Incubaia artificiala

Procesul de dezvoltare embrionara, de la zigotul cu viata latenta

din oul fecundat i pn la stadiul de pui sau boboc de o zi cu viabilitate
normal se numete incubaie; acest proces se poate desfura numai sub
influena anumitor factori fizici de mediu i ntr-o perioad bine determinat
de timp, caracteristic fiec\rei specii sau chiar rase de psri.
Incubaia oulor poate fi natural, cnd factorii fizici necesari
dezvoltrii embrionului sunt asigurai de pasrea cloc i artificial, cnd
aceti factori sunt produi de maini speciale, numite aparate de incubaie.

Tehnica incubaiei artificiale a oulor de gin

Istoricul incubaiei artificiale

Primele date privind practicarea incubaiei artificiale provin din

China,unde, cu mult nainte de anul 2000 .e.n., se utilizau cuptoare de
diferite capacitai, realizate din lut ars, cu cte dou ncperi suprapuse; n
ncperea de 535c24f jos se fcea focul,iar n cea de sus se introduceau
oule, aezate ntr+un co, pe fundul cruia se punea un strat de pmnt
cu rol de meninere constant a temperaturii de incubaie.

n couri, oule erau pstrate 11-16 zile (11 zile oule de gin, 13
zile oule de ra i 16 zile oule de gsc), dup care erau trecute pe
sertare, n vederea eclozionrii. Din ziua a 4-a de incubaie, se proceda la
ntoarcerea oulor de 5 ori n 24 de ore, operaiune ce se ntrerupea nainte
de ciocnirea cojii minerale. Controlul temperaturii se realiza n mod empiric,
prin atingerea ctorva ou luate la ntmplare din couri, de pleoapa
operatorului, aceasta avnd o temperatur apropiat de cea specific
incubaiei..

Preocupri pentru obinerea puilor prin incubaie artificial au

existat i n vechiul Egipt. Astfel, Aristotel amintete n scrierile sale c
egiptenii, cu 400 de ani .e.n., practicau incubaia artificial a oulor n
grmezi de blegar, ulterior, tehnica a fost perfecionat, n sensul c,
oule erau puse la incubat n vase de lut, care la rndul lor se ngropau n
blegar (Pliniu cel Btrn).
 Incubarea artificial a oulor n Egipt nu s-a oprit la acest nivel de
dezvoltare, ci s-au cutat diferite soluii tehnice, pn s-a ajuns la
construirea unor adevrate staii de incubaie, cu capaciti de 100.000 de
ou pe serie, n care incubatoarele se prezentau sub forma unor cuptoare
speciale. Aceste cuptoare erau confecionate din crmizi i aveau pereii
dubli,ntre care se interpunea un strat izolator de nisip uscat, argil uscat
sau de paie tocate. n centrul fiecrui cuptor se gsea un coridor, folosit i
pentru uscarea puilor dup ecloziune. De o parte i de alta a coridorului
erau dispuse compartimentele de clocit (cte dou de fiecare parte,
suprapuse) ; n compartimentul de jos se puneau oule la clocit, iar n cel
de sus se fcea focul, astfel nct cldura radia de sus n jos, soluie
tehnic preluat i la incubatoarele moderne.

Egiptenii cunoteau importana ntoarcerii oulor i practicau

mirajul. Verificarea temperaturii se fcea, mai ales, cu ajutorul simurilor,
dar i prin intermediul unui ,,termometru, la care partea activ era
alctuit dintr-un amestec de untdelemn i seu, ntr-o anumit proporie.
 Grecii i romanii au avut i ei ncercri de nmulire a psrilor pe
cale artificial, prelund metodele egiptene de incubaie a oulor n
blegar, rezultatele obinute nu au fost cele scontate, dat fiind diferenele
climatice dintre aceste ri i Egipt.

Adevrata revoluie tehnic n construcia aparatelor de incubaie a

fost marcat de descoperirea termoregulatorului cu band bimetalic de
ctre Bounemain n 1873, dar mai ales a capsulei termostatice n 1881,
de ctre Hearson.Aceste descoperiri au stat la baza fabricrii incubatorului
lui Voitellier n 1877, dar i a unei serii ntregi de incubatoare de suprafa,
cu capaciti de pn la 200 ou pe serie

Pn la nceputul celui de-al doilea rzboi mondial, n ara noastr

se importau numai incubatoare de suprafa, de mic capacitate. ncepnd
cu anul 1949 s-a trecut la importul masiv de incubatoare de volum, de
tipurile Nickerl, Petersime, Gergely, Bismark de mare capacitate, dar n
paralel, a fost demarat construcia pe plan local a unor incubatoare
originale, precum : B-36, B-60, B-30, D-3, C.M.O. etc.
 La ora actual, n ara noastr exist un sector industrial destul de
bine pus la punct, n care sunt produse aparate de incubaie cu capaciti
variabile, de la cele destinate uzului familial i pn la incubatoare specifice
unitilor avicole de tip industrial, realizate sub licen Buckeye

n practica avicol, majoritatea staiilor de incubaie funcioneaz

dup principiul seriilor de incubaie, respectiv, introducerea n acelai
aparat a unor arje successive de ou, dar exist i staii unde se aplic
sistemul de lucru all in-allout (totul plin, totul gol),potrivit cruia fiecare
incubator se ncarc de la nceput la capacitatea proiectat, urmnd ca la
momentul transferului s se fac trecerea oulor cu embrionii normal
dezvoltai n eclozionatoarele aferente.

Regimul de incubatie

Dezvoltarea normala a unui embrion poate avea loc numai in

anumite conditii, bine determinate, de temperatura, umiditate relativa a
aerului, schimb de gaze, pozitie a oualor si intoarcerea acestora, factori
care alcatuiesc impreuna regimul de incubatie. Practic, incubatia artificiala
a "copiat" microclimatul pe care pasarea-closca il asigura oualor si prin
urmare, in cadrul analizei factorilor fizici de incubatie vor fi facute referiri si
la nivelul acestora in clocitul natural.

1. Temperatura
Caldura reprezinta principalul factor fizic de microclimat care
determina reluarea dezvolt\rii embrionare ce este incetinita imediat dupa
expulzarea oului. Astfel, intr-un ou fecundat si mentinut la o temperatura ce
depaseste +270 C, cresterea embrionului se desfasoara intr-un ritm normal;
scaderea temperaturii la o valoare sub +210 C determina incetarea
dezvoltarii embrionare, care este reluata numai atunci cnd temperatura
ajunge la +26,50 C.
Prin urmare, variatiile in plus sau in minus ale temperaturii fata de
cea normala, duc la diminuarea indicilor de incubatie, dar si la scurtarea
sau prelungirea duratei normale de dezvoltare embrionara.
Temperatura in incubatia naturala. Temperatura corporala a
clostilor (maurata rectal) este de +40,8 +40,5 0C la inceputul incubatiei, dar
scade progresiv catre sfrsitul acesteia, ajungnd la valori de
+40,3+40,10C.
 Temperatura in incubatia artificiala.
In incubatoare, caldura este produsa artificial (de regula, cu rezistente
electrice) si ajunge la nivelul oualor prin convectie. Temperatura optima
unei dezvoltari embrionare normale este de +37,5+38, 00C; aceasta este o
valoare medie deoarece, la inceputul incubatiei este necesar un aport mai
mare de caldura, dupa care (de regula ziua a 10-a de incubatie),
temperatura se reduce, consecutiv cresterii caldurii biologice produse de
fiecare embrion in parte.
Cea mai mare sensibilitate fata de temperaturile ridicate o au
embrionii din ouale de palmipede, datorita continutului mare de lipide din
galbenus.
 Incubatoarele de suprafata-distributia caldurii este pasiva deoarece
ventilatia este
naturala; prin urmare, in aparat vor exista straturi de aer cu temperaturi
diferite, mai mari la nivelul superior si mai mici la cel inferior. Datorita
acestei stratificari, intre partea superioara a oului (este asezat orizontal) si
cea inferioara vor fi diferente de +1+3 0C, motiv pentru care temperatura
masurata la partea superioara a oului (considerata temperatura de lucru)
va fi mai ridicata (+38+39,50C) dect media indicata anterior.

Incubatoarele de volum- repartizarea caldurii se face artificial, prin

ventilatie mecanica, ouale primind acelasi nivel de temperatura pe toata
suprafata lor si de aceea, temperatura va fi ceva mai redusa
+37,5+37,70C, dar cu conditia asigur\rii anumitor valori pentru ceilalti
parametri de incubatie, respectiv: 60% umiditate relativa, 21% oxigen,
maxim 0,5% bioxid de carbon si o viteza de circulatie a aerului de 3-5
m/min.; daca acesti parametri ramn constanti, dar se modifica
temperatura in plus sau in minus, se reduc mult indicii de incubatie, mai
ales la valori ce se apropie de +35,50C sau +39,70C.
Temperatura maxima mortala pentru embrioni (masurati in centrul
oului) este de +41,1+43,30C. Efectul suprancalzirii se manifesta prin
accentuarea ritmului de dezvoltare al embrionilor, insotita de cresterea
cantitatii de CO2 degajat, scaderea capacitatii de ecloziune si marirea
frecventei de aparitie a embrionilor anormali inca din primele zile de
incubatie.
Reactia embrionului fata de cresterea temperaturii este diferita de la o
etapa de dezvoltare la alta: in primele 19 zile reactioneaza asemanator
animalelor cu snge rece, marind eliminarea de CO2; din ziua a 19-a si
pna la ecloziune este neutru (cresterea temperaturii externe nu
influenteaza productia de CO2); dupa ecloziune, puiul reactioneaza la
temperaturi ridicate ca si animalele cu snge cald, adica isi reduce
productia de CO2.
Scaderea temperaturii este suportata mai bine de catre embrioni, care
isi incetinesc ritmul de dezvoltare; daca este intrerupta accidental
functionarea sistemului de incalzire, embrionii pot rezista 10-12 ore la o
temperatur\ de +20+210C, cu o reducere a capacitatii de ecloziune de
numai 3-3,5%.
Temperatura minima mortala pentru embrioni este de +1+5 0C, cnd
mor 50% din embrioni si se pericliteaza ecloziunea la ceilalti, dupa 95
minute (la vrsta de o saptamna) si dupa 70-80 minute la vrste mai mari.
 Umiditatea aerului

Umiditatea in incubatia naturala. Umiditatea din cuibar variaza intre 30

si 50% la gaini si curci si intre 40 si 80% la rate si gste, dupa cum pasarea
este asezata sau nu pe cuibar.
Acest nivel de higroscopicitate este asigurat de vaporii de apa din aerul
atmosferic, mai ales ca sezonul de clocit coincide cu perioadele umede ale
prim\verii. Deficitul de umiditate este acoperit de ou prin evaporarea unei
proportii insemnate a apei continuta de albus, cale pe care ouale pierd in
intreaga perioada de incubatie 16-17% sau chiar 19-22% din greutatea lor
initiala; aceste pierderi sunt normale si asigura o buna ecloziune. Pierderile
de apa peste limitele amintite sunt daunatoare si de aceea, in sezoanele
secetoase, se impune cladirea cuibului pe o brazda de p\mnt (sau
umezirea pamntului de sub cuib) sau peste un snop de verdeata, care sa
cedeze treptat asternutului o parte din apa continuta.
Umiditatea in incubatia artificiala. Asa cum a fost amintit, in incubatia
artificiala nivelul temperaturii este mai scazut dect cel din incuba]ia
naturala si mult mai constant, mai ales fara abateri in plan superior. Prin
urmare, cantitatea de vapori rezulta si din pierderile de apa ale albusului
sunt mult mai mici si de aceea, valoarea umiditatii din aparate trebuie sa fie
ct mai uniforma.
Atunci cnd se respecta si ceilalti factori fizici de incubatie, cea mai
buna dezvoltare embrionara se realizeaza la umiditatea relativa de 61% cu
limite cuprinse intre 56% si 66%, functie de etapa de incubatie; in perioada
de ecloziune, umiditatea trebuie ridicata la valori de 65-70%.
Excesul de umiditate in asociere cu suprancalzirea indelungata este
una dintre cele mai grave greseli de incubatie, determinnd mortalitatea in
masa a embrionilor in perioada de ecloziune, ct si scaderea viabilitatii
puilor eclozionati, ca urmare a activarii germenilor specifici diferitelor boli.
Puii obtinuti din oua incubate la supraumiditate au o greutate mai mare,
dar si un continut in calciu exagerat, multi dintre ei murind asfixiati in coaja
inainte de ciocnire, din cauza lichidelor de excretie care, neputndu-se
evapora, sau
acumulat in oua.
La depasiri nu prea exagerate ale umiditatii se poate constata o
aparentai mbunatatire a ecloziunii, insa viabilitatea puilor este mult
diminuata, inregistrndu-se si o rata crescuta a mortalita]ii pe timpul
cresterii lor. Evaporarea masiva a apei din ou duce la concentrarea
substantelor nutitive, iar nutritia embrionului cu elementele continute de
albus este nesatisfacatoare. Puii ciocnesc mai greu coaja si multi nu au
puterea sa eclozioneze datorita uscarii membranelor cochiliere; cei care
eclozioneaza au o greutate subnormala.
Nivelul umiditatii dintr-un incubator este dependent de cel al temperaturii
asigurate, dar si de valoarea umiditatii din sala incubatoarelor. Ouale vechi
(au pierdut apa pe timpul pastrarii), cele spalate, precum si ouale de
palmipede au nevoie de un regim de umiditate cu cel putin 5% mai ridicat
dect cel normal.

Ventilatia

Chiar de la inceputul dezvoltarii, intre embrioni si mediul de incubatie

are loc un schimb de gaze, in sensul ca, absorb oxigen si elimina bioxid de
carbon; acest schimb este redus la inceput, dar se intensifica treptat, mai
ales din momentul inchiderii alantoidei si ajunge maxim in ultima zi de
incubatie, odata cu trecerea la respiratia pulmonara.
Ventilatia in incubatia naturala. Pe cuib, closca sta cea mai mare parte din
timp cu penajul infoiat, realiznd in jurul oualor un spatiu restrns si destul
de bine izolat fata de mediul extern. Totusi, compozitia aerului din cuib
difera de cea a aerului atmosferic, in sensul ca bioxidul de carbon variaza
intre 0,2-0,7% (cu limite de 0,15-1,43%), fata de 0,03-0,04% ct este acest
gaz in aerul atmosferic.

Ventilatia in incubatia artificiala. Rolul ventilatiei este mai complex,

deoarece, pe lnga asigurarea unei proportii optime a aerului in aparat,
trebuie sa realizeze si o distributie uniforma a temperaturii si umiditatii la
nivelul tuturor oualor din incubator. Prin urmare, desi se depasesc cerintele
pentru purificarea aerului, cu ct capacitatea unui incubator este mai mare,
cu att va creste rata ventilatiei in scopul conditionarii termice si
higroscopice a aerului.
Continutul in oxigen al aerului din incubator trebuie sa fie acelasi cu cel
al aerului atmosferic (21%), orice abatere influentnd negativ ecloziunea.
Bioxidul de carbon este necesar embrionului intr-o proportie ceva mai mare
dect cea din aerul atmosferic, deoarece actioneaza favorabil asupra
metabolismului protidelor si al calciului. Sub actiunea cumulativa a
umiditatii si a bioxidului de carbon din incubator, carbonatul de Ca din coaja
se transforma in bicarbonat, forma sub care este mai usor folosit de catre
embrion, iar in plus, coaja se subtiaza facilitnd schimburile de gaze, dar si
ciocnirea ei la ecloziune.
 Cnd concentratia bioxidului de carbon din incubator este apropiata de
cea a aerului atmosferic, ciocnirea oualor este anevoioasa, multi pui murind
in coaja sau au o calitate inferioara (cei eclozionati). La concentratii de
0,9%, bioxidul de carbon devine nociv, la 1% mortalitatea embrionara se
accentueaza, la 1,5 % mortalitatea este evidenta, iar la 5% este totala.
Cea mai buna dezvoltare a embrionilor se obtine atunci cnd mediul din
incubator contine 0,5% CO2, cu limite de 0,3-0,8%.
Incubatoarele de suprafata, sunt prevazute cu orificii de admisie si de
evacuare judicios amplasate si dimensionate; miscarea aerului este
imprimata de diferenta de temperatura din interiorul lor (+38+390C) ai
sala incubatoarelor (+18+220C); cu ct aceasta diferenta este mai mare,
cu att ventilatia va fi mai activa.
Cum sursa de caldura este amplasata la partea superioara a
incubatorului, iar caldura trebuie dirijata in jos, este necesar ca orificiile de
admisie sa fie dispuse deasupra sau lateral sursei de caldura, iar cele de
evacuare, in partea inferioara a aparatului.
Incubatoarele de volum, sunt prevazute cu ventilatoare de diferite
puteri, in functie de capacitatea aparatelor si pot fi amplasate in partea
superioara a acestora, pe peretele din spate, pe cei laterali sau chiar in
mijloc; indiferent de amplasament, traseul aerului este identic: aerul
proaspat (preconditionat sau nu) este absorbit de ventilatoare din galeriile
de admisie, trecut apoi peste sursa de incalzire si dupa caz, peste cea de
umidifiere, iar dupa aceea este directionat spre pardoseala sau peretii
laterali. Masa de aer proaspat va trece printre sitele cu oua cednd
caldura, umiditate si oxigen, prelund in acelasi timp bioxidul de carbon
rezultat din respiratia embrionilor; o parte din aerul ajuns in dreptul
ventilatoarelor reintra in circuit, iar restul este eliminat prin orificiile de
evacuare plasate in tavanul incubatorului.
Viteza de circulatie a aerului se recomanda si fie de 0,1-1,8 m/sec.
~n statiile de incubatie clasice, fara mediu controlat, volumul de ventilatie
trebuie sa fie de 475 m3/ora la incubatoarele IV-60 si de 130 m3/or\ la
eclozionatoarele EV-60; din aerul introdus, incubatorul foloseste numai
40%, iar eclozionatorul 24%, restul fiind aer de circulatie ti de spalare a
mediului.
La statiile cu mediu controlat, volumul de ventilatie poate fi redus cu
50% pentru sala de incubatie si cu 30% pentru sala eclozionatoarelor,
deoarece nu mai este necesara spalarea aerului din fata aparatelor.
 Intoarcerea oulelor

La ecloziune sau in momentul transferului in eclozionatoare (cazul

incuba]iei artificiale) intoarcerea se suspenda pentru a da posibilitate
embrionului de a-si fixa pozitia de ecloziune. Daca se continua intoarcerea,
puiul nu mai are posibilitatea de a se orienta cu ciocul in sus si atunci nu
mai poate ciocni coaja datorita pozi]iei anormale, ori ciocneste in partea de
jos unde lichidul alantoidian poate lipi spartura din coaja sau chiar ciocul
puiului, asfixiindu-l.

Intoarcerea oualor in incubatia naturala. In cuibar, ouale stau paralel cu

solul, dar usor oblic, pozitie ce este accentuata de forma concava a
cuibului. Pe masura ce incubatia avanseaza, pozitia oblica a oualor este tot
mai evidenta datorita maririi camerei cu aer; aceasta nu creste uniform fat
de axul longitudinal, ci se extinde pe una din pri. Prin urmare, embrionul
i substanele nutritive neconsumate se aglomereaz spre vrful ascuit
modificnd centrul de greutate al oului, mrindu-se astfel i unghiul fa de
orizontal.
Cloca rotete oule n jurul axului longitudinal al acestora, din prima i
pn n ultima zi, cu ocazia schimbrii poziiei lor n cuib; intervalul dintre
dou ntoarceri este de 30-80 minute, iar unghiul de ntoarcere este diferit
pentru fiecare ou i pentru fiecare ntoarcere, de la 1800 la 00 (cnd oul nu
este ntors sau este ntors la 3600).

ntoarcerea oulor n incubaia artificial. La incubatoarele de suprafa,

oule se aeaz pe site n poziie orizontal, fiind ntoarse sub un unghi de
1800. La cele de volum, oule se dispun vertical, cu vrful rotunjit n sus,
iar ntoarcerea se face la un unghi de 900 (450 dreapta + 450 stnga);
ntoarcerea oulor sub un unghi mai mic duce la scderea indicilor de
incubaie.
ntoarcerea oulor poate s nceap nc din prima zi de incubaie, dei
exist opinia c este mai bine ca aceast operaiune s nu se fac n
primele dou zile. Suspendarea ntoarcerii se face din momentul cnd
oule sunt transferate n aparatele de ecloziune, pentru a permite puiului
s adopte poziia convenabil ciocnirii oului (cu ciocul ndreptat n sus, spre
camera cu aer); dac oul se ntoarce i dup ce puiul i-a fixat pozi]ia de
ecloziune, el nu mai are timpul necesar i nici posibilitatea de a-i alege
direcia normal de ciocnire a oului.
Aparate de incubaie

Incubatoarele pot fi clasificate dup mai multe criterii, dar totui,

elementul principal de difereniere rmne modul de aezare a oulor pe
sitele de incubaie; din acest punct de vedere, ele pot fi mprite n dou
grupe mari, respectiv:

- incubatoare de suprafa (cu repartizare natural a cldurii) - oule se

aeaz ntr-un singur plan, n poziie orizontal, ntoarcerea efectundu-se
manual. Dup sursa de nc\lzire ele pot fi: cu aer cald, cu ap cald sau
electrice, iar dup capacitate se pot mpri n: incubatoare mici (20-200
ou), mijlocii (300-600 ou), mari (700-2.000 ou) i foarte mari (peste
2.000 ou\).
Incubatoarele de suprafa funcioneaz i ca eclozionatoare,
necesitnd numai modificarea regimului de temperatur i umiditate,
precum i transferarea oulor pe sertarele de ecloziune;

- incubatoare de volum (cu repartizare artificial a cldurii) - oule sunt

aezate pe sertare suprapuse, n poziie vertical, fiind ntoarse cu ajutorul
unor dispozitive speciale, acionate manual sau mecanic. Din punctul de
vedere al capacitii, incubatoarele de volum se mpart n: mici (600-1.200
ou), mijlocii (2.500-4.000 ou), mari (6.000-10.000 ou) i foarte mari
(12.000-80.000- 150.000 ou); dup modelul constructiv, dar n corelaie cu
capacitatea total, aceste incubatoare pot fi:
incubatoare tip dulap, cu capaciti pn la 10.000 ou;
incubatoare tip camer, cu capaciti peste 10.000 ou.

Incubatorul de suprafata

Incubatoarele de suprafata se caracterizeaz prin repartiia natural a

cldurii, fr ajutorul ventilatoarelor. La aceast categorie de incubatoare
sitele sunt dispuse in acelai plan. Sursa de nclzire este amplasat la
partea superioar a incubatorului, iar cldura se repartizeaz de sus in jos.
Circuitul aerului se realizeaz cu ajutorul orificiilor de ventilaie.n aparat vor
exista straturi de aer cu temperaturi diferite, mai mari la nivelul superior i
mai mici la cel inferior. Datorit acestei stratificri, ntre partea superioar a
oului (care este aezat orizontal pe sitele de incubaie) i cea inferioar vor
fi diferene de +1++3C, motiv pentru care temperatura msurat la partea
superioar a oului (este considerat temperatur de lucru) vafi mai ridicat
(+38++39,5C) dect cifra medie indicat anterior.

Incubatorul Cremat 600

CREMAT 600 ( incubator de suprafa)

1 - rezervor pentru ap; 2 - coul de tiraj al lmpii; 3 - plnie pentru

ap; 4 - conducta de ap cald; 5 - calorifer ; 6 - orificii de ventilaie;
7 - ntreruptor cu mercur; 8 - capsul termostatic ; 9 - jgheab de
ap; 10 - surs de nclzire; 11 - conducta de revenire a apei n
rezervor; 12 - orificii de aerisire; 13 - clapet de reglare a orificiilor de
ventilaie; 14 - sertar pentru ou; 15 - sertar de uscare a puilor
eclozionai; 16 tvi cu ap pentru umidificare

Capacitatea: 600 ou

Construcie: cutie cu perei dubli din lemn de brad, cptuii cu

material termoizolant, prevzut cu picioare de susinere. Este
prevzut cu mai multe compartimente, n funcie de capacitate. n
fiecare compartiment se introduce pe suportul superior sita de
incubaie, iar pe suportul inferior sita de ecloziune.

Gabaritul: 3.3749041.017 mm.

nclzirea

Sistemul de nclzire este format dintr-un rezervor pentru ap (cu perei

dubli, confecionat din tabl) i dintr-un cadru dreptunghiular confecionat
din eav cu diametrul de 4-6 cm, montat n partea superioar a
compartimentelor, sub tavan.

Conducta de alimentare cu ap cald a acestui ,,calorifer pleac de la

partea superioar a rezervorului. Conducta de revenire a apei n rezervor
ajunge la partea inferioar a rezervorului. La partea superioar, rezervorul
are un orificiu cu plnie pentru alimentarea cu ap.

Sursa de cldur, amplasat sub rezervorul de ap poate fi o lamp cu

petrol, un arztor cu gaz sau o rezistent electric

Fiecare compartiment al incubatorului are la partea superioar un

orificiu de evacuare al aerului, prevzut cu un cpcel. Acesta se ridic
numai cnd capsula termostatic a compartimentului respectiv acioneaz
asupra lui printr+un sistem de prghii. Cnd temperatura depete
regimul optic de incubaie, amestecul de alcool i eter din capsul fierbe,
trece n stare gazoas, destinde pereii capsulei, iar tija acesteia
acioneaz sistemul de prghii. O capsul termostatic suplimentar este
prevzut pentru sursa de nclzire. Prin sistemul propriu de prghii, ea
nchide capacul coului de tiraj al rezervorului de ap cald, atunci cnd se
depete temperatura optim de incubaie. Dac temperatura scade sub
normal, deschide acest capac, intensificnd arderea.

Cnd nclzirea se face cu rezisten electric, capsula acioneaz un

ntreruptor basculant cu mercur, integrat n circuitul rezistenei.

n partea inferioar a fiecrui compartiment al incubatorului se afl un

orificiu de evacuare al aerului viciat, prevzut cu o clapet reglabil
(manual). Pe peretele posterior al compartimentelor sunt prevzute orificii
de admisie a aerului proaspt.

Umidificarea

n timpul incubaiei, umidificarea se realizeaz prin evaporarea din dou

jgheaburi de tabl, care sunt fixate n partea superioar a pereilor laterali
ai compartimentelor.

n timpul ecloziunii se suplimenteaz umidificrea prin evaporarea apei

introduse n tava de tabl aezat pe podeaua compartimentului, sub sita
de ecloziune.

Ventilaia

Admisia aerului se efectueaz prin orificiile de admisie de pe peretele

posterior al cutiei incubatorului, iar evacuarea prinorificiul de evacuare din
tavan i orificiul de evacuare din pardoseal. Jiecare compartiment are
asemenea orificii de ventilaie, a cror deschidere este corelat cu
temperatura din compartimentul respectiv.

Aezarea oulor pe sit i ntoarcerea

Pe sita de incubaie (format din ram d lemn de brad i ipci

longitudinale pentru susinerea oulor), oule se aeaz n poziie
orizontal, cu camera de aer n aceeai direcie.

Cnd puii eclozioneaz, cad printre aceste ipci, pe sita de ecloziune,

aezat pe suportul inferior i rmn acolo pn la uscarea pufului. Sita de
ecloziune are ram din lemn de brad i fiind din plas de srm.
ntoarcerea oulor se face manual, de 3 ori pe zi, la un unghi de 180,
adic de pe o fa pe alta.

Incubatoare de mic capacitate

n ara noastr sunt utilizate o serie ntreag de aparate de incubaie

autohtone sau din import, acestea din urm fiind produse de firme cu
renume n domeniu. Dat fiind faptul c, nc, majoritatea unitilor avicole
folosesc aparate de incubaie de provenien romneasc i cum acestea
au, n general, aceleai principii constructive i de funcionare ca i cele din
import, n cele ce urmeaz vor fi prezentate numai aparatele de incubaie
produse`n ara noastr.
Incubatoarele cu capacitate redus se utilizeaz pentru incubarea
oulor provenite de la diferite specii de psri, cu anumite modific\ri, de la
caz, la caz.
Aparatul CLEO 5 este produs de S.C. Industria Produselor
Electronice i Electrotehnice-Curtea de Arge, iar incubatoarele de tip I.V.
120; I.V. 1,2 i I.V. 5 M sunt realizate la S.C. INCRO S.A.-Arad;
prezentarea modului de exploatare al acestor aparate respect
instruciunile furnizate de ctre unitile productoare.

Incubatorul electric CLEO-5

Caracteristici constructive:
Este alctuit din dou compartimente suprapuse (corp i capac)
realizate din material plastic.
Prin construcie, compartimentul inferior este prevzut cu dou alveole
pentru ap (A i B), deasupra crora se gsete grtarul pe care se aeaz
oule. n interiorul compartimentului superior (capacul) este amplasat
ventilatorul i rezistena de nclzire; pentru a preveni contactul direct dintre
puii eclozionai i paletele ventilatorului sau rezistena electric, cele dou
componente sunt protejate cu o plas din srm.
Pe capacul aparatului se afl dispus cutia modulului electronic de
reglare a temperaturii, care este prevzut i cu un led de semnalizare ce
indic prezena sau lipsa tensiunii n aparat, precum i un buton de reglare
a termostatului.

.
 Caracteristici tehnice:
- Capacitate maxim - 60 ou de g\in;
- 50 ou de ra;
- 42 ou de curc;
- 30 ou de gsc.
- Temperatur reglabil: +35+45oC 0,1oC.
- Umiditate relativ: - 60-65% cu ap numai n alveola A (din mijloc);
- 70-80% cu ap numai n alveola B (din margine);
- 80-85% cu ap n alveolele A i B.
- Tensiune de lucru: 220v / 50Hz.
- Consum de energie electric\: maxim 1,8 kW/24 ore (la o temperatur
ambiental de +20oC).

Umiditatea este asigurat prin evaporarea pasiv a apei din alveole,

care se umplu difereniat, n funcie de perioada de dezvoltare embrionar
dar i de specie.
 Incubatorul I.V. 1,2

Caracteristici constructive:
Este un incubator de capacitate medie, confecionat din panouri duble
de P.A.L. melaminat, ntre care se gsete un strat de material
termoizolant.
Pe peretele frontal este amplasat ua de acces, termometrul de tip
clocitoare, patru orificii de admisie i evacuare care au posibilitatea de
reglare a debitului de aer i dou leviere pentru ntoarcerea manual a
oulor.
La interior, se gsesc dou rnduri de stelaje articulate, pe care pot fi
introduse 20 site de incubaie sau acelai numr de sertare pentru
ecloziune; pe peretele din spate se afl montat ventilatorul cu rezisten]a de
nclzire, iar pe pardoseal este tava pentru ap.
Caracteristici tehnice:
- capacitate: 1.200 ou gin;
- dimensiuni de gabarit: - lungime 900mm
- lime 1.000mm;
- nlime 1.600mm;
- puterea rezistenei de nclzire: 1,2kW;
- turaia motorului electric: 1.400 rot/min.;
- reglajul temperaturii din incubator: +36+40 oC;
- precizia termoregulatorului: 0,2oC;
- tensiunea normal a reelei: 220V.
 Fluxul tehnologic din staiile clasice de incubaie

1. Recepia oulor. Sala de primire a oulor este prevzut cu surse de

nclzire i ventilaie i este dotat cu crucioare mobile pe care se aeaz
cofrajele cu ou. Dup recepia cantitativ a "materiei prime" (oule pentru
incubaie), se procedeaz la dezinfecia prin formolizare, urmat de
aerisirea ncperii i transferarea crucioarelor cu ou n depozitele de
pstrare; ntre fumigaie i transferul oulor n depozitul rece trebuie lsat
o scurt pauz deoarece, diferena de temperatur dintre cele dou
ncperi poate provoca ruperea alazelor sau chiar moartea embrionilor.

2. Depozitarea oulor. Se face n sli speciale, cu posibiliti de reglare

a factorilor de microclimat n funcie de durata de pstrare a oulor; pentru
a menine intacte calitile oulor, timpul de pstrare trebuie s fie de sub 4
zile.

3. Sortarea i aezarea oulor pe sitele de incubaie. Mobilierul

ncperii de sortare este alctuit din: mese, crucioare mobile de transport
a cofrajelor cu ou i crucioare mobile pentru sitele de incubaie. La
sortare se exclud oule fisurate, deformate, poroase i cele foarte mici, iar
oule murdare se supun unei curiri mecanice. Pe site, oule se aeaz
grupat pe hale de provenien, dar n funcie de mrimea acestora;
ntreaga producie de ou se grupeaz pe vrste, n concordan cu
numrul de ecloziuni pe sptmn
 4. Preg\tirea oulor pentru incubare. Aceast operaiune const n
aezarea oulor pe sitele de incubaie, urmat de aplicarea unei noi
decontaminri prin formolizare timp de 20-30 minute, la temperatura de
+21+23oC i umiditatea de 85%.

5. Preincubarea. Se realizeaz n ncperi speciale unde umiditatea

aerului trebuie s fie de 75%, iar temperatura se regleaz pe termostat, la
valori de +28,5+30oC. nc\lzirea oulor ncepe cu 12 ore nainte de
introducerea lor n incubatoare (la oule mari dureaz mai mult de 12 ore)
i prezint avantajul c se asigur\ o nclzire uniform a tuturor oulor,
ceea ce duce la creterea cu 1-2% a ecloziunii, dar i reducerea timpului
de incubaie; n acelai timp, scad i pierderile de cldur din aparat ce
apar la introducerea unei noi serii de ou.

6. Incubaia, presupune parcurgerea unor etape tehnice relativ diferite,

n funcie de proveniena oulor utilizate (de gin sau curc), elemente ce
vor fi tratate la
incubaia pe specii.

7. Transferul, reprezint trecerea oulor din incubatoare n

eclozionatoarele aferente, la o anumit vrst a embrionilor, specific
fiecrei specii n parte.
Operaiunea se execut n sala eclozionatoarelor sau n cea de
transfer, dar cu condiia respectrii anumitor principii:
pregtirea prealabil a eclozionatoarelor (curire mecanic, splare,
dezinfecie, probe de sanitaie);
temperatura de minim +26oC;
efectuarea mirajului al II-lea i eliminarea oulor necorespunztoare
(limpezi, cu embrioni mori, fisurate etc.);
comasarea pe sitele de ecloziune a oulor dup halele de provenien;
sitele rmase goale se aeaz la partea de jos a crucioarelor;
sitele de pe rndul de sus a fiecrui crucior vor fi prevzute cu capac din
plas, pentru a opri cderea puilor;
fiecare crucior va fi transferat n maxim 15 minute;
dup transfer se va executa fumigaia continu cu formol.

8. Ecloziunea i sortarea puilor. La sfritul complet al ecloziunii,

crucioarele cu sitele de ecloziune se transfer n sala de sortare, unde
trebuie realizat o temperatur de minim +30 oC i o umiditate relativ de
60%; trierea puilor se poate face i n sala de ecloziune.

9 Depozitarea i livrarea puilor. Navetele cu puii sortai sunt

transportate pe crucioare n depozitul pentru pui, unde trebuie asigurat o
temperatur de +30oC. Livrarea se face prin sala de livrare, n maini
speciale de transport, corespunz\tor pregtite sub aspect igienic, al
dezinfeciei i al temperaturii; n prealabil, beneficiarul va face recepia
cantitativ i calitativ a puilor preluai.

Particulariti ale incubaiei oulor de gin

Oule recoltate se pun n cofraje din plastic, ocazie cu care se face

presortarea lor, eliminndu-se oule foarte mari sau cele foarte mici (sub
48 g), oule murdare, oule fisurate, precum i oule depuse pe aternut.
Cofrajele sunt de culori diferite, fiecare culoare fiind caracteristic unei
anumite grupe de vrst a loturilor de reproducie de la care provin oule,
dup cum urmeaz:
culoare pentru grupa de vrst: 26-30-34-38 sptmni;
culoare pentru grupa de vrst: 42-46-30 sptmni;
culoare pentru grupa de vrst: 54-58-62 sptmni.
 Dup 18 1/2 zile de incubaie se efectueaz transferul oulor n
eclozionatoare; timpul optim de transfer este atunci cnd 5% din ou sunt
ciocnite. Aceast operaiune tehnic se execut n sala de ecloziune sau n
sala de transfer, asigurndu-se:
- temperatura ambiental\ de +260C;
- transferul fiecrui crucior cu ou n maxim 15 minute;
- aezarea oulor pe sitele de ecloziune n poziie orizontal, unul lng
altul.
Pe parcursul celor 3 zile de meninere a oulor n eclozionatoare se
execut fumigaia cu formol, folosindu-se urmtoarele cantiti:
- n primele 8 ore - 24 cm3 formol/m3
- n urmtoarele 24 ore - 15 cm3 formol/m3;
- `n ultimile 24 ore - 22 cm3 formol/m3
Ecloziunea la gin se produce, n general, la 21 zile i 6 ore la oule
apar innd raselor uoare i la 21 zile i 9 ore la cele de rase grele, iar n
cazul n care se practic preincubaia, la 21 zile.
Temperatura n sala eclozionatoarelor va fi de +20+24 0C, iar umiditatea
relativ a aerului, de 60%.
La sfritul ecloziunii, crucioarele cu pui vor fi transferate n sala de
sortare, unde se cere a fi o temperatur de +30 0C i o umiditate relativ a
aerului de maxim 60%.
n operaiunea de sortare se va urmri:
- dac puii se menin n echilibru, eliminndu-se cei care stau n decubit
sternoabdominal;
- dac puii au picioarele drepte, ndeprtndu-se cei cu anomalii;
- dac tonicitatea sau mrimea abdomenului puilor este normal,
excluzndu-se cei cu ombilicul contractat;
- dac ombilicul este uscat, cu plaga nchis;
- dac puii au puful uscat, neaglutinat, fr resturi de coaj.
 Dup sortare, se execut sexarea (dac este cazul) i vaccinarea anti
Marek; concomitent cu sortarea, se numr puii i se distribuie pe cutii
(navete) de transport (cte 100 pui pe cutie sau navet).
n sala de pstrare a puilor pn la livrare va fi asigurat o temperatur
de +300C. Transportul puilor de o zi la ferme trebuie fcut cu maini
izoterme care,n prealabil, au fost splate i dezinfectate.

Particulariti ale incubaiei oulor de curc

Transportul oulor de curc de la fermele de reproducie la staia de

incubaie trebuie efectuat ct mai rapid, deoarece ovogeneza la aceast
specie i gsete condiii de manifestare la temperaturi ambientale de
numai +210C.
n staia de incubaie, oule se recepioneaz pe loturi de reproducie i
pe categorii de calitate, dup care se dezinfecteaz prin fumigare, n
aceleai condiii ca i oule de gin.
Dup sortarea i apoi aezarea oulor pe sitele de incubaie, se
procedeaz la tratarea lor cu soluii de splare i decontaminante, prin
operaiunea de sanitaie.
Ou\le tratate sunt stocate n ncpperi special amenajate, unde nivelurile
de temperatur i umiditate se ajusteaz n funcie de durata de pstrare.
 Fluxul tehnologic din staia de incubaiei a oulor de palmipede
(clasic)

1. Recepia oulor. Preluarea cantitativ a oulor se face pe loturi de

reproducie i pe categorii de calitate, evitndu-se pe ct posibil
introducerea oulor foarte murdare n staie. Operaiunea se efectueaz
ntr-o ncpere special unde trebuie meninut o temperatur de
+17+180C; recepia calitativ const n identificarea i apoi eliminarea
oulor sparte sau fisurate, precum i a celor care prezint anomalii de
conformaie.

2. Splarea oulor. Este obligatorie numai n cazul oulor murdare i

const n imersionarea cofrajelor cu ou ntr-un bazin inox n care se
gsete o soluie de
cloramin 1%, la temperatura de +30 oC; pentru o eficien\ mai mare a
splri oule se freac cu o perie moale. Cltirea se realizeaz ntr-un alt
bazin, n care se gsete ap curat, la temperatura de +38 oC.
 3. Decontaminarea prin iradiere. Oule considerate curate nu se
spal, dar n schimb sunt decontaminate prin iradiere cu raze ultraviolete.
Tratamentul se face ntr-o ncpere special, pe o durat de 20 minute i
cu o distan de 20 cm ntre sursa de iradiere (lamp de ultraviolete de 30
w, cu radiaia de 2.537 ) i
cofrajele cu ou.

4. Stocarea oulor. Pn n momentul introducerii n aparatele de

incubaie, oule sunt pstrate n depozite reci, unde temperatura trebuie s
fie de +13oC, umiditatea relativ de 70-75%, iar ventilaia s asigure cca. 2
m3 aer/or/1.000
ou

5. Preincubarea oulor. Se face n camera de preincubare, la

temperatura de +28+30oC i umiditatea relativ de 75%; procesul de
nclzire a oulor dureaz 12 ore.

6. Controlul biologic al incubaiei. La vrsta embrionilor de apte zile

(n cazul oulor de ra) sau de opt zile (la cele de gsc), se face mirajul I,
cnd sunt evideniate prin ovoscopie i apoi eliminate de pe site oule cu
embrioni mori, precum i cele limpezi; al doilea control biologic se
efectueaz n ziua a 25-a de incubaie la oule de ra i respectiv, n ziua
a 28-a n cazul oulor de gsc, ocazie cu care se elimin aceleai dou
categorii de ou.

7. Sortarea, sexarea i preg\tirea bobocilor pentru livrare. La sfritul

ecloziunii se procedeaz la sortarea bobocilor, direct pe sitele de ecloziune,
eliminndu-se cei mori, bobocii mori n coaj, cei cu ombilicul necicatrizat,
cu defecte de aplomb etc.
Tehnica incubaiei oulor de palmipede n aparate I.V. 60
 Controlul biologic al incuba]iei

Aberaiile genetice, precum i abaterile de la regimul optim de incubaie

determin apariia la embrioni a unor modific\ri fizio-patologice i
anatomopatologice, cu consecine nefaste asupra indicilor de incubaie.
n activitatea staiilor de incubaie, una din cele mai importante lucrri
care se efectueaz o constituie cea referitoare la controlul procesului de
incubaie, operaiune ce se desfoar etapizat, astfel:
- aprecierea oulor folosite la incubaie;
- aprecierea dezvoltrii embrionilor (controlul biologic al incubaiei);
- aprecierea rezultatelor incubaiei;
- aprecierea calitii puilor eclozionai.
Alegerea oulor pentru incubaie

La aprecierea oulor destinate incubaiei se au n vedere cerinele pe

care acestea trebuie s le ndeplineasc att din punct de vedere
morfologic, ct i fizico-chimic; aprecierile se fac prin observare direct,
prin ovoscopie sau prin determinri fizico-chimice pe oule ntregi sau pe
componentele acestora, dup spargere. Totodat, trebuie s se in cont i
de starea de sntate a psrilor de reproducie de la care provin oule i
de condiiile de ntreinere asigurate acestora.
Oule ce urmeaz a fi incubate vor fi alese dup form, mrime,
greutate i integritatea cojii; cele cu abateri de la forma normal, oule prea
mari sau prea mici, precum i cele cu deformri sau fisuri ale cojii, vor fi
excluse de la incubaie. Pe site, oule se aeaz dup clase de greutate,
ct mai uniform.

Controlul biologic al incubaiei

Controlul biologic, cunoscut i sub denumirea de mirajul oulor, permite

evidenierea modificrilor normale sau anormale ce au loc n intimitatea
unui ou pus n condiii de incubaie. Este o lucrare obligatorie n practica
incubaiei artificiale i se face prin ovoscopie, la nceputul dezvoltrii
embrionare (mirajul I) i nainte de transferul oulor pentru eclozionare
(mirajul al II-lea); se poate realiza i un miraj suplimentar, ntre cele dou
controale specificate.
 Aprecierea calitii puilor obinui

La sfritul perioadei de incubaie se trece la recoltarea puilor de pe

sitele de ecloziune i la sortarea acestora. Operaiunea se execut n sala
de sortare a puilor, la staiile care sunt prevzute cu o astfel de ncpere
sau dac nu, direct n sala eclozionatoarelor; condiia obligatorie, este ca n
spaiul de sortare s se asigure o temperatur de +30 oC i o umiditate
relativ de maximum 60%.
Bibliografie

Blescu, M. i col., 1980-Avicultur. Editura Didactic i Pedagogic,

Bucureti.
Dumitrescu, I. i col., 1982-Reproducie animal. Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti.
Usturoi, M.,G., 1999-Incubaia la psrile domestice. Editura Ion Ionescu
de la Brad, Iai.
www.Fermierul.ro

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN

 ION IONESCU DE LA BRAD IASI

Facultatea de zootehnie
Managementul produciilor animale

Managementul productiilor avicole si acvatice

Denumire proiect:
Incubaia artificial

Masterand: Blnda R. Robert-Aurelian

-2010-