9-Bucuresti in Paralel-16-17 PDF

V urm un minunat 2017!
anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
n ncheiere: o paralel
evoluia arhitecturii pe teritoriul Romniei
pentru exemplificare: Bucureti

pentru exemplificare: Bucureti
ACUM
suprafata: 228 kmp
arie construita: 70%
1996: 2 300 000 locuitori
BUCURESTIUL IN DISCUIE: relaia cu istoria ?
prin prisma istoriei arhitecturii europene
in relatie cu istoria / constituirea lui particulara
de citit in paralel cu cursurile privind TIMPURILE ARHITECTURII
TIMPUL
Europa
EVOLUTIA ARHITECTURII SI TIMPUL ARHITECTURA
Bucureti ORASUL
EUROPEI ORASULUI OCCIDENTAL LOCAL
RM 1
Primele experimentari substantiale, anii 1930 Preluarea limbajului modernist, mai ales Se mentine regula orasului traditional,
mai ales la nivelul limbajului / la nivel morfologic, mai putin sintaxa. intr-o negociere pragmatica cu fondul
obiectului arhitectural In paralel, continua si celelalte tendinte construit.
stilistice Nu se preiau ideile orasului functionalist,
nici la nivel de experiment.
3
RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor 1945 BUCURESTIUL SOVIETIZAT
MM Reconstructia incepe cu o noua speranta Constructia noua respecta in linii mari
- generalizarea limbajului/ consumul modernista, care este inabusita de principiile anterioare
de limbaj: stilul international arhitectura stalinista:
- reconstructia dupa principiile Negarea limbajului modernist ca decadent.
orasului functionalist Limbajul realist-socialist = continut
socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice mai
conservatoare.
1956-59 Realismul-socialist e pus in discutie

Se revine treptat la un limbaj modernist
minimal
anii 1960 Limbajul stilului international devine Preluarea ideilor orasului functionalist
sfirsitul POST-MODERNISMUL: principiile oficial sub semnul economicitatii si (filtrate prin Moscova)
anilor modernismului si ale orasului rationalitatii. Constructia marilor ansambluri.
1960 functionalist sint puse in discutie:
- critica limbajului stilului
international, considerat prea
abstract si sarac rezulta o serie de
4 1974-5
Alt dicteu politic, neo-stalinist: noul
stil national
BUCURESTIUL CEAUSIST
Critica de sus a marilor ansambluri sub
semnul economiei de teren:
- placarea marilor cai de acces in oras
cautari de facturi diverse: o noua - indesirile
libertate stilistica, in general mai Distrugerea orasului vechi: Demolari
reflexiva si mai fundamentata masive; Noul Centru Civic; artificializarea
teoretic;
- revenirea la principiile orasului
5 1989 BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE
Dimbovitei
1. Bucuretiul balcanic
TIMPUL EVOLUTIA ARHITECTURII SI TIMPUL ARHITECTURA ORASUL

Grecia Traditia clasica: proiectarea cu

Antica ajutorul ordinelor clasice (morfologie Sec.15 BUCURESTIUL BALCANIC
si sintaxa; un limbaj care se Traditia post-bizantina / balcanica Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
construieste in Antichitatea greaca si - locuinte joase cu caracter rural, pe loturi operatii majore de regularizare si de
imbogateste in timp cu scurte mari, indiferente fata de spatiul urban; control;
momente de intrerupere) - cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri Lipsa preocuparilor pentru spatiul public
Orasul traditional dezvoltat mai mult si estetica lui.
organic - dupa Renastere (sec 16-17)
incepe ordonarea / geometrizarea
sistematica a spatiului urban, dupa
aceleasi reguli clasice: ierarhizare,
ordonare estetica
Sfirsit de Primele preluari din traditia clasica (odata

Sec. 19 Despartirea blinda de traditia sec.18, cu cultura reanscentista si iluminista):
clasica inceput importuri stilistice diverse si
Marile operatii urbane de de sec. concomitente.
modernizarea 19
1831 BUCURESTIUL EUROPEAN:
puin istorie local
1459- prima atestare documentara
1831 - Regulamentul Organic - inceputul modernizarii
1859 - Unirea Principatelor - capitala Bucuresti
1866 - devine capitala Regatului Romniei
1877 Independenta;
1916-1918 - primul razboi mondial
1918 - Unirea cu Transilvania - Romnia Mare
1940-1945 - al 2-lea razboi mondial
1944 - Romania trece de partea Aliailor
1945 - Tratatul de la Ialta - Romnia trece n sfera de influenta sovietica
1945-1947 - preluarea treptata a puterii de catre comunisti
1947 - Republica Populara Romna - prim secretar al Partidului: Gh. Gheorghiu-Dej
1965 - Dej moare, locul lui e luat de Nicolae Ceausescu
1974 - Ceausescu se declara si Presedinte - inflorirea cultului personalitatii
1977 - cutremurul - pretext pentru noul centru civic
1980 - incept demolarile masive si se pune piatra de temelie a Casei Poporului
1989 - Revolutia
Noua dezvoltare liberala a orasului si a profesiunii - CUM ?
TIMPUL
Europa
EVOLUTIA ARHITECTURII SI TIMPUL ARHITECTURA
Bucuresti ORASUL
Grecia
Antica
Traditia clasica: proiectarea cu
ajutorul ordinelor clasice (morfologie
si sintaxa; un limbaj care se
construieste in Antichitatea greaca si
imbogateste in timp cu scurte
1 Sec.15
Traditia post-bizantina / balcanica
- locuinte joase cu caracter rural, pe loturi
BUCURESTIUL BALCANIC
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
operatii majore de regularizare si de
mari, indiferente fata de spatiul urban; control
momente de intrerupere) - cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri
Orasul traditional dezvoltat mai mult
organic - dupa Renastere (sec 16-17)
incepe ordonarea / geometrizarea
sistematica a spatiului urban, dupa
aceleasi reguli clasice: ierarhizare,
ordonare estetica

clasica inceput importuri stilistice diverse si
de sec. concomitente.
19
Sec. 20 Despartirea radicala MM
Construirea unui nou limbaj prin
opozitie cu traditia clasica
Orasul functionalist si principiile lui
2 Importul eclectismului EBA (de factura
franceza): aproape oficializat
- arhitecti straini
- arhitecti romani dilomati la EBA
Negarea traditiei bizantine, dar fara
distrugerea totala a orasului vechi.
Operatiile de modernizare a orasului, dupa
modelul oraselor occidentale:
-1991 Societatea Arhitectilor Romani modernizarea tesutului major
-1992 Scoala de Arhitectura - o noua atentie fata de estetica spatiului
Cautarile stilistice nationale (stilul public
neoromanesc) incep sa inlocuiasca - amenajarea cheiurilor si taierea marilor
eclectismul de factura clasica. bulevarde (E-V si N-S)
- importante cladiri/echipamente publice
ale noului stat modern
modernizarea tesutului minor
negocierea cu fondul existent
RM 1
Bucureti: Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;
Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui.
Viata colorata a unei societati balcanice cu caracter medieval intirziat si predominant agricol.
Un oras mare, dar total diferit si de orasul medieval central european si de preocuparile
contemporane de ordonare, regularizare a spatiului, de cautare a unei estetici
urbane in conformitate cu principiile clasice.
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;
Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui.
Viata colorata a unei societati balcanice cu caracter medieval intirziat si predominant agricol.
Un oras mare, dar total diferit si de orasul medieval central european si de preocuparile
contemporane de ordonare, regularizare a spatiului, de cautare a unei estetici
urbane in conformitate cu principiile clasice.
Place Vendome, Paris, 1702 Bucurestiul la 1850
1750 1850
Spaiul public ulie, maidane, cldiri publice
Putine strazi cu caracter central-european: Lipscnia
Cu exceptia unei zone unde se aduna toti
negustorii si care este construita dupa
modelul german,
restul orasului are aspectul unui sat.
(din memoriile unui calator strain din sec al
XVIII-lea)
Singura interventie majora:
Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei
Constantin Brancoveanu (1688-1714)
Devine prima axa N-S a orasului,

de-a lungul careia se vor alinia
echipamentele urbane ale orasului modern
Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei
Constantin Brancoveanu (1688-1714)
pe la 1900
anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

1862 pe la 1900
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
- locuinte joase cu caracter rural,
pe loturi mari, amplasate fara o regula evidenta
fata de domeniul public al orasului;
- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri
- locuinte joase cu caracter rural,
pe loturi mari, amplasate fara o regula evidenta
fata de domeniul public al orasului;
- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri
Planuri cadastrale detaliate exist pentru Bucureti numai mult mai trziu Planul Borroczyn, 1847
Sfrit de sec.18, nceput de sec. 19

Primele preluri din tradiia clasic (odat cu cultura
renascentist i luminist): importuri stilistice diverse i
concomitente; la nceput la nivelul faadelor.
Sfrit de sec.18, nceput de sec. 19
Primele preluri din tradiia clasic (odat cu cultura
renascentist i luminist): importuri stilistice diverse i
concomitente; la nceput la nivelul faadelor.
1661: Pe o
portiune a ulitei
Trgului de
Afara (azi Calea
Mosilor), se
face prima
ncercare de
Spre 1830 orasul avea:
supraf: 3.000ha, 60.000
locuitori. (53.888 de
rezidenti, 10.000
provinciali, 1.044
straini)
Viena avea, in sec. al XVIII-
lea, 1800 ha la 200.000
locuitori, deci o
densitate dubla.
Este cel mai mare oras din
sud-estul european
Atena are in 1836 -
14.000 de locuitori,
Belgradul, 12.900 in
1838.
Foarte putin dens: in 1859
12.2000 de locuitori
n Europa
o istorie specifica,
relativ independenta de dezvoltarea
arhitectural-urbanistica a occidentului
european
Europa Regina 1548

Europa, 1810
Copper engraving, hand colored in outline.
Interesting map of Europe probably published by T.
Mollo in Vienna. Political borders are shown in
outline color, many engraved place names, rivers,
mountains, etc.
http://www.bergbook.com/htdocs
2. Bucuretiul european
privirea se ndreapt spre apus
1848, Romania accede la marea istorie european i ncepe sa blbiie limbajul comun al modernitii
naionale. Popoarele se revendic ca naiuni i naiunile reclam recunoaterea unei suveraniti
ncarnat n Stat. Ordinea tradiional, restabilit n 1815 i care pretinde s striveasc bulversrile
produse de rzboaiele napoleoniene, motenitoare ale Revoluiei franceze, este refuzat.. () Ce vor
face romnii?
i construiesc n grab un fel de paaport pentru dreptul de a cpta o recunoatere internaional: ei
au o limb pe care au nvaat s o studieze de prin secolele XVI-XVII, i pe care, de la inceputul
secolului al XIX-lea, se cznesc s o mpneze cu neologisme latine pentru a-i da vocabularul
modernitii, o limb scris n alfabet chirilic; ei au un trecut, o ancestralitate roman i una mai
veche, dacic; ei au o reprezentare teritorial explodat n trei principate, Moldova, Valahia i
Transilvania, pe care i le mpart imperiile austriac i turc.
Ei au astfel dreptul pe care li-l confer istoria i descoper - la fel ca toate elitele patriotice din
Europa luminat - dreptul popoarelor de a dispune de ele nsele..
Catherine Durandin, HISTOIRE DE LA NATION ROUMAINE
Boutonnire [fr.] - butonier, adic

chiotoare, bort fcut n hain, n care
se vr bumbulu, se mbumbuneaz.
1875, CODRESCU: Dictionar francez-romn
1
2
clasica inceput importuri stilistice diverse si concomitente
de sec.
19
Sec. 20 Despartirea radicala MM Importul eclectismului EBA (de factura Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar
Construirea unui nou limbaj prin franceza): aproape oficializat fara distrugerea totala a orasului vechi.
opozitie cu traditia clasica - arhitecti straini Operatiile de modernizare a orasului, dupa
Orasul functionalist si principiile lui - arhitecti romani dilomati la EBA modelul oraselor occidentale:
RM 1
3
RM 2
program politic i ideologic
Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde
se intersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic; societati medievale
intirziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct de vedere
economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale
Iluminismului.
Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand

spatiul comun al Imperiului in numeroase entitati animate fiecare de doua imperative
principale:
(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala:
se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare
economica, sociala si culturala, prin asimilarea accelerata a valorilor occidentale.
(2) construirea unei noi identitati nationale.
strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul
otoman (administratie, stil de viata, cultura etc.)
CA ATARE, PROGRAMUL IDEOLOGIC CONSTA IN
RESPINGEREA TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC
PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).
ideea de modernizare
Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica
decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi
cauzele.
Principalele dimensiuni:
- respingerea mostenirii orientale / balcanice si
- asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.
Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea insemna occidentalizare /
sincronizare cu Occidentul, ca o conditie sine-qua-non a noii identitati care se vroia
construita.
Pare o negare a istoriei proprii n favoarea celei

occidentale; n realitate e o negociere cu ambele
pe fondul modernizrii oraului european
n oraul nostru totul trebuie luat de la capt!

Occidentalizarea/modernizarea modului de viata / locuire;
Ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna;
Ordonarea spatiului urban dupa model occidental, pentru ca Bucurestiul sa devina o
capitala europeana.
Schimbarea imaginii orasului (echipare, expresie arhitecturala, scara)
V recomand o vizit la Muzeul Municipiului Bucureti: Vrstele oraului
Inceput de secol 19: Cind i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi
sacrificase frumoasa barba dupa moda europeana], intrind in salon [vad] cam
zece boieri, toti fumind lungi narghilele, erau asezati turceste pe podea, fiecare
linga scaunul sau, cu jobenele pe cap si cozile fracurilor intinse in jurul lor. Ca sa
fiu corect, el [gazda] trona drept pe o canapea, dar ceilalti gaseau mai comod sa
stea ghemuiti [], si, fiindca inainte nu-si scoteau turbanele de pe cap, nici nu le-
a trecut prin minte ca ar putea sa-si scoata jobenele. . (pictorul ungur Barabs
Miklos, la Bucuresti intre 1828 si 1834)
modernizarea modului de viata si a cadrului lui
modernizarea orasului
1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement, lembellissement et le
maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest
1831 - 122 000 locuitori
1878- 177.646 locuitori
1899 - 282.071 locuitori
Ritmul de constructie:
-380 cladiri /an
1831 1895 1929

modernizarea orasului: tesutul major
Amenajarea cheiurilor Dambovitei;

Taierea de noi bulevarde;
Construirea echipamentor publice
ale statului modern;
Constructia de parcuri si gradini
publice;
Importul de noi tipuri de locuinte
dezvoltate pe inaltime;
Controlul spatiului public si al

edificarii prin reglementari
moderne.
noile cheiuri ale Dambovitei
noile bulevarde
grdini publice i parcuri
Gradinile Cismigiu A. Meyer Gradinile Kisseleff
institutiile moderne ale noului stat
modernizarea oraului: esutul minor
Bulevardele si cheiurile devin un model de modernizare care iradiaza:
1890 generalizarea regimului de inaltime pentru alte strazi importante din centru
modernizarea expresiei arhitecturale
Importurile stilistice continua:

a doua jumatate a sec. XIX importul eclectismului EBA (de factura franceza)
care devine stilul oficial
- arhitecti straini
- arhitecti romani diplomati la EBA
-1891 Societatea Arhitectilor Romani
-1892 Scoala de Arhitectura
Sfirsitul sec. XIX cautarile stilistice nationale (stilul neoromanesc) incep sa
inlocuiasca eclectismul de factura clasica.
limbajul eclectic
alte importuri / neo-uri

importul unei deliberari: stilul national
stilul national
Importurile stilistice continua:

Dupa primul Razboi Mondial se importa si limbajul modernist care cunoaste o mare
aderenta.
Pe acest fond se acutizeaza si conflictul traditionalism / autohtonism modernism /
occidentalizare, care constituie o dimensiune de fond a culturii romane.
limbajul modernist
noua imagine a strazii
19121914 arh.Thophile Bradeau, 19351937 arh. Duiliu Marcu,
reglementarea oraului
Ideile orasului functionalist erau cunoscute, dar nu au fost preluate in perioada
interbelica.
Orasul s-a modernizat si s-a adaptat vietii moderne, dar s-a structurat si reglementat in
continuare dupa modele traditionale, urmarind principiile operatiilor de modernizare
urbana din Occident (mai ales Parisul celei de a doua jumatati a sec. XIX).
1921- Primul Plan urbanistic general
1927- Societatea Urbanistilor Romani
1935- Planul de sistematizare
reglementarea orasului
1921
PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL
1935
PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE : clasele de constructii
Inainte de al 2-lea razboi mondial: Bucuresti este capitala cea mai
stralucitoare, cea mai vie, cea mai eleganta, cea mai occidentala din Balcani,
desi cea mai estica. Belgrad abia incepe sa devina un mare oras european;
Sofia nici n-a incercat inca nimic in acest sens; numai Bucurestiul este asa si
inca de mult timp. Aceasta il socheaza pe orice strain care cunoaste
Peninsula. Francezul o constata cu sentimentul de doua ori agreabil de a se
gasi aproape acasa si, totusi, si oarecum altundeva. Aceasta prima impresie
este corecta. (Georges Oudard, 1935)
PANA LA CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

majoritatea transformarilor principale ale orasului sunt in
curs de desfasurare
relaia cu istoria

2
clasica inceput importuri stilistice diverse si concomitente
de sec.
19
MM
Sec. 20 Despartirea radicala MM Importul eclectismului EBA (de factura Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar
Construirea unui nou limbaj prin franceza): aproape oficializat fara distrugerea totala a orasului vechi.
opozitie cu traditia clasica - arhitecti straini Operatiile de modernizare a orasului, dupa
Orasul functionalist si principiile lui - arhitecti romani dilomati la EBA modelul oraselor occidentale:
RM 1
RM 2
relaia cu istoria
In oraul nostru totul

trebuie fcut de la capt
relaia cu istoria: o negociere cu istoria
O NEGOCIERE INTRE DOUA ISTORII:
ISTORIA AUTOHTONA, POST-BIZANTINA SI BALCANICA
si
EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL
CONDUSA CU PRAGMATISM CUMPANIT
PENTRU RECUPERAREA DECALAJULUI
n ce msur a reusit Bucuretiul s se sincronizeze rmne de discutat,

dar din aceasta negociere s-a nscut i farmecul oraului.
3. Bucuretiul sovietizat
RM 2
MM Reconstructia incepe cu o noua speranta Constructia noua respecta in linii mari
- generalizarea limbajului/ consumul modernista, care este inabusita de principiile anterioare
3
de limbaj: stilul international arhitectura stalinista:
conservatoare.

minimal
sfirsitul
POST-MODERNISMUL: principiile oficial sub semnul economicitatii si (filtrate prin Moscova)
1960 functionalist sint puse in discutie: 1974-5 BUCURESTIUL CEAUSIST
- critica limbajului stilului Alt dicteu politic, neo-stalinist: noul Critica de sus a marilor ansambluri sub
international, considerat prea stil national semnul economiei de teren:
abstract si sarac rezulta o serie de - placarea marilor cai de acces in oras
cautari de facturi diverse: o noua
libertate stilistica, in general mai
reflexiva si mai fundamentata
teoretic;
4 - indesirile
Distrugerea orasului vechi: Demolari
masive; Noul Centru Civic; artificializarea
Dimbovitei
- critica orasului functionalist 1989 BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE
traditional: spatiu public clar
formalizat (strazi, piete, etc.),
incercari de integrare dintre noile
interventii si fondul existent;
- prezervarea si revitalizarea orasului
traditional.
5
lumina vine de la rsrit
sperana modernist a reconstruciei
Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, mai radicala decit cea

interbelica, care este inabusita de arhitectura stalinista.
Cam din 1949, speranta este inabusita de dicteul politic
- Negarea / refuzul limbajului modernist ca burghez, decadent.
- Limbajul realist-socialist = continut socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice nationale si conservatoare.
- Desi orasul burghez este infierat ca purtator al inegalitatii sociale, in linii mari,
constructia noua nu afecteaza liniile de dezvoltare a orasului trasate in perioada
interbelica.
sperana modernist a reconstruciei
arhitectura sub dicteu politic
1949: Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie

1952: Nationalizarea profesiunii
Plenara din noiembrie 1952 a CC al PMR si a Consiliului de Ministri:
Hotarirea CC al PMR si a Consiliului de Ministri cu privire la reconstructia socialista a oraselor
si organizarea activitatii in domeniul arhitecturii si constructiilor
Hotarirea cu privire la planul general de reconstructie socialista a orasului Bucuresti
- institutele etatizate de proiectare si forul lor coordonator (Comitetul de stat pentru arhitectura si
constructii al Consiliului de ministri)
- Institutul de arhitectura Ion Mincu
- Uniunea Arhitectilor si revista Arhitectura
- Arhitectura sub dicteu politic
- Stilul impus: REALISMUL SOCIALIST (continut socialist n forme naionale)
Arhitectura, nvmntul, profesiunea
sunt incluse n sistem i intr sub controlul politic.
arhitectura stalinist:
realismul-socialist
coninut socialist n forme naionale
arhitectura stalinist: realismul-socialist
critica realismului-socialist, noul modernism
1953 - moare Stalin; noul secretar: Nikita Sergheievici Hrusciov
1954 - discursul lui Hrusciov la Conferinta Unionala a Constructorilor: critica realism-
socialismului (risipa a banilor poporului prin decoratii in exces, lipsa de rationalitate)
O SCHIMBARE PRUDENTA
noiembrie 1957 Plenara largita a Comitetului director al Uniunii Arhitectilor
noiembrie 1958 Plenara CC a PMR - Dej preia temele lui Hrusciov:
Principiile realismului socialist sint aspru criticate pentru lipsa lor de
eficienta economica.
Se traseaza noi principii rationale: economicitatea si industrializarea constructiei de
locuinte, confortul si expresivitatea plastica
Lucrarile deja incepute continua, dar se simplifica si isi pierd din monumentalitatea
serioasa.
Apar, inca timid, noi proiecte de locuinte
MODERNISMUL DIRIJAT
Dupa 1959 - modernismul este acceptat (dar nu si reabilitat) - devine stil oficial, dar
tot ca forma nationala a continutului socialist.
Pentru prima oara sint acceptate si ideile orasului functionalist, pentru constructia
marilor ansambluri, dar tot prin directive de la Moscova, deci in formule mai fixe.
modernismul dirijat
piee i completri de fronturi ale marilor artere
Piata Palatului 1958-60
Ansamblul Gara de N & Calea Grivitei
modernismul dirijat
piee i completri de fronturi ale marilor artere
Continuarea axei N-S
Ansamblul Circului si
soseaua Stefan cel Mare
modernismul dirijat
creterea oraului prin construcia marilor ansambluri
creterea oraului prin construcia marilor ansambluri
Balta Alba - proiectat pt. 300 000 locuitori

relaia cu istoria: negarea istoriei
O NEGATIE PARADOXALA :
retorica comunista a NOULUI nu este similara negatiei moderniste
orasul traditional = expresia unei societati bazate pe exploatare
NOUL este continutul socialist in forme nationale, deci si un recurs
la istorie. (istoria locala, mai veche sau mai noua )
FARA DISTRUGERI MAJORE ALE FONDULUI ANTERIOR
SINCRONIZAREA CU OCCIDENTUL:
ANII 45-50: o scurta perioada de sincronizare cu dezvoltarea arhitecturii occidentale
ANII 50: desincronizare prin realismul-socialist
ANII 60-INCEPUT DE 70: sincronizare si un inceput de desincronizare,
(pentru ca nu poate aparea o critica bazata pe realitate)
4. Bucuretiul ceauist
TIMPUL
EUROPEI
EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA ORASUL
RM 2
MM
- generalizarea limbajului/ consumul
de limbaj: stilul international
- reconstructia dupa principiile
3 Reconstructia incepe cu o noua speranta
modernista, care este inabusita de
arhitectura stalinista:
Negarea limbajului modernist ca decadent.
Constructia noua respecta in linii mari
principiile anterioare

conservatoare.

minimal
international, considerat prea stil national semnul economiei de teren:
reflexiva si mai fundamentata
4 - placarea marilor cai de acces in oras
- indesirile
masive; Noul Centru Civic; artificializarea
teoretic; Dimbovitei
5
traditional.
re-stalinizarea arhitecturii
1968 - declaratia din august contra invaziei sovietice in Cehoslovacia
1971 - Tezele din iulie - Mangalia: revolutia culturala
1974 - Ceausescu devine presedinte al republicii (functie nou infiintata)
o nou arhitectur naional
modernizarea prin demolare

mutilarea teatrului national

ascunderea trecutului
distrugerea trecutului
modernizarea prin demolare

noul centru civic

485 ha de oras traditional demolate, zeci de monumente
Casa Poporului
cortine de blocuri si cartiere
de blocuri indesite
dominarea naturii
artificializarea Dmboviei
TIMPUL
EUROPEI
EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA ORASUL
RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor
MM
- generalizarea limbajului/ consumul
de limbaj: stilul international
3 1945
Reconstructia incepe cu o noua speranta
modernista, care este inabusita de
arhitectura stalinista:
BUCURESTIUL SOVIETIZAT
Constructia noua respecta in linii mari
principiile anterioare

conservatoare.

minimal
international, considerat prea
4 stil national semnul economiei de teren:
- placarea marilor cai de acces in oras
- indesirile
reflexiva si mai fundamentata masive; Noul Centru Civic; artificializarea
teoretic; Dimbovitei
5
traditional.
relaia cu istoria: distrugerea istoriei
O FURIE DISTRUCTIVA FARA PRECEDENT :
O RETORICA VIRULENTA DE NEGARE A ORICAREI ISTORII ANTERIOARE:
fondul vechi este demolat
arhitectura moderna este respinsa
natura este anihilata
MASCATA DE RETORICA NATIONALISTA SI DE UN FALS RECURS LA
ISTORIE - UN FEL DE STALINISM ORIGINAL.
POZITIA FATA DE ARHITECTURA LUMII

In total si real defazaj cu modurile de abordare ale orasului, arhitecturii si
patrimoniului din occident.
Un handicap greu recuperabil pentru arhitectura romaneasca si pentru oras.
1989
5. Bucuretiul tranziiei
relaia cu istoria: motenirea
o motenire problematic
relaia cu istoria: motenirea
Vizitatorul de astazi se simte stnjenit reflectnd asupra tcerii subterane, apoi ncremenite, a
tuturor omuletilor noi ai ceausismului ce au trudit acolo si apoi s-au pierdut n decor. n fata
Casei Poporului, devenita Casa Parlamentului, unde ncepe fostul bulevard al Victoriei
Socialismului, pe trecator l cuprinde ameteala. Cu toate acestea, copacii au crescut si continua
sa creasca, fintinile mproasca cu firisoare de apa, magazinele sunt deschise, apar ctiva clienti.
Locurile sunt vii. Ameteala se datoreaza tacerii, tacerii bucurestenilor nsisi cu privire la orasul
lor. Trecutul apropiat este evitat. Centrul civic nu are o istorie a sa. Oamenii lui Ceausescu, cnd
au slavit acesta realizare , au vorbit despre cifre si nu au spus nimic despre anonimii
constructori ai acestei mari opere. Actorii au parasit scena ntr-un cortegiu tacut
DURANDIN, Catherine, Bucuresti. Amintiri, plimbari, Paralela 45, 2003
relaia cu istoria i cu viitorul
1991
Bucuretiul posed nc potenialul unei 'renateri',
tradiiile sale nefiind totui distruse sau depite. Ele
par mai degrab ngheate, att n arhitectura noului
ct i a vechiului.
Ca arhitect, Bucuretiul are pentru mine o structur
latent, care ateapt s fie dezgheat. Are nevoie
numai de o viziune arhitectural i de o nelegere
profund a nevoilor societii, pentru c singurul
pericol este acela ca orasul s fie propulsat n viitor de
metodele pieii libere, fr nelegerea importanei
trecutului ca experien trit, dincolo de domeniul
restaurrii propriu-zise."
Arh. Nick Temple, profesor la Nottingham, 1991
relaia cu istoria i cu viitorul
(din Bucarest vue par/2014, n apariie)
Uneori, Bucuretiul d impresia c e incapabil s se

integreze n timpul prezent, i asta epoc dup epoc,
iar atunci cnd o face, o face cu fora i cu dificultate.
Ca un fel de blbit, plimbrile recente prin Bucureti
reamintesc imaginile violente ale Parisului anilor 50,
60 i 70. Totul pentru automobil, o relativ indiferen
fa de istorie, o ideologie urban al crei cuvnt de
ordine e maximismul: mai nalt, mai mare, mai
departe... Punerea n aplicare strict i fr finee a
unei viziuni "moderne" a oraului.
() Oraul e brzdat de proiecte i antiere pentru drumuri rapide, radiale, inelare, poduri,
viaducte, chiar de proiecte care dau acestora malurile Dmboviei ... totul e automobil, care
domin.
() Cea mai mare catedral otodox nu va rmne dect ca omotetie a bisericilor semnate
prin ora. Broasca voind s devin bou. Georges Pompidou, n pofida regretabilelor sale simpatii
pentru modernizarea brutal, a ndrznit s inventeze un muzeu de un tip nou prin funcionare i
aspect, evitnd astfel o copie patetic a Luvrului. Bucuretiul se mulumete cu o copie, uria
ce-i drept, numai pentru a face mai nalt, mai mare ca "palatul civic.
() Guvernarea st n umbra modelelor. La Bucureti, planeaz umbra "regilor amenajatori",
mai ales a lui Ceauescu. Chiar dac cuvintele nu o spun, faptele o arat.
() Mcar dac Hala Matache ar face s se schimbe vntul
() Cea mai mare catedral otodox nu va rmne dect ca omotetie a bisericilor semnate
prin ora. Broasca voind s devin bou. Georges Pompidou, n pofida regretabilelor sale simpatii
pentru modernizarea brutal, a ndrznit s inventeze un muzeu de un tip nou prin funcionare i
aspect, evitnd astfel o copie patetic a Luvrului. Bucuretiul se mulumete cu o copie, uria
ce-i drept, numai pentru a face mai nalt, mai mare ca "palatul civic.
Vlad Nanc,
Proposal for the National Redemption Cathedral, 2004
() Guvernarea st n umbra modelelor. La Bucureti, planeaz umbra "regilor amenajatori",
mai ales a lui Ceauescu. Chiar dac cuvintele nu o spun, faptele o arat.
Proiectul alternativ Regenerare urbana pentru zona Matache Gara de Nord din Bucuresti al grupului Arhitectii Voluntari a
primit premiul sectiunii Studii si Proiecte Finalizate si Nerealizate, iar cartea Cui ii e frica de cartierul Matache? a fost
distinsa cu premiul sectiunii Arhitectura prin Cuvant. Ambele lucrari dezvolta o propunere alternativa de regenerare,
construita in jurul valorificarii traditiei si patrimoniului de arhitectura, memorie culturala si viata comunitara.
Propunerea grupului de Arhitecti Voluntari demonstreaza ca Hala Matache ramane pe amplasament fara a afecta strada
largita, asa cum a fost ea prevazuta in proiectul Primariei, ca trebuie consolidata, restaurata si redeschisa functiunii de comert.
Regenerarea este un proces complex care trebuie sa refaca logica economica si functionala, sa intareasca coeziunea sociala si
identitatea culturala a cartierului, care nu poate fi facut prin distrugere, neglijarea cetatenilor, valorilor si calitatii mediului.
http://e-zeppelin.ro/proiectul-alternativ-pentru-hala-matache-dublu-laureat-al-bnab-2012/
5 Bucuretiul tranziiei
relaia actual cu istoria pare a fi: neglijena
nepsarea
netiina
incultura
motenire pe care o distrugem n continuare

deocamdat:
ncercarea de a recupera decalajul prin preluri de forme i tehnologii, fr
discernmnt i necritic.
Privirea retrospectiv critic e limitat i nc deformat.
Cu putine exceptii, distrugerea oraului continu prin mecanismele de pia
necontrolate de o voin urbanistic bine documentat i de o viziune asupra oraului.
Logica i farmecul oraului se nteleg greu sau rar.
Arhitecii romani par s nu i asume nc temele contemporaneitii
deocamdata:
Incercarea de a recupera decalajul prin preluari de forme si tehnologii, fara
discernamint si necritic, fara a intelege istoria si caracterul orasului.
Temele contemporaneitatii par departe de arhitectura romaneasca
deocamdata:
Mainile ne sufoc
5. Bucuretiul tranziiei ?
relaia cu istoria
desen erban Sturdza
oportuniti pierdute
Concursul Bucureti 2000 (revedei cursul cu oraul postmodern)
foarte puine excepii, adesea nenelese
Casa arhitectului, arh. Dan Marin & Zeno Bogdnescu o strategie de lucru cu istoria
Casa arhitectului, arh. Dan Marin & Zeno Bogdnescu o strategie de lucru cu istoria
Casa Mincu / Sediul OAR, arh. erban Sturdza alt strategie

de lucru cu istoria
Piaa Universitii concurs 2011- premiul 1amenajare de spaiu public

Piaa Universitii concurs 2011- premiul 1amenajare de spaiu public
2016, Concurs Noul MNIR premiul 1STARH
Concurs Noul MNIR premiul 1STARH
Bucureti relaia cu istoria
?
paralela cu Parisul (de gndit)
Bucuretiul nu are nc un Bernard Marrey i un Paul Chemetov care s lucreze la un inventar
larg al patrimoniului anilor receni. Inventarul lor a marcat, de la apariia din 1976, debutul
patrimonializrii arhitecturilor modeste, care nu se bucurau de nicio consideraie pn atunci.
Politica urban n curs, chiar dac nu pare coordonat i dirijat cum a fost n cazul Parisului,
arat un abandon i un dezinteres fa de istoria formelor urbane, a esuturilor constituite, ale
arhitecturilor modeste. Istoria este redus la o simplist istorie a artei i a stilurilor, a
persoanelor i a evenimentelor, a crei consecin vizibil e multiplicarea statuilor. Sau
disneylandizarea unei pri a centrului istoric...
Lipsete Bucuretiului un Marco Ferreri care s filmeze un western in imensul spaiu viran care
nconjoar "palatul parlamentului", cu cavaleria care s strbat strada Berzei pn la ruinile
pieii Matache, celebrnd presupusa victorie asupra ultimilor apai. Punerea n scen a rnii
larg deschise a halelor pariziene i a demolrii ultimelor pavillioane Baltard nsoea insolena
generalului Cluster pn la ultima sa infrngere.
Lipsete un Jean Nouvel care s lanseze o consultare internaional care s se opun
mediocritii proiectelor oficiale invitndu-i pe arhitecii scenei internaionale s ntrevad alte
realiti posibile.
Lipsete un Andr Malraux, ministru al culturii, pentru a inventa dispozitivele legislative, ..., care
s permit instaurarea de sectoare protejate.
Lipsete, mai ales, un atelier public de urbanism care s ndrzneasc s ncredineze unui tnr
istoric, cum era Francois Loyer, o anchet care s stabileasc, cas cu cas, parcel cu parcel
i strad cu strad, calitile oraului motenit din secolul al XIX-lea. i care s fac s ias din
aceast anchet un regulament urban fin, capabil s regseasc o continuitate cu oraul
tradiional."
de aceea amintii-v de pisica de Cheshire
Succes n sesiune!
?

9-Bucuresti in Paralel-16-17 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

9-Bucuresti in Paralel-16-17 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

V urm un minunat 2017!

pentru exemplificare: Bucureti

1956-59 Realismul-socialist e pus in discutie

TIMPUL EVOLUTIA ARHITECTURII SI TIMPUL ARHITECTURA ORASUL

Grecia Traditia clasica: proiectarea cu

Sfirsit de Primele preluari din traditia clasica (odata

Sfirsit de Primele preluari din traditia clasica (odata

Place Vendome, Paris, 1702 Bucurestiul la 1850

Devine prima axa N-S a orasului,

anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Sfrit de sec.18, nceput de sec. 19

Europa Regina 1548

Boutonnire [fr.] - butonier, adic

Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand

Pare o negare a istoriei proprii n favoarea celei

n oraul nostru totul trebuie luat de la capt!

V recomand o vizit la Muzeul Municipiului Bucureti: Vrstele oraului

1831 1895 1929

Amenajarea cheiurilor Dambovitei;

Controlul spatiului public si al

Gradinile Cismigiu A. Meyer Gradinile Kisseleff

Importurile stilistice continua:

alte importuri / neo-uri

importul unei deliberari: stilul national

Importurile stilistice continua:

noua imagine a strazii

19121914 arh.Thophile Bradeau, 19351937 arh. Duiliu Marcu,

PANA LA CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

Sfirsit de Primele preluari din traditia clasica (odata

In oraul nostru totul

n ce msur a reusit Bucuretiul s se sincronizeze rmne de discutat,

1956-59 Realismul-socialist e pus in discutie

Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, mai radicala decit cea

1949: Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie

Piata Palatului 1958-60

Ansamblul Gara de N & Calea Grivitei

Balta Alba - proiectat pt. 300 000 locuitori

orasului functionalist Limbajul realist-socialist = continut

1956-59 Realismul-socialist e pus in discutie

modernizarea prin demolare

mutilarea teatrului national

modernizarea prin demolare

noul centru civic

- reconstructia dupa principiile Negarea limbajului modernist ca decadent.

1956-59 Realismul-socialist e pus in discutie

POZITIA FATA DE ARHITECTURA LUMII

(din Bucarest vue par/2014, n apariie)

Uneori, Bucuretiul d impresia c e incapabil s se

motenire pe care o distrugem n continuare

desen erban Sturdza

Concursul Bucureti 2000 (revedei cursul cu oraul postmodern)

Casa Mincu / Sediul OAR, arh. erban Sturdza alt strategie

Piaa Universitii concurs 2011- premiul 1amenajare de spaiu public

S-ar putea să vă placă și