Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Religia Romanilor
Religia Romanilor
I. CONSIDERATII ISTORICE
- la sfarsitul mileniului II i.d.Hr peste populatiile mediteraneene existente
in Peninsula Italica se suprapun siculii (se presupune ca ei au dat numele
Italiei, in memoria regelui Italos)
- invazia cea mai marcanta a fost ce a a popoarelor italice (se inscriau
in ramura indo-europenilor)
- etruscii (originari din Asia Mica, popoare ale marii) debarca pe coasta
vestica a Italiei Centrale in sec. XVI i.d.Hr. ; civilizatia etrusca rerezinta
temelia culturii romane ulterioare; inceputurile Romei ca oras tin, in fapt,
de istoria etruscilor - Roma este un nume de origine etrusca, al unei ginti
etrusce: Rumlna
- colonizarea de catre greci a Italiei de Sud si a Siciliei in sec. VIII i.d.Hr. a
reprezentat un eveniment major pentru istoria Romei antice
- ultimii care au migrat inspre peninsula au fost triburile celtilor, triburi
razboinice
- dintre toate aceste populatii venite in Peninsula, cei care aveau sa scrie
marea istorie a Romei antice au fost romanii, intemeietorii Cetatii eterne
- inceputurile Romei: in sec. VIII i.d.Hr., 753, anumite triburi de
latini, sabini si etrusci pun bazele Romei in urma unirii asezarilor
fortificate aflate pe cele 7 coline de pe malul stang al Tibrului;
- Roma cunoaste trei perioade distincte:
1. regalitatea (753-509 i.d.Hr.)
2. republica (509 - 31 i.d.Hr.)
3. imperiul (31 i.d.Hr. - 476 d. Hr.)
II. IZVOARE
- religia vechilor romani dispune de o literature sacra saraca
- scrieri profane care contin date despre religia vechilor romani:
- De re rustica a lui Cato - prezinta numeroase rituri si formule
magice specific
- Antiquitatam romanarum humanarum et divinarum libri XLI
a lui Terentius Varro
- De re rustica a lui Terentius Varro
- De natura Deorum, De finibus, De divination, De legibus ale
lui Cicero
- Eneida lui Vergiliu ni-I prezinta pe eroii ca implinitori ai credintelor
si riturilor romane
- Carmen saeculare a lui Horatiu care contine si un imn dedicate
unei sarbatori religioase desfasurate in anul 17 i.d.Hr.
- Saturnalia lui Macrobiu - un erudite filolog - ofera o interpretare
filosofica a paganismului vechi roman
1
- scriitorii apologetic latini: Tertulian, Lactantiu, Fericitul Augustin
(De civitate Dei)
3
Faustulus, au devenit razboinici, au intemeiat Roma, se ajunge la o
disputa intre cei doi care se finalizeaza cu moartea lui Remus
- ca in alte traditii religioase, fondarea unui oras reprezinta repetitia
cosmogoniei, sacrificarea lui Remus ilustreaza sacrificiul cosmogonic
primordial
- dupa 40 de ani de domnie, Romulus dispare in timpul unei furtuni
pe Campia lui Marte
- mitologia romana a preluat mitul grecesc al lui Hercule care devine
un semizeu binefacator, invocat inaintea plecarilor la drum si se depuneau
juraminte pe numele sau, eroii greci Castor si Polux care se bucurau de
un cult deosebit din parta calaretilor care organizau o fastuoasa cavalcada
pe 15 iulie
V. MORALA
- principiile morale reflecta intocmai stadiul de cultura, civilizatie si cel
religios dintr-o perioada
- casatoria, familia, relatiile cu sclavii arata cate de morali erau sau nu
romanii
Casatoria la romani nu a fost niciodata indisolubila; repudierea sotului
de sotie era o imposibilitate, dar repudierea sotiei de catre sot era un
drept indiscutabil aducandu- se in acest sens un sens de corecturi in
interesul familiei: repudierea era subornota unei greseli a femeii, care
re ajudecata, si condamnata intr-un consiliu tinut de familia sotului
Familia
- tatal avea drept de viata si de moarte asupra copiilor (anulat in 374 d.
Hr.), pe care ii putea vindea si ca sclavi sau ii parasea in strada;
- de la sfarsitul Republicii, mamei i se recunoaste dreptul formal la
respectul copiilor, la egalitate cu tatal, atribuindu-se dreptul de
supraveghere a copiilor si se inregistreaza o emancipae a copiilor.
Sclavia
- o alta problema care reflecta morala vechilor romani, foarte prezenta in
societatea romana; sclavul putea fi vandut, daruit, lasat mostenire de
stapanul sau care avea drept de viata si de moartea asupra lui; nu avea
acces la tribunale, nu poseda bunuri; lucrurile se imbunatatesc spre
sfarsitul Republicii
VI. CULTUL
1. LOCURILE DE CULT
- la inceput romanii savarseau cultul prin paduri, pesteri, locuri
misterioase (grota lui Faunus numita Lupercal)
4
- templele au fost construite dupa modelul celor etrusce, si apoi dupa
acela al celor grecesti
- Templul roman - dimensiuni mici, forma dreptunghiulara, construit pe
un podium inalt din piatra; in fata erau doua sau trei randuri de coloane,
cella - incaperea rezervata statuii zeului - era inconjurate de alte coloane
(un exemplu in acest sens era Templul Fortunei Virile din Roma)
- Panteonul din Roma templul tuturor zeilor, are o forma
circulara, precedat de un vestibul sustinut de 16 coloane; diametrul
este egal cu inaltimea: 43,40 m
- ridicat de Agrippa in anul 27 i.d.Hr
- distrus de un incendiu in 80 d. Hr.
- reconstruit de Domitian, apoi de Hadrian dupa un alt
incendiu din 110 d.Hr.
- resurat de Septimius Severus si Caracalla
2. SACERDOTII
- persoanele destinate cultului se grupau in colegii si confrerii
A. COLEGIILE
PONTIFII - cea mai inalta institutie colegiala, intemeiata de regele Numa
Pompilius
- erau alesi prin cooptare, apoi prin avizul unor comisii speciale
- compus la inceput din 4, apoi 8 si 15 membri care indeplineau
functii teologice si juridice: intocmeau calendarul, ritualurile de
cult, urmareau armonia dintre legile civile si cele religioase,
stabileau formulele rugaciunilor, hotarau admiterea sau nu a zeilor
straini in panteonul roman
- era prezidat de Pontifex Maximus, ales pe viata de ceilalti
pontifi, locuia in For si avea autoritatae directa asupra flaminilor si
vestalelor
VESTALELE
5
- fecioarele consacrate templului zeitei Vesta
- in nr. de 6, alese de Pontifex Maximus dintre fete sub 10 ani din
familiile nobile
- serviciul lor dura 30 ani, sa pastreze castitatea, in caz contrar erau
ingropate de vii
- cel ce ofensa o vestala era pedepsit cu moartea
- sacerdotiul a fost desfiintat in 382 d. Hr.
EPULONII
- la inceput erau in nr de 3, apoi de 10
- organizarea ceremoniilor religioase publice, a banchetelor sacre si a
jocurilor publice, spectacolele teatrale
AUGURII
- rolul augurului se limita la a descoperi daca un anume proiect era pe
placul zeului respectiv
HARUSPICII
- faceau preziceri cercetand maruntaiele animalelor aduse ca jertfa,
ficatul
- consultau diferite carti care contineau interpretari si reguli precise -
o practica etrusca de origine babiloniana
- in perioada Imperiului, colegiul avea 60 de experti
B. CONFRERIILE RELIGIOASE
FEIALII
- 20 de membrii
- supervizau anumite probleme de ordine diplomatica: primirea,
gazduirea si protectia ambasadorilor, extradarea criminalilor, relatiile
cu alte popoare
SALII
- preotii zeului Marte, 24 de membrii impartiti in 2 grupe cate 12:
palatini si collini
- se ocupau de jocurile si cantecele care insoteau marile sarbatori
religioase
LUPERCII
- preotii zeului Lupercus sau Faunus
- sarbatoarea Lupercilor 15 februarie cand inconjurau colina Palatinului,
lovind cu curele de piele intalnite (ferite de sterilitate)
6
FRATII ARVALI
- confrerie consacrata zeitei Dea Dia a productivitatii agricole
- 12 membri
- ceremonii organizate in luna mai
3. RITUALURILE PUBLICE
a. RUGACIUNEA (precatio)
- avea un caracter magic (de aicicaracterul formalist, lisita de traire
autentica), trebuia rostita fara greseala, in picioare oficiantul rostea cu
glas tare rugaciunea, iar ceilalti o repetau
- exista si o rugaciune speciala supplicatio, solemna rostita de
intreg poporul, dura mai multe zile, impusa de senat si rostita in
situatii de calamitati publice, epidemii, foamete
b. VOTUL (votum)
- un mijloc de a castiga bunavointa si ajutorul zeilor
- voturile publice - se depuneau in cazuri exceptionale de razboaie, crize
in viata popurului - erau oficiate de catre magistrati, asistati de pontifi si
vizau angajamentul celor in cauza de a oferi zeilor sacrificii, prada de
razboi, jocuri ceremoniale
- cel mai semnificativ vot public era ver sacrum primavara sfanta
cand se consacra zeilor toate fructele de primavara, animalele si
oammenii nascuti primavara
- voturile private era ocazionate de diferite momente dificile din viata:
boli, calatorii cu un grad mare de risc
- erau scrise pe tablite si depuse pe genunchii statuii zeului
- devotio - un vot special la care se apela cand se punea problema unei
reusite foarte importante in viata.
c. LUSTRATIILE
- reprezentau conturarea unui cerc magic in jurul unei zone sau regiuni in
vederea protectiei zeilor pentru respectivul loc
- Roma era inconjurata de o zona sacra, zidurile, numita pomerium
- cand se fonda o colinie, se tragea o brazda de delimitare, pamantul
brazdat si aruncat in interior; cand plugul ajungea in locul unde avea sa
fie amplasata poarta orasului, se ridica pe sus semnificand faptul ca pe
aceasta poarta puteau circula si profanii
- protectia Romei era in fiecare an reactualizata in sarbatoarea
Ambarvalia luna mai
d. SACRIFICIILE
- punctul central al cultului
7
- a sacrifica avea in latina 2 semnificatii - mactare insemna a spori, a
inmulti, ceea ce procura acest spor
este animalul de jertfa, sacrificiul
in sine
- immolare care provine din mola
salsa faina de grau amestecata cu sare,
care se presara pe capul animalelor
pentru sacrificiu
- sacrificii de cerere (postulationes), de ispasire (hostiae piaculares) si
consultative (hostiae consultativae)
- sacrificii primiiale (primele fructe, primele cereale), sangeroase si
nesangeroase (animalele nu trebuiau sa aiba defecte fizice, sa aiba ao
anumita varsta)
- sacrificii umane, interzise in anul 79 i.d.Hr.
4. RITUALURILE PARTICULARE
- cultul particular era oficiat de pater familias si se centra in jurul
caminului, in special asupra focului din vatra caruia i se ofereau zilnic
alimente si flori de 3 ori pe saptamana
- cultul se adresa penailor si larilor personificari mitico-rituale ale
stramosilor, dar si lui genius un fel de inger pazitor
- oficiantul cultului era imbracat in toga alba
- la 8 zile dupa nastere avea loc ceremonia purificarii: copilului i se dadea
un nume, i se atarna de gat o amuleta bulla, purtata de baieti pana la 17
ani, iar fetele pana cand se casatoreau
- la 17 ani baiatul era dus in Forum si inscris in listele cetatenilor,
imbraca toga virila semnificand ca a devenit cetatean roman, avand
drept de vot si apt pentru serviciul militar
- casatoria si alegerea viitoarei sotii (inainte de a implini baiatul 17 ani), a
sotului, o hotarau parintii, intre familii se incheia un contract; ceremonialul
casatoriei era insotit de numeroase ritualuri religioase, in centru carora se
aflau momentele semnarii contractului si impreunarii rituale a mainilor
celor doi miri
5. MAGIA
- in mod special agrara
- practicau ritualuri cu caracter apotropaic si purificator-lustrativ in scopul
conservarii vietii semanaturilor cultivate, pentru alungarea raului din case,
ogoare
- rituri magice utilizate la pregatirea ogoarelor, la insamantat, recoltat,
protejarea caselor, in caz de boli
- annual aveau loc sarbatori care aveau un caracter purificator, care
la inceput nu erau altceva decat rituri magice: Parilia 21 aprilie,
8
Lupercalia 15 februarie - sarbatori ale pastorilor, consacrate inceputului
pasunatului; Robingalia 25 aprilie - protectia impotriva bolii numita rugina
graului
- magie politica resimtita in planul vietii social-politice, iar actele
presupuneau o acrivie dusa la extrem
6. MANTICA
- mantica la romani avea un caracter tehnic
- exista un colegiu special consacrat manticii AUGURES aveau ca sarcina
interpretarea unor semne considerate divine: fenomene ceresti, cantecul
pasarilor.
- augurium provine de la verbul augere - a inmulti, a spori si
reprezenta o cerere pentru binecuvantarea recoltei si pentru pace -
cum mentioneaza Cicero in De legibus
- mai tarziu, colegiul AUGURILOR reprezenta instanta suprema in toate
problemele legate de auspicia adica de semnele transmise de zei privind
savarsirea uni act sau nu
- auspiciile isi au prototipul in zborul pasarilor pe cer urmarit de
catre Romulus ca semn trimis de zei, cum relateaza Titus Livius
- in timpul regelui Tarquinius Superbus sec. VI i.d.Hr. au fost aduse la
Roma de la Cumae Cartile sibiline, carti de ghicitorie, consultate in
cazuri de calamitati, purificari
7. CULTUL MORILOR
- sufletele rposailor (lares, manes) i continuau viaa, asemenea celei
de pe pmnt, ntr-o regiune obscur dominat de zeul monstruos Orcus
- mpria morilor comunica cu lumea pmntean printr-o
groap fcut n pmnt (mundus), aflat n apropierea oraului,
astupat cu o piatr
- n fiecare an, la 24 august, 5 octombrie, 8 noiembrie, piatra se
ridica pentru ca sufletele rposailor s-i poat vizita rudele
- era practicat cultul strmoilor mori (divi parentes), fiindu-i consacrate 2
srbtori (Parentalia - februarie, i Lemuria - mai)
- muribundul era asezat pe pamant, un membru al familiei il saruta pe
gura cand isi dadea ultima suflare, iar cei din casa il stigau pe nume
- cadavrul era spalat, uns cu mirodenii, inconjurat de faclii, in timp ce focul
din vatra era stins, in semn de doliu
- mortul era acoperit de coroane si flori si expus 2-3 zile
- cortegiul funerar era compus din: cantarei din flaut, corn, trompeta,
purtatori de faclii, bocitoare, grupul care purta mastile raposatului, mortul,
familia
- dupa inhumare se participa la o masa, unde era invitat si mortul, iar la
plecare se rostea formula: Salve, Sancte parens!
9
- pe pietrele de mormant erau inscriptionate fraze augurale (Sit tibi terra
levis), pentru a usura iesirea sufletului din mormant si a lua parte la mese
date in comemorare sa
10