Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport de curs
1. Impozit pe profit
Sisteme de impozitare
Impozitul pe profit reprezinta un indicator de renumerare a factorului stat. Sunt obligate
la plata impozitului pe profit toate entitatile economice care desfasoara activitati
economice si nu sunt clasificate in alte categoriide impozitare a activitatii, cum sunt
microintreprinderile sau organizatiile nonprofit. Impozitarea activitatii prin intermediul
impozitului pe profit se realizeaza in principal prin trei sisteme, si anume:
a. sistemul de baza prin care cota de impozit pe profit se aplica asupra profitului
impozabil determinat conform Codului Fiscal;
b. sistemul conditionat alternativ care vizeaza un calcul dublu al impozitului pe
profit, din acest calcul alegandu-se valoarea cea mai mare; in aceasta categorie
incadrandu-se anumite entitati economice, cum ar fi cazionourilor, barurile de
noapte, pariuri sportive, etc;
c. impozitarea activitatii economice a organizatiilor nonprofit.
Principii de baza
Determinarea bazei de impozitare se intemeiaza in baza principiului conectarii
cheltuielilor la venituri. Acest principiu impune ca o cheltuiala sa fie recunoscuta in
contabilitate si situatiile financiare numai daca prin consumul de resurse ale
intreprinderii se va genera venituri cel putin egale cu valoarea consumului de resurse.
Daca prin activitatile economice nu sunt generate venituri, in conditiile in care s-au
avansat resurse (cheltuieli), valoarea acestora nu este recunoscuta in calculul profitului
impozabil(baza de impozitare pentru impozitul pe profit).
Cheltuielile deductibile sunt cele pe care le prezinta prin cadrul legal Codul Fiscal, dar si
acele cheltuieli realizate de catre intreprindere in urma carora sunt obtinute venituri la
un nivel superior cheltuielilor ocazionate de catre activitatea curenta a intreprinderii.
Cheltuielile partial deductibile sunt cele enumerate de Codul Fiscal, limita care daca este
depasita de catre intreprindere devine automat nedeductibila fiscal. Cheltuielile
nedeductibile trebuie clasificate astfel:
a. cheltuielile care sunt enumerate strict de catre Codul Fiscal;
b. cheltuielile care depasesc limitele maxime ale cheltuielilor partial deductibile;
c. cheltuielile care au fost ocazionate de catre intreprindere, iar veniturile obtinute in
urma avansarii acestor resurse sunt inferioare nivelului acestora.
Studiu de caz
S.C. X S.A. inregistreaza in cursul exercitiului financiar N cheltuieli totale de
2.500.000 lei si venituri totale de 4.500.000 lei. Cifra de afaceri a intreprinderii in cadrul
exercitiului financiar curebt este de 4.000.000 lei. In categoria cheltuielilor au fost
realizate urmatoarele cheltuieli particulare:
- cheltuieli cu protocolul 55.000 lei, valoare fara TVA;
- cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului 2.500 lei;
- cheltuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comerciale
inchiate 8.000 lei;
- cheltuieli cu sponsorizarile 10.000 lei;
- cheltuieli privind constituirea unei ajustari de valoare privind imobilizarile
corporale 4.000 lei;
- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie acordate
clientilor 3.500 lei;
- cheltuieli privind TVA nedeductibila aferente proratei TVA (mai mica de 100%)
500 lei;
- cheltuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus ca urmare a unei
calamitati naturale, stocul de marfa nefiind asigurat 3.600 lei.
Capitalul social al intreprinderii este de 1.000.000 lei, iar pana la 31.12.N intreprinderea
a constituit rezerva legala in valoare de 160.000 lei.
Calcule financiare :
valoarea financiara 1: impozit pe profit * 20% = 331.642 * 20% = 66.328 lei;
valoarea financiara 2: cifra de afaceri * 3 = 4.000.000 * 3 = 12.000 lei.
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile contul 117 este soldat (sold zero) prin
acest aspect finantandu-se si pierderea din exercitiile anterioare.
Organizaiile nonprofit datoreaz impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde
veniturilor, impozit calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil. Organizaiile nonprofit,
organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru
urmtoarele tipuri de venituri:
a) cotizaiile i taxele de nscriere ale membrilor;
b) contribuiile bneti sau n natur ale membrilor i simpatizanilor;
c) taxele de nregistrare stabilite potrivit legislaiei n vigoare;
d) veniturile obinute din vize, taxe i penaliti sportive sau din participarea la competiii i
demonstraii sportive;
e) donaiile i banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele i dobnzile obinute din plasarea disponibilitilor rezultate din venituri scutite;
g) veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole;
h) resursele obinute din fonduri publice sau din finanri nerambursabile;
i) veniturile realizate din aciuni ocazionale precum: evenimente de strngere de fonduri cu tax de
participare, serbri, tombole, conferine, utilizate n scop social sau profesional, potrivit statutului
acestora;
j) veniturile excepionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate n proprietatea organizaiilor
nonprofit, altele dect cele care sunt sau au fost folosite ntr-o activitate economic;
k) veniturile obinute din reclam i publicitate, realizate de organizaiile nonprofit de utilitate public,
potrivit legilor de organizare i funcionare, din domeniul culturii, cercetrii tiinifice, nvmntului,
sportului, sntii, precum i de camerele de comer i industrie, organizaiile sindicale i organizaiile
patronale.
Cnd un contribuabil se nfiineaz sau nceteaz s mai existe n cursul unui an fiscal, perioada
impozabil este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
Agentii economici care desfoar activiti de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaz aceste venituri
n baza unui contract de asociere, i la care impozitul pe profit datorat pentru activitile prevzute n
acest articol este mai mic dect 5% din veniturile respective sunt obligai la plata unui impozit de 5%
aplicat acestor venituri realizate.
Studiul de caz nr.1
O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori economico-
financiari:
a. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 500.000 lei;
b. venituri din activitati economice: 40.000 lei;
c. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.000 lei, din care pentru
activitatile economice 25.000 lei.
La sfarsitul anului trebuie sa se calculeze indicatorii aferenti impozitului pe profit. Cursul valutar este de
3,2 lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele:
- plafonul in lei al veniturilor realizate se situeazan sub nivelul maxim admis de lege, si anume ele
sunt pana la echivalentul de 15.000 euro si mai putin de 10% din valoarea veniturilor
neimpozabile;
- in acesta situatie pentru activitatea economica realizata de catre organizatia nonprofit nu va plati
impozit pe profit.
Chiar daca organizatia nonprofit realizeaza profit din activitatea economica, acesta trebuie sa fie utilizat
tot pentru finantarea cheltuielilor aferente activitatii nonprofit in vederea realizarii obiectului principal de
activitate.
Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 3,2
lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele:
- veniturile din activitatile impozabile sunt de 10% din valoarea veniturilor neimpozabile;
- veniturile din activitatile impozabile depasesc plafonul de 15.000 euro, ceea pentru diferenta de
2.000 lei se va calcula impozit pe profit.
Valoarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de venituri impozabile se determina prin ponderea
depasirii in total venituri. Ponderea veniturilor impozabila care au depasit limita celor 15.000 euro este de
2.000 lei / 50.000 lei * 100 = 4%. Valoarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de 15.000 euro este
de 25.000 lei * 4% = 1.000 lei.
Pentru determinarea profitului impozabil se va aplica aceeasi procedura pentru impozitarea activitatii
economice ale agentilor care desfasoara numai activitate economica, adica se tine seama de:
a. cheltuieli deductibile, nedeductibile si partial deductibile;
b. venituri impozabile neimpozabile;
c. reduceri ale impozitului pe profit;
d. luarea in consideratie a pierderii fiscale sau contabile din exercitiile anterioare.
Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 3,2
lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele:
- depasirea plafonului de venituri din activitatile economice este inregistrat atat la nivelul minimului
de 10% din valoarea venuturilor neimpozabile, cat si la valoarea echivalenta de 15.000 euro;
- diferenta de impozitare se calculeaza in functie de nivelul minim al celor doi indicatori de
comparabilitate: procentul din valoarea veniturilor neimpozabile si nivelul echivalent al celor
15.000 euro;
- diferenta de impozitare este de 90.000 lei 48.000 lei = 42.000 lei;
- ponderea acestor venituri in total venituri este de 42.000/90.000 * 100 = 47%;
Valoarea cheltuielilor aferente depasirii veniturilor impozabile este de 25.000 * 47% = 11.750 lei.
Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 3,2
lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele:
- valoarea maxima a veniturilor economice care pot fi inregistrate de catre organizatia nonprofit
este de 2.200 lei, adica 10% din valoarea veniturilor neimpozabile;
- depasirea inregistrata de organizatia nonprofit este calculata in functie de valoarea cea mai mare a
indicatorilor de comparabilitate, adica 50.000 2.200 = 47.800 lei.
Ponderea veniturilor impozabile in total venituri din activitatile economice este de 47.800 / 50.000 =
95,6%.
Valoarea cheltuielilor aferente veniturilor impozabile este de 25.000 * 95,6% = 23.900 lei.
Agentii economici care desfasoara activitati in domeniul cazinourilor si entitatilor cu obiect de activitate
similar sunt impozitate prin comparabilitatea valorii impozitului pe profit si luarea in considerare a valorii
cea mai mare astfel:
- prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil determinat conform relatiei generale
prevazuta de Codul Fiscal;
- prin aplicarea procentului de 5% asupra veniturilor obtinute din astfel de activitati.
Capitalul social este de 10.000 lei. Rezerva legala constituita este de 800 lei.
Valoarea procentului aplicat asupra veniturilor din activitatea de cazino: 80.000 * 5% = 4.000 lei
Reducerea de impozit privind cheltuielile de sponsorizare se aplica la nivelul minimului dintre 3% 0 din cifra
de afaceri si 20% din valoarea impzitului pe profit:
- limita din cifra de afaceri: 70.000 * 3%0 = 210 lei;
- limita din valoarea impozitului pe profit: 3.076 * 20% = 615 lei.
Valoarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta productie este de:
A = 4% * 0,748 * 3,7 * (100.000 * 0,5)/100 = 55,35 lei.
Sunt execeptate de la aceasta regula persoanele fizice care fabrica vin destinat
consumului propriu, cu conditia sa nu fie vandut.
Prin produse intermediare se inteleg acele produse care au o concentratie alcoolica care
este cuprinsa intre 1,2% si 22%. Sunt considerate produse intermediare acele produse
sub forma de bauturi linistite care au o concentratie alcoolica ce depaseste 5,5% in
volum si care nu rezulta in intregime din fermentare. In aceasta categorie sunt cuprinse
si acele produse care au o concentratie alcoolica care depaseste 8,5% si care nu rezulta
in intregime din fermentare.
A=K*R*Q
In care:
A = acciza;
K = acciza unitara;
R = cursul de schimb euro/leu;
Q = cantitatea in hectolitri.
Tuica si rachiurile din fructe destinate consumului propriu in limita a 50 litri pentru
fiecare gospodarie individuala/an, cu o concentratie alcoolica de 100%, vor fi accizate
prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic.
A = C/100 * K * R * Q
In care:
A = acciza;
K = acciza specifica in functie de capacitatea de productie anuala;
R = cursul de schimb euro/leu;
Q = cantitatea in hectolitri.
In care:
A1 = acciza specifica;
A2 = acciza advalorem;
K1 = acciza specifica la 1000 de tigarete;
K2 = acciza advalorem calculata in %;
PA = pretul maxim de vanzare cu amanuntul;
Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1000 bucati tigarete;
Q2 = cantitatea exprimata in numar de pachete de tigarete.
Studiul de caz nr. 6
SC X SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete de tigari, iar
un pachet contine 20 tigarete. Pretul de vanzare cu amanuntul este de 5 lei/pachet.
Cursul de schim este de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta acestor tipuri de tigari din
categoria cea mai vanduta este de 4 lei/pachet.
In cazul tigaretelor accizare care este datorata este egala cu acciza specifica plus acciza
advalorem, darn u mai putin de 91% din acciza aferenta tigaretelor din categoria de prt
cea mai vanduta, reprezentand acciza minima. Atunci cand suma dintre acciza specifica
si acciza advalorem este mai mica decat acciza minima se va plati acciza minima.
Acciza minima = 91% * acciza aferenta tigarilor din categoria de prt cea mai vanduta
Deoarece acciza totala platita de intreprindere este de 4.960.000 lei, adica mai mult de
3.640.000lei, deci valoarea finala a accizei platite de intreprindere este de 4.960.000 lei.
Valoarea accizei minime este de 3.640.000 lei, adica mai mult de 2.480.000 lei,deci
intreprinderea va plati valoarea minima a accizei adica 3.640.000 lei.
In cazul produselor din tutun fin taiat destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuri de
fumat, relatia de calcul a accizei este:
A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea in kilograme
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb euro/lei
Studiul de caz nr.9
SC X SA importa 100.000 kg tutun destinat rularii in tigarete. Cursul valutar este de
3,7 lei/euro.
Relatia de calcul a accizei pentru aceste produse se determina prin urmatoarea relatie:
c. pentru electricitate:
A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea de energie electrica active exprimata in MWh
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb valutar
In care:
A = capacitatea cilindrica
B = taxa pentru norma de poluare
C = coeficientul de corelare a taxei de poluare in functie de vechimea autoturismului
D = coeficientul de reducere a taxei in functie de depreciere autoturismului
A = K * (Vmfv + Tv + Cv)
Vmfv = (Pv+Ch)*R
Tv = 15% * Vmfv
Cv = 0,5% * Vmfv
In care:
A = valoarea accizei
K = acciza procentuala conform anexei
R = cursul de schimb valutar
Pv = pretul marfii
Tv = taxa vamala
Ch = cheltuieli pe parcurs extern
Vmfv = valoarea marfii in vama
Cv = commission vamal
Studiul de caz.nr.13
Societatea importa 10 tone de cafea prajita. Cursul de schimb valutar este de 3,7
lei/euro. Relatia de calcul a accizei este urmatoarea:
A=Q*K*R
In care:
A = valoarea accizei
Q = cantitatea de cafea exprimata in tone
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb valutar
At = A Ar
A=Q*K*R
In care:
At = acciza totala
K = acciza unitara conform anexei
A = acciza pentru toata cantitatea de cafea verde
Ar = acciza aferenta cafelei verzi utilizate ca materie prima pentru cafeaua prajita
Q = cantitatea de cafea exprimata in tone
R = cursul de schimb valutar
Societatea va plati b ugetului de stat valoarea de 22.644 lei, dar o parte din aceasta
poate fi recuperate in situatia in care societatea realizeaza operatiuni de export.
Plata accizelor se realizeaza la data efectuarii livrarii in cazul produselor interne, la data
receptionarii produselor in cazul produselor provenite din spatial comunitar si la data
declaratiei vamale pentru produsele importate.
3. Imobilizari corporale
Raportul dintre reevaluarea si ajustarea valorii contabile a imobilizarilor corporale
Valoarea rezervelor din reevaluare inregistrata este mentinuta in bilantul contabil pana cand imobilizarea
corporala care a facut obiectul reevaluarii este realizata. Prin aceasta notiune se intelege faptul ca
imobilizarea corporala este fie vanduta (valoarea ramasa de amortizat este mai mare decat pretul de
vanzare), fie este complet amortizata si casata. Acest lucru este impus de normele contabile
internationale deoarece daca in exercitiile viitoare reevaluarea este in sensul micsorarii valorii contabile,
diferenta negativa sa fie finantata din rezerva din reevaluare pozitiva contabilizata in exercitiile
anterioare. Daca valoarea diferentei din reevaluare negative este mai mare decat valoarea rezervei din
reevaluare pozitive contabilizata in exercitiile anterioare, intreprinderea dispune de doua solutii contabile:
prezinta in bilantul contabil un sold negativ la contul 105 Rezerve din reevaluare pana la
amortizarea integrala a imobilizarii corporale si casarea acesteia, dupa care daca aceasta valoare
negativa se mentine contul este soldat prin trecerea valorii soldului negative asupra cheltuielilor
exercitiului respective;
diferenta negative este contabilizata prin intermediul conturilor de cheltuieli curente in exercitiul in
care se realizeaza reevaluarea imobilizarii corpoarel.
Reevaluarea imobilizarilor corporale este reglementata din punct de vedere contabil de IAS 16 Imobilizari
corporale si contabilizarea acestora se realizeaza prin doua procedee:
reevaluarea simultana a valorii brute si amortizarilor cumulate;
reevaluarea numai a valorii nete contabile, obtinuta prin deducerea valorii amortizarii din valoarea
de intrare a imobilizarilor corporale.
Ajustarea valorii contabile are in vedere caracterul reversibil al diminuarii valorii contabile in raport cu
valoarea justa. Diferenta dintre valoarea contabila si valoarea valoarea justa este contabilizata sub forma
ajustarilor de depreciere. Conturile privind ajustarile pentru depreciere sunt conturi rectificative ale valorii
de intrare/valorii contabile a imobilizarilor corporale si nu apar in categoria capitalurilor proprii, ci valoarea
lor corecteaza valoarea de intrare a imobilizarilor corporale. Contabilizarea ajustarilor pentru depreciere
este realizata prin intermediul principiului prudentei :
- daca valoarea contabila este mai mare decat valoarea justa, diferenta este tratata sub forma unei
pierderi probabile care conforma principiului prudentei este contabilezata astfel :
____________________________________________________________________________________________
Cheltuieli privind ajustarile de depreciere = Ajustari de depreciere
____________________________________________________________________________________________
- daca valoarea contabila este mai mica decat valoarea justa, diferenta este tratata sub forma unui
castig probabil care conform principiului prudentei nu se contabilizeaza pentru a nu raporta
profituri fictive si a distribui dividende care pot afecta trezoreria intreprinderii si implicit
decapitalizarea ei.
Atunci cand valoarea contabila inregistreaza o apreciere in raport cu valoarea justa sau imobilizarea
corporala nu mai este depreciata, ajustarile pentru depreciere constituite in exercitiile precedente sunt
diminuate pana la valoarea deprecierii constatate in exercitiul financiar respective sau anulate prin
urmatoarea inregistrare contabila:
____________________________________________________________________________________________
Ajustari de depreciere = Venituri privind ajustarile de depreciere
____________________________________________________________________________________________
Raportul dintre reevaluare si ajustarea valorii imobilizarilor corporale este evidentiat prin faptul ca
reevaluarile nu afecteaza in mod direct rezultatul current al exercitiului in care acestea se realizeaza. Ele
pot influenta exercitiul numai atunci cand imobilizarile corporale reevaluate sunt realizate (vandute sau
casate):
- valoarea pozitiva a soldului de rezerve din reevaluare poate fi virata la rezultatul reportat, iar de
aici prin decizie AGA poate fi distribuit la alte elemente ale capitalurilor proprii sau la dividende;
- valoarea negativa a soldului rezervei din reevaluare afecteaza rezultatul exercitiului cand
imobilizarea corporala la care se refera este realizata, prin trecerea pe seama cheltuielilor
extraordinare a valorii soldului negative. Intreprinderea trebuie sa gasesca sursele aferente pentru
finantarea acestei pierderi.
Ajustareile pentru depreciere afecteaza in mod direct rezultatul exercitiului cand ele sunt ocazionate, fie la
constituirea lor prin intermediul cheltuielilor, fie la realuarea sau anularea lor prin intermediul veniturilor.
Pen langa aceste aspecte contabile, informatiile furnizate de situatiile financiare sunt diferite in functie de
rationamentul profesional al judecarii acesteor diferente dintre valoarea contabila si valoarea justa a
imobilizarilor corporale. Pe ansamblul metodologia reevaluarii avantajeaza situatia si pozitia financiara a
intreprinderii, dar in functie de obiectivele echipei manageriale, sensul diferentei dintre aceste doua valori
alegerea metodei contabile utilizate pentru contabilizare acestor diferente este numai o optiune in
formarea politicii contabile adoptate de catre intreprindere.
Exemplu: SC X SA achizitioneaza la 01.01.N un utilaj la un cost de 2.000.000 lei, TVA 19%. Metoda de
amortizare utilizata este cea liniara, iar durata normata de utilizare este de 5 ani. La sfarsitul primului an
de functionare intreprinderea decide reevaluarea utilajului aplicand procedeul reevaluarii atat a valorii
brute, cat si a amortizarii cumulate pana la momentul respective.Noua valoare reevaluata este de
2.400.000 lei, aceasta valoare vanad calitatea de valoare justa a utilajului. Etapele reevaluarii prin
intermediul acestui procedeu sunt urmatoarele:
Anul I de functionare:
a. determinarea valorii contabile a utilajului inainte de reevaluare:
Val.ctb.= 2.000.000 400.000 = 1.600.000
La sfarsitul celui de al doilea an de functionare intreprinderea decide reevaluarea utilajului, noua valoare
contabila este de 1.710.000 lei. Aceasta valoare reprezinta totodata si valoarea justa a utilajului la
momentul respective. Etapele reevaluarii conform primului prodeceu sunt urmatoarele:
Se observa ca diferenta din reevaluare negativa a fost suportata pe baza valorii reevaluarii positive
inregistrate in exercitiul precedent. De aceea aceasta valoare nu trebuie utilizata pana cand fiecare
imobilizare corporala nu este realizata. Daca valoarea noii reevaluari negative depaseste valoarea
reevaluarii pozotive inregistrata in exercitiile anterioare, prezentarea poate fi realizata in situatiile
financiare astfel:
- prezentarea in bilantul contabil a unor rezerve din reevaluare negative, in speranta ca utilajul va
ma fi reevaluat pana la expirarea duratei normate de utilizare, iar rezultatul viitoarelor reevaluari
va unul pozitiv astfel incat sa finanteze aceasta valoare negativa a reevaluarii;
- prezentarea in bilantul contabil a unei valori nule a rezervelor din reevaluare si trecerea pe seama
cheltuielilor in contul de profit si pierdere a diferentei negative.
Consideram ca pana la casarea utilajului la sfarsitul duratei normate de utilizare, intreprinderea nu mai
reevalueaza utilajul, amortizandu-l annual la o valoare de 570.000 lei. La sfarsitul anului V de functionare,
utilajul este integral amortizat si intreprinderea decide casarea lui (realizarea lui). Inregistrarea in
contabilitate este urmatoarea:
___________________________________________________________________________________
6811 = 281 2.850.000
___________________________________________________________________________________
La sfarsitul duratei normate de functionare contul 105 prezinta un sold pozitiv de 60.000. Aceasta valoare
poate fi tuilizata de catre intreprindere, dupa aprobarea acestei operatiuni de catre AGA in urmatoarele
directii:
- majorarea capitalului social;
- majorarea de rezerve;
- incorporarea lor in rezultatul reportat si apoi acesta poate fi utilizat pe destinatiile uzuale ale
Rezultatului reportat, inclusiv pentru distribuirea de dividende.
Inregistrarea contabila de principiu pentru utilizarea soldului pozitiv al contului 105 este urmatoarea:
___________________________________________________________________________________
105 = ./.
1012
106
117
___________________________________________________________________________________
Daca la sfarsitul anului al cincilea contul 105 prezinta un sold negativ, acesta trebuie finantat prin
intermediul conturilor de cheltuieli extraordinare. Inregistrarea contabila este urmatoarea:
___________________________________________________________________________________
Cheltuieli extraordinare = Rezerve din reevaluare
___________________________________________________________________________________
Din punct de vedere contabil este indicat ca la casarea unei imobilizari corporale, soldul negativ trebuie
finantat la momentul scoaterii din functiune din evidenta contabila a acesteia.
Cel de al doilea procedeu privind reevaluarea vizeaza numai reevaluarea valorii contabile nete. La prima
reevaluare procedura era urmatoarea:
a. anularea amortizarii inregistrate in primul an:
___________________________________________________________________________________
281 = 213 400.000
___________________________________________________________________________________
c. stabilirea valorii juste a utilajului la sfarsitul primului an de functionare, aceasta fiind de 2.400.000
lei;
d. determinarea diferentei din reevaluare:
Dif.reev. = 2.400.000 1.600.000 = 800.000
___________________________________________________________________________________
6811 = 281 600.000
___________________________________________________________________________________
h. stabilirea valorii juste la sfarsitul celui de al doilea an de functionare care este de 1.710.000 lei;
i. determinarea diferentei din reevaluare aferente celui de al doilea an de functionare:
- valoarea contabila = 1.800.0000;
- valoarea justa = 1.710.000
Diferente din reevaluare = 90.000
___________________________________________________________________________________
213 =105 -90.000
___________________________________________________________________________________
Din punct de vedere contabil rezultatele celor doua procedee sunt identice, cu deosebirea ca primul
procedeu prezinta istoricul valorii brute si amortizarii cumulate, in timp ce al doilea procedeu prezinta
numai baza de amortizare anuala pentru exercitiile viitoare. Aplicarea unuia dintre procedee este o
problema de rationament profesional, dar si de obiectivele managerialeale intreprinderii.
Daca aceste fluctuatii ale valorii juste de la sfarsitul primilor doi ani de functionare era analizata prin
prisma principiului prudentei si al ajustarilor pentru depreciere, contabilizarea acestor operatiuni era
urmatoarea:
a. la sfarsitul primului an diferenta prezentata era judecata ca un castig probabil si nu era
contabilizata conform principiului prudentei;
b. la sfarsitul celui de al doilea an diferenta negativa era judecata ca o pierdere probabila si era
contabilizata ca o ajustare pentru depreciere astfel:
___________________________________________________________________________________
6813 = 291 90.000
___________________________________________________________________________________
Anularea valorii ajustarii constituite se realizeaza la sfarsitul anului al treilea deoarece s-a considerat
ca in urmatorii ani utilajul nu mai inregistreaza depreciere si ca atare ajustarea nu mai are obiect si va
trebui anulat. Inregistrarea contabila este urmatoarea:
___________________________________________________________________________________
291 = 7813 90.000
___________________________________________________________________________________
La casarea utilajului nu mai este cazul altor regularizari in situatiile financiare ca si in cazul
reevaluarilor. Utilizarea reevaluarilor sau a ajustarilor pentru depreciere pentru a contabiliza
fluctuatiile valorii juste la sfarsitul unui exercitiu financiar este o problema de rationament profesional,
dar si de interese de prezentare pe o anumita pozitie a situatiilor financiare.
4. TVA
Operatiuni impozabile privind taxa pe valoarea adaugata
Persoana impozabil din punct de vedere al TVA este acea persoan juridic care are
un sediu fix n Romnia i dispune de suficiente resurse tehnice i umane pentru a
efectua regulat livrri de bunuri i/sau prestri de servicii impozabile. Condiiile care
trebuie ndeplinite pentru a avea acest statut sunt urmtoarele :
a. persoana impozabil are o structur fix de desfurare a activitii, cu excepia
antierelor de construcii;
b. structura este condus de o persoan mputernicit s angajeze persoana
impozabil n relaiile cu clienii i furnizorii;
c. persoana care angajeaz persoana impozabil n relaiile cu clienii i furnizorii s
fie mputernicit s efectueze achiziii, importuri, livrri de bunuri i prestri pentru
persoana impozabil;
d. obiectul de activitate al structurii respective s fie livrarea de bunuri sau prestarea
de servicii.
Din punct de vedere al taxei sunt operaiuni impozabile n Romnia cele care
ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a) operaiunile desfurate constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o
prestare de servicii, n sfera taxei, efectuate cu plat;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi n
Romnia;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizat de o persoan impozabil;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor s rezulte din activitile economice
enumerate.
Varianta nr.1
Societaea X cumpar marfuri de la un furnizor la un cost de achiziie de 500.000 lei,
TVA 19%. n factura de achiziie sunt nscrise urmtoarele reduceri comerciale i
financiare : rabat 7%, remiz 5% i scont de decontare(discount financiar) de 3%.
Varianta nr.2
In factura initial este nscris numai un scont de decontare de 3%. Reducerile
comerciale sunt acordte ulterior prin facturi separate. Pentru a vedere corelaiile ntre
cele dou variante se iau aceleasi valori.
Varianta nr.1
Societaea de amanet pastreaz bunul n patrimoniu, iar prin natur bunului care face
obiectul acestui contract aceste este considerat obiect de inventar. Contabilizarea
acestei operaiuni economico-financiare se realizeaz astfel:
Cont debitor Cont creditor Valoare
303 2677 500.000
Varianta nr.2
Pentru aceast variant societatea de amanet trebuie s formeze preul de vnzare cu
amnuntul, adaosul comercial practicat de aceasta este de 45%:
- valoare credit acordat/valoare de intrare a bunului: 500.000 lei;
- adaos comercial: 500.000 * 45% = 225.000 lei;
- TVA: (500.000 + 225.000) * 19% = 137.750 lei;
- pret de vnzare cu amnuntul: 862.750 lei.
b. vnzarea bunului:
Cont debitor Cont creditor Valoare
5311 ./. 862.750
707 725.000
4427 137.750
c. descrcarea de gestiune:
Cont debitor Cont creditor Valoare
./. 371 862.750
607 500.000
378 225.000
4428 137.750
Calcule financiare:
- comision: (500.000+125.000) * 35% = 218.750 lei;
- TVA aferent comision: 218.750 * 19% = 41.562,5 lei;
- Total credit: 500.000 + (125.000 + 23.750) + (218.750 + 41.562,5) = 909.062,5
lei.
Calcule financiare:
- valoare bun evaluat: 500.000 lei;
- valoare comision: 500.000 * 25/125 = 100.000 lei;
- TVA aferent comisionului: 100.000 *19/119 = 15.966 lei.
b. rambursarea creditului:
Cont debitor Cont creditor Valoare
5311 ./. 500.000
2677 400.000
704 84.034
4427 15.966
In studiile de caz care au fost prezentate s-a utilizat cota de TVA de 19%, dar Codul
fiscal prevede i alte cote de TVA n funcie de domeniul de activitate al agentului
economic i natura tranzaciilor realizate de ctre acesta.
In cadrul tranzaciilor care difer de aceasta cota se menioneaza cota de 9% care
este utilizat pentru urmtoarele tipuri de tranzacii:
a. dreptul de livrare n muzee, castele i alte obiective culturale;
b. livrri de manuale scolare, ziare i reviste;
c. livrrile de proteze de orice fel;
d. livrri de produse ortopedice;
e. medicamente de uz uman i veterinar ;
f. cazarea n secorul hotelier;
g. nchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota de TVA aplicabil este cea n vigoare la data la care ia natere faptul generator al
TVA.