Conceptul unui sistem hidraulic hibrid nu este nou, numeroase companii dezvoltand astfel de

subansamble. O companie englezeasca denumita Artemis Intelligent Power a prezentat un automobil

BMW 530i dotat cu un astfel de sistem ce recupereaza energia pierduta in timpul franarii si o stocheaza
intr-un acumulator hidraulic. Intre rotile care propulseaza vehiculul si motor nu exista niciun fel de
legatura, exceptand conductele hidrulice.

Uleiul stocat in acumulator este trimis catre motoarele hidrulice controlate electronic prin supape
electromagnetice, montate pe axa spate pentru propulsia automobilului. Asemeni unui hibrid electric
energia ce se pierde in timpul franarii este recuperata si stocata intr-un cilindrul sub presiune.

Sistemul este mai ieftin si mai fiabil decat un grup de acumulatori cu litiu reusind sa se faca util mai ales
in traficul urban, acolo unde reuseste sa reduca consumul de combustibil cu 50%, conform cifrelor
furnizate de compania producatoare.

Transmisii Hidraulice :

Nr
Produse simil
. Transmisii Hidraulic Aplicatii Existente Aplicatii Posibil
are la nivel
cr e e
mondial
t.
1 TRANSMISIE HIDRAULICA tip Locomotive diesel hidraulice Orice locomotiva care Voith L26/St/V
TH1 FAUR tip: are transmisie Voith tip
LDH, L45H, LDH 45 T, LDH 50 L26/St/V: seria 732, 733.
- Turatie de intrare (de la motor) B,
1000...1800 rot/min LDH 70-M6, LDH 450, LDH 550, Orice locomotiva la care
- Puterea de intrare: 220...515 LDH 600, LDH 750 locasul transmisiei are
kW gabaritul necesar pentru
(300...700 CP) Drgi (TH1- TH1, distanta ntre
- Turatia maxima la iesire (pt. AR+ reductor conic RCD): arborele motorului si cel
700 CP) Draga 119 m3/h, Draga 600 de intrare n reductor
2188 rot/min m3/h, 650 mm, partea de
- Raportul de transformare a Draga 750 m3/h, intrare n reductor are
momentelor la blocaj Z/Zi =5 forma si dimensiunile
- Masa neta (fara ulei) cca. corespunzatoare
2280 kg transmisiei si reductorul
- Gabarit: inversor poate sa preia
- Lungime cca. 1425 puterea n gama de
mm turatii de iesire a
- Latime cca. 960 mm transmisiei TH1.
- Inaltime cca. 1420
mm
- Distanta ntre arborii de intrare
si
iesire 650 mm

Se pot realiza variante pentru

orice combinatie de valori
cuprinse ntre limitele de mai
sus, pentru puterea de intrare si
turatia de intrare.
2 TRANSMISIE HIDRAULICA tip Locomotive diesel hidraulice Orice locomotiva care Voith:
TH2 FAUR tip: are transmisie Voith tip: L28/III4 1,45/
LDH 1100, LDH 1250, L28/III4 1,45/ St-10. St-10
- Turatie de intrare (de la LDH 1250 Mozambic, DH
 motor):
750...1600 rot/min
- Puterea de intrare: 440...956
kW
(600...1300 CP)
- Turatia maxima la iesire
(pt. 1300 CP): 1950 rot/ min
- Raportul de transformare
a momentelor la blocaj Z/Zi
=5,1
- Masa neta (fara ulei) cca.
4100 kg
- Gabarit:
- Lungime cca. 1900
mm
- Latime cca. 930 mm
- Inaltime cca. 1840
mm
- Distanta ntre arborii de intrare
si
iesire 723 mm
110CR, PZH95-CFR, LDH1450,
LDH1500 motor ALCO
Autobasculanta DAC100
Orice locomotiva la care
locasul transmisiei are
gabaritul necesar pentru
TH2, distanta ntre
arborele motorului si cel
de intrare n reductor =
723 mm, partea de
intrare n reductor are
forma si dimensiunile
corespunzatoare
transmisiei si reductorul
inversor poate sa preia
puterea n gama de
turatii de iesire a
transmisiei TH2.

Se pot realiza variante pentru

orice combinatie de valori
cuprinse ntre limitele de mai
sus, pentru puterea de intrare si
turatia de intrare.
3 TRANSMISIE HIDRAULICA tip Locomotive diesel hidraulice Orice locomotiva care
TH5R, TH5M FAUR tip: LDH18, LDH25, are locasul transmisiei
L30H600T corespunzator gabaritului
- Turatie de intrare (de la TH5R si are reductor
motor): Locomotive modernizate n inversor sau inversor n
1000...2100 rot/min EGIPT:Kyosan Kogyo(Japonia) atacul de osie, distansa
- Puterea de intrare: 100...300 ntre arborele motorului
kW si intrarea n reductor
(136...408 CP) sau atacul de osie cca
- Raportul de transformare 420 mm si raportul de
a momentelor la blocaj Z/Zi transmitere al
=2,6 reductorului si/sau al
- Masa neta (fara ulei) cca. atacului de osie
4100 kg corespunzator
- Gabarit: performantelor cerute
- Lungime cca. 1210 pentru locomotiva.
mm
- Latime cca. 630 mm
- Inaltime cca. 1100
mm
- Distanta ntre arborii de intrare
si
iesire 420 mm

Se pot realiza variante pentru

orice combinatie de valori
cuprinse ntre limitele de mai
sus, pentru puterea de intrare si
turatia de intrare.
2. Transmisii hidraulice (hidrostatice si hidrodinamice ). Destinatia, constructia generala , principiul
defunctionare si utilizarea lor.

Transmisiile hidraulice si cele pneumatice utilizeaz lichide, respective gaze, pentru transferul de energie
intreintrare si iesire, care sunt supuse unei duble transformari energetice. In prima faza, fluidul primeste
energiemecanica, marindu-si energia specifica intr-o masina hidraulica sau pneumatica de lucru (pompa
saucompresor); ulterior, fluidul cedeaza energia dobandita unui motor hidraulic sau pneumatic.
Transformarileenergetice sunt afectate de pierderi inerente de energie. Intr-o transmisie hidraulica, o
pompa transforma energiamecanica furnizata de masina de forta in energie hidraulica. Aceasta este
retransformata in energie mecanica deun motor hidraulic care antreneaza masina de lucru. Parametrii
energiei mecanice furnizate de aceste transmisii pot fi reglati continuu si in limite largi prin mijloace
relativ simple. Flexibilitatea constituie un avantaj esentialal transmisiilor hidraulice si pneumatice fata de
cele mecanice, asigurandu-le o larga utilizare, desi principiul lor de functionare implica randamente
relativ mici. In functie de tipul masinilor hidraulice utilizate, transmisiilehidraulice pot fi: hidrostatice
(volumice), hidrodinamice sau hidrosonice.Daca mainile hidraulice (pompa si motorul), care constituie
elementele fundamentale ale transmisieihidraulice, sunt de tip volumic, transmisia se numeste uzual
hidrostatica sau volumica, deoarece energiamecanica furnizata de masina de forta este utilizata de o
pompa volumica practic numai pentru crestereaenergiei de presiune a lichidului vehiculat; aceasta este
retransformata in energie mecanica de un motor hidraulic volumic.Schema structurala a transmisiei
hidrodinamice este prezentata in fig. 1,e). Pompa 9, care este actionatade motorul de ardere interna,
este conectata prin conductele cu hidromotoare 10, arborii carora sunt conectate curotile motoare.
Presiunea hidrostatica a lichidului produsa de pompa este realizat in momentul de torsiune pearborii
hidromotoarelor. Rotile motoare cu hirdomotoare sunt numite hidrorotile.

Fig.1.

Schema structurala a transmisiei hidrodinamice

Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice .

Datorita costructiei simple si a greutatii reduse acestambreiaj este cel mai raspindit la autmobile.
Organele conducatoare

ale ambreiajului sunt: volantul 2, carcasa 9 discul de presiune 6, arcurile de presiune 20 si pirghii de
decuplare 12.Discul de presiune 6 este solitar la rotatie cu volantul prin intermediul carcasei si se poate
deplasa axial.Arcurile de presiune 20, care realizeaza forta de apasare ,sunt asezate intre discul de
presiune si carcasaambreiajului . Pirghiile de decuplare 12 sunt prevazute cu doua puncte de articulatie
cu rulmenti cu role ace: 7in dicul de presiune su 8 pe carcasa. Pirghiile de decuplare sunt articulate cu
carcasa ambreiajului prin furcile 11 prevazute cu piulite de reglaj.

fig.2

Ambreiaj
1-arbore ambreiaj, 2-volant, 3-arc element elastic suplimentar, 4-garnitura de frictiune, 5-disc condus, 6-
disc de presiune, 7 si 8articulatie cu rulmenti role-ace, 9-carcasa ambreiaj, 10-arc de prindere inel de
debriere, 11-furca de articulatie a pirghiei de debriere, 12- pirghie de debriere,13-rulment de
presiune,14-tub de ungere,15-carter,16-manson de debriere, 17-carcasa rulment de debriere, 18-
disc,19-surub de fixare, 20-arc de presiune, 21-bosaj, 22-garnitura termoizolanta ,23-rulmant de
debriere, 24-garnitura de frecare a amortizatorului de oscilatiide torsiune, 25-carter volant, 26-flansa,
27-furca de debriere, 28-tija, 29-pompa receptoare, 30-contrapiuta,31-piulita, 32-conducta de legatura,
33-pompa centrala, 34-burduf de protectie, 35-suport pedala,36-pedala.

Capetele interioare ale pirgiei de debriere nu sunt apasate direct de rulmentul de presiune 13, ci prin
intermediulinelului de debreiere 23, fixat cu arcurile de prindere 10 pe pirghiile de debreiere.

Organele conduse

ale ambriajului cuprind : discul condus 5 si arborele ambreiajului 1. Discul condus 5 are posibilitatea sa
se deplaseze axial pe arborele ambreiajului prevazut cu ceneluri , la fel ca si butucul discului. Pediscul
condus sunt fixate prin nituri doua garnituri de frecare 4 ce au un coeficient de frecare mare.Pentru
inlaturarea aparitiei fenomenului de rezonanta , dicul condus al ambreiajului este prevazut cu arcurile
3(elemente elastice care contribuie si la o cuplare progresiva ) si cu garniturile de frecare 24 dispuse
intre discul propriu zis si flansa butucului in scopul amortizarii oscilatiilor de torsiune.

Mecanismul de actionare

se compune din: mansonul de debriere 16 ( prevazut cu rulment de presiune 13),furca de debriere 27,
tija 28, pompa receptoare 29 , pompa centrala 33 si pedala ambreiajului 36.Cindambreiajul este cuplat
,intre rulmentul de presiune su inelul dispus pe capetele interioare ale pirghiilor dedecuplare este
necesar sa existe un joc de 2-4 mm. Acest joc permite o cuplare sigura a ambreiajuuli atunci
cindgarniturile sunt uzate. Da asemenea ,acest joc mai permite ca rulmentul de presiune sa nu se
rotesca in timpulcit ambreiajul este cuplat, reducind pron aceasta uzura lui.

Principiul de functionare al sistemelor

de actionare hidraulica
Ing. ANDI ADRIANESCU
Pentru transmiterea energiei mecanice de la elementul motor la elementul actionat
se foloseste energia hidraulica a unui mediu lichid, sub forma de presiune
hidrodinamica sau hidrostatica. In functie de modul in care se foloseste energia
hidraulica, se disting doua tipuri de sisteme de actionari hidraulice: sisteme de
actionare hidraulica de tip hidrodinamic si sistem de actionare hidraulica de tip
hidrostatic.
Sistemele de actionare de tip hidrodinamic au fost folosite pentru prima data la
inceputul secolului al XX-lea la navele militare pentru cuplarea arborelui motorului
Diesel cu arborele elicei, in scopul reducerii turatiei acestuia din urma. Extinderea
folosirii acestor sisteme a fost favorizata de faptul ca indeplinesc doua functii: aceea
de cuplare a arborelui conducator cu cel condus, inlocuind functia ambreiajului
mecanic si aceea de variatie a turatiei arborelui condus, inlocuind functia cutiei de
viteze. Principiul de functionare consta in transformarea energiei mecanice furnizate
de arborele motor in energie cinetica a lichidului si apoi din nou in energie mecanica,
actionnd arborele condus. Folosirea acestui sistem in actionarea masinilor-unelte este
limitata din cauza variatiei considerabile a vitezei la variatia sarcinii, complexitatii
sistemelor de reglare si comanda, greutatii inversarii sensului de miscare, precum si
randamentului redus la puteri mici de actionare.
Sistemele de actionare de tip hidrostatic, folosesc energia potentiala a lichidului de
lucru sub forma de presiune hidrostatica. Acestea corespund mult mai bine cerintelor
de stabilitate a vitezei care se impun masinilor-unelte, conditiilor de reglare, inversare,
sunt mult mai simple din punct de vedere constructiv. Un sistem de actionare
hidrostatic se compune dintr-o pompa si un motor hidraulic de tip volumic, adica
dintr-un grup generator-motor ce modifica starea energetica a lichidului de lucru prin
variatiile de volum cuprins intre organele sale mobile si cele fixe.
In figura 1 este reprezentata schema de principiu a unui sistem de actionare
hidrostatic.[1] Acesta este compus din transformatorul-transmitator de energie TR,
alcatuit din doua parti principale: generatorul hidraulic GH, care transforma energia
mecanica de la motorul electric ME in energie potentiala a lichidului, care la rndul lui
o transforma in energie mecanica transmisa organului de lucru (O.L.) al masinii-
unelte. Pentru asigurarea functionarii sistemului de actionare hidraulic conform
procesului de prelucrare programat, el mai este prevazut cu aparatajul de comanda si
aparatajul auxiliar.

Fig. 1. Schema unui sistem hidrostatic

Aparatajul de comanda este alcatuit din:
- aparatajul de distributie (distribuitoare rectilinii sau rotative) care asigura
transmiterea lichidului de lucru de la pompa catre toate elementele hidraulice din
sistem;
- aparatajul de reglare (supape, regulatoare);
- aparatajul de control (asigura controlul asupra parametrilor de iesire).
Aparatajul auxiliar se compune din:
- rezervoare;
- aparatajul de transport al lichidului de lucru (conducte, racorduri);
- aparataj de filtrare (filtre);
- acumulatoarele.