ASISTENA PRESPITALICEASC A URGENELOR MEDICALE

Definitie: Notiunea de urgenta nglobeaza sindroame clinice ce apar brusc sau care se
agraveaza brutal punnd viata n pericol si care necesita un tratament activ imediat cu scopul
normalizarii functionale si salvarii vietii.

Patologia interna comporta o serie de stari acute grave de "urgente medicale" cu care
medicul de familie (MF) se poate afla fata n fata si n care el trebuie sa stie sa intervina cu
folos, cu mijloace foarte reduse.

Nevoi: Pentru aceasta nsa are nevoie de minimum de cunostinte, solide; trebuie sa faca un
diagnostic corect, trebuie sa aiba o atitudine activa, sa cunoasca si sa stie sa aplice mijoacele
cele mai utile, dupa care sa ndrume corect pe bolnav cu maximum de operativitate pe caile
cele mai bune ale rezolvarii.

De ce criterii trebuie sa tina seama medicul de familie, pentru a rezolva ct mai bine
urgentele?

Criteriul fundamental trebuie sa fie cel al gravitatii, MF trebuie sa cunoasca

urgentele foarte grave si implicit mijloacele indispensabile de actiune n atari cazuri
(pierderea de cunostinta, insuficientele respiratorii si circulatorii acute severe).

n al doilea rnd trebuie sa stie sa recunoasca si sa trateze prompt si eficient, o

serie de afectiuni acute grave care pot ajunge la decompensarea functiilor vitale (ictusuri
cerebrale, infarctul miocardic, edemul pulmonar acut, embolia pulmonara, pneumotoracele
acut), la fel sa se comporte prompt si corect n cazul unor urgente bine definite prin etiologia
lor (n hemoragii, n stari infectioase acute, n stari de soc, insolatie, nec, intoxicatii acute
exogene).

n fine sa rezolve neaparat si bine problemele abdomenului acut, a abdomenului

suferind neclar initial, dar care poate fi expresia unei afectiuni foarte grave initial.

Pe grupe de urgente n care interventia imediata, competenta a medicului este indispensabila

pentru salvarea bolnavului; n care de calitatea primului ajutor tine aceasta salvare,n care nu
sunt admise: ezitarile, temporizarea, ignoranta, pasivitatea.

Am recomanda a se cunoaste bine, usor si repede clarificate, atacate terapeutic imediat

cu hotarre si siguranta cele patru entitati de extrema gravitate: oprirea cardio
16416x235q -respiratorie, colapsul vascular, asfixia, comele.

1. Oprirea cardio-respiratorie (urgenta urgentelor), nu are nevoie de precizari

etiologice, de ezitari diagnostice. Ea impune n orice conditii punerea n aplicare a
mijloacelor de reanimare cardio- respiratorie ( tehnici cunoscute). De remarcat ca aceste
tehnici trebuie cunoscute att de medici ct sI de personalul mediu, pentru ca oricare din ele
sa le poata pune n aplicare la nevoie, izolat sau n echipa.
 2. Colapsul circulator (prabusirea functiei circulatorii), comporta masuri imediate de
sustinere si redresare a acestei functii: restabilirea masei circulante,stimularea circulatiei
periferice capilare si n masura nevoii n anumite conditii. Este nevoie de a preciza daca este
vorba de un colaps de origine centrala sau periferica, si mai departe a se preciza forma
etiopatogenetica a colapsului.

3. Asfixia exprima insuficienta respiratorie grava, comporta punerea n actiune

imediata a mijloacelor de reanimare respiratorie.indiferent de substratul insuficientei
respiratorii, se recurge la mijloacele generale de reanimare respiratorie:

Se asigura permiabilitatea cailor respiratorii, se asigura mobilitatea peretelui toracic, se

administreaza oxigen, se foloseste respiratia asistata

4.Comele ; n come nu exista un tratament general, comun, dect pentru a mentine

functiile vitale si a corecta defectiunile lor. Tratamentul trebuie sa fie adaptat fiecarei come,
n raport cu etiopatogenia, este nevoie sa se ajunga la acest diagnostic. n primul moment se
iau masuri de ngrijire elementara si de sustinere a functiilor vitale, corectndu-se tulburarile
hidrice si electrolitice

De retinut ca dupa primul ajutor, care vizeaza n primul rnd sustinerea functiilor vitale,
pacientul va fi evacuat nspre un centru cu mijloace adecvate de reanimare. Transportul cere
conditii adecvate, continuarea tratamentului instituit pe parcursul transportului, apoi atentie la
transport n anumite cazuri (infarctul miocardic, ictusul cerebral, edemul pulmonar acut), n
care transportul neglijent cu zdruncinaturi poate agrava starea pacientului

Medicina de urgenta este pretentioasa, de aceea cere cunostinte solide vaste. Este o chestiune
de studiu, de exercitiu, de pregatire individuala si n colectiv, sustinuta de o nalta constiinta
individuala si sociala, de un nalt simt de raspundere.

Maestrii medicinei ar sfatui medicii sa recurga la urmatoarele (Paunescu Podeanu,V. Ciobanu

)

1. acumulare de cunostinte din carti si prin propie experienta, prin meditatie si

fixarea notiunilor fundamentale, este nevoie de pasiune.

2. luciditate , cartea sau un compediu sumar sa-i fie la ndemna si sa fie n trusa de
urgenta

3. actiune dupa principiul gravitatii, sa-l faca mai activ

4. cunoasterea mijloacelor si manevrele de reanimare, ca si medicamentele uzuale

care se folosesc n acest scop, sa stie sa organizeze de nevoie o actiune de ajutor
complex

5. urgentele apartin tuturor medicilor indiferent de specialitate, fiecare medic trebuie

sa faca fata oricarei urgente.

Este nevoie nsa de preocupare, de multa bunavointa, de constiinta

Perioada prespitaliceasca cuprinde intervalul de timp de la debutul simptomelor pna n
momentul internarii ntr-o unitate spitaliceasca de profil. Acest interval de timp poate fi
cuprins ntre 30 minute si mai multe ore, n functie de organizarea asistentei medicale si de
calitatea acesteia.

Organizarea asistentei medicale cuprinde:

Sistemul de comunicare
Ambulante echipate cu dotare performanta- electrocardiograf, defibrilator,
instrumentar si medicamente
Personal instruit n urgente majore si asistente care au instructie pe probleme de
urgente
Spitale care pot prelua urgentele

Activitati realizate n acest interval:

Apelul medicului, pacientului sau al familiei

Preluarea de ambulanta cu medic, a pacientului

Continuarea tratamentului instituit de medicul de familie la nivelul cabinetului sau

domiciliu acestuia. Initierea de catre medicul ambulantei a tratamentului de urgenta
dupa punerea diagnosticului

Alegerea spitalului n functie de starea pacientului

Perioada prespitalizarii este n prezent faza n care se poate obtine o reducere semnificativa a
mortalitatii, a morbiditatii si un prognostic mai favorabil.

Actiunile care se ntreprind sunt:

Scurtarea timpul debut - internare, debut - initierea terapiei de urgenta

Tratarea prompta a complicatiilor

Dirijarea pacientilor catre un centru specializat

Modificari favorabile pot avea loc n conditiile mbunatatirii educatiei populatiei n general si
a pacientilor, a insruirii medicilor si a personalului si sistemul organizatoric si tehnic al
asistentei medicale de urgenta.

ETICA URGENELOR MEDICALE

ACTUL MEDICAL
.Fundamentul etic al oricarui act medical este: respectul
vietii si al persoanei umane,n orice circumstanta, este
datoria prrimordiala a medicului
.Actul medical este un act care se refera la om, l priveste
direct pe el, relatia profesionala este o relatie nemijlocit
umana
.Actul medical este un act uman de creatie, de judecata
clinica, de alegere competenta si responsabila, de
cooperare cu omul sanatos sau suferind
REGLEMENTAREA PROFESIEI MEDICALE

.Exercitarea profesiunii medicale este reglementata de

multiple si variate norme juridice, etice, tehnico
profesionale
.OMS defineste medicul ca persoana autorizata sa
exercite medicina dupa propia gndire
.Legea asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997 cap.II art. 12,2,e, ngrijirea
medicala acordata asiguratilor: servicii medicale de urgenta

.Legea 100 privind asistenta de sanatate publica/1998 cap. I art.4.

.Codul deontologic cap. II,sect. D art. 29, art. 30.

.Contractul cadru, normele de aplicare a contractului cadru art. 30, b. Servicii de

urgenta

.Legea 74/1995 pentru exercitarea profesiunii de medic -colegiul medicilor

.Statutul colegiului medicilor cap. III, art.16,art.17

ASISTOLIA

GRADUL DE URGEN: URGEN MAJOR

STABILIRE DIAGNOSTIC:
 -lipsa pulsului la carotide

-lipsa respiratiei

EKG - linie izoelectrica

CONDUITA TERAPEUTICA
1. Chemare salvare cu echipament si dotare de specialitate :S.M.U.R.

2. Lovitura precordiala, cu pumnul de la aproximativ 20-30cm.

3. Defibrilare: 200J.

4. Se repeta SEE cu 200J

5. Daca nu apare activitate electrica se repeta SEE cu 360J

6. Intubatie (cu sonde de 7-7,5mm la femei si sonde de 8-9mm la barbati)

7. Linie venoasa periferica.

8. Adrenalina 1mg i.v. (1 fiola=1ml.) din sol.1/10000 n bolus, sau pe sonda traheala 2
fiole (trebuie repetata la fiecare 5min)

9. De zece ori masaj cardiac extern - ventilatie 5:1.

10. Atropina 1mg (1 ml.) n bolus i.v. sau pe sonda endotraheala. Se poate repeta n
5min, doza totala sa nu depaseasca 2mg.(2 fiole =2 ml.).

DISOCIAIA ELECTRO-MECANIC

GRADUL DE URGEN: URGEN MAJOR

1. STABILIRE DE DIAGNOSTIC: -lipsa pulsului la carotide

-lipsa respiratiei

2. EKG normal

3. Chemare Salvare (asistenta medicala, la cabinet sau apartinatorii, la domiciliu, cu

furnizarea datelor personale : vrsta, sex, adresa completa ,si date clinice).

4. Intubatie (cu sonde de 7-7,5mm la femei si sonde de 8-9mm la barbati)

5. Linie venoasa periferica.

6. Adrenalina lent i.v. 1mg.= 1 fiola =1ml sau pe sonda endotraheala 1-2 fiole.
Daca nu se reuseste n 2 minute intubatie si linie venoasa se efectueaza:

7. Masaj cardiac extern- Respiratie artificiala cu frecventa 5-1.

Se reia ciclul : 4 , 5, 6, 7.

Dupa 3 cicluri :

8. Bicarbonat de Na sol.4,2% (1mEq /kg= 2ml pt. 1mEq)

9. Calciu 10 ml solutie 10% (1 fiola = 10 mg.=10 ml.) - nu se administreaza pe aceeasi linie

cu bicarbonatul.

10. Daca nu raspunde : bolus Adrenalina 0,5mg (1/2 fiola) i.v. Adrenalina se poate
administra si pe sonda traheala 1-2 fiole.

Masajul si respiratia artificiala nu se ntrerup !

FIBRILATIA VENTRICULAR

GRADUL DE URGEN

Este o urgenta majora care necesita interventie prompta.

STABILIRE DE DIAGNOSTIC

-Pierderea cunostintei

-Absenta pulsului si a zgomotelor cardiace

-Oprirea respiratiei

-TA nu se poate masura (debitul cardiac este foarte redus)

-Mioza

EKG :-Disparitia complexelor QRS, a undelor T si nlocuirea lor cu oscilatii rapide cu

frecventa de 300-400/min, neregulate ca morfologie, durata, sens si amplitutine

ATITUDINE TERAPEUTIC
1. Lovitura precordiala (cu pumnul nchis, la nivelul zonei cardiace, de la aproximativ
20-30cm)
2. soc electric extern 200J
3. Daca nu se produce conversia la ritm sinusal, soc electric extern 300J
 4. Daca nu raspunde, soc electric extern 360J
5. Intubatie (la femei in general cu sonde de diametru 7-7,5mm, iar la barbati de 8-9mm)
6. Linie venoasa periferica
7. Adrenalina 1mg (1fiola =1 ml.) i.v. lent sau pe sonda de intubatie sau perlingual
8. Resuscitare cardio-respiratorie:10 cicluri de masaj cardiac extern-ventilatie cu
frecventa 5-1.
9. Daca bolnavul nu revine se face soc elecric extern de 360J.
10. SEE de 360J
11. SEE de360J
12. Xilina 1mg/kg (1 f.=5ml.=50mg.)
13. SEE de 360J.
14. Bretiliu 5mg/kg.(1 fiola de 2ml. are 100mg.) i.v. foarte lent.
15. SEE de 360J.

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

GRADUL DE URGEN:

-este o urgenta majora, care impune spitalizare n centre specializate.

STABILIRE DIAGNOSTIC:

Anamneza (de la pacient sau apartinatori): daca exista antecedente cardio-vasculare

CLINIC:

-Durerea:

-cel mai frecvent cu localizare retrosternala, dar poate fi si

retroxifoidiana sau epigastrica

-iradierea: membrul superior stng, umeri, baza gtului, mandibula,

interscapulovertebral, etc.

-foarte intensa (dar cteodata poate lipsi)

-prelungita (zeci de minute > 20-30 minute, ore)

-nu cedeaza la Nitroglicerina sau alti nitrati

 - anxietate

- Agitatie

- Transpiratii

- paloare

- greturi

- varsaturi (n infarctul inferior)

-Examenul obiectiv:-stare generala alterata

-dispnee

-TA scazuta si mai rar crescuta

-AV:zgomote cardiace tahicardice sau bradicardice sau

diferite aritmii

-EKG: n functie de evolutie putem surprinde urmatoarele aspecte:

- unde T pozitive, ample, simetrice si subdenivelarea ST initial, evolund spre

supradenivelarea ST si nglobarea undei T(primele 4 ore).

- persistenta supradenivelarii ST, aparitia undei Q de necroza, unda Tse

desprinde treptat din supradenivelarea ST devenind negativa, ampla (primele
2-3 saptamni).

CONDUITA TERAPEUTICA
1. Solicitare salvare (asistenta la cabinetul medical sau apartinatorii la domiciliu cu
furnizarea tuturor datelor:nume, vrsta,sex, adresa exacta, date clinice)
2. Interzicerea oricarui efort
3. Linistirea pacientului.
4. Pozitie semisezinda
5. Oxigen pe masca sau sonda (4-6l/min), daca avem
6. Nitroglicerina sublingual cte o tableta (0,5mg) la 15 min sau Nitromint spray 1-2
puff la 15 min
7. Abord venos periferic
 8. Nitroglicerina n perfuzie i.v. n ritmul de 10mcg/min.( 10-40 pic./min.):1 fiola de
2ml. sol.0,5% de 10mg. se dilueaza n 250 ml. Glucoza 5% si se administreaza n
ritmul de 4pic./min. la nceput, crescnd cu 4 pic.la fiecare 3-5 min. pna la 10-20
pic./min.
9. Daca avem Morfina se dizolva 1 fiola (1ml.,20mg.) n 9ml. ser fiziologic din care se
administreaza i.v.3-4ml.Daca nu avem Morfina se administreaza Algocalmin sau
Piafen i.v. (2 fiole)+/-Diazepam lent i.v. fiola (1 ml. sau 5 mg.) sau 1fiola Fortral (o
fiola de 1 ml. contine 30 mg.)
10. Xilina i.v. n bolus 1mg/kg (1fiola de 10ml sol.1% continnd 100 mg.).Fiola de Xilina
se ncalzeste n prealabil n palme.
11. Atropina i.v. 1fiola sol.1/1000 (1ml) pentru bradicardie pronuntata si hipotensiune
arteriala se administreaza fiola, care se poate repeta dupa 10-15 min., cu urmarirea
pulsului si TA.
12. Aspirina 250-300 mg. p.o.
13. Tromboliza :- cu ct dispensarul medical este mai la distanta de o unitate
spitaliceasca, medicul de familie ar trebui sa efectueze tromboliza coronariana pe cale
venoasa generala.

-indicatii:-diagnostic de infarct confirmat EKG.

-debutul clinic sub 6 ore.

-nu exista contraindicatii de tromboliza (hemoragie, ulcer

gastroduodenal, neoplasm cunoscut, AVC hemoragic n antecedente, HTA>200/120,
insuficienta hepatica).

-Protocol de administrare: HHC 100-150mg i.v. si Aspirina 350 mg.p.o.

urmata de perfuzia cu Streptokinaza pe o cale venoasa separata n doza de 1500000 UI n
60min.

DE EVITAT:-administrarea de Xilina cnd exista bradicardie (AV<50/min.)

-vasodilatatoare (Hidralazina, Minoxidil, Diazoxid, Nitroprusiat) cnd exista soc

cardiogen.

Transportul pacientului se efectueaza sub control medical de specialitate (S.M.U.R. sau

U.C.M.), cu posibilitatea monitorizarii EKG, TA, puls si a interventiei de urgenta n caz de
complicatii :stop cardio-respirator (defibrilare si intubatie).
 TAHICARDIA VENTRICULAR

GRADUL DE URGEN

Este urgenta majora

1. STABILIRE DE DIAGNOSTIC

-antecedente: IM sechelar , cardiomiopatie dilatativa , IVS.

-clinic: -palpitatii

-dispnee

- tahicardie regulata, AV=140-200/min

2.EKG:-QRS deformate, largi

-frecventa ventriculara=140-250/min.

-disociatia undelor P,fara raport fix cu QRS.

3.Masurare puls

a . puls prezent si stare stabila:

1.Oxigen pe masca (4-6l/min.), daca avem.

2.Abord venos periferic.

3.Xilina: 1mg/kg corp,iv. n bolus( 1fiola=100mg=10ml sol.

sol.1% sau fiola de 5 ml. continnd 50 mg. sol. 1% )

4.Xilina: 0,5mg/kg la 8min.( f.)

5.Amiodarona 300- 450mg ( 2-3fiole, 1fiola =3ml =150mg). Se

dilueaza 2 fiole n 250 ml. glucoza 5% si se administreaza n timp
de 20 min - 1 ora.
 b.puls prezent si stare instabila:

1.Oxigen (4-6l/ min.), daca avem

2.Cale venoasa periferica

3.Lovitura precordiala cu pumnul de la 20-30 cm.

4.Defibrilare:50J

5.100J

6.200J

7.360J

8.Xilina 1mg/kg n bolus i.v. (1fiola de 10ml continnd 100mg.)

9.Se repeta cardioversia, ncepnd cu 360J

10. Bretylium 5mg/kg. i.v. foarte lent (1 fiola de 2 ml. are 100
mg.)

c.puls absent

1.Soc electric extern 200J

2. 360J.

FIBRILAIA ATRIAL

GRADUL DE URGEN:
Este considerata urgenta majora fibrilatia atriala cu alura ventriculara nalta, fibrilatia atriala
cu tulburari hemodinamice, cu ritm ventricular necontrolabil, sindromul WPW, fibrilatia
atriala din stenoza mitrala ( accese paroxistice).

STABILIREA DIAGNOSTICULUI:

-Anamneza:- antecedente personale patologice de cardiopatie ischemica, cardiomiopatii,

cardiopatie hipertensiva, cardiopatii valvulare, boala de nod sinusal (cauza a fibrilatiei
frecvent ntlnita la vrstnici), hipertiroidism, cardiopatia alcoolica.

-Clinic - palpitatii neregulate

- dispnee (de la dispneea de efort pna la edem pulmonar acut)

 - Declansarea unei crize de angor sau chiar infarct miocardic acut: durere
precordiala cu caracter constrictiv, anxietate, transpiratii, stare generala
alterata.

- Astenie, fatigabilitate

- fenomene de insuficienta cardiaca dreapta: turgescenta jugularelor,

cianoza, hepatomegalie dureroasa, edeme.

- Ischemie arteriala periferica acuta: durere, paloare, raceala la nivelul

membrelor superioare sau inferioare, absenta pulsului la acest nivel.

Examenul obiectiv:

- Puls neregulat, amplitudine variabila, deficit al pulsului.

- . Auscultatia cordului: zgomote cardiace neregulate, AV n jur de 120-

170/min.

-EKG: - ritm complet neregulat

- lipsa undelor P

- nlocuirea undelor P cu unde f care reprezinta oscilatii rapide, neregulate

ale traseului dintre complexele ventriculare, cu frecventa de 400-600 /
min., cu amplitudine mica si aspect morfologic diferit ntre ele. Se
vizualizeaza mai bine n V1.

- Complexele QRS de obicei normale

CONDUIT TERAPEUTIC:

1. Linistirea pacientului.
2. Digoxin ( 1 fiola = 2 ml. = 0,5 mg.) lent i.v. fiola - 1 fiola ( 0,25 -0,5mg
3. Propranolol ( 1 fiola = 5 ml. = 5 mg.) i.v. 1 fiola sau p.o. 80-120 mg.(2-3 tablete de 40
mg.) sau
4. Atenolol ( 1 fiola = 10 ml. = 5 mg.) i.v. lent 1 fiola sau p.o. 100-150 mg. (2-3 tablete
de 50 mg. sau 1-2 tablete de 100 mg.)
5. Verapamil i.v. lent ( n 3-5 min.) 1-2 fiole = 5 -10 mg.= 2-4 ml.
6. Conversia la ritm sinusal se poate realiza electric ncepnd cu 100 w/sec. si pna la
400 w/sec., cu administrare prealabila de 5-10 mg. Diazepam i.v. Daca s-au
administrat medicamente antiaritmice, nainte de conversia electrica se administreaza
1-2 mg. ( 1-2 fiole de 1ml. ) Atropina.
7. Conversia la ritm sinusal se poate efectua si chimic administrnd Chinidina 0,200 g la
30 minute interval, pna la o doza totala de 1,4-1,6 grame.
DE sTIUT :

Conversia elecrica se efectueaza n fibrilatia atriala cu tulburari hemodinamice, n

fibrilatia care apare pe cord normal, n stenoza mitrala, n fibrilatia cu ritm ventricular
necontrolabil, n sindromul WPW.

-NU se efectueaza defibrilare pe cord cu dilatare atriala sau ventriculara stnga, n

fibrilatia mai veche de un an, daca exista tromboza n atriul stng, n fibrilatia care asociaza
un bloc atrio-ventricular gradul 3.

-NU se asociaza betablocante i.v. ( propranolol, atenolol) cu Verapamil i.v.

-Digoxinul este contraindicat n sindromul WPW, n prima saptamna a unui infarct

miocardic acut si n boala de nod sinusal. Daca nu se cunoaste existenta sindromului de
preexcitatie ventriculara ( WPW), o alura de 200 batai/ min. contraindica administrarea
digitalei.

TAHICARDIA PAROXISTIC SUPRAVENTRICULAR

(T.P.S.V.)

GRADUL DE URGEN:
Poate fi considerata o urgenta benigna, daca are durata scurta ( minute) si raspunde prompt la
tratament sau o urgenta maligna ( n functie de starea generala, durata :ore sau chiar zile)

STABILIREA DIAGNOSTICULUI:

Anamneza:- antecedente de cardiopatie congenitala, cardita reumatismala, cardiopatie

ischemica sau hipertensiva, intoxicatie digitalica.

Clinic: - debut brusc

- palpitatii (120-250 batai/ minut): pot fi percepute si la nivelul vaselor

gtului, capului sau urechii.

- Dispnee

- Anxietate, agitatie

- Crize anginoase de repaus

- Ameteli, mai rar sincopa

- Stari lipotimice
 - Mai rar greturi, varsaturi sau scaune diareice

- Sfrsit brusc, manifestat frecvent cu poliurie.

Examenul obiectiv:-puls rapid cu frecventa 150-250 batai/ min., regulat, depresibil, de

amplitudine redusa.

-TA sistolica scade, n schimb TA diastolica poate creste usor

(cresterea rezistentei periferice)

-ritm cardiac regulat, cu AV de 150-250

-modificari ale intensitatii zgomotelor cardiace, n sensul egalizarii

acestora.

EKG : ritm cardiac regulat cu frecventa de 150-250/min.

-unda P: - frecventa de 150-250/min.

- pot fi pozitive sau negative

- preced complexul QRS, se suprapun peste acesta sau l succeda.

- poate fi suprapusa peste unda T.

- intervalul PR alungit peste 0,20 secunde.

- complexul QRS : - nemodificat fata de aspectul ritmului de baza

- frecventa peste 150 / min.

- n anumite situatii (bloc de ramura stnga sau dreapta

preexistente, sindrom WPW ) complexul poate fi largit, deformat.

- segmentul ST subdenivelat

- unde T aplatizate sau negative

CONDUITA TERAPEUTIC

1. Linistirea pacientului.
2. Diazepam 10-20 mg. p.o. (1-2 tablete) sau -1 fiola lent i.v.
3. Manevrele vagale: - compresia sinusului carotidian (bolnavul este asezat n
clinostatism, cu capul rotat lateral; se repereaza nivelul superior al cartilajului
tiroidian, imediat sub unghiul mandibulei si se comprima sinusul carotidian catre
posterior si median pe planul dur al coloanei vertebrale. Compresia se ncepe pe
sinusul carotidian drept timp de 10-20 secunde si se repeta dupa 20-30 sec. pe aceeasi
parte si numai n lipsa eficacitatii se aplica si la nivelul sinusului carotidian stng, dar
niciodata simultan.
Contraindicatii: - bolnavi peste 70 ani (pericol de mobilizare a unui fragment de
aterom carotidian)

- AVC n antecedente

- hipotensiune arteriala

- stimularea faringelui prin provocarea de varsaturi

- imersia fetei n apa rece

-consumarea unui pahar cu apa rece

4. Fosfobion (fiole de 10 mg. si 1 ml.) i.v. 1fiola

5. Verapamil (Isoptin) lent i.v. 1-2 fiole (5-10 mg.), 1 fiola=2 ml.=5 mg.

6. n caz de esec al manevrelor vagale si terapiei medicamentoase se

efectueaza, daca dotarea ne permite (defibrilator) cardioversia, ncepnd cu
100 Jouli, apoi 200 Jouli, iar daca nu raspunde 360 Jouli.

DE EVITAT :-administrarea Isoptinului n insuficienta ventriculara stnga si asocierea

cu betablocante si n boala de nod sinusal (sindrom braditahi)

- administrarea Fosfobionului se face sub stricta supraveghere clinica si

EKG.

- Fosfobionul nu se foloseste la pacientii care sunt n tratament cu

Dipiridamol, pentru ca poate produce bloc atrio-ventricular sau oprire sinusala.

-Daca apar efecte adverse la administrarea Fosfobionului (semne si

simptome de decompensare cardiaca) se indica cardioversia ( sub 100 J).

URGENE HIPERTENSIVE

GRADUL DE URGEN

Se tine cont de valorile HTA, de raspunsul la terapie, precum si de patologia asociata.

Puseul HTA care raspunde prompt la tratament poate fi considerat urgenta benigna si tratat la
domiciliu.

Cnd valorile mari de TA se nsotesc de manifestari cardiace sau neurologice sunt considerate
urgente majore si se interneaza.

STABILIREA DIAGNOSTICULUI:
 - valori mari ale tensiunii arteriale(TAS>180, TAD>110 - 120 ).

- cefalee, anxietate, ameteli, epistaxis, parestezii

- algii toracice, palpitatii

- greturi, varsaturi.

CONDUIT TERAPEUTIC
1.Chemare salvare ( asistenta medicala, la cabinet sau apartinatorii, la domiciliu, cu
furnizarea datelor personale : vrsta, sex, adresa si a datelor clinice).

2.Reducerea treptata a tensiunii arteriale pna la valori ale tensiunii diastolice n jur de
100mmHg, astfel:

a.La pacientii fara manifestari neurologice sau cardiace:

-NIFEDIPIN 1-2 tb (10-20mg) sublingual sau

-CAPTOPRIL 1-2 tb ( 25-50 mg.) sublingual.

-FUROSEMID i.v. sau i.m. 1- 4 fiole ( 20-80mg=2-8 ml.).

-CLONIDIN 1 tb. de 0,1mg. repetata la 1 ora pna la reducerea progresiva a

TA. Clonidina se poate administra si parenteral i.m. sau s.c. (Haemiton fiole de 0,1 mg.,
Catapressan fiole de 0,15 mg.)

b.La pacientii cu tulburari neurologice:

-NIFEDIPIN sublingual 1-2 tb (10-20 mg.)

-LABETALOL 20mg bolus i.v.(4ml din f=20ml) sau ATENOLOL 1-2 fiole,
lent i.v. ( 1 fiola=10 ml.=5 mg.) sau PROPRANOLOL 1-2 fiole lent i.v. (1 fiola=5 ml.=5 mg.)

NU: Metildopa, Rezerpina, Clonidina (sedare).

Hidralazina, Diazoxid (hipertensiune intracraniana).

c.La pacientele cu eclampsie (vezi protocol Eclampsie):

-Hidralazina i.v. sau i.m. 10-20mg (1-2 f.)

-SULFAT DE MAGNEZIU i.v. 1f. (10ml. sol.20%=2g.)

d.La pacientii cu sindrom coronarian acut :

 -NITROGLICERIN subling. 1tb., care se poate repeta dupa 5-10min daca
simptomatologia nu cedeaza +LABETALOL 20 mg i.v. (4 ml. din fiola de
20ml.) sau ATENOLOL o fiola lent i.v. ( 1 fiola=10 ml.=5 mg.)

NITROGLICERINA se poate administra n perfuzie i.v. astfel: 1 fiola de 2 ml.

solutie 0,5% de 10 mg. se dilueaza n 250 ml. glucoza 5% si se administreaza
n ritmul de 4 picaturi/minut la nceput, crescnd cu 4 picaturi la fiecare 3-5
minute pna la 10-20 picaturi/minut (10-20 mcg.)

-Daca se ridica suspiciunea unei disectii de aorta se administreaza

NITROPRUSIAT DE SODIU (1 f.=50mg. se dizolva n solvent si apoi se
dilueaza n 1000 ml. glucoza 5% si se administreaza n perfuzie i.v. n doza
progresiva: de la 0,5 micrograme/min./kg. la 3 micrograme/kg./min., fara sa se
depaseasca 1,2mg./kg ( n jur de 5-10 picaturi/minut. ntreg dispozitivul de
perfuzie trebuie nvelit n foita de staniol pentru a preveni fotodezactivarea si
sol. trebuie folosita n mai putin de 2 ore de la deschidere).Nitroprusiatul se
poate asocia cu LABETALOL 20mg. (4ml.) sau ATENOLOL 1-2 fiole=10-20
ml.=5-10 mg.

e.Feocromocitom:

-FENTOLAMINA (REGITIN) i.v. o fiola de 5 mg. repetat de 1-2 ori la 10

minute.

- NU :Hidralazina (creste travaliul cardiac)

Diazoxid (creste travaliul cardiac)

DE EVITAT:

-administrarea vasodilatatoarelor directe (Hidralazina, Minoxidil, Diazoxid,

Nitroprusiat) n caz de hipertensiune intracraniana

-reducerea brutala a TA.

-asocierea parenterala a unui vasodilatator cu un betablocant (cu exceptia disectiei

de aorta)

-utilizarea diureticelor n caz de eclampsie (hipovolemie existenta)

-utilizarea betablocantelor n caz de decompensare cardiaca.

- Nitroprusiatul se poate folosi numai daca exista posibilitatea monitorizarii TA, puls,
EKG, daca medicul are experienta si daca se poate efectua, n caz de necesitate intubatie si
defibrilare.
EDEMUL PULMONAR ACUT

GRADUL DE URGEN

Este o urgenta majora care impune spitalizarea:

-Daca dispneea este moderata, raspunde bine la tratament si nu exista tulburari de ritm
sau angor transportul se poate face cu ambulanta obisnuita.

-n formele majore, pentru transfer este necesara ambulanta de serviciu cardiologic.

STABILIRE DIAGNOSTIC

-Anamneza (antecedente, tratamente urmate, mod de debut)

-Clinic:

-dispnee brutala (adesea nocturna)

-tuse productiva cu sputa abundenta, spumoasa, rozacee (ca "albusul de ou")

-ortopnee cu polipnee

- transpiratii reci

-tegumente palide si reci, cianoza extremitatilor si buzelor

-agitatie

-raluri crepitante si subcrepitante care urca de la baze spre vrfurile toracelui

+/-raluri sibilante si wheezing

-tahicardie, galop ventricular stng, sufluri

DIAGNOSTIC DIFERENIAL:

-cu astmul bronsic (exista un istoric sugestiv, predomina bronhospasmul cu

wheezing, MV prelungit, sibilante, cardiac normal) Daca diagnosticul clinic este
incert nu se vor administra Morfina si nici amine simpatomimetice.

-cu embolia pulmonara (dispnee severa, durere toracica violenta, plamnul

este curat la auscultatie; pot fi prezente semne de insuficienta dreapta acuta
sau soc cardiogen, sincopa)
CONDUITA TERAPEUTIC
1. Masurare TA, puls
2. Solicitare Salvare

3. Pozitie semiseznda cu picioarele atrnnd

4. Linistirea pacientului.

5. Oxigenoterapie pe masca sau sonda nazala 4-8l/min (daca avem)

6. Abord venos periferic

7. Morfina :1fiola = 1ml = 20mg se dizolva n 9 ml ser fiziologic din care se

administreaza i.v. cte 3-4 ml, care se poate repeta la 15-30 min. de nca 3-4 ori

8. Furosemid (1fiola = 2ml = 20mg), 2-3 fiole i.v., care se poate repeta dupa 15 min.

9. Nitroglicerina 1 tb. sublingual care se poate repeta la 10 min. de 2-3 ori sau
Nitroglicerina n perfuzie i.v. (1f=2ml sol. 0,5%=10mg.) astfel:o fiola de
Nitroglicerina se dilueaza n glucoza 5% sau ser fiziologic, ritmul de perfuzie fiind de
4 pic./min. la nceput, crescind cu cte 4 pic./min.la fiecare3-5min.pna la reducerea
TA sau linistirea durerii: dozele uzuale sunt de 10-40 pic./min.

10. Daca exista bronhospasm: Miofilin i.v. lent (1fiola = 10ml = 240mg) n 20 min. n
doza de 5mg/kg

11. Aplicarea de garouri la radacina a trei membre, cu rotarea lor la 15-20 min.(singerare
alba)

12. Flebopunctie (n EPA hipertensiv): aprox. 300-500ml snge extras

DE SUPRAVEGHEAT:

-TA

-puls

-auscultatie cord, plamn.

 -prudenta la administrarea i.v. a Aminofilinei (poate produce aritmii cardiace severe,
convulsii, varsaturi cu aspirarea secretiilor si agravarea edemului pulmonar).

OBSTRUCIA ARTERIAL PERIFERIC ACUT

GRADUL DE URGEN
Este o urgenta medico-chirurgicala care impune internare rapida n centre de specialitate
pentru diagnostic complet si terapie specifica.

STABILIREA DIAGNOSTICULUI:

-Anamneza:-antecedente personale patologice (valvulopatii reumatismale, fibrilatie

atriala, proteze valvulare, traumatisme, policitemii, disproteinemii severe, tulburari de
agregare plachetara)

-Clinic:-durere intensa la nivelul membrului afectat

-impotenta functionala totala

-senzatie de racire si hipoestezie sau anestezie la nivelul membrului afectat

-parestezii

-pareza urmata de paralizia ischemica a membrului respectiv

-paloare tegumentara la nivelul obstructiei

-tegumente reci si marmorate la nivelul obstructiei

-absenta pulsului la nivelul arterei obstruate

-tulburari de ritm cardiac, cardiomegalie semne care sugereaza embolia

CONDUITA TERAPEUTIC:

1. Linistirea pacientului.
2. Mentinerea membrului ntr-o pozitie usor decliva (15 grade), evitarea pozitiei ridicate.
3. Temperatura ambianta n jur de 26-35 grade, evitarea expunerii la temperaturi mai
ridicate (gresit a se aplica sticle cu apa calda) datorita producerii de arsuri.
4. Morfina, daca avem: - 1 fiola (0,5-1 ml.= 10-20 mg.) subcutanat sau lent i.v. n
dilutie ( o fiola de 1 ml. se dizolva n 9 ml. ser fiziologic din care se administreaza 2-3
ml.)
5. Daca nu avem Morfina se administreaza Algocalmin sau Piafen sau Fortral 1-2 fiole
i.v.
 6. Pentoxifilin (1 fiola=5 ml.=100 mg.) i.m. profund 1-2 fiole (100-200 mg.) sau i.v. lent
(n 5 min.) o fiola de 5 ml. (100 mg.) sau
7. Hydergin (fiole de 1 ml. continnd 0,3 mg.) 1-2 fiole i.m. sau subcutanat.
8. Tanakan 2 tablete ( 80 mg.) p.o.
9. Heparina i.v. n bolus 5000 u.i. (1 fiola de 1 ml.), daca nu exista contraindicatii
(hemoragii, operatii recente, HTA severa, ulcer gastroduodenal) si daca exista
posibilitatea determinarii TQ, TH, IP, trombocite, timpul partial de protrombina
(trebuie sa creasca de 1,5-2 ori).
10. Tratamentul altor afectiuni sistemice, daca sunt prezente: insuficienta cardiaca,
ischemie miocardica, tulburari de ritm.

De stiut: -ischemia subacuta, fara tulburari senzitivo-motorii poate fi amnata pentru ca

circulatia colaterala asigura un minim vital.

TROMBOFLEBITA MEMBRELOR INFERIOARE

GRADUL DE URGEN

Extensia trombozei venoase poate fi rapida ; riscul agravarii si migrarii pulmonare este major,
ceea ce impune tratament de urgenta. Internarea este necesara pentru confirmarea
diagnosticului si urmarirea tratamentului anticoagulant.

STABILIREA DIAGNOSTICULUI:

Anamneza:

-pacient cunoscut cu varice ale membrelor inferioare, traumatisme ale membrelor

inferioare, fracturi, interventii chirurgicale pe bazin, nastere.

Clinic:

-durere la nivelul membrelor inferioare, care se atenueaza sau dispare la ridicarea

membrului afectat deasupra orizontalei si este accentuata de pozitia decliva, tuse, stranut
(semnul Louvel).

-neliniste, anxietate ( embolii mici repetate).

Examenul obiectiv

-manifestari generale: febra moderata, tahicardie, puls catarator (al lui Mahler).

-edemul membrului afectat, care este elastic, indolor.

- tegumente netede, lucioase, subtiate, temperatura locala crescuta.

 -dilatarea retelei venoase superficiale

-culoarea tegumentelor poate fi cianotica sau violacee cu elemente purpurice sau bule
hemoragice ( phlegmasia caerulea) cu evolutie spre gangrena venoasa sau palide datorita
spasmului arterial ( phlegmasia alba).

CONDUITA TERAPEUTIC:

1. Linistirea pacientului.

2. Solicitare salvare de catre asistenta sau apartinatori .

3. Imobilizarea membrului afectat. Daca exista edem ridicarea membrului deasupra

orizontalei.

4. Daca avem la dispensar posibilitatea explorarii sistemului de coagulare si daca nu

exista contraindicatii ( hemoragie cerebrala, ulcer gastro-duodenal, HTA severa,
interventii chirurgicale recente) se poate efectua heparinizarea: Heparina i.v. n bolus
5000 u.i.( o fiola de 1 ml.) Daca nu exista posibilitatea abordului venos se poate
administra si subcutanat. Timpul Howell trebuie mentinut de 2-2,5 ori mai mare dect
normalul.

5. Internare pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului si urmarirea tratamentului.

sOCUL ANAFILACTIC

GRADUL DE URGEN:

Este o urgenta majora, care necesita interventie rapida.

STABILIRE DIAGNOSTIC:

-Anamneza (de la pacient sau apartinatori): antecedente alergice sau astm

bronsic

-Clinic: -dispnee, polipnee

-tegumente cianotice, reci

-agitatie, confuzie, letargie, coma

-greturi, varsaturi

-tahicardie, asurzirea zgomotelor cardiace

-TA scazuta <80-70/40-50.

-puls filiform, accelerat

 -Evaluarea semnelor vitale: -daca sunt libere caile respiratorii

-daca pacientul respira

-daca este prezenta activitatea cardiaca

-daca pacientul este constient

-EKG:-tahicardie, aritmie extrasistolica

CONDUIT TERAPEUTIC
1. ndepartarea cauzei, daca este cunoscuta
2. Pozitie n clinostatism, cu membrele inferioare mai ridicate
3. Chemare salvare
4. Oxigenoterapie (2-4l/min.), daca avem
5. Abord venos periferic
6. Adrenalina 1mg. (1 fiola de 1ml.) diluata n 9ml. ser fiziologic se administreaza i.v.
fractionat ml. cu ml. pna la TA n limite normale sau 2,5ml. Subcutanat se poate
administra fiola Adrenalina nediluata. Daca pacientul este intubat se poate
administra pe sonda traheala(2 fiole). Daca pacientul este n colaps se administreaza
n limba sau perlingual o fiola de 1 ml.
7. Hemisuccinat de hidrocortizon 7mg./kg.(aprox. 500mg., aprox. 20 fiole, 1
fiola=25mg=5ml.)
8. Miofilin (pentru bronhospasm):5mg./kg. i.v. lent n dilutie:5ml.(1/2 fiola=120mg.)
+25ml. ser fiziologic
9. Perfuzie i.v. cu ser fiziologic sau Dextran 40: 500-1000 ml. n 30-60 min.

DE EVITAT:-utilizarea antihistaminicelor care sunt ineficiente n faza acuta.

CRIZA DE ASTM BRONsIC

GRADUL DE URGEN:

Este o urgenta care indica un potential pericol de agravare daca pacientul nu este
asistat prompt.

STABILIREA DIAGNOSTICULUI:
 - anamneza de la pacient sau apartinatori (antecedente personale de astm
bronsic si tratamente urmate)

CLINIC :

-dispnee cu polipnee

- tuse

-wheezing

-agitatie, transpiratii

-Auscultatoric: expir prelungit, raluri sibilante, ronflante sau subcrepitante, murmur

vezicular diminuat sau abolit.

CONDUIT TERAPEUTIC:
1. Pozitie semiseznda , linistirea pacientului.

2. Oxigen pe masca (2-4 l/min), daca avem.

3. VENTOLIN spray 2 puff-uri care se pot repeta la 10-15min. sau ALBUTEROL

spray 2 puff-uri care se pot repeta la 3-5min.

4. AEROSOLI cu BRICANYL (2ml, 5mg), ATROVENT(2ml., 5ml.)

5. Linie venoasa periferica

6. HHC: i.v. 2mg/kg bolus, (1 fiola=25mg=5ml)

7. AMINOFILINA lent i.v. 6mg/kg (efectul dupa aprox.10').

-fiole 10ml.=240mg. sau fiole 2ml=48mg.

8. Urmarire TA, puls, starea aparatului respirator (frecventa respiratorie,

 auscultatie), culoarea tegumentelor.

9. EPINEFRINA s.c. 0,3-0,5 ml din sol. 1 la1000 ( 0,3-0,5 mg.) la pacientii fara

afectiuni cardiovasculare

10. Daca criza nu cedeaza, chemare salvare si internare.

DE EVITAT:

-sedarea pacientului

-folosirea diureticelor pentru tratamentul insuficientei ventriculare drepte (turgescenta

jugularelor, hepatomegalie dureroasa, cianoza, edeme).

-folosirea Teofilinei (risc de supradozaj).

-injectarea i.v. rapida a Aminofilinei (poate provoca palpitatii, aritmii severe, dureri
precordiale,convulsii,varsaturi).
STAREA DE RU ASTMATIC

GRADUL DE URGEN:

Este o urgenta majora care pune n pericol viata pacientului, necesitnd interventia prompta a
medicului si internarea pacientului.

STABILIRE DE DIAGNOSTIC :

-antecedente :pacient cunoscut cu astm bronsic

-acces astmatic cu durata>24 ore, care nu raspunde la medicatia

bronhodilatatoare curenta

CLINIC :

-dispnee severa cu polipnee (>30 respiratii/min), care mpiedica vorbirea si somnul

-senzatie de asfixie

-anxietate

-pozitie seznda si folosirea muschilor respiratori accesorii

-tiraj

-cianoza

-somnolenta si coma

-diminuarea difuza a respiratiei pna la tacere respiratorie

-raluri sibilante putine

-puls paradoxal, tahicardic

-semne de insuficienta ventriculara dreapta (turgescenta jugularelor, hepatomegalie

dureroasa, edeme)

-debit expirator maxim (cu peak-flow-metru)<120 l/min

CONDUIT TERAPEUTIC
1. Pozitie semiseznda
2. Linistirea pacientului
3. Oxigen (daca avem) pe masca sau sonda nazala (4-10 l/min)
 4. Nebulizare :Atrovent (2ml, 0,5mg)

Bricanyl (2ml, 5mg)

Ventolin (5mg diluat n ser fiziologic)

5. Abord venos periferic

6. Epinefrina i.v. 0,4 ml din sol.1/1000

7. Hemisuccinat de hidrocortizon 200 mg i.v., aproximativ 10 fiole (1 fiola=5ml.=25mg.)

8. Aminofilin 5,6mg/kg lent i.v. (1 fiola=10ml.=240mg.)

DE EVITAT:-Administrarea de sedative sau tranchilizante(n afara masurilor de ventilatie

mecanica)

-Mucolitice inhalatorii (pot accentua obstructia bronsica)

-Corticoizii inhalatori sau Cromoglicat (nu sunt activi)

TROMBEMBOLISM PULMONAR

GRADUL DE URGEN
Este o urgenta majora care necesita transport medical specializat (SMUR) si internare de
urgenta pentru confirmarea diagnosticului si tratament supravegheat.

STABILIREA DIAGNOSTICULUI
- anamneza: antecedente personale - tromboflebita profunda

- insuficienta cardiaca cronica

- interventii chirurgicale (mai ales pe micul

bazin)

- chirurgie ortopedica femur, sold

- sarcina si perioada postpartum imediata

- tulburari de coagulare

-neoplazii

-Diabet zaharat

-contraceptive orale
 - Clinic: -durere intensa retrosternala

-dispnee cu polipnee (n jur de 30 respiratii/min)

-sincopa

- Examenul obiectiv: - tahipnee

- tahicardie

- semne de cord pulmonar acut : cianoza, turgescenta jugularelor

hepatomegalie dureroasa, semnul Harzer .

- de cautat semne de flebita (de gamba, pelviana:edem, durere

spontana si provocata )

-de cele mai multe ori relatii normale la auscultatia pulmonara,

dar pot exista semne de infarct pulmonar: tuse hemoptoica, frecatura pleurala, pleurezie,
raluri bronsice.

.Evaluarea functiilor vitale:-starea de constienta (agitatie, torpoare, confuzie, coma)

-tensiunea arteriala (scazuta <70-80/40-50).

-puls (poate fi rapid , filiform).

-frecventa cardiaca (crescuta >90).

-polipnee

EKG (important pt. diagnosticul diferential cu IMA.):

-bloc de ramura dreapta complet sau incomplet

-P pulmonar (unde P nalte >3mm.)

-deviatia axului QRS la dreapta

-extrasistole atriale, ventriculare, tahiaritmii atriale sau ventriculare.

-unde R ample n precordialele drepte

CONDUITA TERAPEUTIC

1. Chemare salvare (asistenta medicala la dispensar sau apartinatorii la domiciliu, cu

furnizarea datelor personale ale pacientului, adresa completa si date clinice).
2. Pozitie semiseznda
 3. Linistirea pacientului.
4. Administrare de oxigen (daca avem) pe sonda intranazala sau pe masca (4-6l/min.)
5. Linie venoasa periferica
6. Rehidratare cu solutii i.v. (ser fiziologic, 250-500 ml. glucoza 5%).Daca rehidratarea
nu corecteaza TA, se administreaza Dopamina 4-5 micrograme/kg/min., astfel:
continutul unei fiole de 10ml. (50mg.) se dilueaza n 250ml. sol. salina sau glucoza
5% (astfel 1ml.=20 picaturi=200 micrograme Dopamina). Se administreaza n
perfuzie i.v. ncepnd cu 14-20 picaturi/min., crescnd progresiv pna la 40-45
picaturi/min.(doza calculata la un adult de 70kg.)
7. Calmarea durerii si anxietatii : Morfina i.v (1fiola de1ml. se dizolva n 9ml.ser
fiziologic din care se administreaza 2-3 ml. lent i.v.), Algocalmin sau Piafen 1-2 fiole
i.v.
8. Daca suspectam o embolie pulmonara, daca se poate efectua heparinizarea
(posibilitatea explorarii sistemului de coagulare: TQ, TH, IP, Tr.) si nu exista
contraindicatii: hemoragie cerebrala, HTA severa, interventii chirurgicale recente,
ulcer gastroduodenal activ) se poate administra Heparina i.v. 100 u.i./kg.(1 fiola=1
ml.=5000u.i.).

MONITORIZARE:-TA

-PULS

-EKG

PNEUMOTORAX IDIOPATIC

GRADUL DE URGEN
Este o urgenta majora care pune n pericol viata pacientului

STABILIREA DIAGNOSTICULUI:

-durere toracica intensa, sub forma de junghi toracic, accentuata la inspir profund si la
modificarile de postura.

-dispnee

-tuse iritativa seaca.

-agitatie si angoasa.

-imobilizarea toracelui afectat.

-emfizem subcutanat (crepitatii).

-timpanism, diminuarea sau abolirea murmurului vezicular.

CONDUITA TERAPEUTIC
1. Pozitie semiseznda.
2. Linistirea pacientului.
3. Oxigen pe masca(2-4l/min), daca avem.
4. Abord venos periferic, glucoza 5% 250ml.
5. Atropina i.v.0,25 mg(1/4 fiola), lent ( n 3-5 min.) pentru prevenirea socului, daca nu
exista contraindicatii ( glaucom, adenom de prostata, tulburari de ritm cardiac).
6. Decomprimarea plamnilor (cu o seringa de 20 ml cu ac gros cu bizou scurt introdus
n cavitatea pleurala sub anestezie locala cu Xilina, n spatiul 2-3 i.c.stg. pe linia
medio-claviculara)
7. Calmarea durerii:-Algocalmin i.v. 1-2 fiole.
8. n caz de detresa vitala (persistenta semnelor respiratorii, tulburari de constienta,
convulsii) -intubatie traheala cu sonda de 7,5-8mm si ventilatie mecanica.

DE EVITAT:-sedarea pacientului nainte de ventilatie.

-nu se face ventilatie mecanica fara drenaj pleural.

ABOMENUL ACUT MEDICO-CHIRURGICAL

n cazul unei dureri abdominale acute se ridica doua probleme:diagnosticul etiologic si

aprecierea gradului de urgenta medicala sau chirurgicala.

STABILIREA DIAGNOSTICULUI :

CLINIC :

Anamneza:- antecedente personale patologice, administrare de medicamente

(anticoagulante, antiinflamatorii steroidiene si nesteroidiene, neuroleptice),
ingestie de toxice.

-Durerea:- debut ( brusc sau progresiv)

- localizare:-epigastru (gastrita, puseu ulceros, esofagita, IMA, ulcer perforat, pancreatita

acuta)

-hipocondrul drept (hepatita, colica biliara, litiaza biliara, colecistita acuta, abces
hepatic, chist hidatic rupt, pneumonie bazala dreapta, tumora de unghi drept colonic,
apendicita subhepatica)
 -hipocondrul stng (pancreatita, infarct splenic)

-flancul drept (colica renala, pielonefrita acuta, infarct

renal, cancer renal)

-flancul stng (colica renala, anevrism aortic complicat,

tumora de colon stng complicata, ocluzie intestinala)

-fosa iliaca dreapta (colica renala, apendicita acuta,

b.Crohn, chist ovarian complicat, sarcina extrauterina)

-fosa iliaca stnga (sigmoidita, volvulus sigmoidian, tumora

colica stnga complicata, chist ovarian, salpingita acuta, sarcina
extrauterina)

-Semne asociate: -febra

-greturi, varsaturi

-tranzit intestinal absent pentru gaze si materii fecale

-diaree

-hematemeza

-rectoragie

-melena

-semne urinare:disurie, anurie

-semne ginecologice:data ultimei menstruatii, hemoragie

Examenul obiectiv

-La inspectie:-starea generala

-culoarea tegumentelor si mucoaselor (paloare sau icter, coloratie

albastruie periombilical care indica un hemoperitoneu)

-cicatrice, tumefactie abdominala

-diminuarea miscarilor abdominale respiratorii

-semne de deshidratare (pliu cutanat, uscaciunea mucoaselor)

-La palpare: -contractura, aparare musculara

-tumefiere
 -formatiune pulsatila

-puls femural

-La percutie: -timpanism

-matitate

-La auscultatie:-zgomote hidroaerice

-silentiu abdominal

-suflu vascular

-Tuseu pelvian: fund de sac Douglas sensibil sau bombat.

ATITUDINE TERAPEUTIC
1. Solicitare salvare (asistenta medicala, la dispensar sau apartinatorii, la domiciliu, cu
furnizarea datelor personale ale pacientului, adresa completa si datele clinice).
2. Pozitie antalgica
3. Masurare repetata TA, puls
4. Abord venos periferic
5. Sonda nazogastrica cu aspiratie (n caz de ocluzie intestinala, suspiciune de
pancreatita acuta)
6. Sonda vezicala ( cu diametrul 16-18 mm.), n retentie acuta de urina
7. Antialgice neopiacee (Algocalmin 1f. i.v. sau i.m.)
8. Antispastice i.v. ( Papaverina 1 fiola=1ml.=40mg., Scobutil 1 fiola=1ml.=10mg., daca
nu exista contraindicatii: glaucom, adenom de prostata cu retentie urinara, tulburari de
ritm cardiac).
9. Daca exista greturi si/sau varsaturi se administreaza Metoclopramid 1 f. i.v. sau i.m.
(2ml.=10mg.) sau un supozitor de 20mg.
10. n caz de febra septica Algocalmin 1-2f. i.v. si antibiotic cu spectru larg (Ampicilina
1-2g i.m.= 2-4 flacoane de 500mg..)

COLICA BILIAR
GRADUL DE URGEN:

Este o urgenta benigna care se poate trata n ambulator daca nu exista complicatii ( colecistita
acuta, icter).

STABILIREA DIAGNOSTICULUI:

1. Anamneza:

-antecedente de litiaza biliara, colecistopatii cronice, colecist malformat

-Stil de viata: alimentatie colecistochinetica

2. Clinic:
-durere la nivelul hipocondrului drept sau epigastru cu iradiere n spate pe sub
rebordul costal drept la nivelul scapulei sau umarului drept

-discomfort epigastric

-greturi

-varsaturi bilioase

-transpiratii

-balonare abdominala

-eructatii

-pirozis

3. Examenul obiectiv:

-agitatie

-hiperestezie cutanata la nivelul hipocondrului drept

-contractura algica voluntara

-durere la palparea hipocondrului drept

-durere la palparea n inspir profund ( semnul Murphy pozitiv).

CONDUIT TERAPEUTIC:

1. Linistirea pacientului.
2. Pozitie antalgica.

3.Atropina i.v. 0,5 mg. ( fiola=0,5 ml.) sau i.m. 1 mg. (o fiola de 1 ml.) sau Scobutil 1 fiola
= 1 ml. = 10 mg. 1-2 fiole i.m., s.c., sau i.v. lent sau Scobutil compus 1 fiola = 5 ml. = 20 mg.
i.v. foarte lent sau i.m. profund.

4. Papaverina 1-2 fiole i.v. (1 fiola = 1 ml. solutie 4% = 40 mg.) sau Miofilin 1 fiola i.v. lent
( 240 mg.) daca nu exista contrindicatii sau Nitroglicerina 1-2 tablete sublingual ,cu
urmarirea TA .

5.Algocalmin, Piafen 1-2 fiole i.v. ( 5-10 ml.)

6.Metoclopramid 1-2 fiole i.v. ( 2-4 ml. sol. 0,5%)

7. Daca pacientul este foarte agitat se poate administra -1 fiola de Diazepam i.m.

DE EVITAT :

- administrarea de Morfina ca si antialgic pentru ca produce spasm oddian.

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR

GRADUL DE URGEN -este o urgenta majora, deoarece aproximativ 50% dintre ele se
pot transforma n 24-72 ore n infarct cerebral.

STABILIRE DIAGNOSTIC

-Anamneza (de la pacient daca este constient sau apartinatori)

-HTA (tratamente urmate sau nu)

-cardiopatii ischemice, valvulare

-dislipidemii

-Clinic :-cefalee (poate sa nu existe)

-ameteli

-stare generala alterata

-tulburari de vorbire

-deficit motor (poate sa nu existe)

 -tulburari de sensibilitate (parestezii, hipoestezii)

Simptomele se instaleaza acut, dureaza cteva minute si se remit total (spontan sau sub
tratament) pna n 24 de ore.

EVALUAREA FUNCIILOR VITALE

-TA( se masoara bilateral)

-puls ( se masoara bilateral, se urmareste daca este simetric)

-respiratie

-starea de constienta (este ntotdeauna prezenta n AIT)

CONDUIT TERAPEUTIC

1.Solicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatorii la domiciliu, cu furnizarea datelor

personale, adresa, date clinice)

2.Daca se poate efectua heparinizarea (posibilitatea explorarii sistemului de coagulare:TQ,

TH, IP, Tr.) si nu exista contraindicatii (hemoragie cerebrala, interventii chirurgicale recente,
HTA severa, ulcer gastroduodenal activ,) se efectueaza Heparina 100 u.i./kg. i.v.(1
f.=1ml.=5000 u.i.) sau Calciparina pentru administrarea subcutanata (1 fiola de 0,2 ml.
contine 5000 u.i.) n doza de 250 u.i./kg.

3.Daca nu se poate efectua heparinizarea (daca nu exista posibilitatea explorarii sistemului de

coagulare sau daca exista contraindicatii de heparinizare) se utilizeaza medicatie
antiagreganta:Aspirina 325 mg. (1/2 tb.)

4.Medicatie hipotensoare (daca TA este mai mare de 160-170/90-100) cu:

- Furosemid i.v. 20-40 mg.(1-2f.=2-4ml.)

- Nifedipin 1-2 tb. sublingual (10-20mg.).

5.Sulfat de magneziu 1 fiola i.v.(10ml. sol.20%=2mg.)

6.Internare pentru supraveghere.

DE EVITAT:-medicatie vasodilatatoare directa (Hidralazina, Minoxidil, Diazoxid,

Nitroprusiat).

ACCIDENTUL VASCULAR CONSTITUIT

GRADUL DE URGEN

Este o urgenta majora, care necesita internare

STABILIREA DIAGNOSTICULUI
 ANAMNEZA

(de la apartinatori sau pacient, daca nu este n coma)

-antecedente: AIT sau AVC, HTA, cardiopatie ischemica cronica,

traumatism cranian, factori de risc: fumat, diabet zaharat, dislipidemii.

CLINIC:

hemiplegie instalata acut cu sau fara coma indica un AVC ischemic

cefalee intensa, fotofobie, semne de iritatie meningiana (redoarea

cefei, semnul Brudzinski +) si coma indica un AVC hemoragic.

membrul inferior de partea paralizata n rotatie externa

deviatia capului si globilor oculari spre partea lezata

asimetrie faciala (comisura bucala cazuta, "fumeaza pipa", obraz flasc

care se umfla cu expirul)

reflexe osteo-tendinoase diminuate

Babinski pozitiv.

pupila midriatica de partea leziunii n hemoragia cerebrala cu

hipertensiune intracraniana.

Accidentulvascular hemoragic
1. Vrsta sub 50 ani
 2. Debut brusc
3. Cefalee severa
4. Hemiplegie
5. Deviatiacapului si globilor oculari
spre partea lezata
6. Semne meningeene: cefalee, varsaturi
n jet,redoarea cefei
7. Convulsii
8. Coma profunda.
9. Se indica punctia rahidiana : se
observaLCR hipertensiv si
hemoragic.

EVALUAREA sI MENINEREA

EVALUAREA FUNCIILOR VITALE

-Respiratia(frecventa, amplitudine, ritm, tiraj, cianoza)

Daca exista ocluzia cailor respiratorii

-pozitia laterala a capului

-aspirarea secretiilor

-intubatie cu sonda de 7,5-8 mm.

-oxigenoterapie (6-8l/min.)

Miscari respiratorii insuficiente

-eliberarea toracelui de mbracaminte

-intubatie cu sonda de 7,5-8mm.

-oxigenoterapie (6-8l/min.)

-Aparatul cardio-vascular

Daca pacientul este n stop cardiac se efectueaza masaj cardiac extern

 Daca exista hipotensiune arteriala se administreaza ser fiziologic i.v. 1-2 f. sau
Metilprednisolon 250mg. i.v.

Monitorizarea EKG.

-Starea de constienta.

CONDUIT TERAPEUTIC

1. Solicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatorii cu furnizarea datelor personale,

adresa completa si datele clinice).
2. Ridicarea capului si toracelui la 30-40 grade fata de orizontala pentru favorizarea
ntoarcerii venoase de la extremitatea cefalica.
3. Linistirea pacientului.
4. Sonda urinara de 16-18 mm.
5. Confort termic.
6. Daca diagnosticul a fost precizat sub 6ore, daca exista posibilitatea explorarii
sistemului de coagulare (TQ, TH, AP, IP, Tr.) si daca nu exista contraindicatii se poate
efectua terapie anticoagulanta cu Heparina 100 U.I./kg. i.v. (1f.=1ml.=5000u.i.)
7. Daca nu, se administreaza Aspirina 325 mg. si Pentoxifilin i.v. lent 1f. (5ml.=100mg.)
sau n perfuzie diluat n 250ml. ser fiziologic.
8. Daca TA este mai mare de 220-110 mm Hg. se administreaza Nifedipin 2-3 tb.
sublingual.(20-30mg.)
9. Daca exista hipotensiune se administreaza Dopamina 2-10 micrograme/kg./min. pna
la TA sistolica de 140 mmHg.
10. Manitol 20% 2g./kg ( n jur de 700 ml.)

Daca nu se poate preciza etiologia unui AVC :

-pozitia cu capul si toracele mai ridicate

-linistirea pacientului

-sonda urinara de 16-18 mm.

-Sulfat de magneziu 1 f. i.v.(10ml. sol.20% ) cu actiune hipotensoare si usor

depletiva cerebral.

-Daca TA este peste 220-110 se adauga si 1-2 tb. Nifedipin sublingual.

CRIZA DE EPILEPSIE
GRADUL DE URGEN

Este o urgenta majora, care necesita interventie rapida.

STABILIRE DE DIAGNOSTIC:

Anamneza: -antecedente personale patologice (pacient cunoscut cu epilepsie, cu tumora

cerebrala, traumatism cranian, intoxicatie cronica cu plumb sau mercur, intoxicatie acuta cu
alcool).

1. CLINIC
CRIZA TONICO-CLONIC

-faza tonica: poate debuta cu strigat, apoi pacientul cade brusc si si pierde cunostinta, se
raneste n cadere, respiratia este sub forma unei expiratii fortate, apnee de cteva secunde
care se nsoteste de asfixie sau cianoza; globii oculari au miscari rapide, dintii sunt nclestati.
Aceasta faza dureaza mai putin de 30 secunde.

-faza clonica: secuse musculare rapide tot mai intense care devin
generalizate (convulsii). Limba este cazuta posterior si poate fi ranita
n timpul convulsiilor. Exista grimase ale fetei, hipersalivatie care se
exteriorizeaza la nivelul comisurilor bucale. Sfincterele se relaxeaza si
exista emisie de urina si scaun. Aceasta faza dureaza 2-3 minute si se
termina brusc cu relaxare musculara, o respiratie profunda.

-faza comatoasa: bolnavul este inert, relaxat si fara

cunostinta.Respiratia este stertoroasa, se da impresia unui somn
profund.

FAZA POSTPAROXISTIC

- dupa criza se pot observa tulburari motorii (paralizii, pareze,

contracturi musculare), senzitive (hipoestezie, parestezii), senzoriale
(tulburari vizuale, hipoacuzie) sau psihice ( automatisme ).

CONDUIT TERAPEUTIC

1. Protejarea pacientului de traumatisme n cadere.

2. Obiect dur ntre dinti pentru a evita sectionarea limbii.
3. Pozitie laterala de siguranta
4. Confort termic.
5. Oxigen pe masca, daca avem : 4-6 l/min.
6. Diazepam lent (n 3-5 minute) i.v. 1 fiola de 2 ml. Diazepamul se poate administra si
intrarectal 1-2 fiole.
7. Fenobarbital 1-2 fiole a 200 mg. (2-4 ml.) i.m.
8. Fenitoin p.o. 200-400 mg.( 2-4 tablete de 100 mg.)
DE sTIUT:

- la pacientii aflati n tratament antiepileptic nu se ntrerupe tratamentul si se

administreaza, de preferat medicamentul utilizat.

STAREA DE RU CONVULSIV

GRADUL DE URGEN:

Este o urgenta majora care angajeaza un prognostic vital si functional cerebral si necesita
interventie prompta si internare de urgenta.

STABILIRE DIAGNOSTIC:

-doua sau mai multe crize convulsive fara perioade de luciditate ntre ele sau o
criza care dureaza mai mult de 10 min. sau care se repeta la interval scurt de timp .

CONDUIT TERAPEUTIC:

1. Solicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatori cu furnizarea datelor personale,

adresa, date clinice)
2. Imobilizare
3. Obiect dur ntre dinti pentru prevenirea muscarii limbii
4. Capul n pozitie laterala.
5. Sonda nazala.
6. Aspirarea secretiilor.
7. Oxigen (6-8l/min.), daca avem.
8. Linie venoasa periferica.
9. Diazepam (1 f.=2ml.=10mg.) fiola-1fiola lent i.v. sau intrarectal (1 fiola).
10. Glucoza 33% doua fiole (1 fiola= 10ml.) i.v.(se pierde multa energie n criza, dar
pacientul poate avea hiperglicemie datorita deshidratarii, de aceea se impune dozarea
glicemiei.)

DE sTIUT:-nu se recurge la imobilizarea fortata a pacientului

-este importanta masurare temperaturii pentru a elimina un proces infectios

(meningita sau encefalita)

-trebuie avuta n vedere si intoxicatia cu monoxid de carbon.

PREECLAMPSIA
GRADUL DE URGEN

Este o urgenta care necesita internarea gravidei pentru supraveghere si monitorizare.Daca

simptomatologia se agraveaza se induce nasterea copilului.

STABILIRE DE DIAGNOSTIC
-HTA>140-90 la o gravida cu sarcina mai mare de 20 saptamni sau o
crestere a TA cu>30-20mmHg. fata de valorile de la luarea n evidenta

-Dureri in etajul abdominal superior(n bara)

-Greturi, stare generala alterata

-Tulburari de vedere(scotoame, vedere n ceata)

-Edeme(crestere recenta n greutate 0,5-1kg./zi)

-Sensibilitate la palparea etajului abdominal superior

-Examenul de urina: proteinurie(>500mg./24 ore)

CONDUITA TERAPEUTICA

1.Solicitare salvare.

2.Pacienta in decubit lateral stng.

3.Oxigen pe masca (4l/min)-daca avem

4.Abord venos periferic

5.Sulfat de magneziu, lent i.v.(n 3-5min) 2-3fiole = 4-6g.(1fiola 20%=10ml=2g)

6. Hidralazina p.o. 1tb.=25mg. sau i.v.5mg.(1 f.=25mg.) n bolus.Sau:

Dopegyt p.o. 1tb=250mg

7.Diazepam i.v. lent 1/2fiola ( 5mg.=1ml.) sau p.o.1tb

DE EVITAT:-diureticele din cauza hipovolemiei si ischemiei utero-placentare

-Diazoxid(poate determina hiperglicemie la fat)

-Inhibitorii enzimei de conversie (pot determina insuficienta renala acuta sau

chiar moartea fatului)
ECLAMPSIA

GRADUL DE URGEN
Este o urgenta majora, care influenteaza prognosticul vital al mamei si fatului.

STABILIREA DIAGNOSTICULUI:

-Sarcina > 20 sapt.

-Convulsii mici (grimase), miscari propulsive si de retragere ale limbii

-Opistotonus

-Convulsii clonice

- Apnee

-Coma

-TA mare (>140-80 mm Hg.), puls accelerat, edeme.

CONDUITA TERAPEUTICA

1. Solicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatorii, cu furnizarea datelor

personale:vrsta, sex, adresa completa si datele clinice).

2. Obiect dur n gura pentru a mpiedica sectionarea limbii

3. Pozitionare n decubit lateral stng

4. Aspirarea secretiilor traheo-bronsice

5. Sondaj vezical cu sonda de 18 mm.

 6. Oxigen pe masca (4l/min), daca avem.

7. Sulfat de magneziu i.v. lent 2-3 fiole (20-30 ml.=4-6g.)

8. Diazepam i.v. lent 10-20mg (1-2 fiole). Diazepamul se poate administra n perfuzie

i.v. astfel:se dilueaza 40 mg.( 4 fiole) Diazepam n 500ml. glucoza 5% si se

administreaza n ritm de 60 pic./min.

9. Hidralazina n bolus 5-10mg. i.v.(1-2 f.)

10. Atropina 1fiola (1ml.=1mg.) pentru controlul varsaturilor (0,3-0,6mg.) i.v.

11. Propranolol 1-2 tablete p.o. pentru controlul tahicardiei

DE sTIUT:-n fata unei crize de epilepsie la o femeie nsarcinata se masoara TA,

proteinuria si se interneaza de urgenta.

-nasterea trebuie produsa de urgenta, indiferent de vrsta gestationala

-Diureticele sunt contraindicate datorita hipovolemiei existente, cu exceptia

eventualitatii rare a insuficientei ventriculare stngi sau edemului laringian.

HEMORAGIA DIN TIMPUL SARCINII

GRADUL DE URGEN

n cazul unei hemoragii importante se impune transport medical supravegheat si internare de

urgenta.

n cazul unor hemoragii usoare care raspund prompt la tratament se poate tine gravida sub
supraveghere, dar n caz de revenire a hemoragiei se impune spitalizarea.

STABILIREA DIAGNOSTICULUI:

1.Anamneza pacientei si/ sau date de la anturaj

 -antecedente obstetricale (placenta praevia, iminenta de avort spontan sau de
nastere prematura, sarcina extrauterina, alte sarcini cu hemoragie)

-debutul si modul de evolutie a simptomelor.

2..Examinarea pacientei

-masurare TA(scazuta), puls (filiform).

-paloare

-extremitati reci si palide

-anxietate, agitatie.

-se cauta contractura uterina

-se ausculta BCF

-examen cu valve (de unde provine sngerarea)

3.Chemare salvare.

CONDUITA TERAPEUTIC:

1.Pozitie n decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate sau pozitie n decubit lateral stng.

2.Oxigen pe masca (2-4l), daca avem.

3.Abord venos periferic.

4.Ser fiziologic i.v.(1-2f) cantitate adaptata n functie de raspunsul hemodinamic(TA, puls)

sau Dextran 10% 250 ml.

TRANSPORTUL - sub supraveghere medicala.

DE EVITAT:

-tuseul vaginal.

RETENIA ACUT DE URIN

GRADUL DE URGEN

Este o urgenta benigna, care n functie de etiologie se interneaza, dar n functie de

complicatiile pe care le poate avea (ruptura vezicii urinare, uremie, infectie urinara joasa sau
nalta, septicemie) se poate considera o urgenta majora.
STABILIREA DIAGNOSTICULUI
1. ANAMNEZA: antecedente personale patologice de stricturi uretrale, prostatite acute
si cronice, hipertrofie si tumori de prostata, tumori sau litiaza vezicii urinare,
disectazie de col vezical, traumatisme cu compresiuni sau sectiuni ale maduvei
spinarii, tumori medulare si cerebrale, AVC, meningo-encefalite.
2. CLINIC:

senzatia imperioasa de mictiune

imposibilitatea de a urina sau mictiuni frecvente n cantitate redusa (prin

supraplin)

durere vie hipogastrica

agitatie

3. EXAMENUL OBIECTIV:

o Facies palid, transpirat, ncercanat

o n hipogastru se palpeaza o formatiune tumorala, ovala, elastica, sub tensiune,

marime variabila, sensibila la palpare (globul vezical).

4. DIAGNOSTICUL DIFERENIAL:

o Anuria : lipseste globul vezical

CONDUITA TERAPEUTIC

1. Linistirea pacientului.

2. Sondaj vezical cu sonde Foley de 16-18 mm: se dezinfecteaza local cu solutie

Betadine, se introduce sonda pna se obtine urina, se introduc 5 ml. ser fiziologic n
balonas si se ataseaza colectorul de urina.

3. Comprese calde hipogastrice.

4. Papaverina 1 fiola i.v. (1 fiola = 1ml. = 40 mg.)

5. n situatia n care sondajul vezical este imposibil ( ruptura de uretra, stricturi uretrale),
este indicata punctia suprapubiana evacuatoare: dupa prealabila anestezie locala cu
Xilina plan cu plan, se punctioneaza globul vezical cu un ac de 10 cm. lungime si 2
mm.diametru, introdus n vezica perpendicular, imediat deasupra simfizei pubiene
strict pe linia mediana la 3 cm. deasupra simfizei pubiene.
6. Internare pentru precizarea etiologiei si tratament de specialitate.

DE sTIUT:
 - sondajul urinar este contraindicat n traumatismele recente ale uretrei
(uretroragie si glob vezical) si n caz de retentie vezicala completa febrila
(prostatita acuta).

- Sondajul este imposibil de efectuat sau periculos daca exista o stenoza uretrala
( antecedente de interventie pe prostata sau de sondaj).

INTOXICAIA CU ORGANOFOSFORICE

STABILIRE DE DIAGNOSTIC

-Anamneza (folosirea de insecticide, agricultori)

- Fasciculatii, crampe musculare, pareza

- Cefalee, tulburari de comportament, convulsii

- Greturi, varsaturi, dureri abdominale

- Bronhospasm cu dispnee, hipersecretie bronsica

- Mioza, hipersecretie lacrimala

- Hipersudoratie, hipertermie

- Astenie fizica

CONDUITA TERAPEUTIC

1. Cale venoasa periferica

2. Atropina 2mg i.v.(2fiole=2ml) tot la 5-10min pna la aparitia semnelor de atropinizare
(midriaza, piele uscata si rosie)
3. Dezbracarea pacientului
4. Spalare ndelungata cu apa si sapun
5. Oxigen pe masca (3-4l/min), daca avem.

DE sTIUT :este obligatorie protectia personalului medical cu masca, manusi.

DE EVITAT :folosirea Teofilinei, sedative, Adrenalinei

INTUBAIA ENDO-TRAHEAL
 (sinteza realizata de Dr. Cornel Pop medic primar med.gen. / familie)

Intubatia endo-traheala este un gest terapeutic des folosit n resuscitarea

prespitaliceasca. Este o manevra delicata care necesita o tehnica riguroasa sI antrenament
periodic pe manechim.

Indicatii

controlul cailor aeriene pentru a asigura:

libertatea cailor aeriene, din obstructie traheo- bronsica sau aspiratie de

lichide

protectia cailor aeriene din come

controlul ventilatiei

Material

sursa de oxigen

balon de ventilatie cu sistem de mbogatire n oxigen sI masti de diferite marimi

aspirator de secretii

sonde de diferite marimi sI adaptoare corespunzatoare

laringoscop diferite lame

pensa cu dubla curbura Magill

siringa de 10 ml

set de pipe Guedel

pulverizator cu xilina 5 %

mandren simplu

leucoplast

material de reanimare sI monitorizare casrdio-pulmionara

Pregatirea pacientului

pacientul va fi n decubit dorsal, capul va fi n hiperextinsie

curarea cavitatii bucale sI scoaterea eventeualelor proteze mobile

 oxigenoterapia prealabila pe masca

sedare prealabila

anestezie locala prin pulverizare cu xilina 5 % la nivelul oro-faringe

n caz de stop cardio-respirator, aceasta pregatire este redusa la minimum,

intubatia se efectueaza "din mers"

Tehnica

Intubatia endo traheala are doua etape:

vizualizarea glotei prin laringoscopiedirecta

cateterizarrea traheei

Modalitatea practica de efectuare:

Laringoscopul se tine n mna stnga, lama se introduce n cavitatea

bucala la nivelul comisurii bucale drepte. Lama ncarca limba sI o mpinge
spre stnga.

Progresiunea se face sub control vizual pna cnd atinge santul gloso-
epiglotic

Glota este expusa si se exercita o trasctiune pe laringoscop n sus si

nainte, miscare ce ridica limba si maxilarul inferior

In timpul acestei manevre, dispozitivul de aspirare trebuie sa fie la

ndemna; de asemenea se realizeaza o presiune digitala pe fata anterioara
a traheei la nivelul cartilajului cricotiroidian (manevra Selick)

Expunerea glotei, se face anestezia locala sI cateterismul traheei

Sonda tinuta n mna dreapta este inserata, cu concavitatea n sus, n

vecinatate comisurii labiale drepte sI se mpinge ncet sub controlul vizual
sub glota

Penetrarea orificiului se face n maniera atraumatica, introducerea

facndu-se pna cnd extremitatea proximala a balonasului sondei de
intubatie trece de corzile vocale. Se umfla balonasul sI se plaseaza o pipa
Guedel

Etansitatea sI buna functionare a sondei sunt controlate prin cteva

ventilatii. Acest control se face prin ascultarea celor doua cmpuri
pulmonare; simetria murmurului vezical sI absenta zgomotelor hidroaerice
la nivel epigastric arata pozitionarea corecta a sondei. Sonda se fixeaza la
nivelul maxilarului cu leucoplast.
 De retinut:

necesitatea oxigenarii timp de minimum 3 minute nainte de intubatie

pentru a alege sonda de intubatie adecvata se ia ca reper degetul mic al

pacientului, avnd la ndemna sonde de marimi apropiate n plus sau minus
acestui reper

cnd respiratia este pastrata sonda se va introduce n inspir

cantitatea de aer introdus n balonasul sondei trebuie sa fie suficient pentru a

asigura etansitatea sistemului

n caz de esec, nainte de reluarea manevrei, se oxigeneaza pacientul 3 minute

Ce nu trebuie sa facem:

manipulari brutale

strivirea buzei inferioare pe arcada dentara la introducerea laringoscopului

presiune pe arcada dentara superioara la tractiunea n sus sI nainte necesara

vizualizarii glotei

insistenta de a intuba cu orice pret putndu-se ventila pacientul sI pe masca

evitarea tractiune anterioaraputernica (fractura dentara), dar se poate realiza o

tractiune a limbii sI a planseului bucal n sus

MANEVRA HEIMLICH
ALGORITM DE RESUSCITARE PENTRU NOU NSCUT
RESUSCITARE NOU NSCUT APNEIC
ALGORITMUL RESUSCITRII N STOPUL CARDIAC LA ADULT
PUNCIA VENOAS N VEDEREA RECOLTRII SNGELUI
Dr. Pop Cornel

Scop - explorator - recoltarea sngelui pentru determinari biochimice, hematologice

Tehnica:

Se alege locul punctiei de obicei plica cotului (venele subclaviculare, venele femurale,
jugulare si epicraniene)

Se pregatesc materialele: perna elastica, aleza, garou, eprubete, recipiente

Se dezinfecteaza locul punctiei

Se executa punctia venoasa dupa tehnica injectiei intravenoase

Se aspira n seringa cantitatea de snge n raport cu examenul propus

Se scoate seringa cu o miscare lenta sau brusca

Se face hemostaza prin tamponarea zonei

Se supravegheaza pacientul 10-15 minute dupa interventie

Se transporta sngele recoltat la laborator n conditii de securitate

TEHNICA ADMINISTRRII INJECIILOR

Asist. Univ. Dr. Onaca Emil

1. Scop:

explorator (intradermoreactii, introducerea unor substante i.v. n scop diagnostic);

terapeutic (introducerea unor medicamente inactivate de sucurile digestive, necesitatea

unei dozari mai exacte, cale digestiva inaccesibila, viteza de absorbtie mai mare);

anesteziant
2. Materiale necesare: musama si aleza 30x50 cm, garou, tavita renala, substante
dezinfectante (alcool sanitar, benzalcon, tinctura de iod), tampoane de vata sau tifon sau
servetele mbibate, seringi sterile de diferite capacitati, ace sterile diferite.

INJECIA INTRAMUSCULAR

Scop: terapeutic.

Regiune:

cadranul supero-extern al fesei

fata antero-externa a bratului si a coapsei

Tehnica:

Se aseaza bolnavul n decubit ventral

Se dezinfecteaza regiunea

Se efectueaza punctia cu acul detasat patrunznd printr-o miscare brusca perpendicular pe

tegument

Se verifica daca nu s-a patruns ntr-un vas de snge

Se introduce lent substanta

Se extrage brusc acul si seringa

Se dezinfecteaza si tamponeaza locul punctiei

Incidente posibile:

durere vie prin lezarea unui plex nervos

strapungerea unui vas

aparitia si persistenta unor hematoame (hemostaza incorecta)

 embolii prin introducerea unei substante uleioase

infectii locale

alergii pna la soc anafilactic (lipotimii de halat alb)

modificari ale culorii tegumentelor, preparate de fier

INJECIA INTRAVENOAS

Scop: explorator si terapeutic.

Regiune - vene superficiale: plica cotului, safena femurala, jugulara, subclavie

Tehnica:

Se dezinfecteaza regiunea

Se vizualizeaza vena prin aplicarea unui garou elastic deasupra locului de injectare

Se introduce acul nclinat spre profunzime si paralel cu vena

Dupa nteparea venei, acul va fi mpins 1-2 cm n lumenul ei

Se aspira snge - certitudine ca suntem n vena

Se ndeparteaza garoul si se injecteaza lent continutul

La terminare se scoate brusc acul

Se dezinfecteaza si se comprima locul punctiei

Incidente posibile:

dificultati de abordare a venei, traversarea ambilor pereti, vena cu lumen compromis

aparitia si persistenta unor hematoame

durere la locul injectiei

 embolie gazoasa

necroza locala

flebita

INJECIA INTRADERMIC

Scop: explorator, terapeutic, anesteziant.

Regiune: fata anterioara a antebratului.

Tehnica:

Se dezinfecteaza regiunea

Se imobilizeaza pielea ntre police si indexul minii stngi

Se puncteaza si se introduce lichidul n derm, ceea ce determina aparitia unei papule cu

aspect de "coaja de portocala"

La antebratul opus se face o injectie similara-martor (scop explorator).

Incidente posibile:

pierderea substantei

patrunderea prea profunda

lipotemie, soc

INJECIA SUBCUTANAT

Scop: terapeutic.

Regiune:

orice regiune n afara celor prin care trec trunchiuri vasculare si nervoase si a celor
infectate
 se prefera

fata externa a bratelor si a coapselor

zonele laterale ale abdomenului

Tehnica:

Se dezinfecteaza regiunea

Se realizeaza un pliu cutanat ntre police si index

Seringa se tine paralel cu axul longitudinal avnd acul ndreptat n sus

Se introduce 2-3 cm

Se verifica prin aspiratie daca nu s-a patruns ntr-un vas

Se introduce ncet lichidul

Se scoate brusc acul si seringa

Se dezinfecteaza si se tamponeaza locul injectiei.

Incidente posibile:

durere vie n cazul punctarii unor terminatii nervoase

patrunderea prea profunda

introducerea substantei n circuitul sanguin

reactii inflamatorii sau alergice la locul injectiei

ruperea acului

hematom prin perforarea unui vas

CUPRINS

ASISTENA PRESPITALICEASC DE URGEN A URGENELOR

MEDICALE

ETICA URGENELOR MEDICALE

ASISTOLIA

DISOCIAIA ELECTRO-MECANIC

FIBRILATIA VENTRICULAR

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

TAHICARDIA VENTRICULAR

FIBRILAIA ATRIAL

TAHICARDIA PAROXISTIC SUPRAVENTRICULAR

URGENE HIPERTENSIVE

EDEMUL PULMONAR ACUT

OBSTRUCIA ARTERIAL PERIFERIC ACUT

TROMBOFLEBITA MEMBRELOR INFERIOARE

sOCUL ANAFILACTIC

CRIZA DE ASTM BRONsIC

TROMBEMBOLISM PULMONAR

PNEUMOTORAX IDIOPATIC

ABOMENUL ACUT MEDICO-CHIRURGICAL

COLICA BILIAR

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR

ACCIDENTUL VASCULAR CONSTITUIT

CRIZA DE EPILEPSIE

STAREA DE RU CONVULSIV

PREECLAMPSIA

ECLAMPSIA

HEMORAGIA DIN TIMPUL SARCINII

RETENIA ACUT DE URIN

INTOXICAIA CU ORGANOFOSFORICE

INTUBAIA ENDO-TRAHEAL

MANEVRA HEIMLICH

ALGORITM DE RESUSCITARE PENTRU NOU NSCUT

RESUSCITARE NOU NSCUT APNEIC

ALGORITMUL RESUSCITRII N STOPUL CARDIAC LA ADULT

CUPRINS