Sunteți pe pagina 1din 16

URGENELE APARATULUI RESPIRATOR

INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA (I.R.A)


Definitie: I.R.A. reprezinta incapacitatea plamanilor de a face fata schimbarilor fiziologice de
gaze, in conditii de repaus si efort. In felul acesta are loc o hipoxemie(scaderea O2 din sange),
asociata sau nu cu hipercapnie(cresterea CO2 din sange)
Cauze:
a) de origine bronhopulmonara:
-stenoze functionale ale C.A.S.(laringe, trahee): corpi straini, edem Quincke, laringite acute, crup
difteric(angina laringiana=false membrane-inf. bacil difteric), neoplasme, traumatisme mecanice,
chimice (intoxicatii cu corozive), termice, afect. neuromusculare;
-bronhoalveolite de aspiratie(regurgitare in caile aeriene cu continut gastric)
-crize de astm bronsic
-reducerea acuta a campului respirator: pneumotorax spontan, pleurezie masiva hipertoxica,
bronhopneumonie, tuberculoza miliara, emfizem mediastinal(dilatarea cu aer a mediastinului;
cavit. madiala a toracelui intre cei 2 plamani);
-BPOC acutizata
b) de origine cardiaca:
-astmul cardiac
-I.M.A
-E.P.A
-embolia pulmonara
-cordul pulmonar acut(HTA pulmonara acuta cu dilatarea/supraincarcare a ventricului drept +
tulb. ac. de ischemie miocardica -coronara dr.accentuarea HTA pulmonara);
c) de origine extrapulmonara
-alterarea functiei centrului resp.: intoxicatii(barbiturice, opiacee, alcool metilic), acidoza
metabolica(coma diabetica, uremica), alcaloza matabolica, oxigenoterapia irationala, meningite,
meningoencefalite, tumori endocraniene, A.V.C.
-afectiuni paretice sau spastice ale muschilor respiratori: tetanos, poliomielita,
poliradiculonevrite(atingere difuza a radacinilor nervoase ale nervilor periferici prin disfunctia
mielinei -cu aspect de tetraplegie senzitivo-motorie), traumatisme medulare, come grave,
rahianestezie inalta, narcoza profunda, hipo-/hiperkaliemie severa;

1
-boli ale cutiei toacice, defecte neuromusculare: miastenia gravis, fracturi costale, operatii pe
torace, traumatisme toracice si toraco-abdominale;
-boli ale sis. nervos: traumatisme cranio-cerebrale, leziuni cerebro-medulare, sindroame de
H.T.I.C.;
-afect. abdominale: ascite acute masive, peritonite acute, operatii laborioase pe abdomen
d) generale:
-intoxicatii acute: medicamente sau toxice deprimante ale SNC, medicam. sau toxice
convulsivante (compusi organo-fosforici, CO2, CO, scaderea O2)
-afect. sanguine: anemii
-alte alfectiuni: obezitate, trichineloza, stare de soc.
SIMPTOMATOLOGIE:
a) Dispneea:
- bradipnee inspiratorie, insotita de tiraj(retractia spatiilor intercostale), cornaj(inspiratie lenta si
zgomotoasa) traduce obstacole in CAS;
-bradipnee expiratorie (criza de astm bronsic);
-bradipnee (intoxicatii cu deprimante ale SNC) ;
-polipnee;
-respiratie Kussmaul resp. in 4 timpi: inspiratie-pauza, expiratie-pauza(acidoza metabolica);
-resp. Cheyne-Stokes: respiratie(polipnee) cu amplitudini crescande pana la maximum si apoi
scazand pana la apnee ce dureaza 10-20 sec., apoi se reia(apare in: HTIC, hipoxemia centrilor
nervosi, aterio-scleroza cerebrala).
b) Cianoza:
-exprima desaturarea de O2 a sangelui arterial, respectiv cresterea hemoglobinei in sange
-se manifesta initial la buze, unghii, pavilionul urechii si apoi se generalizeaza.
-cianoza poate lipsi in: stari de soc, hipovolemie, intoxicatii cu CO si cianuri, alcaloza.
c) Modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii:
Acestea pot fi:
-rare si ample,
-frecv. si superficiale(fracturi costale)

2
-misc. numai ale unui hemitorace(paralizia musculaturii unui hemitorace, colectii pleurale
abundente, pneumonie masiva, obstruarea unei bronhii principale, hemitorace bolnav,
pneumotorax spontan)
-respiratia paradoxala(turtitea plamanului de partea lezata in inspiratie si expansiunea acestuia in
expiratie) in plagi pleuro-pulmonare; volet costal.
d) Tahicardia: apare ca fenomen compensator.
e) Alte semne clinice:
-Durerea toracica. Sediul poate fi: precordial sau retrosternal(afectiuni coronariene, mediastinale,
traheita, embolie pulmonara etc.); la baza hemitoracelui(infarct pulmonar, pneumotorax spontan
etc.). Caracterul poate fi constrictiv, intens(embolie pulmonara, coronaropatie), junghi toracic
violent (pneumotorax spontan).
-Tegument cald si umed, acoperit cu transpiratii abundente
-Hipersalivatie(datorita hipoxiei, hipercapniei)
-Hipersonoritate(pneumotorax, emfizem pulmonar),
-Matitate(pneumonii, colectii lichidiene in pleura),
-Raluri(zgomote patologice care iau nastere in alveole sau bronhii). Pot fi:
crepitante(asemanatoare zgomotului pe care-l auzim cand frecam intre degete o suvita de par sau
cand aruncam sare pe o plita incinsa apar in pneumonii, edem pulmonar etc.), ronflante(groase
ca niste sunete de contrabas se datoresc secretiilor abundente in bronhii),
sibilante(asemanatoare tiuitului vantului), subcrepitante(seamana cu zgomotul care se aude cand
se sufla intr-un tub de sticla plin cu apa in bronsite, supuratii pulmonare).
-Intoleranta la efort
-Ortopnee
-Anxietate sau somnolenta, confuzie, delir.
[- hipercapnie: hipersalivatie, cefalee, agitatie, acidoza, transpitatii abundente;
- hipoxie: cianoza, tahicardie, HTA, confuzie/somnolenta, delir, coma].
CONDUITA DE URGENTA:
a). Controlul si asigurarea libertatii cailor respiratorii ( linistirea pacientului):
In obstructiile supraglotice(caderea limbii, patrunderea lichidului de varsatura sau regurgitatie in
caile aeriene sau acumularea de cheaguri de sange, secretii, patrunderea unor corpi straini din
cav. buc.) se controleaza vizual si se combat prin manevrele cunoscute vezi reanim. resp.;
- pt. a impiedica caderea limbii inapoi:
-asezarea bolnavului in decubit dorsal cu capul in hiperextensie.

3
-impingerea anterioara a mandibulei si sustinerea ei(aceasta manevra, impreuna cu
hiperextensia capului indeparteaza pericolul de obstr. prin alunecarea posterioara a limbii la boln.
inconstienti).
In cazul inundarii cailor aeriene cu lichid de varsatura, primul gest este inclinarea laterala a
capului victimei.
- Curatarea orofaringelui de secretii sau de varsaturi cu ajutorul degetelor infasurate in tifon, cu
tampoane sau prin aspiratie orofaringiana sau nasofaringiana.
- Daca nu se permeabilizeaza C.A., se aplica bolnav. asezat in poz. semiventrala, aplecat inainte,
lovituri cu palma(de cateva ori) in regiunea interscapulovertebrala si continua incercarile de
scoatere a corpilor straini prin introducerea deget. in cav. bucofaringiana a bolnavului;
- Tractiunea limbii se face cu mijloace improvizate sau pensa speciala;
- Se face intubatie orofaringiana cu canula Guedel, care plasata in cav. bucofaringiana, impiedica
de asemenea alunecarea posterioara a limbii.
b). Permeabilizarea cailor resp. in obstr. subglotice:
In obstr. subglotice(secretii traheobronsice), daca actul deglutitiei este tulburat sau la bolnavii
inconstienti, dezobstruarea se face prin asezarea pac. in pozitie de drenaj postural: decubit
ventral sau lateral, cu capul mai jos fata de trunchi, intors intr-o parte; se poate introduce in reg.
inghinala un suport format din perna sau sul de paturi. Prin aceasta se mareste eficacitatea
drenajului.
-secretiile -care nu se elimina prin drenaj postural -vor fi aspirate cu seringa Guyon, trompa de
vid, aspirator de oxigen. Aspiratia se face totdeauna cu instr. sterile.
- In obstr. cilor resp. cu alimente sau alti corpi straini se mai recomanda manevra Haimlich:
apasarea diafragmului de jos in sus, a.. acesta, ca un piston, sa impinga aerul existent in bronhii
si trahee, favorizand apoi eliminarea corpilor straini.
-Obstructiile subglotice, in cazul pac. constient, se mai combat prin provocare de tuse artificiala
dupa ce secretiile bronsice au fost fluidificate cu medicamente.
! n obstr. laringo-traheale severe se practica I.O.T. sau traheotemie, dupa care se face aspiratia
secretiilor prin mijloacele sus-amintite, la care se racordeaza sondele de aspiratie.
c). Respiratia artificiala:
Dupa asigurarea permeabil. cii bucofaringiene, as. med. verifica daca pac. are sau nu resp.
spontana (observa mic. cutiei toracice, apropie urechea si obrazul de gura pac. pt. a surprinde
miscarea aerului).
-Daca pac. nu are resp. spontana se trece imediat la respiratie artificiala, folosind: metoda gura-
la-gura/nas, trusa de ventilatie tip Ruben sau dispozitivul de resp. artif. cu burduf actionat
manual.

4
NOTA: Aceste metode se folosesc la domiciliul bolnavului, in cam. de garda a serviciilor
ambulatorii/spitalicesti si, la nevoie, inainte de instituirea ventilatiei mecanice.
d) Oxigenoterapia:
Se utilizeaza in toate formele de insuf. resp. ac.
! Cadrul mediu:
- se asigura ca in prealabil au fost dezobstruate C.A.
- sa aiba la dispozitie sonde nazale sterile(metoda de administrare pe sonda nazala este cea mai
utilizata: eficace);
- sa asigure umidificarea oxigenului(2/3 apa si 1/3 alcool etilic).
- as. med. va introduce sonda nazala pana la faringe(o lungime egala cu distanta care separa
nasul de lobul urechii =tragus)
-se verifica debitul(16-18 l/min.).
NOTA: As. med. trebuie sa stie ca O2-terapia irationala, prea indelungata sau concentrata poate
sa duca la efecte nedorite.
e) mijloace terapeutice ajutatoare:
- evacuarea revarsatelor pleurale sau peritoneale prin punctii. Evacuarea aerului in pneumotorax.
-fixarea voletelor costale in traumatismele toracice.
-stimularea medicamentoasa a centrilor respiratori in cazul deprimarii primare a
acestora(intoxicatii, leziuni cerebrale); cofeina, micoren(karion) si ahypnon(megimid).
In prezent folosirea analepticelor respiratorii este din ce in ce mai putin recomandata din cauza
riscurilor pe care le comporta(cresc consumul de O2, provoaca crize de tahicardie)
- combaterea acidozei resp.(p.e.v. cu bicarbonat de sodiu 14,5 200-300ml).
- tratam. simptomatic al unor manifestari patologice suparatoare(durere, anxietate, tuse etc.).
- brohodilatatoare cu actiune moderata(papaverina, sulfat de Mg -i.v. lent 10-20ml).
f) Masuri terapeutice etiopatogenice:
-scoaterea din mediu, resp. artif., oxigenoterapie in insuf. resp. aparute in conditii de aer viciat
-tratam.(la indicatia medicului) cu hemisuccinat de hidrocortizon(100-300mg) intravenos in
perfuzie in cazurile de edem laringian alergic, laringite edematoase, intox. cu corozive, bronho-
alveolita de deglutitie etc. Se pot adauga calciu clorat(1f =10ml) sol.10%, 10-30ml i.v., calciu
gluconic(sol. 20% 10-20ml i.v.).
- ser antidifteric in crup difteric.
- spasmolitice in cazul spasmului glotic: miofilin 2-3 fiole in 24 ore.
5
! Atentie: pe langa tratam. etiologice indicate de medic, as. med. se va ingriji de linistea
bolnavului, asezarea lui in pozitie comoda eventual semisezand; va creea o atmosfera
umeda(vas cu apa la fiert cu ceai de musetel), va aplica comprese calde pe gatul bolnavului, se
va ingriji de aerisirea camerei.
! Morfina si barbituricele vor fi evitate, date fiind efectele lor deprimante respiratorii.

CRIZA DE ASTM BRONIC


Astmul bronsic: criza de dispnee paroxistica expiratorie provocata de stenoza functionala
spastica a mucoasei bronsice. Bronhospasmul se datoreaza contractiei musculaturii mucoasei,
edemului si hipersecretiei bronsice, fenomene ce duc la obstructie bronsica, ce stanjeneste in
special eliminarea aerului in expiratie.
Factori determinanti si predispozanti:
factori alergici (astmul extrinsec sau alergic)
Alergeni: praf, polen, parul de animal, alergene alimentare(carne, albus de ou, lapte, peste), unele
medicamente(peniciline, analgetice), detergenti, coloranti.
factori nealergici (astmul intrinsec):
- Factori infectiosi(bronsite cr., sinuzite etc)
Aparitia crizelor poate fi favorizata de expuneri la frig, ceata, umezeala, trecerea brusca de la aer
cald la aer rece precum si de factori emotionali.
Simptomatologie:
Criza de astm incepe de regula brusc, survine mai frecv. noaptea. Accesul este precedat uneori de
o stare prodromala(stranut, rinoree, tuse uscata).
Criza se caracterizeaza prin:
-dispnee cu caracter expirator prelungit: bradipnee, cu expiratie fortata(laborioasa si
zgomotoasa), suieratoare, urmata de:
- tuse si expectoratie mucoasa, filanta, eliberatoare.
Bolnavul este gasit in pozitie sezand(ortopnee), cu capul inclinat spre spate si sprijinit in maini.
- faciesul exprima spaima si sete de aer: exoftalmie, gura intredeschisa.
- tegument palid-cenusiu acoperit de transp. reci.
- hipersonoritate pulmonara, murmur vezicular diminuat, raluri sibilante si ronflante.
- tahicardie(~ 120 b./min.).

6
-semne de insuficienta ventriculara dreapta(turgescenta jugularelor, hepatomegalie dureroasa,
edeme.
Criza are o durata variabila(1/4 ora-3 ore) si se termina relativ brusc.
CONDUIT TERAPEUTIC:
In prima faza:
1. Pozitie semiseznda; linistirea pacientului -care va fi sters de transpiratii.
2. Oxigen pe masca/sonda( prin narile boln. pana in faringe -6-8cm.); oxigenul se admin.
umidificat cu debit de 6-8 l/min. -daca avem.
3. Vor fi date bolnavului:
- antispastice: papaverina(2-4 f. admin. i.m./24h; lizadon -oral(1f = 40mg.)
- dilatatoare ale bronhiilor: eufilina, miofilin
- simpaticomimetice: tab. de efedrina, asmofug, asmopent, alupent, berotec in inhalatii sau sub
forma de spray(Ventolin spray 2 puff-uri care se pot repeta la 10-15 min. sau Albuterol spray 2
puff-uri care se pot repeta la 3-5 min.)
- Aerosoli cu Bricanyl(2ml, 5mg), Atrovent(2ml., 5ml.)
Atentie! Simpaticomimeticele sunt contraindicate la hipertensivi, coronarieni, hipertiroidieni.
4. Linie venoasa periferica
Medicatie de urgenta:
- miofilin(bronhodilatator) 2 fiole; aprox.6mg/kg(1f. =10ml=240mg.), admininstrate i.v. lent(3-5
min.), sau fiole 2ml=48mg.(efectul dupa aprox.10').
- H.H.C.: i.v. 2mg/kg bolus(1fiola=25mg=5ml), de obicei 50-200mg i.v., in cazul in care nu
cedeaza la miofilin(aminofilina)
- Adrenalina(epinefrina) s.c. 0,3-0,5ml din sol. 1(0,3-0,5mg.) la pacientii fara afectiuni cardio-
vasculare sau efedrina(fiole a 1ml 5% in injectii s.c. 1-2 fiole).
In caz de ineficienta se recurge si la alte medicamente: sulfat de Mg inject. i.v. lent(10-
20ml).
Urmarire TA, puls, starea aparatului respirator(frecventa respiratorie, auscultatie), culoarea
tegumentelor.
Daca criza nu cedeaza, chemare salvare si internare.
DE EVITAT:
-sedarea pacientului

7
-folosirea diureticelor pentru tratamentul insuficientei ventriculare drepte(turgescenta jugularelor,
hepatomegalie dureroasa, cianoza, edeme).
-folosirea Teofilinei -risc de supradozaj.
-injectarea i.v. rapida a Aminofilinei -poate provoca palpitatii, aritmii severe, dureri precordiale,
convulsii, varsaturi.
De retinut:
as. med. trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de astmul cardiac sau de edemul pulmonar
acut, pt. a evita greselile fatale in caoduita de urgenta. Se diferentiaza in primul rand prin
caracterul dispneii. Astfel, in astmul cardiac dispneea este polipneica, predominant inspiratorie,
bolnavul este inclinat inainte, rezemat in maini, cu umerii ridicati; tahicardie. Criza poate evolua
sub o forma grava: edem pulmonar, cand sufocarea se agraveaza, zgomotul suierator este prezent
atat in inspiratie, cat si in expiratie; cianoza, expectoratie spumoasa, rozata.

STAREA DE RU ASTMATIC
Este stadiul clinic cel mai sever al astmului bronsic. Se manifesta printr-un sindrom
asfixic (crize prelungite). Poate sa dureze chiar peste 24 ore.
STABILIRE DE DIAGNOSTIC :
-antecedente: pacient cunoscut cu astm bronsic
-acces astmatic cu durata >24 ore, care nu raspunde la medicatia bronhodilatatoare curenta
Cauze declansatoare:
- inf. bronsica difuza(bacteriana, virotica),
- reactii alergice imediate, provocate de medicam., de prafuri alergizante etc.,
- abuzul de simpaticomimetice, bronhodilatatoare.
- medicam. sedative, opiacee, tranchilizante, prin deprimarea centrului resp.,
- suprimarea brutala a corticoterapiei,
- utilizarea necorespunzatoare a oxigenului
CLINIC :
- bolnavul sta in pozitie sezanda(+ folosirea muschilor respiratori accesorii), cu toracele impins
inainte, cu fata anxioasa si semne de insuf. resp. accentuata,
-dispnee severa cu polipnee(>30 respiratii/min) prelungita si tiraj -care mpiedica vorbirea si
somnul,
-senzatie de asfixie,

8
-transpiratiile profuze chinuiesc boln. care este lac de apa,
-cianoza,
-somnolenta si coma,
-diminuarea extrema a a murmurului vezicular; raluri bronsice mari si mici la auscultatie
-puls paradoxal, tahicardic,
-semne de insuf. ventriculara dr.(turgescenta jugularelor, hepatomegalie dureroasa, edeme),
-debit expirator maxim(cu peak-flow-metru)<120 l/min.
CONDUIT TERAPEUTIC
1. Pozitie semiseznda
2. Linistirea pacientului(cand starea pac. nu este critica, se explica necesitatea de a tusi si
expectora si nevoia de a ramane in stare de veghe pana la instalarea echilibrului respirator)
3. Oxigen -daca avem, pe masca sau sonda nazala(6-8 l/min) -inca de la domiciliu!
4. Nebulizare:
-Atrovent(2ml, 0,5mg)
-Bricanyl(2ml, 5mg)
-Ventolin(5mg diluat n ser fiziologic)
5. Abord venos periferic
6. Miofilin(Aminofilin) 1-2 fiole i.v. lent(3-5 min) sau 2 fiole(~5,6 mg/kg) in p.i.v. cu ser
glucozat 5%.(1fiola = 10ml=240mg.).
7. Hemisuccinat de hidrocortizon 50mg i.v., apoi cate 25mg(1fiola) din 4 in 4 ore, timp de 24 de
ore. In cazuri mai grave doza initiala este mult mai mare(100-250mg apoi cate 50mg, respectiv
100mg din 4 in 4 ore(in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin)
8. Epinefrina(adrenalina) i.v. 0,4ml din sol.1/1000
9. Antibiotice si chimioterapice -se admin. numai in cazuri de suprainfectii bronsice, conform
antibiogramei.
Se pot folosi:
- biseptol de 3 ori o tab./zi,
- vibramicina 200mg in prima zi si apoi cate 100mg/zi(1caps.),
- tetraciclina 2g/zi.
! Se evita penicilina care este unul din antib. cele mai alergizante.

9
! Nu vor fi admin. : morfina, mialgin si nici sedative sau tranchilizante.
10. Psihoterapie sustinuta de incurajare a bolnavului aflat in criza.
Tratam. de fond(intre crize) indicat de medic cuprinde:
- inlaturarea cauzei care a determinat alergia(masuri antialergice: vaccinari, desensibilizari, subst.
antialergice);
- prevenirea si tratam. inf. bronsice;
- viata linistita in aer uscat, gimnastica respiratorie;
- cure balneo-climaterice
- educatie sanitara

B.P.O.C. ACUTIZATA
Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronic si bolnavi cu emfizem
pulmonar.
Astmul bronsic intricat cu bronsita cronic si emfizem pulmonar este in mod obisnuit inclus in
sindromul de BPOC.
Bolnavul purtator al BPOC are o insuf. resp. cronica. Datorita unei suprainfectii bronsice,
aceasta declanseaza pusee acute de insuficienta respiratorie.
Procesul infectios accentueaza sindromul obstructiv prin exacerbarea edemului inflamator,
a hipersecretiei si a spasmului musculaturii bronsice.
Simptome:
- dispnee cu polipnee, uneori bradipnee expiratorie.
- cianoza intensa si difuza, predominand la buze, unghii. Cianoza exprima cresterea
hemoglobinei in sangele arterial(prin desaturarea cu O2 a oxihemoglobinei).
- transpiratii profuze;
- cefalee tenace;
- anxietate sau somnolenta, stare confuzionala, uneori stare precomatoasa;
Decompensarea respiratorie a BPOC se asociaza, de regula, cu decompensarea
hemodinamica (cord pulmonar cronic decompensat) cu: tahicardie, tulburari de ritm, extrasistole,
hepatomegalie dureroasa, cu meteorism abdominal, jugulare turgescente.

10
Masurile de urgenta:
- O2-terapie pe sonda nasofaringiana pt. combaterea hipoxemiei. O2-terapia necesita deosebita
atentie si prudenta, deoarece administrarea unor cantitati mari de oxigen la bolnavii cu
hipercarbie cr. este periculoasa. Centrii respiratori la hipercapnici nu mai sunt sensibili la CO2,
singurul stimulent ramanand hipoxemia! Inlaturarea brusca a hipoxemiei prin admin. de cantitati
mari de O2 inseamna inlaturarea stimulului, deprimarea centrilor respiratori si agravarea pe
aceasta cale a hipoventilatiei alveolare si hipercarbiei. De aceea O2 trebuie admin. in doze
moderate, cu supravegherea indeaproape a bolnavului. Administrarea oxigenului se incepe cu un
debit de 1-2 l/min.
- perfuzie cu urmatorul cocktaill: hemisuccinat de hidrocortizon 200mg, cloramfenicol
hemisuccinat 1g[continutul unui flacon(1g) se dizolva in 10ml sol. izotona de NaCl; la adulti se
inj. i.m./i.v. 0,5g la 6-8h. Bacteriostatic cu spectru larg: febra tifoida, paratifoida(antib. de
electie), meningite, laringo-traheite, pneumonii cu H. Influenzae ; infectii urinare rezistente la
alte antib. C.I.: leucopenie, anemie, boli hepatice grave. Deprimare grava a hematopoezei
tratam. se admin. sub controlul H.L.G.], miofilin 2 fiole a 0,24g/f, deslanozid 1f. a 0,4mg, 30-40
pic./min. (supravegheat).
Sub stricta supraveghere se transporta la spital, unde se va face un tratament complex.
In spital:
- combaterea obstr. prin drenaj postural, aspiratie bronsica si spalatura bronsica. Utilizarea
drenajului postural, asociat cu percutia toracelui, determina mobilizarea secretiilor bronsice si
cresterea expectoratiei. Aspiratia endobronsica se executa prin cateter introdus pe cale nazala sau
pe bronhoscop. Spalatura bronsica se executa dupa aspiratie, prin introducerea la interval de 5-10
min. de cantitati mici de bisolvon(3-5ml), care apoi se aspira;
- combaterea inflamatiei cu antibiotice: ampicilina 2-3g /24 ore sau tetraciclina 2g/zi timp de 7-
10 zile. Se continua apoi antibioterapia cu vibramicin 100mg/zi. In forme mai usoare, penicilina
asociata cu streptomicina. Cand exista intoleranta la peniciline se va administr. eritromicina 1-2g,
eventual cu biseptol 3-4 tab./zi;
- corticoizii sunt indicati pt. actiunea lor antiinflamatoare, antisecretoare si antibronho-spastica:
prednison in doze de 20-30mg/zi(4-6 tab. a 5mg) timp de 7-10 zile(doz descrescand!);
- combaterea spasmului prin bronhodilatatoare: amiofilina administrata i.v. lent sau perfuzie(2-
3f. miofilin) in 24 ore -in sol. glucozata 5% 1000-1500ml;

-administrare de fluidifiante ale secretiei bronsice:


bronhexim, 30 pic. de 3 ori pe zi,
alfachimotripsina in aerosoli de 2-3 ori/zi ;
- la nevoie: tonicardiace, diuretice, anticoagulante, sangerare, ventilatie mecanica.

11
PNEUMOTORAX SPONTAN
Pneumotoraxul = afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii gazoase in cav. pleurala.
Aerul in pleura printr-o perforatie patologica a seroasei.
Cauze:
- TBC pulmonar 60-70%
- emfizem pulmonar,
- chisturi aeriene pulmonare
- bronsiectazii,
- bronsite cr.,
- tuse convulsiva,
- pneumotoraxul idiopatic benign(cu etiologie necunoscuta, apare mai ales la tinerii de 18-35 de
ani)
- pneumotoraxul traumatic poate sa survina prin:
-plagi penetrante(se insoteste de hemotorax),
-fracturi costale(un fragment osos ascutit poate perfora plura),
-acte chirurgicale(voluntar sau involuntar).
De retinut: Cand orificiul de perforatie este larg, pleura comunica permanent cu arborele bronsic
(cu exteriorul). In cazul plagii penetrante pleuro-pulmonare cu torace deschis, in care cav.
pleurala comunica larg cu exter., aerul intra si iese la fiecare miscare respiratorie cu un suierat
caracteristic. In aceste cazuri este vorba de pneumotorax deschis.
O alta varietate este pneumotoraxul cu supapa compresiv (provoaca tulb. resp. si circulatorii
de tipul asfixiei si colapsului vascular, care pot fi urmate de moarte).
STABILIREA DIAGNOSTICULUI:
-durere toracica intensa, sub forma de junghi toracic violent(lovitura de pumnal), accentuata la
inspir profund si la modificarile de postura.
-dispnee f. accentuata si polipnee
-tuse iritativa seaca, chintoasa si semne de insuf, respiratorie ac.,
-agitatie si angoasa.
- uneori fenomene de soc(soc pleural), tahicardie, puls mic si rapid, alteori fenomene de colaps,
paloare cu cianoza extremitatilor, transpiratii reci;

12
-imobilizarea toracelui afectat.
-emfizem subcutanat bombarea hemitoracelui afectat,
-diminuarea sau abolirea murmurului vezicular, hipersonoritate sau timpanism cu disparitia
matitatii cardiace, crepitatii.
De retinut: Pneumotoraxul spontan in special cel cu supapa provoaca tulburari resp.si
circulatorii de tipul asfixiei si colapsului vascular, care pot fi urmate de moarte(vezi: consecinte
in pneumotoraxul compresiv cu supapa la capitolul traumatisme toracice).
CONDUITA TERAPEUTIC
1. Pozitie semiseznda.
2. Linistirea pacientului -repaus complet, inclusiv repaus vocal.
3. Oxigen pe masca(2-4 l/min) -daca avem.
4. Abord venos periferic, glucoza 5% -250ml.
5. Atropina i.v. 0,25mg(1/4 fiola), lent(n 3-5 min.) pentru prevenirea socului, daca nu exista
contraindicatii(glaucom, adenom de prostata, tulburari de ritm cardiac).
6. Decomprimarea plamnilor(exsuflatie decompresiva) cu o seringa de 20ml cu ac gros cu bizou
scurt introdus n cavitatea pleurala sub anestezie locala cu Xilina, n spatiul 2-3 intercostal stg.,
pe linia medio-claviculara; Se foloseste un ac cu lumen larg si bizou scurt care se leaga de un tub
scufundat in S.F. sau sol. Dakin. O exuflatie eficienta necesita folosirea unui trocar prevazut cu
supapa. Cadrul mediu va asigura materiale sterile si va respecta cu strictete masurile de asepsie,
pt. prevenirea riscului infectiei.
7. Calmarea durerii:
-Algocalmin i.v. 1-2 fiole.
- fortral 1-2 fiole(1f = 30mg ) i.m.;
- sintalgon oral;
- exceptional(in caz de dureri socogene):
- mialgin 1 fiola(100mg) i.v./i.m. sau
- morfina s.c.(0,01-0,02g);
8. Anxiolitice:
- plegomazin(clorpromazina) inj. i.m./i.v.,(1f = 25 mg/5ml);
- hidroxizin inj. i.m.(1 fiola=100mg),
- nitrazepam, diazepam(1f. =10mg) i.v. lent,
- romergan(1f. = 50mg)strict i.m.
13
9. Sedative ale tusei: codeina(2-3 tab. odata), dionina sau calmotusin(10-12 pic.; se pot repeta la
2 ore interval);
10. n caz de detresa vitala(persistenta semnelor respiratorii, tulburari de constienta, convulsii)
IOT cu sonda de 7,5-8 mm si ventilatie mecanica.
11. Transportul boln. la spital se va face cu menajamente deosebite.
DE EVITAT:
-sedarea pacientului nainte de ventilatie.
-nu se face ventilatie mecanica fara drenaj pleural.

HEMOPTIZIA
Def: este expectorarea unei cantitati de sange provenind din caile respiratorii.
CAUZE:
-TBC pulmonara
-Bronsita cronica sau bronsiectazie
-Cancerul bronho-pulmonar
-Stenoza mitrala
-Staza pulmonara din insuf. card.
-Anevrismul aortic
-Traumatisme toracice
-alte afect. ale ap.resp., afect. cardiovasculare, intoxicatii etc.
SIMPTOMATOLOGIE:
-senzatie de gadilare a laringelui
-caldura retrosernala
-gust de sange in gura
-tuse iritativa care expulzeaza sangele(aspect: rosu-aprins, aerat, spumos); sangele este amestecat
cu un continut mucos sau mucopurulent.
Hemoragiile mari si mijlocii determina:
-transpiratii, paloare, anxietate, tahipnee, tahicardie, T.A
Dg. diferential se face cu hematemeza, epistaxisul sihemoragii rinofaringiene,
dentare(gingivoragii).

14
Spre deosebire de hemoptizie, hematemeza este precedata si insotita de greturi si varsaturi,
survenind la boln. cu antecedente gastrice; sangele din hematemeza este negru, macerat,
amestecat cu resturi alimentare, iar hemoragia se opreste de obicei brusc. Hemoragiile
rinofaringiene si epistaxisul sunt diagnosticate prin ex. local.
CONDUITA DE URGENTA:
-hemoptizia e o urgenta: in orice moment evolutia poate lua aspect grav si foarte grav!
-repaus absolut, in pozitie semisezanda, in incapere bine aerisita;
-repaus vocal absolut;
-resp. pe nas, lenta si profunda;
-se da boln.sa bea lichide reci in cantitati mici si repetate;
-se aplica punga de gheata pe regiunea sternala sau presupus sangeranda(sau chiar pe regiunea
scrotala -la barbati si pe vulva -la femei; induce vasoconstrictie periferica reflexa);
-monitorizarea pac.: P, T.A.,Temp.
In hemoptiziile abundente(stenoza mitrala) se poate face ligatura celor 4
membre(alternativ) pt. a diminua intoarcerea venoasa(20-30 min.). Se poate face de mai multe
ori in decursul unei zile. Dezlegarea se va face progresiv, lent si alternativ, pt. a nu mari
intoarcerea venoasa la inima.
se combate tusea cu codenal(2-3 tab. odata), dionina sau calmotusin(10-12 pic.; se pot
admin. la 2 ore interval).
As.med. pregateste medicatia prescrisa de medic si o administreaza:
se va evita admin. preparatelor morfinice, care au riscul parezei bronhiilor si retentiei
sangelui in arborele bronsic.
Se dau sol. hipertonice i.v.(NaCl 10%, 10-20ml) si sol. de glucoza 40%, 40-50ml sau in
lipsa, o lingura de sare la un pahar cu apa, peroral;
medicatie hemostatica:
-clorura de calciu sol. 10% i.v. lent 10-30ml;
-vit. C(0,5-1g inj. i.m. sau i.v.),
-clauden, coagulen, venostat(admin. inj. i.m./s.c. sau i.v. f. lent -fiole a 1ml),
adrenostazin(1f. a 1ml = 0,3mg Carbazocrom, i.m./i.v./s.c.) 1-2-4 fiole/zi
[(etamsilat: 250mg/2ml sol. inj. i.m./i.v.; in urgente=1-3 fiole(0.25-0,75g) odata, apoi cate 1f. din
4 in 4h pt. controlul hemoragiilor din vasele mici; Fitomenadion(vit. K1) 1ml/fiola sol. apoasa
coloidala =10mg admin. inj. i.m./i.v. f.lent 1-4f/zi],
novocaina = procaina 1% 5-10ml i.v. f. lent(testarea sensib. i.d.!);

15
vasopresina 20 UI in 200ml sol. glucozata % inj. i.v. lent(timp de 20 min.) sub controlul
continuu al T.A. [vasopresina=hormon antidiuretic (A.D.H.) secretat la nivel hipotalamic
impreuna cu neurofizina (proteina transportatoare); la nivel renal determina reabsorbtia apei.
Asupra sist. vasc. determina vasoconstr. arteriolara => T.A. La oamenii sanatosi are efect
presor minim. Nivelul de A.D.H. crste liniar cu cresterea osmolaritatii plasmatice dar si odata cu
T.A. si volemiei. Ex.: cu 15-20% din vol. sanguin determina o marcata a nivelului de
A.D.H. Greata si voma deasemeni nivelul de A.D.H.];
Extract de hipofiza posterioara i.m./i.v.,1 fiola(indicat in forme grave, rebele la alte
tratamente).
transfuzii mici de sange proaspat, in functie de posibilitatile primului esantion
medical(50-100ml).
* In cazuri exceptionale se incearca creearea unui emfizem subcutanat pe fata anterioara a
hemitoracelui afectat, prin introducerea a 400-600ml aer sau oxigen cu o siringa de 20ml.
- schimbarea boln., igiena corporala se vor face reducandu-se la minimum mobiliz. pac.
- Cu menajamente deosebite, supravegheat strict, se transporta la spital, desi este de dorit
evitarea deplasarii. Spitaliz. este necesara in toate cazurile de hemoptizii medii si mari, precum si
in cele in care dg. nu este precizat. In spital tratam. general hemostatic se completeaza cu trat.
etiologic.
Alte metode de oprire a hemoragiei care se pot incerca, pe rand, in spital cand masurile de
mai sus nu dau rezultate:
pneumoperitoneu(sunt in cavitatea peritoneala 500-1000 cm aer cu ajutorul aparatului
de pneumotorax);
pneumotorax artificial hemostatic(de partea plamanului afectat, 500-700 cm de aer cu
aparatul de pneumotorax;
in hemoptiziile persistente din stenoza mitrala: sangerare, 400-500ml.
- Trat. chirurgical este indicat uneori de urgenta: traum. toraco-pulm., eroziuni arteriale, varice
bronsice, TBC pulmonara, chist hidatic, cancer bronsic.

16