COALA GIMNAZIAL BUCOV

Str. Principala, Nr. 178

TELEFON/FAX 0256/296265
http://scbucovat.blogspot.com

Nr._______/_____________

Proiect educaional:
Violena, duman social i personal. Tu alegi cum
vrei s trieti!!!
Profesor coordinator: BOGICI VELINCA
Parteneri implicati in activitate:
Postul de Poliie Comuna Bucov
Profesorii diriginti
Data: ________________
Grup tinta: elevii claselor VI-VIII, nv. simultan 40 de
elevi
Loc de desfasurare: Sala multifunctional a colii
Scop:
Ameliorarea calitilor relaiilor i a comunicrii ntre elevi, elevi-profesori.
Obiective:
-

Identificarea cauzelor i a diferitelor tipuri de violen;

Identificarea efectelor violenei;

Gsirea de soluii pentru rezolvarea pe cale nonviolent a situaiilor conflictuale.

Strategii didactice:
Metode si procedee: conversatia,, problematizarea, asaltul de idei, lucrul in echipa,
joc de rol;
Mijloace de invatamant: DEX-ul, fise de lucru individuale, markere, flip chart;
Forma de organizare: frontala, pe grupe, individuala;
Metode de evaluare: aprecieri verbale.
Spatiul de desfasurare: sala Camunului cultural
Motto 1:
Eti tnr, ai toat viaa nainte! TU ALEGI cum vrei s o trieti!
La sfarsitul activitatii elevii vor fi capabili sa stie:
1 Ce se nelege prin violen i care ar fi sinonimele ei.
2.Care sunt formele de manifestare a violenei.
1

3.Care sunt cauzele comiterii actelor violente.

4. Riscurile comiterii actelor violente.
5. Cum putem preveni i limita violena.
Motto2 : Nu lucrurile care ni se ntmpl conteaz ci felul
n care reacionm noi fa de ele.
Hans Eynseck
1. Ce este violena? Dai exemple de cteva sinonime.
n DEX violena este indicat ca for, putere. Nu este o atitudine ci o realitate fizic,
prin excelen dinamic, manifestat.
-Violena este o manifestare a agresivitii ce presupune utilizarea forei, pentru a
manifesta superioritatea.
-Este o conduit agresiv cu finalitate distructiv.
-Lips de stpnire n vorbe i fapte.
Sinonime: agresiv, dezlnuit, furtunos, abuziv , brutal, nestpnit.
2. Care sunt formele de manifestare a violenei?

Fizic - crime, rniri, lovituri, sechetrri, sinucideri.

Verbal - ironie, calomnie, insult, njurturi, limbaj obscen
Sexual - viol, pedofilie, prostituie, hruire sexual.
Imagistic -mass-media: televiziune, muzic, cri, internet.
Psihomoral - ameninri, antaj, ncurajare, tinuire.

3. Care sunt cauzele comiterii actelor violente?

Familia

- este locul primelor experiene i relaii cu persoane;

- aici copilul trebuie educat ca om i format ca personalitate;
- e primul grup n care copilul se tezete i n care trebuie s existe relaii
constructive;
- e locul unde se manifest toate formele de violen (fizic, verbal i
sexual).
Surse ce in de familie: btaia, modele comportamentale, probleme socio-economice,
divor, separare.
Anturajul (gaca,prietenii) (Anexa 1, Joc de rol)
coala
Un studiu fcut de un prof. de psihologie din Dallas a artat c:
n 1940 problemele din coli erau: alergatul pe culoare, mestecatul gumii, mbrcatul
indecent, glgia, hrtiile nearuncate la co.
n 1980 - jaful, atacul, spargerile, drogurile, alcoolul, a rmele, crimele.
2

Educatorii sunt acuzai c nu au reuit s remedieze.

Ce trebuie sa fac profesorii?
-s dezvolte la elevi spiritul critic;
-s fie receptivi la ceilali;
-s se abin de la un comportament dur;
-s gseasc soluii bune atunci cnd apar tensiuni;
-s ncurajeze elevii s ia decizii bune;
-s-i asume responsabilitatea.
Televizorul, Filmul. Internetul.
Expunerea repetat la violena de la televizor, film, internet i face pe copii s accepte
violena vieii reale, dar i s devin ei nii violeni.
- reduce timpul alocat gndirii i lecturii,
- manipuleaz strile afective,
- deformeaz realitatea (filme)
Cercetrile fcute n ara noastr afirm c nu expunerea la violena TV a adulilor i a
adolescenilor i ngrijoreaz, ci expunerea copiilor.
Violena din mass-media poate avea efecte pe termen scurt asupra adulilor, dar efecte
pe termen lung asupra copiilor.
Telespectatorul este confruntat, n medie cu 46 de scene de violen pe or, iar
emisiunile cu cea mai mare rat a coninutului viloent sunt filmele, serilalele i tirile. n
medie pe fiecare canal TV, zilnic sunt 6 personaje principale care comit acte de viloen.
Att copiii ct i adulii sunt atrai se scenele violente, prin aciunea i emoiile intense
produse de film. Expunerea ndelungat la scene viloente pot avea efect asupra
dezvoltrii copiilor.
i familia are un rol deosebit de important n prevenirea efectelor nocive pe care le
poate avea consumul de violen televizat.
Muzica bun ajut, sporete creativitatea, creaz destindere.
Muzica nociv - versurile au impact, copiii fiind ocai de ceea ce se predic,
- ncurajeaz pe asculttori s nu le pese de prini sau de autoriti,
- s-i fac de cap pe socoteala altora.
Consumul de alcool i de stupefiante
Anexa 3 (Fise)
4. Cum putem preveni i limita violena.
Atitudini personale
- s nvm regulile conveuirii cu ceilali,
- s ne stpnim frustrile, resentimentele, care pot fi cenzurate prin voin i educaie,
- autocontrol,
- s se opteze pentu o rezolvare nonviolent
- s fim selectivi TV
- s se canalizeze energia spre joc, sport, munc, efort fizic.
3

Atitudini sociale
- Crearea unor servicii care s previn i s se ocupe de cazurile de violen
- Centre de consiliere familial,
- Centre de primire a minorilor,
- Centre de asisten i protecie a copilului,
- Crearea unor coli-coala prinilor,coala mamelor.
Dezbatere de caz. (Anexa 2)
Dup ce se discut pe baza planului se mparte clasa n sase grupe. Fiecare grup va
primi cte un caz pentru a-l rezova. Fiecare grup are o fi pe care trebuie s noteze:
1. Cauzele care au dus la ntmplarea relatat;
2. Ce msuri credei c trebuiesc luate;
3. Cum ai continua ntmplarea.
Cazul 1
Cnd am ajuns n clas btaia ncepuse. Elevul Viorel era plin de snge pe fa, iar
elevul Petre avea nasul rou i sufla de parc atunci ar fi sosit dintr-o curs de alergare.
- Ce s-a ntmplat? Am ntrebat.
- De mai mult vreme mi-a spus Viorel, murdar de snge, Petre mi spune
Lunganul!
Face acest lucru nu numai cnd suntem ntre noi, colegii de clas, ci i n curtea colii, n
pauze, nct au auzit i elevii din alte clase i ncep s mi se adreseze cu Lunganul. Lam rugat odat, de dou ori...degeaba... Azi aceeai situaie. Dac i-am spus s inceteze,
m-a lovit cu capul n nas.
- i?
- I-am artat eu cine-i Lunganul
- Dar parc erai prieteni?
Suntem i acum, dar asta nu nseamn c pot s-l las s fac ce vrea.
- Dar clasa n-a intervenit?
- Nuu! Mi-au incurajat mai muli colegi. Trebuia sa le arat si lor ca pot sa ma bat!!!
Cazul 2
De cteva sptmni Van Damme, un elev din clasa a VIII-a care se mndrea cu
porecla ce-o avea datorit muchilor pe care i-i expunea, chinuia un elev mic din clasa a
VI-a. i punea piedic, i tragea cate o palm ca din joac, l urmrea ntr-un loc mai
retras din curtea colii i.i lua banii.Acesta nu ndrznea s spun nimic i nimnui de
teama btii promise de fiecare dat.Pn ntr-o zi cnd un coleg al vedetei i atrage
atenia c nu aa trebuie s se poarte cu elevii mai mici i c-l va pune n discuie la ora
de dirigenie dac nu nceteaz. Acesta a fost motivul pentru care a nceput btaia. Luai
la ntrbri de diriginte, Van Damme rspunde orgolios:
-Dac nu se uit la filme i nu tie s se bat? Eu?!!! Eu, v bat pe toi!!!!

Cazul 3
Prinii elevului n cauz se certau tot mai des.Atmosfera din cas era de nesuportat.
Ca s scape de ea, Nicu pleca tot mai des de acas, sub diferite pretexte: s nvee la un
coleg la istorie, s se pregteasc la tez la alt coleg. Cnd rmnea acas, singurul lui
tovar era televizorul. Din elev bun, ncepe s ia note mici, n pauze era trist, se izola de
colegii de clas. ntrebat de diriginte dac prinii cunosc rezultatele lui colare rspunde:
- Da le cunosc, dar prinii nu-mi pretind note mari, au ncredere n mine! Numai c
dup ce i se treceau mai multe note slabe n carnet, acesta disprea. Cnd s-a discutat
mai serios cu el, explicndu-i-se c pierderea carnetului duce la sancionarea elevului,
apare carnetul, dar avea toate notele slabe modificate.
- Mi-a fost ruine s-mi vad tata notele!!!!
Cazul 4
CAZ CUI I PAS?
Emilia afl c prietenul ei Tudor a fost la cinema cu Maria. Se enerveaz. Maria era
cea mai bun prieten a ei. Emilia decide s se rzbune. O s vad ea! Maria va primi
ce merit!
Emilia i face, n secret, Mariei o fotografie atunci cnd aceasta se schimb.
mpreun cu Ioana, Emilia decide s publice fotografia pe Internet, nsoit de numele
Mariei i un text.
Cazul 5
CAZ NTLNIREA
Liza a ntlnit un biat drgu de vrsta ei pe internet. n ultimele luni, au vorbit de
multe ori. Apoi biatul a rugat-o s i trimit fotografia ei. Dup un timp au hotrt s se
ntlneasc. O prieten de-a Lizei i-a gsit un prieten drgu pe internet.
Totui, Liza i fcea griji pentru ntlnire i a rugat-o pe mtua ei s mearg cu ea.
Mtua a stat i a observat situaia de la distan. n locul unui biat de 14 ani, la ntlnire
a venit un brbat adult.
Cnd a observat-o pe mtua Lizei, brbatul a fugit!
Cazul 6
Mihai. este elev in clasa a VII a .In pauza merge la magazin sa-si ia un sandwich. La
intoarcere, il asteapta un elev mai mare si il ameninta: Daca nu-mi dai ce ai cumparat, o
iei!. Situatia se repeta de cateva ori, trecand chiar la fapte.
Cazul 7
AMENINTAREA
Cristi. este elev in clasa a VI a . In pauze merge des in vizita la elevii clasei a III-a si-i
amenita ca-i bate. Elevii clasei a III-a sunt speriati si nu mai vor sa iasa in curte, in pauza
de frica lui Cristi. Situatia se repet de cteva ori, Cristi trecnd chiar la fapte.
5

Cazul 8
TERIBILISTUL
Viorel este elev in clasa a VII-a. Ii place sa-si faca diverse tatuaje pe mana, pe corp; ii
plac manele si de fiecare data cand are ocazia, asculta acest gen de muzica la maxim.
Intr-o zi a facut pariu cu colegii sai de clasa ca la ora de matematica o va stropi pe
profesoara cu cerneala, atunci cand aceasta va fi intoarsa cu spatele la clasa si cand va
scrie pe tabla.
Zis si facut!
In cancelarie, profesoara constata ca a fost stropita cu cerneala.
Cazul 9
Nimeni nu-i perfect!
1) Faceti o lista cu principalele petru trasaturi pe care ar trbui sa le aiba:
a) un elev
b) un profesor
c) o clasa
d) dirigintele
pentru ca atmosfera din clasa sa va faca sa veniti cu placere la scoala
2) Care sunt situatiile din viata de elev carora le pastrati o amintire placuta ?
3) Care sunt situatiile din viata de elev, pe care ati vrea sa le uitati ?
Concluzie: violenta porneste de la o neintelegere, conflict, nestiinta, ignoranta, dirinta
de a castiga respect, teribilism, continua cu stari de enervare, certuri, injurii, jigniri,
batai, sau chiar crima. (Anexa 4)
5. Cum putem preveni i limita violena.
Atitudini personale
- s nvm regulile conveuirii cu ceilali,
- s ne stpnim frustrile, resentimentele, care pot fi cenzurate prin voin i educaie,
- autocontrol,
- s se opteze pentu o rezolvare nonviolent
- s fim selectivi TV
- s se canalizeze energia spre joc, sport, munc, efort fizic.
Atitudini sociale
- Crearea unor servicii care s previn i s se ocupe de cazurile de violen
- Centre de consiliere familial,
- Centre de primire a minorilor,
- Centre de asisten i protecie a copilului,
- Crearea unor coli-coala prinilor,coala mamelor.
6

In loc de concluzii......
Cum pot fi prevenite situatiile conflictuale ce genereaza violenta?
- atitudinea calma
- respectul reciproc
- autocontrolul
- identificarea rapida a unui posibil conflict
- discutia sincera, deschisa
- evitarea tipetelor
- evitarea jignirilor
- evitarea amenintarilor
- evitarea umilirilor
Cum putem combate agresivitatea?
Prin:

Semnale de linitire

Un zmbet prietenos

O strngere de mn

Cadouri

Cultura (lectura, muzica, pictura)

Sportul

Prietenia
Ce sunt valorile morale ?
Fiecare dintre noi se ghideaza in viata dupa anumite principii sau idei proprii .
Valorile sunt exact aceste principii la care tinem si dupa care ne alegem drumul in
viata .
Este absolut necesar descoperirea valorilor morale si fructificarea capacitatilor
acestora. In procesul de dezvoltare este necesar sa ne cunoastem cat mai bine
valorile , deoarece valorile morale sunt cele care ne plaseaza in timp si spatiu si
datorita lor luam deciziile pe care le luam si ne alegem drumul in viata .
Atunci cand lucrurile nu merg ca la carte si nu gasesti raspunsul la problemele
tale , afla ca raspunsul la aceste lucruri se afla la nivel spiritual , undeva la ,,cutiuta
cu valorile morale" .
Fiecare participant extrage dintr-un bol un citat si-l comenteaza)
(Anexa 5, discutii pe marginea citatelor)
Ce avem de facut ?
Din cand in cand , putina curatenie in aceasta cutiuta nu strica.
Oamenii sunt plini de valori morale , ce-i drept ...unii constientizeaza aceste valori
altii nu ...dar le avem ! Varianta cu : ,,eu nu am valori" nu exista !
7

De fiecare data cand apare o problema nu mai cautati raspunsuri in exterior (la cei
din jur) , cautati raspunsuri in interior (la voi) si sunt sigura ca ve-ti gasi mult mai
rapid rezolvarea problemelor .
Exemplu de valori morale : responsabilitatea , armonia interioara ,
autocunoasterea, dezvoltarea personala , competentele , loialitatea , sinceritatea ,
spiritualitatea .
CE SUNT valorile? Sunt principii morale, sau etice, pe care le considerm
utile i importante. Iertarea, cinstea, libertatea, iubirea, respectul fa de
via i stpnirea de sine sunt doar cteva valori.
Fiecare din noi trebuie sa aleaga aceste volori si sa respinga violenta care duce
mai departe la acte antisociale si la delicventa juvenila!!!!
Anexa 6 ( Poti evita delicventa?)
Evaluarea
Se fac aprecieri verbale asupra participrii elevilor la activitate.
Resurse bibliografice:
Gabriela Lemeni, Mihaela Porumb (coordonatori) Consiliere i orientare
ghid de educaie pentru carier, Editura Asociaia de tiine Cognitive
din Romnia, Cluj Napoca, 2004;
Postere primite din partea Postului de Politie Bucovat, jud. Timis
Daniela Slgean, Steliana Eliade (colectiv de autori) Consiliere i
orientare pentru profesori dirigini i nvtori (auxiliar didactic destinat
ciclurilor primar, gimnazial i liceal), Editura Eurodidact, Cluj Napoca
2007.
Costea A., Brauner I., ndreptar de comportare pentru elevi, Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti,1990.
Culegere de texte pentru orele de dirigeie n liceu, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1990.
Spanoiu-Dan Georgeta (coordonator), Cunoaterea personalitii elevului
preadolescent, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,1991.
Despre violen, Campania Naional de Prevenie i Diminuare a
fenomenului infracional, materiale promoionale, 2008.
www.didactic.ro diserse materiale ale colegilor profesori