizia este hotararea pronuntata in caile de atac.
O particularitate o reprezinta deciziile CC.
Dar CC nu face parte din puterea judecatoreasca, este separata.

CC este un organ de control politico jurisdictional.

Politic pentru ca este numit de organele alese, de organele politice.
- 3 sunt numiti de presedinte
- 3 de camere
- 3 de senat
Si jurisdictional pentru ca judeca in contradictoriu, aplica o procedura
jurisdictionala si are cam aceeasi procedura ca instantele de judecata,
cu mici exceptii.
Dar, prin modalitatea sa de constituire, CC are o natura politica.

Sa ne intoarcem la speta noastra.

Cetateanul respectiv trebuia sa se judece doar in prima instanta si

sentinta primei instante, teoretic, ar fi trebuit sa ramana irevocabila.
Reclamantul a considerat ca este neconstitutional pentru ca ii incalca
accesul la justitie, egalitate, articolul 16:

"Cetatenii sunt egali n fata legii si a autoritatilor publice, fara

privilegii si fara discriminari."
(articole mari din constitutie care trebuiesc neaparat stiute: 16egalitatea in drepturi, 21-accesul la justitie, 126 si 129).
Si acum ajungem la articolul pe care l-a interpretat curtea si la cum
anume la interpretat CC (e vorba de articolul 129 - folosirea cailor de
atac). Acesta spune:

"mpotriva hotarrilor judecatoresti, partilele interesate

Ministerul Public pot exercita caile de atac, n conditiile legii."

si

Asta inseamna, teoretic, ca toate hotararile judecatoresti ar trebui sa

fie atacate cel putin pe o cale de atac.

E adevarat, se adauga sintagma "in conditiile legii".

O lege poate sa excluda anumite litigii de la exercitarea

anumitor cai de atac?
Sau poate sa excluda toate caile de atac impotriva unei
hotarari judecatoresti?

Intr-adevar, legiuitorul poate sa excluda uneori de la verificarea

hotararii primei instante, anumite litigii. Adica, hotararea primei
instante ramane irevocabila si nu se mai exercita nicio cale de atac.
Si acest lucru este constitutional.
(exemplu: la inceputul anului trecut, s-a modificat legea si acum toate
procesele verbale de contraventie se ataca la judecatorie si hotararea
judecatoriei ramane irevocabila, nu se mai ataca cu recurs, asa cum
era in vechea reglementare - si acest lucru este considerat
constitutional. La fel, toate constestatile formulate in materie
electorala sunt irevocabile in prima instanta, nu se judeca cu nici o cale
de atac).

De plano, nu este neconstitutional sa exclud de la

controlul judecatoresti o hotarare.
De ce?
Pentru ca eu am acces la o instanta, la un grad de jurisdictie, 3 grade:
-prima instanta
-apel
-recurs

De fapt, nu aceasta era problema in speta noastra, pentru ca uneori, in

anumite situatii, pot fi excluse anumite hotarari de la controlul

instantei superioare.

Dar problema din speeta noastra care era?

Atunci cand institui un anumit numar de grade de jurisdictie, atunci
cand dau anumite cai de atac pentru anumite persoane, eu trebuie sa
respect intotdeauna principiul egalitatii.
Adica, pentru situatii identice, sa am un regim juridic identic.
Si corolarul, pentru situatii diferite este obligatoriu sa instituiun regim
juridic diferit. Diferentiat.
Pentru ca in situatia reclamantului nostru, acesta era intr-o pozitie
diferita fata de personalul celalalt, adica era cumva intr-o alta situatie era din personalul care concura la siguranta pe caile ferate si, spre
deosebire de ceilalti, el se afla intr-o situatie diferita.
Da, numai ca in situatia aceasta el este defavorizat, deci trebuie sa i se
asigure minimum cat se asigura colegilor sai, care nu se afla intr-o
situatie mai dificila, intr-o situatie mai delicata.
El trebuie sa aiba un minim cel putin cat au ceilalti.
Pentru situatiile in care este defavorizat i se pot acorda anumite
bonusuri, anumite sporuri de protectie.
Pentru ca el se afla intr-o situatie defavorizata, pentru ca el facea parte
dintr-o categorie mai speciala care avea o misiune mai importanta.
Daca doua trenuri se ciocnesc avem de a face cu o situatie
dezastroasa, si atunci, personalul care concura la siguranta pe caile
ferate se afla intr-o situatie oarecum diferita de ceilalti angajati, dar
pentru asta ar fi trebuit sa fie favorizat, iar nu discriminat.
Adica nu trebuie sa i se ia din drepturi, ci ar tebui sa i se mai dea niste
drepturi in cazul in care este defavorizat.

Caz exemplu: minoritatile.

La facultate, de ex., minoritatea roma are anumite locuri asigurate

gratuit.
Dar celelalte minoritati, cand a aparut legea s-au revoltat si s-au
adresat diferitelor organisme, simtindu-se discriminate.
Dar s-a considerat ca se respecta principiul egalitatii, pentru ca, din
punct de vedere al educatiei, de protectie sporita avea nevoie doar
aceasta minoritate si doar ea are acordat o dispozitie favoare.
Prin urmare, ori de cate ori o categorie este defavorizata se poate
acorda un spor de protectie. Nu se poate ca, pentru ca o persoana este
defavorizata, sa-i mai iau niste drepturi, asa cum era cazul personalului
care concura la siguranta pe caile ferate din speta noastra.

Deci, personalul respectiv trebuia sa beneficieze de minimum aceleasi

drepturi cate aveau colegii care nu concurau la siguranta pe caile
ferate.
De aceea, in concluzie, decizia ne spune ca exista o inclacare a
liberului acces la justitie in masura in care o categorie este exclusa de
la exercitarea unor cai de atac, dar numai prin prisma principiului
egalitatii .
Pentru ca, o alta categorie care se afla in aceeasi situatie cu cei care
concura la siguranta pe caile ferate, adica nu erau mai dezavantajati,
avea acces la un numar de grade de jurisdictie mai mare.
Din aceasta cauza era neconstitutionala excluderea de la caile de atac
pentru anumita categorie de personal.
Se incalca accesul la justitie.
S-ar fi putut spune ca personalul acesta care concura la siguranta avea
acces la consiliul disciplinar si la instanta de fond, deci la doua grade.
Dar, cum am spus ma sus, consiliul de disciplina nu este instanta, nu
infaptuieste justitia.
Este un organ
judecatoreasca.

administrativ

jurisdictional,

separat

de

puterea

Prin urmare, la justitie nu avea acces decat la un singur grad de

jurisdictie.
De aceea toate articolele enumerate devin incidente in cauza noastra.