EXAMEN BAP

1 . Explicati evolutia functiilor administratiei statului .

In perioada comunista , administratia generala a statului a fost una puternic centralizata,

marea majoritate a cheltuielilor publice facandu se la nivel central .

De-a lungul perioadei de tranzitie si mai ales odata cu inceperea pregatirilor pentru aderarea la
UE , administratia publica din Romania , a cunoscut o serie de reale trasnformari , determinate in
principal de 4 factori : descentralizarea administrative si financiara a statului , integrarea Romaniei in
UE , consolidarea statutului bunastarii si in sfarsit , privatizarea inteprinderilor publice .

Ca urmare a actiunii acestor 4 elemente , administratia statului a suferit modificari

substantiale in ceea ce priveste pozitia sa in panorama administrative , dar si in ceea ce priveste
competentele si organizarea sa . In mod evident , pierzandu si din capacitatea sa de influenta si de
competente , ea a adoptat o anumita pozitie de rezistenta , prin incercarea sa de a mentine anumite
functii. Cu toate acestea ,Administratia statului trebuie sa si assume , cu timpul , un nou rol , sa
indeplineasca competentele care I au fost atribuite de Constitutie, cum ar fi : elaborarea politicii
economice , securitatea si relatiile externe , dar si functii atat de importante , precum :

Cea de omogenizare = reduce la maxim posibilelel dezechilibre teritoriale si sociale ;

Cea de coordonare globala si sectoriala a administratiilor de la nivel local si judetean , precum si a
actorilor economici si sociali. Are un rol important de negociere cu UE si de mediator intre aceasta si
administratiile locale;
Cea de gandire si planificare strategica .

2. ROLUL SI ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI

Presedintele RO, potrivit C. RO:

Seful statului, in aceasta calitate detinand functia de reprezentare a statului roman atat in exteriorul,
cat si in interiorul tarii.
Garanteaza independenta nationala, unitatea si integritatea teritoriala a tarii
Garant al Constitutiei. El vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna desfasurare a activitatilor
autoritatilor publice care functioneaza in baza Constitutiei, in acest scop exercitand functia de mediator
intre puterile satului, precum si intre stat si societate.

Presedintele Ro e ales prin vot universal, egal, direct secret si liber exprimat. Nicio persoana nu
poate indeplinita functia de presedinte al Ro, decat pt cel mult 2 mandate. Acestea pot fi succesive

Rezultatul alegerilor pt fct de presedinte al Ro e validat de Curtea Constit

Atributiile presedintelui RO.

A) In ceea ce priveste POLITICA INTERNA

Presedintele RO desemneaza un candidat pt fcti de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza

votului de incredere acordat de catre Parlam. In caz de remaniere guvernamentala sau de vac a postului,
presedintele revoca si numeste, la propuneres primulu-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
 Presedintele RO poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta
deosebita.

Presedintele RO poate lua parte la sedintele G in care se dezbat probleme de interes national, iar in
alte situatii acesta poate sa prezidez sedintele Guvernului la care participa.

Presedintele ro are obligatia de a promulga legile votate de cele 2 camere, dar are si dreptul de a le
trimit spre reexaminare Parlam.

Presedintele ro adreseaza parlam msj cu privire la principalele probleme politice ale natiunii.

Dupa consultarea presedintilor celor 2 cam si a lideriilor grupurior parlam, presedintele ro poate sa
dizolve Parlam, daca acesta nu a acordat votul de incredere pt formarea Guv in termen de 60 de zile de
la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin 2 solicitari de investiture. ( parlam poate fi
dizolvat 1 pe an)

Presedintele ro, dupa consultarea Parlam, poate cere poporului sa-si exprima prin referendum vointa
cu privire la probleme de interes national.

b) In ceea ce priveste politica externa

presedintele incheie tratate internat in numele Ro, negociate de catre Guvern si le supune spre
ratificare Parlam intr-un termen rezonabil.

La propunererea G, presedintele acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Ro si aproba

infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

Reprezentantii diplomatic ai altor state sunt acreditati pe lg presedintele RO.

c) in cea ce priveste siguranta nationala

Presedintele ro e comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului

Suprem de Aparare a Tarii. El poate declara, mobilizarea partial sau generala a fortelor armate. In caz
de agresiune armata impotriva tarii, presedintele Ro ia masuri pt respingerea agresiunii si le aduce
neintarziat la cunostinta PArlam, printr.un msj.

Presedintele ro instituie starea de asediu /starea de urgenta in intreaga tara ori in unele unitati
administrativ-teritoriale si solicita Parlam incuviintarea masurii adoptate.

3. Administraia prezidenial.

- Este o institutie publica cu personalitate juridica.

- Sunt serviciile publice aflate la dispozitia presedintelui Romaniei pentru indeplinirea atributiilor sale.
- Numarul maxim de posturi este de 260
Personalul este alcatuit din:
1. Persoane detasate (din ministere si alte autoritati publice).
2. Persoane incadrate direct.

Functii de conducere:
1. Consilier prezidential (cu rang de ministru)
2. Consilier de stat (cu rang de secretar de stat)

Finantarea cheltuielilor de functionare a Administratiei prezidentiale se asigura de la bugetul de stat

si din venituri extra bugetare,realizate,administrate si contabilizate potrivit legii .
 Structura organizatorica:
1.Departamentul securitatii nationale.
2.Departamentul Constitutional Legislativ
3.Departamentul pentru Relatia cu autoritatile publice si societatea civila.
4.Departamentul planificare si analiza politica.
5.Departamentul Relatii international.
6.Departamentul politici economice si sociale.
7.Departamentul comunicare publica.
8.Departamentul Sanatate Publica.
9.Departamentul de educatie si cercetare.
10.Departamentul pentru minoritati nationale.
11.Departamentul mediului intern si international.
12.Departamentul managementul resurselor.
13.Compartimentul Cancelariei.
14.Compartimentul Protocol.

4. Funciile i Atribuiile Guvernului.

Guvernul este autoritatea publica a puterii executive care functioneaza in baza votului de incredere
acordat Parlam si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea
generala si a administratiei publice.

Pt realizarea programului de guvernare, G exercita urmatoarele functii:

a) fct de strategie prin care se asigura elaborarea strategic de punere in aplicare a programului de
guvernare

b) fct de reglementare prin care se asigura elaborara cadrului normative si institutional necesar in
vederea realizarii obiectivelor strategice

c) fct de admnistrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea proprietatii publice si
private a statului, precum si gestionarea serviciilor pt care statul e responsabil

d) fct de reprezentare prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan intern si
extern

e) functia de autoritate de stat prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii
reglementarilor in domeniul apararii ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in domeniile
economic si social si al functionarii instituriilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in
subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

Atributiile Guv:

1. Atributii privind elaborarea proiectelor de legi si supunerea lor spre aprobare Parlam
2. Atributii privind asigurarea executarii legilor si a celorlalte dispozitii normative date in
aplicare acestora
3. Atributii prinvind conducerea si controlul activit ministerelor si a celorlalte aturit ale admin
pub centrale si locale.
4. Atributii privind realizare politicii interne& externe

6. Structura Aparatului de lucru al Guvernului.

 Guvernul ro e ajutat de un aparat de lucru. Pt exemplificare, am descries structura Aparatului de
lucru al Guvernului din perioada 2007-2008, perioada in care str acestuia a fost mai ampla:

a) Cancelaria P M, instit pub cu personalitate juridical, in subordinea p.m, condusa de un sef al

cancelariei, cu rang de ministru, ajutat de un secretar de stat; seful cancelariei p.m are calitatea de
ordonator principal de credite.
b) Secretariatul General al Guvernului (SGG), instit publica cu personalit. Juridical, in subordinea p.m,
condusa de un secretar genereal, inalt functionar public numit in conditiile legii, prin hotararea a
Guvernului.
c) Departamentul pt Relatia cu Parlam, structura cu personalit. juridica, finantata prin buegetul
Secretariatului General al Guvernului, condusa de ministrul delegate pt rel cu parlam, care are calitatea
de ordonator tertiar de credite, ajutat de unul sau mai multi secretari de stat
d) Aparatul de lucru al ministrului de stat pt coordonarea activitatilor din domeniile culturii,
invatamantului si integrarii europene, structura fara personalitate juridica, finantata prin bugetul SGG
(DESFIINTATA IN 2009)
e) Departamentul pt Afaceri Europene, structura cu personalitate juridica finantata prin buegtul SGG,
condusa de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat.
f) Departamentul de Control al Guvernului, structura fara personalit juridica, reluata din cadrul
Cancelariei p.m, finantata prin bugetul SGG si condusa de un secretar de stat.
g) Departamentul pt Relatii Interetnice. Structura fara personalit juridica, in subordinea p.m si in
coordonarea secretarului general al Guv, condusa de un secretar de stat, ajutat de 2 subsecretari de stat,
finantata prin bugetul SGG
h) Alte departamente, organizate ca structuri cu sau fara personalitate juridica, in subordinea p.m,
condusa de secretari de stat sau asimilati ai acestora, a caror infiintare/functionare se aproba prin
hotarare a Guv.

7. Ministerele (rol, clasificare, organizare, conducerea ministerelor, aparatul

propriu al ministerelor).

-reprezinta o catg distinct in cadrul sistemului autoritatilor adm pub, avand rolul de a realize poltica
guvernamentala in domeniile si sectoarele de activitate ale acestora p intreg teritoriul tarii.

Ele constituuie o veriga imp subordonata direct G si au 2 elem caracteristice:

*competenta materiala-speciala

*competenta teritoriala-nationala

In rapot cu natura sarcinilor c le revin, ministerele se grupeaza in 3 categ:

*ministere cu activitate economica

*cu activitate administrative si de aparare a ordinii de drept

* cu activitate socioculturala si stiintifica

Organizarea ministerelore stabilita prin legi proprii (MAPN) sau prin hotarari ale guvernului.

DELIMITAREA FCTIILROR INTRE MINISTERE NU E FT STRICTA.

Atributii exercitate de catre minister se grupeaza in 2 categ:

- atributii commune tuturor ministerelor

 - atributii proprii, specifice fiecarui minister

In RO, Ministrul raspunde de intreaga activitate a ministerului in fata G, iar in calitate de membru al
acestuia, raspunde in fata Parlam, solidar cu ceilalti membri ai G. EL Are o dubla responsabilitate:

* fata de organul puterii legislative

* fata de Guvern

Ministrii indeplinesc in domeniul lor de activitate, urmatoarele atributii:

a) Organizeaza, coordonea si controleaza aplicarea legilor, ordonantelor si hotararilor G, a ordinelor si

instructiunilor
b) Initiaza si avizeaza proiecte de lege, ordonante, hotarari ale G
c) Actioneaza pt aplicare strategiei proprii ministerului
d) Fundamenteaza si elaboreaza propuneri pt bugetul annual
e) Urmaresc proiectarea si realizarea investitiilor
f) Reprezinta interesele statului in diferite organe si organism international si dezvolta relatii de
colaborare cu organe si organizatii similar din alte state
g) Initiaza, negociaza incheierea de conventii, acorduri si alte intelegeri international, urmaresc si
controleaza aplicarea acestor conventii acorduri si intelegeri
h) Coordoneaza si urmaresc elaborarea si implementare de politici si strategii in domenii de activitate
ale ministerului
i) Avizeaza infiintarea organismelor neguvernamentale si coopereza cu acestea
j) Coolaboreaza cu instit de specialitat pt formare si perfectionarea pregatirii profesionale a
personalului

Ministrii sunt ajutati in munca lor de urmat organe de conducere:

* secretarii si subbsecretari de stat

* secretarul general si secretarii generali adjuncti

* colegiul ministerial

Aparatul propriu al ministerului e o structura organizatorica fara personalitate juridica, care poate
cuprinde, in fctie de importanta, volumul, complexitatea si specificul activitatii desfasurate, urmatoarele
compartimente:

* departamentele- conduse de secretarii de stat

* directiile generale

* directiile

* serviciile

* birourile

9. Primul-ministru , conducerea ministerelor si raspunderea membrilor guvernului .

Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia . Desi

Constitutia din 1991 nu continea nici o prevedere cu privire la demiterea acestuia , modificarile aduse
 Constitutiei din 2003 stipuleaza , in mod clar , faptul ca primul-ministru nu poate fi demis decat de
presedintele Romaniei .

Primul-ministru reprezinta Guvernul in relatiie acestuia cu autorittile si institutiile publice , cu

partidele si alintele politice , cu sindicatele si cu alte organizatii neguvernamentale , precum si in
relatiile internationale . De asemenea , el este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si
exercita atributiile care deriva din aceasta calitate .

Conducerea ministerelor se exercita de catre ministri .

Responsabilitatea ministrilor :

In toate statele UE , ministrul este cel responsabil de organizarea si de gestiunea interna a

departamentului sau ministerial ;
In Romania , Ministrul raspunde de intreaga activitate a ministerului in fata Guvernului , iar in
calitate de membru al acestuia , raspunde in fata Parlamentului , solidar cu ceilalti membri ai Guvernului
. El are deci , o dubla responsabilitate si anume :
Fata de organul puterii legislative ;
Fata de Guvern .

Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului , pentru intreaga sa activitate .

Fiecare membru al Guvernului , raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului
si pentru actele acestuia.

Raspunderea penala a membrilor Guvernului este reglementata printr o lege privind resposabilitatea
ministeriala ;
Incetarea mandatului . Guvernul isi exercita mandatul pana la data validarii alegerilor parlamentare
generale .

Guvernul este demis la data retragerii de catre Parlament a increderii acordate sau daca
primul-ministru se afla in una dintre situatiile stabilite anterior cu exceptia revocarii ori este in
imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile .

10. Secretarul general al ministerului i disfuncionaliti ale structurilor administrative

ministeriale.

(In RO) Secretarul general al ministerului FACE PARTE Din categ inaltilor functionari publici, dar
rolul sau e departe de cel al omologilor sa din celelalte tai europene. El e numit in fctie in conditiile
legii, exclusive pe criteria profesionale.

Atributii si responsabilitati:

a) Coordoneaza buna functionare a compartimentelor si activitatilor cu caracter functional si asigura

legatura operativa dintre ministru si conducatorii tuturor compartimentelor din minister si unitatile
subordinate
b) Colaboreaza cu compartimentele de specialitate din cadul SGG, cu secretarii generali/judetelor si cu
directori generali de prefectura
c) Primeste si transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative si asigura avizarea actelor
normative primate de la alti initiatori
d) Transmite proiectele de acte normative initiate de ministere
e) Urmareste si asigura finalizarea actelor normative aprobate de G
f) Monotorizeaza si controleaza elaborarea raportarilor periodice
g) Coordoneaza intregul personal al ministerului
 DISFUNCTIONALITATI ALE STRUCTURILOR ADM MINISTERIALE

Disfunctiile cele mai intalnite sunt:

- lungimea excesiva a acestor structure, mai ales pe verticala, care determina o mare distanta intre
unitatile de conducere strategica si cele de executie

- fragmentarea excesiva pe orizontala, sectoriala, e specifica in general organizatiilor publice de

mari dimensiuni

- densitatea mare a structurilor administrative, densitatea organic, care e legata de nr mare de

posture de conducre aflate in str adm, fara a fi neaparat necesare dpdv obiectiv.

Fragmentarea competentelor si a politicilor transversale intre diferitele ministere si in cadrul

acestora, in diferite arii de gestiune, a obligat adm generala a statului, pe de o parte, sa creeze,
numeroase comisii si comitete inteministeriala, iar pe de alta parte, sa creeze comisii car st responsabile
de coordonare anumitor politici transversale cu caracter interministerial.

11. Celelalte organe ale administraiei publice centrale de specialitate) descrierea fiecarei
categorii, exemplificare).

Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate in subordinea
lor.

Aceste organe ale administratie publice centrale de specialitate poarta diferite denumiri : agentii,
comisii, oficii, secretariate etc.

Conducatorii acestor organe sunt secretari de stat si au difeti titulaturi: presedinti, directori denerali,
sefi de oficiu. Ei nu sunt membri ai Guvernului si sunt numiti si eliberati din functie prin decizia
primului-ministru.

Atributiile. Organizarea si functionarea acestor autoritati sunt stabilite prin hotarari ale Guvernului.

In perioada 2003-2005 in subordinea Guvernului sau a ministerelor existau urm. Organe:

o Primul ministru coordona prin Cancelaria Primului Ministru:

Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei

Agentia Nationala pt Resurse Minerale

Inspectoratul de Stat in Constructii

Agentia Romana pt Investitii Straine

Autoriatea pt Valorificare a Activelor Statului

Agentia de Compensare pt Achizitii de Tehnica Speciala

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor

Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei

 Comisia Nationala pt Controlul Activitatilor Nucleare

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului

Agentia Nationala pt Sport

Agentia Nationala Anti-dopping

Agentia pt Strategii Guvernamentale

o In coordonarea Secretariatului general al Guvernului de aflau:

Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat

Autoritatea Nationala pt Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor

Publice

Oficiul Roman pt Adoptii, Institutul National de Statistica, Agentia

Nationala pt Romi

o In subordinea Min. administratiei si internelor:

In subordinea admin. publice:

- Directia Generala de Pasapoarte

- Arhivele Nationale

- Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare autovehicule

In subordinea ordinii si sigurantei publice:

- Inspectoratul General al Politiei Romane

- Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane

- Unitatea Speciala de Aviatie

o In subordinea Min, Economiei si Finantelor functionau:

-Agentia Nationala de Administrare Fiscala

-Garda Financiara

-Agentia Nucleara

o In subordinea Min. agriculturii si dezvoltarii rurale:

-Agentia SAPARD

-Oficiul National al Viei si Vinurilor

 -Agentia Domeniilor Statului

-Autoritatea Hipica Nationala

o In subordinea Min. sanatatii publice:

-Institutul de Medicina Legala

-Agentia Nationala a Medicamentului

-Academia de Stiinte Medicale

o In subordinea Min. de Justitie:

-Curtea de Apel, tribunale, judecatorii

-Institutul National al Magistraturii

o In subordinea Min, Educatiei, Crcetarii si Tineretului:

-Inspectoratele judetene

-Institutul de Stiinte al Educatiei

-Autoritatea Nationala pt TIneret

o In subordinea Min. Transporturilor:

-Aeroclubul Romaniei

-Clubul sportiv Rapid

-Autoritatea Navala Romana

Sub autoritatea MT se afla CFR, METROREX.

o In subordinea Min. Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor

-ANL

o In subordinea Min. Mediului si Dezvoltarii Durabile:

- INstitutul National de Cercetare- Dezvoltare pt Protectia Mediului

- Administratia Fondului de Mediu

o In subordinea Min. Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse

- Ag. Nationala pt Protectia Familiei

- Ag. Nationala pt Protectia Copilului

- Inspectia Muncii
- Inspectia Sociala

o In subordinea Min. Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

-Posta Romana

- Romtelecom

o In subordinea Min. Apararii:

-Cenrul Militar

-Universitatea Nationala de Aparare

o In subordinea Min. pt Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale

-Oficiul de Stat pt Inventii si Marci

-Centrul National de Dezvoltare in Turism

-Centrul Roman de Promovare a Comertului

12. Rolul i atribuiile prefectului.

ROLUL PREFECTULUI ART 123 C RO

REPREz guvernului in teritoriu

Sef al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor
Orgn de tutela administrativa
P e garantul respectarii legii si ordinii pub la nivel local
In calitate de reprezentant al GUVERNULUI pe plan local, p asigura leg operativa dintre fiecare
ministru si conducatorul serviciului public deconcentrat din subordinea acestuia

Atributiile prefectului
Asigura aplicarea si respectarea Consti., a legilor, a hotararilor si ordonantelor G, a celorlalte acte
normative , a ordinii publice
Actioneaza pt realiz in judet/municipiu buc, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare si
dispune masurile necesare pt indeplinirea lor.
Actioneaza pt asigurarea climatului de pace sociala, mentinera unei comunicari permanente cu toate
nivelurile institutionale si sociale
Stabileste prioritatile de dezvoltarea regionala
Verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judeten/local sau ale primarului
In exercitarea atributiei c privre la verificarea legalitatii actelor administrative ale consiliului
judetean/local/primar, PREFECTUL, cu cel putin 10 zile inainte introducerii actiunii in contenciosul
administrative, va solicita autoritatiilo care au emis actul, cu motivarea necesara, reanalizarea actului
socotit nelegal, in vederea modificarii, sau dupa caz, a revocarii acestuia. Actiunea introdusa de catre
prefect pt anularea unui act administrativ al autoritatilor adm pub loc socotit nelegal e scutita de taxa de
timbre si se judeca in regim de urgent.
Rolul prefectului de a efectua controale directe limiteaza autonomia deciziilor si slabeste gradul de
responsabilitate al autoritatilor locale:
Asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitatea, aducerea la indeplinirea in conditiile stabilite
prin lege, a masurilor de pregatire pt situatii de urgenta
 Dispune masurile care se impun pt gestionarea acestora si foloseste in acest sens sume special
prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie
Utilizeaza fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de
criza
Dispune masurile corespunzatoare pt prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si sigurantei
cetatenilor
Aigura realizarea planului de masuri pt integrare europeana
Dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarate de G si a politicilor de integrare europeana
Hotaraste cooperare sau asocierea cu institutii similar din tara si din strainatate
Aigura folosirea a limbii materne in raporturile dinte cetatenii apartinand minoritatii nationale si
serviciile pub deconcentrate in unitatile administrative-teritoriale in care acestia au o pondere de peste
20%
Indeplinese si alte atrbutii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum insarcinarile
stabilite de G
Ordonator tertiar de credite

13. Instituia prefectului.

Institutia prefectului
- institutie pub cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu.
Activitatea instit pref este finantata de la bugetul de stat prin bugetul MAI si din alte surse legal
constituite ( este subord bug MAI)
PERsonalul din cadrul instit pref e format din functionari pub, funct pub cu statut special si personal
contractual.
Numirea, incadrara, modificarea, suspendare si incetare raporturilor de serviciu/munca ale
personalului se efect prin ordin al pref.
Numirea, modific, suspend si incetarea raaporturilor de serviciu ale subprefectilor se efectueaza in
conditiile legii.

14. Oficiul si Colegiul prefectural

Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct care cuprinde urmat fctii de
executie de specialitate specifice: directorul cancelarie, 2 consiliere, 1 consultant si secretarul
cancelariei. (in fct de pref.)
Personalul din cadrul cancelarie pref isi desfasoara activitatea in baza unui contract individual de
munca incheiat.

COLEGIUL PREFECTURAL
IN fiecare judet functioneaza un colegiu prefectural compus din prefect, subpref si conducatorii serv
pub decon ale ministerelor si ale celorlalte organe ale adm pub cen din subordinea G, care isi au sediul
in judetul respectiv.

Atributii:

Analizeaza activ serv pub decon si propune masuri in vederea imbunatatirii acesteia
Stablieste domeniile si sectoarele in care e necesara/se poate realiza cu eficenta actiunea coordonata a
mai multor serv pub decon
Stabileste masurile necesare implementarii program, politicilor, strategiilor si planurilor de actiune
adoptate la nivel national
Organizeaza actiunile comune ale mai multor serv pub decon, in vederea solutionarii unor situatii
deosebite
Analizeaza masurile necesare in vdr realizarii unui sistem comun de managem al infor/ resurse
material/financ/umane
 Colegiul prefectural indepinlineste si alte atrbutii prevazute lege, precum si sarcini date de ministere
sau de celelalte organe ale adm pub cent din subordinea G ori de cate prefect

Regulamentul de functionare a colegiului prefectural se aproba prin ordin al prefectului.

15 - 16. Relaiile prefectului cu ministerele i autoritile locale.

Relatiile prefectului cu conducatorii adm centrale de specialitate

- MINISTRII si conducatorii celorlalte organe ale adm pub centrale din subordinea G pot delega
prefectului unele dintre atrbutiile lor de conducere si control cu privire la activitatea servciilor pub
deconcentrate din subordine:

1. Verificarea modului de utilizare a fondurilor pub alocate serv pub deconcentrate

2. Verificarea modului de realizare a obiectivelor cuprinse in strategiile sectoriale
3. Analizarea modului de realizare a actuinilor cu caracter interministerial care au ca scop cresterea
calitatii serv pub
4. Organizarea unor achizitii pub din programe comune mai multor serv pub deconcent din judet/muni
5. Reprezentarea in fata instantelor judecatoresti, in cazul in care sev pub deconcet din subordine nu pot
fi mandate
6. Alte atributii stabilite prin ordin al conducatorului instit ierarhic superioare serv pub deconcentrat
Lista serv pub decon se aproba prin decizie a primului ministru si se actualizeaza la propunerea
ministrului MAI
Prefectul poate propune ministerelor si celorlalte autoritati ale adm pub cent de specialit masuri pt
imbunatatirea activitatilor serv pub deconcentr, organizate la nivelul judetului
Din comisia de concurs pt ocuparea postului de conducator al unui service pub deconcent face parte
! un reprezentant al instit pref !
Prefectul poate propune sanctionarea conducatorilor serv pub decon din subordinea acestra
Conducatorii serv pub decon au obligatia sa transmita pref proiectul de buget. Prefectul inainteaza
proiectul de buget conducatorului instit ierarhic superioare serv pub decon (minister).
In constit se prevede ca intre prefectii, pe de o partem consiliile loc si primari, precum si
consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe de alta parte, NU EXISTA RAPOARTE
DE SUBORDONARE.
PREF. poate verifica masurile intreprinse de primar/presedintele cons judet. in calitatea lor de
reprezen ai statului in unitatea administrtiv-teritoriala (competente pe care le exercita in numele statului)
Pref poate solicita convocarea unei sedinte extraordinare.
In caz de forta majora si de maxima urgenta, prefectul poate solicita convocarea de indata a cons
loc/judet.
Prefectul poate solicita documentatii, date si info, iar acestea sunt obligate sa i le furnizeze cu
rapiditate si in mod gratuit.

17 . Regimul actelor prefectului

Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin , prefectul emite ordine cu character normativ sau
individual . Ordinele prefectului sunt contrasemnate de catre subprefectul care are sarcina de a le pune
in aplicare .

Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publica , potrivit legii . Ele se comunica de
indata , MAI .

MAI poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect , daca le considera
nelegale sau netemeince .

Ordinele prefectului devine executoriu :

 Numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica in cazul dispoziilor normative . Ele se comunica de
indata MAI ;
De la data comunicarii persoanei interesate , in cazul dispoziilor cu caracter individual;

Ordinele emise de catre prefect , in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru

situatii de urgent , produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunostinta publica si sunt executorii .

Ordinele care stabilesc masuri cu character ethnic sau de specialitate , sunt emise dupa
consulatarea conducatorului serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlaalte organe
centrale din unitatile administrativ-teritoriale.

18. Rolul si atributiile organelor constitutionale( Avocatul poporului, Curtea de Conturi,

Curtea Constitutionala, Consiliul Economic si Social, Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al
Magistraturii)

CURTEA DE CONTURI

- Este institutia suprema de control financiar ulterior extern asupra modului de formare,
administrare si de intrebuintare a resurselor financiare al statului si ale sectorului public.

- el prezinta ANUAL Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului pub nat
din exercitiu bugetar expirat

CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL

- e un organ consultativ al Parlam si G in domeniile de specialitate stabilite in legea sa de infiintare,

organizare si functionare (art141 C. RO)

* ARE ROL consultativ in stabilirea strategiilor si politicilor economice si sociale

* este alc si functioneaza pe principiul tripartitismului

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Este garantul independentei justitiei ( art 133 C. RO). El e alc din 19 membri alesi pe o perioada de
6 ani

AVOCATUL POPORULUI

- o institutie care are drept scop apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice in raporturile
acestora cu autoritatile pub.

CONSILIUL LEGISLATIV

- e un organ consultativ de specialitate al Parlam, care avizeaza proiectele de acte normative in

vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii.

CURTEA CONSTITUTIONALA

- e garantul suprematiei Constit.(art 142 din C)

Atrbutii:
 Se pronunta asuprea constitutionalitatii legilor,, a tratatelor au a altor acorduri internat, a
regulamentelor Parlam si a ordonantelor G
Hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele
Vegheaza la respectarea procedurii de alegere a presedintelui, a procedurii p organizare si desfasurare
a referendumului
Verifica indeplinirea conditiilor pt exercitarea initiative legislative de catre cetateni
Hotraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic

MINISTERUL PUBLIC

Este parte component a autoritatii judecatoresti, care, in activitatea judiciara, reprez interesele
generale ale societatii si apara ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor

Din ministerul public fac parte: Parchetul de lg Inalta Curte de Casatie si Justitie, parchetele de
laga Curtile de Apel, parchetele de lg tribunalele pt minori si fam, parchetele de pe lg judecatorii si
parchetele militare.

19. Administraia exterioar.

ADMINISTRATIA EXTERIOARA

-Totalitatea misiunilor diplomatice, permanente si speciale a reprez si misiunii lor permanente, a

delgatiilor, oficiilor consulare, dar si a altor organism care actioneaza in exteriorul tarii, acum sunt
institutele culturale

Consideram ca pe lg rolul adm exterioare de repre a statului roman in exteriorul tarii si de aparare a
drepturilor si intereselor statului romsn, a cetatenilor si persoanelor juridice romane, acesta trebuie sa fie
garantarea unitatii de actiune a statului in exterior, unitatea de actiune a fost erodata de o proasta
coordonare interna proprie adm statului care se proiecteaza in exterior de o maniera specializata.

Misiunile diplomatice cuprind: ambasadele, reprezentantele, oficiile consulare, organize sau

institutii care act in exterior

SEFUL MISIUNII DIPLOMATICE E REPREZENTANTUL UNICI AL RO IN TARA IN CARE E

ACREDITAT.

20. Definirea, caracterizarea i fundamentul autonomiei locale.

Principiul autonomiei locale reprezinta chintesenta intregii activitati a administratiei publice in

unitatile administrative-teritoriale.

Ca si in Carta Europeana a Autonomiei Locale, definitia data autonomiei locale - dreptul si

capacitatea autoritatilor locale de a solution si gestiona o parte importanta a treburilor publice.

Acest drept se exercita de consiliile locale, orasenesti si municipal si primari, precum si de consiliile
judetene, acestea fiind autoritati ale adm pub locale alese prin vot universal, egal, direct secret si liber
exprimat.

Art 5, al1 al Legii 286/2006 realizeza tocmai o delimitare mai exacta a competentelor autoritatilor
adm pub locale, precizand ca acestea exercita, in conditiile legi, competente exclusive, competente
partajate si competente delegate. Ele au dreptul ca sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia
celor care suunt date in mod expres in competenta altor autoritati.
 Caracterul autonomiei locale, acesta fiind numai administrative si financiara, exercitandu-se pe baza
si in limitele prevazute de lege.

Unitatile adm-terit sunt persoane juridice, de drept public, cu capacitate juridical deplina si
patrimoniu propriu.

Delimitarea teritoriala a comunele, oraselor, municipiilor si judetelor se stabileste prin lege. Orice
modificare a limiteleor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege si numa dupa consultarea
prealabila a cetatenilot.

Autoritatile administ pub loc au dreptul la resurse proprii, pe care trebuie sa le gestioneze potrivit
atributiilor ce le revin. Ele administreaza sau dispun de resurse financiare, precum si de bunurile
proprietate publica/private ale comunelor, oraselor si judetelor.

Autoritatile adm pub cent nu pot stabili sau impune niciun fel de responsabilitati autoritatilor adm
pub loc in procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al crearii de noi servicii pub

Autoritatile adm pub cent vor consulta inainte de adoptarea oricarei decizii, structurile associative
ale autoritatilor am pub loc

In cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele, municipiile si judetele au dreptul la

resurse financiare proprii, pe care autoritatile adm pub loc le stabilesc, le administreaza si le utilizeaza pt
indeplinirea competentelor si atributiilor ce le revin.

Resursele financiare de care dispun autoritatile adm pub loc tre sa fie corelate cu competentele si cu
atrbutiile prevazute de leg.

Raporturile dintre autoritatile adm pub loc din comune, orase si municipii si cele de la nivel
judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii , cooperarii si solidaritatii.

21 . Relatiile dintre autoritatile locale si cele de la nivel judetean

Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune , orase , municipii si cele de
la nivel judetean , se bazeaza pe principiile autonomiei , legalitatii , responsabilitatii , cooperarii si
solidaritatii , in rezolvarea problemelor intregului judet . Introducerea acestor principii a determinat o
crestere a rolului consiliului judetean de cooperare a eforturilor si actiunile consiliilor locale in vederea
solutionarii problemelor de interes comun pentru intreg judetul .

In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean , pe de o parte ,

precum si intre consiliul local si primar , de pe alta parte , nu exista raporturi de subordonare .

22. Explicati care este fundamental economic al autonomiei colectivitatilor locale si in ce

consta principiul subsidiaritatii .

Autonomia locala are drept fundament economic sfera patrimoniala proprie pe care autoritatile
locale o gestioneaza ca un authentic proprietar . Au dreptul la resurse proprii , pe care trebuie sa le
gestioneze potrivit atributiilor ce ii revin .

In scopul asigurarii autonomiei locale , ele au dreptul sa intituie si sa perceapa impozite si taxe
locale , sa elaboreze si sa aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale comunelor , oraselor si judetelor .
 In conceptia acestei legi , autonomia locala este circumscrisa de consacrarea principiului
subsidiaritatii potrivit caruia exercitarea competentelor si atributiilor stabilite prin lege revine
autoritatilor administratiei publice locale care se gasesc cel mai aproape de cetatean .

23. Explicati continutul drepturilor de asociere ale colectivitatilor locale

Dreptul unitatilor adm-terit ca, in limitele competentelor autoritatilor lor deliberative si executive,
sa coopereze si sa se asociezi in conditiile legii, formand asociatii de dezvoltare intercomunitara, cu
personalitate juridical, de drept privat si de utilitate publica.

Dreptul unitatilor adm-terit de a incheia intre ele acorduri si de a participa, inclusive prin alocare de
fonduri, la initierea si la realizarea unor programe de dezvoltare zonala sau regionala in baza hotararilor
adoptate de consiliile locale ori judetene, dupa caz, in conditiile legi;

Dreptul unitatilor adm-terit limitrofe zonelor de frontiera de a incheia intre el intelegeri de

cooperare transfrontaliera cu structure similar din statele vecine, in conditiile legii. Dreptul ca sa
coopereze si sa se asocieze si cu unitati adm-terit din strainatate, in conditiile legii, prin hotarari ale
consiliilor locale sau consiliilor judetene, dupa caz. Dreptul de a adera la asociatii nationale si
internationale.

Dreptul Consiliilor locale si consiliilor judetene de a hotara asupra participarii cu capital sau cu
bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor local pe care le reprezinta, la infiintarea, functionarea si
dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau
judetean.

24. Coninutul principiilor legalitii i eligibilitii autoritilor administraiei publice locale.

Principiul eligibilitatii autoritatilor adm pub loc nu e format ca atare in dispozitiile constitutionale,
ci numai in prevederile legii 251/2001 si 67/2004 pt alegerea autoritatilot pub loc.

In Cons se prevede numai ca primarii, consiliile locale si judetene sunt alese in conditiile legii (art
121). Menirea lor e numai de a administra treburile unitatilor adm terit in care sunt alese, in intereseul
colectivitatilor locare care le-au ales.

Potrivit legii nr 67/2004, consilierii locali si judeteni, precum si primarii, consilieri generali ai Mun
Buc si presedintii comsiliilor judetee se aleg prin vot universal, direct, egal, secret si liber exprimat.
Viceprimarii si vicepresedintii consiliului judetean se aleg prin vot secret indirect.

Consiliile locale&judetene se aleg p circumscriptii electorale, prin vot exprimat pe baza

SCRUTINULUI DE LISTA, iar primarii comunelor, oraselor, municipiilor,sect. mun buc si primarul
general al Buc si presedintii consiliilor judetene se aleg pe circumscriptii electorale, prin vot exprimat pe
baza scrutinului uninominal. Pt a fi ales consilier/primar/presedit de consiliu judetean, candidatul tre sa
respece anumite conditii de eligibilitate:

* calitatea de alegator

* dreptul de a fi ales

* domiciliul in tara pe teritoriul unitatii adm-teri pt care candideaza.

Principiul legalitatii
 - constituie unul dintre elem esentiale ale conceptului statului de drept, potrivit caruia toate
subiectele de drept persoane fizici, juridice, autoritati ale adm pub loc- trbuie sa se supuna legalitaii
si sa se conformeze acesteia.

- are in vdr toae aspectele organizatorice si functionale prin care se infaptuieste adm pub in unitatile
adm terit, si anume: alegerea, constituirea, componenta, organizarea, functionarea si activitatile
(actelepe care le adopta) acestor autoritati.

Principiul legalitatii presupune ca toate aceste elem sa fie in conformitate cu prevederile

constitutionale, cu legile, dar si cu celelalte acte normative bazate pe lege.

25. Principiul consultrii cetenilor n problemele locale de interes deosebit.

Acest principiu este consacrat expres in dispozitiile art 2 dinLgea nr 215/2001 cu modificari si
e completat de dispozitiile capit ale legii privind organizarea si desfasurarea referendumului.

Organizarea referendmului local se poate face:

-din initiativa autoritatilor adm pub loc

Problemele de interes deosebit din unitatile adm-terit si subdiviziunile adm-terit ale municipiiilor
pot fi spuse aprobarii locuitorilor prin referendumul local.

Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judetene, dupa caz, la
propunerea primarului, respectiv presedintelui consiliului judetean. Cetatenii sunt chemati sa se
pronunte prin DA/NU asupra probl supuse, decizand cu majoritatea voturilor valabil exprimate la
nivelul unitatii adm-terit respective.- din initiative cetatenilor

Exista si asa-umita initiative populara care apartine cetatenilot, care pot cere organizarea unui
referendum in vederea dizolvarii consiliului local / demiterii primarului

Referendumul in vederea dizolvarii consiliului local

- e organizat in conditiile legii, de catre o comisi numita prin ordin al prefectului

- e balabil daca s-au prezentat la urne cel putin jum plus unu din nr total cu drept de vot. Activitatea
consiliului local inceteaza inainte de termen, daca s-au prountat in acest sens cel putin jum +1 din nr
total al voturilor valabil exprimate.

Referendumul in vederea demiterii primarului

Organizarea tre sa fie solicitata in scris, de cel putin 25% dintre locuitori cu drept de vot. activitatea
primarului inceteaza, daca s-au pronuntat in sens favorabil cel putin jum+1 din nr total al voturilor
valabil exprimate.

Referendumul in vdr dizolvarii consiliului judetean

Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de cel putin 20%
din nr cetatenilor cu drept de vot, inscrisi pe listele electorale ale unitatii adm-terit.

26. Principiile descentralizrii i deconcentrrii serviciilor publice) explicarea noiunilor).

 Descentralizarea reprez transferul de autoritate si responsabilitati pt anumite fctii pub de la nivelul
guvernului central al unei tari la nivelurile subnationale de guvernare sau institutii autonome. Dupa
responsabilitatile transferate, descentralizarea e de 3 tipuri:

* politica

* administrativa

*financiara

Principiul descentralizarii serviciilor pub consta in organizarea, functionarea, controlul si

desfiintarea serviciilor publice de catre autoritatile adm loc. Principalul obiectiv al descentralizarii e
imbunatatirea managementului serviciilor pub si cresterea calitatii acestora.

Procesul de descentralizare se desfasoara in beneficial cetateanului prin intarirea puterii si rolul adm
pub loc in scopul dezvoltarii economic-sociale durabile a unitatilor adm-terit.

Serviciile pub organizate la nivelul central sub forma autoritatilor pub sunt si vor exista intotdeauna
la acest nivel. Rolul acestor servicii e tocmai de a concepe si a asigura strategia G in acel sector de
activitate. Specialistii au aratat ca deconcentrarea serv pub ale ministerelor reprez imputernicirea unor
servicii pub adm care isi au sediul in unitatile adm-terit, de a realize la acest nivel atributiile si
competentele ce le revin ministerelor. Astfel, legea 215/2001 stipuleaza ca serv pub ale
comunei/orasului se infiinteza si se organizeaza de catre consiliul local in principalele domenii de
activitate, potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si in limita
mijloacelor financiare de care dispune.

Exemple de servicii comunitare de utilitati pub : alimentarea cu apa, canalizarea si epurarea apelor
uzate, colectarea canalizarea si evacuarea apelor pluvial, productia transportul distributia si frunizarea de
energie termica in sistem centralizer, transport pub loc

Serviciile de utilitati pub:

* au caracter economic-social

* raspuns unor cerinte si necesitati de interes si utilitate publica

27. Regimul actelor consiliului local (tipuri de acte, cvorumul necesar,

elaborarea lor, execuie).

In exercitarea atributiilor ce ii revin, consiliul local adopta, hotarari cu votul majoritatii

membrilor prezenti.

Se adopta cu votul majoritatii consilierilor locali in functie urmat hotarari ale consiliului local:

a) Hotararile privind bugetul local

b) - privind contractarea de imprumuturi
c) - = - prin care se stabilesc impozite si taxe locale.
d) - =- privind participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonale sau de cooperare
transfrontaliera
e) - = - privind organizara si dezvoltarea urbanistica localitatilot si amenajarea teritoriului
f) - = - privind asocierea sau cooperare cu alte autoritati publice, cu persoane juridice romane/strainte
 Hotararile privind patrimoniu se adopta cu votul a doua treimi din nr total al consilierilor locali in
fctie. Hotararile cons loc se semneaza de consilierul care conduce sedintele de consiliu si se
contrasemneaza pt legalitate de catre secretar.

Hotararile devin obligatorii si produc efecte:

- de la data comunicarii pt cele individuale

- de la data aducerii lor la cunostinta publica pt cele cu caracter normativ

28. Funcionarea Consiliului Local.

- ales pt un mandate de 4 ani care poate fi prelungit prin lege organic in caz de razboi sau catastrofa.

Consiliul local se intalneste in

a) Sesiuni ordinae, lunar, la convocarea primarului

b) Sesiune extraordinare, la cerrea primarului sau a cel putin o treime din nr membrilor consiliului

Convocarea consiliului local se face in scris, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cel
putin 3 zile inaintea sedintelor extraordinare. ( se poate face si indata)

Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului
prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

Proiectele de hotarari inscris pe ordinea de zi a sedntei consiliului local pot fi dezbatute daca nu
sunt insotite de raportul compartimentului de resort, precum si de raportul comisiei de specialitate.

Sedintele cons loc st legal constituite daca e prezenta majoritatea consilierilor in fctie. Prezenta
consilierilor la sedinta e obligatorie.

Lucrarile sedintelor se desfasoaraa in lb romana.

Dezbaterile se consemneaza intr-un proces verbal.

29. Atribuiile Consiliului Local.

Consiliul local exercita urmatoarele categorii de atributii:

a) Atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, institutiilor si

serviciilor publice de interes local si societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local
b) Atributii privind dezvoltarea economic-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului
c) Atributii privind administrarea domeniului ublic si privat al comunei, orasului sau municipiului
d) Atributii privind gestionarea serviciilor furnizate de catre cetateni

30. Constituirea, organizarea intern i dizolvarea consiliului local.

 Conform Cons RO, consiliile loca si rimarii functioneaza ca autoritati adm autonome si ei rezolva
treburile publice in comune si orase.

Constituirea cons loc se face in termen de 25 de zile de la data desfasurarii alegerilor.

Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier local, ajutat de cei mai
tineri doi consilieri locali.

Cons loc alege din membrii sai, prin votul deschis al majoritatii consilierilor in fctie, un presedinte
de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni.

Dupa constituire, cons loc isi poate organiza:

- comisii de specialitate

- comisii special de analiza si verificare

- comisii mixte

Consiliul local se dizolva de drept sau prin referendum local.

Dizolvarea de drept a cons. loc se realiz:

In cazul in care acesta nu se intruneste timp de 2 luni consecutive

In cazul in care nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nicio hotarare
In situatia in care nr consilierilor locali se reduce sub jumat plus 1 si nu se poate complete prin
supleanti.

Cons loc poate fi dizolvat prin referendum local, organizat in condiiile legii. Referendumul se
organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de cel putin25% din nr cetatenilor cu
drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitatii adm-terit.

32. Primarul i viceprimarul. (rol si atributii)

Primarul indeplineste o fctie de autoritate pub si are urmat roluri:

o Asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor CONStit.

o Asigura punerea in aplicare a legilor, a decretelor Pres RO, a hotararilor si ordonantelor Guv, a
hotararilor cons loc

- conduce serviciile publice locale

-reprezinta unitatea adm-terit in relatiile cu alte autoritati pub

Primarul indeplineste urmat atributii:

o Atrbutii exercitate in calitate de reprezentant al statului

- Fctia de ofiter de stare civila
- Fct de autoritate tutelara
- Asigura functionarea serviciilor pub locale de profil
- Atributii privind organizarea si desfasurare alegerilor, referendumului si a recensamantului
o Atributii referitoare la relatia cu cons local
- Prezinta cons loc un raport annual privind starea eco, scoiala si de mediu a unitatii adm-terit
- Elaboreaza proiectele de strategii privind starea eco sco si de mediu
o Atributii referitoare la bugetul local
- Fctia de ordonator de credite
- Intocmeste proectul bugetului local si contul de incheiere a ex bugetar si le supune spre aprobare
cons loc
o Atributii privind serviciile pub asigure cetatenilor
- Ia masuri pt prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta
- Ia masuri pt organiz executraii si executarea in concret a activit din domeniile prevazute
- Asigura elaborarea planurilor urbanistice prevazute de lege
- Asigura realizarea lucrarilor

Actele primarului emite dispozitii cu caracter normative sau individual

Viceprimaul e subordonat primarului si inlocuitorul de drept al acestuia, care ii poate delega

atributiile sale.

Schimbarea din functie a vice se poate face de consiliul loc, prin hotararea adoptata cu votul
majoritatii consilierilor in fctie, la propunerea primaruklui, sau a unei treimi din nr consilierilor locali in
fctie.

33. Serviciile publice de interes local i aparatul de specialitate al primarului.

Consiliile locale pot infinite si organiza institutii si servicii publice de interes local in principalele
domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si in
limita mijloacelor financiare de care dispun.

Numirea si eliberarea din fctie a personalului din cadrul institutiilor si serviciilor publice de interes
local se fac conducatorii acestora, in conditiile legii.

Pentru punerea in aplicare a activitatilor date in competenta sa, primarul beneficiaza de un aparat de
specialitate, pe care il conduce.

Strcutura organizatorica a aparatului propriu cuprinde directii in a caror subordine functioneaza

serviii si birouri. Directia este condusa de catre un director executive.

Acesta are ca responsabilitate transformarea programelor si strategiilor stabilite de autoritatile adm

pub in sarcini de lucru.

Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul de specialitate al primarului se fac de
primar, in conditiile legii.

34. Secretarul unitii administrativ-teritoriale

- e functionarul ublic de conducere, cu studii superioarejuridice/adm

Atributii:

a) Avizeaza pt legalitatea, dispozitiile primarului si ale presedintelui consiliului judetean, hotararile cons
loc, respectiv ale cons jud
b) Participa la sedinte cons loc/ cons jud
c) Asigura gestionarea procedurilor adm privind rel dintre cons loc si primar/ cons jud si presedintele
acestuia, precum si intre acestia si prefect
d) Organizeaza arhiva si evident statistica a hotararilor cons loc si a dispozitiilor primarului, respectiv a
hotararilor cons jud si a dispozitiilor presedintelui cons jud
e) Asigura transparent si comunicarea catre autoritatile, instit oun si persoanele interesate a actelor
f) Pregateste lucrarile supuse dezbaterii cons loc/cons jud si comisiilor de specialitate ale acestuia

36. Administratorul public.

La nivelul comunelor, oraselor, munincipiilor, si judetelor, primarul respectiv presedintele

consiliului judetean poate propune consiliului local infiintarea functiei de administrator public , in
limita numarului maxim de posture aprobate

Administratorul public poate indeplini atributii de coordonare a aparatului de specialitate sau a

serviciilor publice de interes local sau judetean.

Primarul poate delega catre administratorul public in conditiile legii, calitatea de coordinator
principal de credite.

Asociatiile de dezvoltare intercomunitara pot decide desemnarea unui administrator public pt

gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.

Recrutarea ,numirea si eliberarea din functie a administratorului public al asociatiilor de dezvoltare

intercomunitara se fac pe baza unei procedure specifice de catre consiliile de administratie ale acestora
si sunt aprobate prin hotarari ale consiilor locale si judetene respective.

37. Definirea, clasificarea funciilor publice, activiti care necesit prerogative

de putere public.

Functia pub = ansamblul atributiilor si responsabiltatilor, stabilite in temeiul legii in scopul

realizarii prerogativelor de putere publica de catre adm pub centr, adm pub loc si autoritatile adm-terit.

Fctiile pub se grupeaza in fctie de 3 criterii:

1. dupa tipul atributiilor si responsabilitatilor autoritatilor si inst pub:

* fctii pub generale

* fctii pub specifice

2. in raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii fctiei pub

* fct pub din cls I

* Fct pub din cls II

* fct pub din cls III

3. Dupa nivelul la care se exercita

Fctii pub de stat

Fctii pub teritoriale

Fctii pub locale

 4. dupa nivelul atributiilor titularului fctiei pub

- coresp categ de inalti functionari pub

- cores categ funct publici de conducere

- coresp categ functionarilor pub de excutie

39. Modele ale funciei publice n rile UE .

In tarile Europei s-au folosit mai multe solutii in ceea ce priveste functia publica:

- majoritatea angajatilor in administratie au statutul de functionari publici ( Grecia,

Belgia,Frantei,Irlandei,Olanda,Portugalia si Spania)

- in UK: cei care lucreaza in adm beneficiaza de reguli specifice care le asigura statul lor ca angajati
ai statului. In aceasta tara nu exista o lege a serviciului public.

- in Germ exista o distinctie clara intre functionarii publivi, care detin autoritatea publica a puterii
de stat si reprezinta aprox 40% dintre angajati si restul angajatilor statului care se subordoneaza
legislatiei muncii

Concetpul de exercitare a autoritatii pub e strans legat de aspecte referitoare la interesul national,
lege si ordine, suveranitatea statului, impunerea legii.

Modelul geman, app de cel al Austriei si Luxemburgului, a fost urma de Danemarca acum cateva
decenii si mai recent de italia(1993).

La nivel European exista 2 logici distinct de organizare a functiei publice: cea de cariera sic ea
bazata pe post.

Modelul cariera se bazeaza pe existenta unor corpuri de functionari, adica a unui personal statuar, ce
se supune unui statut specific incadrat de normele juridice care disting in mod net conditiile de ocupare
de cele care se supun dreptului muncii.

Modelul postului este cel in care personalul e angajat sub contract de drept comun, de unde si
denumirea de personal contractual sau nu statuar, pt k nu exista un statut specific, fctiei pub aplicandu.i-
se dreptul comn al muncii,

Aceste modele sunt mai degraba teoretice si nicio tara europeana astazi nu a adoptat in mod integral
si exclusive un model sau altul.

40. Condiiile pentru existena unei funcii publice profesioniste

Profesionalizarea implica faptul ca functia publica trebuie considerate ca fiind o meserie

veritabila,adica o activitate performanta si stabile,posibil de executat in mod durabil,la adapost de
constrangeri politice.

Pentru crearea si dezvoltarea unui corp de functionari publici profesionist,stabil si impartial s-a
infiintat in subordinea MAI Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

41. Atribuiile Ageniei Naionale a Funcionarilor publici.

1. Elaboreaza politici si strategii privind managementul functie publice si al functionarilor publici;

2. Elaboreaza si avizeaza proiecte de acte normative privind functia publica si functionarii publici;
3. Monitorizeaza si controleaza modul de aplicare al legislatiei privind functia publica si functionarii
publici in cadrul autoritatilor si institutiilor publice;
4. Elaboreaza reglementari comune aplicabile tuturor autoritatilor privind ....;
5. Elaboreaza proiecte de legi privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii
publici;
6. Stabileste criterii pentru evaluarea activitatii functionarilor publici;
7. Centralizeaza propunerile de instruire a functionarilor publici;
8. Intocmeste si administreaza baza de date cuprinzand evidenta functiilor publice si a functionarilor
publici;
9. Recruteaza si promoveaza functionari publici prin concurs.
10. Redistribuie functionarii publici carora le-a incetat activitatea din motive neimputate lor;
11. Participa la negocieri dintre organizatiile sindicale ale functionarilor publici;
12. Colaboreaza cu organisme internationale ,pe domeniul lor de activitate;
13. Elaboreaza anual Planul de ocupare a functiilor publice din administratia publica centrala pe care
il supune spre aprobare Guvernului;
14. Intocmeste anual raport cu privire la managementul functiilor publice;
15. Constata contraventii si aplica sanctiuni,in conditiile legii.

42. Obligatiile functionarilor publici si principiile care stau la baza conduitei lor
profesionale

Functionarul public este dator :

Sa isi indeplineasca cu professionalism , impartialitate si in conformitate cu legea indatoririle de

serviciu sis a se abtina de la orice fapta care ar putea sa aduca prejudicii persoanelor fizice sau juridice
sau prestigiului corpului functionarilor publici ;
Sa se abtina , de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor sale politice ;
Sa nu ocupe functii de conducere in structurile sau organelle de conducere , alese sau numite , ale
partidelor politice , ale organizatiilor carora le este aplicabil aceleasi regim juridic ca si partidelor
politice sau ale fundatiilor ori asociatiilor care functioneaza pe langa partidele politice ;
Sa raspunda , de indeplinire atributiilor dce ii revin prin functia publica pe care o detine , precum si a
atributiilor ce Ii revin ;
Sa se confermeze dispozitie date de catre functionarul cu functie publica de conducere caruia ii este
subordonat direct ;
Sa pastreze secretul de stat si secretul de serviciu ;
Sa solicite sau sa accepte , direct sau indirect , pentru el sau pentru altii , in considerarea functiei lui
publice , daruri sau alte avantaje ;
Sa prezinte declaratia de avere , la numirea si eliberarea din functie ;
Sa resolve problemele repartizate ;
Sa respecte regimul juridic al conflictului de interese si al incompatibitatilor;
Sa respecte normele de conduit profesionala si civica ;

Principiile care guverneaza conduita profesionala a functionarilor publici :

Suprematia Constituiei si a legilor = au indatorirea de a le respecta ;

Prioritatea interesului public = considerarea interesului public mai presus de interesul personal ;
Asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice = aplicarea
aceluiasi regim juridic in situatii identice sau similare ;
Profesionalismul = indeplinirea atributiilor cu responsabilitatea , eficienta , competenta ;
Impartialitatea si independenta = atitudine obiectiva , neutral fata de orice interes politic , economic
,religios ;
 Integritatea morala = interzicerea de a solicita sau accepta , vreun avantaj ori beneficiu in
considerarea functiiei publice pe care o detin ;
Libertatea gandirii si a exprimarii ;
Cinstea si corectitudinea;
Deschiderea si transparenta= activitatile desfasurate de functionarii publici sunt publice si pot fi
supuse monitorizarii cetatenilor .

43. Recrutarea i selecia funcionarilor publici (a nalilor funcionari publici, a

funcionarilor publici de conducere i de execuie).

Intrarea in categoria inaltilor funct pub se face prin concurs national. Recrutare se face de cate o
comisie parlamentara, independent, formata din 7 membri.

Concursul are la baza principiile competitiei deschise transparentei meritelor profesionale si

competentei, si cel al egalitatii accesului la fctiile pub.

O initiative in sprijinul tinerilor functionari pub a fost reglemenatrea posibilitatii de a promova in

fctia pub de executie ara a fi neceara, in mod obligatoriu, indeplinirea conditiei de vechime pt
promovara.

Conditiile minime de vechime in specialitatea studiilor pt ocuparea fctiilor pub de executie:

1. Un an pt ocuparea fctiilor pub de executie de grad professional asistent de cls I

2. 5 ani pt ocupara fctiilor pub de executie de grad professional principal
3. 9 ANI PT /=/ GRAD PROFESIONAL PRINCIPAL.

CONCURSUL DE RECRUTARE pt fctiile pub vacante din autoriatile si inst pub centr e organizat:

De catre comisia permanenta

De catre agentia nationala a functionarilor publici
De catre autoritati si instit pub

CONCURSUL DE RECRUTARE pt fctiile pub vacante din autoritatile si instit pub centr din adm
pub loc :

De catre ANFP
Autoritati si instit pub

Nr total al fctiilor pub de conducere din cadrul fiecarei autoritai sau instit pu este maxim 12% din nr
total al functiilor pub.

Concursul pt admitere la programele organizate in conditiile legii pt obtinerea statul de manager

pub se organizeaza si se gestioneaza de instit abilitate potrivit legii sa organizeze astfel de programe, cu
avizul ANFP.

Concursul consta in 3 etape:

1. selectarea dosarelor de inscriere

2. proba scrisa

3. interviul
 44. Evaluarea i promovarea funcionarilor publici (a nalilor funcionari
publici, a funcionarilor publici de conducere i de execuie).

Evaluarea performantelor personalului e una din activitatile de managemen prin care e administrate
performanta intregii administratii,

Cea mai frecventa evaluare a performantele implica evaluarea anuala a performantelor personalului
de catre superiorul ierarhic.

Evaluarea generala a inaltilor functionari pub se face o data la 2 ani, in scopul confirmarii
cunostintelor profesionale, aptitudinilor si abilitatilor.

Inaltii funct pub au obligatia de a urma annual cursuri de perfectionare profesionala.

a. procedura de evaluare a performantelor profesionale individuale

acesta vieaza 2 componente principale ale activitatii.

* gradul de indeplinire a obiectivelor stabilite

* standardele de performanta atinse

Procesul de evaluare se realiz in 3 etape:

1. completarea raportului de evaluare de cate evaluator

2. interviul

3. contrasemnarea raportului de evali\uare

In urma evaluarii performantelor profesionale individuala, funct public i se acorda unul dintre urmat
calificative: nesatisfacator/satisfacator/bine/ft bn

Calificativele obtinute la evaluarea profesionala sunt avute in vedere la:

a) Avansarea in treptele de salarizare

b) Promovarea intr-o fct pub superioara
c) Eliberarea din fct pub

Functionarul pub poate promova in fct pub si poate avansa in treptele de salarizare.

Promovarea e modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii publice superioare
(NU se face prin examen/concurs)

Conditii:

o Cel putin 4 ani vechime in gradul professional

o Cel putrin 2 ani vechime in treapta de salarizare
o Cel putin calificativul bine
o sa nu aiba in cazierul administrativ o sanctiune disciplinara

in urma dobandirii unei diploma de studii de nivel superior, funct pub de executie au dreptul de a
participa la examenul organizat pt ocuparea unei fctii pub intr.o cls superioara cele in care sunt
incadrati.

45. Problema profesionalizrii i a pregtirii i perfecionrii funcionarilor

publici.

Constitutia Romaniei prevede dreptul la pregatirea si perfectionarea pregatirii profesionale a

functionarilor publici, acestia avand dreptul sa isi perfectioneze in mod continuu pregatirea.

In doctrina franceza, problema perfectionarii profesionale este exprimata prin sintagma formare
profesionala si se considera ca aceasta formare nu este o etapa ci un proces ce dureaza pe toata durata
carierei functionarului public.

Nord- americanii sunt categorici in a solicita celor care doresc sa ocupe posturi in admin. centrala sa
fie absolventi ai unor scoli cu profilul administratie.

In Romania, dupa 1989 au continuat sa functioneze licee de drept economic si administrativ care
pregatesc functionari cu studii medii si s-au infiintat facultati cu profilul Stiinte administrative sau
Admin. publica precum si colegii de admin. publica.

Important pe parcursul acestor studii este stagiul practic in sistemul administratiei publice, pe langa
care se adauga si metoda invitarii la cursuri a unor functionari publici cu experienta.

In sensul pregatirii si perfectionarii a fpst creat Institutul National de Administratie, specializat pe

formarea de functionari publici, dar acesta a fost integrat in 2009 in structura Agentiei Nationale a
Functionarilor Publici. INA era conectat la reteaua nationala a centrelor regionale de formare, precum si
la reteaua de institutii de formare pt funct, publici din Europa. Functionarul public este obligat prin lege
sa urmeze cursuri de perfectionare profesionala.

O forma superioara de perfect. A pregatirii profesionale este realizata de cei care isi dau doctoratul
cau care elaboreaza studii si lucrari stiintifice in domeniu.

Pe perioda in care funct. Publici urmeaza forme de perfect. Profesionala beneficiaza de drepturile
salariale cuvenite, in situatiile in care acestea sunt:

- organizate la initiativa ori in interesul institutiei publice

- urmate la initiativa funct. public, cu acordul conducatorului institutiei publice

Functionarii publici care urmeaza forme de perfect. prof, a caror durata e mai mare de 90 zile intr-
un an calendaristic, finantate din bugetul local de stat sunt obligati sa se angajeze in scris ca vor lucra in
admin. pub intre 2 si 5 ani de la terminarea programelor, daca pt programul respectiv nu este prevazuta o
alta perioada.

Daca funct. publici care au urmat acest tip de programe de perfect. profesionala inceteaza
raporturile de serviciu inainte de perioada stabilita, prin acordul partilor, sunt obligati sa restituie
contravaloarea cheltuielilor efectuate pt perfectionare, precum si drepturile salariale primite pe durata
perfectionarii, calculate proportional cu perioada ramasa pana la implinirea termenului.
 In cazul in care persoanele care au urmat o forma de perfectionare., dar nu au absolvit-o din vina
lor, sunt obligate sa restituie institutiei contavaloarea cheltuielilor si a drepturilor salariale primite pe
durata perfectionarii.

Nu sunt forme de perfect. prof. si nu pot fi finantate din bugetul de stat sau local studiile
universitare sau de doctorat.

Institutiile pub. au obligatia de a comunica anual catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici
planul de perfect. prof a funct. publici, precum si fondurile prevazute in bugetul anual propriu pt
acoperirea cheltuielilor de perfect. prof a funct. publici.

46. Problema corupiei n administraia public.

Coruptia- o amenintare pt democratie, pt suprematia dreptului, echitatii sociale si a justitiei,

erodeaza principiile unei administratii eficiente, submineaza economia de piata si pune in pericol
stabilitatea institutiilor statale.

- ea tine de abuzul de putere si de incorectitudine in adoptarea unei decizii

Coruptia implica utilizarea abuziva a puterii publice, in scopul obtinerii, pt sine ori pt altul, a unui
castig necuvenit.

Ea presupune:

o Abuzul de putere
o Frauda
o Utilizarea fondrilor ilicite in finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale
o Favoritismul
o Instruirea unui mechanism arbitrat de exercitare a puterii in domeniul privatizarii sau achizitiilor
publice
o Conflictul de interese

Conventia penala a Consiliului Europei defineste coruptia:

* activa: promisiunea, oferirea sau darea cu intentiem de catre orice persoana indirect sau direct a
oricarui olos necuvenit , catre un funtionar public,in vederea indeplinirii ori abtinerii de la a indeplini un
act

*pasiva: solicitarea ori primirea cu intentie de catre un functionar public, direct sau indirect a unui
folos necuvenit:

Coruptia priveste atat sectorul public, cat si cel privat.

In conformitate cu Legea nr. 78/08.05.2000 pt prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptlor de

coruptie, infractiunile de coruptie sunt:

* luarea de mita

* darea de mita

* primirea de foloase necuvenite

* traficul de influenta
 47. Explicati aplicarea principiului participarii publice in Romania ( explicati
continutul legilor care evidentieaza acest principiu-legea 544/2001 si legea 52/2003)

Valorile de baz pentru practica participrii publice:

Publicul ar trebui s aib un cuvnt de spus n deciziile ce privesc acele aciuni care le afecteaz
viaa;

Participarea public implic promisiunea c aceasta va influena decizia;

Procesul participrii publice comunic interesele i vine n ntmpinarea nevoilor tuturor

participanilor;

Procesul participrii publice solicit i faciliteaz implicarea acestor persoane potenial afectate;

Procesul participrii publice invit participanii s-i defineasc modul propriu de implicare;

Procesul participrii publice arat participanilor felul n care contribuia lor a afectat decizia;

Procesul participrii publice furnizeaz participanilor informaii necesare pentru ca acetia s

participe ntr-un mod ct mai semnificativ.

52. Explicati conceptul de adminstratie functionala

In literature straina se vorbeste si de existenta unei administratii functionale, ce regrupeaza

organisme descentralizate din punct de vedere functional fata de ministere, care au personalitate
juridical proprie sau formule intermediare precum organismele autonome si companiile publice,
administratie determinata in special de cresterea interventiei statului in economie, in cea de a doua
jumatate a secolului al XX, si de functia acestuia de furnizare directa de bunuri si servicii catre cetateni.

53. Explicati conceptul de administratie periferica

In ceea ce priveste nivelul territorial al administratiei statului, aici se dezvolta, in general, o

administratie periferica, ce reprezinta o prelungire teritoriala a administratiilor care au competente
asupra unei mari parti a teritoriului. Pt a asigura o prezenta continua in diferite puncte ale teritoriului, se
infiinteaza un ansamblu de birouri administrative, dependente insa de instantele Administratiei centrale.
In plus, rolul acestora este de a apropia in mod fizic cetatenii de locurile de productie si de prestari ale
serviciilor.

54. Explicati conceptul de administratie de sustinere

Prin administratie de sustinere intelegem acele structure administrative care servesc drept
instrument al unor organism constitutionale pt a-si putea indeplini functiile care le au fost atribuite prin
Constitutie.

Administratia de sustinere a unor organe constitutionale este alcatuita din: PARLAMENTUL SI

SERVICIILE PARLAMENTARE; CURTEA CONSTITUTIONALA SI SERVICIILE AFLATE LA
DISPOZITIA SA, AVOCATUL POPORULUI SI SERVICIILE AFLATE LA DISPOZITIA SA;
CURTEA DE CONTURI, CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL, CONSILIUL LEGISLATIV,
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII.
 55. Explicati conceptul de autoritati administrative autonome

O cunoscuta autoare defineste organul administratiei publice, drept o categorie de organ public sau
de organ autorizat de un organ public, prin care se realizeaza activitati din sfera administratiei publice,
prin executarea legii si prestarea de servicii publice in limitele legii. (Virginia, Vedinas)

Un alt autor apreciaza ca autoritatea administrativa reprezinta acea categorie a autoritatilor publice
care are o structura stabile si o activitate continua, inzestrata cu capacitate juridical ce-i permite
participarea, in nume propriu, la infaptuirea puterii executive in limitele competentei legal specifice.

56. Aratati care sunt caracteristicile autoritatilor administrative si ale

instititutiilor care alcatuiesc aparatul administrative

Alti autori subliniau ca autoritatile administrative prezinta urmatoarele caracteristici:

Sunt de regula, alcatuite dun persoane numite si, mai rar, alese in functie
Functionarii acestor autoritati sunt suborodonati ierarhic, fiind revocabili din functie
Prin activitatea lor, autoritatile administrative asigura punerea in executare si executarea in
mod concret a legilor, procesul activitatii executive incluzand, astfel, adoptarea si emiterea de
acte cu caracter normative, emiterea actelor cu caracter individual, executarea si controlul
indeplinirii lor.

Aparatl administrative sau masina administrative cuprinde un ansamblu complex de institutii care
prezinta urmatoarele caracteristici:

Ele au o structura organizata dpdv juridic, doatata cu competente, mijloace si personal,

insarcinate cu o functie sau misiune.
Ele apartin sferei publice, care se distinge prin functiile sale, misiunile sale si regimul
juridic.
Atunci cand ne referim la institutiile publice, ne referim atat la instantele politice, cat si
cele administrative

57. Aratati care sunt caracteristicile regimului semiprezidential si cum se reflecta

el in Constitutia Romaniei

Regimul semiprezidential incearca sa elimine dezavantajele regimului presidential si

imperfectiunile celui parlamentar, astfel incat presedintele devine arbitru intre puterile
statului. Puterea executive Guvern- Prim-ministru, raaspunde in fata Parlamentului.
Presedintele este ales prin vot, dar are o pozitie echidistanta fata de diferitele forte
politice.

58. Poate presedintele demite pe primul ministru? Justificati.

Preedintele Romniei nu l poate demite pe primul-ministru. Dac primul-ministru i

pierde calitatea de membru al Guvernului, cu excepia revocrii, sau este n imposibilitate
de a-i exercita atribuiile, Preedintele Romniei va desemna un alt membru al
Guvernului ca prim-ministru interimar pentru a ndeplini atribuiile primului-ministru
pn la formarea noului Guvern.

59. Poate presedintele lua decizii privitoare la politica economica? Justificati

 Nu, el poate doar recomanda Guvernului anumite decizii in zona politico-economica,
atributiile lui fiind in zona politicii externe, aparare si ordine publica.

60. Poate presedintele refuza promulgarea unei legi ? justificati

Preedintele poate refuza o singur dat promulgarea unei legi adoptate de Parlament,
situaie n care respectiva lege este reexaminat de forumul legiuitor care o poate adopta
ins tot n forma iniial.

61. Poate presedintele revoca din functie un ministru? Justificati

Presedintele semneaza decretele de revocare din functie a ministrilor.Potrivit constitutiei

presedintele nu poate sa refuze revocarea din functie a unui ministru.

62. Poate presedintele participa la sedintele guvernului. Justificati

Preedintele Romniei poate lua parte la edintele Guvernului n care se dezbat

probleme de interes naional privind politca externa, aprarea tarii, asigurarea ordinii
publice i, la cererea primului-ministru, n alte situaii.
Preedintele Romniei prezideaz edintele Guvernului la care particip.

63. Poate institui presedintele starea de asediu sau de urgenta? Justificati

Starea de asediu sau starea de urgen se instituie de Preedintele Romniei prin decret,
contrasemnat de primul-ministru i publicat de ndat n Monitorul Oficial al Romniei.

64. Explicati daca guvernul Ponta este un guvern de tip ierarhic sau colectiv.
Justificati

Guvernul Ponta este un guvern de tip ierarhic. Conducerea ierarhica determina formarea
guvernului in care cel care il conduce exercita o putere mai mare.

65. Explicati cum se exercita conducerea guvernului asupra administratiei locale

Guvernul poate exercita acest fapt fie in mod nemijlocit, fie prin prefecti ca
reprezentantii sai in teritoriu, care coordonaza si supravegheaza serviciile publice ale
ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei centrale organizate in unitatile
administrative-teritoriale. ( vezi pct c) pg 35)

66. Explicati natura relatiilor care exista intre adm central si cea locala.

Relatiile intre acestea 2 nu sunt de subordonare.

67. Explicati natura relatiilor care exista intre prefect si administratia locala

Intre prefect si administratia locala nu exista relatii de subordonare.

68. Explicati natura relatiilor care exista intre administratia locala si cea de la
nivel judetean

Raporturile dintre autoritatile admninistratiei publice locale din comune, orase, si municipii si
cele de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii
si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet. In aceasta relatie nu exista raporturi de
subordonare.

69. Explicati cum este partajata puterea de decizie in domeniul relatiilor externe
intre presedinte si guvern

Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de catre guvern. La

propunerea Guvernului, presedintele acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei
si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

70. Explicati cum ar trebui sa desemneaze presedintele pe candidatul la functia de

prim-ministru. Justificati pe ce criterii

Potrivit Constituiei, primul-ministru este desemnat de Preedintele Romniei n urma

consultrii partidului care are majoritatea absolut n Parlament ori, dac nu exist o asemenea
majoritate, a partidelor reprezentate n Parlament.

Primul-ministru conduce Guvernul i coordoneaz activitatea membrilor acestuia, respectnd

atribuiile ce le revin. De asemenea, prezint Camerei Deputailor sau Senatului rapoarte i declaraii
cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

71. Ce categorie de personal sunt incadrate la Administratia Prezidentiala si ce

statut au acestia .

Personalul AP este alcatuit din :

- Persoane detasate , la cererea Presedintelui Romaniei , din ministere si alte autoritati publice;
- Persoane incadrate direct pe posturile sau functiile pe care urmeaza sa le indeplineasca .

Personalul paote fi incadrat numai pe baza increderii acordate de catre presedintele Romaniei
si cu conditia semnarii unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de organizare si
functionare .

72. Explicati cum este fixat numarul ministerelor si ce probleme politico-

administrative pot aparea cu ocazia restructrarilor ministeriale. *Explicati
formarea guvernului actual. ( Ce partide sunt reprezentate , ce portofolii detin )

Ministerele se aproba de catre Parlament. Primul-ministru poate cere Parlamentului

modificare structurii Guvernului prin infiintare, desfiintare sau, dupa caz, divizarea ori comasarea
unor ministere. Acest proces are un puternic fundament politico-administrativ.

73. Explicati caracterul functiei de secretar general al guvernului.

 Structura cu personalitate juridic n cadrul aparatul de lucru al Guvernului, Secretariatul
General al Guvernului (SGG) are rolul de a asigura derularea operaiunilor tehnice aferente actelor
de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice i tehnice ale activitii
Guvernului, precum i reprezentarea Guvernului n faa instanelor judectoreti.

74. Explicati diferenta/asemanarea care exista intre functia de secretar de stat

si functia de secretar general al ministerului.

Functia de secretar de stat este fctie de demnitate publica numita de catre premier, functia de
secretar general al ministerul est fctie publica si intra in randul inaltilor functionarilor publici

75. Explicati tipurile de personal care exista la nivelul unui minister si explicati
caracteristicile acestora.

Personalul existent la nivelul unui minister este compus din demnitari i asimilai ai
acestora, funcionari publici, cu funcii publice generale sau specifice i din personal contractual.

76. Exemplificati cu cate un exemplu tipurile de organe aflate in subordinea

guvernului sau a ministerelor

Aceste organe ale administratie publice centrale de specialitate poarta diferite denumiri :
agentii, comisii, oficii, secretariate etc.

In perioada 2003-2005 in subordinea Guvernului sau a ministerelor existau urm. Organe:

o Primul ministru coordona prin Cancelaria Primului Ministru:

Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei

Agentia Nationala pt Resurse Minerale

Inspectoratul de Stat in Constructii

Agentia Romana pt Investitii Straine

Autoriatea pt Valorificare a Activelor Statului

Agentia de Compensare pt Achizitii de Tehnica Speciala

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor

Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei

Comisia Nationala pt Controlul Activitatilor Nucleare

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului

Agentia Nationala pt Sport

Agentia Nationala Anti-dopping

Agentia pt Strategii Guvernamentale

o In coordonarea Secretariatului general al Guvernului de aflau:

 Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat

Autoritatea Nationala pt Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

Oficiul Roman pt Adoptii, Institutul National de Statistica, Agentia Nationala pt Romi

77. Explicati care sunt ramificatiile administratiei statului.

o In mod obisnuit, la nivelul unui stat avem de-a face cu o administratie de stat, care la randul
sau, cuprinde organism administrative centralte ( aparatul de lucru al guvernului si
ministerele, organism administrative specializate, aflate in subordinea Guvernului sau a
ministerelor, autoritati administrative autonome), organism administrative periferice, aflate la
nivel territorial (servicii exterioare sau deconcentrate), organism administrative exterioare
(care reprez statul in strainatate) si o administratia locala, ce cuprinde autoritati locale de baza
si autoritati locale intermediare.

78. Explicati care este rolul constitutional al prefectului si masura in care acesta
se reflecta in legislatie si practica.

o Rolul constitional al prefectului este de reprezentant al Guvernului in teritoriu.Acesta asigura

legatura operativa dintre fiecare ministru, respectiv conducator al organului administratiei
publice centrale din subordinea Guvernului si conducatorului serviciului public deconcentrat
din subordinea acestuia.

79. Explicati care sunt marjele de manevra ale prefectului in raport cu

administratia locala

o Prefectul poate verifica masurile intreprinse de primar sau de presedintele consiliului judetean
in calitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatea administrativ-teritoriala si poate sesiza
organele competente in vederea stabilirii masurilor necesare, in conditiile legii.

o Prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean, dupa caz,
convocarea unei sedinte extraordinare in cazuri care necesita adoptarea de masuri imediate
pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea calamitatilor, catastrofelor, incendiilor,
epidemiilor sau epizootiilor, precum si apararea ordinii si linistii publice.

o In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor

unitatilor administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea de indata a consiliului
local sau a consiliului judetean.

o Pentru indeplinirea atributiilor care ii revin, prefectul poate solicita institutiilor si autoritatilor
administratiei publice locale documentatii, date si informatii, iar acestea sunt obligate sa i le
furnizeze cu celeritate si in mod gratuit.

80 . Explicati natura relatiilor dintre prefect si administratia centrala.

Ministrii si conducatorii celorlate organe ale AP centrale din subordinea Guvernului pot
deelega prefectului unele din atributiile lor de conducere si control cu privire la activitatea serviciilor
publice deconcentrate din subordinea precum :

o Veerificarea modului de utilizare a fondurilor publice ;

o Verificarea modului de utilizare a obiectivelor cuprinse in strategiile sectoriale ;
 o Analiza modului de realizare a actiunilor cu character interministerial care au ca scop
cresterea calitatii serviciilor publice ;
o Organizarea unor achizitii publice prin organe comune mai multor servicii publice
deconcentrate ;
o Reprezentarea in fata instatelor judecatoresti, in cazul in care serviciile publice din subordine
nu pot fi mandatate ;
o Alte atributii stabilite prin ordin al conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului
public deconcentrat .

82. Explicati organizarea administrativ-teritoriala a Romaniei

o Romania face parte din categoria statelor cu un singur nivel intermediar, deci cu 3 niveluri de
administratie-de baza,intermediar si national, denumit conventional sistem departamental.

o Organizarea teritoriala a Romaniei este divizata in doua nivele sub-nationale: 42 de judete si

3173 de comune rurale;211 orase si 108 municipii.

83. Explicati daca autoritatile locale pot lua decizii in oricare problema ce tine de
interesul colectivitatilor locale . Justificati

o Principiul autonomiei locale, prin care se intelege dreptul si capacitatea efectiva a

autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in
interesul colectivitatilor locale pe care le resprezinta, treburile publice.
o Acest drept se exercita de consiliile locale, orasenesti si municipale de primari, precum si de
consiliile judetene, acestea fiind autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Aceasta insa nu aduce atingere posibilitatii de a
recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de participare
directa a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii.

84. Explicati ce tipuri de serviciii sunt serviciile comunitare de utilitati publice

( deconcentrate sau descentralizate). Justificati

Legea 215/2001 stipuleaza ca serviciile publice ale orasului sau comunei se infiinteaza si se
organizeaza de catre consiliul local in principalele domenii de activitate. Potrivit specificului si
nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care
dispune. Acestea sunt servicii publice descentralizate.

Insa, intre diferitele categorii de prestatii se face o deosebire: servicii publice si servicii
comunitare de utilitati publice.

Serviciile comunitare de utilitati publice, denumite pe scurt servicii de utilitati publice, sunt
definite ca totalitatea activitatilor de utilitate si interes public general, desfasurate la nivelul
comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor sub conducerea, coordonarea si responsabilitatea
autoritatilor admin. publice locale, in scopul satisfacerii cerintelor comunitatilor locale, prin care
se asigura urm utilitati publice:

- alimentare cu apa

- canalizare si epurarea apelor uzate

 - colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale

- productia, transportul, distributia si furnizarea de energie termica in sistem centralizat

- salubrizarea localitatilor

- iluminatul public

- administrarea domeniului public si privat al unitatilor admin-teritoriale, precum si altele

asemenea

- transportul public local

85. Explicati ce tip de serviciu este Administratia Finantelor publice sector

6( decentralizat sau deconcentrat)

- Este un serviciu deconcentrat.

86. Dati un exemplu de serviciu deconcentrat si unul descentralizat .

- Serviciu descentralizat: POLITIA RUTIERA BUC

- Serviciu deconcentrat: Direcia de Sntate Public Giurgiu, Direcia pentru Cultur, Culte
i Patrimoniu Cultural NaionalGiurgiu, ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE

87. Explicati daca secretarul comunei sau orasului poate refuza semnarea unei
hotarari .pe ce motiv. Justificati

- Secretarul comunei/orasului poate contrasemna hotrrile consiliului local, respectiv ale

consiliului judeean, pe care le consider legale. Deci acesta poate refuza semnarea unei
hotarari care nu respecta conditiile legii.

88. Aratati care este diferenta /asemanarea dintre functiile de administrator

public si cea de secretar al comunei sau orasului

- Diferenta intre aceste doua functii consta in faptul ca prezenta unui administrator public nu
este obligatorie in toate unitatile administrativ-teritoriale, aceasta functie putand fi propusa
spre infiintare de catre primar, respectiv presedintele consiliului judetean, in limita numarului
de locuri aprobate. In schimb, functia de secretar al comunei/orasului este prezenta in toate
unitatile administrativ-teritoriale.

89. Explicati care este diferenta dintre functiile de manager public si cea de
administrator public, conform legislatiei din Romania

- Managerii publici reprezinta o categorie aparte de functionari publici, care, prin exercitarea
atributiilor si responsabilitatilor lor, contribuie la asigurarea eficientei si continuitatii reformei
in administratia publica, de la nivelurile strategice la cele operationale. De asemenea,
managerii publici contribuie si la integrarea in structurile Uniunii Europene prin
implementarea si urmarirea aplicarii acquis-ului comunitar, in cadrul autoritatii sau institutiei
publice in care isi desfasoara activitatea.
La nivel de primarie, administratorul public poate ndeplini atribuii de coordonare a
aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local, delegate de ctre primar, pe
baza unui contract de management.
 90. Dati exemplu de competente care ar putea fi delegate administratorului
public.

- Administratorului public i se poate delega de catre primar, respectiv presedintele consiliului

judetean, in conditiile legii, calitatea de ordonator principal de credite. Acesta mai poate fi
desemnat pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii de catre
asociatiile de dezvoltare intercomunitara.

91. Explicati de ce primarul poate solicita sprijinul prefectului si a serviciilor

deconcentrate in ceea ce priveste exercitarea functiilor de autoritate tutelara si
de ofiter de stare civila .

- In exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila, primarul actioneaza

si ca reprezentant al statului in comuna/orasul in care a fost ales. In aceasta calitate. Primarul
poate solicita prefectului, in conditiile legii, sprijinul conducatorilor serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale din unitatile admin-teritoriale, daca sarcinile ce ii revin nu pot fi rezolvate prin
aparatul de specialitate.

92. Explicati daca secretarul comunei sau orasului poate impiedica adoptarea
unui act de catre consiliul local . ( justificati )

- Secretarul comunei/orasului poate contrasemna hotrrile consiliului local, respectiv ale

consiliului judeean, pe care le consider legale. Deci acesta poate refuza semnarea unei
hotarari care nu respecta conditiile legii.

93. Dati doua exemple de servicii descentralizate aflate in subordinea unui

consiliu local sau judetean

- Servicii aflate in subordinea consiliului local sector 6: Administraia colilor Sector 6,

Administraia Pieelor Sector 6, Serviciul Public pentru Finane Publice Locale Sector 6,
Direcia de Administrare a Fondului Locativ Sector 6, Direcia Local de Eviden a
Persoanelor Sector 6.

94. Explicati care este rolul constitutional al presedintelui consiliului judetean

.Justificati importanta acestuia.

- Presedintele Consiliului Judetean asigura respectarea prevederilor Constitutiei, punerea in

aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Ro, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a
hotararilor consiliului judetean, precum si a altor acte normative.

95. Justificati cine gestioneaza cea mai mare parte a resurselor financiare ale unui
judet: prefectul sau presedintele consiliului judetean.

- Cea mai mare parte a resurselor financiare ale unui judet sunt gestionate de catre presedintele
consiliului judetean, deoarece acesta exercita functia de oronator principal de credite.
96. Explicati cum se incadreaza functia publica din Romania in cadrul celor
modele ale functiei publice la nivel european. Justificati alegerea Romaniei
pentru acest tip de organizare al functiei publice.

- Incepand cu 1999, functionarii publici din Ro isi desfasoara activitatea pe baza unui statu care
cuprinde norme referitoare la recrutarea, incadrarea, promovarea, modificare si incetarea
raporturilor de drept administrative si, pe cele de consecinta, a raporturilor de serviciu ale
functionarilor publici.
- Functia publica reprez ansamblu atributiilot si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii in
scopuul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica central,
administratia publica locala si autoritatile administrative autonome.

97. Explicati de ce a crescut numarul de functionari din administratia locala in

ultimii 20 de ani.

Numarul functionarilor din administratia locala a crescut in ultimii 20 de ani datorita

procesului de descentralizare.

98. Aratati ce categorii de personal din administratia publica nu sunt functionari

publici (justificati) si care sunt categoriile de functionari care au statut special.

Nu sunt considerate functionari publici si, ca urmare, nu li se aplica prevederile Legii

functionarilor publici urmatorii salariati:
a) Personalul salariat din aparatul propriu al autoritatilor si institutiilor publice care
desfasoara activitati de secretariat, administrative, protocol, gospodarie, intretinere-
reparatii si de deservire, paza, precum si alte categorii de personal care nu exercita
prerogative de putere publica;
b) Personalul salariat incadrat, pe baza increderii personale, la cabinetul demnitarului;
c) Corpul magistratilor;
d) Cadrele didactice;
e) Persoanele numite sau alese in functii de demnitate publica.

Persoanele care ocupa aceste functii nu au calitatea de functionar public si li se aplica legislatia
muncii.

99. Explicati daca exista diferente intre recurtarea functionarilor publici din
administratia centrala si cei din administratia locala (atat pentru functiile de
conducere, cat si pentru cele de executie).

Concursul de recurtare pentru functiile publice vacante din autoritatile si institutiile publice
centrale este organizat, in conditiile legii, astfel:

a) De catre comisia permanenta, numita prin decizie a primului-ministru, pentru inaltii

functionari publici. Secretarul ethnic al comisiei se asigura de Agentia Nationala a
Functionarilor Publici;
b) De catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici, pentru ocuparea functiilor publice de
conducere generale si specific;
 c) De catre autoritati si institutii publice, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici,
pentru ocuparea functiilor de executie generale si specific.

Concursul de recurtare pentru functiile publice vacane din autoritatile si institutiile publice
din administratia publica locala este organizat, in conditiile legii, astfel:

a) De catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici, pentru functiile publice de conducere din
urmatoarele domenii: protectia copilului, evident informatizata a persoanei, audit public
intern, financiar-contabilitate, urbanism si arhitectura, resurse umane, integrare europeana,
pentru secretarii unitatilor administrative-teritoriale, precum si pentru functiile publice de
executie din domeniul auditului public intern.
b) De catre autoritati si institutii publice, pentru ocuparea functiilor publice vacante., altele decat
cele prevazute la lit.a), cu obligatia administratiei publice de a informa Agentia Nationala a
Functionarilor Publici inainte cu 10 zile de demararea procedurii de organizare si desfasurre a
concursurilor. In situatia in care ANFP constata ca nu sunt indeplinite conditiile legale privind
organizarea si desfasurarea concursurilor dispune amanarea sau suspendarea organizarii si
desfasurarii concursului.
ANFP poate delega autoritatilor sau institutiilor publice, in conditiile legii, competent de a
organiza concursuri de recurtare pentru ocuparea functiilor publice de conducere generale si
specifice.
100. Aratati care sunt incompatibilitatile pentru detinerea unei functii publice in
general, si pentru cea de inalt functionar public si cea de secretar de unitate
administrativ-teritoriala, in special.
Incompatibilitati:
- Calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica decat cea in care
a fost numit, precum si cu functiile de demnitate publica.
- Functionarii publici nu pot detine alte functii si nu pot detine alte functii si nu pot desfasura
alte activitati, remunerate sau neremunerate, dupa cum urmeaza:
in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice;
in cadrul cabinetului demnitarului, cu exceptia cazului in care functionarul
public este suspendat din functia publica, in conditiile legii, pe durata numirii
sale;
in cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale ori in alte unitati cu scop
lucrative, din sectorul public sau privat, in cadrul unei asociatii familial sau ca
persoana fizica autorizata;
in calitate de membru al unui grup de interes economic.
- Functionarii publici care, in exercitarea functiei publice, au desfasurat activitati de
monitorizare si control cu privire la societati comerciale sau alte unitati cu scop lucrative nu
pot sa-si desfasoare activitatea si nu pot acorda consultant de specialitate la aceste societati
timp de trei ani dupa iesirea din corpul de functionari publici.
- Functionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane in ceea ce priveste efectuarea unor
acte in legatura cu functia public ape care o exercita.
- Functionarii publici nu pot fi membri ai organelor de conducere ale partidelor politice.
- Inaltii functionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sanctiunea destituirii
din functia publica.

101. Aratati care sunt conditiile de vechime pentru functiile publice de conducere
si pentru cele de executie

Conditiile de vechime pentru ocuparea functiilor publice de executie se stabilesc astfel:

a) Un an in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea

functiilor publice de executie de grad professional asistent din clasa I, 8 luni pentru
 ocuparea functiilor publice de executie de grad professional asistent din clasa a II-a sau 6
luni pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad professional asistent din clasa a
III-a
b) 5 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea
functiilor publice de executie de grad profesional principal
c) 9 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea
functiilor publice de executie de grad profesional superior

Conditiile de vechime pentru ocuparea functiilor publice de conducere

a) 2 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea

functiilor publice de conducere de: sef birou, sef serviciu si secretar al comunei, precum si
a functiilor publice specifice asimilate acestora
b) 5 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea
functiilor publice de conducere, altele decat cele prevazute la lit.a)

102. Aratati de ce este importanta clasificarea competentelor administratiei

locale.

Competentele administratie locale se clasifica in: competente exclusive, competente partajate

si competente delegate.

Competentele exclusive sunt competentele atribuite prin lege autoritatilor administratiei

publice locale de realizarea carora acestea sunt responsabile

Competentele partajate - competentele exercitate de catre autoritatule administratiei publice

locale, impreuna cu alte niveluri ale administratiei publice (judetean sau central), cu o separare clara
a finantarii si a puterii de decizie pentru fiecare responsabil in parte.

Competentele delegate - competentele atribuite prin lege autoritatilor administratiei publice

locale, impreuna cu resursele financiare corespunzatoare, de catre autoritatile publice centrale, pentru
a le exercita si in limitele stabilite de catre acestea.

Impartirea competentelor exculsive, partajate si delegate este importanta din prisma finantarii
acestora, deoarece compententele exculsive ar trebui finantate din venituri proprii, competentele
partajate ar trebui finantate partial din venituri proprii si partial din transferuri, iar cele delegate din
transferuri din partea statului.

103. Aratati care sunt prevederile legale care garanteaza autonomia

colectivitatilor locale.

- autoritatile administratiei publice central nu pot stabili sau impune niciun fel de
responsabilitati autoritatilor administratiei publice locale in procesul de descentralizare a unor servicii
publice or a crearii de noi servicii publice, fara asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare pt
realizarea respectivelor responsabilitati;
 - autoritatile administratiei publice central vor consulta, inainte de adoptarea oricarei decizii,
structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, in toate problemele care le privesc
in mod direct

- in cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele, municipiile si judetele au dreptul

la resurse financiare proprii pe care autoritatile administratiei publice locale le stabilesc, le
administreaza si le utilizeaza pentru indeplinirea competentelor si atributiilor ce le revin, in conditiile
legii.

- resursele financiare de care dispun autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie
correlate cu competentele si cu atributiile prevazute de lege.

104. Explicati care sunt actele primarului si cum are loc suspendarea
mandatalui acestuia.

Actele primarului. In exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii cu character normative
sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce
au fost comunicate persoanelor interesate. Dispozitiile primarului se comunica in mod obligatoriu
prefectului judetului.

Incetarea si suspendarea din functie a primarului

Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de catre primarul nou
ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi, calamitate naturala,
dezastru sau sinistru deosebit de grav.

Mandatul primarului inceteaza de drept in conditiile legii statului alesilor locali, precum si in
urmatoarele situatii:

a) Daca acesta se afla in imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave, certificate,
care nu permite desfasurarea activitatii in bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an
calendaristic
b) Daca acesta nu-si exercita, in mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv

Mandatul primarului inceteaza inainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local.
Activitatea primarului inceteaza daca s-au pronuntat in sens favorabil cel putin jumatate plus unu din
numarul total al voturilor valabil exprimate.

Mandatul primarului se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv.