1.

Definiia, obiectul i metoda dreptului contravenional

Definiia dreptul contravenional se ooate defini ca un ansamblu de norme juridice strict
determinate de legislaia contravenional, care oglindete instituiile juridice de baz, cum ar
fi contravenia, contravenionalitatea, sanciunea contravenional, rspunderea
contravenional i procedura contravenional, i care are drept scop protecia juridic a
unor valori sociale determinate, soluionarea raporturilor juridice aprute in procesul
activitii de combatere a contravenional itii.
Obiectul obiectu l dreptului contravenional l constituie relaiile sociale care se stabilesc
intre subiecii dreptului contravenional din momentul n care legea contravenional de
prevenire obine for juridic, parcurgnd etapele constatrii faptei contravenionale,
aplicrii sanciunilor contravenionale i pn la executarea pedepsei contra- venionale.
Metoda Principalele trsturi ale metodei de reglementare juridic sint elucidate atunci
cind rspundem la urmtoarele ntrebri: 1) care este statutul jundic al prilor raporturilor
juridice; 2) carc fapte juridice au legtur cu apariia, modificarea sau stingerea raporturilor
jundice; 3) cum are loc determinarea drepturilor i obligaiilor subiecilor raporturilor
jundice; i 4) cum sint protejate aceste dreprun.
Aceasta metoda se manifest prin dou forme de baz: convingerea i constringerea
Constrngerea, ca metod de reglementare, poate fi divizat in patru grupe de msuri care. n
general, corespund sarcinilor de baz ale organelor de drept n combaterea
contravenionalitii (prevenirea contraveniilor curmnd; (reprimarea) faptelor
contravenionale; stabilirea vinoviei persoanelor care au comis fapte contravenionale i
aplicarea fa de acestea a sanciunilor contravenionale):
2. Evoluia reglementrilor contravenionale
Relaiile de aprare social au aprut odat cu societatea i au cunoscut att forma relaiilor
de cooperare i convieuire, ct i forma relaiilor de conflict. Iniial, ilicitul contravenional a
fost consacrat n legislaia penal potrivit tradiionalei mpriri tripartite a ilicitului penal n:
crime, delicte i contravenii (trihotomia).
Aceast mprire, cunoscut n vechiul drept francez de la 1791 i n cel din Brumar anul
IV, apoi, prin meninerea ei n Codul penal francez de la 1810, i-a fcut drum n mai toate
legislaiile penale europene i extraeuropene.
Subiect al rspunderii administrativ-contravenionale era, n principiu, persoana fizic,
regul de la care se putea deroga numai prin lege sau decret, sancionndu-se i persoana
juridic doar n cazul existenei unei dispoziii legale exprese.
n legislaia Republicii Moldova noiunea de contravenie a fost pentru prima dat definit n
art. 9 al Codului cu privire la contraveniile administrative, adoptat la 29 martie 1985.
Pn n anul 2008 legea contravenional a suportat multiple modificri i completri,
motivate de noile relaii social-economice i social-politice existente n ar, ndeosebi din
momentul cnd Republica Moldova a devenit un stat suveran.
Cadrul juridic depit al regimului contravenional n condiiile edificrii statului de drept n
Republica Moldova a determinat necesitatea elaborrii unui nou cadru juridic, adaptat
condiiilor i imperativelor timpului. Prin Legea nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 a fost
adoptat Codul contravenional al Republicii Moldova, care va intra n vigoare la 31 mai
2009.
Din momentul apariiei noii legi contravenionale este confirmat de jure existena dreptului
contravenional ca ramur distinct a sistemului de drept n ara noastr.
3. Principiile dreptului contravenional
Principiile dreptului snt normele sociale crora li se supune un sistem juridic, care ordoneaz
ntregul drept pozitiv ce exist pe un areal geografic, statal sau internaional.

Pornind de la aceast constatare, n viziunea noastr, principiile dreptului contravenional pot

fi clasificate n: generale, ramurale, instituionale.
Principiile generale, fiind specifice sistemului de drept n ansamblu, se refer la
reglementarea juridic a relaiilor sociale n general, inclusiv la cele reglementate de dreptul
contravenional:
Principiul legalitii.
Principiul legalitii nseamn c legiuitorul, atunci cnd realizeaz opera sa legislativ,
trebuie s respecte toate procedurile, s in seama de voina social, s permit pluralismul
politic i s controleze executivul cu ajutorul prghiilor puse la dispoziie de lege
Principiul egalitii n procesul elaborrii legilor att organul legislativ, ct i organul de
iniiativ legislativ trebuie s evite normele juridice discriminatorii sau care ofer privilegii.
Pe de alt parte, organele care aplic legea nu trebuie s o interpreteze discriminatoriu sau n
beneficiul unui anumit justiiabil.
Principiul garantrii drepturilor i libertilor fundamentale Esena acestui principiu
const n faptul c organele abilitate trebuie s in cont de libertile fundamentale ale
omului att la etapa elaborrii normelor contravenionale, ct i la etapa executrii lor
Principiul neretroactivitii legii contravenionale.
Principiul neretroactivitii legii contravenionale interzice ca legea s produc efecte
drepturi i obligaii pentru faptele consumate naintea intrrii n vigoare a legii noi.
Principiile ramurale au un caracter mai restrns, limitat la materia contravenional:
Principiul prescrierii unilaterale de voin juridic principiu este determinat de una dintre
trsturile de baz ale administrrii n domeniul contravenional: una din prile obligatorii
ale relaiilor sociale reglementate de dreptul contravenional este reprezentantul statului, care
acioneaz n calitate de subiect al administrrii.
Principiul reglementrii juridice a contraveniei i a sanciunilor contraven ionale.
Principiul reglementrii juridice a contraveniei i a sanciunilor contravenionale este un
principiu ramural, care presupune c doar faptele prevzute de lege la momentul svririi lor
constituie contravenii, iar represiunea acestora va consta numai n aplicarea sanciunilor
prevzute de legea contravenional la data svririi contraveniei
Prezumia de nevinovie nseamn c persoana acuzat de svrirea unei contravenii
este prezumat nevinovat pn cnd vinovia sa va fi dovedit n conformitate cu
prevederile CC al RM, asigurndu-se garaniile necesare aprrii ei.
Principiul dreptii presupune c persoana poate fi sancionat numai pentru contravenia
n a crei privin este dovedit vinovia sa
Principiul umanismului presupune c ntreaga reglementare n materia contravenional
trebuie s exprime interesele fundamentale ale omului.
Principiul prevenirii i curmrii faptelor contravenionale presupune c att
reglementarea contravenional, ct i activitatea organelor executive privind realizarea
acestei reglementri trebuie s asigure prevenirea svririi acestor fapte prin conformare la
cerinele stabilite i prin constrngere fa de cei care le svresc.
Principiile instituionale snt caracteristice diferitelor instituii juridice ale dreptului contravenional, cum ar fi: contravenia, contravenionalitatea, rspunderea contravenional,
convingerea i constrngerea, procedura contravenional etc.
Principiul rspunderii contravenionale personale
n dreptul contravenional nu se poate antrena rspunderea juridic pentru fapta svrit de
alt persoan
Principiul individualizrii rspunderii contravenionale i sanciunii con travenionale
presupune c persoanei, recunoscute ca fiind vinovat de svrirea unei contravenii, i se

aplic o pedeaps contravenional echitabil n limitele fixate n partea special a CC al RM

i n strict conformitate cu dispoziiile prii generale a Codului.
Principiul interdiciei dublei sancionri contravenionale prevede c nimeni nu poate fi
supus de dou ori rspunderii contravenionale pentru svrirea uneia i aceleiai
contravenii.
4. Trsturile dreptului contravenional.
Corelaia dintre dreptul contravenional i ramurile nrudite ale sistemului de drept.
Punem n eviden urmtoarele trsturi ale dreptului contravenional:
Caracterul autonom Aceast ramur a dreptului reglementeaz numai acele relaii sociale
care apar ntre subiecii dreptului contravenional n legtur cu: necesitatea respectrii
normei contravenionale (prevenirea de contravenii); comiterea faptei contravenionale (curmarea faptei ilicite); nfptuirea jurisdiciei contravenionale (aplicarea sanciunilor
contravenionale i a altor msuri de reeducare a persoanelor vinovate de comiterea
contraveniilor
Inegalitatea prilor n relaiile contravenionale Una dintre prile relaiilor sociale
reglementate de dreptul contravenional este reprezentat de stat. Aceast parte a relaiilor
apare n calitate de subiect al administrrii i, prin competena sa, are prioritate fa de
celelalte pri ale relaiilor sociale reglementate de dreptul contravenional.
Apartenena la dreptul public
Prin reglementrile sale, dreptul contravenional aparine dreptului public, deoarece n toate
raporturile juridice de drept contravenional statul este subiectul dominant, care pretinde o
anumit conduit de la subiecii de drept crora le snt destinate normele juridice
contravenionale i statul, prin organele sale abilitate, exercit tragerea la rspunderea contravenional a celor vinovai de svrirea acestor fapte
Caracterul dinamic normele juridice contravenionale suport deseori modificri, n funcie
de schimbrile intervenite n evoluia societii
5. Izvoarele dreptului contravenional
Dreptul, de regul, este interesat de dou dintre multiplele sensuri ale noiunii de izvor de
drept, respectiv: izvor de drept n sens material i izvor de drept n sens formal.
Izvoarele materiale ale dreptului contravenional snt realitile extrajudiciare care
determin legiuitorul s elaboreze norme juridice (legi i alte acte normative) sau creeaz ele
nsele norme de conduit obligatorie (obiceiul sau cutuma).
Izvoarele formale ale dreptului contravenional snt actele normative n care se exprim
voina social, devenit voin de stat, cu privire la normele juridice referitoare la combaterea
contravenionalitii. Aspectul care intereseaz este cel al forei juridice a izvorului formal,
adic al tipului de act normativ n care se exprim voina de stat.
Literatura de specialitate face o ierarhizare a izvoarelor formale ale dreptului
contravenional:
Tratatele i conveniile internaionale, n msura n care acestea snt ratificate de Republica
Moldova i prevd norme cu caracter contravenional (penal).
Constituia Republicii Moldova, ca izvorul fundamental intern al dreptului contravenional
n Constituie i au originea majoritatea principiilor dreptului contravenional.
Hotrrile Curii Constituionale cu privire la constituionalitatea actelor normative din
domeniul combaterii contravenionalitii.
Codul contravenional al Republicii Moldova (Legea contravenional), ca izvorul formal de
baz al dreptului contravenional. Acest izvor stabilete faptele ce constituie contravenii i
procedura de aplicare a pedepselor contravenionale.

Alte legi organice i ordinare care se refer la mecanismul de combatere a

contravenionalitii (de exemplu, potrivit Legii privind administraia public local
Ordonanele Guvernului privind domeniul combaterii fenomenului contravenional.
Decretele Preedintelui Republicii Moldova privind administrarea procesului de combatere a
contravenionalitii i hotrrile Guvernului cu caracter normativ n acest domeniu.
Actele administrative cu caracter normativ n domeniu ale organelor administrrii publice
centrale de ramur.
Actele administrative de acelai coninut, elaborate de organele administrrii publice locale.
6. Noiunea de legislaie contravenional, sistemul i interpretarea ei.
Notiunia - legislaia contravenional reprezint sistemul de acte juridice adoptate sau
emise de ctre diferii subieci ai dreptului contravenional, care contribuie la apariia,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice concrete n domeniul combaterii
contravenionalitii.
Sistemul legislaiei contravenionale.
Pornind de la scopul reglementrii juridice a procesului de administrare n domeniul
combaterii contravenionalitii, legislaia contravenional din Republica Moldova ar putea
fi mprit n dou categorii de norme juridice: 1) norme juridice care stabilesc faptele ce
constituie contravenii, rspunderea contravenional i modalitatea aplicrii ei; 2) norme
juridice ce alctuiesc cadrul juridic al activitii de prevenire i curmare a contraveniilor.
n acest caz noiunea legislaie contravenional ar include: 1) Codul contravenional al
Republicii Moldova, care reprezint unicul act normativ ce stabilete rspunderea
contravenional i procedura contravenional; 2) alte legi i acte normative sublegislative,
adoptate de organele abilitate, care formeaz cadrul juridic al activitii de prevenire i
curmare a contraveniilor.
Interpretarea legislaiei contravenionale, constituie totalitatea de operaiuni logicoraionale efectuate de un subiect n scopul clarificrii sensului exact al normelor de drept
contravenional, precum i activitatea de explicare a normelor de drept subiecilor crora li se
adreseaz. Interpretarea legii contravenionale este determinat de necesitatea aplicrii la
anumite fapte i situaii, diferite de cele tipice, a normelor contravenionale, norme care
conin uneori formulri ce nu redau clar voina legiuitorului, cuvinte cu sens ambiguu ori
redactri neglijente. De exemplu, n art. 376 alin. 3 din Codul contravenional legislatorul
stipuleaz: Reinerea persoanei n cauza contravenional nu poate depi 3 ore. Iar n art.
435 Durata reinerii i condiiile privrii de libertate, alin. (2), se menioneaz c:
Persoana suspectat de svrirea unei contravenii pentru care sanciunea prevede arestul
contravenional poate fi reinut pn la examinarea cauzei contravenionale, dar nu mai mult
dect pe 24 de ore.
7. Structura Codului contravenional al Republicii Moldova
Pentru realizarea scopului i a sarcinilor sale, CC al RM este structurat n: cri, titluri, pri,
capitole i articole
Cartea nti. Dreptul material este divizat n dou titluri: titlul I Partea general i titlul II
Partea special.
Partea general a crii nti este mprit n cinci capitole i conine: dispoziii comune cu
privire la legea contravenional a Republicii Moldova, scopul legii i aciunea ei, principiile;
noiunea de contravenie i rspundere contravenional; cauzele care nltur caracterul
contravenional al faptei i rspunderea contravenional; sanciunile contravenionale i
modalitatea aplicrii lor.
Partea special a crii nti este divizat n cincisprezece capitole, Fiecare dintre ele conine
norme materiale ale dreptului contravenional, Fiecare articol (alineatul articolului) al Prii

speciale cuprinde reguli concrete n domeniul contravenional (dispoziia normei juridice),

pentru neonorarea crora este prevzut msura de constrngere statal pasibil de aplicare n
cazurile i modul stabilite de lege.
Cartea a doua. Procesul contravenional este i ea divizat n dou titluri: titlul I Partea
general i titlul II Partea special.
Partea general a crii a doua conine: dispoziii generale cu privire la procesul
contravenional, principiile procedurii contravenionale i de citare; participanii la procesul
contravenional, drepturile i obligaiile lor; autoritile competente s soluioneze cauzele
contravenionale; probele i msurile procesuale de constrngere.
Partea special a crii a doua este consacrat activitii procesuale privind: constatarea faptei
contravenionale i cercetarea cazului; judecarea cauzei contravenionle n instan; cile de
atac al deciziei emise; trimiterea spre executare a hotrrii judectoreti, problemele ce
urmeaz a fi soluionate la executarea sanciunii contravenionale.
8. Noiunea de aplicare a legii contravenionale
Aplicarea actelor normative contravenionale este sarcina de baz a activitii organelor
executive i judectoreti abilitate n acest domeniu.
Aplicarea dreptului, n linii generale, este activitatea organizatoric public, realizat n
forme speciale, de organele publice competente pentru implementarea normelor de drept
privind cazuri sociale concrete.
Aplicarea legii contravenionale demareaz odat cu intrarea ei n vigoare, pentru c din acest
moment este obligatorie i, n ceea ce-i privete pe destinatarii care s-au conformat, ea are
eficien activ. n privina celorlali destinatari, care nu s-au conformat preceptelor legii,
eficiena este reactiv.
Aplicarea legii contravenionale este respectarea de ctre toi subiecii dreptului
contravenional a normelor juridice contravenionale, fie prin conformare, fie prin
constrngere statal.
Elementele ce constituie coninutul de aplicare a legii contravenionale snt: spaiul, timpul,
persoanele i faptele. Spaiul i timpul reprezint elemente constitutive de baz ale noiunii de
aplicare a legii contravenionale, n cadrul crora vor fi cercetate i ultimele dou elemente
(persoanele i faptele lor).
9. Aplicarea legislaiei contravenionale n timp
Aciunea legii contravenionale este determinat de dou momente:
intrarea n vigoare (data cnd ncepe aciunea normei juridice);
ieirea din vigoare (data cnd nceteaz aciunea ei).
Intrarea n vigoare legea intr n vigoare la data publicrii ei sau la data prevzut expres
n textul legii.
Intrarea n vigoare a legii la data publicrii
Art. 76 din Constituia Republicii Moldova i art. 1 din Legea privind modul de publicare i
intrare n vigoare a actelor oficiale prevd c legile se public n Monitorul Oficial al
Republicii Moldova.
Intrarea n vigoare a legii la data prevzut n textul actului normativ. Legea contravenional
poate intra n vigoare i la data indicat n ea. ns data intrrii n vigoare, n toate cazurile,
trebuie s fie ulterioar datei pu- blicrii, deoarece nici o lege nu poate avea putere juridic
nainte de a fi publicat.
Ieirea din vigoare a legii contravenionale
Legea privind actele legislative prevede c aciunea actului legislativ nceteaz dac acesta:
este abrogat; este declarat nul prin hotrrea definitiv a instanei competente; a ajuns la
termen; este consumat; a devenit caduc.

ncetarea aplicrii legii contravenionale prin abrogare

Prin abrogare se nelege desfiinarea unui act normativ pentru viitor. Abrogarea poate fi expres sau tacit, total sau parial. Abrogarea expres poate fi:
Abrogare expres direct, ce apare n cazul n care noul act normativ nominalizeaz expres
actul normativ sau dispoziiile din actul normativ care se abrog.
Abrogare expres indirect, care apare atunci cnd noul act normativ se limiteaz la
meniunea c dispoziiile anterioare contrare se abrog, fr a le nominaliza n mod direct.
Abrogarea tacit apare atunci cnd noua lege nu abrog n mod expres actul normativ sau
dispoziiile lui, dar conine n textul su dispoziii incompatibile cu prevederile unei legi mai
vechi, astfel fiind aplicat principiul: legea mai nou abrog legea mai veche.
ncetarea aplicrii legii contravenionale prin ajungerea la termen. Regula general privind
termenul de aplicare a legii const n aceea c legea are putere juridic pe un termen
nelimitat, dac ea nu prevede altfel. Pe lng legi cu termen nelimitat, exist legi temporare i
legi cu termen.
Retroactivitatea legii contravenionale noi
este o excepie a principiului neretroactivitii legii, prin aceasta nelegndu-se aplicarea legii
contravenionale noi la situaiile juridice anterioare intrrii ei n vigoare.
legea contravenional poate avea efect retroactiv n urmtoarele cazuri
1) cnd atenueaz sau anuleaz rspunderea pentru contraveniile comise;
2) cnd legea nou indic retroactivitatea sa;
3) n cazul legii interpretative, care explic sensul unor legi anterioare, producnd efecte de la
data intrrii n vigoare a legilor pe care le interpreteaz i cu care fac corp comun.
Supravieuirea legii vechi (ultraactivitatea) nseamn aplicarea acesteia i dup intrarea n
vigoare a legii noi, asupra unor situaii stipulate n ultima.
Din cele menionate concluzionm c esena principiului aplicrii legii contravenionale n
timp const n aceea c n toate cazurile se aplic legea contravenional mai blnd, care
uureaz starea de drept a persoanei trase la rspundere contravenional.
10. Aplicarea legislaiei contravenionale n spaiu
Legea contravenional este aplicabil pe teritoriul statului sau al organului deliberativ local
n limitele cruia i exercit suveranitatea statul ori pe teritoriul de competen al organului
deliberativ local care a elaborat-o, deoarece ea exprim voina lor public.
Principiul teritorialitii (aplicarea legii contravenionale n spaiu) determin activitatea de
traducere n via a prescripiilor normelor contravenionale n raport cu locul comiterii faptei
antisociale.
Contravenia svrsit pe teritoriul Republicii Moldova se sancioneaz n conformitate cu
prezentul cod.
Contravenia svrit n afara teritoriului Republicii Moldova de un cetean al ei sau de un
apatrid care domiciliaz pe teritoriul Republicii Moldova se sancioneaz n conformitate cu
prezentul cod dac fapta este prevzut i de legea rii n care a fost svrit, iar persoana
nu a fost tras la rspundere n acea ar.
Nu pot fi supui rspunderii contravenionale reprezentanii diplomatici ai statelor strine sau
alte persoane care, nu cad sub incidena jurisdiciei contravenionale a Republicii Moldova
sau n cazul crora este nlturat rspunderea contravenional.
Contravenia svrit n apele teritoriale sau n spaiul aerian al Republicii Moldova se
consider svrit pe teritoriul Republicii Moldova.
11. Noiunea, formele de manifestare i structura normelor de drept contravenional

Norma juridic contravenional este o regul general de conduit, obligatorie i

impersonal, instituit prin lege, a crei aplicare este asigurat, n caz de necesitate, prin fora
de constrngere a statului.
Normele juridice contravenionale pot mbrca diverse forme de manifestare: a) stabilirea
consecutivitii stricte a aciunilor n condiiile corespunztoare i n modul cuvenit,
prevzute de norma respectiv (de exemplu, potrivit prevederilor art. 433 din CC al RM
persoana reinut va fi informat nentrziat, contra semntur, ntr-o limb pe care o nelege,
despre motivele reinerii, faptul informrii consemnndu-se n procesul-verbal cu privire la
reinere. Aceast norm procesual stabilete cu strictee aciunile pe care trebuie s le
efectueze reprezentantul organului constatator mputernicit.
b) interzicerea svririi diferitelor aciuni sub ameninarea aplicrii unor mijloace de
influen juridic;
c) acordarea a posibilitii de a alege una dintre variantele de comportare prevzute n norm.
d) acordarea prii a raportului contravenional a posibilitii de a aciona din proprie
iniiativ, adic libertatea de a ntreprinde sau nu anumite aciuni care snt prevzute n
norma juridic contravenional.
Structura normei juridice contravenionale reprezint construcia ei intern, modul de
legtur i ordonarea elementelor sale componente, precum i forma exterioar de exprimare
a coninutului ei. Norma juridic contravenional are structur logico-juridic i structur
tehnico-juridic.
Structura logico-juridic a normei juridice contravenionale, ca i n cazul altor ramuri ale
dreptului, prezint trei elemente (pri componente): ipoteza, dispoziia i sanciunea. Dup
structura tehnico-juridic, normele dreptului contravenional snt sistematizate sub form de
pri, titluri, capitole, articole, alineate etc. Dac ipoteza, dispoziia i sanciunea alctuiesc
structura intern i stabil a normei contravenionale, construcia ei tehnico-juridic formeaz
structura extern i dinamic a acesteia.
12. Clasificarea normelor de drept contravenional
Dup coninutul lor juridic normele juridice contravenionale pot fi grupate n:
norme juridice care interzic sau norme prohibitive; 2) norme juridice care oblig;
3) norme juridice care mputernicesc (permisive), care prevd posibilitatea de a aciona din
proprie iniiativ, n limitele cerinelor indicate n norma corespunztoare;
4) norme juridice care stimuleaz, adic prevd msuri de stimulare moral-material pentru
onorarea legislaiei contravenionale; 5) norme juridice de recomandare, care conin
ndrumri cu privire la svrirea raional a unor sau altor aciuni.
n funcie de formele de manifestare, normele juridice contravenionale se mpart n: norme
materiale i norme procesuale. Norma juridic material este o regul de conduit ce formuleaz prerogativele i obligaiile subiecilor dreptului i care rspunde la ntrebarea: ce
trebuie fcut pentru realizarea lor? Norma juridic procesual este o regul de conduit cu
caracter procesual, general-obligatorie, stabilit sau sancionat de puterea de stat, regul ce
reglementeaz relaiile sociale care in de activitatea de constituire, de elaborare i de
implementare a dreptului.
13. Raportul de drept contravenional
Raportul de drept reprezint o form de interaciune social n care subiecii de drept obin
satisfacerea intereselor recunoscute sau garantate de stat. Raportul juridic contravenional
este o relaie de aprare social re-glementat printr-o norm de drept contravenional, relaie
ce ia natere, se modific i dispare n aciunea de combatere a contravenionalitii.
Premisele raportului juridic contravenional (condiii necesare fr a cror existen nu
poate lua natere un raport juridic) snt: n primul rnd, normele juridice contravenionale

care, reglementnd relaia social, i atribuie acesteia un caracter de raport juridic; n al

doilea rnd, capacitatea participanilor relaiei sociale date de a se manifesta n calitate de
exponeni ai drepturilor i obligaiilor subiectului, numit, n limbaj juridic, capacitate
juridic; n al treilea rnd, survenirea mprejurrilor reale de via prevzute n ipoteza
normei juridice, de care norma n cauz leag naterea, modificarea sau stingerea raportului
juridic contravenional.
Raportul juridic contravenional de conformare (de cooperare) ia natere odat cu obinerea
forei juridice a legii contravenionale. Raportul juridic contravenional de conflict (de
contradicie) ia natere din momentul comiterii unei fapte contravenionale (nclcarea
dispoziiei normei materiale).
Raportul juridic contravenional prezint unele trsturi specifice, i anume:
1. Obligaiile i drepturile prilor acestui raport ntotdeauna se afl n legtur cu
ndeplinirea practic a anumitor aciuni din sfera administrrii statale n vederea combaterii
contravenionalitii, ceea ce corespunde obiectului dreptului contravenional. 2. Condiia
apariiei raportului juridic contravenional este participarea la el a prii obligatorii (subiectul
obligatoriu) reprezentantul statului. 3. Raportul juridic contravenional poate aprea numai
n legtur cu necesitatea respectrii regulilor de conduit stabilite de normele juridice
contravenionale
Subieci ai raportului juridic contravenional pot fi toi subiecii dreptului contravenional.
Obiectul raportului juridic contravenional l constituie anumite aciuni sau inaciuni pe
care statul ca subiect dominant le poate pretinde i pe care cealalt parte a raportului este
obligat s le svreasc sau s se abin de a le svri. Stingerea raportului juridic
contravenional are loc n dou cazuri:
1) nainte de executarea integral a sanciunii
contravenionale i 2) dup executarea sanciunii.
14. Noiunea de contravenionalitate i necesitatea studierii ei.
Bazndu-ne pe abordrile noiunii de criminalitate, care n literatura de specialitate este
studiat foarte amplu, definim noiunea de contravenionalitate ca fenomen social juridic
negativ, cu caracter de mas variabil din punct de vedere istoric, care este constituit din
totalitatea contraveniilor comise pe un anumit teritoriu ntr-o perioad determinat de timp,
caracterizndu-se prin indicatori cantitativi (nivelul, dinamica) i calitativi (structura,
caracterul). Trsturile de baz ale contravenionalitii snt: fenomen social, fenomen juridic,
fenomen negativ, fenomen cu caracter de mas, fenomen istoric variabil.
Contravenionalitatea reprezint un fenomen cu caracter de mas. n Republica Moldova nu
exist nc o baz unic, complex i complet de date privind starea contravenional n ar.
Contravenionalitatea este un fenomen istoric variabil. Schimbrile de ordin economic, social
i politic, dezvoltarea tiinelor juridice i alte transformri ce au loc n societate, modific i
contravenionalitatea att cantitativ, ct i calitativ. Alturi de aceste procese, au loc i
modificri ale legislaiei contravenionale. Unele fapte sociale i pierd pericolul social i snt
excluse din Codul contravenional, iar altele snt incluse n legislaia contravenional, n
scopul asigurrii bunei funcionri a societii.
15. Starea contravenionalitiin Republica Moldova, cauzele i condiiile ce o
favorizeaz
Starea contravenionalitii pe un anumit teritoriu (ar, regiune de dezvoltare, raion,
municipiu, comun) poate fi determinat prin indicatori cantitativi i calitativi. Indicatorii
cantitativi snt caracterizai prin nivelul i dinamica contravenionalitii.
Nivelul contravenionalitii este un indicator important care reflect numrul absolut al
contraveniilor i al persoanelor ce le-au comis pe un anumit teritoriu, ntr-un interval de timp
concret (lun, semestru, an).

Coeficientul contravenionalitii este cel mai obiectiv indicator al nivelului

contravenionalitii i se calculeaz pe calea raportrii datelor despre contravenii sau
contravenieni la datele despre populaie.
Dinamica contravenionalitii este un alt indicator cantitativ care reflect schimbarea n
timp a acesteia, adic modificrile indicatorilor care oglindesc nivelul i coeficientul
contravenionalitii.
Indicatorii calitativi reflect structura i caracterul fenomenului contravenional. Putem
meniona c structura contravenionalitii reflect legtura intern a acesteia, adic
corelaia tipurilor de contravenii sau contravenieni din totalitatea contraveniilor nregistrate
i a persoanelor care le-au comis.
Caracterul contravenionalitii, avnd o legtur strns cu structura ei, pune accentul pe
coninutul tipurilor de comportamente contravenionale i pe dominarea acestora n structura
contravenionalitii, precum i pe distribuirea contraveniilor dup unele grupe de populaie
(comise de minori, de ceteni strini i de apatrizi, de persoane cu antecedente
contravenionale), dup sfera social-economic.
Cauzele contravenionalitii snt nite fenomene i procese sociale care genereaz i
favorizeaz existena contraveniilor sau provoac creterea sau descreterea lor. vom
constata numai c aceste cauze ale contravenionalitii pot fi grupate n:
cauze generale; 2) cauze ale unor tipuri de contravenii; 3) cauze ale contraveniilor
concrete.
Afar de cauzele contravenionalitii, exist i o serie de condiii (mprejurri, circumstane)
care favorizeaz svrirea faptelor contravenionale. Dintre acestea fac parte att factorii
naturali, ct i cei sociali sau tehnici. Condiiile n sine nu genereaz contravenii, dar
contribuie la nfptuirea lor.
16. Formele de combatere a contravenionalitii
Pot fi identificate trei forme de combatere a contravenionalitii: 1) prevenirea faptelor
contravenionale; 2) aplicarea fa de persoanele care au comis fapte contravenionale a
msurilor de constrngere statal; 3) aplicarea fa de contravenieni a msurilor de
rencadrare social.
Prevenirea faptelor contravenionale const n neadmiterea svririi a acelor aciuni ori
inaciuni pe care societatea le consider duntoare pentru valorile sale, iar statul le
protejeaz prin intermediul normelor materiale ale dreptului contravenional. Dup
coninutul lor, msurile de prevenire a contraveniilor se clasific n msuri: economice,
sociale, ideologice, tehnice, organizatorice i juridice.
A doua form de combatere a contravenionalitii aplicarea fa de persoana care a
comis fapta contravenional a msurilor de constrngere statal rezult din principiul
inevitabilitii rspunderii contravenionale, care presupune c oricine comite o contravenie
trebuie s suporte rspunderea contravenional, care, la rndul ei, este o consecin
inevitabil a comiterii contraveniei, sancionarea vinovatului nefiind facultativ.
Rencadrarea social a contravenientului, ca form de combatere a contravenionalitii, are
i ea o valoare sporit. Organele abilitate urmeaz s ntreprind msurile necesare de
rencadrare social a persoanelor ce au intrat n conflict cu prevederile legislaiei
contravenionale.
17. Metodele de combatere a contravenionalitii
n ceea ce privete metodele de administrare n domeniul combaterii att a fenomenului
infracional, ct i a celui contravenional, cele mai aplicabile i eficace snt metodele de
convingere i constrngere. Convingerea i constrngerea snt mijloacele, cile principale de
asigurare a administrrii de stat. Constrngerea este bazat pe o convingere bine ntemeiat i

bine conturat. Statul, n primul rnd, trebuie s conving, iar apoi s constrng. Raportul
corect dintre convingere i constrngere este condiia principal i cea mai important a
asigurrii eficienei lucrului aparatului de administrare n domeniul combaterii
contravenionalitii, a relaiei dintre aparatul administrativ i mase. A semna un act de
administrare, a ordona, a constrnge este mai uor dect a convinge.
Putem defini convingerea ca pe o influen psihopedagogic a subiectului administrrii
asupra contiinei celor administrai n limitele stipulate de normele juridice i cele morale, n
scopul conformrii regulilor stabilite de conduit, executrii calitative i la timp a sarcinilor
i funciilor n domeniul combaterii contravenionalitii.
Prin noiunea de constrngere nelegem msurile de influen aplicate direct de ctre
organele statului asupra persoanei vinovate de nclcarea normelor de drept contravenional
fr adresare n judecat. n administrarea de stat constrngerea se aplic n cazul n care
metodele de convingere, de organizare i de educare se dovedesc a fi insuficiente pentru a
influena comportamentul unor persoane, apelarea la contiina lor fiind ineficient.
Avem urmtoarea clasificare a msurilor de constrngere administrativ:
msuri administrative de prevenire; msuri administrative de curmare (stopare); msuri
de constrngere procesual; sanciuni contravenionale.
18. Contravenia ca unic temei al rspunderii contravenionale. Caracteristica ei n
raport cu alte fapte antisociale
Fapta juridic generatoare de rspundere contravenional se numete contravenie, care este
un fenomen complex avnd urmtoarele aspecte: material, uman, social, moral-politic i
juridic. Contravenia ca fapt antisocial ilicit este nrudit cu alte forme de abatere
antisocial: infraciunea, delictul administrativ, delictul disciplinar etc., dar, n acelai timp,
dispune de trsturi distincte.
Orice contravenie, dup aspectul su social, are caracter de abatere administrativ, deoarece
cuprinde nite relaii cu caracter executiv i de dispoziie din domeniul administrrii publice.
Contravenia este ns o form mai grav a abaterii administrative. Prin abatere (delict)
administrativ se nelege orice fapt care ncalc normele de drept administrativ sau care
ine de neglijarea obligaiilor ce decurg din actele administrative.
Abaterea disciplinar este o fapt ce ine de disciplina muncii i const ntr-o aciune sau o
inaciune svrit cu vinovie de ctre un salariat, fapt prin care a fost nclcat
regulamentul intern de munc, ordinele i dispoziiile legale ale conductorilor. Abaterea
disciplinar este fapta cu cel mai redus pericol social, ceea ce o deosebete esenial de
infraciune i de contravenie. Avnd un pericol social mai mare dect abaterea disciplinar,
contravenia este combtut prin msuri de constrngere statal, pe cnd abaterea disciplinar
este sancionat prin aplicarea msurilor administrative mai blnde, care snt prevzute n
regulamentul de ordine intern sau n Codul muncii (art. 206) i nu au caracter de
constrngere statal.
Elementul comun al celor patru categorii de fapte (infraciune, contravenie, abatere
disciplinar i abatere administrativ) const n caracterul ilicit i socialmente periculos.
19. Noiunea i trsturile caracteristice ale contraveniei
Constituie contravenie fapta aciunea sau inaciunea ilicit, cu un grad de pericol social
mai redus dect infraciunea, svrit cu vinovie, care atenteaz la valorile sociale ocrotite
de lege, este prevzut de prezentul cod i este pasibil de sanciune contravenional.
Elementele sau trsturile ce caracterizeaz contravenia se refer la: caracterul antisocial al
faptei; caracterul ei ilicit; culpabilitatea faptei (vinovia); prevederea de ctre legislaie a
rspunderii pentru fapta dat. n mod logic, n lipsa a cel puin unuia dintre aceste elemente
fapta nu poate fi calificat drept contravenie.

Caracterul antisocial al faptei contravenionale constituie temeiul real al rspunderii

contravenionale.
Ilicitul este o alt trstur important caracteristic contraveniei. ntruct faptele
contravenionale produc o dezorganizare a sistemului de raporturi sociale, ele au un caracter
duntor i snt interzise prin acte juridice.
O alt trstur caracteristic a contraveniei este culpabilitatea. Simpla constatare a
prevederii faptei social periculoase n legea contravenional nu este suficient pentru
calificarea acesteia drept contravenie.
Contravenia fr pedeaps nu are sens juridic contravenional. n partea special a CC al RM
sanciunile tuturor normelor juridice materiale conin limitele pedepsei contravenionale
pasibile de aplicare. Numai prin stabilirea pedepselor pentru svrirea contraveniilor legea
contravenional i realizeaz sarcinile sale.
20. Elementele constitutive ale contraveniei
Prin coninutul faptei contravenionale se nelege ansamblul de elemente i trsturi
caracteristice i definite n nsi norma de drept, care stabilete sanciunea sau o alt norm
la care se face trimitere pentru a constata i sanciona fapta contravenional.
Analiznd definiia contraveniei, distingem, ca i n cazul infraciunii, anumite aspecte
obiective i subiective care se concretizeaz prin prezena a patru elemente constitutive:
obiectul i latura obiectiv, subiectul i latura subiectiv. Ele trebuie s existe cumulativ la
fiecare contravenie, lipsa oricreia dintre ele conducnd la inexistena faptei ilicite i,
implicit, la imposibilitatea tragerii la rspundere a fptuitorului.
Obiectul contraveniei constituie valorile i relaiile sociale ocrotite de legea
contravenional, care snt vtmate sau lezate prin comiterea unei fapte concrete. Obiectul
reflect acele valori i relaii sociale la care a atentat subiectul.Obiectul contraveniei are
diverse forme: obiect juridic i obiect material. Obiectul juridic, la rndul su, se divizeaz
n: obiect general, obiect generic, obiect nemijlocit (specific) i obiect complex.
Obiectul material al contraveniei. Dac obiectul juridic al contraveniei este reprezentat de
valoarea social i relaiile generate de aceasta, atunci obiectul material al contraveniei l
constituie entitatea fizic mpotriva creia este orientat elementul material al contraveniei.
Latura obiectiv indic coninutul i modalitatea atentrii subiectului asupra obiectului. Ea
reprezint aciunea sau inaciunea ilicit productoare de consecine socialmente periculoase
sau care amenin anumite valori, relaii sociale, bunuri ori interese legitime i care este
considerat ca ilicit n legea contravenional. Deci, prile componente ale laturii obiective
snt: elementul material, rezultatul periculos, raportul de cauzalitate i unele condiii de loc,
timp, mod i mprejurri.
Subiect al rspunderii juridice este persoana fizic sau juridic mpotriva creia se exercit
constrngerea statal prin aplicarea sanciunilor juridice. Subiecii contraveniei snt
persoanele trase la rspundere contravenional (delincvenii) subiectul activ, i victima
subiect pasiv.
Latura subiectiv ca element al coninutului constitutiv al contraveniei se refer la
atitudinea psihic a fptuitorului fa de fapta svrit i consecinele ei. Elementul principal
al laturii subiective este vinovia i formele ei. n cazul unor contravenii, pentru
completarea laturii subiective, n textele de incriminare a acestora snt prevzute i alte
condiii referitoare la scop i la motiv.
21.Cazurile care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea
contravenional

Cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei snt acele mprejurri, stri ori
situaii a cror existen n timpul svririi faptei fac ca realizarea eficient a vreuneia dintre
trsturile eseniale s devin imposibil.
Starea de extrem necesitate
Se consider c a acionat n stare de extrem necesitate persoana care a svrit o fapt ilicit
pentru a salva de la un pericol grav iminent, care nu poate fi nlturat altfel, viaa, integritatea
corporal ori sntatea sa, a unei alte persoane sau un bun important al su ori al unei alte
persoane, sau un interes public.
Nu se afl n stare de extrem necesitate persoana care i-a dat seama, n momentul cnd a
svrit fapta, c prin aceasta cauzeaz urmri evident mai grave dect cele care s-ar fi
produs prin nenlturarea pericolului.
Condiia ca aciunea prin care se nltur pericolul s fie prevzut de legislaie drept
contravenie pare fireasc, deoarece altfel problema nlturrii caracterului contravenional al
faptei nu s-ar pune.
Legitima aprare
Prin stare de legitim aprare legiutorul descrie fapta, prevzut de legislaie drept
contravenie, dar care este svrit pentru a respinge un atac direct, imediat, material i
real, ndreptat mpotriva sa, mpotriva unei alte persoane sau mpotriva unui interes public.
Iresponsabilitatea
Urmtoarea cauz, prevzut de legislaia administrativ, care nltur caracterul
contravenional al faptei i rspunderea contravenional este iresponsabilitatea, care
presupune c persoana a comis o contravenie fr s-i dea seama de aciunile sale sau s
le conduc din cauza unei boli psihice cronice, unei tulburri temporare a activitii psihice,
debilitii mintale sau a unei alte stri patologice (art. 20 din CC al RM).
Responsabilitarea trebuie s existe att n momentul comiterii contraveniei, ct i n
momentul aplicrii sanciunii contravenionale.
Constrngerea fizic i/sau psihic (moral)
Constrngerea fizic i/sau psihic (moral) constituie cauza de nlturare a rspunderii atunci
cnd fapta se svrete sub imperiul acestei constrngeri. Constrngerea fizic nltur
caracterul ilicit al faptei dac autorul nu a putut rezista constrngerii.
Constrngerea psihic (moral) este o circumstan care mpiedic o persoan s-i dirijeze
liber voina, s fac sau s nu fac ceva, fapt ce exclude existena uneia dintre trsturile
contraveniei, i anume voina
Riscul ntemeiat
Riscul, deseori, este util n toate domeniile de dezvoltare a societii. Progresul tehnicotiinific este imposibil fr implementarea de noi tehnologii, fr realizarea de experimente
n diferite domenii ale activitii umane tiin, tehnic, medicin, farmacologie, sfera de
producere, sfera de combatere a infracionalitii i contravenionalitii etc.
Cazul fortuit
Cazul fortuit este o mprejurare imprevizibil care determin producerea unei consecine fr
ca vreunei persoane s i se poat imputa vinovia.
22.Responsabilitatea juridic i rspunderea juridic elemente constitutive ale
statutului administrativ-juridic al subiecilor administrrii n domeniul combaterii
contravenionalitii
Coninutul administrrii n domeniul combaterii contravenionalitii const n activitatea de
realizare a funciilor corespunztoare, n formele stabilite i prin metodele adecvate. Funciile
de administrare, la general, i n domeniul contracarrii fenomenului contravenional, n
special, dup coninutul lor se divizeaz n: funcii generale, funcii speciale, funcii de

asigurare (auxiliare), ce deservesc procesele de realizare a funciilor generale i a celor

speciale.
Referitor la primele dou elemente ale statutului administrativ-juridic, n teoria dreptului nu
exist divergene eseniale n opiniile savanilor. Menionm numai c, n viziunea noastr, la
formarea obligaiilor i stabilirea drepturilor este necesar a se ine cont de dou aspecte
importante:
iniiale snt obligaiile: volumul i coninutul aceastora trebuie s fie adecvate atingerii scopului
fixat n domeniul contracarrii fenomenului contravenional;
volumul drepturilor se stabilete dup determinarea obligaiilor, n strict conformitate cu
volumul i caracterul lor. Persoana care exercit o funcie de stat trebuie s se bucure doar de
acele drepturi i n acel volum care snt necesare pentru onorarea obligaiilor, potrivit funciei
deinute.
Pentru utilizarea corect a termenilor responsabilitate juridic i rspundere juridic,
este important s formulm i s nelegem definiia (coninutul) lor.
Susinem opinia potrivit creia analiza termenilor i definiiilor este, la sigur, important,
ntruct permite juritilor s se exprime n aceeai limb i are drept efect principal aplicarea
uniform a legislaiei.
23.Responsabilitatea juridic i particularitile ei
Noiunea de responsabilitate juridic este tratat n literatura juridic n mod diferit.
Astfel, M.Florea menioneaz c responsabilitatea juridic trebuie definit ca o atitudine
contient i deliberat de asumare a grijii fa de modul de realizare a normelor de
drept, fa de integritatea ordinii juridice, ca i fa de aciunile pe care le ntreprinde
individul n vederea asigurrii unui climat de legalitate.
Majoritatea specialitilor n domeniu leag noiunea de responsabilitate juridic de atitudinea
contient a persoanelor, de simul de rspundere fa de obligaiile sociale, de ndeplinirea
contiincioas, riguroas a ndatoririlor ce revin persoanei, de faptul c responsabilitatea
aparine persoanei care face opiunea ntre valori, pseudovalori i nonvalori.
Pornind de la coninutul acestei definiii, putem evidenia elementele responsabilitii, care pot
fi repartizate schematic n felul urmtor: 1) determinarea i reglementarea statutului
administrativ-juridic al funciei de stat (obligaiile, drepturile, exigenele fa de individul care
va ocupa aceast funcie) 2) ncadrarea n modul stabilit de legislaie a individului n
funcia de stat 3) contientizarea i perceperea de ctre funcionarul de stat a obligaiilor
i drepturilor potrivit funciei, a altor cerine, naintate fa de funcionarul de stat 4)
autoangajarea liber consimit de a aciona n modul corespunztor 5) executarea contient
i prin autoconstrngere a obligaiilor, conformarea regulilor de conduit a funcionarului de
stat 6) reacia administraiei organului statal la starea de conformare a funcionarului
fa de exigenele serviciului respectiv prin aplicarea diverselor forme de convingere
(ncurajarea, stimularea moral sau material etc.).
Responsabilitarea celorlali subieci ai dreptului contravenional, pasibili de a fi subieci ai
rspunderii contravenionale, survine odat cu apariia raportului juridic de conformare i
const n obligaia lor de a se conforma regulilor de conduit n societate, stabilite i protejate
de normele juridice contravenionale din momentul obinerii forei juridice.
24.Rspunderea juridic i formele ei
n literatura juridic rspunderea ca instituie juridic este studiat mult mai amplu dect
responsabilitatea.
Astfel, potrivit opiniei reprezentantei doctrinei romne L. Barac, rspunderea juridic ar
putea fi definit ca fiind instituia ce cuprinde ansamblul normelor juridice care vizeaz
raporturile ce se nasc n sfera activitii desfurate de autoritile publice, n temeiul legii,

mpotriva tuturor celor care ncalc sau ignor ordinea de drept, n scopul asigurrii
respectrii i promovrii ordinii juridice i a binelui public.
n baza definiiilor prezentate (precum i a altora), evideniem trsturile de baz ale acestei
instituii juridice:
rspunderea juridic este obligaia de a suporta consecina juridic a faptei ilicite;
aceast obligaie revine unui subiect de drept responsabil;
obligaia se nate ca urmare a constrngerii statale prin aplicarea sanciunilor juridice;
rspunderea juridic nu poate fi redus la o simpl obligaie;
aplicarea sanciunilor juridice are drept scop afirmarea ordinii de drept i resocializarea
persoanei fa de care ele snt aplicate.
Formele i temeiurile rspunderii juridice n dreptul contravenional se afl n legtur direct
cu caracteristica subiectului fa de care ea este aplicat. n toate cazurile, rspunderea
juridic reprezint reacia statului (societii) la depirea responsbilitii juridice
(transformarea raportului juridic de conformare n cel de conflict) prin aplicarea fa de autor
de ctre organul mputernicit, n modul stabilit de lege, a uneia dintre formele juridice de
constrngere statal, potrivit faptei ilicite comise cu vinovie.
25.Noiunea i particularitile de baz ale rspunderii contravenionale
Rspunderea juridic este o noiune care are o baz real i ocup un loc central n fiecare
dintre ramurile sistemului de drept. Justiia nu poate fi realizat dect prin intermediul
raporturilor juridice (raporturi de constrngere).
n literatura de specialitate nu exist o opinie unic n ceea ce privete existena rspunderii
contravenionale ca modalitate a rspunderii juridice (precum i a dreptului contravenional ca
ramur de sine stttoare a dreptului) i definiia ei.
Ca instituie juridic fundamental a dreptului contravenional, rspunderea contravenional
cuprinde un ansamblu de norme juridice care reglementeaz implementarea dreptului
contravenional prin constrngere.
Din aceast definiie reiese c aplicarea rspunderii contravenionale va fi considerat
legitim numai atunci cnd vor fi respectate integral urmtoarele condiii:
1. Existena coninutului juridic al contraveniei (obiectul, latura obiectiv, subiectul, latura
subiectiv).
2. Examinarea cazului i emiterea deciziei privind aplicarea sanciunii contravenionale de
ctre organul (persoanele cu funcii de rspundere) mputernicit (art. 393 din CC al RM).
3. Aplicarea doar a pedepselor contravenionale prevzute de lege (art. 32 din CC al RM).
4. Respectarea termenelor de aplicare a sanciunilor contravenionale (art. 30 din CC al
RM).
5. Aplicarea pedepsei numai n limitele sanciunii prevzute de norma material nclcat
(contraveniei comise).
6. Respectarea regulilor de aplicare a sanciunilor contravenionale stabilite de lege (art. 3346 din CC al RM).
26.Principiile rspunderii contravenionale
Reinem aici principiie specifice rspunderii contravenionale ca instituie juridic de baz a
dreptului contravenional. Evident, instituia rspunderii contravenionale se va supune i
principiilor fundamentale ale dreptului contravenional i celor ramurale (cercetate n
capitolul I 2), deoarece acestea strbat ntreaga materie a dreptului contravenional.
Contravenia ca unic temei juridic al rspunderii contravenionale. Este de menionat c
temei juridic al rspunderii contravenionale poate constitui doar fapta ilicit de atentare la o
valoare social protejat de norma juridic contravenional. Fr svrirea unei fapte

contravenionale nu se poate nate un raport juridic de constrngere contravenional (raport

juridic de conflict).
Principiul inevitabilitii rspunderii contravenionale i a pedepsei contravenionale
nseamn c sancionarea contravenional a persoanei vinovate pentru comiterea unei
contravenii este obligatorie (implacabil), cu excepia cazurilor expres prevzute n lege (art.
26 din CC al RM). El i are justificarea n necesitatea restabilirii ordinii sociale care a fost
perturbat de contravenia svrit, repararea pagubei pricinuite (art. 45 din CC al RM),
reeducarea persoanei care a comis o contravenie, prevenirea comiterii unor noi contravenii
(art. 32 din CC al RM).
Principiul oportunitii i utilitii de a aplica rspunderea contravenional. Statul poate
s renune la aplicarea sanciunii, acest lucru fiind posibil n virtutea faptului c statul este
titularul dreptului de a aplica sanciunea contravenional, drept la care poate renuna,
edictnd acte de iertare sau de scoatere a unor fapte n afara ilicitului contravenional.
Principiul utilitii presupune selectarea celei mai adecvate sanciuni contravenionale,
reieind din gravitatea faptei contravenionale i din caracteristica bnuitului. Uneori se poate
chiar renuna la pedeaps.
Principiul publicitii aplicrii rspunderii contravenionale presupune examinarea public
a cazurilor contravenionale de ctre organele mputernicite i accesul tuturor participanilor
la procedura contravenional de examinare a cazului (legea contravenional nou admite i
judecarea cauzei contravenionale n edin nchis).
27.Cauzele care nltur rspunderea contravenional
nlturarea rspunderii contravenionale nu conduce la nlturarea caracterului
contravenional al faptei, ci doar la nlturarea aplicrii sau executrii sanciunii
contravenionale. Asemenea mprejurri i situaii poart denumirea de cauze care nltur
rspunderea contravenional.
nlturarea rspunderii contravenionale pentru fapta ce conine elementele constitutive ale
contraveniei are loc n cazul:
Renunarea benevol la svrirea contraveniei
Se consider renunare benevol la svrirea contraveniei ncetarea aciunii ndreptate
nemijlocit spre svrirea contraveniei, dac persoana este contient de posibilitatea
finalizrii faptei.
Contravenia nensemnat, tentativa
Legea contravenional prevede c, n cazul contraveniei nensemnate, organul (persoana cu
funcie de rspundere) mputernicit s rezolve cazul poate nltura rspunderea
contravenional, limitndu-se la adresarea unei observaii verbale fptuitorului.
mpcarea victimei cu fptuitorul
Legea contravenional prevede c procesul contravenional pornit urmeaz a fi ncetat
(clasat) n cazul mpcrii victimei cu fptuitorul n modul stabilit prin lege.
Prescripia rspunderii contravenionale
Prescripia exclude rspunderea contravenional datorit nerealizrii acesteia n termenele
stabilite de lege (art. 30 din CC al RM). Prescripia aplicrii sanciunii contravenionale este o
cauz ce stinge raportul juridic contravenional de conflict, deoarece acesta nu a fost rezolvat
ntr-o perioad de timp rezonabil, prevzut n legea contravenional.
Amnistia
Amnistia este o instituie juridic contravenional al crei scop o constituie nlturarea pentru
viitor a caracterului delictual al unor fapte contravenionale, interzicnd orice urmrire n ceea
ce le privete sau tergnd condamnrile care le-au atins.
28.Noiunea, trsturile, scopul i principiile sanciunii contravenionale

Sanciunea contravenional este o msur de constrngere statal prevzut de legea contravenional i aplicat fptuitorului n modul stabilit de lege pentru svrirea cu vinovie
a contraveniei, avnd drept scop ocrotirea valorilor sociale, formarea unei conduite civice
corecte a lui, prevenirea comiterii unor noi contravenii att de ctre cel sancionat, ct i de
ctre alte persoane.
ncadrndu-se n caracteristica sanciunilor juridice, sanciunea contravenional dispune de
anumite trsturi caracteristice:
este o form de constrngere statal, prevzut de legea contravenional;
se aplic numai n cazul comiterii cu vinovie a unei fapte antisociale, stipulate n CC al
RM;
se aplic numai de ctre organele abilitate prin legea contravenional;
se aplic, de regul, n mod extrajudiciar;
aplicarea sanciunii contravenionale nu atrage dup sine consecinele antecedentului penal.
Aplicarea sanciunilor contravenionale are drept scop:
ocrotirea valorilor sociale, protejate de normele juridice contravenionale;
reeducarea n spiritul respectrii ordinii de drept a persoanei care a comis cu vinovie o
contravenie prevzut n legea contravenional;
prevenirea svririi de noi fapte antisociale att de ctre contravenient, ct i de ctre alte
persoane.
Sanciunile contravenionale, ca de altfel toate tipurile de sanciuni juridice, trebuie aplicate
numai de organele competente, conform procedurii stabilite, cu respectarea anumitor
principii: legalitatea sanciunilor contravenionale; rspunderea personal; stabilirea unor
sanciuni contravenionale compatibile cu morala i concepia juridic a societii.
29.Sistemul de sanciuni contravenionale
Transformrile social-economice ce au avut loc n societate n ultimii ani, precum i inovaia
prevzut de legea contravenional nou ce ine de subiectul rspunderii contravenionale
(introducerea persoanei juridice ca subiect al rspunderii contravenionale) au modificat
esenial i sistemul sanciunilor contravenionale.
n funcie de destinatar, sistemul sanciunilor contravenionale poate fi divizat n dou
blocuri:
sanciunile aplicabile persoanei fizice;
sanciunile aplicabile persoanei juridice.
Avertismentul const n atenionarea contravenientului asupra pericolului faptei svrite,
recomandndu-i s respecte pe viitor dispoziiile legale. Avertismentul se aplic n scris de
ctre organul competent a soluiona cauza contravenional, n modul stabilit de lege.
Amenda este o sanciune pecuniar, care se aplic n cazurile i n limitele prevzute de
Codul contravenional. Amenda se stabilete n uniti convenionale. O unitate
convenional este egal cu 20 de lei.
Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. Privarea de dreptul de a deine
anumite funcii
Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate const n interzicerea temporar
aplicat persoanei fizice de a desfura o anumit activitate, inclusiv prin privarea acesteia de
un drept special.
Privarea de dreptul special
n cazurile i n mrimea prevzut de sanciunea normei contravenionale din capitolul XIII
(contraveniile din domeniul circulaiei rutiere, art. 228-245 din CC al RM), conductorului
de vehicul declarat vinovat de svrirea contraveniei, odat cu aplicarea sanciunii
principale, i se acord un numr de puncte de penalizare ca sanciune complementar.

Munca neremunerat n folosul comunitii

Munca neremunerat n folosul comunitii este o sanciune nou introdus n legea
contravenional i const n antrenarea contravenientului persoan fizic, n afara timpului
de serviciu de baz sau de studii, la munca stabilit de autoritatea administraiei publice
locale.
Arestul contravenional
Arestul contravenional este o sanciune contravenional excepional care const n privarea
de libertate pe un termen stabilit prin hotrrea judectoreasc i care se execut n condiiile
prevzute de Codul de executare. El se aplic, de regul, pentru svrirea unei fapte care
atenteaz sau creeaz un pericol real pentru sntatea ori integritatea corporal a persoanei,
sau n cazul neexecutrii intenionate a unei alte sanciuni contravenionale.
Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfura o anumit activitate
Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfura o anumit activitate const n stabilirea
interdiciei de a ncheia anumite tranzacii, de a emite aciuni sau alte titluri de valoare, de a
primi subvenii, nlesniri i alte avantaje de la stat sau de a desfura alte activiti.
Expulzarea
Expulzarea este o msur de ndeprtare silit de pe teritoriul Republicii Moldova a
cetenilor strini i a apatrizilor care au nclcat regulile de edere. Expulzarea are drept
scop nlturarea unei stri de pericol i prevenirea svririi de ctre aceste persoane a unor
fapte socialmente periculoase.
30.Modalitatea aplicrii sanciunii contravenionale
Regulile generale de aplicare a sanciunii contravenionale prevzute n dispoziiile normelor
din capitolul V al crii nti din CC al RM snt:
aplicarea sanciunii numai pentru atingerea scopului stabilit de legea contravenional (art.
2 din CC al RM);
aplicarea pedepsei contravenionale numai n limitele sanciunii contraveniei comise;
aplicarea unei sanciuni echitabile n funcie de caracterul i de gradul prejudiciabil al
contraveniei comise;
aplicarea sanciunii n strict conformitate cu prevederile CC al RM;
luarea n consideraie, la aplicarea sanciunii, de caracterul valorilor sociale la care s-a
atentat, de persoana celui ce a atentat la aceste valori, de gradul i forma vinoviei lui, de
circumstanele ce atenueaz i de cele ce agraveaz rspunderea etc.
Circumstane ce atenueaz rspunderea pentru contravenia comis (art. 42 din CC al
RM) se consider:
prevenirea consecinelor prejudiciabile sau repararea benevol a prejudiciului;
contribuirea la descoperirea contraveniei;
svrirea contraveniei ntr-un concurs de mprejurri personale sau familiale;
svrirea contraveniei de ctre un minor, o femeie gravid sau o persoan care ntreine
copil cu vrsta de pn la 8 ani;
provocarea contraveniei prin aciunile ilegale sau imorale ale victimei.
Circumstanele ce agraveaz rspunderea contravenional snt prevzute n art. 43 din CC
al RM, i anume:
continuarea comportrii ilicite, contrar somaiei de a se pune capt unei astfel de
comportri;
svrirea contraveniei de ctre o persoan anterior sancionat contravenional sau
condamnat, al crei antecedent nu a fost stins;
instigarea sau atragerea minorilor la svrirea contraveniei;
svrirea contraveniei de ctre un grup de persoane;

svrirea contraveniei profitndu-se de condiiile unor calamiti naturale sau ale altor stri
excepionale;
svrirea contraveniei n stare de ebrietate produs de alcool sau de alte substane;
svrirea contraveniei fa de un minor, o femeie, o persoan n etate sau fa de o
persoan care se afl n imposibilitatea de a se apra;
svrirea repetat a unor contravenii similare pe parcursul unui an.
Legiuitorul stabilete i regulile aplicrii sanciunii contravenionale n cazul svririi a mai
multor contravenii. n cazul n care una i aceeai persoan svrete dou sau mai multe
contravenii, se aplic cte o sanciune pentru fiecare dintre ele.
31. Repararea prejudiciului i executarea obligaiei a crei nendeplinire este
sancionat
Obligaia contravenientului de a repara paguba pricinuit prin contravenia comis este
prevzut n art. 45 din CC al RM. Aplicarea fa de el a sanciunii contravenionale nu
exclude obligaia contravenientului de a compensa pagubele pricinuite prin contravenie.
Dac n urma contraveniei s-a pricinuit o pagub material unei persoane fizice sau juridice,
persoana prejudiciat este n drept s-i valorifice preteniile civile potrivit dreptului comun.
Soluionnd cauza contravenional, autoritatea competent este n drept, la cererea victimei,
s dispun de repararea prejudiciului cauzat prin contravenie n cazul n care nu exist
divergene asupra ntinderii lui.
Potrivit legii, pentru dispunerea reparrii prejudiciului cauzat prin contravenie concomitent
cu soluionarea cauzei contravenionale snt necesare urmtoarele condiii:
a) prezena cererii victimei cu privire la repararea prejudiciului;
b) lipsa de divergene asupra ntinderii prejudiciului;
c) disponibilitatea autoritii care examineaz cauza contravenional (art. 45 alin. (2) din CC
al RM, declar numai dreptul autoritii competente la asemenea activiti procesuale).
Pe lng obligaia de a repara paguba pricinuit, legislaia contravenional (art. 46 din CC al
RM) stipuleaz c aplicarea sanciunii contravenionale nu absolv persoana care a comis
contravenia de executarea obligaiei pentru a crei nendeplinire a fost aplicat sanciunea
contravenional.
32. Definirea i particularitile Prii speciale a dreptului contravenional
Normele juridice contravenionale se cuprind ntr-un sistem, fiind clasificate, fapt ce
contribuie la o cunoatere a acestora i la stabilirea unor reguli privind interpretarea i
aplicarea lor.
Normele juridice contravenionale se clasific n generale, speciale i procedurale.
Normele contravenionale generale, fiind norme de baz n sfera reglementrii instituiilor
fundamentale ale dreptului contravenional (contravenia, contravenionalitatea, rspunderea
contravenional, sanciunea contravenional), constituie instrumentul principal al politicii
contravenionale a statului n activitatea de prevenire i combatere a fenomenului contravenional i reprezint partea general a dreptului contravenional.
Partea special a dreptului contravenional studiaz normele contravenionale speciale, care
consacr o anumit categorie de fapte antisociale cu un pericol social mai redus ca fiind
contravenii i stabilete sanciunile contravenionale aplicate n cazurile i n ordinea
stabilite de prile general i de procedur contravenional ale CC al RM.
Normele juridice speciale reflect valorile sociale protejate de stat prin intermediul normelor
materiale ale dreptului contravenional. Aceste norme ale dreptului contravenional au o
structur juridic clasic: ipotez, dispoziie i sanciune.
Indiferent de specificul Prii speciale, este de menionat c Partea general i Partea special
ale dreptului contravenional snt legate organic ntre ele i nu pot fi concepute separat.

33. Sistemul Prii speciale a dreptului contravenional

Prin sistemul Prii speciale a dreptului contravenional se nelege clasificarea i gruparea n
anumite categorii i grupe a tuturor faptelor antisociale periculoase, recunoscute de legislaia
contravenional drept contravenii.
Componenele concrete de contravenii snt aranjate n Partea special a Crii nti din CC al
RM ntr-o anumit ordine, formnd capitole separate, n funcie de obiectul generic unic.
Capitolele snt aranjate ntr-o anumit ordine dup valoarea obiectului generic asupra
cruia se atenteaz.Fiecare capitol din partea special a CC al RM este constituit cu luarea n
consideraie a caracterului obiectelor mpotriva crora este ndreptat nemijlocit atentatul
contravenional. Indiciul ce determin locul fiecrei contravenii este obiectul nemijlocit al
atentatului contravenional.
Aceast structurare a Prii speciale a CC al RM pe capitole, precum i ordinea lor snt
condiionate de caracterul i de sistemul relaiilor sociale ce snt aprate de legislaia
contravenional. Includerea componentelor de contravenii ntr-un capitol sau altul servete
drept indiciu al gradului i al caracterului pericolului social al faptei svrite.
Sistemul Prii speciale a dreptului contravenional are un caracter variabil, determinat de
procesul de perfecionare a relaiilor sociale ntr-o anumit etap de dezvoltare a societii, de
caracterul valorilor sociale care necesit a fi protejate de normele dreptului contravenional.
34. Noiunea, importana i esena calificrii contraveniilor
Calificarea juridic a contraveniei concrete este una dintre cele mai importante aciuni de
aplicare a normelor juridice materiale, utilizate pe larg n activitatea practic a organelor de
drept.
Calificarea juridic a contraveniilor reprezint un proces de comparare a faptei antisociale
comise cu un anumit model (standard) juridic. Fiecare norm material din Partea special a
CC al RM constituie un model juridic cu elementele sale (obiectul, latura obiectiv,
subiectul, latura subiectiv) strict determinate.
Calificarea contraveniei se realizeaz practic la toate etapele procedurii contravenionale de
ctre persoanele care intenteaz procedura contravenional, efectueaz cercetarea cazului,
examineaz cazul contravenional, emit decizia asupra cazului i revizuiesc cazul. Calificarea
definitiv a contraveniei o face numai organul mputernicit s emit decizia asupra cazului,
iar n cazul atacrii deciziei instituia de judecat care revizuiete cazul.
Pentru calificarea corect a faptei au importan nu doar circumstanele obiective, ci i cele
subiective. n primul rnd, trebuie stabilit obiectul contraveniei, prin ce se manifest latura
obiectiv, cine a svrit fapta contravenional i dac acesta este i subiect al rspunderii
contravenionale, latura subiectiv. Obiectul de gen al contraveniei concrete se conine n
denumirea capitolului; obiectul nemijlocit,n denumirea articolului, mai rar n coninutul
dispoziiei. Latura obiectiv are o legtur direct cu dispoziia normei materiale a dreptului
contravenional. Subiectul rspunderii contravenionale este stabilit, de obicei, n sanciunea
normei materiale.
35. Locul i importana calificrii corecte a contraveniei n procesul aplicrii normelor
contravenionale materiale
Calificarea contraveniilor reprezint acea partea a procesului de aplicare a normelor juridice
care const n alegerea normei juridico-contravenionale ce privete fapta antisocial concret
i n fixarea acestei alegeri n actul de aplicare (ex:proces-verbal de reinere administrativ).
Aplicarea dreptului contravenional reprezint un proces constituit din diferite etape, i
anume:
1. Stabilirea, verificarea i clarificarea circumstanelor faptice ale cauzei contravenionale.
2. Alegerea i interpretarea normei juridice.

3. Elaborarea i adoptarea actului de aplicare a normei juridice.

4. Activitatea organelor abilitate n vederea executrii pedepsei contravenionale. n procesul
aplicrii normelor juridico-contravenionale organul care aplic legea trebuie s determine cu
toat precizia coincidena dispoziiilor normei contravenionale cu semnele faptei antisociale
comise, s stabileasc compatibilitatea lor. Calificarea corect a contraveniei este o garanie
a realizrii jurisdiciei contravenionale n conformitate cu legea.
Calificarea contraveniei nseamn alegerea unei norme contravenionale n care poate fi
ncadrat fapta antisocial comis. Calificarea contravenional corect formeaz temeiul
juridic pentru survenirea anumitor consecine juridice: aducerea fptuitorului la organele de
drept, reinerea administrativ i, n primul rnd, aplicarea pedepsei contravenionale.
36. Contravenii ce atenteaz la drepturile politice, de munc i la alte drepturi
constituionale ale persoanei fizic.
Obiectul generic l constituie relaiile sociale care apar n legtur cu protejarea de ctre
stat i societate a drepturilor politice, de munc i a altor drepturi constituionale ale
persoanei fizice.
Acest obiect generic poate fi divizat n trei obiecte generice:
1. Relaiile sociale ce in de protecia drepturilor politice ale persoanei fizice constituie
obiectulul generic pentru urmtoarele contravenii:
mpiedicarea exercitrii dreptului electoral (art. 47);
folosirea n alegeri sau la referendum a fondurilor nedeclarate public (art. 48);(art. 49);(art.
50); (art. 51);(art. 52);(art. 53);(art. 67); vezi codul
2. Relaile sociale ce in de protecia drepturilor de munc constituie obiectul generic
pentru urmtoarele contravenii:
nclcarea legislaiei privind protecia muncii (art. 55);
nclcarea legislaiei privind ocuparea forei de munc i protecia social a persoanelor
aflate n cutarea unui loc de munc (art. 56);(art. 57);(art. 58);(art. 59);(art. 60). Vezi cod
3. Relaiile sociale ce in de protecia altor drepturi constituionale ale persoanei fizice
constituie obiectul generic pentru urmtoarele contravenii:
mpiedicarea exercitrii dreptului de ntemeiere a sindicatelor i de afiliere lor (art. 61);
tinuirea cirscumstanelor care mpiedic ncheierea cstoriei (art. 62);(art. 63);(art. 64);
(art. 65);(art. 66);(art. 69-74),(art. 54).
Latura obiectiv se manifest att prin aciune (antrenarea minorului la munci care prezint
pericol pentru sntatea lui (art. 58),ct i prin inaciune (neachitarea la timp a salariilor,
pensiilor, burselor etc. (art. 57); refuzul nentemeiat de a ncheia contract colectiv de munc
(art. 60); necomunicarea despre existena unui pericol pentru viaa ori sntatea copilului (art.
65) etc.).
Subiecii rspunderii contravenionale snt att persoanele fizice (art. 48, 50, 51, 53 etc.), ct
i cele juridice i persoanele cu funcie de rspundere ale acestora (art. 47, 49, 52, 55, 56, 57
etc.).
Latura subiectiv poate fi exprimat:
numai prin intenie (mpiedicarea accesului n localul de votare (art. 47); folosirea n
alegeri sau la referendum a fondurilor venite din strintate sau a fondurilor nedeclarate
public (art. 48); nscrierea n mai multe liste de candidai (art. 51) etc.;
att prin intenie, ct i prin impruden (ofensa adus sentimentelor religioase ale persoanei
fizice (art. 54 alin. (5)); nendeplinirea obligaiilor de ntreinere, de educare i de instruire a
copilului (art. 63)) etc.
37. Contravenii ce atenteaz la sntatea populaiei, sntatea persoanei, la starea
sanitar-epidemiologic

Obiectul generic este divizat n trei obiecte generice,independente:

1. Relaiile sociale ce in de protecia sntii populaiei constituie obiectul generic pentru
urmtoarele contravenii:
procurarea sau pstrarea ilegal de substane narcotice sau de alte substane psihotrope n
cantiti mici ori consumarea unor astfel de substane fr prescripia medicului (art. 85); (art.
86); (art. 87); (art. 88);(art. 89);
fumatul i consumul de buturi alcoolice n locuri interzise, comercializarea ctre minori a
produselor din tutun i a buturilor alcoolice (art. 91).
2. Relaiile sociale ce in de protecia sntii persoanei fizice constituie obiectul generic
pentru urmtoarele contravenii:
divulgarea informaiei confideniale privind examenul medical de depistare a contaminrii
cu virusul imunodeficienei umane (HIV) ce provoac maladia SIDA (art. 75);
eschivarea bolnavului de tuberculoz eliminator de bacili de la tratament sau nclcarea
regimului prescris (art. 76);
practicarea ilicit a activitii medicale i farmaceutice (art. 78);
furnizarea de produse i prestarea de servicii periculoase pentru viaa i sntatea
consumatorului (art. 84);
vtmarea intenionat uoar a integritii corporale (art. 78).
3. Relaiile sociale determinate de necesitatea respectrii regulilor sanitar-epidemiologice
constituie obiectul generic pentru urmtoarele contravenii:
nclcarea legislaiei privind donarea de snge (art. 79);
nclcarea regulilor i a normelor sanitar-igienice i sanitar-epidemice (art. 80);
angajarea n ntreprinderile din sectorul alimentar a personalului fr examen medical
i/sau fr instruire igienic, i/sau fr calificarea necesar n materie de igien (art.
81,82,83);
Latura obiectiv se manifesta prin aciune (nclcarea regulilor de prescripie a reetelor de
eliberare a medicamentelor (art. 77 alin. (5)); consumarea de substane narcotice sau de alte
substane fr prescripia medicului (art. 85); att prin aciune, ct i prin inaciune
(cultivarea ilegal a plantelor care conin substane narcotice sau alte substane psihotrope
(art. 87); aducerea minorului la starea de ebrietate produs de alcool sau de alte substane
(art. 88) etc.).
Subiectul rspunderii contravenionale poate fi: la unele contravenii numai persoanele
fizice (art. 75, 76, art. 77 alin. (1)-(6), art. 78, 85, 88, 89), la altele persoanele cu funcie de
rspundere i cele juridice (art. 81, 86), la al treilea grup de contravenii att persoanele
fizice, ct i cele juridice i persoanele cu funcie de rspundere (art. 79, 80, 82, 83, 84, 87,
90, 91).
Latura subiectiv poate fi exprimat:
numai prin intenie (eschivarea bolnavului de tuberculoz eliminator de bacili de la regimul
prescris (art. 76); practicarea ilicit a activitii medicale i farmaceutice de ctre o persoan
care nu are studii medicale i farmaceutice corespunztoare (art. 77 alin. (1) etc.);
att prin intenie, ct i din impruden (divulgarea informaiei confideniale privind
examenul medical de depistare a contaminrii cu virusul imunodeficienei umane (HIV) ce
provoac maladia SIDA (art. 75); nclcarea regulilor i a normelor sanitar-igienice i sanitarepidemiologice (art. 80) etc.).
38. Contravenii ce atenteaz la regimul de transporturi
Prin transporturi se nelege ramura economiei naionale care efectueaz transportarea
cltorilor i a ncrcturilor, deosebind cinci tipuri: transport auto, feroviar, aerian, naval i
prin conductele magistrale.

Contraveniile ce atenteaz la regimul din transporturi snt:

nclcarea normelor de capacitate a traficului de pasageri (art. 197);
nclcarea regulilor de securitate n transportul feroviar (art. 198);vezi codul
Latura obiectivase manifest de regul, prin aciune (punerea pe liniile de cale ferat a unor
obiecte, fapt ce ar putea conduce la deranjarea circulaiei trenurilor (art. 198 alin. (1));
deteriorarea utilajelor de aeroport (aerodrom), a aeronavelor i a utilajelor lor (art. 208 alin.
(3)); mai rar prin inaciune (neinformarea intenionat a autoritilor competente despre
producerea incendiilor sau a accidentelor aeronautice (art. 220); nerespectarea regulilor de
amplasare a indicatoarelor i a instalaiilor de marcaj de noapte i de zi pe cldiri i pe alte
imobile (art. 208 alin. (2)); nerespectarea regulilor de ntreinere, de reparaie i de
reconstrucie a drumurilor (art. 227) etc.).
Subiectul rspunderii contravenionale l constituie:
numai persoana fizic (art. 198, 201, 202, 203, 204, 205, 209, 210, 223);
numai persoana cu funcie de rspundere (art. 212, 218, 219, 220, 222);
persoana fizic i persoana cu funcie de rspundere (art. 208, 211, 213, 214, 216, 217);
persoana fizic i persoana juridic (art. 197, 199, 200, 224, 226, 227);
persoana fizic, persoana juridic i persoana cu funcie de rspundere (art. 206, 215, 221).
Subiect special al rspunderii contravenionale pot fi si piloii, nsoitorii de bord, inginerii i
navigatorii.
Latura subiectiv se exprim,prin intenie, (deteriorarea intenionat a transportului n
comun i a echipamentului interior (art.202); neinformarea intenionat a autoritilor
competente despre producerea incendiilor sau accidentelor aeronautice (art. 220); blocarea
intenionat a arterelor de transport (art. 225)). Mai rar latura subiectiv se exprim prin
impruden.
39. Contravenii n domeniul circulaiei rutiere
Asigurarea securitii circulaiei rutiere i a traficului de pietoni constituie una dintre sarcinile
prioritare ale statului.
Potrivit criteriului de baz securitatea circulaiei rutiere i a traficului de pietoni (obiect
generic) n capitolul XIII al Codului contravenional au fost comasate urmtoarele
contravenii:
nclcarea regulilor de exploatare a vehiculelor (art. 228);
nclcarea regulilor de nmatriculare sau de nregistrare de stat, de revizie tehnic a
vehiculelor (art. 229);
- conducerea unui vehicul cu nclcarea regulilor de amplasare a numrului de nmatriculare
sau conducerea unui vehicul fr un astfel de numr (art. 230);vezi codul
Obiectul nemijlocit al contraveniilor nominalizate este legat n mod direct sau indirect de
obiectul generic i rezult din el (de exemplu, relaiile sociale ce in de exploatarea
vehiculelor cu defecte tehnice la sistemul de frnare (art. 228) i urmrile posibile; relaiile
sociale ce in de conformarea regulilor de folosire a centurii de siguran i a ctii de
protecie a motociclistului (art.235); relaiile sociale ce in de respectarea vitezei de circulaie
stabilite pe sectorul respectiv de drum (art. 236) etc.).
Latura obiectiv se manifest tradiional att prin aciune (conducerea unui vehicul care nu a
fost nmatriculat n modul stabilit sau care nu a fost supus reviziei tehnice (art. 229 alin. (2));
conducerea unui vehicul fr numr de nmatriculare (art. 230 alin. (2)); conducerea
vehiculului de ctre o persoan privat de dreptul de a conduce (art. 231 alin. (3)); purtarea
convorbirilor radiotelefonice contrar Regulamentului circulaiei rutiere (art. 235 alin. (2));
prsirea locului n care s-a produs accidentul rutier (art. 243) etc.), ct i prin inaciune
(nendeplinirea de ctre conductorul de vehicul a indicaiei legale date de agentul de

circulaie de a opri vehiculul (art. 241 alin. (1)); nerespectarea indicatoarelor de semnalizare
rutier (art. 240); nerespectarea regulilor de circulaie n zonele rezideniale (art. 239) etc.).
Subiect al rspunderii contravenionale poate fi numai persoana fizic
Deci, persoana fizic pasibil de aplicare a sanciunii trebuie nu numai s ndeplineasc
cerinele generale fa de subiectul rspunderii contravenionale (vrsta i capacitatea de
aciune), ci i s dispun de permis de conducere a vehiculului sau s fie proprietarul lui.
Latura subiectiv se exprim, n majoritatea cazurilor, prin intenie (atribuirea unui numr de
nmatriculare fals i conducerea cu bun tiin a vehiculului cu un astfel de numr (art. 230
alin. (3)); conducerea vehiculului de ctre o persoan privat de dreptul de a conduce (art.
231 alin. (3)); eschivarea conductorului de vehicul de la proba de determinare a strii de
ebrietate (art. 234); ignorarea de ctre pietoni a semnalelor de dirijare a traficului rutier (art.
245) etc; att prin intenie, ct i prin impruden (nclcarea regulilor de nmatriculare sau de
nregistrare de stat a vehiculelor (art. 229 alin. (1)); nclcarea regulilor de folosire a centurii
de siguran (art. 235 alin. (1)); nclcarea regulilor de circulaie rutier soldat cu cauzarea
de leziuni corporale uoare (art. 242) etc.).
40. Contravenii ce afecteaz activitatea autoritilor publice
Obiectul generic al acestor contravenii l constituie relaiile sociale ce in de desfurarea
normal a activitii autoritilor publice, de interesele publice. Prin intermediul normelor
contravenionale din acest capitol statul a format un mecanism juridic de protecie a bunei
funcionri a autoritilor publice ca subieci de administrare.
n acest capitol snt grupate urmtoarele contravenii:
abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art. 312);
excesul de putere sau depirea atribuiilor de serviciu (art. 313);
tinuirea faptelor de corupie i de protecionism sau eschivarea de la ntreprinderea
msurilor de rigoare (art. 314);
primirea de recompens nelegitim sau de folos material (art. 315);si altele.vezi codul
Obiectul nemijlocit al fiecrei contravenii concretizeaz valorile sociale la care se atenteaz.
De exemplu, prin folosirea intenionat a situaiei de serviciu ntr-un mod care contravine
intereselor publice (art. 312), funcionarul de stat atenteaz la interesele publice sau
drepturile i interesele ocrotite de lege ale persoanelor fizice i juridice (obiect nemijlocit) i,
ca urmare, el atenteaz la relaiile sociale ce in de funcionarea mecanismului statal de
administrare, afecteaz activitatea autoritilor publice (obiect generic).
Latura obiectiv a acestor contravenii se manifest prin aciune (art. 313); primirea (luarea)
n exerciiul funciunii de recompens nelegitim sau de folos material (art. 315);
comercializarea ilegal a bunurilor care constituie ajutoare umanitare (art. 327 alin. (3)) sau
prin inaciune (art. 316); neexecutarea sentinei, hotrrii sau deciziei judectoreti (art. 318);
neexecutarea obligaiilor prevzute din Codul de executare (art. 319) etc.).
Subiectul rspunderii contravenionale este, de obicei, persoana cu funcie de rspundere.
Este de menionat c totui n unele norme nu exist o claritate absolut cu privire la
subiectul rspunderii (art. 316, 319, 321, 323, 328 etc.).
Latura subiectiv, de regul, se exprim prin intenie (art. 312, 313, 314, 315 etc.), mai rar
att prin intenie, ct i prin impruden (art. 316 alin. (2), art. 326 alin. (1) i (3)).
41. Contravenii ce atenteaz la regimul frontierei de stat i regimul de edere pe
teritoriul Republicii Moldova
Obiectul generic- relatiile sociale ce tin de respectarea regimului frontierei de stat sau cele
ce tin de asigurarea regimului de sedere pe teritoriul RM.
4 contraventii din acest capitol:
Art. 331- obiect generic- relatiile sociale ce tin de asigurarea regimului de frontiera.

Latura obiectiva- actiune, 4 variante: deteriorarea, nimicirea, permutarea semnelor

frontierei de stat sau instalarea unor semne de frontiera false.
Subiect- persoana fizica.
Latura subiectiva- numai intentie.
Art. 332- obiect nemijlocit-relatiile sociale ce contribuie la respectarea regulilor privitoare
la regimul frontierei de stat si la regimul punctelor de trecere a frontierei de stat.
Latura obiectiva- actiune-doar alin. 2, cind are loc trecerea frontierei de stat prin punctele
de trecere a frontierei de stat fara pasaport sau fara autorizatie din partea autoritatilor
Alineatul 2- atit actiune cit si prin inactiune.
Subiectul raspunderii-poate fi atit persoana fizica, cit si persoana cu functie de raspundere.
Latura subiectiva-intentie.
Art. 333-obiect nemijlocit-relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor de sedere pe
teritoriul RM.
Latura obiectiva-6 variante de manifestare:
Prin actiune- sedere in tara fara acte de identitate, sedere in RM cu documente neautentice
sau al caror termen de valabilitatea a expirat, declararea de date false in vederea obtinerii
vizei , permisului de sedere sau buletinului de identitate.
Prin inactiune: eschivarea de la parasirea tarii dupa expirarea termenului de sedere acordat,
nerespentarea regulilor de intrare si iesire din RM, eschivarea de la examenul medical pentru
depistarea virusului HIV.
Subiect-unul special, si anume cetateanul strain sau apatridul.
Latura subiectiva-intentie cit si imprudenta.
Art 334 sunt 3 alineate care prevad 3 contraventii distincte- obiectul nemijlocit-relatiile
sociale cu privire la respectarea regulilor de plasare in cimpul muncii a cetatenilor straini sau
a apatrizilor.
Latura obiectiva-actiune-alin. 1 si 2 si inactiune alin. 3.
Subiect. Alin 1- persoana fizica si persoana cu functie de raspundere, alin. 2 cetateanul strain
sau apatridul, atit subiectul special cit si persoana cu functie de raspundere.
Latura subiectiva-intentie.
42. Contravenii ce afecteaz modul de administrare
Obiectul generic- il constituie 5 grupe de relatii sociale:
- relatiile sociale ce tin de asigurarea modului de administrare stabilit prin legislatie;
- relatiile sociale ce tin de respectarea modului de supraveghere a pietei;
- relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor din domeniul metrologiei;
- relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor din domeniul standardizarii;
- relatiile sociale ce tin de protectia consulatorului.
Obiectul nemijlocit-relatiile sociale la care atenteaza contravenientul.
Latura obiectiva-actiune si inactiune.
Subiectul- in unele cazuri numai persoana fizica; dai cazul comiterii contraventiilor:
- prevazute de art. 347, 348 si 350- numai persoana juridica;
- prevazute de art. 341 si 351- numai persoana cu functie de raspundere;
- prevazute de art. 345 si 346- atit persoana fizica cit si cea juridica;
- prevazute de art. 338 si 343- atit persoana fizica cit si persoana cu functie de raspundere;
Latura subiectiva- intentie si imprudenta.
43. Contravenii care atenteaz la ordinea public i la securitatea public
2 grupuri de contraventii: care atenteaza la ordinea publica si care atenteaza la securitatea
publica.
Primul grup art. 354. 355, 356, 357, 364, 365

Obiectul generic-relatiile sociale cu privire la mentinerea ordinii publice.

Obiect nemijlocit- in constituie relatiile sociale cu privire la demnitatea, onoarea persoanei
fizice, linistea, etc.
Latura obiectiva-actiuni
Subiectul-atit persoana fizica cit si persoana juridica, sau doar persoana fizica.
Latura subiectiva-intentie.
Al doilea grup de contraventiiObiectul generic-relatiile sociale cu privire la asigurarea securitatii publice.
Obiectul nemijlocit-in reprezinta relatiile sociale protejate de norma materiala concreta.
Latura obiectiva- actiune si inactiune.
Subiect-in unele situatii doar persoanele fizice, in alte si persoanele fizice si persoanele
juridice.
Latura subiectiva-intentie si numai in unele situatii poate fi si imprudenta.
44. Procesul contravenional: noiunea, scopul i sarcinile
Procesul contraventional cuprinde totalitatea normelor juridice procesuale ce contin anumite
reguli de implementare a normelor materiale ale dreptului contraventional. Proces
contraventional este activitatea desfasurata de autoritatea competenta, cu participarea partilor
si a altor persoane titulare de drepturi si de obligatii, avind ca scop constatarea contraventiei,
examinarea si solutionarea cauzei contraventionale, constatarea cauzelor si conditiilor care au
contribuit la savirsirea contraventiei.
Procedura contraventionala are ca scop si solutionarea completa si obiectiva a cazului
contraventional, astfel incit persoana vinovata sa fie sanctionata conform legii si nici o
persoana sa nu fie sanctionata pe nedrept.
Sarcinile procedurii contraventionale:
- clarificarea la timp, sub toate aspectele, deplina si obiectiva a imprejurarilor fiecarui caz;
- solutionarea cazului contraventional in stricta conformitate cu legislatia;
- asigurarea executarii hotaririi adoptate privind aplicarea sanctiunilor contraventionale;
- stabilirea cauzelor si conditiilor care au contribuit la comiterea contraventiilor;
- prevenirea contraventiilor;
- educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor, al intaririi legalitatii.
45. Principiile de baz ale procesului contravenional
Procedura contraventionala se bazeaza pe urmatoarele principii:
Principiul legalitatii aplicarii masurilor de constringere statala. Respectarea cerintelor
legislatiei la aplicarea masurilor de influenta pentru contraventiile comise trebuie sa fie
asigurata prin controlul sistemic din partea organelor ierarhice superioare si a persoanelor cu
funnctii de raspundere, prin supravegherea activitatii organelor abilitatea sa aplice aceste
masuri exercitata de catre procuror, prin dreptul de a depune plingeri, prin alte modalitati
stabilite de legislatie.
Principiul egalitatii in fata legii si autoritatilor. Toate persoanele sunt egale in fata legii, a
organelor de constatare a cauzei contraventionale, de examinare si emitere a deciziei asupra
cazului, de revizuire a cazului si de executare a deciziei privind aplicarea pedepsei
contraventionale. Ecest principiu presupune ca fiecare persoana este egala in fata legii si a
organului care examineaza cazul indiferent de rasa, sex, religie, opinie, limba, nationalitate
etc.
Principiul garantiei dreptului la aparare. In conformitate cu acest principiu, persoana care
va fi invinuita de comiterea unei contraventii trebuie sa fie informata de catre persoana cu
functiu de raspundere de dreptul acestuia la aparare.

Principiul inviolabilitatii persoanei. Nimeni nu poate fi retinut decit in cazurile si in modul

prevazut de legea contraventionala. Persoana ale carei libertate si demnitate au fost lezate
prin aplicarea ilegala a unei masuri procesuale are dreptul la repararea prejudiciului cauzat
astfel.
Principiul aflarii adevarului obiectiv n baza acestui principiu organele (persoanele cu
funcii de rspundere) mputernicite s examinate cazul contravenional au obligaia s
constate faptele ilicite, mprejurrile n care au fost comise acestea i, n strns legtur cu
realitatea obiectivai s afle adevrul despre ele.
Principiul liberarii de marturie impotriva sa este una din formele de realizare a prezumtiei
nevinovatiei. Nimeni nu poate fi silit sa marturiseasca impotriva sa ori impotriva rudelor sale
apropiate, sau sa-si recunoasca vinovatia.
Principiul independentei organelor imputernicite sa examineze cazul contraventional si
supunerea acestora numai legii. La constatarea cauzei contraventionale si la examinarea
cazului organele imputernicite, sunt independente si se supun numai legii.
Principiul contradictorialitatii se manifest n raporturile dintre prile participante la
procedura contravenional. Acest principiu al procedurii contravenionale se manifest n
duelul dintre acuzare i aprare, care presupune confruntare de opinii i argumente legate de
modul n care s fie examinat cazul.
Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate in raport cu gradul de pericol social al faptei.
Acest principiu este una din formele de manifestare a individualizarii raspunderii
contraventionale, care prevede ca fiecare individ raspunde personal pentru fapta savirsita,
avinduse in vedere imprejurarile, motivul savirsiri, gravitatea faptei, prejudiciul cauzat si
personalitatea lui.
Principiul folosirii limbii materne care prevede c cetenii aparinnd minoritii naionale,
precum i persoanele care nu neleg sau nu vorbesc limba de stat, au dreptul de a lua
cunotin de toate actele i lucrrile dosarului privind cazul contravenional, de a vorbi i a
prezenta concluzii prin traductor, n procedura contravenional dreptul n discuie este
asigurat gratuit
46. Probele n procesul contravenional
Probele snt elemente de fapt, dobndite n modul stabilit de codul contraventional, care
servesc la constatarea existenei sau inexistenei contraveniei, la identificarea fptuitorului,
la constatarea vinoviei i la cunoaterea altor circumstane importante pentru justa
soluionare a cauzei.
Probe in procedura contraventionala sunt: procesul-verbal cu privire la contravenie,
procesul-verbal de ridicare a obiectelor i documentelor, procesul-verbal de percheziie,
explicaiile persoanei n a crei privin a fost pornit proces contravenional, depoziiile
victimei, ale martorilor, nscrisurile, nregistrrile audio sau video, fotografiile, corpurile
delicte, obiectele i documentele ridicate, constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale,
raportul de expertiz.
Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura
contraventionala, care presupune verificarea si colectarea probelor, in favoarea sau in
defavoarea faptuitorului de catre organele imputernicite sa constate cazul contraventional si
sal examineze din oficiu sau la cererea altor participanti la procedura.
47. Participanii la procesul contravenional
Participantii la procedura contraventionala pot fi grupati in 3 grupe:
- organele statale, participante la procesul contraventional- agentul constatator sau procurorul
- partile interesate ale procedurii contraventionale care urmaresc un interes persoanalfaptuitorul, delicventul, contravenientul, partea vatamata si reprezentantii lor legali

- persoanele care contribuie la desfasurarea procesului contraventional- aparatorul, martorul,

expertul, specialistul, interpretul, traducatorul.
48. Competena autoritilor mputernicite s soluioneze cauza contravenional
Potrivit legii sint competente sa solutioneze cauza contraventionala:
Instanta de judecata. Deosebim competenta teritoriala si materiala. La competenta
teritoriala se aplica principiul administrativ-teritorial recunoscut si aplicat in alte ramuri ale
dreptului.
Competenta materiala:
1) toate cazurile cu privire la contravenii, cu excepia celor atribuite de prezentul cod
competenei unor alte organe, precum i:
a) cauzele contravenionale n privina minorilor;
b) cauzele contravenionale prevzute la art.61, 63-66, 316-318, 320, 336;
c) cauzele contravenionale n care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei
sanciuni dintre cele care urmeaz:
- privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate;
- privarea de dreptul de a deine anumite funcii;
- privarea de dreptul special;
- munca neremunerat n folosul comunitii;
- arestul contravenional;
2) contestaiile mpotriva hotrrilor autoritilor competente s soluioneze cauzele
contravenionale, procurorului.
Procurorul examineaza contraventiile prevazute de art. 63-68, 88, 312, 313, 316, 317, 320,
322-324, 335-337, 351-353 i cele pe care le-a depistat n exerciiul funciunii. n cazul
refuzului nceperii urmririi penale, ncetrii urmririi penale din cauza c fapta constituie o
contravenie, precum i n cazul liberrii de rspundere penal a persoanei cu tragerea la
rspundere contravenional, procurorul dispune pornirea procesului contravenional i ori
examineaz cauza n limitele competenei sale, ori expediaz materialele acumulate, conform
competenei, altor organe pentru examinare. rin ordonan motivat, procurorul poate aplica
orice sanciune contravenional, cu excepia sanciunii a crei aplicare este de competena
instanei de judecat.
Comisia administrativa. Comisia administrativ de pe lng autoritatea public local
executiv se formeaz de ctre consiliul local (stesc, comunal, orenesc, municipal) n
componena preedintelui, vicepreedintelui, secretarului responsabil i a 4-7 membri,
obligatia carora se stabilesste prin regulament. Comisia administrativ examineaz
contraveniile prevzute la art.62, 75, 76, 92, 108, 161-168, 170-175, 180, 181, 227.
Agentul constatator. Cauza contravenional se soluioneaz de agentul constatator n a crui
raz teritorial a fost svrit contravenia. Acesta poate aplica sanciunile prevzute n
partea special a crii a doua n limitele competenei i numai n exerciiul funciunii.
Agentul constatator poate constata contravenii ale cror constatare, soluionare i
sancionare snt atribuite competenei unor alte organe.
La competenta organelor si centrelor nu mai fac referire, putem copia din codul
contraventional.
50. Noiunea de msuri de asigurare a procesului contravenional i regimul lor juridic
Putem defini masurile de asigurare in felul urmator: in scopul prevenirii contraventiilor
administrative, stabilirii identitatii contravenientului, intocmirii procesului-verbal de
constatare a contraventiei, in cazul in care acesta nu poate fi intocmit la locul savirsirii
contraventiei, in scopul asigurarii la timp si juste a examinarii contraventiilor si executarea
deciziilor asupra cazurilor cu privire la contraventii, persoana imputernicita este in drept, in

limita competentelor sale, sa aplice, fata de persoana care se face vinovata de savirsirea
contraventiei, sau dupa caz fata de martor sau victima, urmatoarele masuri ce au rolul de a
asigura procesul contraventional.
Masurile de asigurare a procedurii contraventionale sint cele de constringere procesuala ca
modalitate a constringerii statale.
Sistemul masurilor de asigurare a procesului contraventional (masurilor procesuale de
constringere) cuprinde:
1)
retinerea contraventionala;
2)
aducerea silita;
3)
inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru constatarea
starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante;
4)
retinerea si aducerea vehiculului la parcare;
5)
cercetarea la fata locului, ridicarea obiectelor si a documentelor, perchezitia;
6)
perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.
Temeiul juridic al retinerii autorului unei fapte ilicite este expres determinat de Codul
contraventional, art 433 alin1. retinerea se aplica in cazul: 1. contraventiilor flagrante pentru
care Codul contraventional prevede sanctiunea arestului contraventional;2.imposibilitatii
identificarii persoanei in a carei privinta este pornit proce- sul contraventional, daca au fost
epuizate toate masurile de identificare.3.contraventiilor pasibile de aplicarea masurii de
siguranta a expulzarii.
Aducerea silita. (Art.437) Aducerea silita consta in conducerea fortata in fata instantei de
judecata a martorului sau a victimei care se eschiveaza de la prezentare. Aducerea silita se
efectueaza de catre organul de politie in temeiul unei incheieri judecatoresti (unui mandat).
Inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru constatarea starii
deebrietate art 438. Persoana care conduce un vehicul este inlaturata de la conducerea
acestuia daca:1. exista temeiuri suficiente de a presupune ca se afla in stare de ebrietate
inadmisibila produsa de alcool sau in stare de ebrietate produsa de alte sub stante;2.nu are
asupra sa documentul care confirma dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul.
Retinerea si aducerea vehicolului la parcarea. Art 439.Retinut poate fi numai acel vehicul
al carui conducator a fost inlaturat de la conducere in baza art. 438 din CC al RM si care este
retinut.Aducerea vehiculului retinut la statia de parcare speciala sau pe teritoriul organului de
politie va fi intemeiata in cazul in care organul constatator n-a avut posibilitatea sa predea
vehiculul proprietarului, posesorului sau reprezen tantului lor.
Cercetarea ia fata locului. Aceasta masura de asigurare a procedurii contraventionale, de
regula, este insotita de aplicarea urmatoarelor doua masuri de constringere: perchezitia
coporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.
Perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor. In cazul contraventiilor
aflate in competenta, lucratorul organului afacerilor interne si lucratorul organului vamal
amplasat in punctul de trecere a frontierei de stat, daca exista temeiuri de a efectua
perchezitia corporala sau ridicarea, pot ridica obiectele si documentele importante pentru
cauza, care se afla in hainele, in alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei.
51. Circumstanele care nltur procedura contravenional. Circumstantele care
inlatura procedura contraventionala. Potrivit prevederilor legislatiei, procedura
contraventionala nu poate fi inceputa, iar cea inceputa urmeaza a fi incetata in urmatoarele
cazuri:
1. Faptul contraventiei il constituie obiectul si latura obiectiva ca elemente constitutive ale
contraventiei. De prezenta sau lipsa acestor elemente constitutive ale contraventiei sint legate
si aparitia raportului juridic de drept contraventional si modalitatile lui.

2.Fapta comisa nu mai este considerata contraventie in legea noua. Daca fapta considerata
prin lege drept contraventie a fost comisa pina la aparitia unei legi noi prin care ea nu se mai
considera contraventie, iar procedura contraventionala nu a fost inca pomita, atunci lipseste
temeiul juridic pentm inceperea ei.
3. Autorul faptei antisociale ilicite nu este subiect al raspunderii contraventionale. Legislatia
Republicii Moldova, inclusiv cea contraventionala, prevede ca in cazurile cind exista faptul
unei contraventii (exista elementele obiective ale contraventiei), mai mult decit atit, cind
aceasta fapta este comisa cu vinovatie, procedura contraventionala nu poate fi inceputa, iar
cea inceputa urmeaza a fi incetata, deoarece autorul ei, potrivit legii, nu este subiect al
raspunderii contraventionale.
4. Existenta unor cauze dintre cele care inlatura caracterul contraven tional al faptei comise.
Art. 19 Fapta antisociala comisa va avea caracter contraventional in cazul in care va intruni
integral urmatoarele trasaturi: ilegalitatea, penalitatea i culpabilitatea.
5. Existenta unor cauze care inlatura raspunderea contraventionala pentru fapta comisa art
26.
Nu orice fapta contraventonala comisa cu vinovatie atrage dupa sine, inevitabil, aplicarea
unei sanctiuni contraventionale. legislatorul a prevazut anumite circumstante cind persoana
vinovata de comiterea unei contraventii poate sau trebuie absolvita de raspundere
contraventionala.
6.Decesul persoanei presupuse a fi faptuitorul unei contraventii. Realizarea principiului
raspunderii personale pentm fapta contraventionala comisa cu vinovatie determina
inlaturarea procedurii contraventionale in cazul decesului automlui faptei ilicite.
7.Pentru acelai fapt i in privinta aceleiasi persoane exista decizie/ hotarire definitiva
Legea contraventionala prevede ca nimeni nu poate fi supus de doua ori raspunderii
contraventionale pentm una si aceeasi fapta, iar unui dintre drepturile persoanei considerate
ca faptuitor al unei contraventii este dreptul de a nu fi urmarita sau sanctionata de mai multe
ori pentru aceeasi fapta.
8. Pentru acelasi fapt este sau trebuie sa fie pornita urmarirea penala. Daca in
procesul cercetarii cazului se constata ca fapta cerecetata considerate contraventie a
fost savirita in conditii care plaseaza sub incidenta legii penale, procedura
contraventionala urmeaza a fi incetata, iar dosarul se remite neintirziat, prin incheiere
motivata, procurorului, dupa competenta.
53. Fazele procedurii contravenionale. Noiune i coninut
faza procedurii contraventionale - acea parte a procedurii contraventionale care, pe linga
sarcinile comune ale procedurii, are i sarcinile sale proprii bine determinate, realizndu-se
prin activitatea participantilor concreti la procedura contraventionala, care se finalizeaza cu
emiterea unei variante de decizie intermediara asupra cazului.
Procedura contraventionala consta din urmatoarele faze:
1)
cercetarea cazului contraventional;
2)
examinarea cazului i emiterea deciziei asupra cazului;
3)
revizuirea cazului contraventional;
4)
executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale.
La prima faza se constata fapta contraventionala, se colecteaza si se administreaza probele
privind caracterul faptei antisociale comise si persona- litatea faptuitorului.
La a doua faza se analizeaza documentele procesuale prezentate, se verified incadrarea
juridica a faptei comise, circumstantele atenuante si agravante ale cauzei, se emite decizia
asupra cazului, care se aduce la cunotinta partilor procedurii.
La a treia faza persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, partea

vatamata sau reprezentantii lor legali, precum i procurorul sint in drept sa atace decizia cu
privire la cazul contraventional. in caz de atac, executarea deciziei se suspenda i se
efectueaza revizuirea cazului de catre instanta de judecata.
La a patra faza se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea sanctiunii
contraventionale.
Mai exista inafara acestei proceduri clasice si procedura accelerata sau simplificata, cind
agentul constatator efectueaza de sine statator intreg volumul de activitati procesuale privind
inceperea procedurii contraventionale, cercetarea cazului, emiterea deciziei la caz, punerea in
executare a deciziei privind aplicarea sanctiunii contraventionale ect.
54. Coninutul procesului de constatare a faptei contravenionale i atribuiile agentului
constatator. Prin constatarea faptei contraventionale se subintelege actiunea privind
stabilirea i analiza juri- dica a faptei antisociale comise, incadrarea ei intr-o anumita norma
materiala a dreptului contraventional pentm a determina daca aceasta constituie sau nu
contraventie.
Sesizarea agentului constatator. Agentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori
din oficiu, cind se afla ca a fost savirita fapta ilicita sau cind astfel de fapta a fost
stabilita in urma controlului conform atributiilor de serviciu si in cazurile prevazute de lege.
Analiza informatiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale. Imediat sau in cel mult 3
zile de la data sesizarii, agentul constatator este obligat sa verifice sesizarea si sa intreprinda
masurile procesuale prevazute de legea contraventionala:
- de a respinge porniirea unei proceduri contraventionale;
- de a expedia materialele cu informatia respectiva dupa principiul competentei;
- de a expedia materialele ce contin informatia respectiva dupa principiul teritorial sau
ramural;
- de a incepe procedura contraventionala.
Inceperea procedurii contraventionale. Aceasta actiune procesuala poate incepe numai
atunci cind s-a constatat existenta faptei contraventionale, comise pe teritoriul deservit sau in
ramura (sfera) deservita de agentul constatator care a fost sesizat in acest sens. Luind decizia
de a incepe procedura contraventionala, reprezentantul agentului constatator abilitat prin
aceasta decizie dispune inceputul colectarii probelor care ar confirma sau ar dezminti faptul
comiterii unei contraventii.
55. Cercetarea cauzei contravenionale constatate i emiterea deciziei asupra cazului
La aceasta etapa de constatare a faptei contraventionale este necesar sa se stabileasca, prin
acumularea, analiza i administrarea probelor, circumstantele reale ale faptei comise.
Cercetarea cazului i constatarea circumstantelor reale ale faptei comise se realizeaza prin
diferite metode.Metoda de baza este audierea participantilor la procedura contraventionala,
la care poate fi invitata (citata) orice persoana ce detine informatii privind fapta
contraventionala comisa sau personalitatea autorului ei: partea vatamata, martorii,
specialistul, faptuitorul.
Documentarea procesuala a rezultatelor cercetarii cazului. Daca in procesul activitatii de
cercetare a cazului au fost aplicate unele masuri procesuale de constringere: retinerea,
controlul corporal, controlul obiectelor, ridicarea obiectelor si a documentelor etc., atunci
este necesar sa se intocmeasca un proces-verbal, conform prevederilor legislatiei in vigoare.
Incetarea procedurii contraventionale sau, dupa caz, intocmirea procesului verbal cu
privire la contraventie. Agentul care efectueaza cercetarea cazului pe parcursul desfasurarii
acestei etape, in baza rezultatelor analizei detaliate a informatiei suficiente cu privire la fapta
antisociala comisa si personalitatea faptuitorului, trebuie sa precizeze care decizie urmeaza a
fi luata.

Prima varianta de decizie urmeaza sa fie emisa in baza conditiilor prevazute in art. 441 din
CC al RM: lipsa unei fapte contraventionale; constatarea vreunuia dintre temeiurile prevazute
de lege ce exclude caracterul contraventional al faptei comise sau aplicarea sanctiunii
contraventionale; decedarea persoanei presupuse a fi faptuitor; pentru fapta in cauza este
pornita urmarire penala; pentru aceeasi fapta si privitor la aceeasi persoana exista decizie
definitiva.
A doua varianta de decizie - incheierea unui proces-verbal cu privire la contraventie - poate
fi emisa numai atunci cind in actiunile (inactiunile) faptuitomlui sint prezente toate
elementele componente ale contraventiei, prevazute in norma materiala imputata (obiectul,
latura obiectiva, subiectul, latura subiectiva).
Procesul-verbal cu privire la contraventie este un act prin care se individualizeaza fapta
ilicita si se identifica faptuitorul. Procesul-verbal se incheie de agentul constatator pe baza
constatarilor personale si a probelor acumulate, in prezenta faptuitorului sau in absenta lui. In
cel mult 24 de ore de la data incheierii, procesul-verbal cu privire la contraventie se inscrie
intr-un registru de evidenta in ordinea intocmirii si depunerii lui la autoritatea din care face
parte agentul constatator. In cazul procedurii contraventionale accelerate (simplificate), cind
agentul constatator potrivit competentei este imputernicit si pentru a aplica sanctiunea, se
emite decizia respectiva.
56. Contestaia mpotriva deciziei emise de agentul constatator. Executarea deciziei
definitive. Dupa emiterea deciziei asupra cazului contraventional si consemnarea deciziei
emise in procesul-verbal cu privire la contraventie, agentul constatator este obligat sa
intreprinda masurile necesare pentru asigurarea drepturilor participantilor la proces, inclusiv
dreptul la contestatia deciziei emise, pentru organizarea executarii deciziei necontestate.
Copia de pe procesul-verbal se inmineaza persoanei fata de care el este intocmit si victimei,
la cerere. Daca persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, victima sau
reprezentantul acestora ori procurorul nu sint de acord cu decizia emisa, ei sint in drept sa-1
conteste in instanta de judecata pe a carei raza teritoriala activeaza autoritatea din care face
parte agentul constatator, in decursul a 15 zile de la data aducerii la cunostinta a incheierii
procesului- verbal cu privire la contraventie, insa hotarirea poate fi repusa in termen, la
cerere, de catre autotitatea imputemicita sa examineze contestatia. Depunerea contestatiei
suspenda executarea sanctiunii contraventionale aplicate prin procesul-verbal. Autorul
contestatiei impotriva deciziei de aplicare a sanctiunii contraventionale nu plateste taxa de
stat.
Din momentul in care persoana in a carei privinta a fost pornita procedura contraventionala
recunoaste ca este vinovata de savirsirea contraventiei, refuza realizarea dreptului sau la
contestare, ea obtine statut juridic de contravenient si, cu acordul ei, decizia privind aplicarea
sanctiunii contraventionale poate fi executata la fat alocului.
57. Sesizarea privind cauzele i condiiile care au favorizat comiterea contraveniei
Identificarea cauzelor si conditiilor ce favorizeaza contraventionalitatea este sarcina
prioritara in contextul activitatii de combatere a acestui fenomen social. Atit cauzele generale
ale contraventionalitatii, cit si cauzele unor tipuri de contraventii pot fi determinate numai
prin stabilirea si analiza cauzelor si conditiilor fiecarei contraventii in parte.
Prevenirea contraventiilor - ca forma de combatere a contraventionalitatii se realizeaza prin
profilaxia generala si proflaxia individuala. Obiectul influentei reglementativ-juridice in
contextul activitatilor privind profilaxia generala sint cauzele si conditiile
contraventionalitatii. Obiectul influenfei reglementativ-juridice in cadrul activitatilor privind
profilaxia individuala sint persoanele care au neglijat anterior legea contraventionala sau
care sint predispuse la astfel de actiuni antisociale.Subiectii administrarii din domeniul

combaterii contraventionalitatii (reprezentantii organelor executive ale statului) in cadrul

activitatilor ce tin de profilaxia generala influenteaza asupra cauzelor si conditiilor
contraventionalitatii in scopul eliminarii lor, iar in procesul activitatilor ce tin de profilaxia
individuala - asupra constiintei persoanei concrete care a comis fapta antisociala ilicita sau
care este predispusa de a comite.
atentie sporita trebuie acordata persoanelor care alcatuiesc ,,grup de risc, adica
persoanelor care, in modul stabilit de legislate, se afla deja sub supravegherea organelor de
ocrotire a sanatatii si a organelor de politie, sau celor in privinta carora exista temei juridic de
a le lua in evidenta: persoanele bolnave psihic si care prezinta pericol pentru societate,
alcoolicii cronici, narcomanii si toxicomanii, consumatorii de droguri, persoanele cu boli
venerice si care se eschiveaza de la tratament, minorii care nu au atins virsta raspunderii
juridice, dar care au savirsit infractiuni sau contraventii etc.
58. Aciunile preliminare ce in de judecarea cauzei contravenionale n instana de
judecat. Atunci cind agentul constatator care a constatat cazul contraventional nu este in
drept sa aplice pedeapsa contraventionala i nu poate fi aplicata procedura contraventionala
accelerata, procesul-verbal cu privire la contraventie si materialele anexate la el urmeaza a fi
remise instantei sau comisiei administrative, potrivit competentei. Cauza contraventionala se
judeca in instanta de judecata in sedinta publica, oral, nemijlocit si in contradictoriu.
Actele preliminare privind judecarea cauzei. In termen de 3 zile de la data intrarii cauzei
contraventionale in instanta, judecatoml rezolva urmatoarele chestiuni:
daca examinarea cazului respectiv este de competenta lui;
daca au fost intocmite corect procesul-verbal si celelalte materiale din dosarul cu
privire la contraventie;
daca persoanelor care trebuie sa participe la examinarea cazului li s-au comunicat
ordinea examinarii cazului si drepturile lor cu privire la participare in procesul de examinare
a cazului;
reactia agentului constatator la demersurile persoanei in privinta careia este intocmit
procesul-verbal, partii vatamate, reprezentantilor legali, avocatului etc.
In functie de rezultatele acestor actiuni, judecatorul emite una dintre urmatoarele variante de
decizie: 1.dispune remiterea dupa competenta a dosarului cu privire la contraventie; 2.fixeaza
data examinarii cauzei contraventionale, dispune citarea partilor si altor participant la sedinta,
intreprinde alte actiuni pentru buna ei destasurare.
(Termenul) Cauza contraventionala se judeca in termen de 30 de zile de la data intrarii
dosarului in instanta.Daca exista temeiuri rezonabile, judecatorul, prin incheiere motivata,
poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile.
59. Cercetarea judectoreasc i emiterea hotrrii judectoreti. Sedinta de judecare a
cauzei contraventionale are loc cu citarea partilor.
Cercetarea judecatoreasca a cauzei contraventionale. Rezultatele cercetarii judecatoresti
vor fi determinante la emiterea deciziei asupra cazului, conditionind necesitatea si limitele
aplicarii principiilor raspunderii contraventionale si procedurii contraventionale, cum ar fi:
afiarea adevarului obiectiv; inevitabilitatea raspunderii contraventionale pentru fapta comisa
cu vinovatie;oportunitatea si utilitatea aplicarii raspunderii contraventionale; legalitatea
aplicarii sanctiunii contraventionale; individualizarea raspunderii contraventionale si a
pedepsei aplicate etc.
Dupa cercetarea tuturor probelor din dosar si a celor prezentate la judecarea cauzei, instanta
solutioneaza cererile si demersurile formulate si dispune efectuarea, unor actiuni procesuale
suplimentare. Dupa incheierea cercetarii judecatoresti urmeaza dezbaterile judiciare. In cazul
in care se impune prezentarea de noi probe, participantii la dezbateri pot cere reluarea

cercetarii judecatoresti, indicind circumstantele care vor fi cercetate suplimentar in baza

probelor noi. Dupa inchiderea dezbaterilor judiciare si rostirea ultimului cuvint de catre
acuzat, partile pot depune in instanta concluzii scrise asupra solutiei pe care propun privitor
la cauza. Concluziile se anexeaza la procesul-verbal.
Emiterea deciziei asupra cauzei contraventionale. Instanta de judecata emite decizia asupra
cauzei contraventionale in camera de deliberare, pronuntindu-se prin hotarire asupra
aspectelor faptice si juridice ale cauzei.
Legea contraventionala prevede ca in urma finalizarii cercetarii judecatoresti pot fi emise
doua variante de decizie:
1)
incetarea procesului contraventional in sedinta de judecata;
2)
recunoasterea vinovatiei persoanei de savirsirea contraventiei imputate si aplicarea
pedepsei contraventionale.
60. Examinarea cauzei contravenionale de ctre comisia administrativ
Procedura examinarii cauzei contraventionale de catre comisia administrativa poate fi
divizata in 3 etape:
Pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale.Pu buna desfasurare a acestei etape
si neadmiterea aplicarii nelegitime a a sanctiunii contraventionale sau a clasarii neintemeiate
a cazului, dupa sesizarea comisiei administrative se intreprind unele actiuni de pregatire pu
examinarea cazului, al caror scop este depunerea materialeler cazului contraventional in
conditiile prevazute de legislatia contraventionala. In urma studierii detaliate a procesuluiverbal cu privire la contraventie si a materialelor anexate la el, etapa de pregatire pentru
examinarea cazului contraventional se incheie cu emiterea uneia dintre urmatoarele doua
variante de decizie:
restituirea materialelor agentului constatator care a incheiat procesul-verbal pentru
inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei contraventionale si cercetarii cazului;
admiterea cazului spre examinare si fixarea datei examinarii cazului.
Cercetarea cauzei in sedinta. La fixarea datei examinarii cauzei in sedinta secretarul
responsabil al comisiei administrative trebuie sa ia in considerate termenul de 30 de zile in
limitele caruia trebuie sa fie examinata cauza contraventionala. La sedinta comisiei trebuie sa
fie prezenta majoritatea simpla a membrilor ei.Presedintele comisiei administrative sau
vicepresedintele conduce sedinta privind examinarea cauzei contraventionale.
Finalizind cercetarea probelor, a cererilor si a demersurilor formulate de catre participantii la
proces, presedintele sedintei anunta dezbaterile.
Emiterea deciziei asupra cazului i punerea ei in executare. Dupa ce in sedinta de cercetare
a cazului au fost epuizate toate etapele procesuale, au fost verificate si confirmate sau
neconfirmate probele care confirma sau nu comiterea faptei contraventionale, prezenta sau
lipsa vinovatiei inculpatului, comisia administrativa formuleaza, apoi pronunta decizia asupra
cazului.
Exista urmatoarele variante de decizie:
restituirea materialelor agentului constatator care a intocmit procesul- verbal pentru
inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei contraventionale si cercetarii cazului;
clasarea cazului;
remiterea materialelor in instanta de judecata;
aplicarea unei sanctiuni contraventionale.
Decizia comisiei administrative se adopta cu majoritatea simpla de voturi ale membrilor
comisiei prezenti la sedinta
61. Calea ordinar de atac. Recursul

Examinarea cauzei contr. si emiterea deciziei asupra cazului ca faza a procedurii contr. se
finalizeaza cu aducerea la cunostinta partilor interesate a deciziei emise,in modul stabilit de
lege.
Subiect cu dr. de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti poate fi:
-pers. fata de care este aplicata sanctiunea contravent.
-agentul constatator
-victima
-procurorul
-aparatorul,care declara recursul in numele partilor
-sotul/sotia pers. arestate.
Temeiurile juridice pentru depunerea recursului.
-nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta dupa materie sau calitatea pers.
-sedinta de judecata nu a fost publicata
-cauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau pers. legal citata sa aflat in
imposibilitatea dea se prezenta sau dea instiinta instanta despre imposibilitate
-pers. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de CC;
-faptei savirsite i sa dat o incadrare juridica gresita
-a intervenit o lege mai favorabila pers. sanctionate,etc.
Termenul si modul de depunere a recursului.
Recursul impotriva instantei judecatoresti contraventionale se declara in termen de 15
zile.Termenul incepe a decurge din momentul aducerii la cunostinta pers.interesate a hotaririi
judecat.
Repunerea in termen a recursului.
R.declarat cu omiterea termenului nu mai tirziu de 15 zile,se considera depus in termen daca
instanta a constatat ca intirzierea a fost determinata de motive intemeiate sau de neinformarea
despre adoptarea hotaririi a participantului la proces,care nu a fost prezent la judecarea
cauzei,nici la pronuntarea hotaririi.
Judecarea cauzei contr. in recurs
Se judeca de un complet format din 3 judecatori,cu citarea partilor.Neprezentarea nu
impiedica judecarea recursului.Instanta e obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor
invocate in recurs.Presedintele completului de judecata conduce sedinta ,asigura ordinea si
solemnitatea in sedinta.
62. Calea extraordinar de atac. Revizuirea
Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult 6 luni
dupa aparitia urm. temeiuri:
-instanta de judec. Internationala,prin hotarire a constatat o incalcare a dr. Si libertatilor
omului care poate fi reparata la o noua judecare;
-C. Constitutionala a declarat neconstitutionala prevederea legii aplicate in cauza data;
-legea noua inlatura caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia
contravenientului in a carui privinta nu a fost executata integral sanctiunea contraventionala;
exista o procedura pornita in cauza data in fata unei instante internationale;
-sa stabilit ,prin hotarire definitiva,ca agentul constatator,procurorul sau judecatorul au
comis,in cursul constatarii si judecarii acestei cauze,abuzuri ce constituie infractiune.
Procurorul general si adjunctii lui au dr. de a inainta cererea de revizuire a deciziei sau a
hotaririi emise in cauza contraventionala daca se constata ca in actiunile contravenientului
sint prezente elementele constitutive ale infr. Pr. De revizuire se deschide in baza cererii
procurorului de nivelul instantei de judecata,conform competentei teritoriale,sau a cererii
contravenientului adresate instantei care a judecat cauza contraventionala sau contestatia.

Hotarirea instantei de revizuire. Dupa examinarea cererii de revizuire,instanta de revizuire

adopta una din urm. hotariri:
1)respinge cererea daca este:
-tardiva
-inadmisibila
-neintemeiata
2)admite cererea,casind hotarirea atacata si pronuntind o noua hotarire.
Hot.emise in pr. de revizuire,cu exceptia celor emise de C.de apel,pot fi atacate cu recurs de
pers. sanctionata ,agentul constatator,victima sau procuror in 5 zile si se judeca in ordinea pr.
de recurs.
63. Condiiile generale cu privire la procedura de executare a deciziilor cu caracter
contravenional
Potrivit dispozitiilor generale din legea de executare, decizia cu privire la aplicarea sanctiunii
contraventionale e obligatory spre executare de catre toti subiectii dr contraventional.
Trimiterea spre executare a hotaririlor(deciziilor,ordonantelor) privind aplikarea sanctiunii
contraventionale, cu exceptia sanctiunii avertismentului si amenzii aplikate de catre agentul
constatator, revine instantei de judecata, comisiei administrative sau procurorului, dupa caz,
care au adoptat actul juridic respectiv. In termen de 10 zile de la data raminerii definitive a
hotaririi judecatoresti, presedintele instantei trimite dispozitia de executare a hotaririi,
impreuna cu o copie de pe hotarirea definitive, autoritatii insarcinate cu punerea in executare
a hotaririi conform prevederilor legislatiei de executare. In cazul in kare cauza a fost judecata
cu recurs, la copia de pe hotarire se anexeaza copia de pe decizia instantei de recurs.
In cazul in kare fata de una si aceeasi persoana sint pronuntate citeva hotariri privind
aplicarea sanctiunilor contraventionale, iecare hotarire se executa separat.
64. Sistemul organelor de executare silit a deciziei privind aplicarea sanciunilor
contravenionale
Executarea silita a documentelor executorii revine Departamentului de executare si se
efectueaza prin intermediul subdiviziunilor lui teritoriale, denumite oficii teritoriale.
Departamentul de executare si oficiile de executare: - fac parte din sistemul organelor
Ministerului de Justitie ; - sint personae juridice, au conturi trezoreriale, conturi special in lei
si in valuta straina, stampila cu imaginea stemei de stat si cu denumirea lor; - dispun de
patrimoniu pe care il administreaza in conditiile legii ; - isi desfasoara activitatea in
conformitate cu constitutia RM, codul de executare si alte acte normative.
Functionarii Departamentului de executare si executorii judecatoresti au statut de functionar
public si se afla sub incidenta legii serviciului public.
65. Procedura de executare a sanciunii contravenionale de ctre persoanele fizice
Executarea sanctiunii avertismentului.Hotarirea de aplicare a sanctiunii avertismentului,se
transmite pers. sanctionate ,contra semnatura,de organul care a adoptat hotarirea cu privire la
sanctionare.
Executarea sanctiunii amenzii.Amenda se achita de catre contravenient in mod benevol in 30
zile de la raminerea definitiva a hotaririi judecatoresti,deciziei agentului constatator sau
comisiei administrative,ordonantei procurorului.Contravenientul este in drept sa achite
jumatate din amenda stabilita daca o plateste in 72 ore din momentul stabilirii ei.Daca
contravenientul nu a achitat amenda,instanta dupa expirarea termenului trmite oficiului de
executare titlul executoriu pentru necasarea silita a amenzii.In termen de 15 zile se
informeaza instanta despre executarea hotaririi ei.
Executarea sanctiunii privative de dreptul de a detine anumite functii sau a desfasura o
anumita activitate.
Executarea acestor sanctiuni se asigura de oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi
desfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientul.

Executarea sanctiunii muncii neremunerate in folosul comunitatii.

Dupa pronuntarea hotaririi ,presedintele sedintei de judecata explica esenta sanctiunii,fapt
care se consemneaza in proces-verbal al sedintei de judecata.Pers.sanctionata depune in scris
un angajament prin care se obliga sa se prezinte in 10 zile la oficiul de executare pe a carui
raza teritoriala isi are domiciliul.
Executarea sanctiunii arestului contraventional.
Executarea sanctiunii se asigura de penitenciare in conditile stabilite pentru regim initial intrun penitenciar de tip semiinchis,conform preveder. legislatiei.In penitenciar de tip
semiinchis ,condamnatii sunt detinuti sub supraveghere permanenta.
Executarea expulzarii. Expulzarea aplicata cet. Straini si apatrizi ca sanctiune complementara
se executa de organele afacerilor interne.
Stingerea executarii sanctiunii contr. Se stinge raportul de executare a sanctiunii contr.
,obligatia contravenientului de a executa sanctiunea contr. si dr. organului de stat de a cere
executarea sanctiunii contr.Stingerea executarii sanctiunii are loc in cazul:
-executarii efective si integrale a sanctiunii;
-decesul contravenientului;
-intervenirii prescriptiei executarii hotaririi privind aplicarea sanctiunii contr.,etc.
66. Stingerea executarea sanciunii contravenionale
Prin stingerea sanct. contr. se stinge raportul juridic de executare a sanctiunii
contravent.,adica obligatia contravenientului de a executa sanctiunea contraventionala si
dreptul organului de stat de a cere executarea sanct. contrav.
Stingerea executarii sanct. contr. are loc in cazul:
-executarii efective si integrale a sanctiunii;
-decesului contravenientului;
-adoptarii unei hotariri de achitare a pers. sanctionate in cursul executarii sanct. sau trimiterii
spre executare a hotaririi judecatoresti;
-intervenirii unui act de amnistie totala in cursul executarii sanct. sau trimiterii spre executare
a hotaririi judecat.
-intervenirii prescriptiei executarii hotaririi privind aplicarea sanctiunii contraventionale.
67. Procedura de executare a sanciunilor contravenionale de ctre persoanele juridice
Executarea sanct. amenzii. Amenda se achita in mod benevol de pers. Juridica in decurs de
30 zile de la dara raminerii definitive a hotaririi judecatoresti.Daca amenda nu a fost achitata
in termen ,instanta de judecata trimite titlul executoriu pentru executarea silita oficiului de
executare pe a carui raza teritoriala isi are sediul pers. jurid. sanctionata.Oficiul de
executare,in termen de 10 zile, verifica mijloacele banesti pe conturile bancare ale pers.jurid.
si prezinta dispozitia de incaso institutiei financiare pentru virarea sumei amenzii la contul
indicat in titlul executoriu.Daca in 30 zile dispozitia de incaso nu se executa din motivul
lipsei sau insuficientei mijl. banesti,oficiul de executare va dispune urmarirea bunurilor pers.
jurid.
Executarea sanctiunii privarii de dreptul de a desfasura o anumita activitate.
Executarea se asigura de oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi are sediul persoana
juridica sanctionata.Dupa pronuntarea hotaririi instantei de judecata ,ea se remite oficiului de
executare care trimite hotarirea judecatoreasca organului abilitat cu dr. de a interzice
pers.jurid sanctionate o anumita activitate,pentru a sista activitatea interzisa,pentru a retrage
autorizatia sau licenta sau a modifica statutul pers. jurid. sanctionate.In 10 zile,organul care a
eliberat autorizatia sau licenta pentru exercitarea genului de activitate interzis retrage
autorizatia sau licenta data.