Succes copii .

Speram sa copiem =))

Testul Nr.1
Subiectul 1 "Omorul intentionat"
1.1 Definiti notiunile care desemneaza 8 cele mai frecvent atestate
motive ale infractiunii, prevazuta la alin.1 art 145 CP al
RM.
Razbunarea-supararea si nemultumirea de faptele altei persaone, insotite de
nazuinta de a primi satisfactie pentru prejudiciile pricinuite.
Gelozia-neincredera pasionata, indoiala chinuitoare in ceea ce priveste
fidelitatea, dragostea,devotamentul deplin al cuiva.
Ura-sentiment puternic, nestapinit de dusmanie fata de o alta persoana, ura
este legata de dorinta de a cauza un rau victimei.
Invidia-sentimentul egoist de parere de rau, de necaz de ciuda, provocata de
succesele sau de situatia buna a victimei. Invidia este generata
exclusiv de propriul amor bolnavikios al faptuitorului.
Vanitatea-este motivul care are la baza atitudinea de infumurare sfidatoare si
dispretuitoare, ambitie neintemeiata, desarta si trufasa, dorinta
de a face impresie.
Lasitatea-constituie motivul avind la baza lipsa curajului si a sentimentului de
onoare, atunci cind faptuitorul isi salveaza viata proprie prin
sacrificarea vietii victimei.
Compatimirea-este manifestarea milei, a parerii de rau fata de suferintele sau
nenorocirea victimei.
Motivele Huliganice-ca motiv de savirsirea a omorului, au urmatoarele trasaturi:
capacitatea de actualizare spontana, usurinta cu care e savirsita
infractiunea.
1.2 Argumentati in care situatie, care intra sub incidenta lit. h) alin. 2
art 145 " asupra unui reprezentant al autoritatilor publice
ori a unui militar, ori a rudelor apropiate ale acestora. in
timpul sau in legatura cu indeplinirea de catre
reprezentantul autoritatilor publice sau militar a
obligatiilor de serviciu:" .- nu se justifica agravarea
raspunderii penale.
Se are in vedere ipoteza cind victima- reprezentantul autoritatilor publice sau
militarul, atunci cind este lipsita de viata, se afla in exercitiul
atributiilor sale de serviciu. Calitatea speciala a victimei, alaturi
de timpul savirsirii infractiunii- in timpul serviciului- determina
agravarea raspunderii penale.Pt a dovedi acest lucru va trebui sa
se ia in calcul sfera atributiilor de servicii aferente calitatii
speciale a victimei, precum si specifiul indeplinirii acelor atributii
(sub aspectul locului, timpului, precum si modului de indeplinire).
Desi omorul este savirsit in timpul indeplinirii de catre victima a
obligatiilor de serviciu, nu putem afirma ca aceasta este savirsita
in scopul reprimarii victimei pentru indeplinirea respectivelor
obligatii. Nu exisat o legatura cauzala intre infractiunea de omor
 si indeplinirea de catre victima a obligatiilor de serviciu, astfel
agravarea functioneaza indiferent de motivul infractiunii, chiar
daca acesta nu are legatura cu indeplinirea de catre
reprezentantul autoritatilor publice sau militar a obligatiilor de
serviciu (gelozie, razbunare, interes material).
1.3 Argumentati daca a fost oportuna excluderea formularii "omor
insotit de viol" ( care a fost specificata la lit.i) alin.3. art
145. CP Al RM (excluderea operata prin legea Nr. 227 din
18.12.2008).
Deci a fost oportuna excluderea formularii "omor insotit de viol" din
componenta art 145 alin 3. lit.i, deoarece aceasta agravanta se
specifica in continutul art 171 alin (3) lit "e". violul care a
provocat din imprudenta decesul persoanei. Exact aceeasi
agravanta este specificata si in continutul art.172 alin 3, lit d
Actiuni violente cu caracter sexsual care au provocat din
imprudenta decesul persoanei. Este oportuna excluderea
formularii din componenta art. 145 deoarece pentru viol este
prevazut un art aparte adika art 171 infractiuni privind viata
sexuala.
Subiectul 2 Actiuni violente cu caracter sexual.
2.1 Identificati cele 4 trasaturi ale contringerii pshice exercitate in
contextul infractiunii prevazute la art 172. CP al RM.
1) trasatura- amenintarea cu aplikarea imediata a violentei fizice. amenintarea
cu omor, cu vatamare grava a integritatii corporale.
2) Trsatura-Se poate ecprima in variate forme (cuvinte si gesturi)
3) Trasatura- amenintare cu raspindirea unor informatii defaimatoare, trebuie sa
marturisesca dorinta faptuitorului de a aplika violenta imediat.
4) Trasatura-Trebuie sa fie perceputa de viktima ca avind caracter imediat si
real.
2.2 Argumentati care este solutia de calificare, daca o persoana de
sex femenin, determina o alta persoana, care este de sex
masculin, insa nu atins virsta de 14 ani, sa savirseasca
prin contrigere fizica un raport sexsual
. Vom califica fapta conform art .instigare la 208 plus autor mijlocit la
172...mentiona ca victima, persoana de sex masculin, a fos
obligata la savirsirea unui raport sexual, faptuitorul profitind de
imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa.
2.3 Spetsa....
Faptele lui Tanas si Ciobanu, intreprinse in potriva lui Dutca, provocindui
vatamare grava le vom califica in conformitate cu art 151, alin2,
lit d-de doua sau mai multe persoane. La fel Tanas si Ciobanu vor
fi trasi la raspundere penala pentru lasarea in primejdie a lui
Duca, care mai apoi a fost spitalizat si care in urma loviturilor si
neacordarii de ajutor a decedat, acestea vor fi calificate conform
ar 145 omor intentionat. Faptele lui Tanas si Ciobanu indreptate
spre Donos vor fi calificate in conf cu art 152 alin 2 lit h din
 interes material, deoarece acestea lau descaltat de incaltamintea
sportiva care costa in jur de 500 de lei. Contra lui Meleca , Tanas
si Ciobanu, vor fi trasi la raspundere pt amenintarea cu omor, art
155 CP al RM in concurs cu art 171 incriminat lui Tanase si art 175
incriminat lui Ciobanu, deoarece Tanas a realizat un raport sexual
impotriva lui Meleca pe cind Ciobanu a savirsit actiuni perverse
deoarece a realizat un act de penetrare orala cu Meleca, La fel
acestea 2 au amenintat cu omor pe minora Vikol care avea 9 ani
si si-au satisfacut pofta sexuala in forma perversa, la fel va fi
incriminat ar 175 CP.Nu se va schimba calificarea daca vicol si-ar
fi dat acordul, deoarece luind in consideratie virsta acesteia,
deducem ideia ca aceasta este limitata in capacitatea de
exercitiu, si nu poate constientiza acest vikiu.

Testul Nr.2
Subiectul 1 Impiedicarea exercitarii libere a dreptului electoral sau a activitatii
organelor electorale. Falsificarea rezultatelor votarii.
1.1 Definiti notiunile care desemneaza victimile si subiectii infractiunii
prevazute la art 181 si 182 CP al RM.
Victimele: 1)Electorii- titularii dreptului electoral adika al dreptului constitutional
al cetateanului de a alege de a fi ales sau de a-si exprima prin vot
atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului.
( calitate de elector o au: alegatorul, concurentul electoral)
2)Membrii organelor electorale- pot fi functionarii electorali, persoane care
activeaza sau care au activat in conditiile codului electoral in
calitate de membru a biroului electoral a sectiei de votare.
Subiectii infractiunii: este persoana fizica responsabila care la momentul
savirsirii infractiunii a atins virsta de 16 ani. Subiectul infractiunii
poate sa aiba si o calitate speciala.
1.2 Argumentati dac este posibila inchiderea lokalului sectiei de
votare in ziua exprimarii votului, astfel incit aceasta fapta
sa nu intre sub incidenta notiunii " blocarea localului
sectiei de votare" utilizate la lit a. art 181
CP al RM. Potrivit Codului Electoral, in timpul rezervat votarii se interzice a
inchide lokalul de voatre si a suspenda votarea cu exceptia
cazurilor de dezordine in masa, de calamitati naturale si de alte
circumstante neprevazute care pun in pericol pe alegatori si fac
imposibila votarea, astfel presedintele biroului electoral poate
suspenda votarea pt cel mult 2 ore timp in care va aduce lokalu
de votare in ordine sau va gasi un alt lokal. Prin urmare
accentuam ca niki un alt motiv nu poate cere inchiderea lokalului
sectiei de votare in ziua exprimarii votului. Lokalul sectiei de
votare nu poate fi izolat ca sa impiedice circulatia persoanelor
care se prezinta la vot in ziua respectiva, in afara de motivele
expres prevazut mai sus.
1.3 Argumentati daca este oportuna stabilirea in art 182 al CP a
raspunderii pentru neaducerea la cunostinta publica de
catre membrii comisiei electorale a propunerilor de
desemnare a candidatilor sau a problemelor supuse
referendumului, precum si pentru neinminarea
nejustificata a buletinului de vot persoanei inscrise in
lista electorala, ori iminarea catre un singur alegator mai
multe buletine decit cele prevazute de lege.
Ar fi oportun ca in continutul art 182 sa fie inclusa si "Neaducerea la cunostinta
publica de catre membrii electorali a propunerilor de desemnare
a candidatilor sau problemelor supuse referendumului, deoarece
se prezuma ca RM este un stat de drep in care poporul activ isi
hotaraste soarta. Alegerile sunt unul dintre cele mai importante
instrumente cu ajutorul carora cetatenii pot influenta procesul
decizional public, in aceasta ordine de idei, statul este obligat sa
garanteze dreptul fiecarui cetatean de a participa la luarea
deciziilor publice.... Cetateanul trebuie sa stie din timp, cadidatul
si trebuie sa aiba deja o parere formata cu privire la condidatul in
favoarea careia va merge votul. Iar in ceea ce priveste "
neinminarea nejustificata a buletinului de vot...." consider ca
acest lukru este deja stipulat in art 182. alin (1) Votarea unei
persoane fara a avea acest drept, fie de doua sau mai multe ori,
fie prin introducerea in urna a mai multor buletine de vot decit
are dreptul, fie prin utilizarea unui act de identitate fals sau a
unui buletin de vot fals.
Subiectul 2 Santajul
2.1 Identificati toate variantele momentului de consumare in cazul
infractiunii de santaj art 189 CP al RM.
1) Momentul consumarii incepe din momentul inaintarii cererii cu caracter
patrimonial, insotit de actiunea adiacenta indiferent daca
faptuitorul si-a atins scopul urmarit.
2) Santajul se considera consumat din momentul prejudiciului patrimonial
efectiv.
2.2 Argumentati daca infractiunea de santaj (presupunind
amenintarea cu violenta)se distinge in raport cu
infractiunea de tilharie( presupunind amenintarea cu
violenta) prin caracterul viitor al amenintarii sau prin
momentul de obtinere a bunurilor cerute.
Infractiunea de santaj se distinge in raport cu infractiunea de tilharie prin
momentul de obtinere a bunurilor cerute. In cazul santajului,
intentia faptuitorului este orientata spre obtinerea in viitor a
bunurilor cerute. Dobindirea bunurilor in cazul tilhariei are loc
simultan cu aplicarea violentei sau cu amenintarea aplicarii
violentei, fie in data dupa realizarea acestora. In cazul tilhariei
cererea faptuitorului de a i se transmite bunurile, adresate
victimei, are un caracter iminent, imedit, victima neavind o alta
alternativa decit sa se conformeze de indata acestei cereri pentru
 a nu-si pune in pericol propria persoana. In cazul infractiunii de
santaj, cererea privind transmiterea bunurilor are un caracter
viitor iar rezultatul urmarit de faptuitor se situiaza la o distanta de
timp mai indelungata fata de actiunea de constringere.
2.3 Speta.
In primul caz Bodrug, va fi tras la raspundere penala in conformitate cu art 189
CP al RM.In cel de-a; 2-le caz, se aplica art 190 Escrocheria,
deoarece Bodrug a aintrat in posesia coletului, care era adus unei
alte persoane din Irlanda, prin inselaciune. Pentru faptul ca
Bodrug ia aplikat o lovitura mortala lui Ispas, care si-a dat seama
ca acesta a mintit in legatura cu coletu sia incercat sa-l ajunga
din urma pentru al lua inapoi, Faptu lui Bodrug va fi calificata in
conformitate cu art 151 alin 4. vatamare intentionata grava a
integritatii corporale sau a sanatatii care a provocat decesul
victimei. Santaj adika art 189 alin 2 lit d va fi incriminat lui
Bodrug si in cazul cind cere 100 de mii de lei de la Avram pentru
ai intoarce copilul.

Testul nr 3
Subiectul nr 1 Omorul savarsit in stare de afect.
1.1 Identificati noua trasaturi ale caracteristicii starii de affect privita ca stare emotionala a
subiectului infractiunii prevazuta la art 146 CP

Prin stare de afect ( ca circumstanta care atenueaza raspunderea penala )

1) Care apare ca o reactive la o situatie psihotraumatizanta acuta
2) Care are o evolutie impetuoasa (la scara de secunde, minute)
3) Care limiteaza si modifica in mod considerabil cursul proceselor emotionale,
volitive si intelectuale( insa fara a le intreruope)
4) Care limiteaza si modifica in mod considerabil functia constructive-productiv a
memoriei ( insa faraa o suprima ,) , fapt ce se exprima in concetratia atentiei
asupra framanturilor cu semnificatie personala
5) Care consta in dezorganizarea (ingustarea) vremelnica a constiinteisubiectului ,
insotita de dereglarea posibilitatii de a percepe integral si adecvat- realitatea,
precum si locul sau in aceasta realitate.
6) Care se caracterizeaza prin reducerea capacitatii de alegere a variantei
socalmente admisibile a conduitei.
7) Care se distinge prin predominarea aspectelor emotive- pasionale asupra celor
continutal-rationale
8) Care este asociata de fapte impulsive de dereglari functionale ale
organelor(neuroendocrine , cardiovasculare, gastrointestinale etc. )
9) Care conduc la o extenuare postafectiva de natura psihica ( atentie apatie ) si
fizica( imoblizare)
1.2 Argumentati daca in cazul omorului savarsit in stare de affect poate fi posbila
etapele de pregatire a infractiunii , tentative de infractiune .

Intenia afectizat este incompatibil cu pregtirea de infraciune. Totoda t, nu se exclude posibilitatea

tentativei la omorul svrit n stare de afect.
 Este esenial ca intenia de a lipsi de via victima s apar n mod subit n starea de afect,
provocat de actele ilegale sau imorale ale victimei. Dac intenia de a lipsi de via victima,
survenit n mod subit n starea de afect, a fost realizat nu imediat, ci dup scurgerea unui anumit
interval de timp, dup ce starea de afect s-a consumat, nu vom mai fi n prezena omorului svrit
n stare de afect. Cu alte cuvinte, intenia de a comite omorul svrit n stare de afect, fiind o
intenie afectizat, apare i se realizeaz pe durata aflrii fptui torului n starea de afect.

1.3 Speta : Speta ii cu Soimu in urma unui conflict cu Damian au sinicti ca jitile = )
si io dat o sticla in cap si pumni si picoare in diferite reguni a le corpu cauzandui
vatare grava periculoasa pentru viata .dupa care Damian a decedat. Ia furat
ceasul si niste bani in valoare de 70 si respectiv 80 lei , dupa care din interes
material Soimu la lipsit de viata pe Arnautu. Dupa 2 zile Soimu si Vascautan lau
lipsit de de viata pe Zosiri. Dupa inca vriop 4 zile cu ajoturl unor arme de
vanatoare soimu si Gavrilita lau impuscat simultan pe Groza si Bourean , Bourean a
fost salvat datorita astentei medicale , iar goraza a murit.
1 etpisod Concurs de infractiuni :
Exista 3 cazuri :
a) Cand Soimu a avut intentia de a-i provoca vatamare intentionata grava a integritatii
corporale care au provocat decesul persoanei, apoi ia aparut intentia de al
deposeda de bunuri. Calificam conform art 151(4) si 186(1)
b) Cand in cadrul talhariei , vatamarea integritatii corporale sau a sanatii a provocat
decesul persoanei trebuie calificate 188 lit C(3) si art149
c) Cand Soimu in rezultatul lipsirii victimei de viata , a dorit sa obtina un venit material
pe calea luarii ilegala si gratutuita a bunurilor acesteia. Se va califica conform art
188 si 145 lit b al (2)
2 episod
Soimu la lipsit de viata din interees material pe Arnautu deci se va califica conform art 145(2) lit b
3 episod
Soimu cu Vascautan lau lipsit de viata pe Zosiri si va calificata conform art 145 (2) lit. i
4 episod
fapta lui Soimu si Gavrilita vor fi calificate conformart 145 (2) lit. I 27 145(2) lit i

daca soimu a savarsit infractiunea prin intermediul unui minor de 14 ani in cazul
lipsirii de viata pe arnaut atunci atunci soimu va fi atras la raspundere conform art
208 (1) iar minorul Catan conform art 21 este subiect al infractiunii si va fi trs la
raspundere pentru omor conform art 145 (2) i iar daca se doveste ca minorul a fost
constrans psihic atunci el va liberat de raspundere penala.
Lipsesc temeirile de aplicare a art 146 deoarece astfel de infractiune nu se
savarseste in stare de afect deci in consecinta calificarea celor 2 nu se va skimba.
 Subiectul 2 Pungasia
2.1 Identificati momentul de consumare a infractiunii prevazure la art 192 CP RM
Infractiunea de pungasie este o infrctiune formala, Ea se considera consumata din
momentul inceperii savarsirii actiunii de sustragere, char daca faptuitorul
nu a obtinut posibilitatea reala de a se folosi sau a dispune de bunurile
victimei la propria dorinta, sustragerea reusita a bunurilor vizate nu se ia in
consideratie la calificare , dar se ia in calcul la individualiazarea pedepsei.
Adica este suficient si comiterea tentativei de sustragere.

2.2 Argumentati care trebuie sa fie solutia de calificare in cazul in care o persoana
avind varsta de 15 ani in timpul unei calamitati face o pungasie in
proportii mari.
Deci infractorul avand varsta de 15 ani si savarsste pungasia in
proportii mari cade sub incidenta articolului 192 (3) si anume actiunile
prevazute in al 1 si 2 savarsite in proportii mari se pedepseste cu
inchisoare de la 4 la 7 ani. Se va tine cont anume de prevederile art 77 lit
(m)svrirea infraciunii profitnd de starea excepional, de calamitile naturale,
precum i de dezordini de mas. Dar aceasta se va tine cont daca anume a fost
savarsita cu intentie , si instant va putea pedala cu aceasta agravanta in limetele
pedepsei tinind cont de aceasta situatie agravanta.

2.3 Oportunitarea abrogarii art 195 si completarea art 192 cu alin (3) (4)
Suntem in prezenta unei modificari de structura a normei , si anume prin completarea unei
infractiuni cu specificul agravantei , desigur ca legiuitor are o analiza mai
ampla a situatiei si oportunitatii pentru abrogarea acestui art. 195 deci
sustinem initiativa legiuitorului pentru ca trebuia specificata anume la
fiecare art ( 186-192) ce pedeapsa se cuvine pentru fiecare infractiune
separata anume la insusirile in proportii mari si deosebit de mari .

Testul nr 4

Subiectul 1 Provocare ilegala a avortului

1.1 Determinati intelesul notiunii indicatiile medicale stabilte de Ministerul
sanatatii lit (c) art 159 CP .
Este necesar de specificat ca regula privitoare la aceasta situatie este stabilita la alin (2) art 32 din
Legea ocrotirii santatii , potrivit careia operatia de intrerupere a cursului sarcinii poate fi
efectuata pana la sfarsitul primelor 12 saptamini de la sarcina , Dar in urmatorul aliniat
a aceleasi norme este prevazuta exceptia de la aceasta regula : Modul de efectuare a
acestei operatii dupa primele 12 sapt de sarcina este stabilita de Min Sanatii . In adevar
, cand se constata o stare patologica grava care pune viata in pericol anume a femeii ,
efectuarea avortului este oportuna , chiar daca varsta sarcinii depaseste 12 sptamini ;
iar daca indicatiile ministerului lipsesc pentru intreruperea sarcinii ce depaseste 12 sapt
cele comise trebuie calificate conform art 159 CP.
 1.2 Argumentati daca sarcina survenita in urma unui viol poate fi considerata
execeptie invocata pentru a nu fi aplicata raspunderea penala in baza art 159
Cp , in ipoteza sarcinii a carei varrsta depaseste 12 sapt.
Consider ca poate fi invocata o exceptie in cazul provocarii intreruperii sarcinii survenita din viol ,
odata ce termenul de 12 saptamini a fost trecut. Oricum va fi necesara stabilirea
indicatiilor Ministerului Sanatii , si anume se va expune daca exista vriun risc care
ameninta femeia , atunci avortul se va admite fara ca sa fie calificata actiunea conform
art 159 . Consider ca are importanta modul in care a survenit sarcina deoarecea se
prezuma ca legae penala ocroteste produsul conceptiunii ajuns deja la o etapa cand
organele vitale a fatului sunt concepute, dar invocand niste circumstante de ordin social
si anume sarcina survenita din viol care este exemplifcata in anexa nr 1 aordinului Min
Sanatii nr 647 ca fiind temei pentru intreruperea sarcinii in perioada de la 12 saptamini
pana la 21 .

1.3 Evaluati implicatiile juridico-penale ale prevederii de la pet.37 al regulamentului

privind efectuarea intreruperii voluntare a cursulu sarcinii ( anexa nr 1 la ordinul
Min sanatatii nr 647 din 21.09.2010) conform careia intreruperea cursului sarcinii
este permisa fara depasirea saptamanii a 21-a de gestatie.
Deci articolul 37 a acestui regulament specifica cand poate avea loc intreruperea cursului sarcinii dupa
primele 12 sapt si pana la sfarsitul saptamanii a 21-a si se efectueaza doar la indicatiile
medicale si indicatiile sociale .
-Indicatiile medicale pentru intreruperea voluntara a cursului sarcinii dupa 12 sapt si pana la 21-
a sapt:

1 Malformaiile fetale incompatibile cu viaa/incurabile.

2 Strile n urma tratamentului chirurgical cu nlturarea unui organ vital important.
3 Maladiile sau strile patologice care pun n pericol sntatea i viaa femeii gravide.
Sunt specificate un sir de boli ( exemplu : Sifilisul Rubeola , heptatia virala , Bolile sngelui. Bolile
endocrine,) precum si stadia bolii gradul acestia si modul in care se manifesta boala
insotita de niste remarci adica informatii suplimentare a bolii . Toata aceasta anexa
presupune acele situatii cand cursul sarcinii poate avea loc dar fara depasirea a 21-a
saptamana de gestatie.
-Indicaiile sociale
pentru ntreruperea voluntar a cursului sarcinii dup 12 sptmni
i pn la sfritul sptmnii a 21-a de sarcin:
1. vrsta femeii gravide sub 18 ani i peste 40 ani;
2. sarcina survenit n urma violului, incestului sau a traficului cu fiine umane;
3. divor n timpul sarcinii;
4. decesul soului n timpul sarcinii;
5. privaiune de libertate sau de drepturi printeti a unuia sau a ambilor soi;
6. femeile gravide aflate n procesul de migraie;
7. femeile gravide cu 5 i mai muli copii;
8. femeile gravide care au n grija sa:
1) un copil mai mic de 2 ani;
2) unul sau mai muli membri ai familiei ncadrai n gradul I de invaliditate, care necesit
ngrijire, conform concluziei Consiliului de Expertiz Medical a Vitalitii;
 9. asocierea a minim 2 circumstane: lipsa domiciliului, lipsa surselor financiare de existen,
abuz de alcool sau/i droguri, acte de violen domestic, vagabondaj.

Subiectul 2 Talharia

2.1 Identificati Solutia de calificare atunci cand , in cadrul talhariei , vatamarea intentionata grava a
integritatii corporale sau a sanatii provoaca din imprudenta decesul victimei.
Daca in cadrul talhariei , vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatii
a provocat din imprudenta decesul victimei , cele savarsite trebuie
calificate conform lit C) din al (3) 188 Talharia savarsita cu vtmarea grav
a integritii corporale sau a sntii; si art 149(1) din CP Lipsirea de viata prin
imprudenta .

2.2 Argumentati de ce realizarea scopului de sustragere influenteaza sau nu asupra calificarii

talhariei.
Dupa parerea mea realizarea scopului nu influenteaza asupra calificarii talhariei , deoarece
dupa cum rezulta din art 188 CP atacul asupra vicitimei este savarsit in
scopul sustragerii. DEci o data cu savarsirea atacului , incepe realizarea
scopului de sustragere. Realizarea acestui scop nu poate avea loc decat
prin luarea ilegala s gratuita a bunurilor mobile din posesia altuia. Insa ,
pentru calificarea talhariei , nu se cere ca actiunea de luaresa fi avut loc in
intregime.Este sufficient cad oar sa inceapa executarea ei. Gradul de
executare a actiunii date conteaza la individualizarea pedepsei , nu si la
calificare faptei.
2.3 Speta : In seara de 3.10.2009 lefter a venit acasa la omul de afacere Solcanu si
ia sugerat acestuia sa plateasca taxa de protectie pentru ca altfel
va fi mai rau ..
1 episod :
Actiunile lui lefter vor fi calificate conform art 189 (2) lit e
2 episod
Lefter a comis un omor conform art 145 (2) lit b
3 episod
Actiunile lui Iurco siLefter vor fi aplicate conform art 172 (2) c daca a avut loc penetrarea
orala , iar daca nu a avut loc atunci va fi calificata conform art 173
In concurs de infractiuni va intra si 27 188(2) b , e si 27 145
se va schimba calificarea deoarece pierderea auzului deja e incadrata in art 151 (2)
(d)

Testul 5

Subiectul 1 Neacordarea de ajutor unui bolnav . lasare in primejdie.

1.1 Identificati calitatile special a victimei si subiectilor la infractiunea de
neacordare de ajutor unui bolnav si infr de lasare in priimejdie.

victima art 162 poate fi doar un bolnav-persoana care si-a pierdut capacitatea de a-si
exercita functiile,si nu e in stare sa-si realizeze in mod normal atributiile
sociale.acordarea de ajutor presupune 2 modalitati: acordare deprim ajutor medical,si
acordare de asistenta medicala. Referitor la acest aspect destingem un cerc vast de
subiecti al acestei infractiuni,si anume: nu putem considera doar lucratorul medical ca
subiect al neacordarii de ajutor unui blonav(specific doar asistentei medicale),apelam
si la alte legi al Rm ,precum: Legea ocrotirii sanatatii(enumera lucratorii medico-
sanitari si cei farmaceutici obligati de a acorda primul ajutor in caz de urgenta),legea
cu privire la politie(politia este obligate sa ia masuri urgent pentru salvarea
oamenilor),legea privind apararea impotriva incendiilor(pompierii sunt obligati sa ofere
primul ajutor sinistratilor)in general,orice persoana,conform legii ocrotirii sanatatii
,daca e de fata unui accident este obligata in limita posibilitatilor de a oferi ajutor
medical.
Conform art 163,victima poate fi persoana ce se afla intr-o stare periculoasa pentru
viata sa si este lipsita de posibilitatea de a se salva din cauza virstei fragede sau
inaintate,bolii sau a neputintei.subiectul infractiunii este pers care a atins virstade 16
ani,care a pus el insusi victim intr-o situatie periculoasa vietii+ stie despre primejdie si
are posibilitatea de a acorda ajutor victim,dar nu o face.

1.2 determinati 3 deosebiri intre infractiune 162 si 163

a) dupa categoriile de victime(reproducem ca la pct 1)

b) dupa temeiul aparitiei
in 162-neacordarea de ajutor unui bolnav,exista un raport obligational intre subiect si
victima,in care obligatia faptuitorului e opozabila unui cerc nedeterminat de
persoane,pe cind in 163-lasarea in primejdie exista un raport juridic obligational dintre
faptuitor si victima,astfel incit obligatia faptuitorului exista in raport cu persoana
concreta.
c)calitatea subiectului infractiunii
in 162- subiectul nu acorda ajutor,dar nici nu el o pune intr-o situatie periculoasa
pentru viata
in 163-subiectul e cel care o pune intr-o situatie periculoasa vietii apoi o lasa cu buna-
stiinta fara ajutor.

1.3 Speta
Subiectul 2 Furtul

2.1 Identificati opt exemple de norme special in raport cu 186 aplicate in

cazul furturilor unor bunuri avand anumite calitati special.
art 222-profanarea mormintelor
Art 290-purtarea,pastrarea,procurarea,fabricarea..comercializarea ilegala a armelor
si munitiilor,sustragerea lor
Art-295sustragerea materialelor sau a dispozitivelor radioactive ori a instalatiilor
nucleare,amenintarea de a sustrage sau cererea de a transmite aceste
material,dispositive sau instalatii.
Art 217 cu indice 4- sustragerea sau extorcarea substantelor narcotice sau psihotrope
Art360-luarea,sustragerea,tainuirea,degradarea sau distrugerea
documentelor,imprimatelor,stampilelor sau sigiliilor.
Art 185 cu indice 1 incalcarea dr de autor si a drepturilor conexe
Art 185 indice2- incalcarea dr asupra obiectelor de proprietate intelectuala
Art 185 indice 3- declaratiile intentionat false in documentele de inregistrare ce tin de
protectia proprietatii intelectuale.

2.2 Argumentati daca este correct ca , in cazul escrocheriei , bunurile sunt

transmise catre faptuitor pentru exercitarea asupra lor atributelor de
posesie , folosinta si dispozitie , in cazul furtului pentru exerctarea unor
functii cu character tehnic.

deoarce atit furtul ,cit si escrocheria sunt 2 forme ale sustragerii, si ca componente
material ele se consuma din momentul cind faptuitorul a avut posibilitatea reala de a
exercita atributele dreptului de proprietate. Intradevar la escrocherie,intentia victimei
este de a transmite posesia bunului cu toate cele 3 elemente ale dreptului de
proprietate:posesie,folosinta,dispozitia,pe cind in cazul furtului victima nu are intentia
sa transmita toate cele 3 atribute ale dreptului de proprietate.totodata sunt de accord
cu faptul ca furtul pretinde la exercitarea unor functii pur ethnice-
masurare,cintarire,deoarece aceasta ne permite sa delimitam furtul de escrocherie
atunci cind se recurge la o inselaciune,utilizata ca scop de usurare a sustragerii.

2.3 Argumentati daca este sau nu corecta recomandarea din Hot plen CSJ nr
23 cu privire la practica judiciara in procesele penale despre sustragerea
bunurilor..
nu este corecta abordarea hotarirea pplenului CSJ,deoarece in cazul dat nu putem
aplica analogia legii.daca legiuitorul nu a prevazut aceasta circumstanta agravanta la
pungasie,inseamna ca vom califica in baza alin (1) art 192.

Test Nr.6
Sub.1 : Privatiunea ilegala de libertate
1.1 Definiti notiunile desemnind valorile soc. Care reprez,ob.jur general,ob.jur
generic si principal ale infractiunii prevazute la art.166.
 Ob.jur.generic al acestei infractiuni il constituie relatiile sociale privind libertatea ,cinstea
si demnitatea persoanei.In acest context libertatea persoanei reprezinta
vocatia persoanei de a adopta o anumita conduit,in corespundere cu
propriile dorinte,necesitati si interese,conduit pe care o realizeaza in
limitele Legii si in temeiul posibiltatilor si conditiilor pe care I le ofera
societatea.
Ob.jur. principal il costituie libertatea fizica a persoanei,prin care se intelege posibilitatea
persoanei dea se misca,de a circula si de a active,dupa vointa proprie,in
limitele srabilite de normele jur.
1.2.Determinati 3 ipoteze diferite cind cele savirsite se califica potrivit art.27 si lit.f
alin 2,art.166
Consideram necesar a mentiona urmatoarele trei ipoteze in care cele savirsite se vor
califica ca tentativa la privatiune ilegala de libertate cu aplicarea armei sau
a altor obiecte in calitate de arma: a)faptuitorului nu-I reuseste aplicarea
armei sau a altor obiecte folosite in calitate de arme ,din cauza defectiunii
de arma sau de munitii b)faptuitorul ,dorind sa savirseasca privatiunea
ilegala de libertate, este surprins de o alta persoana,la observarea careia
se sperie si nu-i reuseste aplicarea armei c)la somatia organelor de politie
a intererupt savirsirea privatinii cu aplicarea armei.
Subiectul 2:Notiunea si semnele sustragerii
2.1.Relatati despre semnele secundare ale laturii subiective ale sustragerii
Deoarece intentia directa si scopul de cupiditate ale laturii subiective reprezinta semnele
costitutive ale infractunii de sustragere ,in calitate de semn secundare ale
laturii subiective vom examina motivul de cupiditate.Motivul de cupiditate
consta in nazuinta faptuitorului dea obtine,de pe urma celor sustrase,venit
material pentru sine sau p-u apropiatii sai,fie p-u ceilalti participant la
infractiune,sau mai scurt,p-u o pers.care a cordat ,direct sau indirect,o
asistenta materiala faptuitorului sau care,in previziunea faptuitorului,ii va
acorda o astfel de asistenta in viitor. Totusi fapta va intruni toate semnele
constitutive ale sustragerii,fara afi savirsita din motiv de cupiditate.Astfel e
cazul cind faptuitorul ia bunurile de la victim p-u a le trce in folosul unor
terte persoane,fara ase innavuti personal sau fara a spera la o innavutire
pe viitor(transfera banii unei casei de copii,pastrind anonimatul).Deci
motivul de cupiditate este unul secundar ,itrucit nu conteaza cine anume
va obtine venitul material,dar faptul ca victim este lipsita de bunurile sale.
2.3 Argumentati oportunitatea trecerii tilhariei si pungasiei din categoria
infractiunilor material in categoria infr-r formale .
Consideram oportuna trecerea in categoria infractiunilor formaledin urmatoarele
cosiderente :in cazul pungasiei,care consta in actiunea in scopul
sustragerii bunurilor altor din buzunare ,genti sau alte obiecte prezente la
persoana este sufficient inceperea savirsirii sustragerii pentru ane afla in
prezenta pungasiei ,fapt consumat.E de ajuns deposedarea,nu e necesara
si imposedarea.In acest context lipsa unor cai extrapenale eficiente de
reducere a frecventei fenomenului cersetoriei vagabondajului,contrubuie
la proliferarea pungasiilor.Legiutorul a adoptat aceasta costuctie specifica
a pungasiei,costructie p-u existenta careia nu sunt necesare toate
conditiile cerute p-u o infractiune materiala pentru a raspunde obiectivului
de contracarare si prevenire a pungasiei.Deasemenea in cazul
 tihariei.constituind una dintre cele mai periculoase infractiuni savirsita prin
sustragere,intrucit agresarea comporta un real pericol p-u viata sau
sanatatea acesteia legiuitorul a incriminat respective infractiune fara aface
posibila etapa de tentativa.

TESTUL NR. 7
Subiectul 1 RAPIREA UNEI PERSOANE
1.1 Identificati cite 3 exemple pt fiecare din cele 3 tipuri de arme- dup criteriul
constructiv i funcional -specificate in legea nr 110 din 18.05.1994 cu
privire la arme,luind in consideratie ca,in conformitate cu lit.g)alin.2
art.164 CP RM,se stabileste raspunderea pt rapirea unei persoane
,savirsita cu aplicarea armei
Dup criteriul constructiv i funcional armele individuale se divizeaz n
urmtoarele tipuri:
a) arme de infanterie:
- de foc;
- cu tuburi cu gaze (pneumatice);
- mecanice;
b) arme albe:
- cu lam;
- percutante;
- balistice;
c) arme de autoaprare:
- cu gaze toxice neutralizante;
- cu aerozol;
- cu cartue cu gaze;
- pulverizatori mecanici;
- electrocutante.
1.2Argumentati care trebuie sa fie solutia de calificare daca,din
cauze independente de vointa faptuitorilor,intentia de rapire de catre
un grup criminal organizat a doua sau mai multor persoane s-a
realizar partial,astfel incit s-a reusit rapirea numai a unei singure
victime din cele 2 vizate
In acest caz este vorba despre o tentativa la savirsirea infractiunii de
rapire a unei persoane,deoarece din motive independente de vointa
faptuitorului intentia de rapire s-a savirsit partial,adica nu s-a ajuns la
rezultatul asteptat.
1.3Argumentati daca a fost sau nu oportuna excluderea
circumstantei agravante
repetat(care a fost prevazuta la lit.a alin.2 art.164 CP RM)
excludere operata prin legea nr.277 din 18.12.2008
Pornim de la ideea ca excluderea circumstantei agravante repetata
prevazuta la lit.a)alin.2 a fost oportuna deoarece nu ar trebui sa se ajunga
 la o rapire repetata,infractorul fiind depistat si tras la raspunde conform
legii dupa ce a savirsit prima rapire.Aceasta infractiune contra libertatii
pers.prezinta un pericol social,deoarece nu exista acordul persoanei,este
lipsita de putinta de a se manifesta .In plus orice rapire a unei persoane
presupune aplicarea violentei fata de victima.

SUBIECTUL 2 DETERMINAREA LA SINUCIDERE

2.1 Definiti notiunile care desemneaza metodele de savirsire a infractiunii specificate
la art.150CP M
Ca metode de determinare la sinucidere apar :
Persecutarea- adica o activitate de durata care presupune urmarirea victimei
cu perseverenta in toate actiunile sale.EX:cind i se fac observatii
necontenite,este criticata neintemeiat.
Clevetire- este vorba despre calomnie,adica raspindirea cu buna stiinta a unor
informatii mincinoase ce defaimeaza victima.
Jignire- insulta adica o injosire intentionata a onoarei si demnitatii victimei prin
actiune,verbal sau in scris.
Injosirea sistematica a demnitatii victimei- putem mentiona hartuirea la serviciu
,refuzul injositor si brutal de a incheia casatoria,manifestarea unui
comportament ofensator fata de victima.
2.2.ARGUMENTATI daca o persoana iresponsabila sau un minor poate fi victima
infractiunii de determinare la sinucidere
Prin determinare la sinucidere se intelege aducerea victimei in situatia de a lua hotarirea
de a se sinucide ,fie cind I se insufla ideea de sinucidere atunci cind
victima nu se gindise la aceasta posibilitate sau cind victima este convinsa-
adica avea indoieli la luarea unei astfel de hotariri.Determinarea poate fi
realizata atit verbal cit si in scris,cind se atesta o fata nedevarata- fie o
boala incurabila a victimei fie decesul unei persoane apropiate.De aici
mentionam ca poate fi victima a infractiunii de determinare la sinucidere o
persoana iresponsabila-atucni cind I se spune ca nu se va trata
niciodata,ca nimeni nu o va iubi la fel-atunci cind perseuti intr-una
persoana.In cazul in care victima are o virsta frageda si nu poate intelege
la ce este indemnata sa savirseasca precum si in cazul in care victima nu
poate sa-si dea seama de fapta sa,deoarece este iresponsabila o vom
califica drept omor intentionat art 145 in acest caz ea actineaza mecanic
fiind dirijat de faptuitor.In legatura cu determinarea la sinucidere sau la
tentativa de sinucidere a unui minor,se impune o precizare:legiuitorul nu
invoca cerinta cunoasterii cu buna stiinta de catre faptuitor a calitatii de
minor,de aceea raspunderea penala trebuie aplicata nu doar in cazul in
care faptuitorul cunoaste cu certitudine calitatea de minor a victimei ,dar si
in cazul cind faptuitorul o admite.
2.3speta
Consimtamintul exprimat de catre victima de ai fi cauzata vatamarea grava a integritatii
corporale sau a sanatatii nu elibereaza faptuitorul de raspundere penala.
Deci,Sidorenco va fi tras la raspundere penala pt neacordarea ajutorului +lasarea in
primesjdie art.163 alin.2 lit b)care a condus la decesul victimei.
In cazul in care Sidorenco va fi cel care rastoarna suportul de sub picioarele lui Galaicu el
va raspunde pentru infractiunea de omor art.145.

TESTUL NR.8
SUBIECTUL 1 VIOLUL
1.1 Relatati despre impactul pe care incapacitatea sexuala a faptuitorului il poate
avea asupra calificarii faptei in baza art.171 CP RM
Va exista tentativa la infractiunea prevazuta la art.171 CP RM in toate cazurile in care
exista un inceput de executare sau daca sa realizat in intregime actiunea
de constringere,dar nu a inceput raportul sexual din cauze independente
de vointa faptuitorului- victima sa opus sau au intervenit terte persoane,sau
faptuitorul se teme sa nu fie surprins de cineva din cauza strigatelor de
ajutor ale victimei.Deasemenea va exista tentativa daca faptuitorul nu a
putut realiza raportul sexual din cauze pshihofiziologice de moment de
exemplu din imposibilitatea de a introduce membrul viril lipsit de erectie
sau din cauza reactiei de vaginism.Pentru a fo autor al infractiunii de
viol,barbatul trebuie sa fie inzestrat cu aptitudinea fiziologica de a realiza
un raport sexual,adica sa aiba capacitatea de coabitare si capacitatea de
procreare.Renuntarea de bunavoie la savirsirea inf de viol urmeaza sa fie
examinata ca circumstanta care exclude raspunderea penala,va raspunde
doar pt fapta prejudiciabila,dar nu se considera renuntare de bunavoie la
savirsiorea violului refuzul de a continua actiunea prejudiciabila care este
determinat de cauze independente de vointa faptuitorului.
1.2Argumentati care este solutia de calificare in cazul in care raportul sexual este
savirsit de catre parintele adoptiv al victimei,impreuna cu o persoana
in virsta de 13ani, profitindu-se de imposibilitatea victimei de a se
apara
O asemenea fapta releva un pericol comparativ mai mare in raport cu violul prevazut in
art.171 deoarece victima crezind in afectiunea presupusa a faptuitorului ne
este avizata despre intentiile acestuia si nu ia masuri de aparare.Deci
merge vorba despre calificarea infractiunii de viol art.171 CP la agravanta
contra unui membru de familie lit.b 2 alin (2) art 171,persoana in virtsa de
13 ani nu va fi trasa la raspundere penala dentru ca nu are virsta .
1.3Argumentati daca este sau nu corecta urmatoarea formulare din Hotarirea
Plenului CSJ din 7 .11.2005 Despre practica judiciara in cauzele din
categoria infractiunilor privind viata sexuala:Daca in timpul
violului..victimei i-a fost cauzata vatamarea intentinata grava a
integritatii corporale sau a sanatatii,cele savirsite urmeaza a fi
calificate prin concurs de infractiuni,in baza art.151 si 171 CP RM
Hotarirea Plenului CSJ din 7 .11.2005 face o diferenta intre infractiunea de viol si
vatamarea intentionata grava a integritatii corporale cauzata in timpul
violului,legea penala in vigoare nu ofera insa nici o posibilitate ca raportul
sexual realizat datorita si in legatura cu cauzarea vatamarii intentionate
grave a integritatii corporale sau a sanatatii sa fie calificat fara ca pericolul
 sacial al celor comise sa fie subevaluat .De accea avem o alternativa care
este favorabila faptuitorului:se aplica doar art.171 CP RM fara invocarea
art.151 CP RM.La fel in cazul in care faptuitorul aplica aplica
constringerea fizica care si duce la vatamarea intentionata grava a
integritatii corporale sau a sanatatii astfel incit sa devina posibila
realizarea raportului sexual.Aceasta insa nu va fi reflectat in cazul calificarii
prin concurs, conform art.171 si 151 CP RM .Din aceasta calificare reiese
ca faptuitorul va fi tras de 2 ori la raspundere penala pentru aceeasi
constringere fizica,adica va fi supraevaluat pericolul social al celor
savirsite.Agravanta cauzarea vatamarii intentionate grave a integritatii
corporale sau a sanatatii va fi prevazuta la alin.(3) art.171 CP soldat cu
alte urmari grave.

SUBIECTUL 2 ESCROCHERIA
2.1 Relatati despre cele doua modalitati de inselaciune pasiva,care pot fi atestate in
cazul infractiunii de escrocherie (art.190 CP RM)
Cele 2 modalitati de inselaciune pasiva:
a) trecerea cu buna stiinta sub tacere a circumstantelor ,a caror necunoastere a
determinat eroarea victimei privind legalitatea transmiterii bunurilor catre faptuitor
b) exploatarea constienta a erorii victimei ,in rezultatul careia faptuitorul a primit
bunurile de la victima aflata in eroare.
In cea dea 2 modalitate victima a fost indusa in eroare de o terta persoana iar faptuitorul a profitat de
aceasta ocazie pt a primi bunurile de la victima,iar in prima modalitate faptuitorul indce
in eroare victima fara concursul unei terte persoane.
2.2 Argumentati daca in art.190 CP RM prin dobindire ilicita se intelege sustragere
In art.190 CP RM notiunea dobindirea ilicitaare sensul autentic de sustragere.Nu exista nici un
temei de a afirma ca escrocheria nu este o infractiune savirsita prin sustragere.

2.3 speta
1 episod-03.10.2010 art.188 alin.2 lit.d) Tilharia infractiune formala dar complexa.
Reiesind din aceasta ca Lacusta sa angajat ilegal si a aprimit salariu de medic sef calificarea facuta de
organul de urmarire penala este corecta.Se va schimba calificarea deoarece daca
Lacusta ar fi prezentat disploma de doctor in stiinte medicale false denota faptul ca
acesta reprezenta un pericol deosebit de grav pt viata si sanatatea persoanei.Cele
savirsite se vor califica conform art.190 alin.2 lit.d) CP RM in concurs cu art.188 alin 2
lit.d).

TEST nr. 9

Subiectul 1 Raport sexual cu o persoana care nu a implinit

virsta de 16 ani
1 Identificati cele 5 caracteristici care rezulta in urma interpretarii notiunii
orice alte acte de penetrare vaginala sau anala, utilizate in art. 174 CP
RM

Cele 5 catracteristici sunt:

- nu se refera la raportul sexual
- nu se identifica, ci doar se intersecteaza cu sintagmele satisfacerea
poftei sexuale in forme perverse si actiuni cu caracter sexual, precum
si cu termenul homosexualitate
- nu se poate concretiza in penetrare bucala
- presupune o penetrare cu conotatii sexuale
- se concretizeaza doar in penetrarea vaginala sau anala

2 Argumentati care trebuie sa fie solutia de calificare in cazul raportului

sexual savirsit de catre 2 persoane avind virsta de 15 ani asupra unei
persoane care are virsta de 12 ani, cu consimtamintul acesteia daca toate
cele 3 persoane sunt in stare de ebrietate?

In cazul dat cele 2 persoane de 15 ani care au savirsit raportul sexual nu vor fi
trase la raspundere penala intrucit nu sint subiecti ai infractiunii
de la art.174. Starea de ebriatate nu prezinta importanta in
cazul respectiv. Pentru a deveni subiect in cazul art. 174 este
necesar ca persoana sa aiba la momentul savirsirii infractiunii
virsta de 16 ani cel putin.

3 Argumentati daca a suferit sau nu schimbari sfera de aplicare a art. 174

CP RM, ca urmare a amendamentelor operate in textul legii penale prin
Legea nr. 167 din 09.07.2010

Consider ca amendamentele operate in textul legii penale prin legea nr. 167
nu au provocat schimbari sferei de aplicare a art. 174.
Cunoastem ca prin legea respectiva s-au adus modificari si
completari pentru urmatoarele articole: 90, 133, 171, 172, 173,
201(prim). Respectiv art.171, 172 si 173 fac parte din categoria
de infractiuni privind viata sexuala din care face perte si art. 174.
Analizind modificarile articolelor respective am constatat ca
latura obiectiva a art.174 nu a fost atinsa, ea raminind distincat
fata de mofificari, respectiv neexistind nici o legatura de
interdependeta intre articolele modificate si art. 174.
Subiectul 2 Omorul intentionat
2.1 Identificati momentul in care trebuie sa se formeze intentia de lipsire de
viata a celei de-a doua victime in contextul infractiunii prevazute
la lit g) alin 2 art.145 CP RM.

Momentul aparitiei intentiei de lipsire de viata a celei de-a doua victima in

contextul prevazut la alin. 2 lit g) art. 145 CP RM trebuie sa fie
acelasi ca si in cazul aparitiei intentiei pentru prima victima. Deci
faptuitorului trebuie sa-i apara intentia de lipsire de viata a
ambelor persoane ininte de a comite crima, chiar daca a doua
persoana este omorita dupa trecerea unui interval de timp. In
cazul in care intentia de lispsire de viata pt a doua persoana
apare dupa omorul primei persoane sintem in prezenta unui
concurs de infractuini al art.145 alin 1. asta datorita faptului ca
sintem in prezenta unei noi intentii, diferite de prima. Cunoastem
foarte bine ca fapta se califica dupa intentie.

2.2 Argumentati daca militarul, aflat in situatia de persoana internata, poate fi

victima omorului savirsit asupra unui militar, in timpul sau in
legatura cu indeplinirea de catre acesta a obligatiilor de serviciu
(lit h) alin 2 art. 145 CP RM

Consider ca in cazul respectiv militarul nu va fi victima in cadrul acestui aliniat

deoarece el nu este omorit in timpul sau in legatura cu
indeplinirea de catre acesta a obligatiilor de munca. Aflindu-se
internat miltarul nu-si exercita atributiile de serviciu si nici nu se
afla la locul de munca sau intr-o misiune oarecare. Cu atit mai
mult contractul este suspendat in timpul internarii acestuia,
respectiv nici nu poate fi vorba despre o incadrare juridica a
faptei conform alin 2 lit h.

2.3 La 01.03.2009 Marcu, Velicu si Dragomir..

Concurs de infractiuni:
01.03.2009: Marcu, Dragomir, Velicu- art.188 alin.2 lit b, c
Marcu si Velicu-art. 152 alin.2 lit e
08.03.2009: Velicu- art.187 alin.1
Marcu si Velicu- art. 188 alin 2 lit b, c, d, e, si art.145 alin 1
 Test nr 10
Subiectul I: Incalcarea regulilor de protectie a muncii
1.2 Argumentati daca este posibil ca o persoana din afara unitatii an care s-a produs
accidental de munca; sa raspunda an baza art. 183 CP.
O persoana din afara unitatii an care s-a produs accidental de munca, poate sa
raspunda an baza art. 183 CP an cazul an care angajatorul a recurs la
servicii externe de protecie i prevenire a securitatii an munca. Angajatorul
este obligat sa recurga la un asemenea serviciu an cazul an care resursele
unitii respective nu snt suficiente pentru organizarea activitilor de
protecie i prevenire din lipsa personalului specializat.

1.3 Argumentati daca a fost oportuna reducerea cercului de victime

Despre reducerea studentilor si elevilor care fac practica de productie si militarilor
antrenati sa munceasca la antreprinderi din randurile victimelor
accidentelor de munca cred ca a fost inoportuna deoarece an practica
asemenea categorii de personae pot fi victime a accidentelor de munca si
trebuie protejate an mod egal ca si angajatii de rand. Iar persoanele care
asi ispasesc pedeapsa, nu au fost excluse din randurile victimelor,
dispozitiile legii securitatii si sanatatii an munca se aplica si asupra lor.
Necesitatea excluderii executantilor unor alte tipuri de activitate, organizate
an interesul societetii si a statului este oportuna deoarece numeste un
numar vag de persoane. Astfel an legea securitatii si sanatatii an munca
sunt introduse noi categorii de persoane ca voluntarii, somerii care se
pregatesc profesional, reprezentantii lucratoriloretc.

Subiectl II: Omorul intentionat

2.1 Identificati 5 categorii de victime ale infractiunii, prevazute la lit. f) al. (2) art. 145
CP RM, an cazul an care victima nu este nici persoana rapita, nici
ostatic.
Victima a infractiunii prevazute la lit. f) al. (2) art. 145 CP RM an cazul an care ea nu
este nici persoana rapita, nici ostatic poate fi: persoana care ampiedica
savarsirea rapirii sau luarii an calitate de ostatic a unei alte persoane;
persoana care ancearca sa elibereze acea alta persoana; o persoana
prezenta din antamplare la locul rapirii sau luarii an calitate de ostatic a
altei personane; colaboratorul din cadrul unor servicii speciale care ia parte
la actiunea de eliberare a persoanelor rapite sau luate ostatici; persoana
din garda de corp a rapitului sau ostaticului.
2.2 Argumentati daca prevederea de la lit. f) alin. (2) art. 145 CP RM este sau nu
aplicabila an cazul omorului savarsit cu rapirea minorului de catre
rudele apropiate.
Prevederea de la lit. f) alin. (2) art. 145 CP RM nu este aplicabila an cazul omorului
savarsit cu rapirea minorului de catre rudele apropiate deoarece aceasta
ipoteza nu mai este un caz particular al faptei de rapire a unei persoane.
Rapirea minorului de catre rudele apropiate, ca si rapirea unei persoane,
sunt infractiuni distincte. Aceasta concluzie apare reesind din norma care
interzice interpretarea extensiva si defavorabila a legii penale. An acest
caz, raspunderea urmeaza a fi aplicata an baza art. 145 si 164 CP RM.
 2.3 Actionand ampreuna cu alte personae in lunile iunie-august 2003 urmarind
scopul de folosire a victimei an
Actiunile lui Botan fata de Litu vor fi calificate conform art. 206 alin. (1) lit. a). Actiunile lui
Botan fata de Rotaru vor fi calificate conform art. 187 alin. (2) lit. e).
Actiunile lui Botan si Gutu fata de Gorbatiuc vor fi calificate conform art.
186 alin. (4) . Actiunile lui Botan si Gutu fata de Culava se vor califica
conform art. 186 alin (5) an concurs cu art. 145 alin (2) lit. k). Daca Litu ar fi
avut varsta de 18 ani atunci faptele lui Botan vor fi calificate conform art.
165 alin. (1) lit. c) deoarece victima numai este minora.

TEST nr.11

Subiectul 1 Vatamarea intentionata grava a integritatii corporale

sau a sanatatii
1.1 Relatati despre cele 3 aspecte puse la baza estimarii gravitatii vatamarii
integritatii corporale sau a sanatatii

Distingem urmatoarele 3 aspecte:

- aspectul medical: anatomic (caracterul vatamarii integritatii corporale
sau a sanatatii; pericolul vatamrii pentru viata) si clinic (durata dereglarii
sanatatii; pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori
incetarea functionarii acestuia; boala psihica; intreruperea sarcinii)
- aspectul social-economic (gradul de pierdere a capacitatii de munca)
- aspectul estetic (desfigurarea iremediabila a fetei si/sau a regiunilor
adiacente)

1.2 Argumentati daca relatiile sociale cu privire la viata persoanei formeaza sau nu
obiectul juridic secundar in cazul vatamarii intentionate grave a integritatii
corporale sau a sanatatii, care este periculoasa pentru viata

Consider ca relatiile sociale cu privire la viata persoanei nu formeaza obiectul juridic

secundar in cazul vatamarii intentionate grave a integritatii corporale sau a
sanatatii, deoarece chiar reiesind din art. 151 alin.1 constatam ca
infractiunea respectiva este una simpla si nu complexa. Pentru a-mi
sustine ideea mentionez ca relatiile cu privire la viata sociala reprezinta
niste valori ce ar putea fi atinse ca urmare a unui exces de savirsire a
laturii obiective al art. 151, astfel pentru atingerea acestor valori fiind
aplicata agravanta de la alin.4 art.151. Respectiv relatiile sociale cu privire
la viata persoanei sint aparate de agravanta de la alin 4 art 151, deci nu
 poate mege vorba de obiect juridic secundar. Atingerea a doua obiecte
juridice intr-o singura infractiune ar prespune si comiterea a doua actiuni si
anume actiunea principala si actiunea adiacenta. In cazul laturii obiective
de la art.151 avem o singura actiune, sau un sistem de actiuni de acelasi
fel.

1.3 Argumentati daca este oportuna sau nu prezenta sintagmei integritatii corporale in
denumirea si dispozitia art.151 CP RM.
Consider ca sintagma respectiva este oportuna in denumirea si dispozitia art.151 CP
RM. In primul rind sfera celor doua notiuni: sanatatea persoanei si
integritatea coporala a persoanei nu se intersecteaza, deci conchidem ca
au un sens diferit si nu am putea include astfel integritatea in sanatate.
Acestea doua reprezinta prejudicii diferite persoanei, in anumite cazuri insa
una din ele poate sa determine pe cealalta. Astfel este atinsa integritatea
corporal atunci cind o parte din corp este extrasa, spre exemplu: scoaterea
unui ochi, taierea unui degete, ureche, etc. respectiv sanatatea persoanei
ar putea sa nu fie prejudiciata, spre exemplu faptuitorul i-a taiat victimei un
deget de la picior care nu i-a afectat acestuia sanatatea si nici capacitatea
de munca, totusi fapta respectiva ar trebui sa fie incriminata de legea
penala. Daca sintagma :integritatea corporala nu ar fi inclusa in dispozitia
normei atunic nu am putea atraga la raspundere faptuitorul, de aici si
conchidem importamata si necesitatea prezentei sintagmei respective in
norma.

Subiectul 2 Incestul
2.1 Identificati toate ipotezele cind un membru de familie poate fi victima a infractiunii
prevazute la art.201 CP RM.

Ipotezele sint urmatoarele:

- minorul avind virsta de pina la 16 ani
- persoana iresponsabila
- persoana aflata in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima
vointa
- persoana constrinsa (fizic, psihic, sau pe alta cale), amenintata,
sanatajata, ori de a carei dependenta de orice natura se profita.

2.2 Argumentati daca este aplicabila raspunderea penala in cazul raportului sexual
realizat de catre parintele vitreg si copilul vitreg
Reiesind din relatiile sociale care formeaza obiectul juridic special al infractiunii de incest
concluzionez ca raportul sexual realizat de catre parintelevitreg si copilul
vitreg este aplicabil raspunderii penale. Obiectul juridic al infractiunii de
incest il formeaza relatiile sociale cu privire la stabilitatea familiei,
intemeiata pe moralitate si demnitate sub aspectul conduitei sexuale in
relatiile dintre memvrii ei. Deci nu este obligatoriu ca subiectii sa fie rude
de singe.

2.3 La 12.06.2009, la marginea padurii din satul Stejareni

Movileanu: 171 alin.2 lit. b, c
145 alin 2 lit e, i
Mancas: art.171 alin.2 lit b, c
Nu se va modifica calificarea.

Test nr 12
Subiectul I: Violarea de domiciliu
1.2 Determinati limitarile dreptului persoanei la domiciliul sau in conformitate cu art.
8 al Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si
libertatilor fundamentale.
Conventia europeana ne vorbeste doar despre inadmisibilitatea amestecului unei
autoritati publice an exercitarea dreptului la respectarea vietii private si de
familie,dreptul la domiciliu. Astfel interpretand acest articol, amestecul unei
persoane fizice poate fi admisa. An acest sens codul penal a oferit anumite
garantii si mijloace de asigurare a acestor drepturi.
1.2 Argumentati daca este posibil ca infractiunea de violare a domiciliului sa aiba la
baza interesul material sau sa urmareasca scopul de cupiditate.

Violarea de domiciliu poate avea la baz un interes material numai atunci

cnd subiectul svrete aceast infraciune la comand, n
vederea primirii unei remuneraii materiale. n alte cazuri, este
de neconceput ca interesul material s fie motivul care l
ghideaz pe fptuitor la svrirea acestei infraciuni. De aceea,
dac motivul const n interes material (cu
excepia cazului de obinere a remuneraiei materiale), presupunnd c
fptuitorul intenioneaz s-i atribuie ilegal toate sau unele
prerogative ale proprietarului bunului imobil aferent unui
domiciliu, aplicabil va fi nu art.179 CP RM, ci art.193 Tulburarea
de posesie din Codul penal.
Cu certitudine, scopul de cupiditate nu poate fi urmrit de subiectul infraciunii
de violare de domiciliu. Cel mai probabil, acest punct de vedere
vizeaz sustragerea svrit cu ptrundere n locuin, care
 absoarbe fapta de violare de domiciliu. Oricum, chiar i n
aceast situaie, fapta absorbant (sustragerea svrit cu
ptrundere n locuin), i nu fapta absorbit (violarea de
domiciliu), este cea prin care se urmrete scopul de
sustragere.
1.3 Speta : La 04.02.2010 in padurea de langa iazul din partea de sud- est a
orasului Cainari , fiind in stare de ebrietate Gradinaru

1 episod : Actiunile lui Gradinaru se incadreaza in art 174(1) si 211 (2) c

concurs de infractiuni
2 episod : 171 (2) e
3 episod : 179(2)
4 episod 193
NU se va skimba calificarea daca dup ace a intrat in casa a aplicat violenta.
Daca va aparea intentia de a folosi temporar remorca atunc va fi concurs de
infractiuni intre 193 si 287 (1)

Subiectul nr. 2 Traficul de fiinte umane

2.1 Definiti notiunile conditiile similare sclaviei si amenintarea cu aplicarea

violentei psihice nepericuloase pentru viata si sanatatea
persoanei specificate in dispozitia de la art. 165 CP RM.

Conditiile similare sclaviei sint acele imprejurari sau situatii nefaste in care
este pusa victima pentru a efectua activitatile care ii sint cerute
prin contringere de catre faptuitor. Cu alte cuvinte mentionez ca
aceste conditii fac parte din latura obiectiva a infractiunii si
reprezinta un nivel de trai sub minumul existentei.
Amenintarea cu aplicarea violentei psihice nepericuloase pentru viata si
sanatatea persoanei reprezinta acea forma a violentei psihice,
care presupune efectuarea de catre faptuitor a unui act de
natura sa inspire victimei temere, care o pune in situatia de a nu
mai avea resursele psihice necesare pentru a rezista
constringerii.

2.2 Argumentati care este rolul juridic al tuturor persoanelor la care se

refera prevederea de la lit.c alin.(1) art.165 CP RM: dare
sau primire a unor plati sau beneficii pentru a obtine
 consimtamintul unei persoane care detine controlul asupra
altei persoane.

Avem 2 cazuri:
-atunci cind avem 3 subiecti si anume: organizatorul sau instigatorul, autorul
si complicele infractiunii: Astfel ca participanti la infractiune
figureaza: 1) autorul infractiunii, care primeste platile sau
beneficiile de la organizatorul sau instigatorul infractiunii, si care
da ulterior o parte din acestea complicelui la infractiune, si
anume persoanei care detine controlul asupra victimei; 2)
organizatorul sau instigatorul infractiunii, care da autorului plati
sau beneficii; 3) complicele la infractiune, care primeste plati
sau beneficii de la autorul infractiunii.
-atunci cind figureaza 2 participanti: 1) autorul infractiunii, care da complicelui
plati sau beneficii; 2) complicele la infractiune, care primeste
plati sau beneficii de la autorul infractiunii.

2.3 Argumentati daca este sau nu corecta formularea din Hotarirea

plenului Curtii Supreme de Justitie nr 37 din 22.11.2004 Cu
privire la practica aplicarii legislatiei in cauzele despre
traficul de fiinte umane si traficul de copii, conform careia
prin violenta periculoasa pentru viata si sanatatea fizica
sau psihica a persoanei se intelege vatamarea intentionata
grava ori medie, prevazute la art. 151, 152 CP RM.

Consider ca este corecta formularea intrucit violenta periculoasa determina o

vatamare grava sau medie a sanatatii si integritatii corporale.
Respectiv este oportuna o astfel de formulare, aici fiind
modificate doare termenii si anume violenta periculoasa si
vatamare grava sau medie care au practic acelasi sens.

Testul nr.13
Subictul 1 Incalcareintentionata a legislatieiprivindaccesul la informatie
1.1 Definitinotiunile care desemneazacalitateaspeciala a
subiectuluiinfractiuniiprevazute la art. 180
Subiectultrebuiesa-I apartina o dublacalitatespeciala:
1-persoana cu finctie de raspundere
2-persoana care estefurnizator de informatiisaureprezinta un furnizor de informatii
1-Prin persoan cu funcie de rspundere se nelegepersoanacreia, ntr-o
ntreprindere, instituie, organizaie de stat sau a
 administraieipublice locale orintr-o subdiviziune a lor, i se
acord, permanent sauprovizoriu, prinstipularealegii, prinnumire,
alegeresaunvirtuteauneinsrcinri,
anumitedrepturiiobligaiinvedereaexercitriifunciilorautoritiip
ublicesau a aciunilor administrative de
dispoziieoriorganizatorico-economice.
2-persoana care estefurnizor de in formatiisauprezinta u furnizor
de informative,furnizorii de
informatiisuntposesoriiinformatiiloroficialeobligatisa le
furnizezesolicitantilor in conditiilelegiiadica:
Autoritatilepublice locale, institutiilepublice central si locale,
persoanelefizicesijuridice care in bazalegiisau a contractului cu
autoritateapublicasauinstitutiapublicasuntabilitate cu
gestionareaunorserviciipublicesiculeg,selecteaza,poseda,pastreaz
a,dispun de informatiioficiale.
1.2 Argumentatidacainformatiile care constituieun secret medical pot
sareprezinteobiectulimaterial al art.180
Informatiile care constituie un secret medical nu pot saprezinteobiect immaterial al
infractiuniiprevazute in art.180 CP RM,deoareceaceasta nu este o
informative de interespublic.Adikadoarinformatiilecetsin de interesul public
pot fi clificate conform art 180 Cp. Daca se incalcadreptul de acces la
informatii care nu sunt de interes public atunciaplicam art 71 al
CoduluiContraventional Incalcarealegislatieiprivindaccesul de informatiesi
cu privire la petitionare
De exempluaplicam art 71 Cod Contraventional stipulate maisus in
cazulincalcariidreptului la informatie a pacientuluisi a rudelor sale care
solicitainformatiidesprestareasanatatiiacestuia
1.3 Argumentatioportunitateasubstituiriicuvintelor daune in
proportiiconsiderabiledrepturilorsiintereselorocrotite de lege ale
persoanei printr-o altasintagmape care o recomandati.
Ar fi oportun de susbstituitcuvintele daune in
proportiiconsiderabiledrepturilorsiintereselorocrotite de lege ale persoanei
prin cauzareaprejudiciuluipersoanei astfelaici se
subintelegeaceleprejudiciisi morale sifizicesi nu artrebuie de
maiadaugatocrotite de
legedeoareceoricumlegeapenalaaparadrepturilesiintereselepersoanei.Astfe
lprejudiciuconstituiedistrugerea,sustragereaoridegradareaunorbunuri,vata
mareasanatatiisauintegritatiicorporale,lezareaonoarei,reputatie care se
subintelegprin cv drepturilesiintereseleocrotite de lege.

Subiectul2 Omorulintentionat
2.1 Identificati citedouaactiuniptactiuneafizico-
mecanica,psihica,fisica,chimica,mecanica in contextual art. 145
Caracterfizico-mecanic: taire, injunghiere,inecare,impuscare
Chimic: otravire, supradoza de narcotice
Biologice: inocularea de agntipatogeni,transfuzia de singe incompatibila
Psihice: hipnoza,socuri
2.2 Argumentatidacacel care cumparaorganelesautesuturilevictimeipoate fi
consideratcomplice la infractiuneaprev art. 145 (2) lit.n)
Conform art. 42 (5)CPcomplice se considerapersoana care a contribuit la
savirsireainfractiuniiprinsfaturi, indicatii, prestarea de informatii, acordarea
de mijloacesauinstrumenteoriinlaturarea de obstacole, precumsipersoana
care a promisdinainte c ail vafavorizapeinfractor,
vatainuimijloacelesauintrumenteleinfractiunii,
urmeleacesteiasauobiecteledobinditepecalea criminal oripersoana care a
promisdin timpcavaprocurasauvavindeatareobiect.
Deciprinprismadefinitiementionate se denotafaptulcapersoana care
cumparaorganelesautesuturile,
cunoastedespreilegalitateaacestuifapt,cunoastesifavorizeazacomercializar
eapartilorcorpuluiuman,tratindomulcape un bun. Plus la
astadacafavorizeazacomitereainfractiuniiisiintarestecalitatea de
complice.Decipersoana care cumpara organelle stie cu
certitudinedesprecaleainfractiunalaprin care acestea au fostdobindite,
deciestecomplice al infractiuniiprevazute la art.145 alin (2)lit n).
2.3 Speta
primulepisod se califica conform art.145 alin (2) lit b), g), i) ptincendiu
art.197 alin 2 lit a)
Al doileaepisod: art.145 (2) lit g),i), b)
al treileaepisod: art.145 (2) lit j)
aiciesteceva tare subiectiv, euasavadcalificarea, asadar, revizuieste

Testul nr 14
Subiectul 1 Traficul de copii
1.1 Definiticersetoriesiprostitutieprin art.206
Prostitutie- exploatareasexualacomerciala a minorului, care dretpurmaremajorareaactivului
patrimonial al faptuitorului
Cersetorie-exploatareaminoruluiimpunindu-l sapresteze o muncafortata de
a dobindimijloacebanesti de la reprezentatiisocietatiiprin a cere la modul
direct bani, invocinddiferite motive frauduloasesiminciunoase
1.2 Argumentatidacaprinaplicareaprevederii art. 206 (4) estenecesarcavictimasa se
autodenunte de bunavoie, sacontribuie la descoperireainfractiunii,
sacompensezevaloareadaunei, sarepare prejudicial conform art. 57 CP
Bred, art.57 descrieliberarea de raspunderepenalainlegatura cu cainta active, aici ii
valabilaptpersoanelecare au savirsitinfractiuniusorasaumaiputin grave, insa
victim la 206 nu savirsesteinfractiunea de bunavoie, eafiindimpusa fie
princontringerefizicasaupsihica,tortura,tratamentinuman,viol etc.
Vivtimaminora nu maipoate fi supusaraspunderiisinici nu are ptcesarepare
prejudicial ptca nu a savirsitilegalitatil. Astfelminorulesteabsolvit de
raspundereapenala in legatura cu aceastacalitateprocesuala,
insaeatrebuiesaajute la descoperireainfractiuniisi la
cercetaracircumstanteloracesteia.
1.3 Argumdaca e oportuncadispozitia art.206 (1) sa fie completata cu sintagma cu
saufaraconsimtamintulacestuia dupamodelul art.165 (1)
Nu este relevant faptul de a incadrasintagma data, datfiindfaptuluica,
copilulesteocrotitimpotrivatuturorformelor de neglijare, cruzime, exploatare.
Copilulestepersoanapina la 18 ani, din cit se stieaceasta nu are dreptdeplin
de exercitiu, ceeaceimpunefaptulcadeciziileluate de aceasta nu
suntjustificatesi nu au o bazalegala,
deciconsimtamintulesteviciatdoarprinprismasubiectului de la care vine.
Asadar, legiuitorulnici nu a introdussintagma cu saufaraconsimtamin din
motivca a facut-o in art.165 care enuntatraficul de persoane,
deciesteirelevantfaptul de a maifolosi in art.206, aceasta prezumindu-se a
fi indispensabila in subintelesularticoluluimentionat.
Subiectul 2 Escrocheria
2.1 relatatidepreceledouacriterii in bazacarora se face
delimitaredintreescrocheriesiincalcareanormelor de dreptcivil(cind
nu suntexecutateobligatiile)
1. dacaexistaposibilitatearestabiliriivaloriilezateegalitatiilor in
dreptuirpecaleaactiunilorbenevole, ori a actiuniicivile
2. fapta a fostsavirsita in conditiileunuiriscintemeiait(decizieeconomicanereusita)
2.2 argumentatidacadreptulasuprabunurilorstraine-mobile, immobile,
poatesaconstituieobiectulinfluentariinemijlociteinfractionale in cazul
art.190 CP
Dreptulasuprabunurilorstraine-mobile,immobile-nu
constituieobiectulinfluentariinemijlociteinfractionale in cazul art.
190.art.196trebuieaplicat in cazuldobindiriiilicite a bunurilor immobile
straineprininselaciunesauabuz de intredere(daunelesa fie in proportiimari),
in aceastaipoteza art.190 este inaplicabil.
Obiect material al escrocherieiestebunurile care au existent materiala,dispun de
valoarematerialasi cost, fiindbunuri mobile straineptfaptuitor

2.3 -lipseste

Testul 15
Subiectul 1.Distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunurilor
1.1 Identificati in partea speciala a codului penal 7 exemple de norme special
aplicatte in cazul distrugerii si deteriorarii intentionate a unor bunuri
avind anumite calitati speciale
1.Ecocidul- Distrugerea intenionat n mas a florei sau a faunei
2. Distrugerea sau deteriorare intenionat a monumentelor de istorie i cultur
3. Distrugerea sau deteriorarea masivelor forestiere
4. Deteriorarea sau distrugerea intenionat a cilor de comunicaie i a
mijloacelor de transport
5. Luarea, sustragerea, tinuirea, degradarea sau distrugerea documentelor,
imprimatelor, tampilelor sau sigiliilor
 6. . Distrugerea sau deteriorarea intenionat a patrimoniului militar

1.2 Argumentati care trebuie sa fie calificarea daca persoana isi distruge bunurile
proprii(care sin asigurate) in valaoare de 50500lei pentru a incasa
illegal suma asigurata.
Conform legii, orice persoana are dreptul sa actioneze si sa se comporte cu bunurile din
patrimoniul sau, asa cum doreste el in asa mod incit sa nu impiedice pe
altii de asi exercita drepturile asupra propriilor lor bunuri. Odata ce aceste
bunuri fac obiectul unui contract de asigurare, Legea cu privire la asigurari
ne spune ca Asigurarea este definit ca fiind operaia financiar ce decurge dintr-un
contract de asigurare sau dintr-o obligaie prevzut de lege, prin care asigurtorul se
oblig ca n schimbul unei sume primite periodic s despgubeasc pe asigurat pentru
pierderile pe care acesta le-ar putea suferi n urma unor ntmplri independente de
voina lui. Deasemenea in cazul in care asiguratul isi deterioreaza singur bunurile Legea
cu privire la asigurare mentioneaza ca
Asigurtorul este n drept s refuze deplin sau parial asiguratului despgubirea de
asigurare n asigurrile de bunuri n cazul:
a) producerii de pagube ca urmare a unor aciuni intenionate ale asiguratului
sau ale beneficiarului, orientate spre provocarea sau facilitarea producerii
evenimentului asigurat, cu excepia aciunilor de ndeplinire a datoriei civice sau
de aprare a vieii, sntii, onoarei i demnitii;
b) producerii de pagube ca urmare a unei infraciuni intenionate comise de
asigurat sau beneficiar, legate direct de producerea evenimentului asigurat;

1.3 Speta
In prima scena a spetei faptuitorul va fi tras la raspundere penala pentru vatamare
intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii conform art
151. In partea a 2-a pinciuc sis ova vor fi trasi la raspundere penala
conform art.145 alin2 lit(i). Cu agravanta de coautorat si concurs cu
188(furt). Deasemenea vor fi treaasi la raspundere penala pentru
distrugerea si deteriorarea bunurilor in proportii mari. Daca decesul
proprietarului casei ar fi survenit din cauza arsurilor si ihalatiei de
fum, nimic nu sar fi schimbat deoarece aceasta oricum ar fi
demonstrate faptul ca ei doresc anume moartea proprietarului.

Subiectul 2. Vatamarea intentionata a integritatii corporale sau a

sanatatii
2.1 Definiti notiunile de ,, organ si ,,regiuni adiacente fetei utilizate in alin.1 art 151
CP al RM
Noutiunea de organ in cadrul aliniatului 1 al art 151 are sensul de pierderea a unui picior
sau a unei miini. Prin pierderea anatomic a minii sau a piciorului se
nelege detaarea complet de la trunchi a minii sau a piciorului.
n cazul regiunilor adiacente fetei expertiza medico-legal apreciaz dup semnele
obinuite caracterul i gradul de gravitate ale leziunilor produse feei i/sau
regiunilor adiacente,adica gitul, constatnd dac acestea pot fi reparabile
sau nu n mod obinuit.
 2.2 Argumentati daca intra sub incidenta notiunii ,,pierderea unui organ in sensul
art 151 al CP, lezarea unui organ nefunctional cind ulterior se
impune(din considerente medicale) extirparea acetuia.
Pierderea unui alt organ ori ncetarea funcionrii acestuia
presupune pierderea minii, piciorului ori ncetarea funcionrii
acestora, a capacitii de reproducere.
Pierderea minii, a piciorului const n detaarea lor de la trunchi sau pierderea funciilor
acestora (paralizia sau o alt stare care exclude funcionarea lor). Prin
pierderea anatomic a minii sau a piciorului se nelege detaarea
complet de la trunchi a minii sau a piciorului, precum i amputarea lor nu
mai jos de articulaia cotului ori a genunchiului. Celelalte cazuri trebuie
considerate drept pierdere a unei pri a membrului, avnd drept criteriu de
calificare incapacitatea permanent de munc.
Ipoteza n cauz e conceput de legiuitor ca o componen
de infraciune formal, deoarece infraciunea se consider
consumat o dat cu svrirea aciunilor primejdioase prin ele
nsele pentru viaa victimei n momentul producerii lor, indiferent
de dauna cauzat sntii persoanei. De exemplu, plgile
abdomenului fr lezarea organelor interne pot necesita pentru
vindecare doar cteva zile. Dac s-ar lua n seam numai dauna
real produs sntii, aceasta ar putea constitui numai
vtmri uoare, pe cnd, dup cum s-a constatat deja,
asemenea aciuni se socot vtmri grave ale integritii
corporale sau ale sntii.

2.3 Consider oportune aceste mofificari deoarece, fiecare dauna si prejudiciu sau drept
lezat unei persoane, trebuie sa fie reparat sau faptuitorul trebuie sa
raspunda exact conform actelor care le-a comis. Acesta fiind si un principiu
al dreptului. Astfel daca victima are ca consecinta o boala psihica ca
urmare a unei vatamari usoare atunci legea trebuie sa pedepseasca
faptuitorul conform actelor sale, iar daca victimaare ca consecinta o boala
psihica grava atunci faptuitorul la fel trebuie sa fie pedepsit conform
gravitatii faptelor sale.

TESTUL 16
Subiectul 1. Violulm
1.1 Definiti notiunea ,, membru de familie utilizata la litera b2 a alin (2) art. 171 CP al
RM
Prin notiunea de mebru de familie utilizata in acest articol se intelege:
a) n condiia conlocuirii: persoanele aflate n relaii de cstorie, de
concubinaj, persoanele divorate, persoanele aflate n relaii de tutel i
curatel, rudele lor pe linie dreapt sau colateral, soii rudelor;
b) n condiia locuirii separate: persoanele aflate n relaii de cstorie,
copiii lor, inclusiv cei adoptivi, cei nscui n afara cstoriei, cei aflai sub
curatel.
 1.2Argumentati daca poate fi calificata ca viol intretinerea cu barbatul care se
gaseste in eroare a raportului sexual de catre femeia care sa
substituit celei adevarate.
Nu poate fi calificat ca viol raportul sexual intretinut cu barbatul indus in eroare cu privire
la identitatea femeii. In acest caz, raportul sexual se comite prin
inselaciune si nu prin profitares de imposibilitatea barbatului de a se apara
ori de asi exprima vointa(nici prin contringere fizica sau psihica). Barbatul
sa gaseste in eroare, nu in imposibilitatea de a se apara ori de asi exprima
vointa. Ar exista viol daca raportul sexual ar fi savirsit asupraunui barbat
care se afla intron somn profund(de aceea nusi poate exprima vointa).
Codul penal al republicii Moldova nu prevede raspundere pentrru fapta
celui care, substituindu+se unei alte personae, profita de eroarea in care
se gaseste o persoana si are cu ea un raport sexual. Doar in cazul in care
faptuitorul profita de eroarea unei personae despre caer stie cu certitudine
ca nu a atins virsta de 16 ani, poate fi aplicat art 174 CP RM.
1.3 Svrirea a dou sau a mai multor violuri, pentru care rspunderea
este prevzut de diferite alineate ale art.171 CP, indiferent dac, ntr-un caz, a
fost svrit tentativa de viol ori fptuitorul a aprut n calitate de organizator,
instigator sau complice al acestei infraciuni sau, n alt caz, a fost svrit
fapta de viol terminat, aciunile ntreprinse trebuie calificate de sine stttor
pentru fiecare dintre infraciunile comise de fptuitor.
Violul nu poate fi recunoscut repetat, dac la momentul svririi unui alt viol au expirat
termenele prescripiei urmririi penale. De aceea consider ca clificarea
data de CSJ este corecta si intemeiata.

SUbiectul 2. Omorul intentionat

2.1Relatati despre cele 2 componente ale intentiei premeditate, intentie pe care
faptuitorul o manifesta la savirsirea infractiunii prevazute la lit.a
alin(2) art.145 CP RM.
Omorul svrit cu premeditare (lit.a) alin.2 art.145 CP) presupune ntrunirea concomitent a trei
condiii. O prim condiie privete trecerea unui interval de timp din momentul lurii
deciziei i pn n momentul executrii omorului. . O a doua condiie privete activitatea
psihic a fptuitorului de reflectare, de chibzuire asupra modului n care va svri
infraciunea. n sfrit, pentru existena premeditrii se mai cere ca, n intervalul de timp
cuprins ntre momentul lurii hotrrii infracionale i momentul nceperii executrii
omorului, fptuitorul s treac la svrirea unor acte de pregtire de natur s
consolideze decizia luat i s asigure realizarea ei. Astfel reiese ca intentia in cayul
omorului premeditat este dubla. Adica apare intentia de pregatire pentru infractiune
care mai apoi avanseaza si se realizeaza pentru ca mai apoi dupa un interval de timp
sa aiba loc intentia de a savirsi infractiunea propriu zisa. Adica recurge la faptele
infractionale.

2.2 Argumentati ca re este solutia in cazul in care interesul material apare la faptuitor ulterior
momentului in care-si finalizeaza executarea faptei de lipsire de viata a victimei,
faptuitorul a urmarit acest interes material insa el nu s+a realizat, faptuitorul a
urmarit acest interes material la savirsirea omorului si el s+a realizat.
In primul caz va fi concurs intre omorul intentionat art 145 si furt art. 188 deoarece intentia de a+l
deposeda de bunuri apre dupa ce a savirsit omorul. In cazul in care el la urmarit cu
scopul de al deposeda de bunuri, va fi tentativa la art 145 art 2, lit b. Iar in al treilea caz
va fi in totalitate infractiunea consumata prevzuta la art 145 alin2 lit b.

2.3 Speta In prima parte a spetei Ababii va fi tras la raspundere penala pentru vatamare corporala
intenyionata medie. In a doua parte a spetei Ababii si Maruscac vor fi tras la
raspundere penala pentru furt conform art. 186 alin 2 lit b, iar mai apoi vor fi trasi la
raspundere pentru concurs de infratiuni art. 172 alin 2 lit b si 145 alin2lit k savirsite prin
coautorat. Si pentru a 3-a scena, acestea vor fi trasi la raspundere penala conform
art186 alin 4 in concurs cu 186 alin 5 insotit de 197 alin 2 lit a

Test 17
Subiect 1

Determinati rolul rudelor care isi exprima vointa de lipsirea de viata a minorului art
148.

1.1 Dat fiind faptul minorul este in imposibilitate de asi exprima singur dorinta, atunci rudele
apropiate sunt persoanele in drept sa raspunda pentru aceasta . Doar
rudele care au imlinit virsta de 18 sunt in drept. Contributia acestor rude,
exprimata la incuviintarea lipsiriid e viata a victimeiminore, trebuie
considerate complicetate la infractiune de euanasie, daca insa nu se
exprima dorinta rudelor acestora, atunci se califica ca umor, art 145 ali 2 lit
e.

1.2 Argumentati daca un minor poate fi victima ainfractiunii de eutanasiere.

Evident ca poate sa fie victima a eutanasierii, deoarece este necesar ca victima sa sufere
de o maladie incurabila, sau ale careisuferinte fizice au un character
insuportabil si care sia exprimat vointa de a fi lipsita de viata. Astfel victima
poate fi si o pers minora, in acest caz rudele decid pentru ea, in accord cu
art 134 rude ale victimei minore trebuie considerate toate persanele care
au legatura bazata pe descendenta unei pers dintr-o alta persoanna sau
pe faptul ca mai multi sa aiba un ascendant comun.

1.3 Argumentati daca este oportunde a elimina din art 148 cuvintele : in legatura cu
caracterul insuportabil al suferintelor
Cosinder ca nu etse oportun de ascoate din articol, datorita faptului ca anume aceasta
face prin sine deosebire pentru calificare de eutanasiere, adica nui d
eajuns ca boala este incurabila, dar plus la toate si este insuportabil de
trait cu aceasta din cauza durerilor.Specific pentru eutanasiere esre faptul
ca victimei ii este predestinat sa moara, care implora sa fie lipsit d eviata,
astfel incetarea vietii va reprezenta o binefacere atit si pentru victima care
va fi eliberata de durerile in nonsense.

SUBIECT 2

2.1 Identificati cele 3 ipoteze care prives savirsirea excrocheriei in sfera de asigurare
cind acesta il reprezinta automobilul.
Cele 3 ipoteze sunt: dobindire ilicita, inselaciune, abuz de incredere.

Prin dobndirea ilicit a bunurilor altei persoane se nelege transmiterea benevol infractorului
de ctre victim a bunurilor sau a dreptului asupra bunurilor sub influena
nelciunii sau a abuzului de ncredere. Aici avem situatia cind victima
transmite benevol suma de bani sau chiar bunul pentru a fi asigurat.

nelciunea ca element al escrocheriei se poate manifesta prin prezentarea unor date false sau
prin ascunderea unor informaii a cror anunare era obligatorie. Datele false
se pot referi att la personalitatea infractorului sau a altor persoane, ct i la
unele obiecte, fenomene. Actele de nelciune pot fi nfptuite pe cale
verbal, n scris ori folosind ambele ci simultan. Cnd nelciunea se
efectueaz prin falsificarea documentelor, ea constituie un concurs de
infraciuni (art.190 CP i art.332 sau art.361 CP). De obicei nelciunea se
manifest prin vinderea mrfurilor i obiectelor falsificate, primirea ilegal a
pensiilor, a diferitelor indemnizaii de la stat etc.

Aici poate fi situatia cand fractorul se da drept pers carevaurma sa savirseasca asigurarea
automobilului, adica victima considerind eronat ca infractorul etse vreun
lucrator al agentiei de asigurare, sau cel putin ca acesta ar putea asigura
automobilul ca un veritabil agent de asigurari. Prezinta documente false,
prezinta legitimatie care nui apartine, sau se drept o alta persoana, ducind
in eroare victima. La fel poate furniza informatii gresite cu privire la
calitatea sa etc.

Abuzul de ncredere, fiind de fapt o varietate specific a nelciunii, const n faptul c

infractorul pn la primirea averii sau a dreptului asupra acesteia i asum
obligaiuni patrimoniale care apar drept condiie pentru a i se transmite
 averea. De exemplu, ncheind un contract de antrepriz, lund un avans, el
promite s efectueze anumite lucrri; cptnd dreptul la un apartament
privatizat al unui pensionar, el se oblig s-l ntrein toat viaa pe stpn;
primind unele obiecte n credit, el se oblig s plteasc n rate suma
neachitat; comandnd o mas la restaurant, el i asum, de obicei,
obligaiunea s o plteasc etc. n realitate, fptuitorul nu inteniona s-i
ndeplineasc obligaiunile luate i, folosindu-se de relaiile de ncredere cu
victima, i nsuete averea ei. Spre deosebire de nelciune, abuzul de
ncredere presupune c infractorul primete averea de la victim n aparen
pe baze legitime, pe numele su, fr falsificarea fenomenelor din trecut sau
din viitor care l-ar mpiedica s primeasc averea.

Poate prezenta un contract fals, prin care infractorul isi ia angajamentul de prestarea
serviciului, poate sa ceara un avans ca efcet la semnarii contractului,
precum si alte situatii motiv pentru care prezinta abuuz de inceredere
victimei.

2.2 Argumentati care trebuie sa fie califiarea daca infractorul sustrage 3 placi de
beton armat de la locul lor de pastrare , inainte de aceasta inducind
in eroare soferul care urmeaza sa transporte acele 3 placi,
comunicindu-I acestuia ca are intelegere cu proprietarul placilor.

Aici suntem in situatia unei excrocherii in care soferul etse Indus in eroare de catre
infractor cu privire la calitatea acestuia, si anume ca acesta ar fi un veritabil
posesor alplacilor, in timp ce acestea de fapt au fost furate. Suntem in
situatia excrocheriei prin inselaciune.

Test 17
SUBIECTUL 1

1.1 Identificati obiectul juridc secundar al traficului de fiinte umane

prevazut la art 165, alin 2 lit e cu privire la savirsirea d
ecatre o persoana cu functie de raspundere sau inalta de
rasundere.
Obiectul il foremaza relatiile sociale cu privire la exercitareacorecta a functiilor
autoritatilor publice, a aciunilor administrative de dispoziti ori
organizatorico economice.

1.2 Argumentati daca organelle sau tesuturile victimei sunt considerate

obiect material infractiunii prevazazute la art 165

Organele sau tesuturile nu sunt considerate bunuri materiale, prin urmare nici
nu sunt obiectmaterial alinfractiunii, deoarece insasi corpul
uman nu este bun astfel nici organelle tesuturile sale nu sunt
bunuri, deoarece nu se percep infara organismului ca fin
pasibile de atingere

1.3Argumentati daca este sau nu corecta urmatoarea formulare : al pct 5

din HCSJ nr 37, Cu privire la practica aplicarii in cauzele
despre traficul de fiinte umane si de copii Rapirea unei
persoane presupune actiuni contrare dorintei si vointei ei
insotita de schimbarea locului de resedinta ori de aflare
temporara in alt loc , cu privarea ei de libertate. Capturarea
schimbarea fortata locului ei de resedinta, cu privarea de
libertate a victmei constituie elemente obligatorii ca mijloc
de realizare a a traficului de persoane prin rapire. Rapirea
unei pers constituie cele 3 etape : capturare, luare si
deplasare de la locul ei permanent sau provizoriu a
aceasteia, retinerea sau privarea de libertate impotriva
vointei

Din analiza dispozitiilor art 165 se are in vedere ca traficul

poate fi realizatsi cu consimtamintul victimei, numai aca aceasta
este dat in sensul adapostirii, recrutarii, adapostirea dar nu si in
sens de exploatarea a victimei. La fel consideram incorecta
formularea deoarece rapirea persoanei poate fi facuta fara
respectarea tutuor etapelor, una din ele poate fi omisa, la fel
actiuile pe care sunt in timpul rapirii nu intotdeauna pot fi contrar
 voineti, sau cel putin partial pina la aetapa exploatarii. Prin
urmare nu este necesara existenta prevederilor intocmai a
HCSJ pentru a fi in situatia unei rapiri.

SUBIECTUL 2
NOTIUNEA SI SEMNELE SUSTRAGERII

1.1 Identificati momenul de cosnumare a tuturor infract savirsite prin

sustragere:
Furtul infractiune materiala, consumata din momentul in care fapuitorul
obtine posibilitatea reala de a se folosi sau de a dspune de
bunurile altuia la propria dorinta.
Jaf- materiala, se cons consumata din moment ce faptuitorul obtine
posibilitatea reala de a se folosi sau de a dispune de bunurile
altuia la propria sa dorinta.
Tilharie- infractiune formala, din momentul atacului asupra victimei, aceasta
fiind insotita de aplicarea violentei periculoase asupra vietii sau
sanataii persoanei, ori de amenintare cu aplicarea aceasteia.
Excrocherie-materiala, consumata din moment ce fapt obtine posibilitatea
reala de a se folosi sau dispune de bunurile altuia la propria sa
dorinta.

Delapidarea averii straine- materiala,consumatta din moment ce faptuiotul

obtine posibilitatea reaala de a se folosi sau dispune ilegal de
bunurile altuia la propria sa dorinta.

Pungasia- formala, consumata din momentul inceperii savirsirii actiunii de

sustragere( introducerea miinii in buzunar, taierea posetei etc)
chiar daa fapt nu a obtinut posibilitatea reala ade a se folosi
saude a dispune de bunurilor victimei la propria dorinta.

1.2 argumentati daca cardul bancar se considera obiect material al

sustragerii.

De mentionat ca cardul bancar este proprietatea bancii, nu

constituie bun al posesorului, insa in acelasi tip cardul nu se
considera bun material, pina cind infractorul nu reuseste sa
scoata suma de bani din cont, dar nici atunci cardul nu etse bun
 material, bun sunt doar banii scosi de pe acel card bancar,
deoarece acesta prin sinte nu cnstituie bun, nu reusim sa-I
atribuim o valoare econonmica care prin sinte ar putea fi
evaluata la pedeapsa penala.

1.3 La 07. 02.2010 intre orele 14-23, Pincu si Sirbu au savirsit, in privinta
lui R, despre care se stia ca nu a atins virsta de 14 ani : in
livada din apropierea drumului ditre satele Glingheni si
Pompa, o incercare de a intretine un raport sexual; in
acelasi loc , o incercare prin satisfacere prin constringere a
a poftei sexuale prin forme perverse; in drum spre satul
Chiscareni, in caruta, Sirbu mai multe raporturi sexual. La
09.05 .2010, sirbu a intratin in magazinul alimentar si a
ascuns la buzunarele sacoului 2 sticle de vin si si doua
cutii de conserve in suma de 500 de lei, Dupa care a parasit
in graba magazinul . Nimeni nu a vazut cum Sirbu a sustras
marfurile. Insusi Sirbu credea ca actioneaza clandestine.
Vinzatorul lipsea de la locul de munca . Sustragerea fost
descoperita peste 10 min, cu ajutorul camerei din incinta
magazinului.

Calificati faptele persoanelor pe care le considerati vinovate. Se va

schimba schimba situatia daca suma a r de 499 de lei. Se
va schimba situatia daca Sirbu ar fi fost gasit inainte de
plecarea din magazine.

In primul rind este necesar de calificat faptele personelor in calitate de

infractiuni. Incercarea de intretinere a raportului sexual cu un
minor se pedepseste conform tentativei la art 172, la agravanta
lit a) asupra unui pers desper care se stia cu certitudine ca nu a
atins virsta de 14 ani, sunt pedepse pentru ambii subiecti. Dupa
care Sirbu in concurs va fi pedepsit pentru sutragerea bunurilor
din magazine a savirsit un furt, daca ar fi mai utin de 500 de lei
ar fi pedepsit contraventional. La fel daca ar fi fost gasit inainte
 sa iasa din magazin, atunci ar fi fost tentava la furt, deoarece el
nu ar fi reusit sa dispuna de bunuri.

Testul 18

1.1 identificati continutul obiectului juridic secundar al traficului de finite umane in

cazul prevazut la lit c) alin2 art 165 cp rm,cind aceasta infractiune este savirsita
de o persoana cu functie de raspundere sau de o persoana cu inalta functie de
raspundere.
Obiectul juridic secundar al traficului de fiinte il formeaza relatiile sociale cu privire la exercitarea
corecta a functiilor autoritatii publice, a actiunilor administrative de dispozitie ori
organizatorico-economice,cind traficul de finite umane este savirsit de o persoana cu
functie de raspundere sau de o persoana cu functie inalta de raspundere.Obiectul
juridic secundar are character alternativ.

1.2 argumentati daca organele sau tesuturile victimei pot fi considerate obiect
material al infractiunii prevazute la art.165 cp rm.
Partile corpului victimei (organelle,tesuturile,etc) nu pot reprezenta obiectul material.
Totui, unii autori consider c organele sau esuturile victimei trebuie considerate i ele obiect material
al infraciunii prevzute la art.165 C.pen. RM.Aceti autori se refer la ipoteza traficului
de fiine umane svrit n scopul prelevrii organelor sau esuturilor. Fiind de alt
prere, vom replica n felul urmtor: prelevarea nsi a organelor sau esuturilor
depete cadrul de referin al infraciunii de trafic de fiine umane; faptul dac au fost
sau nu prelevate organele sau esuturile victimei nu poate influena asupra calificrii
celor svrite n baza art.165 C.pen. RM. n al doilea rnd, art.165 C.pen. RM
stabilete rspunderea nu pentru traficul de organe sau esuturi, dar pentru traficul de
fiine umane care, printre altele, poate fi svrit n scopul prelevrii organelor sau
esuturilor. n acest sens, atragem atenia asupra denumirii urmtorului act cu vocaie
internaional: Acordul din 25.11.2005 privind cooperarea statelor-membre ale CSI n
combaterea traficului de fiine umane, precum i de organe i esuturi umane.

1.3 Argumentati daca este sau nu corecta urmatoarea formulare din pct 5 al Hot plenului csj nr
37 din 22.11.2004 cu privire la practica aplicarii legislatiei in cauzele despre
traficul de finite umane si traficul de copii ; rapirea unei personae presupune
actiuni contrare dorintei sau vointei victimei, insotite de skimbarea locului de
resedinta ori de aflare temporara in alt loc,cu privarea ei de libertate. Capturarea,
schimbarea forat a locului de reedin cu privarea de libertate a victimei
constituie elemente obligatorii ca mijloace de comitere a traficului de persoane prin rpire.
Rpirea unei persoane presupune existena urmtoarelor trei etape succesive:
a) capturarea victimei;b) luarea i deplasarea ei de la locul acesteia permanent sau
provizoriu (locul de trai, de munc, de odihn, de tratament etc);c) reinerea
persoanei cu privarea de libertate mpotriva voinei sau neluarea n seam a voinei
acesteia.

Este corecta deoarece De obicei, rpirea persoanei se realizeaz prin mbinarea ei

cu alte aciuni infracionale: ameninri,violen, privarea de libertate, viol, antaj etc.
 Potrivit regulii generale, o calificare suplimentar se cere numai n cazul n care se
comite o infraciune mai grav dect rpirea persoanei sau exist un concurs real
de infraciuni. De exemplu, vtmri grave ale integritii corporale, omor, viol,
antaj etc.

Subiectul II
2.1 identificati momentul de consumare in cazul tuturor infractiunilor savirsite prin sustragere.
Infractiunile savirsite prin sutragere (cu exceptia tilhariei si a pungasiei) se considera
consummate din momentul in care bunurile au fost luate din posesia altuia iar
faptuitorul are posibilitatea reala de a se folosi sau a dispune de acele bunuri la
dorinta sa.
Infractiunea de tilharie este o infractiune formala,ea se considera consumata din momentul savirsirii
atacului asupra victimei,acesta fiind insotit de aplicarea violentei periculoase pentru
viata sau sanatatea persoanei agresate ori de amenintarea cu aplicarea unei
asemenea violente.
Infractiunea de pungasie esteo infractiune formala,se considera incheiata din momentul inceperii
savirsirii actiunii de sustragere,chiar daca faptuitorul nu a obtinut posibilitatea reala de
a se folosi sau a dispune de bunurile victimei la propria sa dorinta.

2.2 Argumentati daca un card bancar poate sa prezinte obiectul material al sustragerii.
Reiesind din continutul legii cu privire la piata valorilor mobiliare,adoptate de Parlamentul RM la
18.11.1999 pentru titlurile de valoare se stabileste o ordine speciala de emisie,care
include in special inregistrarea emiterii valorilor mobiliare si inregistrarea darii de seama
asupra rezultatelor emiterii la Comisia Nationala a Pietii Financiare.Cardurile sau alte
carnete de plata din moment ce nu constituie titluri de valoare,nu pot forma obiectul
material al infractiunii savirsite prin sustragere.Luarea ilegala a cardurilor in prezenta
unor probe suplimentare,poate forma pregatirea de sustragere a mijloacelor banesti
corespunzatoare.

2.3 La 07.01.2010 intre orele 14.00 23.00 , Sirbu si Pancu au savirsit in privinta lui Rotac,despre
care stiau ca nu a atins virsta de 14 ani,in livada din apropierea drumului dintre
satele glingeni si pompa,o incercare de a intretine un raport sexual;in sopronul
stinei din apropierea aceluiasi drum, Sirbu doua raporturi sexual; Pancu un
raport sexual ; in acelasi loc ,o incercare de satisfacere prin constringere a poftei
sexual in forme perverse ; in drum spre satul Chiscareni , in caruta ,Sirbu mai
multe raporturi sexual ; Pancu - un raport sexual.La 09.05.2010, Sirbu a intrat in
magazinul alimentar si a ascuns la buzunarele sacoului si ale paltonului doua
sticle de vin si doua cutii de conserve ( in valoare totala de 500 de lei) Dupa care
a parasit in graba magazinul .Nimeni dintre cumparatori nu a vazut cum Sirbu a
sustras marfurile. Insusi Sirbu credea ca actioneaza clandestine . Vinzatorul
lipsea de la locul de lucru. Sustragerea a fost descoperita peste zece minute,In
timpul vizionarii inregistrarii video ,facute cu ajutorul camerei de supraveghere
din incinta magazinului.

Calificati faptele persoanelor pe care le considerate vinovate. Se va skimba oare calificarea daca
valoarea bunurilor luate Sirbu ar fi constituite 499de lei ? Se va skimba oare
calificarea, daca Sirbu va fi retinut de catre angajatii pazei magazinului inainte
de\dupa iesirea din magazin ?
Testul 19
Violarea dreptului la secretul corespondentei
1.1Conform art 30 din constitutia Rm rezulta ca statul asigura secretul scrisorilor, al
telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si a
celorlalte mijloace de comunicare.insa exixta si exceptii ,de la aceasta
norma se poate derog prin lege in cazurile cind aceasta derogare este
necesara in interesele securitatii nationale, bunastarii economice a tarii,
ordinii publice si in scopul prevenirii infractuinilor.
Autoritatea care este in drept sa desfasoare activitate in vederea descoperirii si cercetarii
infractiunilor este judecatorul de insructiune conform Codului de Procedura
Penalea.
Aceasta autoritatea este in drept sa desfasoare activitati in vederea retinerii si inregistarilor
comunicarilor,retinerea,cercetarea,predarea, perchezitionrea sau ridicarea
trimiterilor postale etc.

1.2

1.3 Coninutul sintagmei prin utilizarea mijloacelor tehnice speciale destinate pentru
dobndirea ilicit a informaiei nglobeaz ideea de folosire ilicit a
uneltelor, mainilor, aparatelor pentru asigurarea procesului de interceptare
i descifrare a informaiei cuprinse n mesajele persoanei.
Insa sintagma mijloace tehnice speciale destinate pentru obtinerea ascunsa a informatiei
presupuna ca aceste mijloace sunt folosite pentru a obtine informatie in
mod ascuns fara ca proprietarul sa cunoasca despre acest fapt.Deci modul
ascuns este mai oportun de a fi folosit decit sintagma dobindirea
ilicita.Modul ascuns de obtinere a informatiei corespondentei esre
reglementat de codul penal si de codul de procedura penala si deci nu
cade sub incidenta cuvintului <ilicit> fiindca au o reglementare strict
determinata.
Deci aceasta schimbare a fost oportuna si clarifica situatie data, fara a duce in eroare
autoritatile ce intrebuinteaza aceasta norma.

Tilharia
2.1 Conform regulamentului ministerului sanatatii de apreciere medico-legala a gravitatii
vatamarii corporale nr.199 din 27.06.2003 :
- schingiuirea/chinuirea reprezint aciuni care provoac victimei suferine
prin privaiunea de hran, butur sau cldur, ori prin plasarea
sau abandonarea victimei n condiii nocive pentru via.
- tortura/Torturarea se manifest prin aciuni care produc dureri perseverente,
repetate sau ndelungate (prin picturi, biciuiri, prin mpunsturi
 cu obiecte neptoare, prin cauterizri cu ageni termici sau
chimici etc.).
Conform Conventie ONU impotriva torturii si altor pedepse ori tratamente
insotite de cruzime,inumane si degradante :
- "tortur" desemneaz orice act prin care se provoac unei persoane, cu intenie, o
durere sau suferine puternice, de natur fizic sau psihic, n special
cu scopul
de a obine, de la aceast persoan sau de la o persoan ter,
informaii sau mrturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta
sau o ter persoan l-a comis sau este bnuit c l-a comis, de a o
intimida sau de a face presiune asupra unei tere persoane, sau pentru
orice alt motiv bazat pe o form de discriminare, oricare ar fi ea,
atunci cnd o asemenea durere sau suferin sunt provocate de ctre un
agent al autoritii publice sau orice alt persoan care acioneaz cu
titlu oficial, sau la instigarea sau cu consimmntul expres sau tacit
al unor asemenea persoane. Aceasta notiune o gasim si in CP al RM la art. 309
indice1

2.2 Nu poate fi aplicat concursul ideal dintre tilharie si santaj,deoarece sunt doa
infractiuni total diferite din punct de vedere al violentei aplicate asupra
persoanei si a scopului urmarit.
Tilharia se considera cea mai periculoasa infractiune, dearece exista intentie unica de
a ataca doua sau mai multe persoane in scopul sustragerii bunurilor
acestora,ceea ce presupune aplicarea violentei periculase pentru viata
sau sanatatea persoanelor ori amenintarea cu aplicarea unei asemenea
violente.Tilharia consta in fapta prejudiciabila alcatuita din 2 actiuni :
- actiunea principala-sustragerea
- actiunea adiacenta-atacul savirsit asupra unewi persoane,atac insotit in mod
alternativ de a)violenta periculoasa pentru viata sau sanatate persoanei agresate,
b)amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente.
In cazul tilhariei scopul de a sustrage apare inaintea aplicarii violentei, si deciu rezulta ca aceasta
este folosita doar pentru a facilita, a asigura savirsirea aciunii principale de
sustragere.

Santajul este o infractiune ce aste savirsita in scop de cupiditate insa nu prin

sustragere.In cazul in care exista cerinta de a transmite un bun santajul
nu se transforma intr-o infractiune de sustragere. Deci santajul este
 cererea de a transmite bunuri si nu insasi o forma a sustragerii, de
aceea nu poate fi aplicat concurs ideal dintre tilharie si santaj.

2.3In speta data sunt 4 episoarde :

1.in cazul spargerii lacatului usii de la vila si locirea timp de 2 luni fapta se va
califica in baza art.193 tulburarea de posesie,deoarea imobilul lui
Fudulei a fost ocupat integral de catre Raiu si Volosenco.
2.in urma depistarii a acestor doi indivizi s-a iscat o altercatie in urma careia lui
Fudulei I s-a cauzat traumatism ce a necesitat 21 de zile de spitalizare,
aceasta fapta se va calitica in baza art.152 litera e) alin.2. Iar in cazul
in care Fudulei va fi lipsit intentionat de viata fapta sa va califica in
baza art.145 alin.2 lit.i.
3.in cazul cind pentru perfectarea actelor Raiu a primit banii de la turcu,malai,
forminte si munteanu, Raiu a disparut aceasta fapta urmeaza a fi
calificata in baza art.190 escrocherie alin.2 lit c.
4.in cazul deteriorarii ferestrei automobilului fapta se va califica in baza art.197
distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunurilor alin.2 lit. c.Iar
sustragerea pe ascuns se va califica in baza art.186 Furt alin.1 lit.d.Iar
in cazul in care Raiu s-ar deplasa cu masina data fapta se va califica in
baza art. 192 indice1 alin1.

Testul 20
Omorul intentionat
1.1 Premeditarea atribuie omerului caracter agravant,deoarece presupune o concentrare a
fortelor psihice ale faptuitorului si o pregatire a comiterii faptei ceea ce asigura sanse
sporite de reusita a omorului.
In vederea aplicarii raspunderii in baza lit a) alin(2) art.145 CP al Rm, ste necesar
indeplinirea cumulative a 3 conditii:
a) trecerea unui interval de timp din momentul luarii hotaririi de a savirsi omorul si pina
la momentul executarii infractiunii-pentru a se considera omorul ca fiind cu
premeditare, este necesar sa se constate ca luarea hotaririi de a savirsi omorul a
premers cu o anumita perioada de timp savirsirea infractiunii.Durata acestui interval
nu este fixa si nici nu poate fi dinainte stabilita.
b) In acest interval de timp faptuitorul trebuie sa mediteze, sa-si concentreze fortele
sale psihice in vederea asigurarii reusitei actiunii sale-presupune ca hotarirea a fost
luata dupa un prealabil examen comparativ al motivelor pozitive si negative precum
si al rezultatelor ilicite dorite si nedorite de subiect. Intentia premeditata constitue
fondul conditiei in cauza.Intentia premeditata reprezinta una dintre speciile
modalitatii nenormative a intentiei avind la baza criteriul momentului de aparitie a
 intentiei.Intentia premeditata intruneste 2 conditii :1.componenta cronologica-
desemnind realizarea hotaririi de a savirsi infraciunea nu imediat,dar dupa trecerea
unui anumit interval de timp de la momentul aparitiei sale ; 2.componenta
ideologica-desemnind activitatea psihica specifica a faptuitorului pe parcursul
acestui interval
c) In acest interval de timp faptuitorul trebuie sa treaca la svairsirea unor acte de
pregatire de natura sa intareasca hotarirea luata si sa asigure realizarea ei-
pregatirea de infractiune este o etapa indispensabila a activitatii infractionale.

1.2 Omorul savirsit din interes material formeaza concurs ideal cu infractiune a de
tilharie.Exista 2 acceptini privind aplicarea circumstantei agravante <din interes
material > lit.b) alin.2 art.145CP :
- la calificarea omorului nu esta necesar a fi luata in consideratie agravanta data
atunci cind se atesta forma tipica a tilhariei(atunci cind nu se realizeaza scopul de
sustragere)
- la calificarea omorului necesita a fi luata in consideratie agravanta data atunci cind
se atesta forma atipica a tilhariei(atuci cind se realizeaza scopul de sustragere).
Reglementarea data infractiunii de tilharie prin prevederile art 188, nu presupune
absorbirea in continutul ei a infractiunii de omor intentionat care are
existenta de sine statatoare.Reprezentind prin natura si esenta sa, o
complexiate legala, tilharia nu absoarbe in continutul sau decit acele
actiuni care au fost limitativ determinate de lege.

1.3 In speta data sunt ilucidate 2 cazuri:

1. Eremei sub pretext ca e colaboratorul Politiei Rutiere solicita tractorul de la Vascan
si la destinatie i-a administrat o substanta somnifera, aceasta fapta sa va califica in
baza art.190 escrocherie alin.2 lit.c si administrarea se califica in baza art.217indice
6. Introducerea ilegal intenionat n organismul altei persoane, mpotriva voinei
acesteia, a substanelor narcotice,
psihotrope sau a analoagelor acestora.
2. Eremei sub pretext ca e colaboratorul Politiei Rutiere solicita tractorul de la
Roscovan si la destinatie i-a administrat o substanta somnifera care i-a provocat
decesul acestuia in urma reactiei alergice, fapta se va calitica in baza art.190
escrocheria alin2 lit.c si

Santajul
2.1 Ipotezele in care santajul adopta forma infractiunii materiale sunt:
- santaj savirsit cu deteriorarea ori distrugerea bunurilor
- santaj urmat de dobindirea bunurilor cerute
- santaj soldat cu late urmari grave
- actiuni de santaj savirsite in proportii mari
- actiuni de santaj savirsite in proportii deosebit de mari
2.2 deosebiri dintri art.189 si 164 lit.f) al.2 CP
- in cazul santajului rapirea persoanei este faciliteaza, inlesneste savirsirea infractiunii
scop(obtinerea bu8nurilor altei persoane.),in cazul art 164 rapirea isi are
locul propriu in cadrul calificarii.
- pedeapsa in cazul art 164 lit.f) contituie de la 6 la 13 ani, iar in cazul santajului alin.(4)
pedeapsa constituie de la 7 la 13 ani
- calitatea victimei in cazul art 164 poate fi minorul,femeia gravida, persoana care se afla in
neputinta are ca efect agravarea raspunderii.Iar in baza art 189 al 4 victima
poate fi posesorul,proprietarul,detinatorul, rudele acestora sau apropiatii
acestora.
-
-

2.3 In cadrul art 173 Hartuirea sexuala notiune de santaj este vazuta sub aspectul
mentionat in art 189 si anume <cu raspindirea unor stiri defaimatoare
despre ele> ceea ce rezulta ca santajul nu priveste doar infractuinile contra
partimoniului dar si infractuinilor ce vizeaza viata sexuala a persoanei.
Prin santaj in sensula art.173 trebue de inteles amenintarea cu divulgarea informatiilorcare
devenind notorii pot prejudicia onoarea si demintatea victimei ori pot fi
cauza altor urmari.Continutul unor asemenea informatii despre victima
poate privi :
-practicarea prostitutiei
-boala venerica a acesteia
-consumul de substante narcotice sau psihotrope
-savirsirea unor ilegalitati
-infidelitatea conjugala s.a
Deci prin urmare rezulta ca santajul in continutul art.173 are si o explicatie determinat in
art.189 si deci nu trebuie de modificat denumirea articolului 189, fiindca
ingloba in sine si notiunea ce priveste hartuirea sexuala.

TESTUL NR-21
Subiectul I:Rapirea persoanei
1.1.Identificati toate ipotezele in care infractiune,prevazuta la art.164 CP RM nu are
un obiect material
In fractiunea de rapire a persoanei nu are ca obiect material in cazurile cind rapirea
persoanei nu presupune o influentare nemijlocita infractionala asupra
victimei.In cazurile in care rapirea este savirsita fara aplicarea de
violenta asupra persoanei.
1.2.Argumentati daca este sau necesara calificarea suplimentara in cazul in care
rapirea unei persoane este savirsita datorita vatamarii intentionate
grave,savirsite asupra victimei.
Nu este necesara calificarea suplimentara in cazul in care rapirea unei persoane este
savirsita datorita vatamarii intentionate grave asupra victimei
 deoarece nu este potrivit concursul dintre infractiunea de vatamare
grava si rapirea persoanei,deoarece acea constringere fizica ar fi
retinuta nejustificat de doua ori la calificarea faptei.Spre exemplu in
cazul vatamaii intentionate medii si usoare a integritatii corporale
este absorbata de rapirea persoanei.Deci in acord cu calificarea
infractiunilor in cazul concurentei normelor penale este mai favorabil
de a opta pentru aplicarea art.164 CP .
1.3.Argumentati daca a fost oportuna adoptarea art.164 cu indice(1)CP RM Rapirea
minorului de catre rudele apropate
Includerea acetei componente de infractiune noi in CP al RM a fost adoptat in mare
parte necesitatii de a incrimina aceasta fapta ilegala care dupa
parerea mea prezinta un pericol social si este frecvent savirsita de
parinti.Aceasta are un rol benefic asupra minorilor care si sunt
persoane care sufera in caeasta situatie.

Subiectul II.Omorul savirsit in stare de afect

2.1.Identificati cele 2 circumstante,care examinate cumulativ pot ajuta la
determinarea gravitatii insultelor ce provoaca starea de afect in
contestul infractiunii prevazute la art 146 CR RM.
Prin insulte grave se au in vedere cuvintele sau faptele injurioase care presupun
ibjosirea cu intentie sau din imprudenta a onoarei si demnitatei sub
aspectul afectarii sentimentelor,nationale,religioase,de
rudenie,sexuale si altele
2.2.Argumentati care trebuie sa fie calificarea atunci cind din cauze independente de
vointa faptuitorului decedeaza o singura persoana din cele 2 care-I
provoaca faptuitorului starea de afect spre a caror lipsire de viata
este indreptata intentia faptuitorului.
Este posibil ca starea de afect sa fie provocata faptuitorului de mai multe persoane
cum in cazul acesta de 3 persoane astfel intetia faptuitorului este
indreptata nemijloc spre a lipsi de viata aceste 3 persoane.Insa in
situatia in in care din cauze independente de vointa faptuitorului a
decedat doar o singura persoana atunci vom califica conform art 27
si art 146 a CP adika tentativa si omorul savirsit in stare afect.

2.3.SPETA
Pascaru in virsta de 15 ani va raspunde pentru tentativa la omor
intentionat,deoarece intentia lui era directa de al lipsi de viata pe
tatal sau deoarece Pascaru a folosit topor si plus la asta regiunea
loviturilor adica capul insa din motive ce nu depind de vointa sa nu
si-a putut duce pina la capat intentia.

In cazul cind Pascaru a actionat cu Cuvalchin in virsta de 13 ani nu se va schimba

calificarea deoarece persoana fizica responsabila care la momentul
savirsirii infractiunii a atins virsta de 14 ani.

Nu se va schimba calificarea daca din greseala va lovi concubina tatalui sau

deoarecenu conteaza pe cine a urmarit el sa omoare,deoarece legea
 nu onroteste doar viata si sanatatea unei persoane ci viata
oricui,daca lipsirea de viata a fost comisa cu intentie este indiferent
care anume persoana.

Se va schimba deoarece pentru savirsirea omorului in stare de afect persoana fizica

responsabila trebuie neaparat sa aiba atinsa virsta de 16 ani.

Testul nr 22 Delapidarea averii straine

1.1 Relatati despre calificarea bunurilor care reprezinta obiect materal al

infract prevaz la 199

Pentru a efectua o analiza ma profunda a art 191,bunurile-obiect material al infractiunii

delapidarea averii straine se clasifica in: Statice si dinamice. Criteriul ce sta la baza e
locul de aflare a bunurilor,incredintate faptuitorului,in momentul sustragerii. Asadar ,
bunurile statice se considera cele care in momentul sustragerii se aflau in loc pazit sau
pe un teritoriu pazit.(fabrica,depozit)asupra acestor bunuri faptuitorul poate actiona
limitat,doar pe parcursul timpului de lucru sau doar in perimetrul teritoriului. O alta
situatie este atunci cind,faptuitorul scoate illegal bunurilede pe teritoriul pazit odata cu
obligatiile sale, de transport de exemplu.astfel suntem in prezenta unor bunuri cel
urmeaza pe faptuitor denumite-Bunuri dinamice.pentru acest tip este specific faptul
ca ele se afla in posesia faptuitorului pe parcursul timpului in care acesta isi
indeplineste atributiile sale conferite.
Realizarea delapidarii averii straine avind drept obiect material dynamic trebuie sa
indeplineasca conditiile: a) intetia de a sustrage b)convertirea posesiei legitime in
posesie nelegitima.
Pentru bunurile statice sunt necesare a fi indeplinite conditiile:a) ridicarea bunurilor din
locul in care se aflau b)constientizarea faptuitorului de a folosi si dispune de bunuri ca
fiind ale sale c)intrarea bunurilor in posesie nelegitima a faptuitorylui. Aceasta
clasificare este importanta pentru a distinge diferit momentul de consumare a
infractiunii date,si anume pentru bunurile statice momentul de consumareeste atunci
cind faptuitorul a avut posibilitatea reala de insusire ilegala a bunurilor,iar pentru
bunurile dinamice este momentul actului de trecere,transmitere a bunului spre
administrare.

1.2 Argumentati daca tranmiterea bunurilor in baza unui document este o

cerinta obligatoriu in cazul incredintarii bunurilor in administrare catre cel
care a savarsit infracti de delapidare.

Delapidarea const n nsuirea, folosirea sau transmiterea de ctre fptuitor, n

interesul su sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri ncredinate pentru a le
gestiona sau
a le administra.
Bunurile pot fi ncredinate n virtutea funciei de rspundere a fptuitorului, a
raporturilor
contractuale sau a nsrcinrii speciale din partea proprietarului. ncredinarea
bunurilor n
virtutea raporturilor contractuale poate fi fcut de oricare subiecte ale drepturilor
civile, att
persoane fizice, ct i persoane juridice. ncredinarea bunurilor n celelalte cazuri se
face, n
principal, n privina bunurilor persoanelor juridice, n cadrul raporturilor de munc.
Aceste
cazuri sunt legate, de regul, de folosirea de ctre fptuitor a situaiei de serviciu,
adic presupun
existena circumstanei agravante de la lit.d) alin.(2) art.191 CP. drept nsuire sau
delapidare sunt considerate aciunile persoanelor care, conform funciilor lor de
rspundere, raporturilor contractuale sau nsrcinrii speciale a proprietarului,
nfptuiesc n privina bunurilor ncredinate mputerniciri de dispunere, administrare,
transportare sau pstrare (depozitar, expeditor, vnztor, casier etc.)
Subiectul infraciunii de delapidare a averii strine trebuie s aib calitatea special
de administrator. n sensul art.191 CP, a administra" nseamn: 1) a avea dreptul de a
da dispoziii cu privire la primirea, pstrarea sau eliberarea de bunuri; 2) a veni n
contact direct i material cu bunurile altei persoane, datorit atribuiilor
administratorului, legate de primirea, pstrarea sau eliberarea bunurilor.
Sustragerile bunurilor svrite de ctre oferi, tractoriti, cruai i alte persoane
crora
aceste bunuri li s-au ncredinat conform unui document valabil pentru o singur dat
(bon de
livrare, tichet de schimb etc), prin eviden pentru transportarea de pe cmp la locul de
pstrare
nemijlocit n gospodrie sau n afara ei, urmeaz a fi calificate drept sustrageri
svrite prin
metode de nsuire i delapidare a bunurilor care sunt ncredinate fptuitorului.

1.3 Speta :

Subiectul 2 Pruncuciderea
2.1 Relatati despre toate criteriile de stabilire a calitatii de nou nascut
propuse de stiintele medicale in contextual victimii infract la 147

cunoscind faptul ca victima a pruncuciderii poate fi numai un copil nou- nascut,trebuie

sa delimitam notiunea de fat de copil nou nascut. Fatul este acel produs al conceptiei
ce se afla in uterul mamei pina la expulzare.momentul nasterii presupune
transformarea fatului in copil nou nascut.asa deci copilul nou nascut este numit din
momentul aparitiei unei parti considerabile a lui din organismul mamei. Deoarece
calitateade nou nascut nu e definite de legea penala,ne bazam pe teoriile
medicale.astfel pediatria informeaza ca nou nascutul sunt primele 3-4 saptamini din
viata,obstretica- o saptamina,neonatologia-28 zile si medicina legala 24 ore. Deorece
se prezuma ca starea psihologica a mamei cauzata de nastere dureaza 24ore din
momentul nasterii,vom aplica teoria medicinei legale.deasemenea nu conteaza daca
copilul sa nascut viabil sau nu,importantsa se nasca viu. Semnele nasterii recente
fiind:involutia cordonului ombilical,acel strat deconsistenta alb-cenusie ce acopera

tegumentele nou nascutului. Starea copilului nou-nscut (prunc)dureaz n unele

legislaii anumite termene, determinate delegislaie, de exemplu: n Frana - 3 zile, n

Italia - 5 zile etc. Legea noastr nu stabilete nici un termenformal ce ar determina
starea de copil (prunc) nou-nscut, lsnd ca problema n cauz s fie rezolvat nmod
concret n baza expertizei medico-legale pornind de la prevederile art.147 CP, potrivit
crora timpulstrii de prunc nou-nscut este limitat de noiunile: timpul naterii sau
imediat dup aceasta

2.2 Argumentati care trebuie sa fie calificarea in cazul in care pruncuciderea

e savarsita asupra 2 sau mai multe personae
in cazul cind pruncuciderea e savirsita asupra pluralitatii de victime, si intentia
faptuitorului e unica,calificarea va fi o singura data conform art 147 CP. Sub acest
aspect,pluralitatea de victime nu genereaza pluralitatea de infractiuni. Deoarece nu
avem o circumstanta agravanta ce presupune asupra 2 sau mai multe persoane,vom
aplica art 147 o singura data, pentru a nu incalca principiul legalitatii. Totusi de
remarcat ca in cazul cind victime ale pruncuciderii sunt gemenii, tripletii,se va lua in
consideratie la individualizarea pedepsei.

2.3 daca e oportun completarea art 134 rudenie din CP cu al 5 care ar avea
urmat continut : in intelesul art 147 cp prin nou nascut se intelege fatul
angajat in procesul nasterii dupa 22 sapt

consider a fi oportuna includerea in CP aexplicatiei si definitiei copilului nounascut-

copil pe corpul caruia sunt prezente semne morfologice ale unei nasteri
recente.aceasta ar usura aplicabilitatea infractiunii de pruncucidere si ar permite
utilizarea legii penale in stricta legalitate si unicitate,fara a fi nevoiti de a aplica teoriile
medicale.

TEST 23

23. Vatamarea intentionata medie a integritatii corporae sis anantatii, art 152
subiect 1.

1. notiune:
Dereglare de scurta durata a sanatatii; urmarile cauzate de vatamare care dureaza o
perioada mai mica de 21 de zile : slabirea vederii sau a auzului,
numeroase excoriatii, echimoze, peirderea degetului de la mina cu
exceptia celui mare si aratator.

dereglare indelungata a sanatatii - Dereglarea ndelungat a sntii este determinat

nemijlocit de un ir de vtmri, maladii, dereglri de funcie care au o durat
de peste 21 de zile, dar cu condiia c victima i recapt sntatea
iniial.ACeasta se raporteaza la : fisuri si fracture oaselor mcii, ale osului
stern, a cel mult 3 coaste de o partea toracelui, pirderea auzuui a unei urechi,
pierdere degetului mare sau arattor la mina, slabirea insiderabila a vocii etc

2.Argumentati ipotezele in care fapta se califica drept tentative asupra adoua sau
mai multe persoane?
Ipoteele sunt atunci cind fapta de vatamare produce efecte:
doar asupra unei persoane, cu toate ca intentia a fost asupra a doua sau mai multe,
fapta nu a avut loc datorita unor cause ce nu depind de vointa faptuitorului;
faptuitorul a avut intentia sa savirseasca vatamarea media a integritatii si sanatatii,
dar actiunile sale nu se califica conform art 152 al 2 lit b deoarece actiunea se
soldeaza cu vatamare usoara a intregritati si sanatatii victimei;
Specific etse faptul ca faptuitorul doreste savirsirea unei infractiuni cu o intentie directa a
supra a doua sau mai multe persoane, ins a atunci cind rezultatul este
vatamarea in cauzele mai sus mentionate ,atunci considera ca tentative la
a rt 152, deoarece legea penala tinde sa pedepeseasca intentia unica, in
caz ca aceasta nu este indeplinita atunci consideram ca tentative astfel
pedeapsa estemai blinda.

3. Argumentati daca este rentabila formularea sintagmei pierderea considerabila si

stabile a mai putin de o teime din capacitatea de munca

Atragem atentia la formulare defectuoasa, deoarece se creeaza

falsa impresia ca ar mai exista un tip de pierdere stabile a mai putin de o
treime din capacitatea de munca, care nu ar avea un caracter consderabil.
Dupa cum reese din regulamentul ministerul sanatati , prin aceasta notiune
se intelege o pierdere considerabila intr-un volum mai marede 10 % dar nu
mai mult de 33%.

Subiect 2; circumstantele agravante ale sustragerii

1. Identificati 3 exemple de mijloace cu al caror ajutor folosirea situatiei de serviciu

este realizata in contextul infractiuni prevazute la lit d alin 2 art 190.
Escrocheria svrit cu folosirea situaiei de serviciu presupune c fptuitorul, avnd calitatea
de funcionar, face victima s cread c se afl n exercitarea atribuiilor sale
de serviciu, dei n realitate nu se afl n exerciiul acestor atribuii.

Inselaciune pasiva active

Abuz de incredere

2. Argumenti care trebuie sa fie marja dupa parametri cantitativi, exprimati banesti a
marimii daunei in proportii considerabile cauzate prin sustagere.

Marja trebuie sa fie exprimata in dependenta de actiunile savirste ale infractorului, a

daunelor cauzateetc. Prin urmare aplicam o marja in dependenta de
actiunile si urmarile savirsite prin infraciune:
1.sustrageri in proportii mici
Proportii medii
Proportii mari
Si deosebit de mari
La fel marja se va marca sub aspectul daunelor care sau savirsit persoanei fizice, a pers
juridice sau a stautului .
La fel rielevanta au aici calitatea bunurilor material-marfare, precum si alte valori care au
un cost adicaun prt, exista insa situatii cind areo valoare subiectiva,
sentimentala, avind o utilitate indiviaduala neputind fi neaparat exprimata
sun un prt oarecare, la fel deosebit la individualizarea marje vor fi bunuri
sociala, care au o importanta sociala, la fel sunt exponate d emuzee,
obiecte de vinzare etc.
In dependenta de aceste criterii vor fi prezentate careva aspecte speciifcae la
individualizarea a marjei exprimate in bani, unele putind fi appreciate
economic altele insa nu.

Furt 25 u.c trebuie sa depaseasca.

Jaful nu cunoaste o limita inferioarade 25 uc spre deosbire de furt.
Tilhariei-nu avem o suma anumita, insa se exprima prin faptul ca daunele trebuie sa fie
considerbile, sau cind valoarea bunurilor se descifreaza in proportii mari ori
deosebit de mari.
Excrocherie marimea trebuie sa depaseasca 25 uc.
Delapidarea averii straine sa depaseasca 25 uc.
Pngasie nu cunoaste o limita inferioara de 25 uc

3. La 22.12.2008 aproximativa ora 14, postica impreuna cu erhan, aflnduse in vizita

intrun paratament de pe str. Miron Costin, or Chisinau, au luat bunuri
de la Lazu in valoare de 500 de lei. La 27.12.2007 punindus cagule pe
cap luindusi cite un cutit, cei doi faptuitori au venit casaa la Geamanu
. Punindu-I cutitul la git Erhan ia cerut lui Geaman sa le dea toti bani
pe care ii are, ultimul ia spsu ca toti banii care ia avut ia depus intrun
 cont bancar Dupa ce sau convins ca Geamanul nu minte , cei doi
faptuitri siau impartit roluril:Postica il insotetse pe Geamanul la
banca, iar Erhan o retine acsaa pe cncubina pentru a a se asigura ca
Erhan va adauce banii
Victima lea trasnsmis suma de bani ceruta, ulterior finnd angajat la>>>>>>>in
calitate de contabil sef , cu posibilittaea de deppunere zilnica la
contul bancar al intreprinderii in urma oprestari serviciilor de paza de
automobile la parcare auto, incepind cu august 2009 pina in
19.10.2010, Postica nu a depus in contul bancii banii in suma totala
de 101703. Dupa care a fugit cu acesti bani si cu buniri a
intreprinderii in valoarede 51500 lei.

Calificati cele savirsite de Postica Se va schimba situatia in care Postica la atras pe

minorul de 14 ani Untu si pe Darie in virsta de 13 ani.

Actiunile date sunt calificate ca talharie, dearece au itrat intr-un teritoriu strain mascati,
conform dex cagula este . mantie cu glug purtat de clugri. glug (cu
deschizturi pentru ochi). 2. parte a unei mti de gaze, din cauciuc, ce acoper capul,
trecnd peste urechi. (< fr. cagoule) , reesind din faptul cain timpul atacului sau folosit
masti atunci este o agravanta la talharie prin patrunderea in icapere straina . Postica
va fi pedepsit aprate pentru actiunea savirsita cu erhan in aceeasi infractiune, dupa car
pentru banii furati si bunuri din proprietatea intreprinderii, si pentru utima situatie va fi
pedepsit ca autor iar ceilalti doi va fi pedepsit doar pers care a impinit 14 ani.

Test nr 24
Sub 1.Traficul de copii
1.1 definiti notiunea ,,trafic de persoane,utilizata in art 3 al protocolului din 15.11.2000
privind prevenirea,reprimarea si pedepsirea traficului de persone,in special al femeilor
si copiilor ,aditional la conventia ONU impotriva criminalitatii transnationale
organizate ,in vigoare pentru RM din 16.10.2005 precum si notiunea trafic de finite
umane , utilizata in conventiei consiliului Europei din 03.05.2005
trafic de persone- expresia trafic de persoane indic recrutarea, transportul, transferul,
adpostirea sau primirea de persoanelor, prin ameninare de recurgere sau prin recurgere la
for ori la alte forme de constrngere, prin rpire, fraud, nelciune, abuz de autoritate sau
de o situaie de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de pli ori avantaje pentru a
obine consimmntul unei persoane avnd autoritate asupra alteia n scopul exploatrii.
Exploatarea conine, cel puin, exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme
de exploatare sexual, munca sau serviciile forate, sclavia sau practicile analoage sclaviei,
folosirea sau prelevarea de organe;
trafic de finite umane- expresia trafic de fiinte umane desemneaza recrutarea, transportul,
transferul, cazareaa sau primirea de persoanelor, prin ameninare cu ori prin utilizarea fortei
sau altor forme de constringere , prin rpire, fraud, nelciune, abuz de autoritate ori de o
situaie de vulnerabilitate sau prin oferirea sau acceptarea de pli ori avantaje pentru a
obine consimmntul unei persoane avnd autoritate asupra alteia, n scopul exploatrii.
Exploatarea cuprinde , cel puin, exploatarea prostitutiei celorlalti sau alte forme de
 exploatare sexual, munca sau serviciile forate, sclavia sau practicile similare acesteia ,
aservirea sau prelevarea de organe;

1.2 Argumentati care este continutul exact al notiunii ,, violenta fizica specificate la lit (a)
alin (2) art 206 CP RM.
Actiunea adiacenta consta in aplicarea violentei fizice sau psihice asupra copilului .Notiunile
de violenta fizica si violenta psihica au fost analizate anterior .,In contextual modalitatii
examinate prin violenta fizica se are in vedere vatamarea intentionata usoara a
integritatii corporale sau a sanatatii, maltratatea intentionata sau alte acte de violenta. In
cazul vatamarii intentionata grave sau medii a integritatii corporale sau a sanatatii, calificarea
trebuie facuta prin concurs : art 206 (cu exceptia literii (a) din alin. (2) ) si art 151 sau art
152 din CP RM .
1.3 Argumentati daca este corecta urmatoarea formulare din pct.6.4 al hot. Plenului curtii
supreme de justitie nr 37 din 22.11.2004 cu privire la practica aplicarii legislatiei in
cauzele despre traficul de fiinte umane si traficul de copii: Amenintarea cu
divulgarea informatiei confidentiale consta in folosirea unor date confidentiale pentru
intimidarea victimei ca un mechanism de control asupra ei (amenintarea persoanei cu
dezvaluirea informatiei cu character intim familiei acesteia etc.)
Consider ca e corecta urmatoarea afirmatie din aceasta hotarire Amenintarea cu divulgarea
informatiei confidentiale consta in folosirea unor date confidentiale pentru intimidarea
victimei ca un mechanism de control asupra ei (amenintarea persoanei cu dezvaluirea
informatiei cu character intim familiei acesteia deoarece art 206 alin .(2) lit (c ). ,,de
ameninare cu divulgarea informaiilor confideniale familiei copilului sau altor persoane si
art 165 alin (1) lit .(a) ameninare cu aplicarea sau aplicarea violenei fizice sau psihice
nepericuloase pentru viaa i sntatea persoanei, inclusiv prin rpire, prin confiscare a
documentelor i prin servitute, n scopul ntoarcerii unei datorii a crei mrime nu este
stabilit n mod rezonabil, precum i prin ameninare cu divulgarea informaiilor
confideniale familiei victimei sau altor persoane att fizice, ct i juridice;aceste articole
corespund cu punctul 6.4 din hotarire.
Sub 2 . Delapidarea averii straine
2.1.Determinati cele trei conditii cumulative in a caror prezenta delapidarea averii
straine se poate realiza asupra unor bunuri statice
Specificul delapidarii averii straine se exprima in aceea ca dispunerea de bunurile dinamice
incredintate ,in limitele intinderii prerogativelor conferite persoanei respective ,chiar in
prezenta intentiei de a sustrage acele bunuri nu poate avea relevanta juridico-penala .In acest
context ,delapidarea averii straine realizata asupra unor bunuri dinamice ,poate avea lok
doar in prezenta urmatoareleor 2 conditii:
1.existenta intentiei de a sustrage
2.conventirea posesiei legitime in nelegitima ,expriminduse in depasirea prerogativelor
conferite persoanei in privinta bunurilor incredintate.
Pe de lata parte delapidarea averii straine, realizata asupra unor bunuri statice poate avea lok
numai in prezenta urmatoarelor trei conditii cumulative :
1. Ridicarea bunurilor din locul in care se afla,
2. Intrarea bunurilor in posesia nelegitima a faptuitorului consta in depasirea prerogativelor
conferite persoanei in privinta bunurilor incredintate 3. Existent posibilitatii reale
,constientizate de faptuitor de a se folosi si a dispune de bunuri ca de ale sale proprii .
2.2 Argumentati daca luarea fizica sau luarea formala caracterizeaza fapta
prejudiciabila in cazul infractiunii prevazute la art 191 CP RM.
 In cazul delapidarii averii straine, fapta prejudiciabila consta in actiunea de sustragere
faptuitorul ia bunurile ca i-au fost incredintate transforminduse din detentor legitim in pretins
proprietear, avind intentia de a le deposed pentru sine, nu pentru posesorul mijlocit ce i-a
incredintat bunurile.
Atunci cind are loc ,, luarea formala caracterizata prin convertirea posesiei legitime in cea
nelegitima pe calea retinerii bunurilor la faptuitor si a neprezentarii acestora in indrituiti a le
receptiona.Luarea formala este specifica in cazul bunurilor ce sunt incredintate persoanelor
care efectueaza transportarea lor in calitatea de functie principala sau persoanele pentru care
transportarea de bunuri constituie partea indinspensabila a activitatii.Actiunile persoanelor
care pot poseda si dispune de bunuri incredintate se pot exprima in : 1.luarea formala (daca
intentia de sustragere apare in timpul transportarii sau in
2.luarea fizica (materiala) (daca bunurile sunt scoase din deposit ,casierie, etc.)
Deosebirea dintre luarea fizica a bunurilor statice si luarea fizica a bunurilor dinamice este ca
in ultimul caz scoaterea bunurilor din posesia legitima semnifica si imposedarea simultana a
acestora.
Bunurile au existenta materiala si,respectiv,luarea in posesiune si insusi posesia asupra lor ca
stare de fapt e materiala.
2.3.Directorul librariei Cobzac la timpul receptionarii marfurilor de la depozitul uneia
din edituri , a observant ca i-au fost livrate din eroare cu 50 de loturi de carti mai
mult ,decit prevederea contractului.Cobzac nu a reactionat la eroarea care s-a admis ,
desi a observant-o ,trecindisi in posesie banii pe care i-a obtinut ulterior din
comercializarea cartilor 2100 de lei . Ulterior ,aflindu-se in casa lui Pancu din satul
Bahrinesti , r-nul Floresti , in urma unui conflict , Cobzac l-a batut pe Nirca .I-a
aplicat multiple lovituri cu miinile si picioarele in diferite parti ale corpului , in urma
carora victim a decedat .Dupa aceasta ,Cobzac a ingropat cadavrul in beciul
gospodariei sale.Mai tirziu , aflinduse in vizita la cunoscutul sau Ispas , in orasul
Floresti ,din motive de razbunare ,Cobzac i-a aplicat acestuia o lovitura cu pumnul in
cap.Dupa care , cu un cutit de bucatarie , a aplicat 14 lovituri in picioarele si miinile
victimei.In rezultat, victimei i-a fost cauzata o vatamare grava periculoasa pentru
viata .
Calificati fapta lui Cobzac. Se va schimba oare calificare a,daca ,dupa o luna ,Cobzac
va restitui editurii suma de 2100 de lei, constituind valoarea integrala a celor 50 de
loturi de carti?Se va schimba oare calificarea , daca dupa o luna , Cobzac v-a restitui
editurii suma 1600 de lei ,constituind valoarea partial a celor 50 de loturi de carti ?
argumentati rs.
Art 190 alin 1 Escrocheria, adic dobndirea ilicit a bunurilor altei persoane prin nelciune
sau abuz de ncredere,(savirsit prin inselaciune pasiva deoarece Cobzac a ascuns faptele si
circumstantele care trebuie communicate in cazul savirsirii cu buna credinta in conformitate
cu legea tranzactiei patrimoniului) .

Test 25
1. Lasarea in primejdie
1.1 Identificati 6 exemple de circumstante care demonstreaza existent starii
periculoase pentru viata victimei in contextual infractiunilor de la art
163.
1. Victima de o virsta frageda 2 ani este lasata pe marginea unui riu
2. persoana care suferea de o boala locomotarie este lasata linga o intersectie auto.
3. persoana de o virsta inaintata este lasata pet imp de iarna imbracata necorespunzator
conditiilor meteoralogice in mijlocul unei paduri
4. copilul pe timp de noapte este lasat intr-un loc necunoscut, strain pentru el.
5. victima care a suferit multimple leziuni corporale, echimoze, escoriatii este lasata pe
marginea carosabilului.
6. O persoana care se afla in neputinta de a si coordona actiunile este lasata pe o cale
ferata.
1.2 Argumentati daca este sau nu oportuna calificarea conform art. 163 atunci cind
dupa comiterea unei infractiuni ce implica violenta , faptuitorul lasa
cu buna stiinta victima acelei infractiuni fara ajutor , desi se afla intr-o
stare periculoasa pentru viata si este lipsita de posibilitatea de a se
salva, iar faptuitorul a adus-o in asemenea stare.
Cred ca nu este oportuna calificarea suplimentara conform art. 163 daca victima infractiunii
ce implica violenta nu I se acorda ajutor de catre subiectul acelei infractiuni
atunci cind se afla intr-o stare periculoasa pentru viata si este lipsita de
posibilitatea de a se salva, stare provocata de faptuitor. Ar fi cu totul
exagerat ca subiectul infractiunii, ce implica violent sa fie tras la
raspundere pentru atitudinea lui intima fata de rezultatul infractiunii sale,
precum si pentru nedorintade a prentimpina urmarile prejudiciabile ale
infractiunii respective. Aceasta ar insemna aplicarea raspunderii de 2 ori
pentru aceeasi fapta. Deci faptuitorul pune victim in situatia periculoasa
pentru viata chir prin infractiunea sa , infractiune ce implica violenta. In
termenii logicii juridice , respectind principiul noncontradictiei, ar trebui sa
consemnam in acest caz ca este imposibil sa afirmam sis a negam
totodata acelasi predicat despre acelasi subiect. Odata ce faptuitorul e
sanctionat pentru violenta , este inacceptabil sa fie sanctionat pentru ca
nu a prevenit efectele acestei violente. Totodata, asa cum rezulta din
dispozitia art 76 lit. e) CP, este nu o obligatie, dar un drept al faptuitorului
de a prentimpina urmarile prejudiciabile ale infractiunii savirsite. Realizarea
catre el a acestui drept va determina atenuanta pedepsei ce I se va
stabili.Nerealizarea acestui drept nu trebuie sa sa-I agraveze in vriun fel
tratamentul sanctionator.
1.3 Argumentati care sunt avantajele si dezavantajele substituirii in art 163 a
cuvintelor- in cazul cind cel vinovat stia despre primejdia si a avut
posibilitatea de a acorda ajutor partii vatamate, fiind obligat sa ii
poarte de grija, prin cuvintele- daca cel vinovat stia despre primejdie
si a avut posibilitatea de a acorda ajutor partii vatamate.
Din cele enuntate observam ca a avut loc o largire a cercului subiectilor responsabili in
acordarea de ajutor. Daca anterior acestia trebuiau sa fie obligati fata de
victim in purtarea de grija, acum insa vinovatul trebuie sa stie despre
primejdie si sa aiba posibilitatea de a acorda ajutor partii vatamate, adica
acesta trebuie sa aiba posibilitatea reala de a acorda ajutor victimei, chiar
cu o anumita doza de risc pentru sine sau pentru terte persoane.
Avantajele noilor prevederi in acest sens sunt urmatoarele, toate persoanele sunt obligate
in acordarea unui ajutor daca exista posibilitatea reala de acordare , care
 poate avea sau nu obligatia de a-i purta de grija, aceata schimbare sa
facut cu scopul de o responsabilitate mai mare din partea membrilor
sacietatii in raport cu persoanele aflate in primejdie.
Insa in cazul cind faptuitorului ii este incubata o asemenea obligatie cum era in prevederile
vechi este necesar de stabilit distinctia dintre art 163 si 162 unde la fel
situatia consta in existent unui raport juridic obligational intre faptuitor si
victima cu unele subtilitati aLE obligatiei faptuitorului care consta in
opozabilitatea in raport cu un cerc de persoane nedeterminat. Altfel spus
in art 162 este identificat doar subiectul pasiv al raportului juridic
obligational. In cazul lasarii in primejdie presupune ca situatie-premisa , in
cazul cind , in raportul juridic obligational dintre faptuitor si victima,
obligatia faptuitorului exista in raport cu o persoana concreta. In cazul dat
la fel cred ca modificarile date sunt utile din considerentul posibilitatii
delimiitarii acestor 2 articole.

2.Jaful
2.1.Relatai despre criteriul obiectiv si subiectiv de stabilire a modului deschis de
savirsire a infractiunii de sustragere.
Criteriul obiectiv se exprima in aceea ca actiunea de luare se realizeaza in prezenta
victimei sau a altor persoanecare vad actiunea faptuitorului,observa cele
svirsite,constientizeaza semnificatia jur. Acelor comise,fara aface parte din
categoria de persoane care insufla incredere faptuitorului ca nu-I vor crea
impedimente in procesul sustagerii. Criteruil subiectiv se expprima in
convingerea faptuitorului,bazata pe premise obiective,ca el actioneaza in
mod vadit p-u cei din jur care ii vad fapta,observa cele savirsite de
faptuitor,percep semnificatia juridical a faptei lui.fara a face parte din rindul
de persoane de increderecare nu-I pot crea pieici in realizarea sustragerii.
2.2.Argumentati daca este daca este sau nu correct ca urmeaza afi calificate ca
jaffapta acelor persoane,care dindu-se drept reprezentanti ai
autoritatii publice,efectueaza perchezitii ,luind in timpul acestora
bunurile si trecindu-le in posesia lor.
Cind faptuitorii se erijeaza in reprezentanti ai autoritatii publice,prezentind legitimatii
false,simulind exercitare atributiilor reprezentantilor autoritatilor
publice pot fi deosebite urmatoarele solutii de calificare:
1)Daca vointa victimei este alterata,ea cosiderin ca faptuitorul reprez.cu adevarat
autoritatea pub,fiind convinsa ca bunurile i-au fost ridicate cu respectarea
tuturor normelor procesuale,nu exista temeiuri sa nu calificam cele
savirsite ca escrocherie.O asemenea ipoteza este plauzibila mai ales daca
victim este in conflict cu Legea,daca faptuitorul cu buna stiinta profita de
circumstanta ca victim asavirsit o ilegalitate.
2)daca vointa victimei este dominate ,paralizata,ea fiind convinsa ca faptiutoruleste
deghizat in reprezentant al autoritatii publice,atunci calificarea trebuie
facuta in baza art 186,188sau 189,in functie de circumstantele concrete.Nu
conteaza daca victim si-a exteriorizat convingerea in omentul comiterii
faptei.Conteaza ca si-a dat seama de inscenare.In asemenea cazuri,victim
transmite faptuitorului bunurile,p-u ca are temei p-u viata proprie sau
 aapropiatilor sai,fie p-u ca remarca prezenta armei la faptuitor,fie p-u ca
cunoaste precedente ale activitatii infractionale ale acelui faptuitor0

Test.27.
Subiectul.1. Omor intentionat.

1.1.Determinati in functie de statutul victimei, cele 3 varietati ale omorului prevazut

la lit.d) alin 2) art.145. CP savirsit dupa indeplinirea de catre vicitma a
obligatiilor de serviciu sau obstesti din razbunare p-u indeplinirea
acestora.

In functie e statutul victimei, se presupun urmatoarele 3 varietati ale omorului:

Omorul savirsit asupra persoanei care continua sa-si indeplineasca obligatiile de
serviciu si obstesti, pentru care fapt este omorita.
Omorul savirsit asupra persoanei care indeplineste alte obligatii de serviciu sau
obstesti, decit cele pentru care este omorita.
Omorul savirsit asupra persoanei care la momentul savirsirii omorului , nu mai
indeplineste nici un fel de obligatii de serviciu sau obstesti.(dac victima este
pensionar, neangajat in cimpul muncii)

1.2.Argumentati daca studentii institutiilor militare de invatamint si rezervistii pot fi

victime ale infractiunii prevazute la lit.h) alin.2) art.145. C.P

In vederea aplicarii raspunderii conform art in cauza, este necesara intrunirea cumulativa a
urmtoarelor conditii:
Victima infractiunii are calitate speciala de reprezentant al autoritatii publice, de
militar sau ruda apropiata a acestora;
Infractiunea e omor este savirsita in timpul sau in legatura cu indeplinirea de catre
reprezentantul autoritatii publice sau de catre militar a obligatiilor de serviciu.
Militari trebuie considerati ceu ce ndeplinesc serviciul militar n urmtoarele forme:
a) serviciul militar prin contract;
b) serviciul militar n termen;
c) serviciul militar cu termen redus;
d) serviciul militar ca rezerviti concentrai sau mobilizai.

Comnform (alin .3) art.4 al Legii cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea patriei,
sunt considerati in serviciu militarr si studentii institutiilor militare de
invatamint, deci pot fi victime ale infractiuni prevazute la lit.h) alin.2)
art.145. C.P.R.M, insa nu toti rezervistii au calitate de militari, doar
rezervistii concentrati sau mobilizati au aceasta calitate.Astfel se are in
vedere ipoteza cind victima, reprezantantul aut.pb sau militarul, atunci cind
 este lipsita de viata, se afla in exercitiul functiunii, in atributiile sale de
serviciu.Ipoteza expusa presupune 2 situatii:
Omorul este savirsit in timpul indeplinirii nemijlocite de catre victima a unor obligatii
de serviciu concrete;
Omoroul este savirsit in timpul indeplinirii de catre victima a obligatiilor de serviciu,
indeplinirea implicind totalitatea actiunilor indreptate spre atingerea unu aumit
rezultat peste un oarecare timp.

Asa dar circumstanta agravanta, lit .h) este aplicabila pe toata durata indeplinirii de catre
reprezentantul aut.pb sau de catre militar a calitatii respective. Adica din
momentul dobindirii ei prin modalitati specifice fiecareia pina in momentul
pierderii acestia:pensionare, demisie, exmatriculare.

1.3.
In ce priveste cazul cu Sitaru, Tapu v-a fi atras la raspundere pentru art 217 , 6 prim ,pentru
introducerea ilegala intentionata in organismul unei perosane, imptriva
vointei acesteia, a substantelor narcotice psihotrope sau analoage a
acestora, si pentru art 186 Furt pentru ca pentru ca a sustras pe ascuns
bunurile unei alte persoane, In situatia lui Ambrocivom fi in prezenta art
188 al 2 lit e). tilharie cu aplicarea unu obiect folosit in calitate de arma ,
deoarece a fost realizat atacul asupra persoanei insotiti cu aplicarea
violentei pentru viata sau sanatatea persoanei. In ultimul caz v-a fi tras la
raspundere conform art 145 al 2 lit b pentru omor intentionate din interes
material si pentru 197 al 2 lit a) distrugerea sau deteriorarea intentionata a
bunului savirsita prin incediere.
1.Se v-a schimba situatia si anume el v-a raspunde pentru omor intentionat art 145
2. S-ar fi schimbat deoarece in afara de raspunderea pentru omor intentionat asupra lui
sitaru, el va fi tras la raspundere si pentru art 149 Lipsirea de viata din
imprudent????? Deoarece el nu a avut intentia de a omori si concubina

Subiectul.2. Tulburare de posesie

2.1. Determinati cu exacticitate continutul notiunii de violenta, specificate in
dispozitia art.193 C.P
In contextul art.193 C.P , prin aplicare a violentei trebuie inteles vatamarea
intentionata usoara a integritatii corporale sau a sanatatii ori violenta
de o intensitate mai redusa.

2.2 Determinati 4 deosebiri dintre infractiunea de tulburare de posesie si

infractiunea de violare de domiciliu (art 179 .C.P) , deosebiri kare se
refera la obiektul infractiunii
Obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie are un caracter complex.Astfel
obiectul material principal il reprezinta bunurile care au o existenta
materiala, sunt create prin munca omului, dispun de valoare materiala si
cost determinat, fiind bunurile imobile si straine pentrur faptuitor.Iar obiectul
material secundar il constituie corpul persoanei si semnele de hotar
distruse sau starmutate.Infractiunea de tulburare de posesie ii lipseste un
obiect material secundar in cazul in care actiunea adiacenta se exprima
prin amenintarea cu aplicarea violentei.

Obiectul material al infractiunii de violare de domiciliu este corpul victimei (numai in

situatia violarii de domiciliu cu aplicarea violentei, prevazute de
art.179.al,2).Iar obiectul imaterial a acestei infractiuni este domiciliul,
deoarece nu actiunea asupra bunurilor sau chiar asurpa persoanei victimei
lezeaza obiectul juridic ocrotit de legea penala, ci insasi prezenta nedorita
a faptuitoului in locul ce constituie domiciliului victimei.
In ipoteza violarii de domiciliu , faptuitorul este interesat nu de a beneficia de calitatile utile
ale imobilului, dar de intruziunea in spatiul in care victima isi dasfasoara
viata personala, lipsindu-i motivatia de sorginte patrimoniala

2.3 Argumentati kare sunt efectele pozitive si efectele negative ale modificarii art.193
C.P (modificare operata prin Legea nr.277 din 18 .12.2008)

Obiectul materila secundar constituie:

Corpul persoanei
Semnele de hotar distruse sau stramutate.
Ca semn de hotar poate servi:
O piatra mare asezata in acest scop
Un lemn infipt in pamint
Un pom sadit anume la limita dintre proprietati
Un sant, o brazda adijnca sapata in skop de a constitui un semn de hotar
Alte lucruri , semne.
In acest sens, este consemnabila schimbarea de atitudine a legiuitorului in cazul
infractiunii de tulburare de posesie art.193.C.P.R.M .pina la intrarea in
vigoare a Legii R.M pentru modificarea si completarea Codului Penal
al R.M, adoptate de Parlamentul R.M la 18.08.2008, era de neconceput
 ca proprietarul sa fie tras la raspunderea penala pentru ocuparea fara
drept a unui imobil aflat in posesia altuia.Pentru ca victima
infractiunii putea fi numai proprietarul imobilului.Deci, aparate erau
relatiile sociale cu privire la proprietate.Odata cu intrarea in vigoare a
amandamentelor respective, se poate afirma cu certitudine ca
tulburarea de posesie este veritabila infractiune contra patrimoniului

Test.26.
Subiectul.1. Violarea de domiciliu

1.1 Definiti notiunile de domiciliu si de resedinta utilizate in dispozitia art.179

C.P

Noiunea de domiciliudesemneaz locul n care persoana i are locuina stabil,

statornic sau principal, iar noiunea de reedin indic att sediul unei
autoriti sau al unei persoane oficiale, ct i al unei persoane fizice,
precum i localitatea sau cldirea n care se afl temporar sau permanent.

1.2 Argumentati daca notiunea de domiciliu in sensul art.179 C.P poate si

extinsa la
sediul unei persoane juridice.

n conformitate cu art.6.Cod. prc.pl, prin domiciliu se intelege locuinta sau constructia destinata pentru
locuirea permanenta sau temporara a unei sau mai multor persoane(casa, apartament, vila,
camera in hotel), precum si incaperile anexate nemijlocit la acestea, constituind o parte
indivizibila(veranda,terasa,balcon, mansarda, beci, unloc de uz comun) de asemenea, se
intelege si orice teren privat, automobil, nava marititma si fluviala privata , birou. Notiunea de
domiciliu implica nu ideea de imobil, luat in consideratie in materialitatea sa, ci ideea de loc
in care o persoana isi desfasoara viata personala.Astfel daca victima isi desfasoara viata
personala in cadrul sediului unei persoane juridice atunci aceasta va avea kalitate de
domiciliu.
 1.3 Argumentati daca este sau nu oportun ca prevederea de la lit.a) alin.3) art.179
C.P sa fie modificata de o asemenea maniera, incit in locul sintagmei cu
folosirea situatiei de serviciu , sa fie specificate cuvintele de o persoana cu
functie de raspundere sau de o persoana care gestioneaza o organizatie
comerciala, obsteasca sau alta organizatie nestatala.

Cred ca aceasta modificare, incit in locul sintagmei cu folosirea situatiei de serviciu , sa fie specificate
cuvintele de o persoana cu functie de raspundere sau de o persoana care gestioneaza
o organizatie comerciala, obsteasca sau alta organizatie nestatala. Nu este una
oportuna deoarece va viza un cerc determinati de subiecti, pe cind in cazul primei
sintagme se poate face o kalificare larga a subiectilor.

Subiectul.2Violul

2.1 Relatati despre 3 semne necesare si suficiente ale notiunii de raport sexual,
notiunea utilizata in art.171 C.P

Savirsirea unui act sexual normal , care consta in inroducerea partiala sau totala a
membrului viril in vagin sau in vestibulul vaginului, astfel creindu-ce conditii
pentru concepere.
Este consumata din momentul introducerii partiale sau totale a membrului viril in vestibulul
vaginului. Nu este necesara confirmarea deflorarii sau a graviditatii
victimei.Nu este relevanta nici durata penetrarii.Nu conteaza daca a fost
prezenta ejacuarea.

2.2. Argumentati daca poate fi aplicata raspunderea in baza art.171.C.P , in acel caz
in care starea de imposibilitate a victimei de a se apara sau de a-si
exprima vointa este preexistenta realizari raportului sexual, iar
aceasta stare este consecinta actiunilor faptuitorului.

Raportul sexual savirsit profitind de imposibilitatea victimei de a se apara de a-si exprima

vointa, presupune indeplinirea a 2 conditii:
Victima se afla intr-o stare de imposibilitate de a se apara ori de asi exprima vointa
Faptuitorul sa profite de aceasta stare pu a savirsi Raportul sexual.
Nu conteaza daca acesta stare este patologica sau fizilologica. Conteaza daca victima
afllata in asa stare nu se putea apara sau exprima vointa. Profitarea
faptuitorului de imposibilitatea victimei de a se apara ori exprima vointa
inseamna ca faptuitorul si-a dat seama ca victima se afla intr-o situatie
dificila si a folosit prilejul p-u a intretine cu ea un raport sexual.
Astfel spus treb dovedit in concret ca faptuitorul cunoastea starea victimei. Se exclude
vinovatia iar fapta nu este infractiune, daca faptuitorul nu a stiut si daca
 conform circumstantelor cauzei nici nu rebuia sau nu putea sa stie ca
victima este de exemplu alienat mintal si dezi este lipsita de discernamint,
iar aparent a consimtit la raport sexual.
Se pot lua in consideratie ca starea in care se afla victima reprezinta o consecinta a
actiunilor faptuitorului deci nu putem sa nu atragem la raspundere
persoana care creeaza fie prin constringere fizica sau psihica sau alte
metode aceasta stare de neputinta, ulterior savirsind raportul sexual, deci
v-a fi tras la raspundere conform art 171 deoarece daca nu erau actiunile
premergatoare ale faptuitorulu, victima putea sa opuna rezistenta si sa isi
manifeste refuzul de a intretine raport sexual

2.3 Speta
In prima faza Galescu avind virsta de 14 ani poate fi tras la este subiect ce poate fi tras la
raspundere in baza art 27 si art 187 lit e) tentativa de jaf, fiind o infractiune
materiala el nu a dispus de careva bunuri,iar amenintarea care a facut-o
nu e prezinta pericol pentru viata sau sanatatea persoanei si nu o putem
califica ca jaf, in al doilea caz v-a fi tenttiva la viol art 27 si art 171 lit b)
asupra unui minor cu buna-stiinta, savirsit prin constringere fizica si art.
151 vatamare medie a integritatii corporale manifestata prin pierderea
pariala a auzului deoarece nu a fost inceput raportul sexual pentru a fi
considerat violul consumat, in ultimul caz v-a fi aceasi calificare conf ar 27
si art 187 tentativa la jaf deoarece din motive independete de vointa lui
,cauzate de strigatile victimei nu a reusit sa duca infractiunea pina la capat.
In cazul daca v-a lua de la Perehoda 500 lei atunci v-a fi comis un jaf,
Poate sa se schimbe situatia daca nu ar fi opus rezistenta , atunci Galescu nu i-ar fi aplicat
lovituri si nu i-ar fi provocat vatamare medie a integritatii corporale, si ar fi
in acest caz simplu viol, sau tentative la viol,,,

Test nr 28
1.1 Identificati conditiile in care minorul poate fi victima infractiunii de lipsire de viata
la dorinta persoanei (euthanasia) prevazute la art 148CP CRM
Dorinta unui minor de a fi lipsit de viata este irelevanta;doar rudele , care au atins la momentul savarsirii
infractiunii virsta de 18ani, pot incuviinta lipsirea de viata a unui minor. Contributia
acestor rude , exprimata in incuviintarea lipsirii de viata a victimei minore , trebuie
considerate complicitate la infractiunea de eutanasie.Un reprezentant legal sau oricare
alta persoana,care nu este ruda a victimei minore,nu poate incuviinta lipsirea de viata a
unui minor in contextual infractiunii prevazute la art 148. Totodata contributia
reprezentantului legal sau a oricarei alte personae care nu este ruda a victimei
minore,exprimata in incuviintarea lipsirii de viata a victimei minore,exprimata in
incuviintarea lipsirii de viata a victimei minore ,trebuie considerate complicitate la
infractiunea prevazuta la lit.e alin 2 art 145 CP RM.
 1.2 Argumentati daca infractiunea de lipsire de viata la dorinta persoanei poate avea
la baza numai motivul de compatimire.
Latura subiectiva a eutanasiei se caracterizeaza in primul rind prin vinovatie sub forma de intentie
directa sau indirect.Deci respectiv de cele mai dese ori motivul infractiunii se exprima in
compatimire.Lipsirea ilegala de viata a victimei poate avea la baza numai doua cause
avind un character alternativ:
1) Victima sufera de o boala incurabila;
2) Suferintele fizice ale victimei au un character insuportabil.
In general boala incurabila inseamna o boala nevindecabila,lipsind orice alternative de tratament.Doar o
expertiza medico-legala complexa poate confirma cu exactitate daca tratamentul bolii
victimei putea sa ofere sau nu sanse de insanatosire.Cit priveste caracterul insuportabil
al suferintelor victimei ,aceasta poate viza doar suferintele ei fizice(nu sunt suficiente
suferintele morale). Doar o comisie de medici experti poate stabili daca suferintele fizice
ale victimei aveau sau nu un character insuportabil. . Este nobil faptul ca fiecare om s-
i decid doar el nsui soarta. Dar n cazul cnd omul este marcat de o maladie
incurabil, cnd nu mai suport chinurile fizice i psihice proprii,cnd se simte povar
inutil i pedeaps, acest om poate lua, ntr-o clip de slbiciune, o decizie radical.
Aceast decizie poate s fie n esena ei, incontient - n fecare muribund mai plpie
sperana i dorina de a-i continua viaa.Deci motivul de compatimire nu poate fi privit
ca o cauza ce inlatura caracterul penal al faptei specificate la art 148 CP RM. A ucide
un pacient, chiar si pentru a-i alina suferinta, este considerata omucidere.
1.3 Argumentati daca este oportuna modificarea art 148 cp rm ,dupa modelul oferit
de art 190 al codului penal roman (legea nr 286\2009) : uciderea savirsita la
cererea explicita,serioasa,constienta si repetata a victimei care suferea de o
boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical,cauzatoare de
suferinte permanente si greu de suportat
Problema n cauza este una extrem de sensibil. E resc, deoarece sunt vizate limitele
libertii umane.Dupa parerea mea este oportuna modificarea dat fiind
faptul ca art 190 al cp ro , este o redare mai explicita si mai amanuntita in
ceea ce priveste euthanasia. Legislatorul a utilizat termenul cerere
pentru c nu a considerat suficient simplul consimmnt al pacientului i
totodat a ncercat s exclud cazurile de instigare. Prezena sau absena
consimmntului pacientului, manifestat prin aceast cerere, prezint o
deosebite relevan, n funcie de acest element putndu-se califica fapta
ca i omor sau eutanasie. Moartea demn despre care se vorbete nu o
gsim n eutanasie, ci n aceste tratamente i ngrijiri paliative, n
eliminarea suferinelor i nu a fiinei care sufer, ajutndu-l pe pacient s
i depeasc temerile i incertitudinile, n atitudinea solidar a celor
apropiai pn n ultimul moment. Dac spunem c este licit s omori pe
cineva, s l ajuti s moar sau s te sinucizi datorit suferinelor i pentru
c viaa nu mai are calitate, atunci spunem c viaa uman i persoana
uman are o valoare extrinsec i relativ,adic condiionat de existena
unor anumite caliti sau avantaje.Motivul fundamental pentru care nimeni
nu are dreptul de a se sinucide sau de a ajuta pe alii s moar este
pentru c toi avem o demnitate, adic o valoare intrinsec i absolut, i
valorile nu se distrug, valorile se protejeaz!Dorinta de a muri este mai
degraba expresia depresiei, durerii sau a unui control slab al simptomelor,
 decat o dorinta autentica. Dorinta de a muri si de a trai se schimba frecvent
in timp, in special daca durerea sau depresia au fost tratate.

Subiectul II
2.1 Determinati formele scopului traficului de copii,enumerate in Legea nr 241 din
20.10.2005 privind prevenirea si combaterea traficului de finite
umane,forme care nu sunt specificate la art 206 cp rm.
- Obligarea de a desfasura activitati prin care se incalca drepturile si libertatile
fundamentale ale omului
2.2 Argumentati daca transportarea victimei poate avea un character legal in
contextual infractiunii prevazute la art 206 cp rm.
Latura obiectiva a infractiunii prevazute la art 206 cp rm se exprima in fapta
prejudiciabila ,care se concretizeaza in actiune.O modalitate alternativa de
realizare a acestei actiuni este transportarea victimei.Respectiv nu poate
constitui transportarea victimei un character legal.Este posibil ca in
contextual traficului de copii , actiunea prejudiciabila realizata prin
modalitatea transportarii sa fie secundata de o actiune adiacenta.
2.3 in luna martie 2004, Nogai,abuzind de concursul de imprejurari grele in care se
afla Foltea,in virsta de 17ani a atras-o pe aceasta pentru practicarea
prostitutiei.in acest scop a urcato pe ultima intrun automobile
transportindo in or.Cahul la domiciliul sau ,unde a adapostito pentru
aproximativ 72ore.Apoi prin vama din or Cahul a transportato in or
Arad (Romania), unde a transmiso lui sirbu,care la rindul lui a
transportato in Bosnia,unde aproximativ 5 luni de zile a fost supusa
exploatarii sexual cu scop commercial.La 27.05.2004 Nogai prin
intelegere prealabila cu Vrincean,a mers la gimnaziul din
cimislia,unde inselindo pe Bercu,in virsta de 17ani si abuzind de
increderea ei a urcato intrun automobile transportindo in or cimislia
la domiciliul sau unde a adapostito pt aproximativ 12ore,apoi a
transportato in mun.Chisinau unde a transmiso lui Vrincean pentru a
fi transportata in or Moscova.Acesta la 29.05.2004, a transmiso unui
insotitor de vagon al trenului de pe rut ach-moscova,care a
transportato in or moscova unde timp de un an fost supusa
exploatarii sexual comerviale.
Calificati faptele persoanelor pe care le considerate vinovate.Se va skimba oare
calificarea daca la 28.05.2004 Bercu va fi implinit 18ani?

Test 29

1.1 Identificati toate normele penale care formeaza partea (in sensul art 118) in raport
cu prevederile art 171,care formeaza intregul
Intrucat violul are un caracter complex,in legea penala putem identifica o serie de norme
care,apar de sine statator dar care contin actiuni prejudiciabile prevazute
si la infractiunea de viol.Latura obiectiva a violului presupune o actiune
principala si una secundara,actiunile secundare pot fi gasite in norme
 speciale de sine statatoare: ,art 211 transmiterea unei boli
venerice,contaminarea cu HIV SIDA,vatamare medie a integritatii
corporale,vatamare grava a integritatii corporale,155 amenintarea cu omor
ori cu vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii...etc
Atfel,conform art 155 intre concurenta dintre o norma parte si
una,intreg,calificarea se va face confrm normei intreg,ce contine toate
semnele faptei prejudiciabile savarsite.
1.2 Argumentati care este solutia de calificare in cazul in care faptuitorul constrange
fizic sau psihic victima in scopul realizarii unui raport sexual,astfel incat se
produce decesul victimei din imprundenta inainte de inceperea raportului
sexual .
In situatia data,fapta respectiva nu va putea fi calificata conform art 171,ci ca tentativa la
acest articol,pentru ca raportul sexual nu a avut loc din motive
independente de vointa faptuitorului,,in concurs cu art 149/ Daca ar fi
decedat dupa ce avea loc raportul sexual,fapta trebuia calificata conform
art 171 in concurs cu 149 CP.Daca raportul sexual a fost realizat,dupa ce
victima a adecedat,atunci se va aplica infractiunea de profanare a
mormintelor in concurs cu tentativa la viol.
Astfel,faptuitorul aplica ,la prima etapa ,constrangerea fizica (concretizata in vatamare
grava a integritatii corporale sau a sanatatii) pentru ca victima sa nu
depuna rezistenta si sa poate fi efectuata cea de a doua etapa-realizarea
raportului sexual,acesta din urma nu s-a realizat,prin urmare victima
decedind,intentia sa nu s-a realizat,va fi tentativa plus art 149 lipsa de viata
din imprudenta.
1.3
IN privinta lui JalbaMurgoci si Palii,-coautorat la infr tilharie,in concurc cu art 172 actiuni
violente cu caracter sexual,si art 145 omor intentionat.Al doilea episod: In
privinta lui Obadaacestia vor fi trasi la raspundere conform 187,jaf,lit b)
in concurs cu infr prevzuta la alin 171 viol,litb)lit c)

2.1Definiti adoptia,si adoptatorul,in sensul art 204

Adoptieforma speciala de protectie aplicata in interesul superior al copilului prin care se
stabileste filiatia intre copilul adoptat si adoptator ,precum si legaturile de
rudenie intre copilul adoptat si rudele adoptatorului .
Adoptator sotii adoptatori,(sau cand exista doar unul dintre acestia,se considera doar
acea persoana) care au drepturi si obligatii egale in raport cu copilul
adoptat,ce le sunt conferite prin intermediul institutiei adoptiei in conditiile
prevazute de lege.
2.2 Argumentati daca judecatorul poate fi subiect al infr prevazute la art 204 CP al
RM,luind in consideratie la ca alin.9 art 23 CPC ,se stabileste ca
hotaririle sedintei secrete se pronunta public.
Judecatorul nu poate si subiect al infr prevazute la art 204,in legatura faptul ca acesta a
pronuntat public hotararea,intrucat aceasta e facuta public doar partilor
participante la proces ,fiind somati de raspunderea in cazul divulgarii lor,si
nu altor persoane ce nu participa nemijlocit la proces.Aceasta situatie nu
constituie o infractiune de divulgare a secretului adoptiei,deoarece prin
 acea judecare a cauzei si pronuntare a hotararii,are loc incuviintarea
adoptiei propriu zise,cu respectarea tuturor regulilor de procedura civila.
Alta ar fi fost situatia,in cazul in care judecatorul,face publica informatia cu privire la
adoptie,ce constituie secret in virtutea obligatiilor sale de serviciu de a nu
le divulga.(de exemplu,copilului adoptat ii aduce la cunostinta secretul
adoptiei,sau altor persoane,care nu aveau dreptul sa l cunoasca,fara
acordul adoptatorilor) Astfel,pers competente carora le este cunoscut faptul
adoptiei sunt obligate sa pastreze confidentialitatea informatiilor obtinute in
procesul adoptiei,inclusiv in ceea ce priveste datele de identificare ale
adoptatorului,precum si al parintilor biologici,\in caz contrar ele poarta
raspundere conform legislatiei in vigoare(din legea privind regimuk juridic
al adoptiei)

2.3 Argumentati care sunt efectele negative si pozitive ale modificarii art 204 Cp al
Rm,modificare prin lega din 2008.
Asa cum am mai mentionat adoptia,este o forma speciala de protectie aplicata in interesul
superior al copilului prin care se stabileste filiatia intre copilul adoptat si
adoptator ,precum si legaturile de rudenie intre copilul adoptat si rudele
adoptatorului.Aceatsa este una din institutiile care contribuie in mod
esential la consolidarea familiei,ofera posibilitatea dezvoltarii personalitatii
copiilor abandonati sau orfani,un mediu firesc al familiei,In aceasta ordine
de iei,este indispensabil pentru pastrarea acestui mediu ocrotirea
secretului adoptiei,inclusiv pe cale penala.Divulgarea poate fi facuta doar
cu acordul ambilo adoptatori,sau in momentul dobindirii capacitatii depline
de exercitiu al copilului adoptat.In opinia mea,copilului adoptat i-ar putea fi
divulgate informatii cu privire la parintii biologici si mai devreme de
atingerea majoratului,tinindu-se cont de gradul de maturitate al minorului

Testu 30
Sub 1. Vinatul ilegal
1.1 Identificati toate perioadele interzise pentru vinat precum si 10 unelte premise pentru
vinat, specificate in legislatia in vigoare.
vinatul in perioada interzisa 1.se interzice vinatoarea in perioada de primavara pe intreg teritoriul tarii ,
2.dobindirea pe parcursul intregului an a urmatoarelor specii de animale : bursuc,
vidra ,veverita , pisica salbatica , nurca , ciine, enot,toate pasarile rapitoare si toate
speciile din famiilia vrabiilor care sunt inclusein cartea rosie a RM; 3. Se interzice
vinatoarea cu o ora mai inainte de rasaritul soarelui sau cu o ora mai tirziu de
asfintitul lui .
Se interzice vinatoarea cu folosirea :arbaletelor ,arcurilor , armelor cu teava ghintuita , armele fara
zgomot ,arme de model militar, chimicale toxice ,repelentelor si imobilizatoarelor
,arme cu calibru mik ,arme pentru imobilizarea nimalelor in scop de
repopulare,interzicerea cu ciini neinregistrati si cu pasari de vinatoarea .
1.2 Argumentati daca se aplica art 233 CP RM in cazul vinatului pe teritoriul fondului ariilor
naturale protejate de stat ,daca aceasta fpta a cauzat daune ce depasesc 200 de
unitati conventionale.
In conf. cu prevederile art .233 CP este de mentionat faptul ca nu este prevazuta nici o reparare de
daune ce depasesc 200 unitati conventionale in cadrul vinatului pe teritoriul fondului
ariilor natural protejate de stat .In cazul vinatului illegal in locurile interzise o
prevedere mai ampla se prevede in pactul 7 al anexei nr 1 la legea regnului animal
care stabileste ca terenuri interzise pt vinatoare se considera rezervatiile stiintifice,
parcurile nationale si monumentele naturii.Prevederi similar se stabilesc in hot guv
RM cu privire la crearea rezervatiei de stat (prutul de jos) .Hot Guv RM cu privire la
crearea rezervatiei de stat padurea domneasca si Hot Guv RM cu privire la creatia
rezervatiei de stat Plaiul Fagului. Nu se pot aplica prevederile art 233 CP nici in
reparare de daune deoarece in art 233 dauna prevede de la 300 la 600 unitati
conventionale .
1.3Argumentati daca este oportuna stabilirea in art 233 CP RM a raspunderii pentru capturarea
sau nimicirea animalelor incluse in cartea rosie a RM si la anexele la Conventia
privind cometrul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de
disparitie.
Dintr-un punct de vedere ar fi bine ca sa fie inclus un aliniat aparte care sa prevada nimicirea
animalelor incluse in Cartea Rosie .Insa dintr-un alt aspect nu ar fi de dorit de inclus
in art.233 CP RM raspunderea pentru capturarea sau nimicirea animalelor incluse in
Cartea Rosie deoarece acest lucru este deja stipulat in in hot guv RM cu privire la
crearea rezervatiei de stat , Hot Guv RM cu privire la crearea rezervatiei de stat
padurea domneasca si Hot Guv RM cu privire la creatia rezervatiei de stat Plaiul
Fagului si legea regnului animal .In aceste acte normative este expres stabilit
legalitatea si ilegalitatea vinatului precum si tragerea la raspunderea penala si
repararea de daune a persoanelor care incalca legislatia in vigoare .
Sub 2 Rpirea mijocului de transport
2.1. definiti notiunea ,,mijloc de transport ,utilizata in art 192 CP RM ,
precum si notiunea subsecvente acesteia alte tipuri de masini auto
propulsate si alte mijloace de transport mecanice.
Prin mijloc de transport se intelege toate tipurile de automobile, tractoare si alte tipuri de masini
autopropulsate , tramvaiele si troleibuzele precum si motovicletele si altte mijloace
de transport mecanice.
Prin alte tipuri de masini autopropulsate se inteelege vehiculele care circula in mod ocazional pe
drumurile publice , fiind destinate executarii unor lucrari de constructie , agricole,
silvice sau de alt gen .
Prin alte mijloace de transport mecanice intelegem orice mecanisme puse in miscare cu ajutorul unui
motor cu volumul de lucru nu mai mic de 50 cm cubi , care sunt subiecte ale regulilor
de securitate a circulatiei rutiere si exploatare a mijloacelor de transport.
2.2 Argumentati care este Solutia de calificare in cazul in care violenta ,aplicata pentru a asigura
rapirea mijlocului de transport se concretizeaza la vatamarea intentionata
,usoara ,medie sau grava.
Rapirea mijlocului de transport insotita de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea victimei sau
de amenintare cu aplicarea unei asemenea violente se pedepseste cu inchisoare de la
3 la 7 ani . e vatamare ushoara ,medie sau grava shi vatamarea grava nu poate fi
nepericuloasa pt viata shi sanatate
2.3.Gisca a venit acasa la Obada si i-a luat prin amenintare ,cu cutitul ,motocicleta .In afara de
aceasta Gisca ia cerut lui Obada o parte din banii depusi la banca, proveniti din
vinzarea de curind de catre Obada a unuia din apartamentele sale.Gisca ia spus
li Obada ca daca cerinta nu ii va fi indeplinita ii va fi arsa casa. Ulterior Gisca a
apelat la Culai in virsta de 13 ani ,si Bufneac in virsta de 15 ani ca acestia sai
 aduca cit mai multe contoare din scarile blocurilor de locuit .Pentru fiecare
contor lea promis cite 50 lei .Dupa ce Culai si Bufneac iau adus 19 contoare
Gisca l-ea luat si l-ea spus ca a glumit in privinta recompense banesti.Pentru a se
razbuna Culai si Bufneak au venit noaptea in ograda lui gisca si iau dat foc
casei.In incendiu din cauza inhalarii fumului a decedat sotia lui Gisca .
Calificati faptele personanelor pe care le considerati vinovate.Se va schimba oare calificarea daca
Gisca ii va incendia casa lui Obada aceasta valorind 100 mii lei?Se va schimba
calificare daca Gisca ii va lua lui Obada nu motocicleta dar cvadriciklul , pentru
a o folosi temporar ? Se va schimba oare calificarea daca Gisca ii va lua lui
Obada nu motocicleta dar semiremorca pentru a o folosi temporar ?
Argumentati raspunsul .
1 episod art 188 alin 2 lit d,e
2 episod art 189 alin 1 (probabil si alin 2 lit e,)
3 episod- cu atragerea minorilor , Gisca va fi autor al infractiunii cu contoarele iar pers. De 13 ani
nu va fi subiect al infractiunii .

TESTUL NR-31
Subiectul I. Incalcarea inviolabilitatii persoanei
1.1.Identificati intelesul notiunii viata privata sociala prin prisma prevederilor
art.177 CP RM.
Viata private sociala inseamna viata personala (in component careia este viata sociala,
publica, intima,familiala,privata) in cadrul social, persoana fiind privita ca
un element component al societatii, astfel respectindu-i intimitatile.
1.2.Argumentati daca divulgarea neautorizata de catre terti a unor informatii
cuprinse in cazierul juridic al unei personae poate atrage
raspunderea in baza art.177 CP RM.
Divulgarea neautorizata de catre terti a informatiei din cazierul judiciar poate fi calificata
conform art.177 CP RM.Cazierul judiciar este
fia de eviden a antecedentelor penale ale unei persoane.Cererea de
eliberare a unui Certificat de cazier judiciar se poate depune la
Comisariatele raionale de politie sau direct la Direcia informaii i evidene
operative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.Deci, cazierul judiciar
este solicitat de persoana careia ii apartine, in scopul de a obtine alte
facilitate sociale ce impugn prezentarea acestui act. Cazierul judiciar se
emite de Direcia informaii i evidene operative din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, deci este o informatie privata, care actualmente se cere
aproape de orice angajator, pe care il anexeaza la dosarul personal al
salariatului, si conform legislatiei, accesul la dosarul personal al salariatului
este limitat, avindu-l doar angajatorul, deci prin prisma acestei idei si a
organului care emite actul mentionat asupra, divulgarea neautorizata de
catre terti a informatiei din cazierul judiciar poate fi calificat conform
art.177. Chiar si prezumint faptul ca persoana are antecedente penale,
aceasta are tot dreptul de a nu vorbi deschis despre ele cu ceilalti membri
 ai societatii, expunind-o doar persoanelor autorizate de a cere aceasta
informatie.
1.3.Argumentati daca este oportuna modificarea dispozitiei art.177 CP RM, in sensul
compatibilizarii acesteia cu prevederile art.8 al CEDO.
Art. 8 CEDO spune: 1. Orice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private i de
familie, a domiciliului su i a corespondenei sale. 2. Nu este admis
amestecul unei autoriti publice n exercitarea acestui drept dect n
msura n care acest amestec este prevzut de lege i dac constituie o
msur care, ntr-o societate democratic, este necesar pentru
securitatea naional, sigurana public, bunstarea economic a rii,
aprarea ordinii i prevenirea faptelor penale, protejarea sntii i a
moralei, ori protejarea drepturilor i libertilor altora. Aceasta este o regula
generala la care se conformeaza un numar mare de tari, prin prisma
acestui articol, prin multitudinea interpretarilor facute de catre fiecare
legiuitor in parte, se desprind o multitudine de norme specificate, incluse
deja, in legislatiile interne. Art.177 nu face exceptie de la aceasta, vizind
doar o parte component a articolului mentionat in CEDO, si aceasta tine de
culegerea ilegala sau raspindirea cu buna-stiinta a informatiilor ocrotite de
lege despre viata personala ce constituie secret personal sau familial.

Subiectul II
2.1.Determinati toate variantele de calificare pentru situatiile cind persoana este
surprinsa in procesul de savirsire a furtului.
O varianta ar fi daca faptuitorul intelege ca a fost descoperit, inceteaza realizarea
sustragerii si incearca sa paraseasca locul faptei abandonind bunurile
atunci cele formate vor fi calificate ca tentantiva de furt.
O a doua varianta este daca in pofida fapului ca a fost surprins in procesul sustragerii
neconsumate faptuitorul ignora aceasta imprejurare si continua realizarea
sustragerii atunci sustragerea inceputa ca furt se va schimba in jaf, implicit
intentia initiala de a savirsi furtul se transforma in intentie supravenita de a
savirsi jaful.
A treia variant in cazul in care faptuitor intimpinin impotrivire in procesul savirsirii sustragerii
aplica violent fata de persoana care impiedica luarea bunurilor sau sa le
retina nemijlocit dupa deposedare astfel va fi calificata ca jaf cu aplicarea
violentei nepericuloase fata de viata si sanatatea persoanei ori cu
amenintarea aplicarii unei asemenea violente fie ca tilharie.
2.2.Argumentati de ce reprezinta sau nu tentativa de furt fapta persoanei care are
convingerea ca savirseste sustragerea pe ascuns desi din cause
independente de vointa acelei personae ca este vazuta de un martor
ramas neobservat in procesul comiterii sustragerii.
Pentru ca sustragerea sa fie calificata ca furt atunci cind faptuitorul este convins ca
actiunile lui sunt evidente pentru cei din jur desi in realitate el nu a fost
 vazut de nimeni in procesul savirsirii sustragerii.deci nu este aplicabil furtul
ci jaf deoarece faptuitorul considera ca savirseste pe ascuns iar in realitate
actiunea de luare a fost vazuta a fost vazuta de alte personae,adica
reiesind din circumstantele concrete faptuitorul nu a constientizat faptul
descoperirii sale si considera ca actioneaza pe ascuns.
2.3.SPETA.
In primul episod Socoleanu si Udrea vor raspunde pentru Tiharie art.188 alin-2 litera-
(b).deoarece component adiacenta a tilhariei este atacul adika in kazul
nostrum atacul fatsa de Gonta adica confruntarea victimei si faptuitorilor
,deoarece luarea bunurilor este realizata pe cale de agresare care
reprezinta un pericol pentru viata persoanei.

In al doilea episod este present un omor intentionat adika art.149 alin2 litera-(i),iar luarea
bunurilor kare sunt in valoare de 476 este present art 105 Cod
Contraventional deoarece este prezenta o sustragere in proportii mici.

Al treilea episod la fel este prezent art 105 Cod contraventional.

Se va skimba calificarea daca Udrea ar fi avut intentia pe aceeasi cale sa mai ia inca 9
borcane de cafea va fi calificata art.187 deoarece din motive independente
de vointa faptuitorului el a fost retinut de paznicii magazinului.

Test 32
Atragerea minorilor la activitatea criminala sau determinarea lor la savarsirea unor fate
imorale infractionale ,in sensul art 208
1.1 Descrieti cele 6 ipoteze ale algoritmului de calificare a cazurilor de instigare a
minorilor la savarsirea infractiunilor in sensul art 208 CP al RM.
1) daca faptuitorul influenteaza asupra unui minor ,pasibil de rs enala,care a savarsit
infr se unul singru,la instigarea faptuitorului ,atunci ultimul trebuie tras la rs conform
art 208 cat si pt instigare la infr care a fost savarsita de catre minor ;minorul
urmeaza a rs pt infr pe care a savarsito
2) Daca,intro situatie similara,infr este savarsita de catre un minor,impreuna cu
faptuitorul,atunci ultimul va trebui sa rs conrform art 208 ,precum si pt coat=utoratul
la infr concreta respectiva
3) daca,intro situatie similara,minorul nu a dus pina la capat executarea infr ,din cauze
independente ,faptuitorul tb tras la rspt art 208,precum si pt tentativ ala infr concreta
respectiva
4) daca,intro situatia similara minorul nu va incerca sa savarseasca infr la care este
instiga ,faptuitorul tb tras la rs pt infr prev la art 208 precum si pt pregatirea infr
concrete respective
5) daca faptuitorul influenteaza asupra unui minor ,care nu este pasibil de rs penala
,atunci in cazul in care acest minor savarseste de sinestatator sau imrpeuna cu
faptuiotorul ,o fapta penala,faptuitorul va va fi tras la rs conform art 208,precum si in
calitate de autor al infr concrete resprective
6) daca minorul nu a incercat sa savarseasca infr la care a fost instigat ,faptutitorul va
fi tras la rs numai conform art 208
1.2 Arumentati care este continutul exact al notiunii aplicarea violentei ,utilizat la al3
lita) art 208 Cp
In aceasta agravanta se aduce atingere relatiilor sociale cu privire la integritatea
corporala ,sanatatea sau liberatatea psihica a persoanei.Astfel faptuitorul
aplica violenta sub forma de actiune adiacenta in scopul de a reprima
actiunile de impotrivire a minorului si pentru a-si duce la capat intentia
Integritatea corporala,sanatatea sau libertatea psihica a pers sunt valori ce le sunt
consacrate normele speciale in CP;insa calificarea adiacenta conforma
acestor norme un este necesara intrucit acestea sunt parti in raport cu infr
prev la art 208,care este norma intreg....
1.3Speta
Jovmir si Flentea vor fi tras la raspundere conform art 186,furt.iar jovmir va fi tras si pt art
208.
Epiod 2: Jvmir,are intentie de viol,apoi o intentie supravenita de omor intentionat,.deci va fi
tentativa la omor intentionat.Calificarea se va schimba pt ca in ziua in care
el implineste 14 ani,nu se considera pasibil de raspundere,si nu va fi tras la
rs pt infr de furt,ci va fi tras doar jovmir,pt infr de furt si atragerea minorului
la activitatea criminala .
2.1 Identificati 12 exemple de valori sociale ,care sufera atingere in plan secundar in
cazul savarsirii infr 165 CP
1. libertatea psihica a pers
2. integritatea corporala a pers
3. libertatea fizica a pers
4. posesia asupra documentelor pers
5. libertatea manifestarii de vointa a pes
6. probitate
7. exercitare corecta a controlului asupra unei pers aflate sub autoritatea cuiva
8. exercitatea corecta a functiei in cadrul unei autoritati publice
9. exercitatea corecta a functiilot autoritatii publice,a actiunilor administraticve de
dispozitie ori organizatorico-economice
10. sanatatea pers
11. integritatea fizicca sau psihica a pers
12. inviolabilitatea si libertatea sexuala a pers
13. viata pers

2.2 Clasificati modalitatile actiunii adiacente din cadrul traficului de fiinte umane in
baza urmatoarelor criterii : 1 gradul de impact asupra vointei victimei
2. Lipsa sau prezenta violentei in cele savarsite de faptuitor3
impactul exercitat asupra agravarii raspunderii penale
1. prezenta violentei in cele savarsite de faptuitor:
integritatea corporala a pers(aplicarea violentei nepericuloase pt viata si sanatatea
pers)
viata pers(deces)
inviolabilitatea si libertatea pers(viol-ce presupune si aplicarea violentei)
 integritatea fizica sau psihica a pers(se presupune aplicarea torturii tratamente
inumane sau degradante)
sanatatea pers(aplicarea violentei periculoase pt viata si sanatatea pers)

Lipsa violentei in actiunile faptuitorului

probitate(abuz de vulnerabilitate)
libertatea manifestarii de vointa(trafic realizat prin nselaciune)
posesia documentelor
libertatea psihica(amenintatea cu aplicarea violentei)

impactul exercitat asupra agravarii raspunderii

1. exercitatea corecta a functiilot autoritatii publice,a actiunilor administraticve de
dispozitie ori organizatorico-economice(cand traficul de fiinte umane este savarsit
de o pers cu functie de rs sau inalta functie de rs al 2,lit e)
2. sanatatea pers (al2,lit f-cand traficul de fiinte presupune aplicarea violentei
periculoase pt viata sanatatea fizica si psihica a a pers)
3. integritatea fizicca sau psihica a pers (al 2 lit,gcand traficul presupune folosirea
torturii tratam inumane,degradante)
4. viata pers(al 3,it bcand traficul se soldeaza cu decesul pers sau sinuciderea
acesteia)
5. inviolabilitatea si libertatea sexuala a pers(li g,al 2plus viol)
Toate acestea agraveaza rs penala
2.3 Argumentati daca este sau nu corecta formularea din Hot plenului CSJ ,nr 3,,din
care se recomanda a fi folosit la interpretarea notiuniiprelevare a
organelor sau tesuturilor,notiune folosita in art 165 CP al
RMConstringerea la prelevarea de organe sau tesuturi are loc in
cazul obligarii victimei la prelevarea de organe,tesuturi sau alte
elemente ale coprului -procedeu prin care organele ,tesuturile si
celulele donate devin utile pentru transplant contrar prevederilor
Legii privind transplantul de organe,tesuturi si celule umane (MO nr
81/273 din 25.04.2008)
NU este corecta formularea hotararii plenului CSJ,in primul rind din motivul ca contringerea
la prelevarea de organe sau tesuturi in cazul obligarii victimei la prelevarea
de organe si tesuturi,sau alte elemente ale corpului nu este un procedeu
de donare a acestora,in urma caruia devin utile pt transplant,intrucat
aceasta obligare este impusa victimei,aceasta nu are cum sa le doneze,ori
a dona inseamna a darui ceva,a da benevol,din acest considerent este
inportun a ne ghida de Hot Plnului CSJ.

Testu 33
Subiectu 1.Lipsirea de viata din imprudenta
1.1Identificati in partea speciala a codului penal ,zece exemple de
norme speciale ,, in raport cu art.149 CP RM
1.1Identificati in partea speciala a codului penal ,zece exemple de
norme speciale ,, in raport cu art.149 CP RM
1.Art.213,lit b incalkarea din neglijenta a regulilor si metodelor de acordare a
asistentei medicale
2.art.228,lit c incalkarea cerintelor de protectie a subsolurilor
3.art.263,alin 2.lit a incalkarea regulilor de securitate a circulatiei sau de
exploatare a transport feroviar, aerian
4.alin3,4,5,6 art264 - incalkarea reg de securitate a circulatiei sau de
exploatare a mijl de transport de pers care conduce mijlok de
transport
5.art.300 lit a incalcarea reg la efectuarea exploatarilor miniere sau a
lucrarilor de constructie miniere
6.art.329 alin2 neglijenta in serviciu
7.art.339alin2 lit b uzurparea puterii de stat
8.art 226 lit c neindeplnirea obligatiilor de lichidare a consecintelor incalcarii
ecologice
9.art.224,alin 3 lit b incalcarea regulilor de circulatie a substantelor
materialelor si deseurilor radioactice, bactereologice sau toxice
10.art.225,ali 1 ,lit c. tainurea de date sau prezentarea intentionata de date
neautentice despre poluarea mediului
1.2Determinati cele 2 deosebiri intre omorul,savirsit cu intentie
indirecta si lipsirea de viata in rezultatul increderii
exagerate
Lipsirea de viata in rezultatul increderii exgerate trebuie delimitata de omorul
savirsit cu intentie indirecta luinduse in calkul-
a.in situatia increderii exagerate faptuitorul prevede numai posibilitatea
survenirii mortii in cazuri similare.in situatia intentiei
indirecte,faptuitorul prevede nu doar posibilitatea dar si
verosimilitatea producerii mortiiin cazul concret.
b.in situatia increderii exagerate ,faptuitorul spera ushuratic ca moartea victimii
nu va surveni,in situatia intentiei indirecte ,faptuitorul,care nu ia
nici o masura,de natura sa preintimpine moartea victimii,nu
doreste,insa admite in mod constiient,survenirea acestei urmari
prejudiciabile.
1.3speta
Demidetchi-proprietara apart:Omor intentionat din interes material(art.145,al 2
litb)
Demidetchi-Osman(coautori)=Garaz art 151(al.2 lit g)+al 4
Demidetchi-cuhucean=Violarea de domiciliu art.179(al 2)+art 189(al3 lit
d)Santaj
Daca ar fi suferit Cuhucean arsuri de gradul 2 cu lezarea a 25% atunci nimik nu
sar fi schimbat deoarece potrivit regulamentului nr 199 a
ministerului sanatatii de apreciere a gravitatii vatamarii corporale
aceasta poate fi apreciata doar cind Vtmrile corporale grave
pot fi calificate numai n baza urmtoarelor criterii: prezena
pericolului pentru via; anumite consecine posttraumatice,
neprimejdioase pentru via - pierderea anatomic a unui organ
 sau a funciei lui; incapacitatea general de munc cu caracter
permanent, n volum considerabil, dar nu mai mic de 33%.
Subiectu 2.Escrocheria
2.1. Identificati ipoteza de comitere a infractiunii de
escrocherie,cind devine relevanta notiunea ,,fictiunea de
autor a infractiunii,,
In ipoteza infractiunii de escrocherie,nu se intrevede un alt procedeu de evitare
a comportarii necorecte,decit atentia si prudenta persoanelor
care trebuie sa se bizuie pe acel minim de incredere acordat
altuia,dar si sa respecte libertatea manifestarii de vointa dain
partea altuia.Tocmai libertatea manifestarii de vointa alaturi de
minimul necesar de incredere sint indispensabile pt formare si
desfasurarea relatiilor sociale cu privir la patrimoniu.
2.2Argumentati daca este benevola transmiterea bunurilor de la
victima catre faptuitor in cazul escrocheriei.
Desi in aparenta victima isi transmite benevol bunurile catre faptuitor ,aceasta
nu este nimik altceva decit o prezentare scenica facuta cu scopul
de a demonstra celor din jur,de exemplu martorilor,caracterul
legitim al tranzactiei efectuate.
2.3Argumentati daca este oportuna operarea urmatoarelor
amendamente la legea penala,stabilirea rs pt
escrocherie,savirsita cu folosirea situatiei de
serviciu,intrun alineat aparte al art.190,operarea
modificarilor la art.126,abrogarea alin 2,completarea alin
1 dupa cuvintele proportii mari sa fie introdusa expresia
proportii considerabile,dupa cuvintele respectiv 2500 sa
fie introdusa sintagma si respectiv 1000.

TEST 34
DOBNDIREA SAU COMERCIALIZAREA BUNURILOR DESPRE CARE SE TIE C AU FOST OBINUTE
PE CALE CRIMINAL
1.1.Definiti notiunea de indeletnire, proportii mari, proportii deosebit de mari in art 199.
(1) Se consider proporii deosebit de mari, proporii mari valoarea bunurilor sustrase, dobndite,
primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, pstrate, comercializate, trecute
peste frontiera vamal, valoarea pagubei pricinuite de o persoan sau de un grup
de persoane, care, la momentul svririi infraciunii, depete 5.000 i, respectiv
2.500 uniti convenionale de amend.
(2) Caracterul considerabil sau esenial al daunei cauzate se stabilete lundu-se
n considerare valoarea, cantitatea i nsemntatea bunurilor pentru victim, starea
material i venitul acesteia, existena persoanelor ntreinute, alte circumstane
care influeneaz esenial asupra strii materiale a victimei, iar n cazul
prejudicierii drepturilor i intereselor ocrotite de lege gradul lezrii drepturilor i
libertilor fundamentale ale omului.
1.2. Argumentati daca bunurile , reprezentind obiectul material al infr. prevazute la art. 199 CP, sunt
obtinute in rezultatul savirsirii unei infr, sau in rezultatul savirsirii unei fapte
prevazute de legea penala.

Pornind de la faptul ca obiectul material al infr, prevazute la art. 199 CP il reprezinta bunurile care au o
existenta materiala (sunt create prin munca omului, dispun de valoare materiala si cost
determinat) fiind bunuri straine pentru faptuitor si care au fost obtinute pe cale criminala ,
adica au fost obtinute prin comiterea unei infr. ( ex : a santajului, sustrageriicontrabandei)
ajungem la ideea ca acestea sunt obtinute in rezultatul savirsirii unei infr, si nicidecum in
rezultatul savirsirii unei fapte prevazute de legea penala, caci bunurile care au fost
obtinute nu pe cale criminala , nu formeaza obiectul material al infr analizate.
Specificul infr de dobindire sau comercializare a bunurilor dspre care se stie ca au fost obtinute pe cale
criminala consta in aceea ca ea formeaza intodeauna o conexitate cronologica cu infr
care a fost savirsita anterior , urmare a careia au fost obtinute bunurile respective.
Astfel, desi este o infr autonoma, dobindirea sau comercializarea bunurilor despre care se stie ca au fost
obtinue pe cale criminala are ca siuatie- premise savirsirea unei alte infr , din care provin
bunurile dobindite sau comercializate. Conditionarea infr prevazute la art. 199 de
savirsirea anterioara a altei infr , din care provin bunurile respective , o carcatreizeaza pe
aceasta ca fiind o infr corelativa.

1.3. Speta
I faza suntem in prezenta art. 189 santaj . Este vorba de 10 instalatii de aer conditionat obinute in urma
santajului precum Gumeniuc , Nestor si Freniuc, il vor denunta pe Olari pentru lipsuri de
bunuri in valoare de 540.000 lei daka nu va fi de accord sa le transmita instalatiile.
Art. 189 , alin 2 , lit b

II faza - ?

Subiectul II Omorul intentionat

2.1. Relatati depre ipoteza pluriagresiva a erorii asupra modului de executare a infr, in contexctul infr
prevazute la art. 145 CP.

In ipoteza erorii asupra modului de executare a infraciunii (aberratio ictus) in contezxtul infr
prevazute la art 154 , atunci cind faptuitorul isi indreapta actiunea asupra unei persoane pe care
vrea s-o ucida, dar, datorita unei gresite manipulari a mijlocului folosit sau a altor cauze
accidentale, rezultatul urmarit se produce asupra unei alte persoane. In cazul dat, calificarea se face
conform art.27 si lit.b) alin.(2) art.145 ([n raport cu victima aflata in reprezentarea faptuitorului, in
legatura cu care se urmareste interesul material) si art.149 (in raport cu victima efectiv omorita) CP
RM. In ipoteza data, retinem tentativa pentru ca nu s-a produs moartea victimei aflate in
reprezentarea faptuitorului. Nu pentru ca nu s-a reuit satisfacerea interesului material.
In situatia in care, pe linga victima aflata in reprezentarea faptuitorului, decedeaza si alte persoane aberratio ictus,
ipoteza pluriagresiva solutia este lit.b) alin.(2) art.145 si alin.(2) art.149 CP RM.

2.2. Argumentati cum trebuie interpretata prin prisma dispoiztiei 145 si 150 CP RM, prevederea de la
litera a) art.26 al legii nr 162 din 22.07.2005 cu privire la statutul militarilor ,
conform careia militarii sunt obligate sa-si serveasca neconditionat poporul , sa fie
devotati RM , sa apere suveranitatea , independata si intergitatea teritoriala a tarii
pina la jrtfirea de sine.

Ratiunea cuprinderii unei asemenea agravante in CP e conditionata de calitatea

victimei reprezentantului al autoritatii de stat . Prin prisma dispozitiei art 145 , pentru a se
retine aceasta agravanta fapta trebuie sa se comita cind militarul se afla la serviciul sau
sa se comita in legatura cu indeplinirea de catre aceasta a obligatiilor de serviciu . Intr-
adeva omorul savirsit asupra unui militar in timpul serviciului acestora presupune situatia
cind lipsirea de viata este savirsita nu in egatura cu indeplinirea de catre acestea a oblig
de serviciu , (de ex din razbunare avind la baza relatiile de ostilitate personale). In astfel
de situatii calitatea speciala a victimei alaturi de timpul savirsirii infr in timpul serviciului
determina agravarea raspunderii penale , astfel fapta nu mai poate fi calicifacata conform
alin 1, art 145 CP RM.

2.3. Argumentati daca este oportun la alin. 2 art 145 CP RM sa fie completat cu
litera r ) care sa cuprinda urmatorul continut : ,, in scopul sustragerii bunurilor altei
persoane, pe calea atacului.

Privitor prevederilor art 145 Omor intentionat sunt de parere ca nu ar fi oportun sa

se adauge litera r ) in scopul sustragerii bunurilor altei persoane pe calea atacului
deoarece o astfel de norma exista deja in CP RM si ne referim anume la art 188
Tilharia , adica atacul savirsit asupra unei persoane in scopul sustragerii buurilor , insotit
de violenta periculoaasa pt viata si saanatatea persoanei . Mentionam ca atacul asupra
victimei este savirsit in scopul sustragerii . Deci odata cu savirsirea atacului incepe
realizarea scopului de sustregeere , acest scop nu poate fi realizat decit prin luarea ilegala
si gratuita a bunurilor mobile din posesia altora. Este suficient doar sa inceapa executarea
ei. Reglementarea data infractiunii de tilharie prin prevederile de la art 188 , nu presupune
absorbirea in continutul ei a infractiunii de omor intentionat art 145 care are , in orice
ipoteza , existenta juridica de sine statoare. Reprezentind prin esenta si natura sa o
complexitate legala, tilharia nu absoarbe in continutul sau obiectiv decit acele actiuni care
au fost determinate de lege.