Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Histologie Curs Sem 2
Histologie Curs Sem 2
Sistemul vascular sangvin este un sistem inchis de vase prin care sangele circula
continuu. Vasele sangvine sunt organe alcatuite din mai multe tipuri de tesuturi. Peretele
vascular are trei straturi concentrice numite tunici: tunica intima, tunica medie si tunica
adventitie.
Diagnosticul histologic de vas sangvin se face astfel: vasul este o structura tubulara, cu
lumen central, peretele este format din trei tunici, limitele dintre ele fiind evidente sau nu in
functie de tipul vasului, lumenul este delimitat de celule endoteliale formand endoteliul; in
sectiune transversala lumenul arterelor este rotund, al venelor este ovalar, turtit sau neregulat,
mai mare decat la arterele corespunzatoare; peretele arterelor este mai gros decat la venele
corespunzatoare.
A. TUNICA INTIMA
Este formata dintr-un endoteliu asezat pe o membrana bazala, un strat subendotelial (nu
este obligatoriu) si o limitanta elastica interna. Fibrele sunt longitudinale. Aceasta tunica are rol
de shimb si este netrombogenica.
B. TUNICA MEDIE
Are fibre musculare netede si tesut elastic sub forma de lamele elastice sau nu. Prezinta
limitanta elastica externa. Dispozitia fibrelor si lamelelor este in general circularav sau
spiralata. Are rol in reglarea fluxului sangvin.
C. ADVENTITIA
Are tesut conjunctiv cu toate tipurile de fibre si nu are lamele. Are fibre musculare netede.
La vasele mari prezinta vasa vasorum cu rol nutritiv, vase limfatice si nervii vaselor. Arterele din
vasa vasorum provin din acelasi vas sau dintr-o artera invecinata. Ramuri din vasa vasorum
patrund si in medie la arterele elastice si musculare, oprindu-se aproximativ la jumatatea ei;
restul tunicilor sunt hranite prin difuziune din sangele care circula prin lumenul vasului.
Dispozitia fibrelor este longitudinala. Are rol mecanic, de ancorare, protector pentru celelalte
tunici si nutritiv.
TIPURI DE TESUTURI INTALNITE IN VASE
A. EPITELIUL DE ACOPERIRE
Este un epiteliu pavimentos unistratificat. Celulele sunt poligonale, cu axul lung de 30
micrometri si axul scurt de 10 micrometri, asezate pe o membrana bazala cu componenta
fibrilara reprezentata de colagen IV si V nesintetizat de fibroblasti ci de celulele endoteliale si
de fibrele musculare netede din stratul subendotelial.
B. TESUTUL CONJUNCTIV
Contine fibre de colagen (media are colagen de tip III, iar adventitia de tipI) sintetizate de
fibroblastii din adventitie si de celulele musculare netede. Fibrele elastice sunt sub forma de
lamele groase si fenestrate, sau nu. Tesutul mai contine si fibre de reticulina.
C. TESUTUL MUSCULAR NETED
Se gaseste in intima la nivelul stratului subendotelial, in medie unde este cel mai bine
reprezentat si in adventitie. La nivelul mediei sunt mai multe randuri de celule musculare si
intre randuri se gasesc jonctiuni GAP.
Fibra musculara neteda vasculara se comporta similar unui fibroblast: in caz de agresiune
ea prolifereaza si poate capata proprietati fagocitare.
D. TESUTUL NERVOS
Este reprezentat de fibre amielinice (cele mai numeroase) ce apartin SNV si se termina
butonat, fibre mielinice in zone cu baro si chemoreceptori si microganglioni nervosi in
adventitia unor vase.
CLASIFICAREA MORFOFUNCTIONALA A VASELOR
- pentru conducere: artere elastice
-de distributie: artere musculare
- cu rol in reglarea presiunii: arteriole si metaarteriole
-pentru schimb cu tesuturile: capilare si venule postcapilare (pericitare)
-pentru intoarcerea sangelui: venele mici, mijlocii si mari
Macrovasculatura: arterele elastice, musculare si venele.
Microvasculatura: restul
ARTERELE ELASTICE
Sunt reprezentate de : aorta, pulmonare, carotida comuna, trunchi brahiocefalic,
subclavie, iliaca comuna. Ele prezinta strat subendotelial, lamele elastice fenestrate (40-70 de
straturi), limitante elastice interna si externa, iar adventitia are toate componentele. Limitanta
elastica interna este o lamela elastica groasa, fenestrata si ondulata
ARTERELE MUSCULARE
Spre deosebire de cele elastice, au rare lamele elastice. Prezinta limitante elastice
interna si externa. Unele au perete gros comparativ cu lumenul: aa. coronare, aa. membrelor
inferioare. Arterele intracraniene si pulmonare au peretele mai subtire.
ARTERIOLA
Diametrul lumenului este de doua ori grosimea peretelui, fibrele musculare netede sunt
asezate pe 1, 2, 3 randuri, cele mai mari (cu 3-4 randuri) pot avea limitanta elastica interna
(arteriolele mici renale), niciodata externa, si vasa vasorum. Arteriolele cu un sigur rand de
fibre au fibrele dispuse continuu.
METAARTERIOLA
Este o arteriola precapilara, are un sfincter precapilar, un endoteliu continuu pe o
membrana bazala, nu are limitanta elastica interna, prezinta un singur rand de fibre musculare
netede, discontinuu. Sfincterul precapilar are contractii ritmice (la 2-8 s).
Arteriolele si metaarteriolele regleaza dar nu opresc circulatia sangelui, au rolul de a
mentine nivelul presional dintre sistemul arterial si venos. Sfincterul, prin contractie, opreste
complet fluxul sangvin.
Intreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de PROTEOGLICANI si GLICOZ-
AMINO-GLICANI cu grad de hidratare variabil (proprietati vasco-elastice). Exista jonctiuni GAP
intre celulele endoteliale si celulele musculare netede numite jonctiuni mioepiteliale. Prin
fenestratiile lamelelor elastice se realizeaza jonctiuni GAP intre fibrele musculare netede ale
celor doua tunici.
CAPILARUL
Exista mai multe tipuri de capilarizare:
- normala: arteriola - metarateriola - sfincter - retea de capilare - venula postcapilara
- reteaua poate fi suntata de un vas care leaga arteriola de venula, caracteristic
arteriolelor mici fara limitanta elastica interna, cu fibre in strat continuu, bine inervata. Acest tip
de retea se intalneste la nivelul muschilor, pielii degetelor subunghial, urechii. Ea regleaza
presiunea si fluxul sanguin; are rol in mentinerea caldurii in acea regiune
- capilare-venula-capilare/ venula-capilare-venula; alcatuiesc sistemul port venos; se
intalneste la nivelul ficatului
- sistemul port arterial: capilare-arteriola-capilare; se intalneste la nivelul glomerulului
renal, pancreasului
In rinichi, ficat, m. striat, reteaua capilara este abundenta. Retelele capilare sunt mai slab
reprezentate in mm. netezi, tesutul conjunctiv dens.
Peretele capilarului este format dintr-un strat de celule endoteliale asezate pe o
membrana bazala in dedublarea careia se gasesc pericite.Nu prezinta tunica medie.
TIPURI DE CAPILARE
-capilare continue: intre celule exista jonctiuni stranse si GAP; au un diametru de 5-10
micrometri; se gasesc in: SNC, muschi, glande exocrine, plamani, timus, retina, etc.
-capilare fenestrate: prezinta fenestre (orificii rotunde) intre celulele endoteliale, au
diametru de 50-80 nanometrii; fenestrele pot avea diafragme; se gasesc in glandele exocrine,
tract gastro-intestinal, plexuri coroide, rinichi (nu au diafragma).
-capilare sinusoide: au atat stratul de celule endoteliale cat si membrana bazala
discontinuue; pericitele lipsesc; se gasesc in: lobulul hepatic, splina, maduva osoasa, hipofiza
anterioara.
VENULELE POSTCAPILARE
Au un strat continuu de pericite cu ramificatii ce inconjura venula. Ele continua capilarele
continue si fenestrate. Au un diametru de 15-20 micrometri, o lungime de 50-700 micrometri (de
obicei 200 micrometri). Dupa 200 micrometri apar 1-2 randuri de fibre musculare si dispar
pericitele. Venulele postcapilare au intre celulele endoteliale jonctiuni slabe, mai permeabile ,
ce se pot desface sub actiunea histaminei, serotoninei, PROTEOGLICANI, bradikininei. In jurul
lor intalnim mastocite, eozinofile, plasmocite, fibroblasti, macrofage (la suprafata celulelor
endoteliale). Nu prezinta tunica medie.
Rolul venulelor este: de bariera, metabolic si antitrombogenic.
a.-bariera sange-tesuturi (lichid interstitial): o celula activa din jurul unui capilar trebuie sa
fie asezata la 20-40 de micrometri fata de el (exceptie: tendon, aponevroza, os, vase mai mari
in tunica medie si intima).
b.-bariera sange-aer (alveolo-capilara)
c.-bariera sange-tesut: este pentru capilare continue si fenestrate si este foarte selectiva;
cu capilare continue sunt in: SNC, timus, testicul, ochi.
d.-bariera hemato-encefalica: se gaseste la nivelul ariei postrema, eminentei mediane,
neurohipofizei, organului pineal, subcomisural si subfornical; are selectivitate mare la capilare
continue datorita jonctiunilor stranse; au numar redus de vezicule plasmalemale.
Bariera sange-tesut functioneaza ambi-sens. Straturile barierelor sunt:
-suprafata celulei endoteliale care este incarcata negativ si respinge elementele figurate
sanguine
-celula endoteliala propriu-zisa
-membrana bazala capilara
Ph-ul, diversele gradiente, marimea si incarcarea electrica a particulelor, fenestratiile sunt
factori care influenteaza difuziunea. Prin jonctiunile intercelulare pot trece particule cu
diametrul mai mic de 2 nm, prin diafragmele fenestratiilor particule cu diametrul mai mic de
10nm (transport selectiv electric), iar prin canalele transcelulare si veziculele plasmalemale
(diacitoza) particule cu diametrul mai mare de 10 nm.
*Valva venoasa are: endoteliu, membrana bazala si elemente ale stratului subendotelial in ax.
Curs de histologie nr.2
Curs 2
Trimestru 2 Glandele endocrine
Hipofiza
- Localizat n aua turceasc, nvelit de o capsul ce deriv din duramater; din capsul
se desprind septuri ce compartimenteaz glanda n lobuli
- din punct de vedere structural i funcional hipofiza are dou componente:
1. Adenohipofiza deriv din punga lui Ratke i are o structur glandular este
alctuit din trei lobi: anterior 75%, intermediar i tuberal
2. Neurohipofiza apare ca o extensie a hipotalamusului printr-o evaginare a planeului
ventricular 3
este alctuit din lobul posterior, tija pituitar i eminena median
1. Adenohipofiza: - lobul anterior cordoane de celule nconjurate de fibre de reticulin i
capilare sanguine
- lobul intermediar cordoane de celule i ocazional foliculi
- lobul tuberal cordoane de celule sau cuiburi
2. Neurohipofiza nu are structur glandular, ci fibrilar, datorit axonilor din nucleii
supraoptic i paraventricular
- are inervaie de tip vasomotor
- vascularizaia este asigurat de arterele hipofizare superioar i
inferioar
Artera hipofizar superioar vascularizeaz lobul tuberal i tija pituitar; ea formeaz
plexul capilar primar din care iau natere vase periportale. Din acestea se formeaz plexul
capilar secundar ce se ntinde i n lobul intermediar.El se anastomozeaz cu reeaua de
capilare din lobul posterior hipofizar, din artera hipofizar inferioar, formnd sistemul port
hipofizar.
Sensul de circulaie prin acest sistem port este att descendent ct i
ascendent(controlnd activitatea neuronilor parvicelulari). Exist i capilare limfatice.
Adenohipofiza
d. celule tireotrope
- bazofile, PAS(+) TSH
e. celule gonadotrope
- bazofile, PAS(+) FSH, LH
Neurohipofiza
- pe lng axonii neuronilor din nucleii mai sus amintii esist i axoni catecolaminergici
ce se distribuie vaselor
- conine pituicite(asemntoare astrocitelor); ele au prelungiri ce nconjur lamina bazal
a capilarelor din lobul posterior; ele intervin n fagocitoza local, au rol trofic i de susinere
pentru axonii secretori
- are zone de vascularizaie datorit arteriolelor mici i capilarelor
Eminena median
- are 3 straturi:
1. ependimar alctuit dintr-un tip particular de celule(tanicite) difereniate din epiteliul ce
cptuete ventriculul 3
- tanicitele au microvili spre cavitatea ventriculului 3, o prelungire ca ajunge
lng plexul capilar primar, granulaii ce sunt vezicule de transport dinspre LCR spre snge i
invers
2. mijlociu - alctuit din fibre nervoase ce conin axoni din nucleul supraoptic; aici se descarc
ADH, care exercit rol corticotrop la nivelul celulelor din lobul anterior hipofizar
3. palisadic - alctuit din plex capilar primar
Curs 3
Trimestru 2
SISTEMUL ENDOCRIN
Celule endocrine pot forma organe endocrine specializate . Celulele endocrine formeaz
cuiburi ( insule celulare din structura unor organe ca ovar , pancreas ) . Exist i celule
endocrine dispersate ubicuitar , intraepitelial formnd sistemul neuroendocrin difuz .
Din punct de vedere al originii celulele endocrine sunt :
- celule epiteliale ce secret hormoni cu aciune la distan
- neuroni ce secret neurohormoni sau neuromodulatori .
- paraneuroni secret mesageri chimici cu aciune local ( autocrin , paracrin ) .
Paraneuronul este o celul care din punct de vedere morfologic seamn cu o celul
receptoare , iar din punct de vedere funcional este o celul implicat n sinteza i secreia unor
amine i peptide mici .
Criterii conform crora paraneuronul este celul endocrin :
1. sintetizeaz i secret mesageri chimici sub aciunea unor stimuli prezentnd la polul apical
microvili lungi cu rol de receptor .
2. sunt celule cu granule de secreie n citoplasm .
3. celulele trebuie s aib ca mesager chimic amine i / sau peptide
4. toi paraneuronii au origine embriologic comun ( din crestele neurale ) .
EPIFIZA
Este localizat ntre corpul calos i coliculii cvadrigemeni superiori , ataat de tavanul
ventriculului III i legat de encefal printr-o tij numit habenul .
Din punct de vedere structural :
- este acoperit de o capsul conjunctiv ( pia mater ) ce trimite n interior septuri fine ce
compartimenteaz incomplet glanda .
- conine celule secretorii organizate n cordoane i cuiburi .
- este bogat vascularizat ( conine o reea de capilare fenestrate ) ; are cel mai abundent flux
sanguin din sistemul endocrin .
- este bogat inervat : majoritatea fibrelor sunt amielinice , simpatice fiind de fapt axonii unor
neuroni postganglionari al lanului paravertebral ( ganglionul cervical superior ) ; la aceste fibre
se adaug i fibre mielinice din nevrax , de la comisur alb posterioar sau de la nivelul
nucleului habenular (nc. epitalamic n care se nchide reflexul olfactivo-somatic)
Odat cu naintarea n vrst , se produc modificri n gland :
1. apar formaiuni chistice ( dilataii ) n parenchimul glandular
2. apar concreiuni calcare = depozite de fosfat i carbonat de calciu care se formeaz treptat
n parenchim ; aceste concreiuni au structur lamelar , cu aspect coraliform i pot fi localizate
chiar n parenchim sau spre spaiile pericapilare .
Concreiunile calcare se mai numesc : nisip cerebral , corpi psamoma , corpora arenacea ,
acervulus cerebri .
3. crete cantitatea de esut conjunctiv astfel nct lobulaia devine mai evident .
Exist 2 tipuri celulare n parenchimul glandular : pineanocite ( cele mai numeroase ) i celule
gliale ( interstiiale ) . Din punct de vedere structural glanda pineal este o gland de origine
nervoas .
Pineanocitele :
- nucleu eucromatic rotund ; citoplsm moderat bazofil
- nu se evideniaz corpusculi Nissl i nici neurofilamente deci pinealocitele nu sunt neuroni ;
citoplasma nu conine nici gliofilamente , deci nu sunt nici celule gliale .
- pinealocitele sunt considerate paraneuroni .
- au un corp lit cu 2 sau mai multe prelungiri care se orienteaz spre capilare i se termin
sub form de butoni .
- conin incluziuni de glicogen , lipide , incluziuni pigmentare i numai dup pubertate apar
incluziunile de lipofuscin ( pigment de uzur ) ;
- conin granule de secreie mici , de 100 nm ; n citoplasm exist enzime implicate n sinteza
de amine .
- ntre pinealocite exist spaii canaliculi ce comunic ntre ei i formeaz n structura glandei
un sistem labirintic cu rol de vehicul al substanelor ntre lichidul cefalo-rahidian i pinealocite ,
de a asigura funcionalitatea tuturor pinealocitelor din gland ( ventriculul III , cu lichidul cefalo-
rahidian , d o prelungire numit recesus , n glanda pineal ) .
Celulele gliale :
- seamn din punct de vedere structural cu astrocitele fibroase .
- sunt localizate de obicei n jurul pinealocitelor , pe care le nconjur incomplet , sau n jurul
capilarelor .
Celulele secretorii , pinealocitele , secret 2 categorii de hormoni :
a. indolamine : melatonina ( principalul hormon al glandei ) .
b. peptide : arginin-vaso-docina , angiotensina
TIROIDA
PARATIROIDELE
Sunt localizate pe faa posterioar a lobilor tiroidieni . Au origine endodermal , i sunt vitale n
organism pentru homeostazia Ca . Sunt n numr de 4 : 2 superioare i 2 inferioare . Pot varia
ca mrime i form , i adesea sunt incluse n capsula tiroidei .
Din momentul pubertii apar adipocite n gland i nr. lor crete cu vrsta ( reprezint 50-80 %
din volumul glandei la vrsta de 40 de ani ) .
Parenchimul este format din : grmezi celulare , cordoane i foliculi mici . Exist 2 tipuri de
celule : principale i oxifile .
1. Celulele principale au talie mic , sunt cele mai multe , sunt rotunde , poligonale.
- citoplasma are aspect vacuolar dat de incluziuni numeroase de glicogen i lipide .
- au caracteristicile unor celule ce sintetizeaz i secret proteine .
- au granule de secreie : mici ( mai mici de 200 nm ) i mari ( ntre 200 500 nm ) , care nu
difer ntre ele .
- granulele mici sunt localizate spre periferia celulei i coninutul lor este eliminat n mediul
intern prin exocitoz .
- granulele mari sunt localizate n plin citoplasm i reprezint depozitele de hormoni din
celul .
- rol : sinteza i secreia parathormonului ( hormon ce regleaz echilibrul fosfocalcic acionnd
pe os i la nivel renal i intestinal ) .
2. Celulele oxifile sunt mai mari i puine .
- citoplasma este intens acidofil cu numeroase mitocondrii .
- rol : necunoscut din punct de vedere endocrin sunt inactive
- apar ntr-un anumit moment n gland ( se vd dup vrsta de 5-7 ani )
- nr. lor crete progresiv cu vrsta : n perioada de senescen au o dispoziie nodulat tumor
like .
GLANDELE SUPRARENALE
2. MSR
- este o gland mic , endodermic , anexat sistemului nervos vegetativ .
- este alctuit din neuroni postganglionari simpatici modificai .
- este alctuit din celule cromafine cu origine n crestele neurale , i care secret amine i
peptide mici . Celulele sunt dispuse n cordoane ramificate sau cuiburi ce vin n raport cu
capilare i venule postcapilare ( reea cu ochiuri ) .
- parenchimul este alctuit din celule cromafine i celule ganglionare .
1. Celulele cromafine sunt neuroni postganglionari S modificai fr dendrite i fr axoni .
- dau reacie pozitiv cu sruri de metale coninutul granulelor de secreie se oxideaz i
polimerizeaz dnd un compus colorat ntr-o soluie apoas de sare metalic Bicromat de K
sau clorit feric ( sunt celule feocromocite ) .
- Rol : sintez i secreie de catecolamine : epinefrin , norepinefrin i dopamin .
- la om exist un singur tip de celule cromafine care conin n citoplasm 2 categorii de granule
de secreie : granule cu epinefrin i cu norepinefrin ( sunt cele mai numeroase )
- controlul activ al MSR este exclusiv nervos : la fiecare celul cromafin ajunge o fibr
preganglionar simpatic ( sinaps colinergic ) .
- n granulele de secreie exist i ali compui :
- cromogranine ( aparin celulelor sistemului APUD ) proteine ce menin catecolaminele n
vezicule .
- ioni de Ca .
- ATP preluat din citoplasm .
- dopamin hidroxilaz cu rol n sinteza norepinefrinei .
2. Celulele ganglionare sunt puine i i menin forma , structura i funcia .
Curs 4 APARATUL GENITAL FEMININ
Aparatul genital feminin este format din: ovar, tuba uterina, uter, vagin si glande anexe.
ORGANIZAREA GENERALA A OVARULUI
Ovarul are doua componente: corticala, de culoare roz-cenusie si medulara, de culoare
rosu-intens. Microscopic, de la exterior spre interior, ovarul este format din: epiteliu de
acoperire, albugineea ovarului, corticala si medulara. Corticala lipseste in dreptul hilului; la
acest nivel, epiteliul de acoperire se continua cu mezoteliul peritoneal.
1. Epiteliul de acoperire se numeste impropriu epiteliu germinativ Waldayer deoarece s-
a crezut initial ca in el se formeaza celulele germinative primordiale. El variaza ca aspect dupa
varsta.: pana la pubertate este simplu cilindric, in perioada fertila a femeii este simplu cubic, iar
dupa menopauza este simplu pavimentos. Aspectul epiteliului nu variaza sub influenta
hormonilor. Celulele au citoplasma putina. Nucleul se adapteaza formei (ovali, rotunzi
aplatizati) si este tahicromatic. In acest epiteliu se pot distinge celule epiteliale care
degenereaza chistic rezultand microchisturi paraovariene care au tendinta sa se desprinda de
suprafata ovarului, ramanand legate de suprafata printr-un pedicul fin. Aceste microchisturi nu
altereaza functia organului. Ele pot sa ramana ca atare sau pot sa degenereze calcar.
2. Albugineea e considerata un fel de capsula alcatuita din tesut conjunctiv fibros cu rol
protector. Nici ea nu e influentata de hormoni. In anumite momente si la anumite femei,
albugineea poate sa sufere fenomenul de scleroza pasagera (ingrosare), afectand ovulatia.
Foliculul ia contact cu albugineea, care se subtiaza si are loc ovulatia cu ruperea albugineei.
Daca ea e sclerozata, nu se produce ovulatia si se pot forma chiar macrochisturi.
3. Corticala are aspectul cel mai heterogen datorita foliculilor pe cale de crestere. Pana
la pubertate contine doar foliculi primordiali, intre pubertate si menopauza toate tipurile de
formatiuni parenchimatoase, iar dupa menopauza are doar tesut fibros si se reduca ca
dimensiuni. Este formata din stroma si parenchim.
a. Stroma e un tesut conjunctiv lax cu functii speciale: tesut conjunctiv lax spino-celular,
cu predominanta celulara, putina substanta fundamentala si fibre de reticulina. Fibroblastele
din acest tesut au particularitati functionale: sunt foarte sensibile la actiunea gonadotropilor si a
hormonilor ovarieni. Ele se dispun in vartejuri in jurul formatiunilor parenchimatoase. Sub
actiunea hormonilor, fibroblastele se pot diferentia pe trei directii:
i. se transforma in celule tecale interne (celule endocrine in teaca foliculului care secreta
androgeni pana la androstendion)
ii. se transforma in miofibroblaste formand teaca externa foliculara; contractilitatea lor are
un rol important in ovulatie
iii. se transforma in glanda interstitiala a ovarului, care secreta estrogeni si progesteron,
dar care exista doar la animale, nu si la om.
b. Parenchimul este format din foliculi ovarieni, corpi luteali si corpi albicans. Foliculii ovarieni
sunt in numar de 400.000, din care doar 400-500 se maturizeaza (foliculi evolutivi), iar ceilalti
sufera procesul de atrezie (foliculi involutivi). Foliculii evolutivi sunt de patru feluri: primordiali,
primari (unilamelari si multilamelari), secundari (veziculari si antrali) si maturi (de Graaf).
4. Medulara este zona cea mai bine vascularizata, este acoperita, cu exceptia hilului, de
corticala si este formata din tesut conjunctiv lax in care se gasesc: vase de sange (artere
helicine, plexuri venoase dilatate si vase limfatice), fibre musculare netede diseminate, fibre
nervoase amielinice cu rol senzitiv (anexita doare), celule deciduale (celule mari cu glicogen),
celule interstitiale Berger si, uneori, vestigii ale canalului Wolff.
OVOGENEZA
In epiteliul celomic, in prima luna de viata intrauterina, apar celule germinative
primordiale.Dupa diviziunea mitotica in epiteliul celomic, aceste celule migreaza in crestele
genitale iar apoi vor popula viitoarea corticala ovariana. Aici aceste celule dau nastere la
ovogonii care continua sa se divida mitotic pina in luna a cincea ,cind exista 6 milioane de
ovogonii in cele doua ovare.In luna III o parte din ovogonii prin mitoza dau nastere ovocitelor
de ordinul 1,proces care se va incheia in luna VII. Aceste ovocite intra in prima faza a diviziunii
meiotice raminind in profaza ei si se inconjura de celule foliculare formind foliculii primordiali.
La nastere, fetita va avea doar 1,5 milioane de foliculi primordiali.Restul de 4,5 milioane
au suferit un proces de atrezie foliculara , care incepe din viata uterina si are loc la parametrii
mari atunci cind profilul hormonal al organismului se schimba ( ex: dupa nastere,dupa
pubertate ).
Ovocitul de ordinul I sufera procesul de meioza si se transforma in ovocit II si primul
globul polar.Ovocitul II mai sufera un proces de meioza, raminind in metafaza ei si asa e
expulzat in ovulatie. Primul globul polar involueaza si se autolizeaza sau e fagogitat de
macrofagele locale.
Dupa ovulatie, tuba uterina se aplica cu fimbriile si preia ovocitul II. Daca acesta nu e
fertilizat,nu-si definitiveaza diviziunea meiotica, se autolizeaza sau e fagocitat de macrofagele
locale. Daca e fertilizat isi termina diviziunea meiotica si se transforma in ovul si al II globul
polar. Obstruarea comunicarii catre uter, malformatii,aderente,pozitie inalta ale tubei uterine
duc la sarcina extrauterina tubara care nu poate fi dusa la termen .
STRUCTURA FOLICULULUI
Foliculul este format din componente de origine epiteliala- ovocitul, celule foliculare, lichid
folicular, zona pellucida si corpii Call-Exner-, si componente de origine conjunctiva- teci
foliculare si vase sangvine. Aceste doua componente sunt separate prin membrana Slavianski.
Foliculul primordial
Sunt cei mai numerosi, cei mai mici, localizati in corticala externa, imediat sub albuginee.
El contine doar un ovocit si un singur rand de celule foliculare, turtite, asezate pe o membrana
care separa partea avasculara de corticala inconjuratoare. Ovocitul are forma ovalara,
diametru de 2-5 microni, nucleu eucromatic (cz. nespiralizati) excentric, cu nucleol evident,
citoplasma acidofila, palida, cu aspect omogen (fin granulata). La microscopul electronic se
observa putine organite (mitocondrii, RE, complex Golgi), perinucleare, iar membrana prezinta
microvili. Celulele foliculare sunt turtite, cu citoplasma putina si nuclei tahicromatici. ele sunt
unite prin desmozomi si hemidesmozomi.
Foliculul primar unilamelar
Mai intai creste ovocitul, apoi celulele (proces de crestere asincron), rezultand un ovocit
si un singur rand de celule cubice foliculare. Ovocitul masoara 60 de micrometrii, nucleu mare
si eucromatic, cu nucleol. Citoplasma se incarca cu glicogen, avand aspect granulat, acidofila.
La ME se observa organitele care se dezvolta, se disperseaza in citoplasma si zonele Golgi se
dispun in citoplasma periferica, urmand un proces de secretie a GP din zona pellucida. Apare
un contur fin de zona pellucida. Zona pellucida apare striata pentru ca e strabatuta de microvilii
ovocitului si de prelungirile celulare foliculare unite prin jonctiuni gap. Celulele foliculare sunt
unite prin desmozomi, hemidesmozomi, iar membrana bazala separa formatiunile avasculare
de corticala inconjuratoare.
Foliculul primar multilamelar(FPM)
Este format din ovocit si mai multe randuri de celule foliculare care formeaza granuloasa
foliculara, teaca externa si teaca interna. Limita dintre granuloasa si teaca interna este clara
pentru ca incepe sa se formeze m. Slavianski. Ovocitul are 130 de microni, nucleu mare,
veziculos ( se numeste vezicula germinativa); nucleolul se numeste pata germinativa.
Citoplasma e acidofila, incarcata cu glicogen, avand aspect granulat. La ME apar organite
foarte bine dezvoltate cu aparatul Golgi in ectoplasma, membrana are numerosi microvili si se
vede mult mai bine zona Pellucida. Granuloasa este formata din celule foliculare de dimensiuni
crescute, poliginale, cu citoplasma palida si nucleu eucromatic pentru ca se incarca cu
incluziuni lipidice (h. sterolici). Pe membrana celulara apar receptori pentru FSH; celulele cu
receptori pentru FSH au ~1500 de receptori. FSH stimuleaza actiunea enzimatica a
aromatazei. Celulele care nu au receptori sunt conectate prin jonctiunea gap cu celelalte,
relizandu-se o stimulare de tip mesager secund. Secretia propriu-zisa de estrogeni incepe in
stadiul de FPM cu 6 randuri de celule granuloase. Aceasta secretie se face in teaca interna
unde rezulta androstendion care trece in celulele granuloasei si sunt substrat de aromatizare
rezultand estriol.Capacitatea de a transforma mediul androgenic in estrogeni conditioneaza
capacitatea foliculului de a ajunge la maturitate.
Teaca interna este formata din celule alungite , fusiforme cu citoplasma palida incarcata
cu incluziuni lipidice. Celulele tecale interne prezinta receptori pentru LH care stimuleaza
secretia de androgeni dar si de progesteron.
Teaca externa e formata din miofibroblaste cu filamente de actina , miozina ,filamente
intermediare de vimentina si desmina.
Celulele granuloasei si celulele tecale restante dupa ovulatie vor forma o glanda
endocrina localizata tot in corticala. O data cu expulzarea ovocitului II se expulzeaza si o parte
din lichidul din antru. Datorita acestui fapt, foliculul se colabeaza si apare o formatiune
policiclica cu numeroase invaginari ale peretelui. Sangele se acumuleaza in cavitatea
foliculului restant si se coaguleaza, formandu-se un cheag care va fi invadat de tesut
conjunctiv. Acest cheag se gaseste in centrul corpului galben. Urmatoarea faza este de
luteinizare a celulelor granuloasei si tecale: granuloasa devine luteinica (80% din greutatea
corpului galben), iar tecile devin teci luteine. Celulele granuloasei cresc in dimensiuni, se
incarca cu incluziuni lipidice si cu un pigment luteotrop de culoare galbena. Apar vase de
sange printre celulele granuloasei. Aceste vase sunt de neoformatie sau provin din structurile
din jurul granuloasei. Celulele granuloase luteinice secreta estrogeni.
Celulele tecale interne devin poligonale, se incarca cu incluziuni lipidice dar au
citoplasma mult mai intunecata. Numarul vaselor de sange e mai mare decat in folicul. Daca nu
exista sarcina, un corp galben numit.......... incepe sa involueze in ziua 24 , iar involutia se
termina in ziua 28. Daca exista sarcina se formeaza corpul galben de sarcina care evolueaza 6
luni la parametrii maximi, apoi involueaza pana la termen. El secreta in aceasta perioada
relaxina care determina o imbibare apoasa a tesutului conjunctiv din simfiza pubiana
determinand dezvoltarea soldurilor.
Involutia incepe prin progresia de tesut conjunctiv dispre cheagul central si corpul galben
e inlocuit complet de benzi de fibre de colagen. Apare astfel corpul albicans, formatiune ovalara
cu contur policiclic, cu putina substanta fundamentala si rare celule conjunctive. Corpul alb
sufera un proces de degenerare hialina, fiind inlocuit de o masa amorfa care nu se coloreaza
cu coloranti acizi sau bazici, aparand palida. Treptat dispare dar cat exista , deformeaza
suprafata ovarului.
Aspectul heterogen al ovarului se datoreaza cresterii foliculare, selectiei foliculilor care
vor intra in crestere si a celor ce urmeaza sa se matureze. Initial cresterea foliculilor e
independenta de FSH, dar cresterea in sine e dependenta de FSH. Cresterea se face in 120-
150 de zile pentru foliculii mici si in 65 de zile pentru foliculii mari. Selectia foliculilor care vor
intra in crestere se face cu un an inaintea fiecarui ciclu, iar selectia celor care se vor maturiza
se face cu o luna inaintea ciclului: se selecteaza acel folicul care are cea mai mare
concentratie de FSH si de estrogen in lichidul folicular.
Ciclul ovarian are doua faze: faza foliculinica (dezvoltarea foliculilor si pregatirea
ovulatiei) si faza luteinica. Faza foliculinica are valoare fixa de 14 zile indiferent de durata
ciclului, astfel incat intre zilele 7-16 exista riscul de sarcina fie ca ciclul e de 21, 28, 35 de zile
Curs 5
Trimestru 2
Organele limfoide(limfopoietice)
1. Ganglionii limfatici
a) Zona cortical :
- este mprit n loji i lojete
- foliculii limfatici i sinusuri limfatice perifoliculare (1, 2, sau 3 n fiecare lojet)
- foliculul prezint o zon cortical(la periferie) i o zon medular(centrul germinativ) n
mijlocul folicului
- zona cortical folicular e ntunecat pentru c are limfocite mature, cu nucleu mare,
tahicromatic(heterocromatin)
- zona medular folicular mai clar, cu puine celule, (limfoblati, plasmocite,
macrofage) - celulele sunt aezate pe o plaj conjunctiv alctuit din
celule i fibre : celule reticulare de la care pleac prelungiri ce se pot ramifica, vin n contact
unele cu altele pseudo reea celular(citoreticul); nu fac anastomoze
- fibre subiri de reticulin ce se anastomozeaz reea
reticular adevrat
- stroma foliculului: citoreticul i reea fibrilar de reticuline, pe ea existnd limfocite i
limfoblaste
n folicul se afl capilare sanguine, nu exist vase limfatice.
Foliculii limfatici secundar(cu zon cortical i medular)se gsete n toi ganglionii
dup natere.
Foliculii limfatici primari se afl in ganglionii limfatici nainte de natere(nu au centru
germinativ).
b) Zona medular :
este format din :
1) Cordoane celulare: - au reea de susinere cu citoreticul i fibre de reticulin
- pe reea se afl limfocite mature, plasmocite, macrofage
- au un aspect ntunacet
2) Sinusurile limfatice mediane(cile cavernoase) au traiect spiralat
- au calibru neregulat
- au pereii cu endoteliu discontinuu
- au lumen traversat de prelungirile celulelor
reticulare i ale macrofagelor
c) Zona paracortical :
- e o zon ngust, aflat ntre celelalte dou
- stroma(reeaua de susinere) e aceeai
- pe strom se afl limfocite dispersate difuz, neorganizate, vase sanguine de tipul :
venule postcapilare cu endoteliu continuu(celule endoteliale cilindrice nalte)
- limfocitele sunt T(venite din timus) i formeaz zona timodependent a ganglionului
Foliculii din cortical i cordoanele celulare medulare au limfocite B i formeaz zone
timo-independente ale ganglion.
1) Venulele postcapilare - la acest nivel din snge limfocitele T trec endoteliul venulelor printre
celulele nalte, ajung n esutul conjunctiv stromal(n afara sngelui), sunt recaptate n
sinusurile limfatice, ajung din nou n snge astfel se descrie circulaia i recirculaia
limfocitelor ntre snge, esuturi i limf.Cel mai mult recircul limfocitele T.
2) Celulele dendritiforme sunt celule interdigitate, celule prezentatoare de antigen
- din corpul lor celular pleac prelungiri ce se ramific i sunt
asemntoare dendritelor
- se numesc interdigitale pentru c prin aceste prelungiri celulele vin
n contact unele cu altele
- se numesc prezentatoare de antigen pentru c rein antigenul
ptruns n organism, antigen ce va stimula funcia limfocitelor T ce secret limfokine
Circulaia sanguin :
- se realizeaz prin hil
- artera ptrunde prin hil n ganglion , se ramific n capilare i se distribuie foliculilor
limfatici i celulelor din medular
- sngele e recolectat de venule ce se colecteaz ntr-o ven unic ce prsete
ganglionul tot prin hil
Circulaia limfatic :
- ajung vase limfatice aferente la faa convex a ganglionului, ptrund ntre capsul i
cortical, formeaz un plex limfatic subcapsular, ajung n cortical n sinusul limfatic
perifolicular, de acolo n sinusurile limfatice medulare de unde ies din ganglion prin vasele
limfatice eferente din hil
Curentul limfatic n ganglion e foarte redus (vitez mic) cu scopul de a se reine in
ganglion toi microbii i elementele non-self reinute de prelungirile macrofagelor i celulelor
interdigitale i apoi fagocitate de macrofage.
Limfa care iese din ganglion e mai curat dect limfa care ptrunde n ganglion.
Inervaia :
- este bogat
- n ganglion ptrund nervi mielinici i ramificaii ramurile terminale
amielinice(controleaz toat activitatea celular)
Funciile :
- organe limfopoietice formeaz pentru organism limfocite B
- n zona germinativ au loc transformri blastice unde se formeaz noi limfocite ce ajung
n zona cortical, apoi n zona medular
- limfocitele B declaneaz procesul imunologic umoral n organism
2. Splina
Vascularizaie :
La nivelul hilului artera i vena splenic sunt nvelite ntr-un manon comun fibros
conjunctiv; ele ptrund n splin unde artera se separ de ven iar teaca conjunctiv dispare.
Artera splenic se ramific i se nvelete de o teac de limfocite teac limfatic
periarterial(pentru c e n mijlocul tecii: artera splenic central). Arteriolele rezultate sunt
nvelite de o teac mai groas i formeaz corpusculul Malpighi. Arteriolele se divid mai
departe, apoi la ieirea din corpusculul Malpighi arteriola d natere la 5 artere pernicilate .
Acestea se ramific n continuare, pierd teaca limfatic din jur i capt o teac conjuctiv
elipsoid fiecare.
Elipsoidul are : macrofage, fibroblaste i fibre de reticulin. Din aceste ramuri arteriolare
rezult capilare sanguine nenvelite de nici o teac.
Funcii :
1. organ limfopoietic ce formeaz limfocite pentru organism
2. intervine n aprarea organismului n procesul umoral i celular prin limfocitele B i T
3. este locul principal de distrugere a hematiilor mbtrnite . Hematiile sunt reinute aici
i fagocitate de macrofage. Prin aceast degradare se elibereaz fier din hematii. Fierul trece
n snge i la nivelul mduvei hematogene este reutilizat pentru fabricarea unor noi hematii.
Timusul
Funcii :
1. organ limfopoietic formeaz limfocitele T pentru organism
2. intervine n procesul imun al organismului, n special n imunitatea celular
3. funcia endocrin : secret timina, timozina cu rol de hormoni
Involuia timic : se dezvolt cel mai mult la pubertate apoi involueaz. esutul timic e
nlocuit cu esut adipos. La btrni exist insule timice nconjurate de adipocite.
Amigdalele
Sunt urmtoarele : palatine, faringian, lingual inel limfatic Waldeyer.
Amigdala palatin
- este acoperit de epiteliu bucal(pluristratificat pavimentos moale)
- epiteliul se nvagineaz li rezult cripta amigdalian(n fundul lor rmn resturi
alimentare sau microbi)
- epiteliul e strbtut de limfocite i alte celule sanguine
- n jurul criptei se gsesc foliculi limfatici secundari cu limfocite B(organ timo-
independent), rare limfocite T la periferia foliculului.
Rol: limfopoietic i intervin n procesele locale de aprare
Amigdala faringian
- e acoperit de epiteliu pavimentos stratificat cilindric ciliat(!) de tip respirator
- sub epiteliu se afl foliculi limfatici secundari cu limfocite B
Amigdala lingual
- este acoperit de epiteliu de tip masticator(pavimentos pluristratificat cu zone de
cheratin i parakeratoz cu scopul de a o proteja)
Cavitatea bucal
Mucoasa
2. Mucoasa de cptuire
Submucoasa
3. Mucoasa specializat
Papilele linguale
Papilele Filiforme
- sunt cele mai multe (pe toat suprafaa limbii), au form conic
- conin epiteliu stratificat pavimentos keratinizat
- nu au muguri gustativi, au rol mecanic
Papilele Fungiforme
Papilele Circumvalate
Mugurii gustativi
Muchii limbii
Inervaia limbii
Smalul
- este un material extracelular foarte mult mineralizat, coninnd: 96% mineral de hidroxi-
apatit, 4% materie organic + ap
- e format din prisme adamantine + substan interprismatic
- ia natere numai n timpul vieii intrauterine de ameloblati
- prezint: - linii incrementale Retzius (sunt aproape paralele cu suprafaa smalului)
- tufele(?) smalului, care sunt neregulariti ntre smal i dentin
- liniile Retzius sunt de mai joas mineralizare (reprezint etape n depunerea calciului)
- matricea organic este alctuit din enameline i are rol n protejarea tufelor
Dentina
Celulele
- sunt odontoblati cu: - corp cilindric ce conine retiul endoplasmatic rugos, aparat Golgi,
granule de secreie (secret colagenul,GLICOZ-AMINO-GLICANI, fosfoproteine), mitocondrii i
corpusculii abac
- odontoblatii particip la mineralizare
- prelungire (Tomes) n tubulii dentinali, microtubuli, microfilamente,
granule de secreie, mitocondrii
- complexe joncionale apico-laterale
- spaiile intercelulare sunt strbtute de fibre de colagen (von Korf) i
fibre nervoase
Pulpa dentar
Inervaie
- reea capilar subodontoblastic din care pornesc anse capilare n stratul odontoblatilor =
capilare fenestrate, aezate pe o membran bazal
- prelungirile odontoblatilorvce sunt senzori de durere
Cementul
Ligamentul periodontal
Alveola dentar
- este alctuit din osul alveolar, care este format dintr-un strat nelamelar (inseia ligamentului
periodontal) i un strat lamelar
- osul de susinere alctuit dintr-un strat lamelar
Gingia
Mucoasa
- Este format din :
1. epiteliu de acoperire - ce vine n contact direct cu lumenul i este de dou tipuri stratificat
pavimentos nekeratinizat sau simplu cilindric. De-a lungul tubului digestiv exist i zone unde
tranziia nu se face brusc.
2. corion (lamina propria) - alctuit din esut conjunctiv lax, coninnd: celule imuno-
competente cu activitate imunologic, capilare sanguine i limfatice ce preiau moleculele
absorbite, terminaii nervoase, glande.
3. musculara mucoasei - ce apare ca o ptur subire de musculatur neted. Este dispus pe
dou straturi : unul circular - intern i altul longitudinal extern; prin contracie d posibilitatea
realizrii unor micri ale mucoasei.
- Acioneaz ca o barier, protejnd organismul de migrarea unor celule neoplazice.
- Dintre componentele sale, epiteliul de acoperire difer de la un segment la altul.
- La anumite nivele mucoasa formeaz evaginri sau invaginri:
evaginrile sunt formate de viloziti (numai mucoasa) sau pliuri (mucoasa i
submucoasa), cu rol n creterea suprafeei de contact al mucoasei cu coninutul lumenului
invaginrile formeaz: a) glande: - ptrunde spre corion fr a depi musculara
mucoasei i formeaz glande mucoase
- depete musculara mucoasei i ptrunde pn n
submucoas formnd glande submucoase
- au rol n creterea suprafeei de secreie
b) canale de excreie ce strbat toat grosimea peretelui
digestiv i ajung la ficat i pancreas
Tunica submucoas
Din punct de vedere structural e format din esut conjunctiv moderat dens la nivelul
cruia numrul de celule e sczut fa de corion. Elementele fibrilare sunt fibre de colagen i
cteva fibre de elastin.
- apar vase sanguine cu calibrul cel mai mare din tot peretele tubului digestiv i vase limfatice;
apare esut limfoid ca noduli ; gsim plexul intrinsec Meissner, iar la nivelul esofagului i
duodenului glande
Tunica muscular
- cu excepia prii superioare a esofagului i a sfincterului anal extern, este alctuit din esut
muscular neted
- se organizeaz n dou straturi : unul circularintern i altul longitudinal extern
- contraciile musculaturii circulare asigur micorarea lumenului tubului digestiv, comprimnd
coninutul i amestecndu-l cu sucurile digestive
- contraciile musculaturii longitudinale genereaz undele peristaltice ce asigur progresia
coninutului
- prin ngroarea musculaturii circulare se formeaz sfinctere digestive (sfincterul faringo-
esofagian este striat)
- ntre cele dou straturi de musculatur se afl esut conjunctiv lax ce conine vase i plexul
nervos Auerbach
Tunica extern
Vascularizaia
esutul limfoid
- poate apare sub dou forme : esut limfatic difuz i esut limfatic n foliculi
- apare iniial n structura corionului, ulterior se poate extinde i n submucoas
Inervaia
Patologie
Esofagul
- are o cantitate mai mare de fibre elastice ce permit distensia esofagului la trecerea bolului
alimentar
- esofagul are un sistem venos foarte bine dezvoltat
- o parte din venele esofagului se deschid n venele gastrice formnd o anastomoz porto-
cav, astfel nct o presiune crescut sau sczut n sistemul port exist repercusiuni asupra
venelor esofagiene
- glandele esofagiene propriu-zise sunt mult mai bine dezvoltate n superioar a esofagului ,
sunt glande simple, tubulo-acinoase, de tip mucos, secretnd un mucus acid
- canalele lor de excreie se deschid n lumenul esofagului
- canalele de excreie au o parte dilatat cnd se deschid n lumen chisturi esofagiene
(partea dilatat e obstruat de mucus)
- celula mucoas predomin n aceste glande
- mai exist celule secretoare de lizozim, pepsinogen i oncocite, care sunt celule epiteliale
alterate, exist abia dup vrsta de 50 de ani
- oncocitele sunt celule cu citoplasma abundent, granular, eozinofil, mitocondrii, suferind
un proces de alterare
Musculara
Stomacul
- este localizat sub diafragm, delimitat de orificiile cardia i pilor, cu rol de rezervor de
alimente, cu o important funcie exocrin (1000-1500 ml suc gastric/24h), endocrin : peptide
i amine prin celulele sistemului nervos endocrin difuz
- are rol n procesele de digestie i de absorbie: unii ioni, apa, unele medicamente
Mucoasa
a) Epiteliul
- din punct de vedere histologic are 3 regiuni: regiunea cardial, regiunea fundic i a
corpului, regiunea piloric cu antrum i canal piloric
- formeaz cu submucoasa pliuri gastrice ce dispar cnd stomacul se destinde
- la suprafa se afl anuri puin adnci ce delimiteaz ariile gastrice
- la nivelul fiecrei arii gastrice se afl numeroase orificii cripte(foveole) gastrice, ce sunt
invaginri ale epiteliului de acoperire
- epitelii simple cilindrice
- epitelii de acoperire formate dintr-un rnd de celule celule mucoase de suprafa
- acest tip de celule se afl i la nivelul criptelor
- celulele mucoase de suprafa : au form cilindric, nucleii uor oval i situat pre polul bazal
al celulei; citoplasma are mucin spre polul apical dnd o culoare palid, are apical granule de
secreie mici delimitate de membrane golgiene i dense la fluxul de electroni; are reticul
endoplasmatic rugos n zona bazal, cu mitocondrii printre cisternele lui; aparatul Golgi se afl
supranuclear; are microvili scuri; pentru cele ce delimiteaz criptele gastrice numrul de
granule de secreie este sczut; au rol n secreia de mucus neutru o parte n sucul gastric, iar
alt parte formeaz o pelicul protectoare de mucus ce protejeaz mucoasa de apariia
ulcerului gastric
b) Corionul
- are coninut mare n celule imunocompetente i n foliculi limfocitari solitari n regiunea
piloric
- are coninut n glande gastrice ce se deschid la nivelul criptelor gastrice
- valoarea raportului nr. glande(15 milioane)/nr. cripte(3 milioane) este supraunitar
- glandele gastrice sunt simple, tubulare i ramificate, clasificndu-se dup regiunea n care se
afl : glande cardiale, glande gastrice propriu-zise, glande pilorice
- glandele gastrice propriu-zise sunt cele din regiunea fundic i a corpului gastric
- ntre criptele gastrice i glandele gastrice se creaz un anumit raport
Regiunea cardial
- criptele sunt puin adnci, acoper 1 din grosimea mucoasei
- glandele sunt lungi, sinuoase cu lumen larg
Regiunea piloric
- cripta e adnc, acoper 1 din grosimea mucoasei
- glanda e scurt, sinuoas cu lumen larg
- ambele tipuri de glande sunt glande de tip mucos (predomin celulele mucoase)
- ocazional exist : celule parietale ce secret HCl, celule secretoare de lizozim, celule
endocrine(n regiunea piloric), celule nedifereniate
Regiunea fundic i corpul gastric
- cripta e puin adnc, 1 din grosimea mucoasei
- glandele sunt lungi, rectilinii, tubulare, uneori bifurcate n partea profund, cu lumen ngust
- aici gsim : celule mucoase ale colului, celule parietale (oxintice), celule principale
(pepsinogen, zimogene), celule nedifereniate, celule endocrine ale sistemului nervos endocrin
difuz
- glanda gastric este alctuit din corp, col ce vine n raport cu cripta, baz
- apare corelat cu functiile de sinteza care tin de activitatea exo si endocrina a hepatocitului si
in procesele catabolitice
- intervine in: metabolismul glicogenului, sinteza de colesterol, in
procesele de detoxifiere si inactivare ce se realizeaza prin oxidare si conjugare
- aici se conjuga medicamentele: antihistaminice, anticonvulsivante
- se inactiveaza hormonii steroidieni
- in procesele de conjugare intervine citocromul B 450
- exista o relatie directa intre administrarea de medicamente si durata
de viata a REN
- au caracter tranzitoriu
- apar dupa ingestia de alimente, dispar la cateva ore
- in anumite conditii numarul lor creste: in perioada de sarcina, in
lactatie, in etilism cronic: steatoza hepatica
Membrana hepatocitului contine domenii specializare spre pol biliar si vascular: la acest nivel
hepatocitul formeaza microvili. Ei au rol in marirea de sase ori a suprafetei de schimb dintre
hepatocit si capilarele sinusoide.Intre polul vascular si capilarul sinusoid exista spatiul Disse
perisinusoidal. Acesta are dimensiuni de 150-200 A. El contine:
-fibre conjunctive de reticulina
-micrivilii hepatocitelor
-celule perisinusoidale: Ito, pit (cu gauri)
-celule hematopoietice ( in viata fetala , pot reaparea in anemii cronice la adult )
Celulele Ito = lipocite = celule interstitiale = celule stelate. Ele sint considerate fibroblaste
modificate. Sunt rare in ficatul adult normal (1 celula Ito la 25 de hepatocite). Au urmatoarele
caracteristici:
-au organite citoplasmatice slab dezvoltate, ce contin insa numai picaturi lipidice
- au raporturi apropiate cu benzile de reticulina
- au prelungiri care vin in contact cu hepatocitele fara a realiza jonctiuni si care
inconjura peretele sinusoidelor din vecinatate sau dupa ce prelungirile strabat un cordon de
hepatocit
- rol: - secreta colagen de tip III (sta la baza organizarii fibrelor de reticulina din
spatiul Disse)
- in conditii patologice creste cantitatea de tesut conjunctiv; colagenizarile din
spatiul Disse reprezinta rezultatul celulelor Ito
- secreta un factor de crestere al hepatocitelor
- depoziteaza lipide si vitamina A exogena
- in timpul vietii fetale au rol hematopoietic
In conditii patologice, celula Ito se poate transforma fibroblast, adipocit, celula hematopoietica
(sufera deci modificari de fenotip).
Celulele pit: - sunt rar intalnite in ficat
- sunt descrise numai la M.E.
- prezinta granule de secretie care au diametrul de 300 de nm, deci sunt celule
endocrine
- azi se considera ca ele nu au rol endocrin ci sunt de fapt o varianta de limfocite
circulante numite limfocite mari granulare
- rol: killer
Specializari ale membranei spre polul biliar
Hepatocitele prin membrana lor participa la delimitarea canaliculului biliar. La acest nivel
membrana contine microvili. In citoplasma corespunzatoare se gasesc numeroase filamente de
actina, care circumscriu canaliculul (ele influenteaza diametrul canaliculului biliar). De-o parte
si de alta a zonelor membranei care delimiteaza canaliculul se gasesc jonctiuni stranse care
fac impermeabila......; ea trece deci doar prin canalicul. Exista o cantitate mare de ATP-aza,
PAL, Ag specifice ce permit identificarea polului biliar.
Tesutul conjunctiv al ficatului
- se gaseste:- la nivelul capsulei Glisson
- in structura septurilor conjunctive ce compartimenteaza parenchimul in lobi si
lobuli; aceste septuri inconjura vase, canalicule si fibre nervoase
- se continua sub forma unei retele alcatuita din fibre de reticulina = retea de
sustinere pentru parenchim
- rol: mentinerea deschisa a capilarelor sinusoide
- prin procesul de hiperplazie si hipertrofie a tesuturilor restante ficatul se poate
reface deoarece are o mare putere de regenerare (1 luna de zile-70% din parenchim se
regenereaza); alaturi de proliferare celulara, prolifereaza si tesutul conjunctiv, ducand la fibroza
hepatica; procesul de fibroza debuteaza in spatiul portal Kiernan; cand in urma leziunii
prolifereaza tesutul conjunctiv, apar septuri noi conjunctive care impiedica raporturile cu
capilarele sinusoide si ductele biliare; in prima faza apar tulburari de irigatie; septurile au efect
restrictiv asupra proliferarii hepatocitelor, pierzandu-se arhitectura normala a hepatocitului si
ducand la dezorganizare.
Vascularizatia ficatului
- primeste aprox. 1/4 din debitul cardiac
- are o dubla vascularizatie: 1.functionala
2. nutritiva
-1. e asigurata de v. porta, reprezinta 75% din totalul vol. sanguin hepatic
- rol: aduce sange cu subst. nutritive (+toxine), produsi de degradare ai Hb din splina,
secretia endocrina a pancreasului
- 2. e asigurata de a. hepatica cu ramurile ei (25% din volumul sanguin al ficatului)
- rol: aduce sange cu oxigen pentru hepatocit
V. porta si a. hepatica urmeaza un sistem de ramificatii: ultimele ramificatii ale a. hepatice se
deschid in ultimele ramificatii ale v. porte din lobulul hepatic adica in capilarele sinusoide
(contin amestec de tip venos-arterial).
Capilarele sinusoide formeaza in lobul o bogata retea intralobulara. Sangele in ele curge de la
periferie catre v. centrolobulara.
1. cai intrahepatice
2. cai extrahepatice
1. pot fi: a. intralobulare: canalicule biliare si pasaje Hering
b. extralobulare: canale perilobulare, interlobulare, lobare; la iesirea din lobul
canaliculul devine canal
Structura cailor biliare
- canaliculele biliare intralobulare initial nu au perete propriu
- prin impregnare argentica sau met Gomery se observa cum canaliculele comunica intre ele
- pasajul Hering este zona care face legatura intre canaliculele biliare si canalele biliare din
spatiul portal; corespunde placii limitante; au perete propriu din epiteliu simplu pavimentos sau
cubic inconjurat de fibre de reticulina
- caile extralobulare: perete alcatuit din epiteliu pe MB cu tesut conj. fibros alaturi; epiteliul
variaza de la simplu cubic la simplu cilindric;
- caile extrahepatice au peretele alcatuit din 3 tunici: mucoasa, musculara si adventice
- epiteliul de acoperire: simplu cilindric; apar celulele secretoare de mucus
- corion: contine fibre elastice, infiltrate limfoide si glande de tip mucos
- circulatia arteriala: sistem vascular de tip portal = sistem port insulo-acinar; consta in :
arteriole aferente care ajung la periferie, se capilarizeaza, iar capilarele iriga in cascada
insulele; capilarele se strang in arteriole eferente care parasesc insulele si se capilarizeaza in
jurul acinilor;
- celulele insulare fac parte din celulele endocrine cu inervatie directa; acest lucru este
valabil cam pentru 10% din celulele insulare; jonctiunile gap cupleaza celulele insulare (10%)
Metode de imunocitochimie: 2 tipuri de celule endocrine: I.minore si II.majore.
I.- celule secretoare de VIP
- celule cu secretie mixta: enterocromatina
- contin granule de secretie cu: serotonina, motilina, substanta P
- sunt componente ale sistemului neuroendocrin difuz
II.- celule secretoare de insulina si amilina (moduleaza actiunea insulinei) = celule B; sunt cele
mai voluminoase celule din insule; se concentreaza la centrul insulei;
- celule secretoare de glucagon = celule A; 25% din insule; predomina la periferie
- celule secretoare de somatostatin = celule D; 5-10%; sunt la periferia insulei; au granule
omogene putin dense
- celule secretoare de polipeptid pancreatic = celule PP = celule F; la periferie sunt cele care
se pot gasi in peretele acinilor si ductelor excretorii.
Curs 11 Aparatul urinar
Rinichiul
- este nvelit de o capsul fibroas groas, cu fibre de colagen n mnunchi, puin substan
fundamental i foarte rare fibroblaste
- are o form caracteristic cu fa convex i hil renal
- are dou zone: medulara (spre hil) i corticala (spre partea convex)
Zona medular
Piramidele Malpighi - sunt 8-10 pentru fiecare rinichi, au vrful spre hil i baza spre
partea convex
Piramidele Ferrein pleac de la baza fiecrei piramide Malpighi, sunt n numr de 200-
300 pentru fiecare piramid Malpighi i au baza ctre baza piramidei Malpighi
Zona cortical
- are trei zone : 1. Cortex cortici este o zon ngust fiin partea cea mai extern a
rinichiului 2. Labirintul cortical - este un esut renal aezat printre piramidele Ferrein,
separndu-le ntre ele
3. Coloanele Bertin aezate intre piramidele Malpighi, separndu-le
ntre ele
Lobul renal este alctuit din piramida Malpighi i toate piramideleFerrein ce pleac de la
baza piramidei Malpighi i toate zonele corticale adiacente, fiind delimitat de dou artere
interlobare, ramuri ce provin din artera renal
Lobulul renal este format dintr-o piramid Ferrein i zona labirintic nconjurtoare i zona
de cortex cortici de deasupra , fiind delimitat de dou artere interlobulare, ramuri ale arterei
interlobare
Nefronul
- un rinichi are aproximativ 1-3 milioane de nefroni care gnu se refac dac sunt distrui (apare
esut conjunctiv cicatricial)
- e alctuit din corpusculul renal Malpighi i cile urinifere (tubi) : tub contort proximal, ans
Henle, tub contort distal
- n cortical se afl corpusculii, tubii contori proximali, tubii contori distali
- n medular se afl ansele Henle (mai lungi)
Corpusculul renal Malpighi
- are diametrul de 200 m, cu doi poli funcionali: unul urinar (iese filtratul urinar primar), i unul
vascular (intr i ies arterele din corpuscul)
- are o component vascular, capsula Bowman ca nveli
- componenta vascular este alctuit din arteriol aferent, glomerul renal (ghem de capilare
intracapsular) i arteriola eferent
Arteriola aferent
Arteriola aferent
- ptrunde n corpusculul renal prin polul vascular i se ramific n 4-5 ramuri scurte ce
formeaz anse capilare cu bucla orientate ctre polul urinar i rezult o reea anastomotic
(anastomozele sunt rare). Se formeaz o lobulaie vascular intracorpuscular, fiecare ans se
consider un lobul vascular
Peretele capilar
a) Endoteliul este format dintr-un singur rnd de celule unite strns ntre ele (jonciune
pentalaminat, zonula adherens, jonciune desmozomal) cu citoplasma coninnd fenestre
(orificii neacoperite) epiteliul se numete lamina fenestrata
b) Stratul subendotelial este amorf, fr structur , cu glucoz-amino-glicani i proteo-glicani,
avnd rol n schimbul dintre snge i spaiul extravascular
c) Membrane bazal este alctuit din esut conjunctiv i se unete cu membrana bazal a
foiei viscerale a capsulei Bowman formnd mpreun lamina densa
- la microscopul electronic lamina densa are trei straturi: un strat mijlociu ntunecat alctuit din
fibrile fine de colagen IV, dou straturi intern i extern clare la fluxul de electroni cu foarte rare
fibre de colagen, dar au multe molecule de heparansulfat
- lamina densa este un filtru pentru snge n vederea formrii urinei primare, trecnd numai
anumite tipuri de molecule
- cele dou membrane bazale se separ i creeaz mici spaii cu celule speciale mezangiale.
Totalitatea celulelor mezangiale formeaz mezangiul intracorpuscular
- celulele mezangiale au corpul mare, cu nucleu rotund, muli lizozomi (hidrolaze acide). Din
corpul celular pleac prelungiri ce ajung pn n lumenul capilarului.
- sunt celule de aprare local, prin prelungiri ele fagocitnd particulele strine (n lizozomi).
Numrul prelungirilor crete n glomerulo-nefrite.
Arteriola eferent
- prsete corpusculul prin polul vascular n unghi ascuit cu arteriola aferent, avnd un
perete format din intim, medie, adventiie
- n medie doar un numr mic de celule sufer transformri epiteloide i secretorii
- la ieirea din corpuscul, media prezint sfincter mic (regleaz circuitul sngelui n interiorul
corpusculului, regleaz formarea cantitativ a urinii)
- lumenul ei este mai ngust dect al arterei aferente
Capsula Bowman
- are dou foie : extern (parietal) i intern (visceral) una n continuarea celeilalte la polul
vascular
- ntre cele dou foie se gsete spaiul urinar ce colecteaz prima urin format (filtratul) ce
trece apoi prin polul urinar n tubul contort proximal
- Foia extern delimiteaz fiecare corpuscul la periferie, prezint membran bazal ce se
continu la polul urinar cu membrana bazal a tubului contort proximal i la polul vascular cu
membrana bazal a capsulei bazale; pe faa ei intern se gsete un rnd de celule epiteliale
turtite (orientate spre spaiul urinar)
- Foia intern o continu pe cea extern la nivelul polului vascular, membrana sa bazal se
unete cu membrana bazal a capilarului glomerular (lamina densa); epiteliul aezat pe faa
dinspre spaiul urinar este alctuit din podocite = celule cu piciorue (un singur rnd)
- podocitul are citoplasma bogat n organite celulare, de pe faa intern pornesc prelungiri
celulare ramificate, se prind pe lamina densa (ultimile ramuri) i rezult un spaiu
anfractuos(ntre lamina densa i podocite) = labirintul subpodocitar
Colecteaz sngele pentru a se forma urina primar, sngele trecnd prin bariera de filtrare
(lumen spaiu urinar) :
1. lamina fenestrata
2. spaiul subendotelial
3. lamina densa i mezangiu
4. labirint subpodocitar
5. spaiile dintre corpurile podocitelor
Prin aceast barier trec apa, glucoza (molecule mici), proteine mici (masa molecular
70000), ioni (Na+, K+, etc) n diferite concentraii i ajung n spaiul urinar, apoi n tubul contort
proximal
Filtratul urinar primar e foarte mare i trebuie redus. Procesul de reducere are loc n tubii
uriniferi.
Ansa Henle
- cele mai multe se gsesc n medular, continu tubul contort proximal, are un bra subire,
bucl i bra gros ascendent
Braul descendent are lumen ngust, peretele este format din membran conjunctiv
(continu membrana tubului contort proximal) ce are pe faa intern celule scurte turtite fr
microvili apicali manifestnd un proces de resorbie redus.
Bucla i braul ascendent au un lumen mai larg, membrana conjunctiv cptuit spre
lumen cu microvili apicali, n acest loc resorbindu-se Na, Cl rezultnd un mediu hipertonic local
pentru urina definitiv.
- se afl totdeauna n medulara renal printre ansele Henle, aparin nefronului (dup unii
autori). Dup alii tubii colectori Bellini sunt primul segment al cilor urinare, dar tubii colectori
Bellini au alt origine embriologic dect formaiunile nefrotice.
- au lumen larg, peretele format din membran conjunctiv (15-20 de celule epiteliale nalte cu
microvili, aezate pe un singur rnd
n ei se ncheie resorbia urinar i aici se formeaz urina definitiv hipertonic.
Funcia lor este controlat de ADH . Lipsa ADH determin o afeciune numit diabet
insipid.
Aparatul juxtaglomerular
Vascularizaie
Artera renal ptrunde prin hil, se mparte n arterele interlobare ce urc prin mijlocul
coloanelor Bertin pn la baza piramidelor Malpighi . Aici d natere la dou ramuri principale :
arterele arcuate i arterele interlobulare. Arterele arcuate nconjur piramidele Malpighi (partea
concav a arterei este spre baza piramidei) . Din artera arcuat rezult ramuri ce ptrund n
piramide (artere drepte=n ploaie)
Arterele interlobulare se gsesc n partea cortical printre piramidele Ferrein. Din ele se
desprind arteriolele aferente, capilarele glomerulare, arteriolele eferente, arteriolele
peritubulere din care rezult arterele drepte (altele) n piramidele Malpighi.
Circulaia venoas
ncepe la periferia feei convexe, subcapsular, prin venele stelate ce se vars n venele
interlobulare, apoi n venele interlobare, apoi n vena renal ce iese prin hil.
Inervaia
-este abundent i este reprezentat de fibre nervoase mielinice ce ptrund prin hil, se
ramific, dau ramuri amielinice i terminale pe toate celulele componente ale nefronului.
- esutul conjunctiv al rinichiului e srac, mai bine reprezentat n medular. Este alctuit din
substan fundamental puin, rare celule conjunctive. Mai se afl n membranele bazale. n
anumite boli el poate crete cantitativ (apar plasmocite).
- diabetul reprezin ngroarea membranei batale rezultnd tulburarea funciilor renale.
Cile urinare
Uretra
La brbat:
- are trei poriuni : prostatic (se remarc o trecere de la uroteliu la epiteliu
pseudounistratificat), membranoas (cu epiteliu pseudounistratificat), cavernoas (epiteliul
pseudounistratificat se transform treptat n epiteliu pluristratificat pavimentos moale ce
formeaz legturile cu epidermul)
La femeie:
- este mai scurt, au loc aceleai transformri dar pe o lungime mai scurt (evident!)