SF ATUL POPULAR AL REGIUNII PITESTI

Sqctiunqa asricoli

Ing. BUDAN C.

GRAD INA
DE LINGA CASA

1 9 6 0
 CUVINT INTRODUCTIV
Nevoile materi.ale ~i spirituale ale omului sint multiiple
~i, priln n:atura lor, :nelimitate : pe masudi ce sint sati.sfa-
cute unele, apar altele. Gradul de satisfacere a nevoilor
define~te nivelul de tr.ai .al poporului. Oamenii doresc o
abundenta de marfuri frumoase, o locuinta mai spatioasa, o
aHmentatie mai bogata ~i mai va:riata decit in trecut.
Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Romi:n,
preocupindu-se de buna.sta.re.a poporului nostru, a tra.sat un
vast pro.gra:m de 1dezvoltare a tuturor .ramurilor economice ale
tMii ~i in p,rimul ;rind a ramurilor ,prindp,al,e : industria ~i
agricultura.
In ceea ce prive~te agricultura, principalul obiectiv al
pl,anului de 6 a:ni este .a.Ungerea unui nivel de productie care
sa satisfacii integ.ral 1nevoile mereu cresctnde de 1p.roduse
alimenta.r.e .ale populatiei ~i cele de materii prime ale i,n,dus-
triel ~i sa acopere toate celelalte nevoi ale ,st.atului in 1p.roduse
a;gricole.
Pe:ntru .a se 01btine o alimentatie mai bogata ~i mai
va-riaUi, o atentie deosebita se acorda lar.girii co.nsumului de
f.ructe ~i legume de cele mai dHerite specii.
Oamenii de ~tii:nta au stabiHt ca ,pentru o buna dezvol-
tare .a cor-pului omenesc ~i a rnenti.nerii sanatatii, trebuie
sa se consu:me cit mai multe fructe 1proa.S1pete ~i legume, stabi-
lind chiar ca.ntitatea mi1nima zil:nic la 200 grame f.ructe ~i
500-800 gname le,gume inclusiv cartofi, de om. Consumind
fructe ~i le.gume sub ac.est minim ~i cu tntre.ruperi, cum se
!ntltm,pla .aodesea in lunile de iama ~i ,primavadi, in or.ga.ni:smul
omului se produc perturbari ca.r:e slabesc or.ganismul ~i care

3
nu :rareori se soldeaza cu boli de stomac.' de ficat, rinichi etc.
care au l.a baza lipsa de vitamine. Datonta valorii lor alimen-
tare, fructele ~i Je,gumele smt produsele cele mai pretioase
pentru hrana oarnenilor. Ele contin multe substrante folosi-
toa.re cre~terii ~i intret~nerii ongani.s~mului omenesc. Astfel,
zaharurile din fructe, glucoza ~i fructoza, care dau dulceata
fructelor, ocupa primul loc ca importanta in .alime:ntatie
deoa.rece ele se asimilea.za foa.rt.e u~or de catne organi:s'ffi.
Pe lilnga acea1st:a, gluco.z.a ~i fructoza au o .actiune binefacatoa:re
asupra secretiilor gastrice, asupra digestiei, asupra rinichilor ~i
p1roduc pofta de mtncar.e. ~i celeJ,alte ISUJbsta.nt'e din f.ructe ~i le-
gume ca: acizii o.rganici, vitaminel.e, fenmentii, precum ~i nume-
roase elementre minerale (potasiu, calciu, mag.neziu, fier, siliciu
etc.). sint de rnar.e impo.rtanta pent.ru sanatatea omulut
Acizii organici din fructe ~i legume, care dau acestm.a
gustul racoritor, contribuie la digestia alimentelo.r in sto-
mac, elementele m~nerale contribuie Ia formarea ~i intari1rea
scheletului, iar vitaminele ~i fermentii asi,gura functionarea
normala a glandelor cu secretie interrna. Upsa vitaminelor
in alimentatie provoaca g.r.ave tulburari .asupra sistemului
nervos, asupra vederii, rpielii, dintilor, a:paratului digestiv ~i
determina slabirea i'ntr.egului o.r,ga,nism.
Toate aceste componente .ale fructelor ~i legumelor,
p.recum ~i aHele aflate in cantitati extrem de mici (micro-
elemente) s~nt foa.rte p.retioase pentru omul sanatos, iar in
multe bali aJ.e stomacului, riniohilor, inimii, precum ~i in
stari de anemie (slabire) a or:ga,nismului au .p.roprietati de
intari.re ~i vindecare neintrecute. lata de ce fructele ~i legu-
mele .sint considerate :pe drept cuvi.nt izvor de sa.natate, ia-r
pomicultura ~i legumicultura ,industria de vitarnine a agri-
culturii". Pentru toate aceste ealitati, consumul fructelor ~i
legumelor este de neinlocuit in alimentatia o.amenilor. Ele
nu trebuie sa lipseasca de la masa, mai ales din alimentatia
capiilor ~i a batrinilor. 0 alimentatie bogata in fructe ~i
legume a ajuns sa fie un indiciu de bunastare a unui .popor.
Pa,rtidul Muncitoresc Romin urma.rind ridicarea con-
tinua a nivelului de trai al oamenilor muncii, a trasat ca
sarcina in planul economic de 6 ani adoptat Ia Congresul al
III-lea ca pina in a.nul 1965 plantatiile de :pomi fructiferi
sa fie extinse la 300.000 .hectare, ia1r suprafata cultiv.ata cu
legume sa ajunga la circa 185.000 hectare, .ast:fel oa pro-
ductia de fruct.e sa poaHi ajunge in 1965 la circa 1.700.000
tone, iar productia de legume J,a circa 3.300.000 de tone.

4
Pentru realizarea acestor sarcini s-au creat in toate reg-iu-
niJ.e tfirii nurneroase pepiniere in care se altoiesc anual mim-
oane de pomi din toate speciile ~i din cele mai bune ~i
mai valoroase soiuri, rpentru fiecare zona in parte. Niciodata
in istoria ta,rii noastre, pomicultura, ca de altfel nici cele-
lalte .rarnuri ale a,griculturii, nu s-a bucurat de o atentie
~i de un avint rnai mare ca sub regimul nostru de demo-
cr.atie populara. Sub .regimul bur,ghezo-:mo~ie.resc nu s-a
realizat in mai bine de o jumatate de secol atit cit s-a reali-
zat in mai putin de un deceniu sub .regimul democr~a.t
popular in domeniul pomiculturii ~i legumiculturii. Planta-
tiile mari de tip socialist infiintate in unitatile agricole de
stat ~i cooperatiste, bazinele legumicole create in jurul o.ra-
~elor ~i centrelor muncitone~ti au ~i dus Ia o serioasa
irnbunatatke a aprovizionarii cu fructe ~i legume a oamenilor
muncii.
Succesele deosebite obtinute in co.nstructia socialista a
agriculturii, puternicul sprijin acordat taranimii muncitoare
de catre statui democrat-popula:r pri:n mijloace mecaniz.ate,
cadre tehn:ice, credit.e, ingra~aminte, seminte selectionate
etc., faptul ca piWg,ramul de dezvolta1re a pomiculturii ~i
legumicuJtu,rii in ta,ra noastra este in plina desfa~ur,are, ca
actiunea aceasta este planificata dupa criterii ~tiintifice,
economice ~i sociale. ~i nu haotica ca in trecut ~i ca pina iin
prezent -acest plan a fost nu numai realizat dar ~i depa~it
in fiecare an, ne indre,ptate~te sa credem cii sa,rcinile tr.asate
de Congr,esul a! III-lea a! p.arLidului vor fi nu numai reali-
zate in intregime ci ~i depa~ite.
Alaturi de gospodariile .agricoJ,e de st,at ~i cele colective,
care vo.r da cea mai mare parte din fructele ~i J,egumele
necesare aprovizionii-rii po:pulatiei din intreaga ta:ra, pina
Ia nivelul st.albilit de Congresul al III-lea al P.M.R., un
izvor suplirnentar de o mare importanta in aprovizicmarea
di:r.ecta cu legume ~i fruct:e proaspete il constitui,e gradinile
d.e pe linga locuin~ere oame.nilor muncii.. Asemenea g1radini
intnnim ap,roa,pe in jurul fieciirei gospoda:rii ta.rane~ti. Ele
se creaza pe loturile de 2 000-3 000 m.'p., pamint ce se l<tsa
in folosint:a fiecarei familii ~de colectivist ,pentru gos-poda,ria
personala conform prevederilor statutu~ui model al goSipo-
dariilor agricole colective.
De asemene.a, ele iau fiinta ~i in jurul locuintelor mun-
dtorilor ~i sala-riatilor din ora~e ~i centre indus.triale Di:n
totalul pomilor ce trebuie plantati pina in anul 1965, mai mult

5
de o treime vor fi .plantati in grad~nile din jurul ca1selor de
la __sate ~?i o.rae. ~a ace~sta. m~reata ~pera vor lua p1a1r;
m1hoane de taram munc1ton, hneret, mtelectuali ingLnen
~?i tehnideni. '
p_~ca pla~tatiile mari de ti:p so~ci~list de. pe li~nJga gos-
podamle agtTlcol.e de stat, ,go.spodanll'e agiTlcole colective,
tntovarii~?iri ~?i diferite intreprinderi, se infaptuiesc dupa un
plan bine chibzuit ~?i aoondat cu 1planul general de stat, cu
nevoile gospoda,fi.ei sau intreprinder.ii ~?i cu conditiile de
clima ~?i sol, sub directa indrumare ~?i sup.raveghene a Sipe-
ciali~?tilor, apoi g,radinile de linga casa de~?i mici, sint mai
variate ~i mai complicate ~i de aceea necesita ~?i el.e o mare
nevoie de indrumare l:a tnfiintarea lor.
Faptul ca in trecut nu a existat o orienta.re ~i un spri-
jin in dezvolta!rea pomiculturii ~i legumiculturii, a dus la
cultivarea pomilor .a.partinind unor soiuri de mica valoa.re
economica ~i a unui numar redus de specii legumico!.e, atit
in plantatiile maiTi cit ~i in cele din jurul locuintelor. Astazi
cultivarea pomilor cit ~i a oelorlalte culturi dintr-o .gradina
nu se poate face decit pe baze ~tiintifice, ceea ce presupune
sa cunoa~tem plamtele ca1re se cultiva, modul lor de reparti-
zare, condiitile lor de ore~ter.e ~i dezvoltare, lucrarile de
ing~rijire, precurn ~i foloasele pe ca,re le .aduc.
Toomai despre aceste lucruri ne propunem sa scriem in
aceasta bro~ura, adr:estndu-ne oamenilor muncii din regiunea
Pi:te~ti dornici sa-~i infiinteze pe linga casele lor, de ta
sate ~?i orai?e, mici gradini de pomi, legume ~?i flori. Se inte-
lege ca spatiul unei bro~uri nu ne permite sa sc.riem pe
larg ~i amanuntit toate lucrarile. SpN~m insa, ca atit ince
piitorii cit ~i cei cu oarecare experienta in cultiva!Tea gradi
nilor vor gasi aci unele sfaturi ~i indrumari folositoar,e
pentru a putea sa-~?i o.rganizez,e in :scurt timp linga locuinta
o gradina din c.are vor culege cu multa placere fructe ~i
legume proaspete pentru iif).destula.rea nevoilor de hrana ale
familiei ~i flori pent1ru tnfrumusetarea curtii ~i locuintei.
Pentru cine dore~?te sa a:profundeze mai bine problemele
infati~ate aci le recomandam sa consulte, pe linga inginerii
~i tehnicienii agrkoli din a'p1ropiere ~i bibliog,rafia de j,a
sfir~?itul bro~urii, unde vor gasi lamuri.ri suplimentare Ia un
nivel ~tiintific superior.
 SCOPUL ~I IMPORTANTA GRA.DINILOR
DE LINGA CASA.
Din timpurile cele mai fndepartate oamenii au ciiut,at s2
aiba cit mai aproape de adapostul lor plantele care le asi
gurau hrana. DeoMece fructele se puteau consuma crude sau
coapte la soare, fara o alta pregatire, pomii .au fost cele
dintfi plante care au fost cultivate in jurul locuintelor.
Rezulta deci cii cultivarea pomilor f~i are inceputurile sale
tn jurul .locuintelor, in apropierea omului, care cu priceperea
sa a caut,at sa le irnbunatateasca mereu calitatea. Dadi in
vremurile stravechi fructele er.au socotite ca alimente de
prima necesitate, astazi lor li se atribuie un Tol ~i mai mare
- acela de a asigura corpului omenesc o buna dezvoltare,
de regulator al functiilor organice ~i de ,a contribui Ia men-
tinerea sanatatii organismului omenesc. De aci ,r.ezulta cii pe
viitor trebuie sa dam o atentie ~i mai mare culturii pomilor.
Daca ~plantatiile pomicole mMi, de tip socialist, au ca
scop principal producerea de fructe-marfa pentru piata, pen
tru indust,ria alimentara ~i pentru export, pomii din .gradinile
de ltnga casa au ca scop principal satisfacerea nevoilor de
comum ale familiei cu fructe cit mai variate ~i pe timp cit
rnai indelungat, pe cit posibil pe intregul an. Gradina din
juml casei mai are ca scop ~i producerea legumelor strict
neoesa.re nevoilor de consum ale familiei, precutm ~i a flo-
rilor ~i cre~terea arbu~tilor decorativi pentru infrumusetarea
locuintei.
Cultiv:area plantelor in gradinile de Hnga casa consti-
tuie o necesita:te organica penhu odihna in orele libere a

7
 tuturor celor ce lucrea.za in fabrici, uzine, laboratoare birouri
~i penbru copiii ~i batrinii .arntrenati sa lucreze in ~mijlocul
naturii. Merita tde asemenea sa fie subliniat ~i rolul cultural-
educativ al giradinilor de linga casa ;pentru .acei ce l'e cultiva .
. Prin fa,ptul ca cer cuno~tinte .Sipeciale, perseverenta ~i atentie
in execut:are'a luorarilor, aceste grad~ni sint adevamte ~coli
pentru marsde largi de cultivatO:ri. Plantele din jurul oaselor
~i in specilal promii, nu numai ca dau produse irmportante
p~entru hrana, :nu numai cii infrrumuseteaza satele ~i ora~ele,
dar 01presc ~i vinturile care aduc praful in oase, reguleaza
actiunea tem.per.aturilor ridicate i'n timpul verii, ajuta Ia
imbogatirea .aerrului cu oxi.gen :;;i ne apara de furia y,iscolului
in timpul iemii.
Prin frucielc ~i Jegumele ce le produc, gradinile de
linga casii aduc bel~ug ~i indestularea familiei, nu numai
prin fap1ul ca 0 scute~te de cheltuieli ~i de drumuri obosi-
toa,re pina Ia piata, ci din contra, atunci cind in unele
gradini se obtin mai multe procluse decit nevoile de con.sum
ale familiei, vinzarea produsului poate aduce ~i importante
venituri lbarne~ti. Datorita asezarii gradinei in jurul locuintei,
lucrriirile de irngriji.re a culturilor se fac mai bine ~i mai
w~or. Sema:n:atul s~~ executa 13 tdrmp, pra~Hul ori de cite ori
este nevoie, tratamentul contra daunatorilor se face mai
u~or, iar fructele ~i legumele .se recolteaza proaspete cind
au cea mai mare y,aloare ali:men.ta.ra, lucru greu de 're.alizat
cind a1p;rovizionarea se face din rpiata.
In tara rnoastra se desfa:;;oara o larga co:nstructie de
Iocui~nte. Apar noi ora~e si sate, se construiesc mii de case.
Datorita cre~terii bunasta,rii taranimii, o mare ampl.oarre a
luat constructiile de locui.nte la tara. Est.e ~i na.tural ca
fiecare cetate.an al tarii sa vrea sa-~i j,nf,rumuseteze locuinta
lui cu p!.ante f,rumoas.e ~i folosito.a.re. Taranimen muncito3re
i~i da tot mai mult seama ca modul cum au folosit - si
mrn unii mai continua sa folose.asca - terenul de linga
ca.sa nu mai coresrpunde ceri.nt,elor actuale. Din aceste gra-
dini trebuie inlaturati salcimii, corcodu~ii, pmnii nealtoiti
~i alti IPomi s~Hbatici. In locul lor trebuie sa se pl.anteze
pomi ~i arbu~ti fructiferi de mare valoa,re economica.
In sprijdnul actiunii de infii.ntare a gradinilor de linga
casa vine a:stazi statui nostru demoorat-popular. In regiunea
Pite~ti a fost infiinta;ta o la,r.ga retea de p-epiniere pomicole
in scopul .as~guriJ,rii materi,alului saditor necesar pemtru
.p:lantare.a Hvezilor ma,ri din unitatile agricole socialist-
coope.ratiste ~i 1pent,ru satis.facere.a cerintelor de mater-Lal
saditor ipe1ntru g'fiidiniJ,e de pie J.inga case. I.noeplnd -''tni.a'r
din toamna .anului 1960 ,pepini,ereJ,e 1pomicole .din regiune vor
p.roduoe 4.700.000 bucati 1pomi, di'n care peste 1.500.000 pomi
vor fi destilnati gddinilor de p.e li:nga casa. Prin sf.aturile
popul,a1re se va onganiz.a tra.nSiportul materialului sad1i;tor de
Ia pepiniere plna In sat ~i ona~ Ia sf,atul popular, de unde
apoi cei intenesati il pot 1r.idioa. In af1ara de aceast:a Ia coope-
rative ~i ma'gazin1e de stat se .gase.sc !p,ermanent de v.lnz.are
instrumente ,neceS1a1re pl.antar.ii ~i lnlg-rijirii pomi,lor (hnrlet,e,
sape, sa1paJi,gi, ,foarfeci, ,ferastraie, cosoa1re ~i bricege, etc.),
precum ~i diferite mat,eri,ale ca: V1a1r, piatra vi,nata, oucioasa,
1ngra~aminte ohimice, .seminte selectionate de le.gume ~i
flolfi etc.
Deoareoe inventa1rul de stropit ~i 'PI!'aiuit necesita cJhel-
tuieli de investitii .prea ma.ri, ia1r minuirea pompelor ~i pre-
gatiorea solutiilor pentru combatmea bolilor ~i dau.natorilor
pomilor ~i ceJo,rlalte plante din 1goradina, necesita cuno~hnte
tehnioe s.peciale ~i pentru a evita accidente ,pe<riculoase prin
folosirea fad pricepere a solutiilor f,oa:rte ottravitoare pentru
oameni, animale, pasaifi ~i al,bine, este absolut neces1ar c.a
aceste lucrar.i sa fi.e executate de echipe de rnuncitmi .anume
inshuiti pe:nt1ru aoeasta ~i sub indrumarea speci.ali~tilor de
la sf.aturile po.pulare. Aoeste pire<stari de serviciu se fac
contr.a unor taxe minime. fara a s1e urmiiori .realizarea de
beneficii di1recte din aoeasta actiune.
Cu putina stradarnie, fieca1re gos1p,odar po.ate sa-~i f:aca
in jurul c.as.ei o mica gradina . cu .pomi, ~~rbu~~i fructi:f~~i,
legume, plante dewrative ~i flon, 1pentru a .mdesLula .f.amlila
cu frude ~i Je.gume proa1S1pete, cu compotun, dulce\un, mar-
melada, poame uscate, conserve ~i pentru a f,ace mai a.tdiga-
toare curtea ~i locuinta.
 .
ALEGEREA SI REPARTIZAREA PLANTELOR
IN GRADINA DE LINGA CASA
lntii despre clima ~i plante
Aleger,ea plant,elor pentru ,gradinile de linga oasa se f,ace
;intnd seama in prirnul rind de conditiHe naturale de clima
ale re.giunii asupra careia 1avern putine posibilitati de in-
fluenta ~i tntr-o mai mica masura de natura solului, oare
pe .suprafete rnai rnici poate fi schimbata ~i imbunatatHa
dupa nevoie. De aceea, inainte de a vorbi de plantele ce se
pot cultiva, este necesar sa ne oprim putin ~i Ia conditiile
naturale de clirna ce le intilnesc pla1ntele care se cultiva tn
gradinile de J:i:nga casa in regiunea .Pite~ti.
Dupa specificul conditiilo.r naturale de clima favorabile
~n spedal pentru cultulfa pornilor, regiunea Pite~ti poat'e fi
impa.rtita in doua zone. Prima, denurnita zona dealurilor,
cuprinde uniHitile adrnini,strative care ocupa dealurile sub-
c:arp.atice din regiunea Pite~ti, situate in mod conaret in
raioanele Muscel, Curtea de Arge~. Rimnicu-Vilcea, Horezu,
Babeni-Bistrit.a, Draga~ani ( doua t~reilrni di:n padea de no,rd)
Vedea, Pite~ti, Topolovooi (cu exceptia cornunelor din sud,
Rate~ti; Cateasca, Teiu etc.) ~i 1partea nordica a raionului
Giie~ti. Jn cuprinsul aces.tei zone se pot distinge doua sub-
zone: a 'dealurilor rnalte cu paduri de fa,g ~i ,a dealurilor ~i
c:oHnelor cu paduri de stej.ar cuaternar.
Clirna tn ,general p,reziiilta ierni nu tocrnai asp.re, toamne
calde ~i prelungite, primaveri de obicei biJ'usc:e, veri nu p1rea
ciHduroase ~i ploi mai multe. In aceasta zooa se gasesc

18
situate cele ma.i importante bazin~ po.micole ale regiunii
Pite~ti: bazinul Oltului ~i bazinul superior a! Arge~ului. Aci
ga.sesc conditii deosebit de ,favorabile speciile de porni cum
sint : ma,rul, pn1nul, parul, dre~ul, vi~inul ~i nucul. Dint.re
arbu~tii fructiferi se dezvolta foarte bine ciip~unul, coacazul,
agri~ul ~i zmeurul. In subzona dealurilor inalte cu ex.pozitii
putin favorabile, nu reu~esc specii ginga~e cum sint caisul.
piersicul ~i vita de vie. In de.alurHe ~i colinele podgoriilor
Dra.ga~ani, Simbure~ti, Pite~ti, Topoloveni, putem cultiva a-
proape toate speciile de pomi ~i arbu~ti fructife.ri ce cresc
in tara noast.ra.
A doua z.ona, denumita zona de cimpie, cuprinde partea
de sud a .regiunii Pite~ti in care se includ: treimea sudica a
raionului Draga~ani, raioa:nele Slatina, Ddigane~ti-Olt, Pot-
coava, Coste~ti, aproape intreg .raionul Gae~ti (cu exceptia
partii nordice) ~i partea sudica a raionului Topoloveni cu
comunele Rate~ti, Cateasca, Teiu. Clima aTe un caracte:r
continental de silvostepa ~i stepa, cu veri calduroase, destul
de frecvent secetoase, cu ierni mai mutt lipsite de zapada ~i
cu primaveri in general umede. Dintre S!peciile de pomi, con-
ditii mai bune de c.re~tere gasesc: prunul, caisul, piersicul,
vi~inul ~i vita de vie. Rezultate satisfacatoare dau soiurile
de vara ~i toamna de mere ~i pere. Dintre a.rbu~tii fructife,ri
reu~e~te mai bine cap~unul. Coacazul, a.gri~ul ~i zmeurul, pot
fi cultivati numai pe vai, in ap:ropie,rea apelor. Legumele ~i
f!orile reu~esc bine pe tot cuprinsul regiunii, intrucit peste
tot, in gradiniJ,e din jurul locuintelor li se pot crea conditii
din cele mai f,avorabile.
Vorbind de conditiile de viata ale plantelor din g.ra.dinile
de llnga casa este necesar sa tinem seama de f.aptul ca
satele ~i ora~ele sint a~ezate de obicei in locurile cele mai
adaposme - Ia poalele unui deal, !.a gur.a unei vai, pe malul
unui riu sau maca,r unde apa se gase~te mai ap,ro.a:pe de
supflafata pamintului, llnga un izvor, adica tocmai aoolo unde
pomii ~i legumele gasesc de oele mai multe ori conditii mai
bune de viata decit dkect in cimp, pe coastele dealmilor sau
pe platouri. Insa~i cladirile de tot felul din aceste a~ezari au
contribuit Ia imbunaHitirea conditiilor looale, oonstituind o
piedica in oalea vinturilor pe care le-au ,domolit. Paminturile
din jurul caselor, din Vlatra satului, sint cele mai .rodnice ~i
Nlai bine luonate, fiind mai J,a indemina ~i ingra~ate conti:nuu
cu bale,gar. Pe llnga aceast,a, plantele cultivate in jurul
::.a,sei, fiind zilnic in atentia ~i drumul gospodarului, au o

11
situatie ~i o ~n1grrijke mai buna drealrt cele ditn ctmp, care sint
vizittatte mai tralr.
Pe lin1ga conditiile tavor.atbile, plante!,e din jurul oaselor
pot intilni ~i co:nditii rel.e, curetnti weci dre aer .!?i umezi1re mai
rnult deoilt .ttrebuie di1n oauza cladi1r-ilor. Aoestea se pot irnsa
inlatuna, d.aca cultiv;atorul cunoa~t1e aceste conditii ~i in acel,a;;i
timp oe.rint~le plantelor.

Ce plante putem cultiva

Pent1ru a abtine maximum de folos ~i prent1ru .a trarns-forma
tenenul diln jmul CJasei itntr-un loc placut, de rrecreatie, de
odih:na ~i bel~ug, g1radina ~i curtrea tre.buire sa cuprinda de
toate: pomi, ,a,rbu~ti .f1ructHeri, lergume, plant,e d.ecorative ~i
flori. Toate raoestte prlante tretbuie iaStfel irmbinate intre ele
IncH sa i1nfmmus~teze cit s-e poate mai armonnos int,reaga
graditna, cur:tea ~i locuinta ~i sa sratisfraca in toate rarntotimpurile
familiia cu f1ructe, tJ,egume ~i fllori.
Acest ideal .se :poate infaptui in nenuma.nate feluri ~i de-
prLnde de p1rioeperea, gustul, ima.gi,natia, dra,gostea de progres
~i p.a1siunea ce o deplllne fiecare 10m in realizare:a lui, precum
~i de conditiile ntatur,ale de clima ale rregiunii unde ne aflam,
intinder.ea ~i forma. locului pe care dorim sa-t! ttr.ans,formam
in g~radina.
Alegerea speciilor ~i soiurilor de pomi ~i arbu~ti
fruc.tiferi
Alegerea s:peciilor ~i numarul .de ipomi ~i latrobu~ti ftructiferi
se ~stabilesc tinitnd seama i:n p1rimul w.ind de supraf.ata terrenului,
de conditiilre naturale de clima, de ma1rimea pomhlor ~i de
necesitati!te .gostpodatriei. Alegi:nd bine speci'ile ~i soiurilte putem
avea Ia indemina fructe praaspete in tot Umpul <llnului. In
lunile mai ~i iu:nie, gradin:a ne 1poate ofetri catp~uni, .f,ra.gi $i
ci.re~e; in luna iulie ajung Ia maturitate cire~ele titrzii, vi~inile,
caise!.e, ,pirersicile timpurii, merele ~i perele de vara, a;gri~ele,
coacatZele ~i .zmeur.a, in luna ,august put.ern avea multe ;piersici,
peire, merre, prrune de vara ~i strugurri timpurii, iar in lunile
de toamna, se,ptembrie ~i octombrie, Ia prune, mere, pere se
adauga gutuile, nucile, alunele ~i multe soiu.ri de strruguri. ln
lunile noiembrie-mai, pina Ia aparitia noilor f1ructe consumul
de fructe este asi:gurat de merele ~i perde de iarna, de stru-
gurii pu~i la past1rat, de nuci ~i alune, ,p,recum ~i de tot felul
de fructe uscate, dulceturi, compoturi etc.

12
 Ca sa .avem ,f,rude in tot cursu! anului, trebuie sa plan-
tam i1n ,g.radina de lin1ga ca:sa .a,p.roximatv 25-30 ,pomi. In
raioanele dim zona de:almilor tSe !poa:te recomanda mmatoru1
raport int.re sp.eciile de pomi pentru o suprafata de 1.000 mp:
I 0 meri (din c~1re 5 de iama, 3 de toamna :;;i 2 de v.ara), 3
peri, 8 pruni, 2 cire:;;i, 2 vi:;;ini, cite 10 tufe de coacaz, agri:;;,
zmeur :;;i ci.rca 500 de plante de cap:;;u.ni. Aci marul este
speda de baza, care poate da cite 50-75 k.g fructe fieoatre
pom, i:ar in ca,zul unei ,a,g~rote,hnici supetrioare, de J.a unii pomi
se .pot obtine recolte recnrd pina la 200-300 kg.
In zona de cimpie :a re,giunii, unde clima este mai sece-
toasa se 1roecomanda .a se pla:nt.a in ca.zul aceleia:;;i su1pna:f,ete
de 1.000 mp: 12-15 pmni, 2 cai:;;i, 2 1pie1!"sici, 2 cilre:;;i, 2
vi:;;itni, 3 meri :;;i 2 peri de vatra. I:n acea,sta zona s,peci.a de
baza este p:mnul, deoarece 'r:ez.ista mai bine t.a sece.ta. S.pre
deosebi:re insa de so.iurile comune de p.rune cuHiva1e pina
acum :;;i .folosite in ma;re masulrfi pentru tuica, in gradini se
vor cultiva numai soiuri dintre ceJ.e ma,i va.!oroa:se, cu o lt3Jr,ga
posi>bilitat.e de folosire .a f,ructelor: in stane ptroslpa,ta, ca
des.etrt, conse,rvat'e ptrin opari,re :;;i uscare pe .g~r.atii, afumate,
p.relucrate in ma;giun, tdulceata, compoturi etc.
Recomandarile di,n exemplul dat s~nt cloa:r orie.nt1ative,
numa,rul pomilor ditn fiec:are specie 'putind fi mai mare sau
mai mic dupa .nevoile :;;i clorintele fiecarui goSipodar.
Daca avem te1ren mai putin, de .exernplu rnumai 500 mp
vom :p.refe:ra in locul 1pomilor de t.alie i:nalta, pomi :pit'ici:
meri altoiti pe pa1radis :;;i 1peri altoiti pe ,gutui. Aoe:;;tita fiind
mai mici ocupa loc mai .putin, se i:ng~rijesc mult mai u:;;or, dau
fructe mai f:mmoas:e :;;i de mai 1buna oali~tat,e, intra mai ,rep:ede
pe Tod :;;i :putem avea tot amea .f1ructe ca :pe 1.000 mp. Chiar
:;;i pe o suprafata de 100-200 mp cultivind pomi .pilici in forme
reduse :;;i in ,forme de s;p.alieri, putem sa.tisface lin mare ma.sura
nevoile de fwcte ale unei familii.
Arbu:;;tii i:ncep sa ,rodeasca din a! doilea :an dutpa p.Jan-
ta:re, awpa suprafete trelativ mici :;;i dau ptroductii mari. De
ace,ea ele nu t1rebuie sa !i,pseasca din ,nici o gradina de linga
casa. 0 :mare atentie trebuie data coacii1zului ne,gru ~nmu1tit
:;;i acHmat,i.zat cu mare greut:ate in 1regiunea noa:stra, .ale carui
fruct.e contin cantit.atea cea mai mare de vita:mi1ne - de 4-5
ori mai multa vitamina C decit smoc;hinele, ma:nda,rinele :;;i
lamiile.
Im zona de coline :;;i de 1podganii, 1in gradi-na de Ji,nga
casa, SJe vor cultiva :;;i citiva ibutuci de vie din soiurile

13
de masa : Perla de Csaba, Regina viilor, Cha:ssel~as ctore1
Coarna nea~gra, Muscat Hamburg ~i altele .
.Pe~tru orie~tarea . cul.tiv~torilor in alegerea speciHor de
pom1 ~~ arbu~h fruchfen, In tabelul Nr. 1 dam numarul
speciilor care se pot planta pe 1.000 mp in cele doua zone
principale ale regiunii, precum ~i productiile minime de fructe
ce sc: pot obtine.

Tabel nr. 1
Speciile de pomi ~i arbu~ti fructiferi ce pot fi cultivate
in gdidinile de linga casa pe o suprafata de cca. 1.000 mp.

-~. ---~- Distanta In zona dealurilor \_ _In zona de cimpie

1
Recol'a
Specia
I intre
plante
I
Nr. plan- Supra- probabiHl
1
Nr. plan- Supra- Recolta
1

I
1

\ (metri) telor I lata !kg. telor lata probabila

(buc.) (m.p.) pe porn\----;-;;:- (buc.) (m.p.) (kg.)
I I sau tufA tall

Miir
Par.....
Prun
7X6
7X6
7X6
10
3
7
420
)26
294
I !8
30
400
120
210
3
2
12
126
84
504
120
80
360
Cais.... 7X6 2 84 25 50 2 84 50
Vi~in 7X6 2 84 20 40 2 84 40
Cir~ ...
I Piersic,.
7X6
7X6
25
20
2
2
84
84
50
40
Coacaz .! 1.5X1.5 10 1 10
Agri~ ' 1,5 )( 1.5 10 1 10
Zmeur 0,8X0,8 10 0,5 5 10 5
Ciip5un 0,4X0,4 500 0,2 100 500 100
Vita de
vie.... 1.5X1.10 20 33 2 40 20 15 40

In total pe an kg. lructe 985 885

Din tabelul nr. 1 se poate vedea ca .print,r-o .alegere ohibzu-

ita a speciilor de porni~i arbu~ti fructiferi pe o surp.afata de
aproximativ 1.000 mp :se pot ,recolta anual 800-1.000 kg f,ructe
ceea ce este pe dephn suficient pentru acoperirea nevoilor unei
nume1roase familii, raminind ~i o importanta cantitate pentru
vtnzare. La calculara atestui exemplu am :socotit o :producti
mijlocie, i:nsa dacii. tngrijim bine ,pomii, atunci numai de pe
500 mp cu un numa.r pe jumata1te de pomi soe poate obtine
ace.ea~i recolta ca oea aratata mai :sus.
In ceea ce .'P'rive~te :alegere,a soiurilor de diferite s:pecii,
va trebui sa chibzuim in a9a fel ca ele sa aiba coacerea la

14
epoci difelfite pentru .saHsf~acerea nevoilor de consum ale fami-
lid pe un inte,rval de timp cit mai tndelun.gat. Aproape toate
speciile de pomi au soiuri care ,s,e coc Ia intervale diferite.
Pepinierele sfatudlor populare raionale sau ale gos.podariilor
agricole de 1stat de unde Se pot p1rocura pomi, 1produc cele mai
nobile specii ~i soiuri de pomi aclimatizati in raioanele de
deservLre. Sfatui~ndu-ne cu agronomii ~i pomicultorii h:ali ur-
meaza ,sa a]e.gem soiurile cor-espunzatoare fiedirei g.ri:Jdini,
tinl1nd seama de conditiile locale ~i dorintele fiecarui gospoda r.
Pentlfu a u~ura alegerea dam mai jos cele mai valoroas(
soiuri de pomi $i arbu~ti fifuctiferi adaptate Ia conclitiile din
regiune.a Pite~ti pe zone ~i in orclinea coacerii fntctelor :

Zona dealurilor.:
P.ent:ru aceasta zona se recomanda urmi:itoarele soiuri de
pomi ~i a1rbu~ti fructife:ri :
Miir - Soiuri de vara : Astrahan alb, Roz de Virginia.
- Soiuri de toamna : Parmcn auriu, Gravcnstein,
Rene-t de Landsberg,
- Soiuri de iarna : Cretesc, London Pf'pping, Jor.<-
than, Domneso, Patul, Frumos de Boskoop, Renet de
Canada, Renet de Champagne.
Pdr - Soiuri de vara: Favorita lui Clapp, Williams, Sint-
iliesti, Zaharoase de varl, Orze,tt.
- Soiuri de toamnii. : Untoasll Bose, Ducesa de An-
gouleme, Untoasii. Diel.
- Soiuri de iarna : Cure, Conlesa de Paris, Untoa;a
Harclenpont, Decar..a de iarnll
Prun - Soiuri de varii. : Nectarine r~il, Renclod verde,
Renclod Althan.
- Soiuri de toaannii. : Tuleu gras, Grasll. romineascA,
Vinete rominetti, Anna Spath, Agen.
Cais Timpurii de Arad, Cea mai bunl de Ungari~, Fa!dl
rosie, Luizet, Paviot, Tirzii de Bucure~tl.
Piersic Floare de mal, Amsden, Razii. de soare, J..olo.
Cire~ Cea mai timpurie, Ramon Oliva, Germersdorf, I\.-,am-
be de Cotnari, Pietroase negre.
Vi#rz Spaniole, Mocane~ti, Cri~ana
Azrl~ Muntene~ti, Triurnf alb, Triumf r~u, Victoria, Ro~ie
cu fructul mare.
Coaciiz Ro~?u de Olanda, Ro~u de Versailles, Alb de Versailies,
Alba de Olanda, De Neapole, Uria~ de Boskoop, G()-
liath, Produotiva lui Lee.
Zmeur Malboro, Productiv, EnglezA, Progres.
Ciippun Laxton, Invingii.tor, Jucunda, Creasta coco~ului, Com-
somolca.

15
 Zona de cimpie :
- Soiuri de v2rii : Astrahan alb, Astrahan ro~u, Clar
alb, Roz de Virginia.
- Soiuri de toumnii : Gravenstcin, Parmen auriu.
P<lr - Soiuri de vara : Favorita lui Clapp, Williams.
- Soiuri de iarnii: Cure (Popeasca).
i'rii!L - Soiuri de vara : Renclod verde, Renclod Althan.
- Soiuri de tmimnii : 'fuleu gras, Vinete romine~ti,
Anna Spath, Renclod auriu, Agen.
Cais 'fimpurii de Arad, Cea mai bJnii de Ungaria, Falca
ro~ie,Luizet Paviot, Ananas, Tirzii de Bucure~ti.
fliersic Floare de mai, Amsden, Raza de soare, Lolo, Elberta.
Cire,s Cea mai timpurie, Rrunon Oliva, Pietroase, Napoleon,
Pietroase de Leordeni, Germersdorf, Ro~ii de Dobra.
Timpurii engleze, Spaniole, Crii;;ana, Mocane~ti,
T'urce~ti.
Ccip,mll Laxton, Creasta coco~ului Invingator, Jucunda.

Ale.gerea speciilor ~i soiurilor de legume

Legumele reu~esc bilne ,pe .ilntreg cup:rinsul regiunii Pite;;ti
lnt:rudt pe1st.e tot In .g;riidi,ni!.e dirn jurul locuint.elor li se pot
crea conditii din ceJe mai f.avor.aibile. Prin imbinarea judicioasii
a culturilor pe terenurile din jurul caselor .se pot obtine ptro-
ductii itnrsemnrate din cele mai V'adate legume care pot acoperi
nevoHe de consum ale familiei pe tot timpul anului. In mod
obi;;nuit :griidi:n.a de legume din jurul oa.sei se or,ganizeazii
sepamt.
I:n naport c.u sup,r.af.ata rezervatii special ,pentru c.ultura
le,gumelor vom putea cultiva mai multre sau mai puti,ne specii.
.o\Junci citnd dis.punem de :p;r.e.a tputin teren vom eiiuta oa de pe
fiecare 'portiune de piimint sii seo.atem eel putin douii rec.olte
de legume pe an, ;;i vom r.ezerva in p:rimul r-i,nd loc :penbru
acel.e c.ulturi pentru catre gos,podiiria are zilnic. nevoie : miJ.,r.ar,
piit,runjoel, !.eu;;t,ean, ee:a1pii v.erde, Slp.an.ac., salatii, fasole oloa1gii,
fas:ole .grasii, maziine pitic.ii, morcov, ro;;ii :;;i altele. J,n oa1zul
unor supmfet.e mai iffi'3Jri de teren vom c.iiuta 1sii p;roduoem
toate legumeJe de da1r-e a:re nevoie f,amHia. In ac.est c.az, pri:mul
Joe l.n griidinii se y,a da c.artofului ea 1p1rodus .alimenta,r de b.azii
in hrana omuJui. De asemene,a 1p:e li:ngii Jegumele de ptrimii ne-
eesitate ,amintHe :m.ai sus, un Joe impmta.nt i1n g.riidinii vo.r
treibui sii-J owpe v.a.re;a timpurie ~?i de toamnii, castmvetii ;;i
dovJeceii, ardeii ;;i vinetele, usturoiul ~?i eeapa uscatii.

16
 Marimea gradi1nei de legume depi,nde de nevoile .gospoda-
riei. In medie pentru ,apwvizionarea unui membru .:~1 familiei
~u legume !?i cartofi ~r> socote~te a fi suficienta suprafata de
100 mp. Suprafata pentru fiecare cultura legumicolii in pa-rte
poate fi mai mare sau mai mica dupa posibilitati ~i kebui,nte.
Ln tabe!ui m. 2 dam speciile de le-gume ce pot fi cultiv.ate,
precum ~i datele necesare pentru cultura lor pe o suprafata de
100 mp.
Tabel nr. 2
Repartizarea a 100 mp de teren intre culturile de legume ~i
producfiiJ.e ce se pot obfine.
I
Distanta g = grame Recolta (kg)
" mtre rtn. Supra.
sam tnta --~--
' Felul culturii duri ~i rata
"
z~
plonte (mp)
r = rasad
~~!I::; ! Tota l.ll
(em) t = !u[e
!
1 a) Cartoii timpurii 80X60 20 3-4 kg I 2 40
b) Varza de to"mna 70X70 (12) 24-30 r 4 48
c) Cast' aveti de toamnli 120X80 (~) 3-4 g 3 24
2 a) Mazare 15X8 3 45-50 g 1 3
b) Ardei gras 30X40 (3) 25-30 r 1 ,5 4.5
3 a) Fasole pastai 40X20 3 35-40 g 1 3
b) Ridichf de iarna 30X15 (3) 1,5-2 g 2 5
4 a) Salata 30X20 2 0,4-0,5 g 2
b) Vinete 4
60X5o (2) 7-8 r 2 4
5 a) Spanac
b)
6 a)
Varza ro~ie
Ridichi de luna
25X10
60X50
10X8
2
(2)
2
8-10
7-8
2-2,5
g
r
g I
1
2
1
2
4
2
I
b) Conopida 5: X50 (2) 8-10 r 2 !
7 Cartoii tirzii
4 l;
80X5o 25 4-5 kg 4 100
H Varzil timpurie 60X40 4 16-20 r ~ 8
9 Caslravetl timpuril 100X80 2 1-1,5 g
10 2 4
11
12
Dovlecei
Ceapa arpagic
150 100 2
20X10 10
1-1,5
0,5-1
g
kg
2
2
4
20
I
13
14
Usturoi
Praz
Ro~ii
20Xl0
20X10
2
2
lDD-120
100-120
catei
r
0,5
3
1
6
I
70X70 tO 20-25 r 2 20
15 Sfecla ra~re 30x15 1 1,5-2 g
16 2 2
Telina 30X20 1 16-17 r I 1
17 Patrunjel 1
20X10 1 1-1,2 g I
1 1
18 Pastirnac 25 >(to 1 1-1,2 g 2 2
19
20
21
Morcov
Marar
Loboda
20X10
20X10
40X30
4
1
0,5
4-5
1-1,2
g
g
1,5
3
6
3
I
0.5-0,6 g 3 1,5
22 Leu~tean 40X30 0,5 0,2-0,3 g
23 1 0,5
Macri~ 20Xto 0,5 0,4-0,6 g
24 Tarhon
1 0,5
30'-'20 0,5 6-H t 1 0,5

In total pe an legume ~i cartofi kg 330

17
 In tabelul nr. 2 pentru unele din sup.rafete s-au previi.zu!
cite doua sau kei cuHuri. Prima planta (a) <Se seama1na prima-
var.a timpuriu ~i numai dupa ce aceasta se recolteaza se-
seamana sau se planteaza cultur:a .a doua (b ori c) ; din aceasta
cauza sup:rafetele care arata culturile din etapa a doua sin!
trecute in pa.nanteza.
Pentru a veni in 'ajutorul celor interesati recoma1ndam cC:2
mai bune soiuri de legume ce trebuie cultivate in gradi.na:
Fasole oloagii: Fidel uta verde, Fideluta galbena, Muntele de aur,
Saxa, Record, Conserva etc.
Fasole urciiloare: Grasa cu pastaia galbena lata, Grasa cu pastaia verde
de munte, Grasa de Transilvania etc.
:Wazare pitied: Minunea Americii, Timpuria de mai, Lincoln eto.
Doulecei: Ungure~ti, Dovlecei ,fara vrej", de Constantinopol et;c.
Castraue!i: Corni~ori, Ruse~ti, Lungi, De Tulcea, Senzatia ~tc .
.Morcoui : Carotte de Paris, de Nantes. Cartel etc.
Sfecla ro,sie : Turtita de Egipt, Eclips, Lunga de Erfurt, Corr. de
bou, Bordeaux etc.
Pa!runjel riidiicirri: Zaharat, Tirziu cu radacina lungi'i, Bulgaresc.
Ridichii de luna: Saxa, Ro~ie cu virful alb, Jumatate ro!?ie - jumiita~e
alba, Turturi de gheata etc.
Salata ciipafirri ~ Inciipatinata, De Lovrin, Regele de mai, Urechi~,.;~e.
Polul nord etc.
Spanac: Viroflay, !Vlatador, De Rostov etc.
Ro~ii: California, Micado, Olandeze, Tigane~ti, Lucullus.
Portocale, Inima de bou etc.
Vinele: Delicates, Bucure~tean, Lungi de impanat etc.
Ardci gras: Kalinkov, Citron-Kalinkov, Ideal, Uria!;l de California.
Bulgareso etc.
Ardei fungi : Cmnul caprei, Trompa de elefant, Teaca de Plovdiv
Cartofi: Galben timpuriu, Viola, Roz de vara, Si'\punari, GLl-
baba etc.

Alegerea florilor c;i a plantelor decorative

0 adevaraUi podoaba in gradi1nile de linga casa o con-
stituie flolfile ;;i arbu~tii clecorativi care nu trebuie sa lipseasc;1
din nici o gospoda:ie. Locul lor i1 gasim chiar ~i tn gradinile
cele mai mici, de-a lungul :lieilor, de o pil~~c ~i de alta a
sc.3..rilor, pe mioa peluza de iarba, Ia coltul cL1dirii sau in jurul
unui strat de legume.
Numarul rriare de pbnte florale care se cultiva ne M
posibilitate sa le grupam in a;;a iel incH gradina sa fie plint

18
de flolfi din prirnavara .pina toamna tirziu. La alegerea s:peciilor
de flori ~i arbu~ti. vorn da p.referinta florilor vivace, adica .1
celor ce traiesc mai multi ani pe acela~i Joe ~i care cer
foarte pup:na ing~riji.re, sint rnai .rezist.ente Ia seceta, l.a boli ;>i
Ia insecte. Fiorile anuale sint necesare Ia inceputul infiintarii
gradinii deoarece irnfloresc irn anul in care sint sernanate sau
plantate. La ora~e. unde dispunem de mai putin teren este bine
oa pe o parte din el sa cultivarn flori anuale sub forma de
borduri ~i rondulete care trebuie sc!himbate de doua ori pe an.
Calauziti de aceste p:rincipii, penhu zona de cimpie a
regiunii expusa mai mult ta seceta, rec:omandam urrnatorii
arlbu~ti flo.riferi: liliacul, clopotelul galben, larniita, cununita
;>i trandafirii, care trebuie preferati inaintea orica,ror ,alte
flori. Dintre florile vivace, cele mai recomandate sint: Ciu-
botica cucului, sUnjeneii, caldaru~a. orinii albi, nalba, bujorii,
mu~catele, ~i c.rizanternele. Dintre flori anuale 1recornandam:
circiumaresele, craitele, .ager,aturn, vetuniile, gura leului, rnixan-
drele, garofitele, panselele etc. Pentru zo:na ciealurilor unde
cad ploi rnai rnuJt,e se recornanc!a aceia~i arbu~ti floriferi ~i
acelea~i flori, Ia cMe se adauga ~i gutuiul japonez. buxus,
gherghinele, (dalii!e), paraiutele, begoniile, salvia etc.
Dintr.e aceste sortimente, arnato.rii de a-~i organiza gra-
dinite de flori i~i vor alege pe cele oare Ie vor conside:ra rnai
nirnerite ~i in pro;portie mai mare sau mai mica in functie ~~c
sup:rafata te:renului. La .alegNea florilor trebuie sa se tina
seama d.e armonia coloritului : culo.area ro~!e se armonizeaza
cu verdele, .gaJ.benul cu violetul, albastrul cu oranjul. In cali-
tat,e de culori intermedia.re, rnenite sa inlature contrastele,
arnintim albul ~i g~riul de.schis.
Cu cit gradina de linga casa v.a fi mai judicios folosita,
cu atit va satisface mai bine nevoile familiei, va cia o infa-
ti~are mai placuta -gospodiiriei ~i y,a arata drago.stea de progres
a fiecarui cetatean.

Repartizarea culturilor pe teren

Planul de repartizare al culturilor in gradina de linga
casa se hotara~te de fiecare gospodaT in strinsa legatura cu
conditiile terenului, cerintele plantelor, dorintele ~i nevoile
person ale.
Daca p.rivirn o gospodarie nu-i greu sa observarn ca orice
plan de folosire a terenului de linga casa cup.rinde doua parti
principale: curtea ;;i gradina. In curte se arnplaseaza casa,

19
cO/Il.structiile go.s.podare~ti, gradinita de flori ~i adesea locul
pentru furaje. l1n 1gradina repa,rtizam locul pentru pomi, arbu~ti
fructiferi ~i legume. De obicei in gradinile de linga casa cea
mai mare atentie se acorda pomilor.
Penbru ca plantele sa gaseasca conditiuni bune de viata
intr-o gradina fnJimoasa, In care lucra,rile de ingri}ire sa se
poata f.ace u~or, ele nu vor fi plantate Ia Intimpla,re ci in
rinduri drepte, dispuse .Ia distantele cerute de fiecare specie
~i repartizate cu multa chibzuinta. De aceea inainte de ,pla,ntare
sau semanare vom insemna pe te.ren 1prin infigerea unor taru~i
(picheti) locul fiecarui porn, strat de legume sau rond de flori.
Pentru a asigura o mai buna luminozitate ~i caldura luturor
plantelor este necesar sa dam rindurilor de pomi ~i arbu~ti fruc-
tife,ri directia nord-sud. Arbu~tilor, plantatiilo.r de talie mai
joasa trebuie sa 1i se dea partea de sud a gradinei, bineinteles
daca nu ne impiedica alte conditii. Pe terenurile cu latura cea
mai lunga pe directia nord-est, in partea de nord a gradinii
de pomi, se repartizeaza de regula, pomii cu lalie inalta, -
marul, parul - mai departe spre sud - prunul, vi~i1nul, iar
in partea de sud arbu~ti fructiferi : coacazul, zrneurul, agri~ul,
cap~unul. Pe tNenurile cu di<rectia .rasarit-:a,pus, arbu~tii se
amplaseaza int1r-una din parti. In cele rnai multe cazuri ar-
bu~tii f.ructiferi se pot re~partiza ~i intre rindurile de pomi, mai
ales in .primii 8-10 ani de Ia plantarea livezii.
PentlrU a mari numa~rul de pomi ~i arbu~ti f,ructife,ri pe
aceea~i SUip.r.af,ata, de multe ori se recurge Ia planta,rea inter-
calata a piersicilor printre ~rindurile de meri ~i peri cu trunohiul
inalt. Coacazul sau ag.ri~ul se planteaza pe alei sau in curte pe
linga ga,nd Ia 1,25-1,50 m distanta pe rind Intre plante.
Zmeurul reu~e~te in semiumbra cladi!rilor sau sub pomii de
talie inalta.
Cap~unul a1re iinsa nevoie de multa lumina, din care cauza
se planteaza 'Pe parcele libere, separat sau p:r~nlre pomi cit
ace~tia sint tineri. Vita de vie s~e pl.antea.za in forma de bolta
in lungu1l unui gard expus Ia soare sau pe o parcela separat.
Atunci cind pomii se plantea,za in imedi:ata apropiere a
casei ~i constructiilor gospodare~ti trebuie tinut seama de
p,retentiile lor de lumina. Pentru piersic, cais ~i eire~, trebuie
sa avem lumina toata ziua. Prunul ~i ma~rul dau rezultate ~i
cu mai putina lumina. Vi~inul poat~e fi plantat pe Iocuri
semiumbrite. Prin curte se pot planta pomi cu tru:nohi inalt,
care vor folosi spatiul curtii, cautind a-i feri prin aparatori
speciale de a,nimalele din curte. Pomii cu talie inalta tre-

20
buie plantati Ia distante de 6-7 metri unul de altul ~i de
canstructii. Pentru prun, vi~in piersic, mar ~i pa,r .altoiti pe
portaltoi pitici ( duseu, p.a.r.adis pentru mar ~i gutui lpentru
par) distanta dintre pomi se :reduce la 4-5 metri. Distant-a
intre rirnduri kebuie sa fie in primul caz 7 metri, iar in a!
doilea de 5-6 metri.
Coacazul ~i ,a,gri~ul se pianteaza Ia dista.nta de 1,5X 1,5
me1ri, zmeurul la 0,80X0,80 metri, iar ca'p~unul Ia distanta
de 0,40X0,40 metri. Speciile de pomi ~i arbu!?ti fructiferi este
bine sa le pJ,an1am separat. Soiurile in cadrul speciei brebuie
insa plant.ate intercalat (amesteoat) deoarece florile pomilor
Ia majoritatea s;peciilor cind sint polenizate cu polenul lor
sau cu polenul rprove:nit de Ia ac.ela~i soi nu fecundeaza de
loc, ori foarte putin. Pentru a obtine recol,te mari de pere,
mere, caise, vi!?ine !?i prune este necesar sa plantam citeva
soiuri din fiecare specie care asigura o polenizare 'reciproca.
Pentru alegerea soiurilor polenizatoare, e bine sa luam le-
gatura cu ag.ronomii ~i tehnicienii din .apropie.re in vederea
lamuriiilor suplimentare. Nu trcbuie uitat ca rpentru o buna
polenizare a pc::nilor !?i in general a pla.ntrelor ag.ricole, este
absoluta nevoie de participarea insectelor, mai ales a albi-
nelm. De aceea in gradina de linga casa este de preferat sa
gasim Joe ~i penbru 2-6 stupi de albine.
Pentru cultura legumelor - acolo unde dispunem de
teren suficient - se va rezerva o portiune aparte de 200-
500 mp cit mai aproape de bucata,rie, int:r-un loc i'nsorit.
Atit timp cit pomii sint tineri, legumele se pot cultiva ~i pe
intervalele dint,re ei. Printre pomi nu se admite in rniciun
caz cultura porumbului, fasolei urcatoare, floarea-soarelui,
sfeclei furajere etc. cum adesea se intimpla i1n .gradi,nile de
Ia tara. Porumbul pentru wpt !?i fie.rt se va cultiva in partea
de nord a .terenului destinat gradinii de legume.
Una !?i acee.a!?i cultura de !e.gume am se poate cultiva pe
aaela!?i Joe .ani de-a rindul deoarece, pe de o parte extrage din
pamint in fieoa.re an acelea~i substante de hrana de care
are nevoie, dudnd Ia saradrea soluiui, iar pe de alta parte,
miiore~te pericolul dezvoltarii bolilor ~i ap.aritiei daunatorilor.
Pentru aceste motive se ce,re c.a aoela~i fel de legume sa nu
se cultive ani Ia rind in acela!?i loc. In acest caz gradina de
legume se impade i1n primul rj.nd in doua 'parcele e.gale, una
cultivindu-se cu cadofi, ia.r cealalta cu legume. In fiecare an
intre aceste culturi se va schimba locul astfel ca fiecare
parcela un an sa fie cultivata cu ca,rtofi iar anul a! doilea

21
cu legume. In afa:ra de aceasta, parcela destinata cultivarii
legumelor in a'nul respectiv se imparte in circa 4 tarlale
despartife prin poteci, pe fiecare tarla cultivind legumele
intr-o anumita ordine astfel, c.a pe aceea~i fa,rJa sa nu se
cultive acela~i fel de legume mai devreme de 4 ani - in
cazul cultiva,rii aoeluia~i teren numai cu legume - ~i dupa
8 ani in cazul rotatiei cultivarii legumelor de cartofi.
Pentru flori ~i arbu~ti decorativi se va .rezerva o fi~ie
de 2-3 metri liiFme in fata casei ~i o suptrafata de 30-50 m.p
intre strada ~i casa. Dacii casa iese cu un capiit sau cu fatada
ptna !.a strada - cazuri mai frecvente Ia ora~e - atUJnci vom
rezerva Joe pe o latura a casei unde vom cultiva flori ~i ftr.atn-
dafki pe ambele parti ate aleii principale care obi:;muit trece
prin mijlocul gradinii. Pentru a separa gradina curte sau
pentru delimitarea aleilm se fac gaduri vii din arbu~ti decora-
tivi : lemn ciinesc, mahonie, nastura~i. margean, ca.re se plan-
teaza in 2-3 rinduri Ia distanta de 20-30 C'm intre ei.
Prin organizarea gra-
dinilor de .Jinga casa fie-
care gospodar trelmie sa
tina seama de sistemati-
zarea satului, astfel ca toa-
te loouintele, itn ansamblu,
sa dea o infati~are cit mai
placuta satului.
Pentru u~urarea in-
tocmirii planului ~i dimen-
sionarii gradinii de Iinga
casa prezentam in paginile
urmatoare citev a scheme
pentru orientare, in care
se arata cum se pot repar-
tiza pomii, arbu~tii fructi-
f.eri, legumele ~i florile pe
suprafete de teren de 500,
1.800 ~i 2.500 mp.
:2o, - - - - t

Schita de plan a unui teren

de 500 m.p.
1 - cas a: 2 - constructii gospodare~ti;
., - curtea; ~ - flori; 5 - legume;
6 - cap 0uni: 7 - arbu~ti fructiferi:
B - \"it::l de vie; 9 - porn!.

22
 Schita de plan a unui teren de 1800 m.p.
:1 - casa ; 2 - constructii gospod~rc~t\ : 3 - cur!ea ; 4 - cup!or ; 5 - pu\ul
o=u apA ; 6 rond de flori ; 7 - par" ; 8 - depozit de furaje ; 9 g~Adina
de pomi ; lO - grAdina cte legume ; 11 - arbu~ti fructiferi ; 12 -- cu1tur11
de cAp~uni ; 13 - gard viu ; 14 - vitA de vie.

~ClClt;J~~(~~~~l
. e~~(3c~~)~J53 8
~~~~~~~"' :
~ (3~~~~ =:n:g::;:::\"
I!C3"'' ~-~/Sn'\~~~
~ 1 . ,'

"-- (5,<, "'''~c,~~'~

1 '') . .
. .__../
;n;
"---'
\
----
l"lr
...,,, ,,,, ~ , t :'>)1; \ .1

~--
1
\_ ' ' )

Schita de plan a unui teren de 2500 m.p_

1 - casa ; 2 - constructii gospodAre~tl ; 3 - pare ; 4 - curtea ; 5 - pu\ul
Cl' apA ; 6 - platforma de bAlegar ; 7 - w.c. ; 8 - depozit de furaje 1
~ - straturi de legume ; 10 - grAdina de legume; 11 - arbu~ti fructiferi;
12 - cAp~uni ; 13 - vitfl de vie ; 14 - grfldina de pomi.

Din cele ariitate pinii acum oricine i~i poate da seama de

flenumii.ratele cazuri ~i situatii ca:re se ivesc Ia crea.rea unci
gradini in jurul casei. Nu sc pot prezenta planuri ~ablon,
fiecare gospodar urmind a-~i pune in joe toatii puterea lui de
conceptie, toatii pasiunea, de a crea ceva uti! ~i frumos; iar
inainte de a pii~i Ia realizarea planului griidinii este bine sa
consulte ~i un specialist.

23
LUCRARILE NECESARE PENTRU INFIINTAREI\
GRADINEI
Pregatirea terenului
Pomii, arbu~tii fructiferi, cei clecorativi, precum ~i unelc
legum~ ~i flori pe.rene, sint plante care tr;iiesc mai multi an::
pe acela~i loc ~i de aceea este nevoie ca Ia plantarca lor si1
gaseasca un tcren cit mai bine lucrat.
Radiic:inile pomilor patrund In pamint Ia o aclincimL' dc-
3-4 metri ~i inainteaza in sens orizontal (lateral) de Ia
trunchi in toate clirectiile, intrecind cu mai mutt de clou~1 ori
ma.rginea coro~nei. Cele mai numeroase radftcini, care extra~?::
din pamint apa cu hrana necesara, se afla in stratul de Ia
15-80 em adincime.
Pregatirea terenului este bine sa se faca cu eel putin 1-2
luni inainte de plantare. ln primul .rind se elibereaza terenul
destinat plantarii pomilor de arborii ~i 1pomii cu mic.a valoare
economica cum ar fi: corcoclu~ii, prunii nealtoiti, ceilalti pomt
imbatriniti etc. Curiitirea sc face P'rin scoaterea tuturor r{t-
dacinilor dupa ca.r-e urmeaza nivclarea lui. Pentru a orca cele
mai bune conditii de clezvolt.are a ra,dacinilor ~i hdinirii pomi-
lor dupa pichetarc, se fac gropile cu eel putin 2-:3 s{tplft-
mini inainte de plantare. Daci:i sint posibilitati ~i timp este
bine ca terenul sa se desfunde Ia adincimea de 40-bO em.
Cu aceasta ocazie stratul de dea.supra al solului mar
fertil se in,groapa la adincimea unde oresc cele mai multc
radacini ale pla:ntelor, iar eel de Ia fund se amesteca Ia supra-
rata. Aceasta lucra.re este costisitoa.re, dar rasplate~te pe gos-
podar mai tirziu, cind pomii ~i celelalt.e culturi incep sa
rodeasca. Pentru ca pomii ~i ar.bu~tii sa oreasca vi.guros, pe
teren, inainte de desfundat, se impra~tie 6-8 kg bale.ga.r Ia
metrul patrat asHe! ca acest.a sa fie ing,ropat cit mai adinc
o data cu desfundatul. In cazul cind nu putem desfunda tert>nu[

24
!nai1ntea .plantarii, lucr.anea o putem face ~i dupa plantat
toamna ti:nziu sau in timpul dernii, 'Pe toata suprafa\a .ramasa
nomobilizata in jurul pomilor.
Pent,ru legume ~i flori, primavua din v,reme, imediat dupa
zvintatul .pamintului, irn gradina se pregatesc straturile de
1,20 met.ri laFme ~i cu o lungime dictata de necesitate. In
znn<U de dmpi-e, uncle ploua ma.i putin, stra,tmile se :derspart
1ntre ele prin carari de 00 em Iatime, mai inalte dedt .stratul,
iar in zona dealiUrilor inaHe, uncle ploua mult ~i solul este prea
nmed ~i rece, stMturile se fac rirdicate ~i se dcspalf't intre ele
pritt poteci ad1nci. Pentnt V<l'rza ~i patlagele ro~ii pamintul
es'le b~nte sa se lucreZJe in 'biloane ('va!.uri de :p<1milnt) carre

~./~~
~~'-
~ '~\Y I.~?
\\;:.... . .
~
'.
I ~ ~~
,. t _
dtt
,. :,
i \'
)\ A
:">frr:::"<A '.
L ..;
t . "'L_ , ' ' ' - ,, ' . I .t .. ( /".( If '"
~ 'i I t.. ~ . . . " ... : ~ ~ ._ ~ '.--.~c''. ~~-j/
- _:_ - - - - - }:__ - _..... ---- __, ....,....-- _.... ~ --:. . - !

Strat ridicat pentru leg~..<me

Strat adincit pentru legume

---- --....:. __ - -

Brazde inguste (biloane)

sustin mai bine rplantele ~i se incalzesc mai repede. Pentru

scmanaturile de v.a,di ~i legumele care se iriga (patJa,gele
ro~ii, vinete, ardei, varza etc.) se pregatesc brazde spec:iale.
In cele mai multe cazuri satele ~i ora~ele sint a~ezate pe
locuri plarne. In asemenea conditii nu ~exista greutati i.n amena-
jarea ~i pregatilrea terenurilor.
25
 Materialul saditor pomicol
Pentru plantarea gradinilor de linga casa, materialul
saditor pomicol se compune din soiuri raionate pe care le
procuram din pepini-erele sfaturilor popula.re r.aionale, infiintate
in acest scop. De calitatea materialului saditor de-pinde ii1
mare masura prrinderea, cre~terea ~i dezvoltarea pomilor ~i
arbu~tilor, precum ~i productia de f,ructe. De aceea Ia infiin-
tar.ea gradinilor de linga casa se vor folosi numai pomi ~i
arbu~ti viguro~i, cu ramuri puternice, bine repartizate in
co:roana, cu scoar1a lneteda, sanatoasa, cu muguri bine
dezvoltati, fara .rani ~i cu radacini lungi de 30-35 em.
Cap~unii trebuie sa aiba frunzele saniHoase :?i sa fie bine
imadacinati.
Procurarea materialului saditor se poate face direct de
Ia pepiniera, prin sectiile agrioole ale sfaturilor populare
raionale, rprf'n Slfaturile comunale, sau p:rin go51podariihe
agricole colective.
Mate:rialul saditor trebuie sa fie tral11s.portat -din pepiniera
pina la locuJ de plantare cit mai 1repede ca sa nu sufere de
uscaciune ~i inghet. tn aoest scop pomii se trans:por.ta in
carmioane sau carute, cu radacinile acoperite cu paie umede
sau prelate. De obicei, p-epinierele vind materialul saditor

I
I

~ _)
I)0-100cm
Stratificarea pomilor

toamn11. De aceea, indife:rent cind vom planta pomii, toamna

ori pnmavara, ei trebuie procurati din toamna ~i pastrati
"tratificati in ~an(uri special prcgatitc.

26
 Pentru stratificarea lor pe timpul iernii se alege un Joe
adapostit, ferit de inundatii ~i lipsit de ~oareci. Pomii se
stratifica in ~anturi adinci de 50-60 em ~i late de 0,5-1 m
In care se a~aza pomii cu :radacilnHe fasonate ca :pentru
plant.are intr-un si,n,gur rind pe fieoare ~ant. Pe masura ce
se a~azii pomii, .radadnile lor ~i o parte din tulpina se
acopera cu parnint marunt ~i reavan. Pamintul se indeasa
bine printre .radacini ~i se oalca astfel ca sii nu ramina
goluri de aer. In vederea luptei impot,riva ~oa,recilor se a~aza
ramuri de brad, iar in timpul iernii se batatore~te za.pada
dupa fieoare ninsoa;re. Terenul pentru stratifioane trebuie sa
fie imprejmuit pentru a fi ferit de iepuri. De asemenea se
va avea In vedere sa nu se amesteoe soiurile.

Timpul ~i tehnica plantarii pomilor

Pomii ~i arbu~tii pot fi plant.ati ~i toamna ~i pnmava.ra.

Dato,rita insa faptului ca Ia noi toamnele slnt lungi ~i cal-
duroase, urmate de ploi abundente, ia,r primaverile scurte ~i
seoetoase, trebuie ca pornii ~i arbu~tii sa fie pla:ntati toamna.
Datorita .ploilo.r, Ia pla:ntarea de toamna, paml,ntul se a~aza
bine In groa.pa ~i vine ln contact strins cu radacinile. In
aceste conditii radacinile cresc plna Ia lnceperea iemii, l~i
vindeca ranile ~i dau radacini noi, .ceea ce face ca pomii ~i
arbu~tii plantati din toamna sa porneasca In veget,atie pri-
rnavara odata cu dezghetul ~i zvl.ntatul pamintului. La
plantarea de p,rimavara, din cauza vlnturilor puternice, pa-
mlntul se usuca ~i nu se a~aza bine In jurul radaci:nilor;
ca urmare prinderea este anevoioasa. Dar ~i in cazul cind
pomii ~i arbu~tii se prind in aceste conditii, ei pornesc in
vegetatie mult mai ti.rziu declt cei plantati din toamna. Fiind
surprin~i de caldurile mari din timpul verii, ei cresc foarte
anevoios, tlnjesc ~i ramln in unma fata de pomii plantati de
toamna. In cazul cind plantarea nu s-a putut efectua totu~i
din toamna, se va face .primavara.
Toamna plantarea da cele mai bune rezultate dupa ca-
derea fmnz,elor pina ap.roape de inceperea inghetului, iar
primavara cit mai devreme, imediat dupa zvintarea pamintului.
Tinind seama de faptul ca arbu~tii fructiferi pomesc sa
creasca primavara foarte de vreme, este mai bine sa fie
plantati din toamna.

27
 Sapatul gropilor
Dupa ce s-a fixat ondinea re:parti.zarii pomilor !?i arbu!?-
tilor pe teren !?i s-a facut pichetajul cu eel putin 2-3 sapta-
mini inainte de plantare, se tre,ce Ia sapatul gropilor. Pe
locurile desfumdate gropile se fac numai aUt de ma1ri incit
si'i incapa bine radacinile pomilor. In terenurile nede.s.fundate
p-ropile se fac patr,ate cu latura de un mebru !?i adinci de
RO em. La sapatul gropilor, stratul de deasupra solului se

-.--------------2--- n
Groapa pentru plantare
1 - pllmintul de deasupra ; 2 - pllm!ntul de Ia fund ; 3 - tu-
tore ; 4 - tAru~i ; 5 - sc!ndura de plantare

a!?aza de o parte, iar eel de Ia fund de cealalta ,pa,rte a

gropii. Sub influenta ploilor, gerului !?i soa,Pelui, pamintul
din gropi se afineaza, se imbiba cu apa !?i se imbogate!?te
in substante hranitoare.

Tehnica plantarii
In mijlocul fiecarei gropi, inainte de tragerea pamintu-
lui se bate un tutore inalt de 120-140 em. Cu eel putin o
saptamina i,nainte de plantare se trage pamintul ~n gmpi,
pe jumatatP din adincimea lor, pentru ca acesta sa se a~eze
pinir Ia plantare.
Pentru umplerea gropilor se ia pamint mamnt ~i reavan
din eel scos de Ia suprafata, care se amesteca cu 15-20 kg
balega,r putred ~i se a~aza in forma de mu~uroi in jurul
tutorelui. Ilflainte de plantare se face fasonatul Tadacinilor,

28
pentru indepartarea celor rupte sau lovite, .se improspateaza
~i se netezesc riinile din vidul ,radacinilor, se scurteaza
cele subtiri Ia 7-8 em, ia.r cele foarte subtiri la 1-2 om.
Dupa fasonat, radaci.nile se mocirlesc, adidi se in.moaie
intr-un amestec de apa, piimint ~i balega proaspiita de vacii.
La a,r,bu~ti, pe lfnga fasonare ~i mocirlirea riidiicinii se
scurteaza ~i tulpinele Ia 15-20 om fieoare.
Pomul trebuie plantat, avind in vedere c3. pamintul din
groapa se va mai a~eza, cu 3-4 em mai sus dedt a fost in
pe piniera.
Pentru stabilirea adincimii de plantare, peste groapa,
aliituri dP tutore se a;;.aza o scindura groasa de 4-5 em
care se sprijina direct pe marginea gropii. Pomul se a~aza
in pozitie dreapta in partea de nord a tutorelui, pe mu~u
roiul din groapa in a~a fel ca radacinile sa se s:prijine P'e
el, fiira sa se indoaie ~i farii sa ramina goluri sub ele.

Fasonatul riidiicinilor
inainte de plantare
1 - bine ; 2 - rau. Porn plantat

In timpul ope.ratiei de pla.ntat, un lucriitor tine pomul

lin.gii tutore, iar altul a;runcii peste riidiicini pamint marunt
~i reavan amestecat cu balegar, pe care il indeasa printre
radacini cu de.getele. Dupii ce piimintul a ajuns peste tot la
acela~i nivel, lucriitorul care a ~inut pomul linga tutore
intra in groapa ~i calcii bine piimintul incepind de la mar-
gine, cu virful piciorului indreptat spre porn. Se adauga
apoi piimint pinii Ia umplerea completa a gropii ~i se oalca

29
din nou. Imediat dupa calcat, In jurul pomilor se mai amnca
pamint ~i se face o co pea cu diametrul de 80-100 om in
care se toarna 2-3 galeti de apa. Dupa ce apa se scurge
~i pamintul se zvinta, in jurul pomului se face - ;in cazul
plantarilor de toamna - un mu~uroi de 30-40 om iniil-
Ume. Dupa ?.-3 saptarnini de Ia plantare cind pamintul s-a
a~ezat definitiv pomul se leaga de tutor-e.
Cap~unul se planteaza in gropi facute cu plantatorul in
care se introduce planta pina Ia baza frunzelor din rozeta
avind grija ca radadnile sa nu fie intoarse in sus.

Plantarea raP!IUnului
a - rAu, prea sus ; b - bine ; c - r~u, prea adinc

Coacaz11l, agri~ul, zmeurul se planteaza cu 3-5 em

mai adinc decit au crescut in pepiniera, iar dupa plantare,
tufele se mu;;uroiesc astfel ca tulpinele sa fie acoperite in
int,regime cu .pamint.

30
 Producerea rasadului de legume ~i flori
Unele specii de legume cum sint .ma,z;ire.a, .f.asolea,
ridichiile de luna sau span,acul ~i multe feluri de flori (zo-
relele, flo.area mi.r,esii, wzeta) necesita u:n timp mai scurt
pentru cre~tenea ~i dezvoltarea lor ~i se seamana primav.a;ra
direct in gra,dina.
AlteJ.e insa, cum sint ro~iile, vinetele, ardeiul sau telina
~i numemase s.pecii de flori (ga.roafele, gum leului, r-egina
noptii, salvia, flutura~ii) au rnevoie de temperaturi 1mai
:ridicate pentru rasarire ~i un timp mai indelungat pentru
ne:;.terea ~i dezvoltarea lor. De aceea e!e se cultiva mai
intii in rasadnite un-
de se obtin disaduri tv--------- s
c;,i apoi se planteaza
in gradina Ia locul
.definitiv. Legumele
:~i florile care se
~ultiva pri.n rasad se
::-:eamana in rasadnite
Ra~adnit'\ calctii
calde care se pot
a - pAmlnt ; b - bA!egar
face ~i in gospoda-
riile care di.s:pun de
balegar proas.pi'it .
.Pentru acest lucru
{rebui.e Sa avem UTI
toe facut din scindu-
ri de 1,5 m latime,
25-30 em inaltime.
~i 4 m lungime. To-
cui se a~aza c!easu-
pra unui ,,pat" de Toe de rasadni t!i
balegar proaspat, in-
calzit, lung de 5 m,
lat de 2 m ~i inalt
de 56-60 em. Peste
ioc se pun geamuri
(rame) de 1,50 m
lungime ~i 1 m lati-
me acoperiie cu ro-
gojtni. Sub acest a-
dapost balegarul in- L,f::::=:=:==::==:=::=V' '-Sftda sepelre~~
CE'pe sa Se tndilzeas- pe ,?em
ca din nou. FE'rcastra de rasadnita

3!
 Dupa ce patul s-.a inciilzit in ~nte1riorul tocului se in-
troduce .parnint de telina amestecat in parti eg.ale cu mranita
(balegar foa.rte bine 1putrezit) ~i ni,sip, a~ez,at intr-un strat
de 15-18 em grosime. Dupa ce pami~ntul se incal.ze~te bine
~i ra,gar burui:e,nile .pe care le dist.rugem, se poale ,g.emarua.
Semanatul se face cit mai rar, astfel ca 1seminiele sa
cada Ia 2-3 em una de alta. SeminteJ.e se acQpera cu un
strat de :pamint sau mai bine cu mranita in grosime de
aproa;pe doua ori mai mare decit diametrul semii11ielor.
Pina ce rasar plantele, tocurile se tin acoperite cu w-
gojini iar dupa ce lncep sii rasara primele plante, rogojinile
SP ridica pentru a upune plantele Ia lumina. Ingrijirea
rasadurilor consta in aerisirea lor in zilele calduroase, in
udat, repicat sau rarit pe Joe. Noaptea rasadnitele se aco-
pera cu .rogojini.
Cind au ajuns Ia dezvoltarea neoesara (dupa 45--60
zile) pamfntul dm gri:idina s-a incalzit ~i timpul este fa'Vo-
rabi'l, rasadurile se scot ~i se planteazi:i in gri:idina. Un
rasad bun trebuie sa fie sound, cu tulpinita groasa, cu 4--6
frunze ~i sa aiba un smoc mare de radadni.
RasadurHe ina.inte de a le scoCilte, se ciilesc, adid se
obi~nuiesc incetu.l cu incetul CU atmosfera din afad prin
aerisire tot mai puternica, astfel ca ult.imele zile ~i nopti
sa stea fara ferestre.
Rasadurile de varza de toamna, ceapa de apa, prazul,
verbinele, circ-iumaresele ~i altele se produc in dl.sadnite reci
pe razoare sub cerul liber prin luna mai ~i iunie. Pamintut
pentru aceste rasadnite trebuie sa fie u~or ~i bine ingra~at.

lcm

r- ...__ _ ___,50cm----
Liidit<J, pentru rasaduri

In gospodarii.le uncle nu exista posib.iliU1ti de a face

rasadnite ou ba.legar, rasadurile de legume ~i flori se pot
produce in ladite tinute in camere incalzite. Pentru pastrarea
completa a radacinilor, rasadul crescut in casa poate fi cul-
tivat ~n a~a-zise cubu.ri nubritive.

32
 Pentru pregiitire.a cuburilor nutritive se folose~te un
amestec campus din 6 parti mranita, 2 pa,rti rumegu~ ~i o
parte de pamint. La fiecare kg de amestec se adauga 3
grame superfosfat ~i 4-5 grame cenu~a.
Toate acestea se uda ~i se amesteoa bine ~i sub forma
de pasta se a~.aJ:a in ladite inalte de 10-12 em. Dupa
indesare amestecul se ta.ie cu un cutit de masa in cuburi
mar,i de 5X5, 7X7 sau lOX 10 em. In aceste cuburi se sea-
mana cite 2 seminte de varza, ro~ii, vinete ~i alte plante.
Cutiile cu cuburi nut1ritive se a~aza in locuri c.alde unde
temperatura se mentine Ia plus 20-25 grade ~i nu sca.de
sub plus 15 g-rade.
Pina Ia rasarirea plantelor, laditele se tin 2COperite cu
cartoane, placaje ori saoi. Cum apar primele plante acope-
ri;;ul se ia, ia.r laditele se mutii linga fereastra pe partea
insoriUt .a c.amerei. Cin.d temperatura aerului y,a fi mai mare
de plus 7 grade, laditele trebuie scoase Ln cursu! zilei a.fara
iar noaptea trecute in inca,peri racorOa!Se unde riJ.,s,a,duJ y,a fi
apar.at de i'ng.het. In general laditele 1nu tr.ebuie tinute noaptea
in camt>re calde.
Cind Ia rasaduri apare a doua frunza se repeta inca o
data taieturile intre cuburi. Ultima taietura se faoe pe ace-
lea~i urme cu 4-6 zile inai.nte de scoaterea rasadurilor in
grad ina.
Udatul rasadului se face cite odata ~i de doua or1i pe
zi i1n a~a fel ca pamintul sa fie mereu umezit u~oor. ~i in
acest caz ra~adurHe inainte de plantarea in gradina se.
calesc, adica se !asa u!timele zile ~i noaptea afara.

Sernanatu1 ~i plantarea 1egumelor ~i florilor

Semintele de legume ~i flori trebuie p1rocurate de Ia

Agrosem, controlate de catre stat, pu,re ca soi, J,ibere de
impuritati ~i cu mare putere de germinatie.
Puterea de inwltire a semintelor o putem face ~i sin-
guri, punind semintele intre doua cirpe umede, in nisip umed
sau intre doua foi de sugativa a~ezate pe fundul unei far-
furii. Dad dintr-o suta de seminte puse Ia incercare nu
rasar toate, ci mult mai putine, vom mari caniitaFie de
seminte Ia metrul patrat.
Semanatul tre'buie sa se f.acil. in pamint bine afinat,
reavan ~i clestul de cald.

33
 Unele legume rezistente Ia fri,g (spa.nacul, mazarea,
ceapa precum !;ii numeroase specii de flori) ra.sar :;;i Ia o
temperatura mai joasa, i:n timp ce altele cum .sint fasolea.
-:-astravetii, dovleceii, au nevoie de o temperatura mai ri;di-
{'~,ta. De aceea legumele :;;i florile mai rezistente Ia frig se
seamana in gradina primavara de timpuriu, de indata ce ne
permite starea solului, sau chiar toamna. Culturi!e preten-
(i'"lase Ia caldura se seamana numai dupa ce trece per-i,oolul
bra mel or.
Sema:natul legumelor :;;i florilor se face prin impra:;;tiere
fn rlnduri sau cuiburi. Gradinarii incepatori ingroapa de
.r:,bicei semintele prea adinc. In acest caz rasaritul plantelor
intirzie sau nu are Joe din !ipsa de oxigen, care este tot
<1~a de necesar pentru incoltirea semintelor ca :;;i apa :;;i
caldu.ra. Chia,r :;;i atunci cind se mai ,gase:;;te oxi,gen data-
rita cantitatilor mari de substante de rezerva cheltuite de
r>lante pentru a birui rezistenta mecanica a solului, ele se
-< puizeaza :;;i mor sub pa_mint. Nu da rezultate bune ni:ci
semanatul prea Ia suprafata, deoarece seminte!e se usuca
~i se spulbera de vint.
De a:ceea semintele de dimensiuni mici, ca cele de
telina, marar, patrunjel, salata, pa,ralute, pansele :;;i altele
se seamana Ia 0,5-2 em adincime. Semintele mai mari, ca
cele de mazare, fasole, dovlecei, caltuna:;;i :;;i altele se sea-
m~\n5 !a 3-5 em.
Pentru o mai buna ingrijire a culturilor se p.refera
semiJ.,natul in rincluri, execulat in ~anturi mici, caie se face
de obicei cu coacla greblei. Pe fundul brazdei se impra:;;tie
semintele :;;i se acopera cu pamint amestecat cu mra.nita
pina !a nivelul cerut de marimea semintelor.
Unele seminte. pentlrU ca sa rasara bi:ne, inai,nte de
semanat se tin o noapte intr-o farfurie cu putiina apa sau
.chiar se pun Ia umezeala :;;i cal dura pentru inco.ltire. Astfel
cle seminte trebuie apoi sema.nate numai i1n pamint umed,
deoar,ece altfel se zbiroesc :;;i se usuca.
Pentru legumele :;;i florile care se cultiva prin rasaduri,
o atentie deosebita se da scoaterii rasadului. In acest scop
inainte de a le scoate se uda bine rasadnita pentru ca
plantele sa iasa cu pamint Ia radacina. Daca rasadurile au
fost scoase fii.ra pamint, rada6nile lor i.nainte de ;pJa,ntat
se inmoaie intr-a mocirla facuta din pamint ;;i balega de
vita.

34
 Pamintul unde urmeaza sa plantam legumele ~i florile
se niveleaza, se a~aza in f,oruna de straturi ~i se afinea:za
prin pra~ila. Rasadurile se planteaza in cite o gropita
facuta cu ajutorul pla111tatomlui, a unei lopatele, a sa.paligii,

' Rcpicarea riisadului cu plantatorul

sau chi,ar cu mina, ceva mai adinc fata de cum au crescut

fn rasadnitii .. fara insa sa acoperim mugurele din virf cu
pamint. Dc:!ca parnintul nu este destul de gras, cu ocazia
plantatului se pun in fiecare gropita cite l-2 pumni de
balega,r bine putrezit pentru .a f.avorlz.a o de,zvoltare vigu-
roasa a plantelor. Pamintul se indeasa bi,ne cu clegetele in
jurul plantei apoi se face o strachina astfel ca planta sa
~ada pe fundul ei ~i se uda cu l-2 litri de apa. Pentru o
mai buna reu~ita, plantatul trebuie sa se faca pe timp noros
sau spre seara.
Rasadurile crescute in cuburi nutritive se pJa,nteaza in
gropi adinci facute cu casmaua dupa ce jumat:~te din pa-
mintul scos a fost din nou introdus, in.g.ra~at cu mranita ~i
bine udat. Rasadul cu cubul de pamint il introducem sub
nivelul solu!ui, indesam bine pamintul in jurul lui ~i udam
din nou groapa cu apa. Dupa ce apa se infiltreaza, astupam
restul gropii cu pamintul ramas $i nivelam. Rasadul in
cuburi dupa 1ranspla!11are nu sufer3 de fapt nici o schirn-
bare.
Dupa 2-3 saptamini de Ia pl3ntare, plantele TIC'prinse
se in1ocuiesc cu rasad:1ri viguroase, special retinute.

35
 LUCRARILE DE INGRIJIRE A CULTURILOR
DIN GRADINA
Tngrijirile care se dau culturilor din gdidina de linga
casa au scopul de a le crea conditii cit mai L'l.Vorabile de
veget.atie ~i a le ieri de vatamaturile provocate de boli ~i
insecte. Vom descrie pe scurt citeva din acestl~ lucrari ~i
vom da ~i unele amanunte tehnice.

Lucrarea solului

Pri.n unele lucrari p.rivind solul se urmare~te pastrarea

unui strat maruntit, afinat, reavan, lipsit de buruieni ~i
bine aprovizionat cu hranii. Deoarece in primii ani dupa
plantare pomii nu folosesc in intregime spatiul ce le-a fost
rezervat, este bine ca intervaie.le dintre pomi sa fie cultivate
cu legume, cartofi ~i arbu~ti fruct.iferi. Cult:urile de legume
nu trebuie sa se faca insa in apropierea pomi1lor, in jurul
carora trebuie sa se lase cercuri neocupate ou raza de ce.l
putin I ,5 m. Primavara, de in data ce pamintul se zvinta,
pe aceste cercuri se impra~tie mu~uroaiele facute toamna Ia
plantare ~i se sapa pamintul Ia 7-8 em adincime. La sapa-
rea de p1rimavara b.razdeie nu trebuie intoarse, ci sfari-
mate cu latul casmalei. Totodata se sapa ~i pamintul de pe
intervale Ia 15-18 em adincime, bineinteles dad lucrarea
nu s-a executat din toamna.
In timpul verii pamintul din jurul pomilor se pra~e~te
de cite ori este nevoie pentru a-1 mentine afinat ~i curat de
buruieni. Daca vara este secetoasa pomii se uda neaparat Ia
radacina cu 4-5 galeti de apa. Toamna cind incep sa cada

36
frunzele, cercurile din jurul pornilor cit ~i intervalele dintre
ei se sapa adinc, cu rasturnarea brazdelor, avind girija sa
nu taiern radaoinile. In tot cursu! verii, pe intervalele dintre
pomi se fac Iuora1rile cerute de plantele intercalate faia sa
vatarnarn pornii sau sa rniqorarn cercurrle din jurul trun-
chiurilor.
Pentru ca pornii ~i arbu~tii sa creasca viguros ~i sa
rodeasca bine, este necesar ca eel putin odata Ia 2 ani sa se
faca o ingra~are a solului cu ba!egar putred calculind pen-
tru f,iecare rnetru patrat de suprafata cite 3-4 kg. Balegarul
se ingroapa toamna o data cu siipatul cu casrnaua. In lips.a
ba.Iegarului se folosesc Ia mp 40 grarne superfosfat, 15 grame
sare potasica ~i 10 grarne azotat de arnoniu. In gradini:le
de Ia sate superfosfatul ~i sarea potasica pot fi inlocuite
cu 60 grarne cenu~a Ia rnp. Foarte bune rezultate dau ~i
solutii'Ie diluate de gainat de pasari ~i urina ( 1 parte Ia
10 parti apa) ,jntroduse in tirnpul vegetatiei.
Ingrijirea solului in gradina de legume ~i de flori, cere
rnuH rnai rnulta vointa ~i staruinta deoarece consta din pra-
~ile, pliviri ~i udari repetate, astfel incit gradina sa fie
intotdeauna curata ~i rnereu scorrnonita Ia suprafata. Legu-
rnele ~i florile se pra~esc dupa fiecare ploaie sau udare,
atit pentru a sparge scoarta parnintului cit ~i pentru a
distruge toate buruienide.
In -ceea ce .prive~te udatul, acesta trebuie facut rar dar
bine, rnai des in zona de cfmpie a regiunii. Ce.a mai buna
apa pentru udat este apa de ploaie sau de riu. In !ipsa
acesteia se poate folosi ~i apa de izvor sau de fintina, insa
trebuie sa stea rnai intii 1-2 zi:le Ia soare. Legurnele ~i
florile udate cu apa rece, tinjesc. Cel rnai potrivit timp
pentru udat este dirnineata inainte de rasaritul soarelui, dar
mai ales seara dupa apusul soarelui. Udatul in gradina
se face cu stropitoarea cind avern apa putina sau pe brazde
prin inunda.re cind avern apa curgatoare. 0 data cu udatul
se pot da legurnelor ~i ingra~arninte lichide. Dupa fiecare
udat, parnintul din jurul plantelor trebuie pra~it rnarunt
spre a se irnpiedica formarea scoartei.

Taierile pomilor ~i arbu~tilor fructiferi

S-ar parea ca pornii ~i arbu~tii fructiferi cresc, i~i for-
rneaza coroana, dau roade ~i fara interventia ornului prin
taieri. $i tntr-a,devi'ir acest lucru ti inttlnim in rnajoribatea

37
Iivezilor noastre de porni autohtoni, care nu au primit nici un
fel de interventie in dirijarea formarii lor. Pomii rodesc ~i fara
aplica,rea luora1rilor de taieri, dar :nu-i de loc g:reu de observat
ca un porn lasat in voia lui cre~te inalt, cu o coroana deasa ~i
umbrita, cu r.a.muri slabe ~i lu.ngi, golite de rarnificatii de rod
~i stingherite in cre~tere. Rodire,a acestora incepe tirziu ;;i
mai mult spre periferie, fructele sint marunte, neindestulator
hra:nite din cauza numi:irului mic de frunze care acope:ra ra-
murile de rod. Neajunsurile ce le avem din cauza neaplicarii
taierilor se manifesta ;;i prin rodirea ner,egulata a pomilor de
!a an Ia an, precum ~i prin prabu;;ire.a pomi!or sau distrugerea
coroa:nelor i,n anii cu productii mari, i:n ierniJ,e cu zapada multa
sau pe vreme de -furtuna. lata de ce taierile sint lucrari din
cele mai importante cu care se poate imbunatati direct cre;;terea
~i rodirea pomilor.
Taierile se aplid pomilor de toate virstele. Indiferent de
speci.a ~i de timpul pla:ntarii, taiere.a coroanei Ia plantare
s.e Jiace prirnava1ra ilnainte de 1pornirea veget.atiei. Prin
ea se stabi,Je;;te o potrivire intre radacina taiata cu ocazia
scoaterii pomi,Jor din pepiniera ;;i coroana ramasa intreaga.
Totodata se alege definitiv ~i forma coroanei. Coroana pomilor
poarta roadele ~i in conditiile gradinii de linga casa, unde
recolte!e mari de fructe vor deveni o regula, ea trebuie sa se
deosebeasca printr-o mare rezistenta a ramurilor de scheJ,et
pentru a putea suporta greutati de 200-300 kg fructe.
Pomul format du1pa sistemul coro.anei etajate vine din
pepiniere in mod oibi;;nuit cu 5-7 ramuri. In momenlul in
care :se t1rece Ia taierea de formare, o atentie cleosebita se da
alegerii principalelor ramuri de schelet. Prima condipe de
care trebuie sa se tina seama in a'legerea rammilor coroanei
este a~ezarea lor deopotriva i:n jurul tulpinei. AxuJ-,ramura
care prelunge~te trunchiul trebuie sa fie a~ezat Ia mijlocul
coroanei. Pentru ,a pobrivi a~ezarea ramurilor in jurul tulpinei,
se aleg pe ax 3-4 ramuri repartizate astfel incit sa imparta
cercul coroanei in pa~rti egale. Restul 1ramurilor se t,aie complet
de J,a baza. Dupa ce au fost alese ramurile principale, care
forme.aza prirnul etaj se scmteaza Ia 20-40 om, .ctupa cum
sint mai slabe sau mai puternice, avind grija ca virfurHe
taiate sa se gaseasca pe cit posibi! Ia acela~i nivel ;;i sa aiba
mugurii de Ia virf de regula in afara coroanei. Stabilitatea
coroanei se realizeaza ~i prin subordona,rea acesto:r ramuri
fata de ax, de .aceea axul se taie cu 20-25 om deasupra ra-
murilor latePale.

38
 Pentru a asigura o sudura mai puternidi a ramurilor
in locul lor de pwindere este necesar ca ele sa se alea1ga mai
distantat una fata de alta pe ax, iar unghiul lor de aplicare
sa fie mai mare de 45 .grade. Daca una din cele 3-4 ramuri
cre~te aproape drept (vertical), ca ~i axul, se va inde.parta
de ax prin punerea unui calu~. iar in caz ca este aplecata se
va aduce in. pozitia nor.mala prin legarea ei de ax.

~~
:" ~ -------,
,i
; :;
I

(;
i)., t:
'
E
:. ~~ I
\t :~ !i !I
"'""
~:\ t! i!
H ; :

I
.i
~~I
i
!
, ,,
:o :
.
"'
\:'"

--r
e:. ~!
\!. "

s
~

"l
c:::,

- - - - - - - - _y

Taierea de formare a coroanei

in am:l al doilea de la plantare
- Parti!e din ramurJ !acute din puncta
~i din liniute luate impreunA. arat!lt
cre~terea pomului de Ia plantare.
- PArtile punctate luate separat aratll.
ceca ce se taie in primAvara anu-
lui a! doilea.
- PArtile cu liniute !mpreunA cu celt!
Taierea coroanei dupa plan tare, negre aratli ce ramine dupa tAlerea.
primavara din anul a! doilea.

Atunci cind coroana are forma de vas, adica ii lipse~te

axul central, Ia taiere se vor alege 3-5 ramuri principale.
respectind acelea~i reguli ca ~i Ia coroana etajata. Restul

39
ramurilor se inliHudi iar cele aJ,ese se scurteaza Ia 20-40 em
avinrl grija ca ~i in acest caz virfurile taiate sa se gaseascii
pe cit posibil Ia acel~a~i nivel.
In cursu! anului, din cei 3-4 muguri a~ezati Ia virful
ramurilor lasate in coroa,na vor cre~te lastari noi cu 'rolul de
pre11ungire ~i de obtinere a ramifioatiilor urmatoare. Daca
pomii au vegetat normal, noile cre~teri constituie baza for-
marii in continu,a,re a coroanei pomilor in al doilea an.
In anul al doilea dupa plantare se urmare~te formarea
ramurilor de ordinul 2 pe ramurile e:rescute in anul precedent

Taierea de formare a coroanei in anul al treilea

- Partlle d1n ramur! fl!cute din puncte ~i cele ha-
~urate Iuate lmpreun!l, arata cre~terea pomulul
dupQ tAierea d1n anul al doilea.
- PArtile punctate luate separat aratA ceea ce
cade din ramur! dupA tAierea din pr!rnAvara anu-
1ui al treilea.
- Partile ha~urate lmpreuna cu cele negre aratil
ce ramine pe porn dupa t~ierea din anul a!
treilea.

40
~i formarea de .ramuri ,de ordinul intii pe prelungirea axului.
in etajul a! doilea. In aeest seop ramurile din eoroana se taie
Ia 13eeea~i inaltime de 60-80 om dea.supra unui mugure ea,re
prive~te in af,ara. Toate ramurile seeundare de pe ramurile
pri.ndpale se seurteaza la 4-5 em. Axul eoroanei se t,aie .rna)
lung eu 25-35 em.
In urma aeestei taieri 1pe fieeare ramura din wroana vor
ere~te 2-4 lastmi puterniai. ln primavara celui de~al t,reilea
an se ale.ge cea mai slaba ramura din etajul I. Pe aeeasta.
ineepind de Ia :ramificati.a ordinului doi, se masoara in
sus 50-60 em ~i se taie deasupra unui mugure ca,re pri-
ve~te in afa.ra. Prima ra.mific,atie de ordinul doi se taie eu
15-20 em mai seurta decit ramura de prelungire. Celelalte
ramuri din etajul I se seurteaza Ia fel Ia aeeea~i inaltime.
Toate celelalte ramurele de pe ramurile principale se
seurteaza Ia 4-7 muguri pentru a le for\a sa se tr.ansforme
in ramuri de rod. Cele !rei ramuri din etajul a! II-lea se
taie in asa fel ea virful lor sa fie mai sus cu 20-30 em
decit virful ramurilor din etajul I. fata de aceste ramud
axul se lasa mai lung cu 30 em.

Taierea coroanei in forma de Taierea coroanei in forma de

vas dupii plantare, primavara vas in anul al doilea de Ia
plan tare

41
 In prtmavara anului patru de vegetatie, prelun,girile ra-
murilor din etajul I se taie Ia 50-60 em deasupra ultimei
ramificatii de ordinul II. Ramificatiile de ordinul II se
scurteaza Ia rindul lor cu 20 em fata de virtu! lastarilor de
prelungire. La ramurile din etajul II se aplica acelea~i taieri
ca ~i Ia ramurile din etajul I. Axul coroanei se traieaza Ia
fel ca ~i in anul precedent pentru formarea etajului al III-lea.
Toate ramurile crescute in intcriorul coroanei se scudeaza
pentru a fi transformate in ramuri de rod sau se indepartea:za.
Dupa ce se termina formarea coroanei ~i pomul intra pe rod
se aplica o taiere slaba, oare consta in special! in riirirea
ramurilor din coroana ~i scurtare'a lastarilo~ de prelungire.
Cu oca:zia rartrii co-
roanei, se indrt'lpteaza
_..,:: --------.....;,\ prin taief'e Ia inel, ramo-
rile concurente ale pre-
lungirilor, cele uscate,
mpte, dezbinate, cele oare
cr,esc s,pre interiorul co-
roanei ~i una din cele
doua ramuri care eventual
cresc prea apropia1e.
La ar,bu~tii fructiferi
~i cei decorativi, in fie-
care pri:mav,ara inainte de
pornilfea vegetatiei se a-
plica taierea de rfi,rire sau
de ilntdnerir'e care constii
di:n inlaturarea tulrpinilor
ce depa~esc 4-6 ani, a
ramurrilor biHrine usoate
sau rupte ~i inlocuirrea lor
cu tulpini anuale ca1re
oresc dirrect di,n colet. Tot
'l'aierea coroane1 m forma de vas primavar.a devreme se taie
in anul al tnilea de la plantar' ~.i g:a:rdurile vii din grra-
dina cu scopul de a le
reduce inaltimea ~i a provoca indesirea lor. D.aca. g'ardul
viu are inaltimea dorita in cursu! verii se va tunde de 2--3
ori pentru a-1 mentine Ia aceea~i inalFme ~i a-i da o forma
artistica. Prin Hiieri in cursu! verii se inlatura ~i f.lorile
trecute de trandafir pentru a p-rovoca 0 noua lastarire ~i
fnflorire.

42
 Ti:iierea coadizului
a - inainte de t!Uere b ,_ dupA tAiere

Tiiier~a agri~ului
a - lnainte de tAiere b - dupA tAiere

aJ b)
Tunderea gardurilor Vii
a - in trapez ; b - in triungh!
Zmeur dup:>. t;:\iere
43
 Lucri'irile de Hiiere sint lucdiri hotaritoa.re pentru ore~terea
~i rodirea an de an a .pomilor ~i ar;bu~tilor fructiferi. De aceea
ele trebuie execut;a.te obngato,riu ~i cu multa grija in fie-
care a.n.

Alte lucrari in gradina de linga casa

La pomi
In afara lucrarilor aratate rnai sus mai sint ne-
cesare in gradina de pomi ~i alte lucra.ri menite sa protejeze
atit pomul cit ~i recolta. Toamna tirziu, sau in eel mai rau
caz primavara devreme, trunchiul ~i ramurile groase se curata
cu perii de sirma sau eu eutit de lemn, de scoarta imbatri,nita,
rnu~c,hi ~i lic.heni. Tot ce rezulta de Ia curatirea trunchiului se
aduna pe rogojini sau prelate ~i se ard pe:nt.ru a distruge
insectele cuibarite in scoarta pentru iernat. Trunchiurile ~i
ramurile groase razuite se varuiesc cu Ia pte de var ( 100 litri
apa Ia 5-10 kg var stins) pentru a le .dezinfeda ~i apara de
boli ~i arsuri.
Ranile de pe trunchi sau .ramuri se netezesc ~i se ung cu
mastic sau cu amestec de balega de vadi cu Jut.
Scorburile se dezinfecteaza cu pacura sau cu solutie de
calaican ~i se astupa cu un dop de diramida cu morta,r sau
eu ciment.
Pentru a lupta cu brumele tirzii de primavara, se inHrzie
inf,)oritul pomilor prin adunarea ~i batatori'fea zapezii in jurul
lui, prin varuirea cu lapte de var inainte de pornirea vegeta-
tiei (februarie, inceputul lui madie) ~i prin realiZiarera unui
strat gros de fum in gradina atunci dnd ~Se a~terapta caderea
brumei. In acest scop pent<ru 3-5 pomi se face cite o gramada
de paie, gunoi, frunze, buruieni semirputrede ~i putin umede
careia i se da foe irmediat dupa miezul noptii, lasindu-se sa
arda inca 2-3 ore dupa rasiiritul soarelui. Bruma c.ade de
obicei in noptile senine, care :se cunosc dupii timpul lini~tit
Ia .apusul soarelui ~i racirea vremii dintr-o data, mai ales in
jurul orei 9 seara.
Ca o lucra,re de ingrijire a rodului trebuie sii socotim ~i
a~ezarea proptelelor sub rarmurile inciircate cu fructe. Propte-
lele se a~aza in partea dins:pre vi:rf a ramurilor ~i trebuie sa
aiba in virf dte o bifurcatie (craoana) in care se a~a.zii un
~omoiog de paie pentru a preveni ranirea ramurilor sub oare
se a~.aza.

44
 ln griidina de legume
Pe lin.ga lucrarile amintite mai sus in gradina de Jeaume
se fac ~i unele lucrari de ingrijire care privesc doar an~mite
culturi. La culturile semanate
de-a dreptul in gradina cum
sint: mo.rcovi, patrunjelul
pastirnacul, sfecla, castravetii,
dovlecei ~i altele se face rari-
tul plantelor inainte de pra~it.
La radacinoase (morcov.
patrunjel, sfecla) raritul se
face in 2-3 rinduri iar plantele
ramase se folosesc- in consum.
Ro~iile se adicesc ~i St'
Ieaga linga arac pentru a nu
le lasa culcate pe pamint si
pentru a expune mai bine fruc-
tele Ia soare. Pentru a obti'lP
fructe mari ~i cu coacere m~i
timpurie, .ro~iile se copif.esc,
adica li se i.ndeparteaza Ias-
tarii care cresc Ia subtioara
frunzelor ori de cite ori apar.
Tot cu acela~i scop se face
~i ciupitul vrejurilor de cas-
traveti ~i dovlccei, lasind doar
2-3 fmnze bi.n.e formate. Ariicitul piitl"igelelor ro~ii

Lupta impotriva bolilor ~i insectelor daunlitoare in gradina

Insecte,)e daunatoare ~i boli.Ie pomilor, arbu~ti!or f,ructiferi

~i legumelor dijmuiesc o buna parte din recoltele de fructe ~i
legume aducind pagube foarte mari. In lupta cu ace~ti dauna-
tori in gradi,nile de lin.ga casa o importanta ma,re o .au masu-
rile simple de combatere: aplicarea taierilor Ia timp ~i inlatu-
rarea ramurilor uscate ~i bolnave, curatirea trunchiurilor ~i a
ramurilor scheletice de scoarta moarta, licheni, mu~chi, varu-
itul tulpinelor, sbri.ngerea ~i distrugerea frunzelor cazute,
!ucrarea pamintului toamna ~i primavara, adunarea cuiburilor
de omizi ~i altele.

45
 Atunci cind avrm atacuri puternice de insecte ~i boli, se
aplica stwpima ~i prafuirea pomilor cu diferite substante
chimice otravitoare.
Un ajutor pretios al cultivatorului in lupta cu i.nsedele
diiuniitoare sint piisiirile. Ele
di:strug foarte multe insecte.
larve, omizi ~i ouii. Cele mai
folositoare piisiiri pentru grii-
dinii sint : ciociinito.arele, gra-
mii, codobaturile, rindunicile,
privighetorile, vriibiile, .pitigoii
~i altele. Aceste pii.sari trebuie
atrase p\l'in toate mijloacele in
livadii, construind pe.nt,ru ele
adaposturi speciale pentru cui-
buri ~i mai ales ciisute pe
care le vorn ati:.na in porni.
In fiecare gra.clina indivi-
duala trebuie sa a~ezii.m eel
putin 2-3 cuiburi. Pentru a
lua miisuri preventive sau de Stropitul pomilor

Cuitt~ri de pasari

46
combatere impotriv.a insectelor ~i bolilor est.e neoesar sa le
cunoa~tem.
P1rimavara din vreme se string din po.mi cuiburile de omtzr
ale fluturelui alb, ~i ale fluturelui cu pintecul auriu. Faptul
cii in cuiburile ~acestora stau ,ascllinse omizile vii, este necesara
distrugerea lor ~prin arde1re, imediat dupa cules. Datorita
faptului di 1pe ramuri ~i trunchi ~exista numero~i spori (;germe:1i
ai bolilor), in cursu! iernii po-
mii ~i arbu~tii se stropesc cu
solutii in.seoto-fu.ngicide cum ar
fi carboli;neum 5-8%, ulei mi-
ner.al 3-6%, sau zeama sulfo-
calcica 20 %. Aplidnd aceste

Frunze cu omizi de Fmze cu omizi de

fluture alb fluture cu pintecul auriu

Paduchele din San Jose

a - mascu:ul ; b - larva in pr;r,,_,l Far[;. atacata de
stadiu paduchele din San Jose

47
 Gargarita florilor de mar

Putregaiul fructelor

48
trata.mente vom combate atlt ciupercile cit ~i insectele dauna-
toare printJre care ~i paduchele din San Jose. Acesta su,ge seva,
din care c.auza tpomii slaibesc ditn .a.n tn .an ~i in cele din ur.ma
se usuca. Deoatrece 'paduchele din Sa;n Jose se inmulte~te foarte
repede este necesar sa stropim pomii r.egulat a!Hel se pro-
due pagube enonme.
Primavar.a indata ce se u.mfla bobocii de floare de mar
si par, ap.are gargarita florilor (Athonomus pomomm) c.are-
de')pune cite un ou in fi.ecare lboiboc. Larva ce iese dis.truge or-
gatnele itntNioare ale florii din care cauza ele nu leaga fructe.
Lupta cont.ra ga,ngarit,elor se duce prin scuturare.a pOtmilor
dimineata pe racoare cind insectele sint inca .amortite. Garga-
ritele cazute tSe aduna 'Pe ,rogojini s:au p,r,elate ~i se clist.mg
pri:n ard,ere. Contra .gargaritei Horilor .s.e 1poate lupta ~i 'Prin
stropirea cu Ga.mexan 20/0 .
In momentul cleschiderii florilor gindacul paros dis-
truge pet.alele si ipa,rtile gi:ngase din floare iar carabu~ul de
mai distru;g.e frun.ze!.e. Comba:terea ace;stor gitndaci se f:ace-
prirn scuturatma lor din .porn sau pri:n stropitrea cu Gamexan 2%.
tDupa ce :apa.r fmnzele si boibocii din floare, marul ~i parul
se strop e-sc cu ,zeama bordeleza I%. in ca.re se adaug1a
250-400 gra.me de aneniat1e Ia 100 litri solutie. Prin aceasta
solutie se combat rapanul .pe fructe si petele cafenii pe frunze
produse tde lfli~te ciuperci si omizile de cotari care disbrug atit
frunzele cit ~i bobocii cl'e floare.
Pentru combaterea fainarii marului ~i agri~ului, precum
si ba~icarea frunzelor Ia piersic, .produse tot de ciuperci,
folosim zeama sulfocalcica 2%.
lndata dupii scuturar.ea pdalelor, pomii se stropesc a
rloua oara cu solutiile a.ratate mai sus. Cu acest tratament se
combate ciuruirea frunzelor Ita cai's ~i cires, rapanul ~i petele
cafenii de pe frunzele de malr ~i par, putregaiul fructelor
(Monilia) de l.a toate speciile, precum ~i viermele merelor.
La 2-3 sap,tami:ni dupa eel de-al doile.a tratament, pomii
se stropesc cu acelea~i solutii 1penttru combatere;a vienmelui
merelor si pmnelor, a rapa.nului ~i a petelo.r cafetnii de pe-
frunze, precum si a vie.nmelui .frunzelor. Paduchii. verzi, ca.re
ataca po.mii, anbu~ti.i, va.rz.a, se com!bat iprin stropiri cu solutie
de tnicotox 0,4-0,5% sau cu emulsie de sa;pun !?i petrol 1D,/o.
Coropi~nita s.e combate ptri.n uruiala otravi.ta sau se-
prinde in .ghivece ingmpate la nivel cu suprafata pamintului.
Plo~nifa verzei, pul"ecii de pamint si musca verzei se-
com:bat p.rin prafuire cu D.D.T. sau analcid stear.a s.au 1dimineata

4!)
 Mana se produce pe cea.pa, castraveti ~i ro~ii ~i se corn"
bate prin stropiri cu zeama bordeleza 0,5-1% repetate la
intervale de 7-8 zile. La fel se trateaza ~i putregaiul inelar
al tomatelor care produce putrezirea fructului.

Molia marului
1 - ponta ; 2 - larva ; 3 - pupa ; ~ - adultul ; 5 - cuib de
larva

Viermele merelor ~i perelor

1 - adultul; 2 - Jarvi!.

Stropir.ea plantelor se .face pe vreme lini~tita, fa.ra vi~nt

sau r-Ioaie . .Solutia cu care se stropesc plantele trebuie sa se
a~eze pe toate organele plantei ca o ceata foarte fina.
Deoarece solutiile de stropi1 sint otravitoare, .f,ructele ~i
legumele supuse tratamentului nu se dau in consum decit
<lupa 7-10 zile de Ia stropire ~i bine spalate.
P1entru a cunoa~te modul de preparare a! solutiilor folo-
site in combaterea bolilor ~i daunatorilor care ataca plantele
din gradina vom folosi instructiunile care insotesc de obicei pre-
parateJ,e chimice ~i ori de cite ori este nevoie, vom cere
.sfatul agronomului din apropiere.

50
 RECOLTAREA FRUCTELOR ~~ LEGUMELOR
Fructele In gdidina de Hnga casa se recolteaza f.n mo-
mentul coaoerii depline, dnd lntrunesc maximum de calitati:
(:Uloa.re normalii, gustul ~i aroma speciiice soiului, seminte
complet hrumifieate. Timpul eel mai bun pent:ru recoltat este
dimineata ,pe riicoare dupa svl.nt.area picaturilor de rouiL

0 .

'
.

~:~----- ....

Tehnica culesului merelor Tehnica culesului prunelor

Recoltatul se face cu multii grija farii a viitiima f.ructele ;:.i

a rupe .ramurile purtiitoare de rod. Este interzisii scuturarea
sau baterea pomilor cu priijina, deoarece fructele se izbesc
de ra:muri ~i de piimlnt cii.piittnd nu numai lovituri ci ~i riini 1
care exclud orice posibilitate de piistrare mai lndelungatii.

51
Tn afara de aceasta dad pomii .sint scuturati se rup r.amurile
de rod, f,a1p.t oa,re diminuiaza recoHra a'nilor urmatori.
Marui tre,buie cuprins cu mina, pedunculul trebuie aparat
cu degetul aratator !Inga locul de .prinderea lui de ramura ~i
fructul trebuie tras in p.artea npusa aceleia in care atkna.
Fructele se 1a~aza in ladite sau in co~uri captu~ite cu fin, ia,rba,
pima de .sac etc.

Tehnica culesului zmeurei

Cap~uni!.e ~i zmeura se recoltea:za cu o portiune de co-

dita, f<'iira 'a le at'i.n,ge cu mina ~i se a~aza ingrijit i,n cutii
mici de 1-2 kg capacitate. Coaca.zele ~i agri~ele se recolteaza
Ia 2-3 zile dupa ce au capatat culoarea caracteristica.
Legwmele se r.ecolteaza cind ajung Ia maturitatea dorita.
Tomatele, vinetele, se 1recolteaza ;numai cirnd .sint bine coapte;
dovleceii, caskavetii, salata, fasolea ;pastai ~i alteie, din oontdi
se culeg crude iar .ardeiul, morcovii, sfecla, .patrunjelul, se
recoltea,za ~i crude ~i coa,pte. Recoltatul se f:aoe dimirneata
sau ,P'e !,nserak Peste zi, di1n cauza caldurii, legumele pierd
o parrte din gust ~i fra,gezimea lor. Legumele destin1ate pas-
trarii pentru i.ar.na se ,r,ecolteaza cit mai tirziu pe timp
frumos ~i USCat aJe.gi1ndu-se exempJareJe ceJ.e mai sanato.ase
~i nevatarmate, fa:ra insa sa le s.palam, chi:a,r dacii au ,pamint
pe ele.
 PASTRAREA ~I PREPARAREA FRUCTELOR
~I LEGUMELOR IN GOSPODARIE

Pastrarea fructelor iarna

Vreme indelun,gata, in stare prroaSJpata se pot piist1

numai soimile de mere ;;i pere de iar.na. Soiurile de mere
pere de vara se pastreaza putirn, rpirna Ia doua sarptamini du~
recolt,are, iar cele de toamna 1-2 luni.
In carntitati mici, merele ;;i perele se .pastrrea.za in pivnit
In Camere nelocuite, in camara sau :pe balcon. fncaperea pentJ
pastrnarea fructelor trebuie sa
fie curata, fara mirosuri stra-
irne, uscata ;;i bine ve.ntilata,
iar balcoanele sa fie ferite de
'bat,aia clirecta a soar.elui. In
~ncarperil,e Hpsite de ,aerisi:ne
sau rprea uscate, frructele se
sbircesc, se pas tre.aza a nevoios
;;i :putrezesc re:pede. Mai bine
se pastreaza fructele de mari-
me mijlocie, fara zgirietl!!ri sau
lovituri, sanatoase ;;i neatac.ate
de bolli sau irnsecte.
In veclerea past;rarii. fruc-
tele se a;;aza .pe polite sau se
ambalemz:a in liizi. Pe polite
.fructele se a;;aza in 3-4 rin-
duri; cele tirzii se pot a~eza Pastrarca mcr21or in pivni1ii
 ptna Ia 5-6 rinduri. In ladite s.e a~a:za 1n ,finduri separate
prin straturi de talaj uscat, fara mims. La fiecare 3-4 sii.pta-
mini fructele se controleaza, indepartind pe cele putrede sau
cu inceput de putrezire. Pentru racirea incaperii, toamna se
deschid ferestrele in timpul noptii ~i se inchid ziua.
Temperatura in incaperile de pastrat fructe se mentine
con~tanta de 2-?"C. Atunci cind temperatura scade sub
oo fructC'le se acopera cu rogoji.ni, paturi sau prelate.
Uscatul fructelor
Fructele se pot usca Ia soare, in cuptoa.re, pe plita ~i in
uscatorii speciale. Uscatul Ia soare se face sub cerul liber (pe
acoperi~, pe stelaje, prelate s.au ~oproane) in camere in poduri.
magazii sau alte incape.ri. La soare fructele se usuca rnai re-
pede decit in incaperi :;;i calitatea produselor este mai buna.
Pentru uscat fructele (prunele, caisele, piersicilc, poamele
de mere ~i pere) se sorteaza pe e:alitati ~i gradul de coace.re ~i
se sp.ala cu apa curata. Di.n mere ~i pere se inlatura camerele
semintelor ~i partile vierrna.noase, daca exista.
La fructele simburoaselor inainte de uscare li se inliitur3.
~oditele; prunelor, caiselor ~i piersicilor li se scot ~i simburii.
Dupa spalat ~i curatat merele :;;i pere1e se taie in lung in
bucati groase de 6-8 em iar prunele ITI"ii ~i caisele in juma-
tati sau sferturi. Fructele astfel pregatite se afunda in apa
fierbinte pentru ,oparit" timp de 2-3 minute (roerele ~i
perele) ~i un minut :;;i jumiltate prunele. Din apa fierbinte
fructele se scot repede ~i se racesc 2-3 minu1e in apa rece.
Zmeura, coacazele negre ~i cap~unele nu se oparesc.
Dupa oparire fructele se a:;;aza uniform pe gratii sau
sci.nduri care se expun Ia soare pe stelaje, tnclinate spre sud.
Se pot tntinde fructele ~i pe rogojini, prelate curate care se
intind de obicei pe acoperi~uri.
Pentru uscatul fructelor sub ~apron, in poduri, magazii,
sau alte incaperi, stelajul se a~aza in 2-4 ri.ndUJri. I.n timpul
uscatului fructele se amesteca de 2:..._3 ori. Pe timp de ploaie
sau roua fructele uscate se string in inca:peri curate.
La aer se pot usca fructele taiate ~i in~i.rate pe sfori, a,gatate
tn partea de miazazi a sbrea~inilor, pe peretii constructiilor ~i
in pomi.
Uscatul fructelor Ia soare durea.za aproximativ 1-6 zile
in functie de timp ~i felul fructelm. Vi~~nele ~i .pmnele se

)4
usuca de obicei mai incet dectt merele ~i perele. Rezultate
bune da uscarea la soare a coadizelor negre.
Usc.atul fructelor, in speciai al .prunelor din soiurile Agen
~i Tuleu ,gr.as se face in cuptoa.re de uscat speciale !-mde se
obtin produse de cea mai buna calitate.
Dulceafa care este nelipsita in casele noastre se poate pre-
gati din orice fruct, fara a mai vorbi de magiunuri ~i marmelada
pe care le putem pregati cu u~urin.ta in orice gospoda.rie.
Lista produselor ce se obtin din fructe poate fi cu mult
marita ~i acest lucru se poate realiza u~or cu ajutorul g.ra-
dinilor de linga casa.

Pastrarea legumelor
Legumele ca ~i fructeJ.e se pastreaza in pivnite, bo.rdeie
sau in silozuri afara.
Ca urmare a continutului mare de apa ~i prezenta in
=le a substantelor u~or asimilabile, legumele sint foarte u~or
supuse vestejirii rapide ~i stricarii. De aceea ele se 'pastreaza
Ia temperaturi joase (nu mai jos de O"C) constante ~i cu o
umiditate relativ ridicata a aerului (90-95%). ln acest fel
multe legume pot fi pastrate in stare proaspata timp de
7-8 luni.
Legume\.e cele rnai bine de pastrat sint : morcovul, pa-
trunjelul, pastirnacul, telina, ridichile .de iarna, sfecla ro~ie.
ceapa, usturoiul, prazul, cartoful, varza cii1patini etc.
Inainte de a fi puse Ia pa.strat legurnele trebuie .pre-
gatite; i:n acest scop l.a unele se curata ~i se indepa.rteaza
frunzele de prisos (varza, salata) la altele se indeparteaza
toate frunzele afara de c~le centr.ale (sfecla, morcovul, pa-
trunjelul) ~i se usuca, fara tnsa a I.e spala.
In pivnita legumele se a~aza in straturi care s.e despart
intre ele cu nisip, pentru a izola eventualele exemplare
stricate, sau impachetindu-se in hirtie de ziar fi.ecare exemplar
in parte - aceasta metoda da rezultate bune mai ales in
cazul radacinoaselor ~i al verzei.
Cea.pa impletita in funii se pastreaza bine ati.mata in
carnara.
In silozuri se pastreaza in special legurnele radacinotlsE'
(rnorcov, patrunjel, sfecla) Ia ca1Pe se adauga cartoful.
De cele mai :multe ori silozu.rile se fac la sup.rafat.a pa-
mtntului, late de 1-1,5 metri Ia baza, inalte de 0,8-1 rnetru
?i lungi in .functie de cantitatea de legume ce o punem Ia

55
pastrat. Pe foodul silozului se sapa un ~antulet, iar Ia rnar-
ginea lui, de o 1parte ~i de alta .pentlfU ev.acuarea apelor sa.parn
alte ~antulete. In .siloz legumele se .a~,a,za varsate :sau se
dadesc ~i se acopera cu mai multe straturi de pam\.nt ~i
J

Siloz de cartofi
1 - cartofi ; 2 - paie ; 3 - pAmint ; 4 - canal de ventilatie ; 5 - co~uri
de ventilatie ; 6 - canal pentru captarea ~i scurgerea apei

paie. Din 2 in 2 metri se face co~ pentru aerisire care

pe timp fri1gwros s.e urnple cu .paie. Tempenatura de past.rare
trebuie sa fie de numai c-It eva gna1de ( l-5C).
~i un:ele flori oa gher.ghinele, gladiolele etc., se swt toamna
din rpamint ~i se pa.stre.aza in indperi ie.rite de ger pina
primavara. Gladiolele se .pastreaza pe stelaje sau in lazi
suprapuse ia.r tuberculii ghenghimelor in nis~p.
Locurile de pastrare trebuie di.n dnd in dnd ,aerisite,
iar legumele :se revizuiesc inlatlllrind pe cele stricate.
Tnamna din o ,p.arte di.n \.egume (var,zii castraveti, ro~ii
etc.) se ,p.re,gatesc muraturile ~i conservele care nu t~rebuie sa
lipseasca din nici o gospodarie.
 CALENDARUL LUCRARILOR DIN GRA.DINA
DE LINGA CASA *)
Ianuarie ~i februarie
- Revizuirea ~i repararea inventarului necesar pent.ru
gdidina.
- Procurarea ingra~amintelor.
- Procurarea semintelor de legume ~i flori.
- Scutura.rea zapezii in jurul pomilor.
- Adunarea zapezii in jurul :pomilor.
Martie
- Curatirea scoartei pomilor de mu~chi ~i licheni, va-
ruirera trurnchilor.
- Aduna.rea cuiburilor de omizi, a iructelor mumificate-
~i arJerea lor.
- Taierea pomilor ~i arbu~tilor fructiferi.
- Arplicarrea t.ratamentului Ia pomi pentru combaterea pa-
duchelui din San Jose ~i a a.ltor insecte ~i boli.
- Altoirea cu r.amura deta~ata.
Sa,parea gropilor pentru plantarile de p.rimavara.
- Plantarea :pomilor ~i ar!bu~tilor.
- Sortarea semi:ntelor de l~egurne ~i flori.
- Sapatul terenului in gradina.
- Pregatirea rasad:nitelor calde pentru p.roducerea rasa--
dti;rilor de tomate, virnete, varza de vara, a,rdei ~i flori.
- P.retgatirea straturilor, .semanatul spanacului, mazarei.
cepei; pla.ntatul arrpagicului ~i al usturoiului.
- Despartirea ~i plantare.a tufelor de flori perene.
Aprilie (inainte de pornirea Vt"getatiei)
- Continua1rea lucrarilor netenminate in luna precedenta.
- Realtoirea pomilor.
- Plantarea de primavara a pomilor ~i anbu~tilor.
- Administrarea ingra~amintelor ~i sarpatul in gradi.na.
- Curatirea f.runzelor uscate din pla.ntaFa de dp~u:ni ~i
indepartarea stol011ilor uscati.
- Stropirea piersicului cu ze.ama bordeleza 2-3 % contra
basicarii frunzelor.
- Stropirea celorlalte simburoase cu zeama bordeleza
4-5% contra putregaiului fructelor ~i altar boli criptogamice.

) Dup!l. T. Bordeianu $i Livia ~tefan.

57
 . Aprilie (dUJpii pomirea vegetatiei).
- In.grijir-ea rasadurilor; repicatul rasadurilor in alt'
rasadnite l:a dist,ante mai mari.
- Continuarea semanatului ~i pl.antatului in grad~na de
tegume ;;i flo,ri.
- Luc.r.a.rea ;;i mulcirea solului.
- Stl!"opir-ea ~pomilor cu zea.ma bordeleza l% .plus 250-
400 g verde de P,aris .pentru combaterea bolilo.r criptogamice.
- Scuturarea ~de pe pomi pe prelate ~i adunarea ,gar,ga
ritei florilor de mar.
- Prafuirea pomilor cu D.D.T. contra gargaritei de mu-
guri ~i flori.
- Aplic.area tratamentelor cu nicotox 0,4-0,50fo., cu pari
dol 0,2% ecatox 0,2% sau cu D.D.T. contra paduchilor verzi.
~ Inlaturaf'ea materialelor cu care ,au fost inveliti pomii
contra i~purilor in timpul iernii.
- Aranjarea in gradina a materialelor fumigene ~pentru
lupta contra brumei.
- P~ra;;itul in gradi:na de legume ;;i pe straturile de flolfi.
- Plantare.a in gradi.na a primelor rasaduri de ro;;ii, vi-
nete, ardei :;.i flori.
Mai
Continuarea luptei contra brumei.
- Desfacerea mu;;uroaielor de la pomii plantati i:n toamna.
- Combaterea gindacului paros at florilor p.ri1n scutur.area
pomilor dimineata.
- Pra;;itul ;;i mulcitul solului Ia toate culturile.
- .A;plicarea t:ratamentului cu zeama bordeleza 1% pentru
combaterea rapanului, putregaiului ;;i .altor boli. In caz de
nevoie, Ia zeama bordeleza se adau.ga 0,3% verde de Paris im-
potriva daunatorilor care distrug fmnzele.
- Aplioa.rea t.ratamentului contna fainarii marului cu
zeama sulfocalcicii 2% prima data Ia desfacerea mugurilor, a
doua - inainte d-e inflorit ;;i .a tr.eia dupa inflorit).
- Aplicarea ingra;;amint.elor suplimenta,re Ia pomi, arbu;;ti,
legume ;;i flori.
- Continuarea plantarii in gradina a rasadurilor de ro;;ii,
vinete, ardei ;;i flori.
- Pra;;itul ;;i udatul culturilor de legume ;;i flori.
- Facerea riisadurilor reci pentru .producNeia ra~adurilor
de varza, cono:pida ;;i .gulie de toamna .

.58
 Junie
- U datu! pomilor ti.neri.
- Pra~itul pami:ntului din livada ~i gradina.
- Aplicarea tratamentelor cu eoatox ~i 1parridol in con
centr.atire de 2% contra rpaduchelui din Sal!l Jo.se ~i a 1paduchi
lor verzi.
- Aplicarea tratrament.elor cu zeama sulfooalicica 2-
2,5% contra ra1panului Ia mar ~i :pa1r.
- Lndeparta.rea drajonilor (lastarilor ce cresc din .radii
cini) de prisos Ia zmeur !?i a stolonilor Ia cap~uni.
- Stringerea ~i distrugerea f.rud:elor viermanoase ca
zute.
- Ta.ierera din radacina a d!~ajonilor a.paruti liD jurui
pomilor.
- Pra~itul, udatul ~i ingra!?.atul suplimentar a! culturi-
1or de legume ~i flori.
- Tutoratul, palisatul !?i copilitul patliigelelor ro~ii.
- Combatre.rea bolilor ~i daunatorilor in gradirna de
legume ~i flori.
- Scoaterea bulbilor de lalele, zambile, cri.ni in vedere<~
despartirii bulbilor mici.
- Semanatul florilor bienale.
Iulie
- Pra~itul ~i distrugerea buruienilor in gradina.
- Aplicarea ingra~amintelor potasice ~i fosfatioe.
- U dare a pomilor, arbu~tilor, legume! or ~i florilor.
- Udarea culturii de ciiNuni dupa s.t.ringerea recoltei.
- Aplicarea tratamentelor contrra paduchilor verzi ~i r2
paduahelui din Sam Jose, precum ~i contrra daunatorilo.r din
gradina.
Recoltarea fructelor de va.ra.
- Plantarea verzei de toamna.
- Continuarea semanarii plantelor bienale.
August
- Aplicarea tratamentelor Ia soiurile de iarna de mar
~i par.
- Punerera p.roptelelor Ia pomii cu rod abundent.
- Indeparrt.area tupinilor care au rrodit la zmeur.
. - Pra~itul ~i udatul culturilor de legume ~i flori.
- Recoltarea semirntelor de flori ~i conUnua,rea sema
natului florilor bienale.
 Septembrie
- Riirirea tufelor de coaciiz ~i agrri~ ~i indepiirtarea
tul,pi.nilor usc.ate Ia zmeur.
- Recoltarea fructelor.
- Sii.paiul gropilor .pentru pla.ntiirile de toamna.
- Pregiitirea straturilor i'n gradina pentru &emiinatul
de toamnii.
- Des.piirtitrea tufelor de flori perene.
- Recoltarea semintelor de flori.
Octombrie
- Admi1nistrarea balegarului ~i ingrop.area lui o data cu
lucrarea .adincii a solului.
- Riiritul ramurilor din coroana pomului, prin inde,piir-
tarea celor .rupte ~i dezbinate.
- Curatitul trunchiurilor de scoarta moarta, licheni ~i
mu~chi ~i varuitul lor.
- Adun:area f,runzelor ~i Jructelor cazuk
Plantarea de toamnii a pomilor ~i arbu~tilor.
Invelirea tmnchiurilor Ia pomii tineri contra iepu-
rilor.
Recolta,rea celor mai muUe legume.
Recoltarea ~i pla,ntatul de toa.mnii al legumelor rezis-
tente la ger.
- Scoaterea bulbilor de sabiute. tuberculii de gher-
ghine ~i rizomii de Canna ~i punerea lor l:n incaperHe in
care se pastreazii peste ia.rna.
- Plantare.a 1bulbilor de lalele; zambile, crini.
Noiembrie
- Contilnuarea lucriirilor neterminat.e i1n luna prece-
dootii.
- Aplicarea Ia pomi a tratamentelor de iarnii dupa
ciiderea frunzelo.r.
- Sbringerea ~i disbrugerea cuiburilor de omizi.
- Siipatul ,g.ropilor pent,ru plantii.rile de primavarii.
- Controlul bulbilor, rizomilor ~i tuberculilor de flori
pu~i Ia piistnare.
Decembrie
Continuarea, daca tirnpul permite, a lucriirilor neter-
min.ate in luna rprecedentii.
- Stringerea ~i biitiito.rirea ziipezii in jurul pomilor.
- Controlul bulibilor, rizomilor ~i tuberculilor de flori
pu~i Ia pastrare.

so
 INCHEIERE
Datorita grtJll Partidului ,Muncitor,esc Romin, pentru
ridicarea continua a nivelului de trai, oamenii muncii din
tara noa.stra folo.sesc in hrana lor - pe linga celelalte
alimente - oantitati din ce in ce mai mari de frructe ~i
legume.
Comitetul Regional de Partid Pite~ti ~i Sfatul ,popular
al r-egiunii Pite~ti au irnitiat organizarea unor adeva.nate
~antiere pentru plarntarea unor livezi mari de pomi ~i arbu~ti
fructiferi, pe coastele dealurilor astazi gola~e ~i nepwduc-
tive. Un interes deoseJbit se manifesta pentru crearea ~i
buna cultivare a rgradinilor de pe lirnrga locuintele oamenilor
muncii. Acest interes trebuie dezvoltat mai ales in raioanele
din zona de cimpie a regiunii noastre, li:psite pi,na acum de
fructe. Fiecare .gospodar are posibilitati neli:mitate pentru
a-~i fac.e linga locuinta o gradina :ba:g,ata in fructe, legume ~i
flori de toate feluril~. In ,spriij:nul acestei actiuni vine astaz.i
statui nostru democrat-popular care ajuta pe oamenii muncii
cu materiale, preparate pentru stropit, material saditor, asis-
tenta tehnica ~tc. Celelalte sarcini sint ale noastre, ale culti-
vatorilor. Munca staruitoare, la.rgirea continua a cuno~tintelor
agricole, sint mijloacele care ne vor duce Ia rezultatele dorite.
Pentru a veni in ajutorul oamenilor muncii s-a sc.ris
bro~ura de fata in care sfnt pr~ezentate, de~i sumar, cele mai
importante lucrad cu privire Ia cultivarea in modul oel mai
bun a gradinilor de pe linga casa. Pentru intocmirea ei,
alaturi de luc:rarile aparute ptna acum, in aceasta directie,
s-a folosit ~i cea mai buna experienta a go5podarilo.r din
regiunea noastra, a~a incit, rapliotnd sfaturile cuprinse in
aceasta bro~ura, oramenii muncii de Ia s.ate ~i ora~e vor
putea obtirne productii mari de .flfucte ~i legume neceSiarre
pent:ru 'hnana ~i multe flori pentrru infmmusetarea locuintelor.
Cultivind cu chibzuinta terenurile de pe linga casii vom
contribui ~i mai mult Ia tr.ansformarea .regiunii J?ite~ti intr-o
adevarata gradirnii de pomi frucHferi rraspunzind asUel J,a
chema.rea ce ne-a fost adresata de :partid ~i guvern privitoa.re
la ridicarea nivelului de trai.

Ill
 BIBLIOGRAFIE

N. CONSTANTINESCU Pomicultura Bucure!?ti 1958

MAIER, M. DUMITRESCU,
M. BULBOACA Legumicultura, vol. II Bucure!?ti 1958

TEODOR BORDEIANU,
LIVIA ~TEFAN Cum sa ne cultivam
gradina de linga casa Colee. SRSC 1960

V. SONEA,
I. MILITIU,
FL. LUZESCU Sa plantiim !?i sa ingri-
jim cit mai bine po-
mii din jurul casei.

V. EGOROV,
E. NAZARIAN Indrumatorul pomicol Moscova 1958

N. CONSTANTINESCU.
T. BORDEIANU,
C. IONITA Regiunile poanioole din
R.P.R. cu premizele
pentru dezvoltarea in
perspectiva a pomi-
culturii.
 CUPRINSUL
pag.
Cuvint introductiv 0
3

Scopui ~i importanta griidinilor de lingii casa ..................: 7

Alegerea ~i repartizarea plan tel or in griidina de lingii casii ....... . to
Intii despre clima ~i plante ........................... -.. . 10-
Ce plante putem cultiva ................................. . 12
Alegerea speciilor !;li soiurilor de pomi ~i arbu~ti fruc-
tiferi ....................................... . 12
Alegerea spec.iilor ~i soiurilor de legume ........... . 16-
Alegerea florilor ~i a plantelor decorative ......... . lS
Repartizarea culturilor Pe teren ......................... . 19

Lucriirile necesare pentru infiintarea griidinii ................. . 24

Pregiitirea terenului ......................... _........... . 24
Materialul siiditor pomicol ............................... . 26
Timpul ~i tehnica plantiirii pornilor ....................... . 27
Sapatul gropilor ................................. . 2B
Tehnica plantiirii ................................... . 2S
Producerea riisadului de legume ~i flori ................. . 31
Semanatul ~i plantarea Iegumelor ~i florilor ............. . 33

Lucrarile de ingrijire a culturilor din griidina ................. . 36

Lucrarea solului ....................................... . 36
Taierile pomilor ~i arbu~tilor fruc.tiferi ................... . 37
Alte luoriiri in gradina de lingi\ casa ..................... . 44
La pomi ........................................ .. 44
In griidina de legume ............................. . 45
Lupta impotriva bolilor ~i insectelor diiuniitoare in griidinii .. 45
Recoltarea fructelor ~i Iegumelor ............................... . 51

Pastrarea :;;i prepararea fructelor ~i Iegumelor in goS'podiirie ..... . 53

Piistrarea fructelor iarna ................................. . 53
Uscatul fructelor ......................................... . 54
Piistrarea Iegumelor ..................................... . 55

.Calendarul lucriirilor din griidina de linga casa ................. . 57

Incheiere .................................................... . 61
Bib!iografie 62
I.C.P.-M.F.A. - Cd. 3281/960
Lei 0,50