Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conditionarea cuprinde :
Curatirea consta in indepartarea continutului de impuritati pana la limita acceptata de standardele in
vigoare pentru o anumita destinatie, ex. max 3 % pt graul de morarit si panificatie; curatirea cuprinde mai
multe etape:
o Precuratirea se realizeaza de producatorii agricoli inainte de depozitarea temporara, de regula se
realizeaza in campaniile de recoltare iar vanzarea produselor se face intr-un moment favorabil de
piata.
o Curatirea de baza se realizeaza inainte de depozitarea produselor in baze de receptie sau silozuri si
are scopul de a asigura conservarea fara risc de depreciere.
Instalatia de curatire cuprinde o succesiune de echipamente reprezentative cum ar fi :
Site standardizate pe specii care actioneaza oscilant, prin cernere.
Ventilatoare
Aspiratoare pt praful mineral sau organic
Table densimetrice inclinate pt pietre si nisip grosier
Benzi magnetice pt impuritati metalice
Trioare cu alveole pt impuritati care au marimea si forma asemanatoare cu specia supusa
curatirii.
o Curatirea speciala se practica in cazul produselor agricole folosite in alimentatia umana fara o
procesare prealabila, cum ar fi fasole boabe, linte, naut, susan, floarea soarelui, arahide, dar si
lucerna pt semanat este supusa unei curatiri speciale pt decuscutare. Se face si pt floarea soarelui
infestata cu Orobanche (lupoaie).
Uscarea produselor agricole boabe are scopul de a reduce umiditatea semintelor la umiditatea de echilibru
la care se poate face depozitarea fara risc de depreciere. Umiditatea de echilibru are valori diferite In functie
de specie, la cereale 14 % in sezonul cald si 15 % in sezonul rece, la soia 11-12 %, la floarea soarelui 7-8%, la
leguminoase pentru boabe 15-16 %. In functie de campania de recoltare se practica diverse metode de
uscare . Produsele recoltate in campania de vara sunt: grau, secara, triticale, orz, orzoaica, ovaz, mazare,
fasole, linte, rapita, mustar. Aceste produse de regula se recolteaza la umiditati apropiate de umiditatea de
echilibru.
o In cazul in care din diverse motive semintele recoltate au umiditati mai mari de 14 % se practica
uscarea prin solarizare, in acest caz semintele sunt distribuite pe platforme betonate in straturi cu
grosimea pana la 10 cm iar la intervale de timp sunt miscate, lopatate. In decursul unei zile de vara,
prin solarizare, umiditatea se poate reduce cu pana la 3 %.
o Uscarea prin aerare activa se practica in cazul produselor introduse in magazii sau celule de siloz la
care umiditatea este mai mare cu pana la 1% fata de umiditatea de echilibru. In acest caz, in spatiul
liber dintre seminte se acumuleaza produs de respiratie care declanseaza procese de alterare, in
aceste situatii se practica aerarea activa care consta in introducerea aerului atmosferic rece si uscat
sub presiune de la baza masei de seminte sub presiune pana la partea superioara . Se acorda atentie
deosebita timpilor de functionare a ventilatoarelor pt a elimina volumul total de aer viciat cu
produsi de respiratie.
o Uscarea artificiala se practica pt produse care se recolteaza in campania de toamna, cum ar fi :
floarea soarelui, porumb, soia, sorg, orez; in acest caz instalatia de uscare cuprinde 3 sectoare:
Incalizrea semintelor pana la temperaturi de 45 grade C, faza in care umiditatea semintelor
scade cu viteza lenta din centrul bobului spre exterior.
Zona de intensificare a transpiratiei semintelor in care temperatura ajunge spre 70 grade C
iar ritmul de pierdere a apei este intensificat deoarece curentii de aer elimina vaporii de apa
care se acumuleaza in masa de seminte.
Zona de racire in care semintele sunt supuse ventilatiei inainte de depozitare in magazii sau
celule de siloz pt a evita aparitia condensului.
La o singura trecere prin echipamentul de uscare umiditatea se reduce cu 1,5 % pana la 3,5 %.
Calibrarea consta in separarea pe categorii de marime si pe destinatii, se practica obligatoriu pt samanta
destinata semanatului sau pt samanta destinata alimentatiei umane.
Calibrarea se realizeaza cu ajutorul unor site standardizate pt fiecare specie.
La samanta pt semanat prin calibrare se asigura distributia semintei bob cu bob folosind semanatori de
precizie.
Caracteristicile sunt:
Capacitatea de curgere = este caracteristica semintelor de a se deplasa pe suprafete plane si inclinate. Se
exprima prin unghiul de curgere si unghiul taluzului natural, prezinta interes la manipularea, transportul,
depozitarea si livrarea produselor agricole la procesatori, cea mai mare capacitate de curgere se intalneste la
speciile cu seminte mari si forma sferica ( mazarea, soia, naut, rapita, mustar, lucerna ) / capacitate mica de
curgere au semintele alungite si acoperite cu pleve ( orz, orzoaica, ovaz, floarea soarelui, orez ).
Autosortarea = este caracteristica semintelor de a se separa pe categorii de marime in timpul transportului,
manipularii, depozitarii, livrarii. Autosortarea maxima se realizeaza in timpul umplerii celulelor de siloz
datorita curentilor specifici. Cele mai valoroase produse agricole boabe o sa se afle la baza si pe zona
centrala a silozului, semintele cu masa specifica mai mica o sa se deplaseze catre peretii celulei; la golire cad
semintele cele mai valoroase iar la sfarsit raman semintele cu valoare tehnologica redusa. Autosortarea
prezinta interes pt intensitatea sondarii ( numarul de probe extrase din lotul de seminte ) si mai ales la
livrarea produselor depozitate.
Higroscopicitatea = este caracteristica semintelor de a realiza un schimb permanent de vapori de apa cu
mediul ambiant, pt depozitarea produselor agricole boabe fara risc de depreciere prezinta interes deosebit
umiditatea de echilibru. Umiditatea de echilibru este diferita in functie de compozitia chimica a produselor
agricole boabe ex. la cereale 14-15 %, la leguminoase 15-16 %, la soia 11-12 %, la oleaginoase 7-8%.
Cresterea umiditatii in masa de seminte are ca efect dezvoltarea mucegaiurilor din genurile Aspergilus si
Penicilium care elibereaza micotoxine in masa de produs iar in timpul procesarii micotoxinele se
concentreaza in produsele finite utilizate in alimentatie ( faina, paste fainoase, paine, biscuiti, cereale pt
micul dejun, ulei )
Sorbtiunea = este caracteristica semintelor de a retine din mendiul ambiant vapori de substante si gaze;
sorbtia are mai multe faze:
o Adsorbtia
o Absorbtia
o Condensatia capilara
o Chemosorbtia
Sorbtia reprezinta interes in cazul tratamentelor practicate pt conservarea produselor agricole impotriva
agentilor patogeni sau a daunatorilor.
Porozitatea = este caracteristica semintelor ca in timpul depozitarii sa asigure un spatiu liber intergranular in
care se gaseste aer. In timpul depozitarii produsele agricole boabe respira iar datorita porozitatii produsii de
respiratie se acumuleaza in spatiul intergranular. Porozitatea prezinta interes pt aerarea activa cu ajutorul
unor ventilatoare cu scopul de a inlocui aerul viciat acumulat in masa de seminte. Porozitatea se exprima in
procente si are valori diferite in functie de forma si marimea boabelor, porozitate mare intalnim la speciile cu
boabe acoperite cu pleve ( ovaz, orz, orzoaica, floarea soarelui ) dar si mazare, fasole, soia.
Conductibilitatea termica = prezinta interes in timpul depozitarii produselor agricole, conductibilitatea se
manifesta prin conductie, convectie, iradiere calorica. Produsele agricole boabe au conductibilitate termica
redusa, din aceasta cauza in timpul uscarii artificiale sau prin solarizare semintele trebuiesc miscate
permanent.
Se practica pastrarea in stare uscata, pastrarea prin refrigerare, autoconservarea, aerarea activa, tratamente
chimice, iradierea.
Pastrarea in starea uscata este cea mai utilizata, se practica pt toate produsele agricole, nu influenteaza
calitatea tehnologica si siguranta consumatorului dar necesita spatii de depozitare si costuri ridicate pt a mentine
produsele la parametrii de pastrare fara risc de depreciere.
Refrigerarea se practica pt produse agricole boabe recoltate la umiditati mai mari si destinate pt
industrializare sau retete de nutreturi combinate, exista instalatii tip Granifor pt porumb boabe. Aceasta metoda
este utilizata pe scara restransa deoarece este costisitoare.
Autoconservarea consta in depozitarea produselor la umiditati mai mici decat umiditatea de echilibru in
spatii ermetic inchise. Datorita respiratiei sau prin injectare de bioxid de carbon semintele trecl a respiratia anaeroba
si se pot pastra perioade indelungate fara deprecierea valorii tehnologice. Aceasta metoda necesita celule din fibra
de sticla si se practica in zonele aride.
Aerarea activa - se practica in cazul depozitarii in stare uscata sau in cazul depozitarii temporare, aerarea
activa consta in inlocuirea aerului viciat din spatiul intergranular. Este o metoda costisitoare si uneori se prefera
miscarea semintelor de la o celula la alta cu ajutorul benzilor transportoare si a elevatorului.
Tratamentele chimice se practica in cazul produselor agricole boabe cu scopul de a reduce sau elimina
activitatea microbiologica si respiratia semintelor, se folosesc tratamente chimice folosind unul din produsele :
dicloretan, thiouree, metabisulfit, acid propionic; in acest caz se acorda atentie dozarii corecte a substantelor
chimice si timpului de pauza pana la introducerea produsului pe fluxul de procesare.
Iradierea se practica pentru eliminarea activitatilor microbiologice din masa de produse depozitate. Se
folosesc radiatii gamma. In cazul unor produse alimentare care ajung direct la consumator se practica radierea in
infrarosu
Moraritul graului
Graul cu defecte. Pe fluxul de morarit se utilizeaza loturi de grau de diverse proveniente; graul uscat artificial
are glutenul denaturat prin coagulare in cazul folosirii unor temperaturi de uscare mai mari de 45 grade C. Faina
rezultata o sa dea aluaturi lipicioase, greu de modelat si franzele fara aspect comercial.
Graul cu atac de plosnite are glutenul degradat datorita substantelor enzimatice injectate in bob in fazele de
maturitate si o sa dea fainuri care in panificatie produc aluaturi aderente pe organele active ale malaxoarelor, paine
greu de modelat si franzele tasate si fara miez.
Graul cu atac de gargarita are endospermul consumat; pe fluxul de morarit rezulta randament mici de fainuri
iar acestea sunt inchise la culoare.
Graul germinat prezinta activitate aflaamilazica intensa iar aluaturile au viteza mare de fermentatie si
necesita amelioratori pt a obtine produse standardizate.
Graul malurat are endospermul transformat in pulbere bruna iar prin macinat rezulta fainuri inchise la
culoare si contamitate cu trimetilamina.
Graul cu mucegaiuri pe tegument o sa produca fainuri contaminate cu micotoxine ( aflatoxina si ochratoxina)
aceste grane cu defecte apar prin amestecare cu loturi normale in scopul valorificarii economice a produselor
depozitate.
Faina este un complex biochimic care are in compozitie amidon, proteine, lipide, saruri minerale, vitamine,
enzime.
Proprietatile fizico-chimice ale fainurilor permit cu ajutorul unor ingrediente din reteta de fabricatie
obtinerea unor produse finite standardizate. De regula fiecare lot de faina are caracteristici fizico-chimice diferite,
din acest motiv pt obtinerea de produse tipizate reteta de fabricatie cuprinde amelioratori si substante regulatoare.
Grisul este un produs secundar provenit din apropierea invelisului bobului, nu poate fi transformat in faina
datorita duritatii/rezistentei. Rezulta in procent de 5-7% si se utilizeaza pt diverse preparate culinare.
Taratele rezulta in proportie de 18%-23%, se poate regla moara pt tarate fine utilizate pt diverse produse
alimentare sau tarate integrale grosiere pt furajarea vacilor de lapte.
Germenii rezulta ca fractiune de morarit in proportie de 1,5 2,5 %, au valoare vitaminizanta si
mineralizatoare si se utilizeaza ca polivitamine naturale in alimentatia sportivilor de performanta.
Amestecul de grane
Se practica amestecuri inainte de morarit intre loturi de grau de calitate superioara cu loturi de calitate
inferioara cu scopul de a obtine fainuri de calitate medie. Pe piata mondiala exista grane de forta amelioratoare care
se utilizeaza pt marirea calitatii fainurilor slabe. In ultima perioada se utilizeaza in reteta de fabricatie gluten
alimentar cu scopul de a corecta defectele fainurilor si obtinerea de produse tipizate.
Randamentul de morarit se exprima prin cantitatea de faina exprimata procentual raportata la 100 kg grau.
Randamentul are valori diferite in functie de tipul standardizat de faina.
Faina 000 ( 450 ) randamentul de morarit este de 12-17 % - pt specialitati
Faina 550 are randament 55 % - pt specialitati
Faina 650 are randamant 70 % - pt painea franzela
Faina 700-800 are randament 80% - pt painea integrala
Faina 1100-1250 are randament 90 % - pt painea neagra ( bob macinat integral )
Faina 1350 pt painea graham
Berea este o bautura mondiala, sezoniera, obtinuta exclusiv prin fermentatie fara imbunatatire alcoolica, la
fabricarea careia se utilizeaza malt, apa de izvor, hamei, drojdie de bere, zaharuri fermentescibile, iar pt specialitati
se practica adaosuri de macinatura grosiera de porumb, grau, orz, orzoaica, orez si manioc ( pt marirea tariei
alcoolice ) sau extracte de diverse fructe pt aromatizare.
Exista un sortiment larg de tipuri si marci care se diferentiaza dupa culoare, taria alcoolica, mod de prezentare,
livrare, sau gusturile consumatorului.
Bere blonda fina cu taria alcoolica 4.7-5.2 ( Calsberg, Becks )
Bere blonda de calitate superioara din sortimentul international ( Stela Artois )
Bere blonda curenta ( Bergenbier, toate din sortimentul romanesc )
Bere blonda curenta regionala ( Azuga, Ciucas, Bucegi, Timisoreana )
Bere aramie ( Guiness, Silva )
Bere bruna cu taria alcoolica 7.2 ( Ciuc )
Bere neagra ( Ursus )
Bere fara alcool
Bere cu 11 % tarie alcoolica ( Tuborg )
Bere cu 18 % alcool ( Alexander )
Bere 25 % alcool
Exista marci la care sortimentul este diferentiat prin volumul ambalajului ( 250 ml, 330 ml, 660 ml etc )
Ambalajul este diferentiat in functie de marca si termentul de valabilitate. Exista bere vrac care se livreaza la butoi si
la halba la care termenul de valabilitate este 24 zile pt berea nefiltrata sau 48 zile pt berea filtrata.
Pt berea tip pilsen sau de calitate superioara ambalajul poate fi din sticla de diverse volume dar de culoare inchisa
sau din aluminiu, deoarece berea este un produs sensibil la lumina, manipulare brusca, temperatura.
Pt berea de calitate inferioara sau de tip Effes ambalajul poate fi din material plastic ( PET ).
2. Fabricarea berii
Cuprinde o succesiune de faze in care se deruleaza procese biochimice care contribuie la caracteristicile
organoleptice si gustative ale produsului finit.
Succesiunea fazelor de fabricatie:
Dozarea ingredientelor din reteta de fabricatie
Concasarea maltului
Brasarea ( plamazeala )
Fierberea mustului de brasaj
Filtrarea primara
Fermentatia mustului
Maturarea berii
Filtrarea finala
Pasteurizarea
Stabilizarea coloidala
Stocarea
Imbuteliere, capsare si etichetare
Ambalare
Depozitarea
Livrarea
Concasarea maltului consta in macinat umed intre 2 valturi netede dupa hidratare ( inmuiere ) si are rol de
dezagregare citologica pt a favoriza migrarea componentelor solubile in mustul de brasaj.
Fierberea mustului se realizeaza in autoclave ermetic inchise sub presiune. Se realizeaza la temperaturi peste
100 grade C intr-un interval de timp de 45 min de fierbere in care are loc coagularea unor componente
responsabie de culoare, limpiditate, stabilitate coloidala.
Dupa filtrarea primara rezulta borhot cu valoare furajera 5 kg borhot = 1 kg orz ( 1,2 UVM ) si se foloseste in
hrana vacilor de lapte sau taurine la ingrasat sau porci.
Maturarea berii consta in stabilizarea insusirilor de culoare si aroma precum si saturatie cu microbule de CO2
inglobat. Maturarea are durata de minim 8 zile si se realizeaza in tancuri frigorifice la temperatura 4-6 grade C.
Filtrarea secundara are ca scop stabilizarea culorii, stabilizare coloidala, limpiditate, aroma, gust. Echipamentul
de filtrare prezinta un strat de minimum 5 mm de Kieselgur sau Asbest.
Pasteurizarea are ca efect stabilizarea microbiologica si coloidala si se realizeaza prin tratament termic la
temperatura + 70 grade C.
Stabilizarea coloidala se realizeaza prin tratamente chimice folosind unul din produsele: bentonita ( nu
afecteaza sanatate ), silicagel, bromat de potasiu, polivinilpolipirolidin. produc sterilitate si la barbati
impotenta -
Stocarea se realizeaza in tancuri frigorifice pt pastrarea caracteristicilor organoleptice si gustative specifice unei
marci. In cazul pastrarii in ambalajele de livrare ( sticle sau doze ) berea este sensibila la lumina, temperatura,
manipulare.
Imbutelierea in sticle, doze, peturi, se realizeaza in ritmul desfacerii pe piata. Capsarea si sterilizarea cu folie de
aluminiu se practica la unele marci de calitate superioara.
Ambalarea sticlelor sau dozelor se realieaza in lazi sau baxuri pt manipulare, motostivuire, folosirea eficienta a
spatiului.
Depozitarea in sticle, doze, peturi pana la livrare se realizeaza in spatii frigorifice intunecoase si reci.
Livrarea in unitatile de alimentatie publica se face zilnic in functie de capacitatea de desfacere in cursul
saptamanii sau cu diverse evenimente.
Abatorizarea animalelor
Eviscerarea consta in sectionare longitudinala pe linia abdominala incepand cu zona inghinala, abdominala,
toracica mergand pana la sectionarea sternului pt extractia intestinelor, abdomenului si a rumenelor si a
organelor rosii din cavitatea toracica.
Finisarea carcaselor consta in indepartarea membrelor de la ultima extremitate.
Control sanitar veterinar se efectueaza individual la fiecare organ intern comestibil ( limba, inima, ficat, plaman,
rinichi, intestine, abdomene, rumene, creier, fudulii, ) dar si in fiecare regiune anatomica externa si interna a
carcasei.
Sectionarea carcasei in semicarcase si sferturi se practica uneori la suine si obligatoriu la taurine.
Zvantarea carcaselor se realizeaza prin ventilatie, pt a asigura maturarea externa si interna si a imprima un aspet
organoleptic fiecarei regiuni anatomice iar la transare se asigura o mentinere a aspectului extern corespunzator
zonei anatomice.
Marcarea consta in aplicarea unei stampile rotunde cu diametrul 3,5 cm si cu inscriptia abatorului in care s-a
desfasurat abatorizarea. Pt examen trichineloscopic se aplica stampila dreptunghiulara cu dimensiunea 5x2 cm, in
caz de lipsa de trichina sau 4x4 cm in caz de infestare cu trichina. Pt export se foloseste stampila dubla rotunda cu
diametrul exterior 5,2 cm si diametrul interior 3,5 cm cu inscriptia RSVE.
Refrigerarea se practica in cazul carcaselor destinate transarii pt alimentatia publica sau procesarii pt preparate
de carne intr-un interval scurt de timp 5-7 zile.
Congelarea se practica in cazul carcaselor, semicarcase, sferturi, sau specialitati de macelarie care o sa intre pe
filiera de procesare dupa o perioada indelungata 1-3-6 luni, pt export sau pt rezerva strategica.
Interpretarea abatorizarii
Carnea se primeste sub forma de carcasa, semicarcasa, sferturi sau specialitati de macelarie in stare
refrigerata sau congelata. Din carne se obtin doua semifabricate:
- Srot este format din bucati de carne cu greutatea 200-300 grame provenita din diverse regiuni
anatomice in functie de destinatie. Srotul este supus maturarii prin sarare sau saramurare. Dupa
maturare srotul este supus maruntirii folosind echipamente diferite in functie de produsul final.
- Bradt este o carne tocata provenita din srot cu marimea particulelor diferita in functie de destinatie. Pt
salamurile maturate prin uscare marimea particulelor este mai mare de 3 mm si se face prin tocare la
Volf, pt preparate din carne cu structura omogena ( parizer, pate ) tocarea se face la moara coloidala.
Slanina se primeste in stare sarata, refrigerata, congelata si este supusa sortarii pt diverse destinatii. Din
slanina se aleg fragmente dreptunghiulare provenite de pe partile laterale pt destinatia slanina afumata sau
slanina fiarta cu boia.
Organele comestibile se primesc in stare congelata sau refrigerata si se folosesc pt preparate din carne (
pate.
Concentratele proteice vegetale sunt reprezentate de concentrat proteic din soia ( 95% proteina ), izolat
proteic din soia ( 75% proteina ), expandate proteice ( 50% proteina ).
Conentratele proteice animale sunt reprezentate de cazeinat de sodiu ( 95% proteina ) provine din lapte
degresat si se foloseste pt pateuri vegetale. Globina eritrocitara contine 95% proteina si provine din sange
dupa centrifugare, se foloseste ca ingredient pt preparate din carne si este o faina deshidratata. Plasma
sanguina se obtine din sange prin centrifugare are 90% proteina, se foloseste ca ingredient pt preparate din
carne cu structura omogena. Concentrat proteic de soric are 85% proteina, se foloseste ca ingredient in
preparate din carne, are rol gelifiant. Pasta din carne de oase contine 25% proteina si se obtine din oase
dupa operatiunea de dezosare, se foloseste ca ingredient pt preparate din carne, are rol de formatare, de
marire a vascozitatii.
Condimentele provin din plante condimentare: boia de ardei iute, piper, foi de dafin, marar, leustean,
patrunjel, telina, cimbru, rozmarin, busuioc, cuisoare, etc. Sau oleorezine sau uleiuri eterice care se folosesc
ca ingredient in preparatele din carne cu rol de mascare a defectelor, de miros si gust, sau cu rol conservativ.
Produsele amilacee sunt reprezentate de amidonuri cum ar fi amidon gelifiat, amidon modificat prin
hidroliza enzimatica, sau praf de amidon. Se foloseste ca ingredient pt preparate din carne cu structura
omogena si are rol gelifiere, de marirea randamentului de fabricatie si a valorii calorice.
Realizarea compozitiei pt preparate din carne tocata se realizeaza la malaxor in cazul produselor de
calitate superioara la care marimea particulelor de carne este vizibila sau la moara coloidala in cazul
preparatelor cu structura omogena tip parizer, polonezi.
Compozitia cuprinde proportii diferite de materii carnate, concentrate proteice vegetale sau animale,
concentrate amilacee, saruri, grasime, condimente in functie de marca si produs.
Agatarea pe rastele se face dupa clipsarea si legarea batoanelor, in cazul salamurilor au lungimi
standardizate pt utilizarea eficienta a spatului, pt ambalare si manipulare. Diametrele batoanelor sunt
standardizate la 30-60-90 mm.
Pasteurizarea se realizeaza in spatii ermetic inchise sau prin scufundare in bazine cu apa la temperatura
minima 69.5 grade C, un interval de minim 30 de min in cazul produselor din carne tip crenvursti
ajungand la 16 ore si temperatura pana la 90 grade C in cazul specialitatilor tip muschi file.
Pasteurizarea asigura stabilizarea microbiologica, fragezimea produsului, denaturarea si coagularea
proteinelor si asigurarea gustului, mirosului datorita reactiilor de melanizare.
Afumarea se realizeaza in spatii ermetic inchise folosind un amestec de abur si aerosoli proveniti din
arderea dirijata a rumegusului de lemn cu umiditatea 30 % provenit de la fag, stejar, artar, arin, carpen.
Temperatura de afumare poate sa ajunga la 75 grade C in cazul specialitatilor sau temperaturi de 12-25
grade C in cazul preparatelor crude maturate prin uscare un interval de timp de 2 12 ore.
Afumarea asigura stabilizarea microbiologica a produselor datorita unei pelicule de hidrocarburi care se
fixeaza la exteriorul preparatelor din carne imprimand o culoare galbuie, maronie, sau bruna si un gust si
aroma caracteristica.
In cazul produselor fabricate industrial afumarea se realizeaza prin imbaiere folosind un fum artificial
lichid dupa care membrana de la exteriorul produselor este vizibila si este o pelicula de componente cu
rol protector.
Racirea se realizeaza in jet de apa pt produsele in membrana impermeabila sau prin ventilatie in cazul
produselor cu membrane permeabile.
Depozitarea rastelelor pe cere sunt agatate batoanele se realizeaza in spatii frigorifice cu temperatura de
pana la 6 grade C, venitaltie 0.5 m/s, umiditate 95%.
Livrarea se face in lazi paletizate in ritmul desfacerii zilnice in functie de termenul de valabilitate.
Termenele de valabilitate sunt diferite in functie de produs:
o zi pt mici formatati, carne tocata
2-3 zile pt specialitati transate pt alimentatia publica
3 zile pt parizer, crenvursti, polonezi
5-7 zile pt cabanos, muschi file, ceafa afumata, pastrama
15 zile pt salamul de vara uscat
90 zile pt salamurile crude maturate prin uscare