6.2.10.

Igienizarea n ntreprinderile de morarit si panificatie

Datorita continutului bogat n amidon, materiile prime din industria moraritului si panificatiei
reprezinta medii favorabile dezvoltarii att a unor bacterii si mucegaiuri, ct si a unor depreciatori (diferite
artropode).
Contaminarea cu microorganisme si cu unele artropode (gargarite) a cerealelor se realizeaza
nca din cmp cu sol, particule de praf si insecte. n depozitele de cereale n care umiditatea si
temperatura nregistreaza valori crescute, dezvoltarea microorganismelor determina ncingerea
acestora. Patrunderea microorganismelor n boabe se face numai la nivelul leziunilor mecanice si
ntepaturilor de insecte. Dintre microorganismele ce contamineaza frecvent cerealele amintim mucegaiurile din genurile Fusarium, Alternaria, Tilletia, Puccinia etc.
Deoarece n timpul procesului tehnologic de morarit se efectueaza curatirea uscata si de cele
mai multe ori si cea umeda (spalarea cu antiseptice la cald), faina contine mai putine microorganisme.
Microflora din faina depinde, nainte de toate, de cea a cerealelor din care provine si de natura
prelucrarilor la care a fost supusa. Dintre bacteriile cel mai frecvent ntlnite, amintim genul Bacillus, iar
dintre mucegaiuri genurile Aspergillus si Penicillium. Temperatura si umiditatea crescuta favorizeaza
activitatea bacteriilor si mucegaiurilor, producnd alterarea fainurilor.
Depozitarea fainurilor n spatii incorect amenajate si n care nu sunt respectate conditiile de
igiena, duce la infestarea acestora cu diferite artropode depreciatoare dintre care amintim molia comuna
(Ephestia khmella zell), clestarul (Tyroglyphus farinae), capusa (Aleurobius farinae), paianjenul
(Acarius farinalis) si gargarita (Calandria granaria).
Faina infestata cu molia comuna se utilizeaza doar n alimentatia animalelor.
n cazul nerespectarii regulilor de igiena pe parcursul procesarii pinii, pot apare diferite defecte.
Dintre acestea boala ntinderii produsa de Bacillus subtilis si/sau B. mezentericus este cel mai
cunoscut. Prevenirea acesteia se realizeaza prin pastrarea fainii n depozite riguros igienizate, la
temperatura de maximum 15C si prin utilizare de maiele acide, care inhiba dezvoltarea bacililor n aluat.
Prevenirea mucegairii pinii se poate realiza prin utilizarea numai a depozitelor riguros igienizate,
racoroase si cu umiditate adecvata.
Pentru a preveni contaminarea cu diferite microorganisme si aparitia defectelor la sfrsitul
schimbului de lucru, att utilajele (dupa o prealabila demontare) ct si ustensilele si spatiile de productie
vor fi riguros igienizate prin curatire, spalare cu apa fierbinte si detergenti, urmata de dezinfectie si
clatire.
Malaxoarele dupa igienizare si uscare vor fi unse cu ulei.
Rastelele, dulapurile de dospire si toate recipientele vor fi supuse aceluiasi regim de igienizare.
Mijloacele speciale de transport pine vor fi zilnic curatate si saptamnal igienizate prin curatire,
spalare cu apa calda si detergenti, urmata de dezinfectie si clatire.
O atentie deosebita se va acorda starii de sanatate si igienei personalului muncitor.

6.3. Igienizarea mijloacelor de transport

Mijloacele de transport, de orice fel, pot constitui o cale de transmitere a bolilor infectocontagioase si pot
insalubriza produsele alimentare. Ca atare, toate mijloacele de transport care efectueaza transporturi de
animale, cadavre, deseuri si confiscate de abator, furaje, produse alimentare si alte materiale trebuie supuse, dupa descarcare, curatirii si dezinfectiei.
6.3.1.

Igienizarea autovehiculelor

Curatirea si dezinfectia autovehiculelor, n mod obisnuit, se realizeaza n cadrul punctelor de

spalare si dezinfectie (P.S.D), existente la fiecare autobaza care executa asemenea transporturi.
O salubrizare corecta presupune respectarea succesiunii urmatoarelor etape:
- curatirea mecanica: se realizeaza dupa descarcarea la beneficiar, n locuri anume destinate
acestui scop si consta n ndepartarea balegarului, resturilor de furaje si asternut (n cazul transportului
de animale), a subproduselor de origine animala, a resturilor de ambalaje sau produse alimentare si a
diverselor substante;
- spalarea se executa manual sau mecanizat folosind perii, maturi, razuri cu care se freaca
suprafetele interioare ale platformei si obloanele, precum si colturile si spatiile dintre scnduri.
n cazul autovehiculelor izoterme sau frigorifice, initial se face degresarea, care consta n
curatarea peretilor de tabla cu apa calduta la 50-70C, dupa care, att peretii, ct si anexele (crlige,
gratare etc.) se freaca cu o perie muiata n detergenti 2-3%, carbonat de sodiu 2%, iar la nevoie si soda
caustica (Decun si col., 1991). Spalarea se face cu apa fierbinte folosind un furtun sub presiune de 5-15
atmosfere. Suprafetele se considera bine spalate si degresate cnd picaturile de apa nu mai adera la
suprafata tablei;
- dezinfectia se face dupa terminarea spalarii, cu solutie 2% aldehida formica sau solutie 2%
soda caustica, diferentiat dupa tipul de autovehicul.
La autovehiculele de marfa si la cele destinate transportului de animale (cu remorci sau etajate,
cu custi) dezinfectia se face cu solutii de aldehida formica.
La autovehiculele izoterme sau frigorifice dezinfectia la interior se face cu solutie 2% de soda
caustica, ncalzita la 50-70C utiliznd pompa carosabila. Excesul de solutie de soda caustica se va
evacua cu perii sau prin asezarea autofurgonetului pe un plan nclinat, dupa care usile se nchid si se
plumbuiesc pna la momentul ncarcarii. La exterior, dezinfectia se face cu solutie de aldehida formica,
dupa procedeul folosit la autovehiculele de marfa.
Apa folosita pentru spalarea si dezinfectia autovehiculelor izoterme sau frigorifice trebuie sa fie
potabila, controlata periodic prin analize de laborator.
Pentru a dovedi executarea dezinfectiei, pe foaia de parcurs a autovehiculului se va nota locul si
data dezinfectiei, aplicndu-se sigiliul autobazei si semnatura persoanei responsabile.
Incinta P.S.D si locul de amplasare a containerului pentru gunoaie se vor mentine curate, iar la
terminarea zilei de lucru vor fi si acestea supuse dezinfectiei cu solutie de aldehida formica sau soda
caustica.
6.3.2. Igienizarea vagoanelor

Curatirea si dezinfectia vagoanelor se executa n statiile de spalare si dezinfectie a vagoanelor

de marfa (S.S.D.V), care apartin reviziilor de vagoane si sunt ndrumate din punct de vedere tehnic de
organele sanitare veterinare ale Centrului Sanitar Antiepidemic Regional C.F.
Statiile de spalare si dezinfectie a vagoanelor de marfa sunt amplasate n apropierea statiilor
mari de cale ferata sau n statiile de triaj unde se colecteaza vagoanele de marfa. La amplasarea
acestora se va tine cont de:
-

posibilitatea asigurarii sursei de apa potabila;

apa freatica, care trebuie sa fie la minimum 5 m adncime;

directia dominanta a vntului, care trebuie sa fie dinspre centrele populate vecine;

asigurarea a cel putin 500 m distanta de cartierele de locuit, instalatiile de apa

potabila, pasuni si drumuri intens circulate.

Aceste statii trebuie sa aiba minim urmatoarele constructii si instalatii:

-

o uzina termica pentru asigurarea cantitatii de apa calda la 75C;

a sursa cu debit corespunzator de apa potabila, la o presiune de 4-6 atmosfere;

o linie pentru gararea vagoanelor pe timpul tratarii sanitare, n lungime de cca. 16-20
de vagoane normale;

o linie de decovil, amplasata lnga linia de curatire pentru transportul subproduselor

rezultate din curatire;

teren betonat cu o nclinare pentru a da posibilitatea de scurgere a apelor reziduale n

canalul colector;

un decantor si o statie de clorinare pentru decantarea apelor uzate;

o rampa de acces n vagoane pe toata lungimea liniei de spalare;

o instalatie de dezinfectie mecanizata;

cel putin 4 platforme de balegar betonate;

un loc pentru depozitarea diverselor produse chimice rezultate din curatirea

vagoanelor;

crematoriu cu o capacitate de ardere de cel putin 500 kg materiale;

un grup social;

magazie pentru unelte si dezinfectante;

gard de mprejmuire a teritoriului si dezinfector la intrare.

Tratarea sanitara este obligatorie si se executa la vagoanele care au transportat animale,

produse si subproduse de origine animala; produse de origine vegetala, cnd la descarcare, se constata
ca vagonul nu ndeplineste conditiile de igiena sau cnd au fost transportate produse chimice toxice n
vrac.

Curatirea si dezinfectia vagoanelor consta n:

-

strngerea gunoiului sau balegarului (din vagon), ncarcarea acestuia n vagonete si

transportul la platforma, razuirea si maturarea vagonului;

spalarea vagoanelor izoterme se face cu peria si detergenti, iar restul vagoanelor, cu

jet de apa calda la 75C si presiune de 4-6 atmosfere;

dezinfectia, att n interior, ct si n exterior, inclusiv n cabina de frnare.

6.3.3. Igienizarea aeronavelor si vapoarelor

Aeronavele, dupa debarcarea persoanelor si descarcarea marfurilor sau animalelor, vor fi curatate
mecanic. Toate resturile (alimentare, de furaje, ambalaje etc.) vor fi strnse n containere speciale si vor
fi arse. Spalarea se face cu apa calda si detergenti. Dezinfectia se face cu diferite substante, n functie
de situatie.
Vapoarele vor fi curatate mecanic evacundu-se asternutul, balegarul, resturile de furaje,
alimente, ambalaje, substante chimice etc., n afara apelor teritoriale. Spalarea se face numai cu apa
potabila din turnurile navei, ncalzita la 50-70C si detergenti. Dezinfectia se face cu soda caustica 2%
sau clorura de var cu 3-5% clor activ.
6.4. Eficienta igienizarii ntreprinderilor de industrie alimentara, apreciata prin examen
microbiologic
Pentru a verifica eficienta igienizarii si a conditiilor de igiena n spatiile de productie, depozitare,
prelucrare, desfacere si consum a produselor alimentare de origine animala sau vegetala sunt necesare
examene microbiologice de laborator, care urmaresc evidentierea anumitor indicatori.
n continuare prezentam modul de evidentiere al indicatorilor microbiologici specifici ai aerului din
spatiile de productie si depozitare si al unor verigi a fluxului tehnologic.
6.4.1.Controlul aeromicroflorei din spatiile de lucru si depozitare
Pentru a avea o imagine generala a ncarcaturii microbiene a aerului din spatiile de productie si
depozitare se determina numarul total de germeni mezofili aerobi (NTGMA)/mm 3 de aer si numarul total
de drojdii si mucegaiuri/m3 de aer.
Pentru determinare se folosesc cutii Petri cu diametrul de 10cm, iar ca medii de cultura agar
nutritiv sau agar Frazier pentru NTGMA si agar cu cartof sau agar cu malt pentru drojdii si mucegaiuri.
Cte 2 cutii cu medii, att pentru bacterii ct si pentru drojdii si mucegaiuri, se expun, timp de 10 minute,
n spatiile de lucru la nivelul suprafetelor, iar n depozitele cu alimente pe planseu si la naltimea de 0,81,0 m. Cutiile Petri nsamntate, dupa trecerea pe capac a datelor de identificare, se incubeaza la
371C, timp de 48 de ore pentru NTGMA si la temperatura camerei (18-25C), 4-5 zile, n locuri ferite
de lumina, pentru drojdii si mucegaiuri.
Numarul de microorganisme se calculeaza, facnd media numarului de colonii de pe cele 2 cutii.
6.4.2. Controlul bacteriologic al suprafetelor de lucru, instrumentelor, utilajelor si
echipamentului de protectie
Controlul bacteriologic al acestora se executa nainte de nceperea lucrului sau dupa spalare si
dezinfectie. n mod obisnuit se determina NTGMA/cm2 si prezenta bacteriilor coliforme/10 cm2, n cazuri
speciale se determina prezenta salmonelelor si a stafilococilor coagulaza-pozitivi.

Pentru determinare se folosesc urmatoarele materiale:

-

eprubete de 160/16mm cu 10ml ser fiziologic si dopuri sterilizate;

tampoane de vata de forma cilindrica cu lungimea de 2-2,5cm si diametrul de 0,5-1cm

asezate ntr-o cutie Petri si sterilizate prin autoclavare sau eprubete de 160/16mm cu
tampon cu tija sterilizate prin autoclavare;

sabloane metalice de forma patrata cu latura de 10cm, sterilizate;

lampa de spirt, cutii Petri sterilizate, pipete gradate de 1,2 si 5ml sterilizate, o pensa
chirurgicala si o rigla de30 de cm;

medii de cultura: agar Frazier sau agar nutritiv, bulion-bila-lactoza-verde briliant

(BBLV) cte 8-10ml n eprubete cu tuburi de fermentatie; mediul cu selenit si/sau
Mller-Kauffmann cte 8-10ml n eprubete, cu mediu selectiv de izolare pentru
salmonele (Istrati-Meitert, Leifson, Wilson-Blair etc.), bulion hipersalin cu manita si
indicator; un mediu selectiv de izolare pentru stafilococi (Chapman sau Baird-Parker
etc.).

Recoltarea probei de pe suprafata de cercetat se poate face cu tamponul fara tija (luat n mod
aseptic cu o pensa) sau cu tija. n primul caz, tamponul cu proba se introduce imediat n eprubeta cu ser
fiziologic, iar n al doilea caz, n eprubeta din care a fost scos si care nu contine ser fiziologic. Dupa
delimitarea cu sablonul a suprafetei de 100cm2, cu tamponul (putin umectat n ser fiziologic, cnd proba
se ia de pe suprafete uscate) trecnd de 3 ori pe acelasi loc n directii diferite (a doua trecere
perpendiculara pe prima, iar a treia oblica pe primele doua) se face recoltarea. Tamponul se introduce
imediat n eprubeta cu ser fiziologic sau, n cazul controlului pentru salmonele sau stafilococi, n
eprubete cu mediul de mbogatire (selenit, Mller-Kauffmann, respectiv bulion hipersalin). n cazul
examenelor pentru salmonele si stafilococi, unde se urmareste prezenta si numarul acestor germeni,
recoltarea cu acelasi tampon se poate face de mai multe ori pe obiectivul controlat, fara a lua n
considerare suprafata.
De pe instrumente (cutite, fierastraie), de pe partile din utilaje cu suprafete neplane (melc), la
care suprafata nu se poate delimita cu sablonul, proba se recolteaza de pe ntreaga lor suprafata (ex.
cutite, ambele fete ale lamei) sau de pe o parte din acesta (ex. fierastraul, melcul) astfel nct sa se
poata calcula suprafata de pe care s-a facut recoltarea.
Ajunse la laborator, probele se introduc imediat n lucru.
Pentru stabilirea NTGMA si a bacteriilor coliforme, eprubetele cu ser fiziologic si cu tampoane
(cele cu tija se desprind aseptic eliminndu-se tija) se agita bine, dupa care, cte 1ml din lichidul din
eprubeta, se nsamnteaza n 2 cutii Petri si ntr-oeprubeta cu mediul BBLV si tub de fermentatie. Cnd
se suspicioneaza prezenta unei ncarcaturi bacteriene foarte mari se fac dilutii zecimale din care se nsamnteaza n acelasi mod cutiile si eprubetele cu BBLV.
n fiecare cutie nsamntata se toarna 14-16 ml agar Frazier sau agar nutritiv, se omogenizeaza
si se lasa sa se solidifice. Att cutiile ct si eprubetele se incubeaza la 371C, timp de 48 de ore. Se
citesc cutiile Petri si se calculeaza numarul de germeni. Dezvoltarea bacteriilor Gram negative cu
producere de gaze n eprubeta cu BBLV indica prezenta bacteriilor coliforme/10 cm2.
Pentru decelarea salmonelelor si a stafilococilor, eprubetele cu probe recoltate n medii de
mbogatire se incubeaza la 371C, timp de 24 de ore. n eprubetele cu tampoane uscate (fara medii) se
introduc cte 8-10ml din mediile de mbogatire si se incubeaza ca mai sus.
Dupa incubare, din fiecare eprubeta se striaza cte o ansa pe suprafata mediilor selective de
izolare corespunzatoare, turnate n cutii.

Cutiile Petri se incubeaza la 37lC, timp de 24 de ore, dupa care se controleaza, izolndu-se
coloniile cu aspect caracteristic pentru Salmonella, respectiv Stafilococcus. n continuare se executa
testele specifice pentru identificare.
6.4.3. Controlul bacteriologic al recipientelor (de sticla, metal sau material plastic)
Controlul bacteriologic al recipientelor se executa determinnd NTGMA/ml capacitate si a
bacteriilor coliforme/500ml capacitate. Pentru determinare se folosesc urmatoarele materiale:
-

eprubete de 160/16mm, baloane (sticla) de 100, 250, 500ml, cu dop, continnd

fiecare 10, 50, 100, respectiv200ml ser fiziologic sau apa de robinet, sterilizate;

cutii Petri cu diametrul de 10cm si pipete gradate de 1, 5, 10ml, sterilizate;

agar Frazier sau agar nutritiv, BBLV dublu concentrat, cte 5-6ml n eprubete cu tub
de fermentatie.

n recipientul de controlat se introduce aseptic lichidul de spalare sterilizat. Cantitatea de lichid de

spalare va fi egala cu1/100 din capacitatea recipientului de controlat (1ml lichid de spalare
reprezinta 100ml din capacitatea recipientului). Dupa acoperirea recipientului cu capacul propriu, sau cu
altele improvizate, dar sterilizate, se agita bine prin miscari n sensuri diferite nct lichidul de spalare sa
treaca prin acelasi loc de minimum 10 ori. Lichidul de spalare a recipientelor se recolteaza aseptic si se
introduce ct mai repede n lucru n laborator.
Pentru stabilirea NTGMA/ml capacitate se procedeaza asemanator ca la controlul bacteriologic al
suprafetelor.
Pentru decelarea bacteriilor coliforme/500ml capacitate, 5ml lichid de spalare se nsamnteaza
ntr-o eprubeta cu BBLV dublu concentrat, care se incubeaza la 371C, timp de 48 de ore.
Dupa citirea culturilor se calculeaza NTGMA/1 ml capacitate. Practic, numarul de colonii din
cele 2 cutii nsamntate cu lichidul de spalare nediluat, se mparte la 200 si se afla numarul de
bacterii/1ml capacitate recipient.
Dezvoltarea bacteriilor Gram negative, cu producere de gaz n eprubeta cu BBLV se considera
prezenta de bacterii coliforme/500ml capacitate.
6.4.4. Controlul bacteriologic al conductelor de la instalatiile de pasteurizare
Acest control se efectueaza dupa actiunea de igienizare a instalatiilor, nainte de nceperea
lucrului si consta n determinarea NTGMA/1ml lichid de spalare si a bacteriilor coliforme/5ml lichid de
spalare.
Pentru determinare se folosesc urmatoarele materiale:
-

recipiente de sticla de 10, 50 si 100ml cu ser fiziologic sau apa de robinet sterilizate;

dopuri de cauciuc cu diametre corespunzatoare celor ale conductelor de controlat,

sterilizate;

cutii Petri, pipete gradate si aceleasi medii de cultura ca la controlul recipientelor.

Dupa demontarea conductei, se masoara lungimea si diametrul interior, se calculeaza

capacitatea, se astupa la unul din capete cu un dop de cauciuc steril si se introduce lichidul de spalare
(pe la celalalt capat al conductei). Cantitate de lichid de spalare trebuie sa reprezinte 1/100 din

capacitatea conductei. Se agita bine prin miscari n sensuri diferite astfel nct lichidul de spalare sa
treaca prin acelasi loc de cel putin 10 ori; se scoate unul din dopuri si se recolteaza lichidul de spalare n
recipientul din care a provenit si se introduce ct mai repede n lucru n laborator.
Toate operatiile se executa n conditii aseptice.
Prelucrarea probelor si citirea rezultatelor se face ca n cazul controlului recipientelor. Pentru
NTGMA/ml, numarul coloniilor gasite pe cele 2 cutii Petri se mparte la 2 si nu la 200, deoarece rezultatele se exprima la 1ml lichid de spalare si nu la1ml capacitate.
6.4.5. Controlul microbiologic al unor materiale de ambalaje (folii de material plastic, hrtie
pergaminata)
Controlul microbiologic al unor materiale de ambalaj se refera la determinarea NTGMA/cm 2 si al
bacteriilor coliforme/18cm2.
Petru determinare se folosesc urmatoarele materiale:
-

cutii Petri cu diametrul de 10cm;

pipete gradate de 1 sau 2ml, foarfeca sau pense sterilizate;

agar Frazier sau agar nutritiv, BBLV n eprubete cu tub de fermentatie, agar cu cartof
sau agar cu malt.

Din proba de material de ambalaj de controlat, se taie n mod aseptic mai multe bucati de forma
patrata cu latura de 3cm si se pun ntr-o cutie Petri sterila.
Se pregateste o cutie Petri cu agar Frazier sau agar nutritiv si una cu agar cu cartof sau agar cu
malt, pH 3,5.
Pentru determinarea NTGMA/cm2 si a drojdiilor si mucegaiurilor/cm2, se ia cu pensa, din cutia
Petri o bucata de material cu latura de 3cm, care se aseaza cu una din fete pe suprafata agarului turnat
n placa. Apoi se ia o bucata, care se aseaza cu cealalta fata pe suprafata agarului din placa, ntr-o alta
zona. n acest mod sunt expuse controlului ambele fete ale foliei. Bucatile de folie se lasa n
contact 5 minute, dupa care se ndeparteaza. Alte doua bucati de folie (hrtie) se aseaza pe suprafata
agarului cu cartof (sau malt), dupa tehnica mentionata mai sus. Cutiile Petri pentru NTGMA se
incubeaza la 371C, timp de 48 de ore, iar cele pentru drojdii si mucegaiuri la temperatura camerei (1825C) si loc ntunecos, timp de 4-5 zile. Se controleaza cutiile si se citesc rezultatele, care se raporteaza
la 1 cm2. Numarul de colonii gasite se mparte la 18 (n control au intrat 18cm2, adica 2x32) si se obtine
NTGMA/cm2.
Pentru decelarea bacteriilor coliforme/18cm2, o bucata de folie (hrtie) cu latura de 3cm se taie
marunt, n mod aseptic, si se introduce ntr-o eprubeta cu BBLV si tub de fermentatie, care se incubeaza
la 371C, timp de 48 de ore. Dezvoltarea bacteriilor Gram negative cu producerea de gaze n eprubeta
cu BBLV se considera prezenta de bacterii coliforme/18 cm2suprafata de ambalaj controlata.
6.4.6. Controlul bacteriologic al minilor persoanelor care lucreaza si manipuleaza
produse alimentare
Acest control se executa nainte de nceperea lucrului si consta n determinarea bacteriilor
coliforme/ml lichid de spalare, a salmonelelor /5ml lichid de spalare si a stafilococilor coagulazapozitivi/4 ml lichid de spalare.
Pentru determinare se folosesc urmatoarele materiale:

tampoane de vata, cu sau fara tija;

eprubete cu cte 10ml ser fiziologic si pipete gradate de 5ml;

medii de cultura: BBLV n eprubete cu tub de fermentatie; mediu cu selenit, MllerKauffmann, cte 20ml n eprubete, medii selective de izolare pentru salmonele (IstratiMeitert, Leifson etc.) si pentru stafilococi (agar Chapmann, Baird-Parker etc.).

Recoltarea probelor se face, cu tamponul usor umectat n ser fiziologic, prin stergerea fetei
palmare si a spatiilor interdigitale de la o mna, frecndu-se cu tamponul de 3 ori pe acelasi loc. Se
spala apoi bine tamponul n serul fiziologic din eprubeta si se stoarce prin presarea lui pe peretii
acesteia. Cu acelasi tampon se executa n acelasi mod stergerea celeilalte mini. Tamponul se introduce
n eprubeta cu ser fiziologic si se prelucreaza n laborator.
Dupa destramarea tamponului de vata, prin agitarea eprubetei, se nsamnteaza cte 1ml ntr-o
eprubeta cu BBLV, 4ml ntr-o eprubeta cu bulion hipersalin si 5ml (restul lichidului plus tamponul) ntr-un
recipient cu 20ml selenit sau Mller-Kauffmann. Incubarea eprubetei cu BBLV se face la 371C, timp
de 48 de ore, iar a celorlalte doua eprubete la aceeasi temperatura nsa timp de 24 de ore. Dupa
aceasta, se deruleaza tehnica de izolare si identificare, stabilindu-se prezenta sau absenta bacteriilor
coliforme/ml, a salmonelelor/5ml si a stafilococilor/4ml lichid de spalare.