Hidrocarburi

Petrolul i gazele naturale sunt amestecuri de hidrocarburi care se gsesc ca zcminte n scoara
pmntului n diferite regiuni. Gazele naturale sunt alctuite aproape exclusiv din termeni inferiori (cu
numr mic de atomi de carboni) ai seriei hidrocarburilor saturate cu caten deschis (alcani).
Petrolul(ieiul) conine totdeauna reprezentani ai trei clase de hidrocarburi: saturate aciclice (alcani),
saturate ciclice (cicloalcani) i aromatice. Proporia acestora variaz de la un zcmnt la altul.
Hidrocarburile nesaturate, alchenele, i mai ales acetilenele, lipsesc din compoziia ieiului.Prin petrol
brut sau iei se neleg amestecuri de hidrocarburi n stare lichid. Din punct de vedere geologic,
zcmintele de petrol au cteva trsturi generale din care rareori lipsete vreo una. Astfel, petrolul se
gsete ntr-o ncreitur a scoarei, mbibat, sub presiune nalt, ntr-un strat de roc poroas,prins
ntre dou straturi de roc impermeabil. n partea superioar a stratului deroc poroas se gsete
zona n care se acumuleaz produsele gazoase iar npartea inferioar se gsete o poriune mbibat cu
ap srat. Prezena acestora din urm constituie unul din argumentele teoriei formrii petrolului prin
fermentaia, n absena aerului, a resturilor de veuitoare (mai ales microscopice)care s-au depus pe
fundul mrilor n epoci geologice. n acelai sens pledeaz i analiza chimic a petrolului, care a pus n
eviden rmie ale moleculelor caracteristice arsenalului chimic al celulei vii.Condiia principal
pentru ca descompunerea acestor resturi de vieuitoare s ia calea mbogirii n carbon o constituie
absena oxigenului; n caz contrar ar avea loc fermentaia aerob, cu degajarea produselor obinuite ale
metabolismului microorganismelor, bioxidul de carbon i apa. Condiia lipsei de oxigen se ndeplinete
cel mai bine n sedimentele foarte puin rscolite depuse pe fundul mrilor fr flux i reflux. Primele
etape ale descompunerii fermentative se petresc chiar pe locul de origine i duc la o scdere a
coninutului n oxigen, azot i sulf a sedimentelor organice. Etapele decisive au avut loc ns dup ce
micrile scoarei au antrenat depozitul de materii organice n straturi mai profunde. Aici procesul de
transformare n hirdrocarburi s-a desfurat la presiuni i temperaturi nalte i a beneficiat de aciunea
catalitic arocilor cu care substanele organice veneau n contact.

Compoziia petrolului.

Petrolul este un amestec de hidrocarburi care mai conine i ali diferii compui, n proporii mici ca de
exemplu: compui cu oxigen, compui cu azot, compui cu sulf i diferite substane minerale .Nefiind o
substan unitar, petrolul brut nu are punct de fierbere constant. Variaia n limite destul de largi a
proprietilor petrolului: culoarea,densitatea, vscozitatea, este o urmare a varietii compoziiei
chimice a componentelor, cum i a proporilor n care se gsesc.

Hidrocarburile

existente n petrol fac parte din urmtoarele clase: alcani,cicloalcani i hidrocarburi aromatice. Petrolul
nu conine hidrocarburi aciclice nesaturate (acestea apar ns n unele produse de cracare).
a) Alcanii ntr n proporia cea mai mare n petrol. Ei se gsesc mai ales n fraciunile uoare. Astfel,
gazele de sond sunt alctuite aproape numai din alcani inferiori care se gsesc amestecai n zcmnt
(adeseori ei erup din pmnt formnd gaze naturale). n fraciunile cu puncte de fierbere mai nalte
(fraciuni medii) proporia de alcani scade. nsparafina care este o fraciune obinuit prin distilarea
pcurii este format din alcani cu numr mare de atomi de carboni (chiar peste100).

b) Cicloalcanii (naftenele) se gsesc de asemenea n proporie mare. n petroluri exist numai naftene cu
cicluri de C5 i C6 , n fraciunile inferioare se gsesc derivai ai ciclopentanului i ciclohexanului cu una
sau mai multe catene alchilice cu lungimi variate. n fraciunile superioare sunt prezentate naftene
policiclice cu 2-6 cicluri, n a cror molecule se gsesc i catene alchilice.c)

Hidrocarburile aromatice se gsesc n proporie mai redus dect celelalte hidrocarburi. Totui,
proporia lor n petrol variaz n limite foarte largi. Astfel, n fraciunile uoare se gsesc n proporii de
10-25% hidrocarburi aromatice monociclice; n fraciunile superioare care fierb peste 200oC, crete
coninutul n compui cu mai multe nuclee aromatice. Cu ct coninutul n hidrocarburi aromatice din
fraciunilegrele este mai mare, cu att petrolul respectin conine mai mult asfalt.

Clasificarea petrolurilor.

Pe baza compoziiei chimice respectiv a predominrii unor categorii de hidrocarburi, petrolurile au fost
clasificate n mai multe tipuri:

1.petrol parafinos, caracterizat prin procentul mai ridicat n alcani(pn la 78%) aa cum sunt n general
petrolurile americane.

2.petrol asfaltos, caracterizat prin procentul mai mare de hidrocarburi aromatice (n fraciunile uoare)
ct i de substane asfaltoase aa cum sunt petolurile din Caucaz (Rusia).

3.petrol de tip intermediar, caracterizat prin procentul mare fie de cicloalcani fie de alcani i
hidrocarburi aromatice.Aceast clasificare nu este ns rigid ci numai de orientare; exist i clasificri
dup alte criterii.

Efecte nocive ale hidrocarburilor asupra corpului uman:

Impactul emisiilor automobilelor asupra sntii

Automobilul clasic, cu motor cu ardere intern, este i o surs de poluare chimic i sonor ce
duneaz omului i mediului nconjurtor. Poluarea chimic se datoreaz substanelor i compuilor
chimici care se regsesc n gazele de evacuare ale automobilelor.

Marile aglomerri urbane au dezavantajul traficului rutier intens, ce are ca efect concentraii mari de
emisii poluante. Agenia Spaial European cu ajutorului satelitului Envisat a reuit s cartografieze
emisiile de dioxid de azot (NO2) la nivelul Europei.
 Se observ cu uurin c rile cu densitate mare de populaie (nordul Italiei, Belgia, Olanda) precum
i marile metropole (Paris, Londra), datorit parcului auto i a traficului intens, sufer de o concentraie
ridicat de emisii poluante.

Tipurile de emisii poluante

n funcie de tipul motorului ce echipeaz un automobil, benzin sau diesel, gazele de evacuare
conin substane chimice n proporii diferite. Tipul substanelor poluante din gazele de evacuare i sursa
principal n funcie de tipul motorului sunt sintetizate n tabelul urmtor:

De reinut c substanele nocive prezente n atmosfer se ncadreaz n dou grupe, n funcie de

natura provenienei lor. Astfel avem substanele primare, n stare gazoas sau solid, ce se regsesc
direct n gazele de evacuare ale unui automobil (HC, CO, NOx i PM) i substane secundare care sunt
reprezentate de smogul fotochimic i smogul umed. Denumirea de smog vine din limba englez prin
combinarea cuvintelor smoke (fum) + fog (cea).

Efectele emisiilor poluante asupra organismului uman

Hidrocarburile(HC)

Sunt substane poluante prezente n emisiile automobilelor caracterizate de toxicitate variabil n

funcie de compoziia chimic. Principalele hidrocarburi din gazele de evacuare ale automobilelor sunt
benzenul, toluenul i xilenii.

Benzenul(C6H6)

Este un compus organic incolor, inflamabil i volatil. Asupra omului are efect hematoxic, afecteaz
sistemul nervos. Inhalarea de doze mici, pe moment, cauzeaz ameeli i dureri de cap. Inhalat n doze
puternice poate cauza chiar moartea. Expunerea corpului uman la aciunea benzenului, pentru o lung
perioad de timp, poate provoca cancer (leucemie).

Toluen(C7H8)

Hidrocarbur aromatic, inflamabil i incolor. Prin inhalare are efecte nocive asupra organismului
uman, mai ales asupra sistemului nervos. Prin comparaie cu benzenul are toxicitatea mai sczut, nu
este cancerigen, dar are efecte halucinogene.

Hidrocarburi Aromatice Policiclice (HAP)

Substane deosebit de periculoase cu efect cancerigen i mutanogen n cazul expunerilor pe termen lung.
HAP sunt un grup de peste 100 de substane chimice produse datorit arderii incomplete al amestecului
aer-combustibil. Expunerea organismului uman la cantiti semnificative ale acestor compui chimici
provoac iritarea ochilor, stri de grea i ameeal. Expunerea pe termen lung, pe lng efectul
cancerigen, poate provoca afeciuni ale pielii, ficatului, rinichilor precum i cataract.
Monoxidul de carbon (CO)

Este o substan chimic n stare gazoas, incolor i inodor, care se formeaz datorit arderii
incomplete a substanelor bogate n carbon (combustibili). Fiind gaz asfixiant are efect toxic asupra
organismului. Efectul toxic asfixiant al monoxidului de carbon este datorat combinrii acestuia cu
hemoglobina. Hemoglobina este o substan ce intr n compoziia sngelui, de culoare roiatic. Rolul
acesteia este fixarea oxigenului (prin formarea oxihemoglobinei) i a bioxidului de carbon (prin formarea
carbohemoglobinei) n scopul transportului oxigenului (O2) la esuturi i a bioxidului de carbon (CO2) de
la esuturi la organele respiratorii. Ptrunderea monoxidului de carbon n plmni conduce la
combinarea acestuia cu hemoglobina i la formarea carboxihemoglobinei, ceea ce mpiedic transportul
oxigenului ntre esuturi i organele respiratorii. Simptomele intoxicrii cu monoxid de carbon sunt
durerile de cap, oboseala, ameelile, tulburrile de vedere, vom, leinul, com i chiar moartea.

Oxizii de azot (NOx)

Se noteaz convenional cu NOx i se refer n principal la monoxidul de azot i bioxidul de azot.

Monoxidul de azot (NO)

Este un gaz incolor, toxic, cu aciune iritant asupra mucoasei respiratorii. Expunerea pe termen lung are
efect cancerigen asupra organismului uman. Efectul toxic se datoreaz formrii methemoglobina
(produs similar cu carbohemoglobina), prin combinaie cu hemoglobina, ceea ce mpiedic schimbul de
oxigen dintre esuturi i organele respiratorii.

Bioxidul de azot (NO2)

Gaz de culoare brun-rocat, toxic, cu miros neptor. Are efect nociv asupra cilor respiratorii,
provoac iritaii. Prin combinaie cu apa formeaz acidul azotic (ploaie acid) care are efect devastator
asupra mediului nconjurtor.

Particulele (PM)

Foto: Particul din gazele de eapaent ale automobilelor

Sunt alctuite din molecule de carbon care se combin cu ali compui chimici (hidrocarburi, sulfii,
azotai, metale) i n funcie de mrime formeaz fumul negru sau funinginea. Efectele particulelor
asupra organismului uman sunt nocive, acestea provocnd alergii, iritaia ochilor precum i inflamarea
cilor respiratorii. Inhalarea pe termen lung a particulelor are efect cancerigen. Normele de poluare n
vigoare (Euro 5) limiteaz doar cantitatea total de particule emise. Viitoarele norme de poluare (Euro 6)
vizeaz, pe lng cantitatea total de particule, limitarea particulelor de dimensiuni mici (0,1 m)
deoarece aceste au un efect toxic mai pronunat.

Smogul fotochimic
 Este o cea cu aspect de fum caracteristic oraelor cu trafic intens i condiii de formare propice.
Condiiile care stau la baza formrii smogului fotochimic sunt: umiditate redus, temperatur mai mare
de 20C i lumin solar. Pentru formarea smogului fotochimic sunt necesare 13 reacii chimice
nlnuite iniiate de monoxidul i bioxidul de azot apoi de ozon (O3) i hidrocarburi. Efectele smogului
fotochimic asupra corpului uman sunt nocive datorit faptului c provoac iritaia cilor respiratorii i a
ochilor.

Smogul umed

Spre deosebire de smogul fotochimic smogul umed se formeaz n atmosfera cu umiditate ridicat, la
temperaturi relativ mici (4 C). Se formeaz datorit reaciilor chimice dintre particule, oxizi de carbon i
oxizi de sulf. Are aciune sufocant asupra organismului uman. Datorit efectului toxic i iritant al
emisiilor poluante nu se recomand pornirea motoarelor termice n spaii nchise. Expunerea, chiar i
pentru o scurt perioad de timp, la doze mari ale acestor substane poate avea efecte letale!

Utilizarile hidrocarburilor in industria chimica:

Cele mai importante utilizari ale alcanilor sunt: combustibili (metanul, propanul,butanol,etc.),
carburanti(benzina,motorina,kerosenul),solvent(n-hexanul etc.),materie prima in industria
chimicapentru obtinerea maselor plastic, a cauciucului sintetic, a sa punurilor, a detergentilor etc.

Ciclopentanul este utilizat ca agent frigorific, iar ciclopropanul ca anestezic.

Alchenele sunt materii prime importante in sinteza organica . Din alchene se pot obtine: alcooli, compusi
halogenati, cauciuc, mase plastice, detergent, emulgatori, solvent etc.

Butadiena si izoprenul sunt materii prime importante in idustra cauciucului sintetic.

Polimetacrilatul de metil este o substanta solida,cu punct de inmuiere 70-95o C, solubila in unii solvent
organici (acetone, dicloroetan, esteri).Este o substanta incolora si transparenta, cu o buna rezistenta
mecanica si chimica.

Se numeste commercial plexiglas sau stiplex. Se foloseste la obtinerea pabrizelor, industria

automobilelor fiid o mare consumatoare de polimetacrilat de metil, la obtinerea geamurilor si a placilor
in industria constructiilor, ca rasini acrilice la obtinerea unor lacuri etc.

Arenele sunt materii prime importante pentru multe sinteze: medicamente, coloranti, explozivi,
detergent, insecticide, mase plastic, si cauciucuri, fire si fibre sintetice, rasini sintetice etc.

Alchibenzenii sunt utilizati ca solvent.

Compusii Halogenati
Compusii halogenati sunt intermediari importanti in multe sinteze organice.Ei participa la multe reactii
din care se obtin compusi cu diferite
functiuni:alcooli,aldehide,cetone,acizi,eteri ,nitrili,amine,esteri,alchene,alchine,alchilbenzeni.

Unii compusii halogenati se utilizeaza ca : agenti frigorifici,solventi,monomeri,insecticide,etc.

In ultimul timp s-a constatat ca freonul este una din substaantele care distrug stratul de ozozn din
atmosfera si de aceea s-a limitat fabricarea si utilizarea acestui compus.

Alcoolul metilic serveste ca materie prima pentru obinerea aldehidei formice,a esterilor metilici,a unor
intermediari in industria colorantilor,ca dizolvant pentru grasimi,lacuri si vopsele.

Etanolul obtinut prin fermentatia alcoolica este utilizat la prepararea bauturilor alcolice si a spirtului
medicinal.Alcoolul etilic se mai utilizeaza ca solvent pentru lacuri si vopsele,coloranti,medicamente,in
parfumerie,in diferite sinteze(esteri,eteri),combustibil.

Etanolul obtinut prin fermentatia alcoolica este utilizat la prepararea bauturilor alcolice si a spirtului
medicinal.Alcoolul etilic se mai utilizeaza ca solvent pentru lacuri si vopsele,coloranti,medicamente,in
parfumerie,in diferite sinteze(esteri,eteri),combustibil.

Glicerina apre ca produs secundar la obtinerea sapunului.Indusrial se obtine din propena.Glicerina se

utlizeaza in cosmetic,in farmacie,;a obtinerea sapunurilo special,a explozivilor,a lichidelor antigel,a unor
rasini sintetice.

Fenolii sunt materii prime importante in sinteza organic.Fenolul este utilizat la obtinerea unor
medicamente, a unor coloranti,a novolacului ,a bachelitei,a unor fibre sintetice,a unor ierbicide,a unor
solutii antiseptice.Creolina este o solutie cu actiune dezifectanta obtinuta prin dizolvarea crezolilor in
solutie de sapun.Naftolii sunt utilizati la obtinerea colorantilor,hidrochinona este folosita ca revelator in
tehnica fotografica,iar pirogalolul la dozarea oxigenului din gaze.

Aminele sunt intermediary important in multe sinteze organice(medicamente,acceleratori de

vulcanizare,coloranti etc.).

Nitroderivatii

Nitroderivatii aromatic sunt utilizati in industria colorantilor.Trotilul sau 2,4,6 trinitrotoluenul este
utilizat ca exploziv in scopuri militare (proiectile,bombe) si in scopuri pasnice (exploziv pentru mine).

Metanalul are numeroase utilizari ca dezifectant fie in stare de gaz ,fie in stare de solutie apoasa de
concentatratie de 40% numita formol,la conservarea preparatelor anatomice,la fabricarea oglinzilor,in
industria pielariei,la obtinerea bachelitei si a novolacului etc.
Etanulul se obtine la obtinerea acidului acetic si la fabricarea alcoolului n-butilic utilizat ca solvent.

Benzaldehida se utilizeaza la sinteza unor coloranti si a altor compusi organici.

Acetona se utilizeaza ca solvent in industria lacurilor,pentru extragerea grasimilor,;a dizolvarea

acetilenei in taburi de otel,ca solvent pentrul acetatul de celuloza si pentru nitroceluza,ca materie prima
pentru obtinerea cloroformului si a metacrilatului de metil.

Solutia diluata de acid acetic(3-5%)obtinuta prin fermentatia acetic a alcoolului etilic din vin,numita otet
este folosita in alimentative.

In industrie,acidul acetic se utilizeaza la obtinerea:aspirinei,a matasii acetat, la obtinerea esterilor a

materialelor plastic si adezivilor(acetat de vinil),a unor coloranti.Acetatii de aluminiu,crom si fier sunt
folositi ca mordant(fixative de culoare) in vopsitorie.Esterii acidului acetic sunt utilizati ca solvent.

Acidul benzoic,obtinut industrial prin oxidarea toluenului cu aer la temperature ridicate,este utilizat in
medicina ca expectorant si antiseptic,;a conservarea alimentelor,la fabricarea unor coloranti.

Acidul formic se utilizeaza in tabacarie pentru decalcifierea pielor,la obtinerea unor esteri.

Acidul ftalic se foloseste in industria colorantilor,la obtinerea plastifiantilor si a rasinilor pentru lacuri.

Acidul tereftalic se utilizeaza la obtinerea polietilenereftalatului din care se obtin fibre sintetice si
ambalaje.

Acidul oxalic se utilizeaza in chimia analititca la dozarea calciului.

Acidul adipic se foloseste la obtinerea fibrelor poliamidice.

Esterii acizilor monocarboxilici inferiori,cum sunt acetatul de etil,acetatul de n-butil,se utilizeaza ca

dizolvanti in special pentru lacuri de nitroceluloza.

Unii esteri sunt utilizati ca arome si esente de fructe :formitatul de etil(esenta de rom);butiratul de
etil(miros de piersici si caise),butiratul de amil(miros de anas),acetatul de izoamil(miros de banana).

Unii esteri sunt utilizati in parfumerie,de exemplu acetatul si propionatul de benzil(miros de iasomie).

Esterii acizilor dicarboxilicisuperiori sunt alcooli superiori sunt utilizati ca plastifianti pentru policlorura
de vinil si alte mase plastic.

Unii poliesteri sunt utilizati la obtinerea firelor si fibrelor sintetice si a rasinilor sintetice.

Cloruri acide ,amide si anhidre acide

Ureea este diamida acidului carbonic.Se obtine industrial din ammoniac si dioxid de carbon.

Ureea este o substanta cristalina de culoare alba,solubila in apa si greu solubila in alcool.Se gaseste in
organismul animal ca rezultat al transformarilor suferite de protein si se elimina prin urina
Se utilizeaza ca ingrasamant in agricultura,la obtinerea unor produsi de condensare cu aldehidele etc.

Poliamidele sunt utilizate la obtinerea fibrelor sintetice.

Nitrilii sunt intermediari in sintezele organice.

Poluarea solului, apelor, aerului cu hidrocarburi:

Hidrocarburile care apar n diferite medii de viat (atmosfer, hidrosfer, sol) pot fi de dou
proveniente: diferite activitti umane (arderi de combustibili fosili, a lemnului, manipulrea si

prelucrarea petrolului etc.) pe de o parte si procese naturale (descompuneri anaerobe de substant

organic, emanatii de gaze naturale, iesiri de petrol etc.) pe de alt parte.

Toxicitatea petrolului si a produselor petroliere este adesea subestimat. Cercetrile din ultimul deceniu
arat c, exceptnd unele produse cu nalt grad de puritate, toate fractiile titeiului

sunt toxice. Blumer deosebeste dou categorii de efecte toxice: toxicitatea imediat si toxicitatea de
lung durat.

Toxicitatea cu efect imediat este cauzat de 3 fractii:

- prima o constituie hidrocarburile saturate, sunt solubile n ap si la concentratii mici produc anestezie,
iar la concentratii mai mari, moartea animalelor, mai ales a formelor tinere;

- o alt fractie o constituie hidrocarburile aromatice si ele solubile n ap si sunt cele mai toxice:
benzenul, toluenul, xylenul, naftalenul, fenantrenul ,etc.

- a treia fractie format din hidrocarburile olefinice apare n produsele de rafinare si au toxicitate
intermediar ntre primele dou.

De asemenea, s-a constatat c o serie de compusi printre care 3,4 benzopiren- izolati din titeiul din
diferite zone, n concentratii de 450-1800 mg/ton titei brut, sunt cancerigeni.

Efectele toxice pe termen lung sunt mai complexe si greu de estimat. Adesea efectele pot fi indirecte,
prin transmiterea produselor petrolifere toxice sau cancerigene n lungul lanturilor trofice, dat fiind
persistenta mare a acestor produse.

n urma deversrilor de petrol n sol se modific urmtoarele proprietti chimice:

- creste cantitatea de carbon oraganic (75% din carbonul continut n petrol este oxidabil);

- scade pH-ul datorit cresterii cantittii de carbon organic si de acizi oranici;

- creste continutul de Fe si Mg interschimbabil,

- creste disponibilitatea fosforului.

Deversare de petrol n Mexic

Deversarea de titei brut n sol are drept rezultat o crestere numeric a populatiilor de bacterii, cu o
reducere concomitent a diversittii lor, respectiv cu predominanta speciilor care degradeaz
hidrocarburile la compusi mai simpli, determinnd disparitia lor treptat.

n urma cercetrilor privind identificarea si caracterizarea bacteriilor si fungilor ce prolifereaz

n solurile poluate cu petrol si ap srat s-au identificaprincipalele bacterii ce contribuie la degradarea

petrolului (Pseudomonas, Flavobacterium, Corynebacterium etc), bacterii care se ntlnesc si n
zacmintele de titei.

De asemenea, s-au stabilit unele conditii n care aceste bacterii prolifereaz sau dispar si modul cum pot
fi stimulate. S-au efectuat si studii asupra plantelor pionier ce se instaleaz pe terenurile poluate si
asupra speciilor cultivate ce pot fi folosite n cursul ameliorrii.

S-a efectuat un studiu amplu de caracterizare a distributiei cantitative si calitative a bacteriilor

heterotrofe si fungilor filamentosi n solurile afectate de poluare.

Un alt tip de smog, cel fotochimic, a nceput s reduc calitatea aerului deasupra oraelor mari cum ar fi
Los Angeles n anii '30. Acest smog este cauzat de combustia n motoarele autovehiculelor i ale
avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot i elibereaz hidrocarburi din combustibilii
"neari". Razele solare fac ca oxizii de azot i hidrocarburile s se combine i s transforme oxigenul n
ozon, un agent chimic care atac cauciucul, rnete plantele i irit plmnii. Hidrocarburile sunt oxidate
n substane care se condenseaz i formeaz o cea vizibil i ptrunztoare.