Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Norodul, auzind aceasta, s-a nspimntat foarte si adunndu-se la un loc cu mic cu mare s-au
pogort n grab la limanul lui Climent, unde au ntmpinat pe prea Sf. Nsctoare de
Dumnezeu si Sf. apostoli care era cu dnsa. Fiind ea pe bordul corabiei, i-au adus cuviincioasa
cinstire si cznd i s-au nchinat, zicnd; O prea sfnt stpn, Maic pururea fecioar!
Spune-ne luminat cum ai nscut pe cel nencput?
Cum ai hrnit cu lapte din snul Tu pe cel ca hrneste toat fptuirea si cum ai tinut n Sf. Tale
brate pe cel ce tine n brate toat zidirea? " Atunci Maica Domnului, cea cu dar druit,
deschiznd gura a dezvluit norodului aceluia nselat de idoli toate tainele Fiului Su,
nvtndu-i s cread si s se boteze n numele Lui.
Si asa a crezut tot norodul si s-a botezat de la mic la mare, aducnd multumire Maicii Prea
Curate.
Maica Domnului le-a mai spus urmtoarele cuvinte: O fii luminati, ascultati. Acest loc a fost
sortit mie de ctre Fiul si Dumnezeul meu. Voi ns, nu veti mai rmne mult aici, pentru c pe
muntele acesta voi trimite brbati din toat lumea, ca s vietuiasc n curtie, dup chipul
ngerilor.
Dup aceasta, maica cea prea curat s-a suit n corabie, mpreun cu cei doi ucenici care o
nsoteau, si dnd ultimele povete norodului, binecuvntndu-l, a plecat spre insula Cipru.
Sf. Lazr, dup mult asteptare, zrind corabia apropiindu-se, mult s-a nveselit, vrsnd lacrimi
de bucurie. Si sosind corabia, Maica Domnului a povestit Sf. Lazr cum a fost rnduit s
mearg la muntele Athos, unde a adus pe tot norodul la credinta cea adevrat.
Sf. Lazr s-a bucurat mult, si lund blagostovenia cea mult dorit, corabia cu Maica Domnului
s-a ndeprtat de la trm, pornind spre Iaffa si apoi spre Ierusalim. Nu se stie sigur cnd au venit
primii monahi pe muntele Athos. Se bnuieste ns c ar fi venit chiar din timpul Sf. Apostol si
Evanghelist Ioan (101 dup Hr.), care nsotise pe Sf. Fecioar n cltoria Sa spre Athos.
Aceast versiune voieste s ne spun c, chiar din timpurile vechi ale erei crestine, au debarcat
aici sihastri din Asia mic, poate si din Efes, patria Sf. Evanghelist Ioan, unde viata singuratic,
contemplativ, ncepuse a se manifesta de timpuriu.
Desigur ns, c viata clugreasc de aici a luat fiint mai nti sub forma de sihstrii si de
schituri. Pe vremea mpratului Teodosie I (+395) si a sotiei sale Pulheria, existau cteva
Mnstiri, care ns au fost pustiite de barbarii nvlitori. Ctre sfrsitul secolului al VIII-lea,
venind de la Roma, Petru Athonitul, din porunca Maicii Domnului, care i s-a aratat n vis, a
gsit muntele pustiu. De aceea a trebuit s-si caute adpost ntr-o pester ntunecoas, plin de
trtoare otrvitoare, pe care numai cu rugciunea le-a alungat. Hrana sa, la nceput, a fost din
ierburi care cresteau n preajma pesterii, iar mai n urm s-a nvrednicit de hran cereasc pe
care i-o aducea ngerul Slavei, o dat la patruzeci de zile.
In a doua jumtate a sec. IX (867) vine si se aseaz la Athos, pustnicul Ioan Colibasul vestit
prin sfintenia vietii sale. Pilda lui fu urmat de altii, asa c n scurt timp nltimile muntelui au
fost populate cu sihastrii si monahii, rvnitori dup viata ngereasc, post si rugciune de zi si
de noapte, n linistea profund a muntelui.
Ca organizator al Sf. munte este considerat Atanasie din Trapezunda, care mpreun cu alti
rvnitori de viat monahiceasc, ntemeie marea mnstire Lavra, pe la anul 963.
Pentru viata sa, plin de evlavie si cuviosie, Atanasie, ca si Petru Athonitul, este trecut n rndul
Sfintilor.
Prin secolul. al X-lea, viata monahal ajunge la mare cinste. Patriarhi, arhierei, preoti, diaconi
se retrag la mnstirile Aghiorite si intr n rndurile monahilor. Lor le urmeaz mprati, printi
si boieri, care, convinsi de nimicnicia vietii acesteia, se retrag din lumea desftrilor, trind n
singurtatea muntelui sfnt, si ducnd cu dnsii averi si odoare scumpe.
Faima despre sfintenia vietii n Sf. Munte, s-a rspndit n toat lumea. Principii tutoror
popoarelor ortodoxe: Iberi, Rusi, Srbi, Bulgari si mai ales Romnii, druiesc averi
considerabile pentru zidirea si mpodobirea mnstirilor din Sf. Munte.
0 chestie care merit s fie cercetat este si interzicerea intrrii femeilor, sau femelelor n
genere, n Sf. Munte. Dup o veche traditie, pstrat prin viu grai, se povesteste c, Plagudia,
sotia mpratului Teodosie cel mare trecnd cu corabia de la Roma spre Constantinopol, s-a
abtut si pe la muntele Athos spre a vedea mnstirea Vatoped zidit de ctre sotul su.
Primit n port de ctre monahii a mers pn n tinda Bisericii, unde este pn astzi Icoana
Maicii Domnului numit vie. Aici auzi o voce tuntoare: Opreste-te si ntoarce-te napoi cci
eu sunt mprteasa muntelui acestuia. Pentru ce ai venit s tulburi linistea supusilor mei ? S
stiti c de azi nainte, nici o femeie nu va mai clca pmntul sfnt al acestui munte".
De atunci si pn azi, nici o femeie n-a mai intrat n republica monahilor a Sf. munte Athos.
Prin sec, XI-lea, Athosul si pierde caracterul de asezmnt mprtesc, curat Bizantin. Atunci
Rusii ntemeiaz aici mnnstirea lor Sf. Pantelimon, numit Rusicu, cu slujb ruseasc de pe
crti Slavonesti, pomenite nc pe la 1143.
In timpul imperiului Latin, ntemeiat de cruciati n anul 1204, monahii Sf. munte Athos au
nscris cea mai glorioas pagin a istoriei lor, luptnd si mrturisind, n ciuda tuturor
prigoanelor catolice, credinta drept mritoare de rsrit. Martiriul, mucenicia si moartea, nu i-au
putut clinti de pe temeliile credintei ortodoxe.
De atunci si pn azi, Sf. munte Athos a fost cheagul ortodoxiei de pretutindeni si centrul prin
excelent al monahismului ortodox.
CAREIA
Careia M-re greceasc numit Protatul, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Ctitorul ei
dintru nceput, a fost mpratul Constantin cel Mare (324-337). In 361 , pe vremea patriarhului
ariean Eudoxiu a fost arsa. A fost zidit ns de ctre mprati Bizantini. La nceput a fost un
schit, mai trziu avndu-se n vedere locul unde se afla, cu sfatul ntregului Sf. Munte s-a
hotrt a se socoti catedrala orasului Careia. Chiliile sunt locuintele ieromonahilor slujitori ai
administratiei centrale a Sf. Munte. In tinda bisericii se vd mormintele clugrilor martiri, care
au mrturisit credinta dreapt, contra unirii cu Roma. Deasupra mormntului ard necontenit 4
candele mari. Biserica a fost pictat de maestrul Emanuel Panselin si se ntretine de ctre
celelalte M-tiri mari ale Athosului, ca, catedral central. In vechime i-a fost nchinat M-rea
Cotroceni din Bucuresti si Sfintii 3 Ierarhi din Iasi. Biblioteca Careei este veche si foarte
bogat. Aici se afl arhiva antichittii si actele secrete ale M-rei pe care clugrii le pstreaz cu
mare grije neartndu-le la nimeni. In timpul rzboiului mondial (1914-918), englezii au silit pe
clugri s le arate aceste acte, pe care le-au fotografiat si apoi le-au napoiat. Aici se gseste si
primul tipic al Sf. Munte (targos). Are si 42 manuscrise grecesti pe pergament din sec. XII-XlV-
lea si multe altele. Aici se afla mormintele sfintilor martiri ucisi de Ioan Vecos in 1204 caci s-au
opus latinizarii Sfantului Munte.
Icoana "Axion Estin"
este legata de minunea
icoana se afla la
Chilia Adormirii Maicii
Domnului langa schitul
Sf. Andrei, in anul 980.
Un ucenic se ruga in
fata icoanei cu rugaciunea
"Ceea ce esti mai
cinstita decat heruvimii
si mai marita fara de
asemanare decat
serafimii care fara
stricaciune pe
Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim."
Atunci apare Arhanghelul Gavriil in chipul unui calugar si ii spune sa se roage asa "Cuvine-se
cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu , cea pururea fericita si
preanevinovata si maica Dumnezeului nostru" la care sa adauge "Ceea ce esti mai cinstita...",
dar ucenicul nu a retinut exact cantarea , atunci ingerul a scris cu degetul pe o lespede de piatra
aceasta cantare . Aceasta piatra se pastreaza si in zilele noastre.
In Lunea luminata se face litanie in Careia cu aceasta icoana, iar pe 24 oct. la Tesalonic.
Biblioteca
Moate i odoare
"Econoama" - Sf. Athanasie fiind ngrijorat din pricina banilor care nu ajungeau,
Maica Domnului i-a grit : "Nu te ntrista, Athanasie, de acum eu voi fi economul acestei
mnstiri " - i de atunci pn n zilele noastre mnstirea nu are econom.
"Portria" - Un turc a tras n icoana cu pistolul i al treilea glonte s-a ntors i l-a lovit pe el.
MNSTIREA VATOPED
"Pantanassa" icoana
vindecatoare de cancer
si boli incurabile
"Izbavitoarea celor
deznadajduiti"
Theotokos
"Elaiovritissa"
"Izvoratoarea de mir"
a izvorat ulei pe
timpul foametei
"Vimatarissa"
MNSTIREA IVIRON
MNSTIREA HILANDAR
MNSTIREA DIONISIU
MNSTIREA XIROPOTAMU