Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IMPLEMENTAREA STANDARDELOR
DE CALITATE PRIVIND
DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE
VIATA INDEPENDENTA
Autori:
Prof.Dr.Sociolog Sorin Mitulescu
Psih. Dan Parvu
As.social Daniel Chirila
Psih. Ovidiu Ionescu, consultant World Learning.
1
Ghid metodologic pentru servicii de dezvoltare a deprinderilor de via independent
Cuprins
1. Introducere
3.Planificarea activitii
a. Programul individualizat de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta
potrivite cu varsta, personalitatea si aspiratiile fiecarui copil.
b. Planul individual de formare ( element al P.I.S i al P.I.P. ).Durata formrii n
funcie de nivelul evaluat de dezvoltare a unor deprinderi.
c. Metodologia planificrii: obiective educative de dezvoltare a deprinderilor de
viata independenta specifice, realiste, masurabile; indicatori ( SMART ), activiti.
d. Planificare flexibil:evaluarea pe parcurs ( intermediar )
e. Participarea activa a copiilor, familiei, partenerilor sociali pentru implementarea
cu succes a activitatilor de DVI
5. Supervizarea
a. Definitia supervizarii si caracteristici ale supervizarii echipei profesionale;
b. Metode de supervizare (individuala si de echipa);
c. Metode de cercetare studiul de caz in analizarea eficientei programelor de
deprinderi de viata si in managementul de caz.;
2
d. Cum se poate asigura o monitorizare si un control al activitatii de dezvoltare a
deprinderilor de viata independenta in cadrul serviciilor alternative ale SPSPC/OPA?;
e. O mostra de strategie intersectoriala de dezvoltare a deprinderilor si integrare
profesionala. (poate fi adaptata cea spaniola). (sau un model de integrare sociala si
profesionala); D.P.
8. Lista de termeni
10. ANEXE
3
Cap 1. Introducere
________________________________________________
1
STANDARDE MINIME OBLIGATORII PRIVIND SERVICIUL PENTRU DEZVOLTAREA
DEPRINDERILOR DE VIATA INDEPENDENTA , Monitorul Oficial nr. din 2004
2
Sean Covey , Cele 7 deprinderi ale adolescenilor eficieni , ed. Simon & Schuster, 1998
4
Categorii de deprinderi
5
( primind prea multe lucruri dea gata sau fiind constrni s adopte soluiile prestabilite,
iar n alte cazuri nefiind suficient de motivai s caute singuri rezolvarea).
Situaii de acest fel nu sunt specifice doar copiilor crescui n instituii. i copiii din
familii naturale sau ncredinai unor asisteni maternali pot acuza deficiene n privina
deprinderilor de via independent.Si ei pot avea nevoie s dezvolte anumite
deprinderi, se pot confrunta cu deficiene de socializare, de adaptare la viaa social i la
cultura comunitii din care fac parte.
CASETA-Serge Moscovici citat in cartea Psihologia relatiilor cu ceilalti Polirom 1998
Competente sociale
Multiple elemente ale personalitatii, precum si experienta personala, suportul
colectiv precum si prezenta sau absenta unor deficiente sau incapcitati determina asa
numiteleCompetente sociale. Prin acestea intelegem pattern-uri ale comportamentului
social care dau indivizi competenti din punct de vedere social, cu alte cuvinte capabili sa
produca efectele dorite asupra celorlalti indivizi. Acestea sunt cultivate din motive strict
personale ca de ex: dorinta de a fi popular, de a se face placut celorlalti sau datorita
raportarii la ceilalti , mimetismului, identificarii cum ar fi dorinta de a invata,
competente profesionale, competente de viata in general (Serge Moscovici-Polirom
1998). In general, se considera ca prezenta acestor competente pot influenta radical
viata sociala si chiar sanatatea mentala. Ca urmare a acestor concluzii s-au dezvoltat
diverse programe de antrenare a competentelor sociale chiar si la bolnavi psihic sau
chiar pentru anumiti indivizi provenind din diverse medii profesionale. Ideile progresiste
propuse de aceste tipuri de programe pun in discutie chiar competente ce tin de viata
intima, ex: competente si aptitudini sexuale sau munca in anumite conditii, munca in
strainatate, participarea la formari de pregatire pentru interviuri profesionale,etc.
Competentele sociale constituie in egala masura un model de comportament social care
utilizeaza analogia intre performanta sociala si competentele motrice, de ex: sofatul.
Necesitatea antrenarii competentelor sociale
Pentru dezvoltarea competentelor sociale sunt propuse mai multe tehnici: jocul
de rol, grile de indicatori efectivi ai performantei, evaluarile prin comparatie intre
indivizi. Cati indivizi au nevoie de antrenare, se intreaba Moscovici, presupunand ca
acest tip de formare ar fi eficace? Se poate spune ca toti indivizii si-ar putea ameliora
competentele sociale insa cu siguranta se poate afirma ca exista diferente intre indivizi in
ceea ce priveste prezenta acestor competente.
Dupa autor indivizii cei mai lipsiti de competente sunt:
- copiii respinsi, in general, datorita agresivitatii sau turbulentelor ori cei lipsiti de
prieteni sau izolati;
- adolescenti si tineri singuri, timizi, non-conformisti sau cu probleme sexuale.
Aproximativ 40% dintre studenti se declara timizi, 55% dintre ei sunt adeseori singuri;
adulti care nu au prieteni sau cei care au probleme conjugale (un al treilea divort sau
probleme cu copiii;
- persoanele varstnice singure, care intampina dificultati in a pastra legatura cu familia
sau care au un caracter dificil.
In contextul deprinderilor de viata, competentele sociale acopera o arie larga de
elemente caracteristice comunicarii sociale. Conditiile de crestere, algoritmul superficial
6
educativ al CP-urilor si mai ales probabilitatea redusa ca in aceste servicii copilul sa
poata experimenta roluri si competente ii face subiectii principali ai unui program de
antrenare. In general, majoritatea profesiilor, conditiilor de invatare, conditiilor de trai
colectiv presupun contacte cu celalalt. In ceea ce priveste activitatea profesionala,
meseriile in general solicita competente specifice. Stim insa, ca in ceea ce priveste
performanta profesionala a tinerilor din CP este redusa precum capacitatea de a se
stabiliza la un loc de munca. Adesea se constata un comportament demisiv pe fondul
imposibilitatii de a se concentra pe o sarcina specifica, sensibilitatii sociale
interpersonale care ii face vulnerabili in fata autoritatii pe care nu o recunosc sau ale
carei exigente le considera discriminari (ex: am plecat pentru ca mi-a spus sa nu mai
stau, cred ca are ceva cu mine ca sunt din casa de copii).
Ca sa descriem conceptul in aplicarea lui la diferite categorii putem adauga ca si
bolnavii mintal sau persoane cu o anumita tulburare psihica au deseori carente la
nivelul competentelor sociale. Multi dintre adultii neadaptati social cu tulburari
nevrotice prezinta carente in functie de diferitele comportamente ale competentei sociale
(in cazul nostru competenta este la un nivel superior fata de deprindere sau poate fi
numita deprindere complexa) care pot fi: gratificatie, asertivitate, comunicare non-
verbala deficienta, mijloace de conversatie reduse, etc.
7
angajament si atentie acordate celorlalti le sunt total straine
Prezentarea de sine = imaginea de sine este ansamblul ideilor pe care un individ
le are despre sine, despre rolul sau, despre meserie, trasaturi de caracter si corpul sau./
Respectul fata de sine este limita pana la care un individ are o parere buna despre el
insusi/ Prezentarea de sine este comportamentul care vizeaza influentarea manierei in
care suntem vazuti de ceilalti. (in prezentarea de sine , spre exemplu, jena face parte din
anxietatea sociala rezultand in parte dintr-o atentie excesiva fata de sine si din teama de
a nu fi dezaprobat de ceilalti)
Modelul competentelor sociale dupa modelul competentei motorii (ex: mersul pe
bicicleta, sofatul)
Reactii
motrice
8
repetri, deprinderile se automatizeaz. La vrsta lor, aceti copii/adolescenti- tinerii pot
nc s i mreasc eficiena aciunilor, s devin mai ncreztori n propriile fore, s i
mbunteasc raporturile cu cei din jurul lor, sa dobandeasca un control mai bun asupra
propriei lor viei.
Niveluri de nvare
9
progresele sale. ncredere n propriile lor fore.
Sursa :
10
Principii de lucru pentru SDVI
11
Coordonarea serviciilor si resurselor se realizeaz la nivel local, cat mai aproape
de clienii, copiii, adolescenii si familia care are nevoie de sprijin si asistenta..
(Principiul proximitii / subsidiaritate)
Se pune ntrebarea : au aceti copii alt structur mental? Alt gndire? Mai
degrab este vorba de cultura speciala ( instituional ) n care ei s-au maturizat i n care
triesc pn la revocarea msurii de protecie. Comportamentele lor sunt patternuri
nsuite prin socializarea instituional, dar care devin modaliti dezadaptative n condiii
de via n mediu deschis.
3
M.Dumitrana, Copilul instituionalizat, EDP Bucuresti, 1998
12
Comportamentul lor se explic prin aceea c le lipsesc anumite experiene foarte
timpurii. Si astfel, deprinderile lor de via ajung s fie diferite de ale celorlali oameni.
Nu se poate spune c nu au deprinderi, ci numai c au deprinderi ce nu satisfac
cerinele vieii independente. Deprinderile lor sunt pentru o altfel de via dect cea care
i asteapt n mod normal, n viitor, n societate. Nici nu este cazul s comentm dac sunt
deprinderi bune sau rele. Important este, c cele mai multe sunt deprinderi care n viaa
independent nu folosesc sau pot fi duntoare.
Adolesceni de 16-17 ani au fost pui n ncurcatur atunci cnd a trebuit s-i
cumpere dintr-un magazin alimente pentru 2-3 zile pentru c nu puteau aprecia ct
consum. Erau nclinai s cumpere cu precdere conserve sau dulciuri i se orientau
greu dup alimentele pe care le cutau.
13
Deprinderi pentru integrare profesional
Anumite practici n relaiile copiilor care triesc n instituii le pot crea acestora o
situaie de stigmatizare n afara instituiei. Muli se pot simi etichetai fa de colegii lor
din coal i din cartier. Atunci, ei evit s-i asume propria identitate . Imaginea de sine
este puternic afectat i consecina este marea lor suspiciune n legtur cu prerea
celorlali despre ei.
Chiar atunci cnd dispun de anumite cunotinte mai multe la anumite capitole,
mai puine la altele,ceea ce le lipsete cel mai tare tinerilor din instituii este ncrederea n
forele proprii, dorinta de a da piept cu viaa din afara centrelor.
Deprinderile dobndite n instituii prezint uneori i unele atuuri de adaptare
( puncte tari):
14
Uneori se constat o competen social mult mai dezvoltat a copiilor crescui n
condiii instituionale de colectivitate dect la cei crescui n mediul familial, ntr-o
constelaie restrns de relaii.
Deprinderile sunt specifice anumitor grupe de vrst; la vrste mai mici ateptm
deprinderi simple, concrete, la vrste mai mari ateptm deprinderi complexe, cu grad
mai ridicat de abstracie. Totui, adolescenii nu nva deprinderile n ordine
cronologic.Este posibil ca tineri cu vrst mai mare s fi omis o deprindere pe care
semeni ai lor au nvat-o la o vrst mai mic. Acest fapt este cu att mai posibil cu ct
unii tineri au avut experiena mai multor plasamente i ntreruperi succesive n educaie.
Grupa de vrst 8 14 ani evideniaz nevoia de stimulare suplimentar a
dezvoltrii personalitii lor .Contactul cu mediul deschis este foarte limitat i nu sunt
obinuii s dezvolte strategii adaptative.Stimularea participrii se face adesea prin
oferitrrea unor mici cadouri dulciuri, fructe etc. Pentru facilitarea exprimri ieste
eficient utilizarea suportului grafic.Copiii se simt adesea n competiie unii cu alii.
Confruntarea , reuita sunt foarte importante, iar dorina de a fi tratai cu mai mult
atenie dect restul colegilor este foarte pronunat.Pe alocuri atitudinea poate fi presrat
cu comportamente cu tem agresiv la adresa celorlali, pornind de la nevoia de afeciune
pe care o resimt aceti copii.
15
Dezvoltarea normala a copilului
Este foarte important atasamentul copilului fata de parintii sai;
Sunt foarte importante legaturile emotionale selective.
Primul an de viata
- dezvoltare rapida, motorie si sociala;
- la 3 saptamani sugarul zambeste celor din jur;
- la 6 luni apare zambetul selectiv;
- la 8 luni apare frica de straini;
- curand dupa aceea, anxietate atunci cand este despartit de mama;
- la sfarsitul primului an copilul trebuie sa aiba o relatie foarte sigura si foarte
apropiata cu mama sa;
- copilul a inceput sa invete obiectele din jurul lui, relatiile cauzale simple si
relatiile spatiale;
- copilului ii face placere sa emita sunete, poate si cateva cuvinte.
Anul al doilea de viata
- perioada de dezvoltare rapida;
- copilul incepe sa-si doreasca sa-si multumeasca parintii;
- este anxios cand parintii nu sunt de acord cu el;
- incepe sa invete sa-si controleze comportamentul;
- comportamentul de atasare este bine stabilit;
- explozii de manie (mai ales daca nu i se indeplinesc dorintele de a explora), care
nu dureaza mult si se diminueaza pe masura ce copilul invata sa accepte constrangerile;
- la sfarsitul celui de-al doilea an copilul poate lega 2-3 cuvinte.
16
- face fata scolii (a dobandit concepte numerice, citeste, scrie);
- invata care ii sunt limitele;
- se rafineaza si dezvolta in continuare mecanismele de aparare;
- se dezvolta constiinta;
- se dezvolta standardele de comportament social.
Adolescenta
- este perioada dintre copilarie si stadiul adult;
- transformari fizice provocate de pubertate (la 11-13 ani la fete si 13-17 ani
baieti);
- constientizarea propriei identitati si individualitati;
- constiinta de sine;
- preocupare despre a sti cine sunt;
- incep sa fie luate hotarari despre viitorul in viata;
- importanta crescuta a grupului de prieteni;
- apartenenta la un grup (care ajuta in dobandirea independentei);
- crestere in interes si activitati heterosexuale;
- la sfarsitul adolescentei, afectiune pentru sexul opus si dorinta sexuala.
Sunt relativ rare cazurile in care clientii ai S.D.V.I. au suferit tulburari la varsta
copilariei totusi sunt mult mai frecvente decat in populatia generala. O parte din acestea
se remit fara urmari pana in tinerete totusi o mare parte necesita supraveghere si
tratament lasand urmari si sechele in personalitatea celui ce va deveni client al S.D.V.I.
17
iar o foarte mica parte dintre tulburari necesita o ingrijire, un cadru si o atentie deosebita.
Iata de ce este necesar ca aceste tulburari sa fie cunoscute nu doar de specialisti (medici,
psihologi, psihoterapeuti) ci si de catre restul personalului care lucreaza direct cu copii,
adolescenti si tineri care au fost institutionalizati.
18
8. Ticurile.
Sunt caracterizate prin: ticuri motorii si / sau vocale. Includ: tulburarea Tourette,
ticul motor sau vocal cronic, ticul tranzitor si ticul fara alta specificatie.
9. Tulburarile de eliminare.
Includ encopresisul si enurezisul.
10. Alte tulburari ale perioadei de sugar, ale copilariei sau adolescentei:
Anxietatea de separare, mutismul selectiv, tulburarea reactiva de atasament a
perioadei de sugar sau a micii copilarii, tulburarea de miscare stereotipa, tulburarea
perioadei de sugar, a copilariei sau adolescentei fara alta specificatie.
Abordari in formare
Principii ale muncii cu copilul respectand dezvoltarea lui (Carmen Anghelescu)
Copilul are nevoie sa fie respectat. Respectul fata de copil se obiectiveaza in
timpul care se acorda fiecarui copil pentru a integra senzatiile corporate si pentru a-si
construi repere pe care se structureaza psihologicul sensul individului ca existenta.
Dezvoltarea este unitara. Orice act al copilului presupune implicarea mai multor
arii de dezvoltare.
Schimbarile consecutive dezvoltarii sunt complexe si pot sa fie dificil de observat
sau in observabile celor de langa ei; de aceea, observatia cuiva din exterior poate
evidentia ceea ce cei apropiati nu vad.
Dezvoltarea este reciproca, schimbarile dintr-un domeniu influenteaza toate
celelalte domenii de dezvoltare. O achizitie motorie duce la acumulari cognitive insotite
de trairi ce pot consolida achizitia sau dimpotriva, o pot bloca.
Variatia este un criteriu al dezvoltarii. Dezvoltarea este un proces individual, de
exemplu, unii copii merg mai devreme si comunica verbal mai tarziu, altii invers,
comunica mai intai si apoi achizitioneaza mersul.
Dezvoltarea este un proces dinamic care alterneaza. Achizitiile realizate de un
copil intr-un interval de timp necesita apoi un timp pentru organizare. Organizarea si
structurarea pot absorbi toata atentia copilului, ceea ce poate avea ca efect regresia in alte
domenii si dezechilibre tranzitorii. Cel mai bun exemplu este cel al anxietatii fata de
strain, care se manifesta in jurul varstei de 8 luni si care marcheaza achizitia diferentierii
intre persoane necunoscute si cunoscute (R. Spitz).
Dezvoltarea se realizeaza cu precadere in context social si se bazeaza in copilarie
pe formarea atasamentului.
Principii ale muncii cu clienti adolescenti si tineri. Actori si roluri implicate in
proces.
Principii
1. Trebuie folosita experienta deja acumulata de clienti.
2. Reducerea temerilor si a perceptiei negative asociate procesului de invatare cu
care unii clienti vin.
3. Angajare activa in procesul de invatare al deprinderilor. La sfarsitul fiecarei
sesiuni de formare participantii trebuie sa poata face o demonstratie practica asupra a
ceea ce au invatat.
4. Trebuie creata o atmosfera in care sa fie posibile erorile si greselile. O mare
parte dintre sesiunile de formare se bazeza pe procedee gen Incercare Eroare (de
exemplu gatitul).
19
5. Crearea unei atmosfere propice asocierii dintre participantii la procesul de
instruire.
6. Motivarea procesului de invatare practica.
7. Trecerea gradata de la invatarea de deprinderi simple la deprinderi complexe.
8. Posibilitatea autievaluarii participantilor.
9. Folosirea feedback-ului ca metoda de evaluare continua.
10. Folosirea elementelor de practica in dauna celor de teorie care vor fi elaborate
mai apoi impreuna cu clientul.
11. Folosirea resurselor unicitatii clientilor
Roluri si implicare:
Elevimplicare activa, bazata pe experienta, rtesponsabilitate in procesul de
Instructor respect si egalitate fata de client si de experienta acestuia, relatie de
parteneriat
Continutul practic centrat pe probleme de viata, vine in intampinarea
problemelor clientului sau este chiar cerut de client
Motivatie - interioara sau in cel mai rau caz interiorizata in procesul invatarii.
20
Practica asistentei sociale a copilului difera de cea a adultului sub cateva aspecte
importante. Arareori masura de protectie este solicitata de copil. El este adus de adulti
care considera ca un anumit aspect al vietii, securitatii si dezvoltarii copilului este sau
merge inspre anormalitate si / sau patologie. Foarte multe lucruri depind de atitudinile si
toleranta adultilor si de felul in care ei percep comportamentul copilului. Un factor
corelat este dat de faptul ca cel mai adesea problema unui copil este o reactie la
tulburarile din cadrul familiei. O alta diferenta fata de protectia adultului consta in faptul
ca atunci cand hotaram ce este normal si ce este anormal trebuie acordat o mai mare
atentie stadiului de dezvoltare a copilului (adolescentului, tanarului) si duratei, decat
problemei in sine. Ca exemplu, urinatul in pat poate si considerat normal la un copil de 3-
4 ani, dar indica o serioasa problema la un tanar de 18 ani. Interventia se realizeaza
punand accentul mai ales pe atitudinea profesionistilor, pe incurajarea si cresterea stimei
de sine, cat si pe coordonarea resurselor (persoane de sprijin, cadru, abilitati si
competente personale ale clientului).
Recomandari.
1. Clientii care fac solicitari si cereri de ajutor chiar au nevoie de ajutor. Chiar
daca sunt manipulativi nu inseamna ca nu sunt in suferinta si chiar pericol. Este de aceea
nejustificat sa fie intampinati cu agresivitate sau indiferenta. Trebuie multa rabdare.
Desigur ca este foarte posibil ca motivul pentru care se solicita ajutorul sa fie
neintemeiat.
2. Este lipsit de realism sa te astepti din partea clientilor la un comportament
normal si sanatos. Aceasta nu inseamna ca toti sunt bolnavi, ci doar ca toti au trecut prin
evenimente si perioade dificile exact in cele mai vulnerabile momente ale lor: in
copilarie. Efectele institutionalizarii trec in timp si pentru aceasta este nevoie de rabdare
si de efortul sustinut al profesionistilor si a retelei de suport.
3. Indiferent de efortul depus pentru verificari, evaluari si studiul dosarului in
faza initiala nu poti vedea decat varful icebergului. Este de aceea necesara o permanenta
conlucrare intre institutii, referenti, asistenti sociali, psihologi si chiar apartinatori (fie ca
sunt membrii ai familiea extinse sau educatori care i-au avut in agrija). Aceasta pentru a
21
folosi resursele si intregul potential al clientului dar si pentru o permanenta reajustare a
portretului acestuia si a demersurilor astfel incat sa fie adaptate situatiei din prezent
clientul se maturizeaza adeseori sub ochii profesionistilor fara ca acestia sa observe si sa-
si ajusteze. Desigur ca acelasi lucru se poate intampla si cu o patologie.
4. Este o greseala profesionala sa tratezi clientii (adolescenti, tineri) ca pe niste
copii chiar daca uneori par a cere acest lucru si chiar se comporta copilareste. A
imbraca un rol de copil (cuminte sau rebel) este un mod de adaptare la situatie comun
multor oameni care duc o viata normala. Si rolul matur se invata iar agresivitatea sau
ignorarea nu contribuie la aceasta.
5. Priza la realitate a clientilor este relativ slaba iar viziunea lor asupra lumii
pare (uneori este) foarte diferita de a omului normal atunci cand ajung in S.D.V.I. Cu
toate acestea ei incearca si reusesc o ajustare si o adaptare fara ca cineva sa le impuna
acest lucru. Este de aceea necesara multa rabdare cu ei, si sa nu le cerem prea mult dintr-o
data; oricum se vor maturiza. Depinde de profesionistii care lucreaza cu ei daca
maturizarea si trecerea la o viata independenta se va face in salturi si dureros sau adaptat
si progresiv aceasta ar trebui sa fie principiul calauzitor.
6. Nevoile clientilor sunt adesea diferite de cele pe care le exprima. Adesea
profesionistii sunt asaltati de clienti cu cereri materiale. La o prima vedere acestea par
indreptatite intrucat putini dintre ei se pot lauda cu un o acumulare materiala de vreun fel.
Sta in capacitatile profesionistilor sa inteleaga ca, clientii au nevoie si de altceva dacat de
ceea ce afiseaza si adesea revendica. De ce altceva oare banii si hainele cerute cu
insistenta si obtinute cu greu se topesc misterios? In acest sens este necesar sa fie
discutata problema fiecaruia sub toate aspectele si pe parcursul a mai multe intervale de
timp. Aceasta se poate intampla cel mai bine si organizat in timpul reuniunilor de echipa
care totusi nu trebuie sa se margineasca doar la acest rol. Adaptarea continua la realitate
trebuie sa se oglindeasca in P.P.I. si sa fie unul dintre scopurile acestuia.
7. Sunt necesare studii longitudinale cu privire la evolutia pe termen lung a
fostilor clienti. Adesea profesionistii considera un caz rezolvat si chiar un model de buna
practica ceea ce in timp se poate dovedi un fiasco. Este de aceea necesara o monitorizare
pentru o perioada de minim 6 luni. Recomandabil si frumos ar fi 2 ani.
8. Foarte putini clientii isi planifica si realizeaza o activitate din timp si in
amanunt (de exemplu facutul temelor, invatatul pt. scoala). Adevarata problema este
nerecunosterea adevaratelor nevoi ale copilului, adolescentului si tanarului, dintre care
face parte si libertatea. A manca bine sau rau, a invata bine sau nu, a se imbraca corecect
sau nu, trezit si culcat la ora reglementata, relatiile din institutii se invart in jurul acestui
gen de lucruri. Pentru adolescenti si tineri este important sa fie autonomi cat mai devreme
posibil. Au nevoie sa se simta iubiti si sa devina siguri pe ei in spatiu, sa castige progresiv
o anumita libertate de miscare. Pot fi lasati in voia nevoii lor de experienta personala, de
relatie, profesionistul se poate multumii sa asiste si sa fie la indemana clientului. Spatiul
si timpul in care se pot comporta liber, frecventarea altora asemeni lui, autonomie in ceea
ce priveste ritmul nevoilor sale, aceasta educa respectul limitelor de spatiu si timp. Daca
este respectat acest principiu, planificarea, organizarea si punerea in ordine a timpului si
in final a vietii va deveni de la sine o deprindere.
22
Interdependenta intre oameni este normala (afectiva, intelectuala sau spirituala)
dar interdependenta exprimata prin amenintari si santaj distruge increderea in autoritate
care reprezinta si inlocuieste parintii, dar si increderea in sine. A educa este egal cu a-l
face sa devina autonom. Nu este pedagogic ca copiilor sa le impui multe dintre dorintele
si regulile tale (ma refer la profesionisti, instructori, referenti de caz etc.) fara nici o
valoare formatoare din punct de vedere moral. Bine si frumos ar fi ca, copilul si mai apoi
adolescentul si tanarul sa aiba doar un cadru de reguli indispensabile pentru siguranta lui
si experienta il va invata atunci cand va incerca sa le incalce ca sunt indispensabile si ca
regulile nu sunt puse doar pentru a-l bate la cap. Trebuie totusi fermitate in a interzice
ceea ce este periculos dar cu respect fata de adultul in devenire. Desigur, importanta este
si interdictia sexuala intre copii si adulti, pe care copiii ar trebui sa o cunoasca, intrucat
deseori ajung prada celor mari.
10. Dezvoltare fizica.
Cand copilul a crescut si a juns in adolescenta, trebuie lasat sa-si antreneze corpul.
In privinta miscarii si a foamei, clientul se autoregleaza. Nu trebuie sa ne alarmam ca
initial frigiderul este gol. Daca il lasam sa faca singur experiente, va invata sa fie prudent.
Daca, dimpotriva., nu-l lasam sa incerce usoare si progresive esecuri, clientul va fi
nepregatit pentru experiente dificile.
De asemenea nu trebuie sa ne alarmam daca clientul strica diferitele obiecte pe
care le foloseste pentru prima data liber sau se ingrijeste mai putin de aspectul lui si al
spatiului lui.
Taci, nu atinge, stai nemiscat, aia nu ai voie si altele sunt interdictii ce stau la
baza cladirii unor personalitati nevrotice. Asa a crescut in institutie. Copilul inabusa
inlautrul lui dorinta, placere si durere. Devine pasiv si timid, adica cuminte sau copil
bun. Adolescent fiind, barierele se rup sau el se rupe. La baza acestei conditii sta
nevoia unei parti a personalului din institutii de a avea rezultate bune, adica copii buni,
cuminti. In timp conduita clientului se va rega si adapta noului statut
11. Scoala
Este exagerata importanta acordata reusitei scolare. Scoala este un loc privilegiat
de intalnire cu ceilalti, dar strada , televiziunea si calculatorul sunt mediatori moderni ai
cunoasterii. Cand copilul are un esec scolar, este un semn ca altceva nu merge de fapt.
Caracterul, inteligenta si inserarea in social sunt indispensabile vietii, mult mai
importante decat notele si aceste elemente trebuiesc urmarite si intarite (desigur
preocuparea aceasta trebuie sa aiba ecou si in PPI).
12. Legile si regulile
Copiii ar putea fi, foarte devreme, pusi la curent cu adevaratele legi. Cand copilul
are de luptat cu legile unui grup, ale unei institutii, ale societatii, nu va amestecati si nu
comentati moraliceste ca ceea ce s-a intamplat a fost bine sau rau, totusi, regulile trebuie
modificate pe masura ce copilul inainteaza in varsta, dar in nici un caz, pe cele legate de
infractiuni si de Codul Penal. Adesea, in institutii, toti sunt tratati la fel sau asa este
anuntat ca intentie. Nu conteaza cat de mare, inteligent, silitor, ascultator sau de
dezvoltat este copilul si mai apoi adolescentul client al S.D.V.I., el trebuie sa se supuna
aceluiasi regulament si acelorasi proceduri ca si cei mai mici, slabi la invatatura,
handicapati sau rai. Dezvoltarea unui adolescent se poate intarzia in acest fel de
asteptarea dezvoltarii colegului care are alt potential sau pur si simplu alt ritm. Tratati-l
23
pe fiecare asa cum trebuie, fara a ceda revendicarilor rezultate din comparatii. Asumati-va
raspunderea de a fi nedrepti.
14. Revendicativitatea
24
16. Gandirea magica.
Unii clienti cred ca situatia lor se va rezolva in mod miraculos. Cineva sau ceva va
interveni pe langa Bunul Dumnezeu si nu vor ramane fara noroc. O atare forma de
miracol o reprezinta si ajutorul din afara care vine fara nici un fel de efort. Un astfel de
miracol este spre exemplu primirea S.D.V.I . imediat cum a aparut nevoia si a fost facuta
solicitarea (un bun motiv pentru care primirea trebuie temporizata).
Acestea par a face parte tot din categoria gandirii magice. Astfel exista credinta
ca le pot fi citite nevoile (slujba preferata, timp liber, felul de mancare preferat, etc.) sau
gandurile. Acest lucru pare benefic la inceput cand toata lumea pare a le vrea binele, dar
se poate transforma intr-o piedica putin mai apoi, cand trebuiesc impuse respectarile
regulilor si limitelor.
O mare parte dintre clienti cer sprijin pe o perioada nedefinita (Ca pana la urma
s-o intampla ceva, si m-oi descurca eu) - asta ca nu zic infinita - (pana ma cheama
fratele meu cu care nu am mai discutat de 8 ani peste granita, pana aranjez sa-mi donez
un rinichi, pana gasesc o solutie , pana ma impac cu mama etc.) Nu trebuie sa mai
explic folosirea mecanismelor foot in the door si door in the face, dar trebuie sa
precizez ca rareori este vorba despre o strategie in sensul tare adica constienta si
exersata cu buna stiinta. Cel mai adesea este vorba despre o miscare inconstienta si care
se inscrie intr-o tendinta profund umana - de a mana pana la momentul dezvoltarii
suficiente. Nu trebuie sa ridiculizam acest demers, trebuie doar lucrat pentru
constientizarea limitei de timp si a inevitabilitatii parasirii sistemului. Gradarea, limitele
si pasii din PPI sunt instrumente in acest sens.
19.Deresponsabilizarea.
Daca mi se intampla ceva rau profesionistii sunt de vina! Cu alte cuvinte: Daca
m-ati luat, atunci sa si aveti grija de mine. Astfel ajung in rolurile unor copii (ascultatori
sau nu) si ca orice copii au probleme de dependenta. Este necesara neaparat
responsabilizarea clientilor si trecerea haturilor vietii de la institutie (reprezentata prin
profesionisti) in mainile clientilor. Nu doar simbolic ci si fizic: la inceput demersurile (de
ex. pt. obtinerea de acte de identitate) se fac impreuna a profesionistii pentru ca mai apoi
sa fie doar indrumate si asistate de profesionisti.
20. Dependenta.
25
cand asteptam asistenta si indicatii si pentru a lua o aspirina. Cu alte cuvinte nu este ceva
grav, daca profesionistul poate face deosebirea si se poate comporta nuantat.
22. Infantilismul.
Institutionalizarea prin ceea ce este si prin ceea ce face (ingrijire in afara familiei,
ruperea relatiilor de atasament normale, duce persoanele gazduite la infantilizare. Acest
lucru se intampla oricui este gazduit intr-o institutie din afara casei personale spre
exemplu la spital. Trebuie facuta deosebirea inca de la inceput intre conduita infantila cu
care intra in sistemul de protectie (si care este datorata varstei) si cea pe care o
dobandeste aici. Unii dintre clientii protejatii incearca sa paraseasca sistemul pe portita
din spate (fuga, sarcina nedorita, excludere, etc.) in dorinta de a fi recunoscute ca
persoane adulte. Atentie, multi dintre acesti clienti sunt in risc de exploatare (lucru la
negru, trafic, etc.) Este deci bine si frumos ca in nici un caz infantilizarea sa fie
incurajata si orice progres si apropiere de maturitate sa fie marcate (unul din rolurile PPI).
Nu inseamna ca tentatia nu este mare. Un beneficiar infantilizat, iti pune mai putine
probleme, protesteaza mai putin, s.a.m.d. Astfel ai senzatia ca profesionist - ca lucrezi
mai usor, mai bine. De aceea (pentru constientizare si ajustare) sunt necesare reuniunile
de echipa, supervizarile, analiza muncii, P.P.I. ul, etc.
Impresia ca sunt necesari foarte multi bani pentru o viata independenta. Este de
fapt vorba despre a spune in alte cuvinte ca nu se cred in stare de a avea grija in acest
moment singuri de ei. Desigur ca daca ar avea un salariu mai bun (mult mai mult decat
este necesar decat se poate pe moment, lucrurile ar sta altfel.) Pare firesc deci sa ramana
sub protectia sistemului pana cand vor fi in stare sa castige acei bani. Iata un minunat
prilej de a cauta la nesfarsit un serviciu si de a-si-l parasi cand se apropie de desprinderea
de sistem. De aici si urmatoarea idee: toate problemele se pot solutiona cu bani. Clientii
se simt indreptatiti sa ramana dependenti pentru ca nu au bani. De aici porneste si
dezechilibrul flagrant intre calificarea pe care o au si slujba pe care o cauta. Este nevoie
de multa rabdare si de fermitate pe pozitii pentru a pregati desprinderea de sistem si de
mult profesionalism pentru a o face cu adevarat posibila. Este sortit esecului orice fel
26
intarcare fortata desi exista termene si resurse limitate care preseaza partasirea
sistemului.
27
anturajului, etc. A schimba statutul de persoana asistat cu unul de mama pare o evolutie
catre independenta.Femeia care a ramas insarcinata are nevoie de cineva care sa o
iubeasca. Un copil - poarta cel putin virtual promisiunea de iubire neconditionata si
eventual de reparatie a trecutului ce i-a fost refuzat mamei. Prin ingrijirea adecvata a
copilului se ingrijeste pe sine si arata celor din trecutul ei cum ar fi trebuit ea ingrijita.
Mecanismul este asemanator si in situatia in care i-a murit o ruda apropiata sau copilul
anterior
Se mai intampla ca, tanara mama (sau potentiala mama) sa aiba nevoie nevoie de
ceva doar al ei cum ar fi un copil pe care sa nu-l imparta cu nimeni. Nu este asadar de
mirare de ce uneori nu se mai intereseraza de soarta tatalui copilului, sau mai degraba de
ce isi aleg drept concubin o persoana care nu sa nu se mai intereseze de copil.
Drogurile si mituri asociate conduitei dependente care circula printre clienti:
- Folosirea ocazionala a drogurilor nu poate face rau.
- Marihuana este la fel ca alcoolul sau ca tutunul.
- Doar cei slabi devin toxicomani.
- Toata lumea se drogheaza din cand in cand.
- Drogurile nu afecteaza decat drogatii.
- Este treaba fiecaruia daca se drogheaza sau nu.
- Drogurile nu prind la romani.
Este nevoie de un training specific pentru a combate aceste mituri / prejudecati si
de aceea este neaparat necesara cooperarea cu Centrele de Prevenire si Consiliere
Antidrog si consultarea legislatiei in vigoare ( 143 / 2000).
28
C. Cum sunt depistai cei care au nevoie de sprijin pentru formarea dezvoltarea i
mbuntirea deprinderilor de via independent
Preluarea
29
evaluarea consecinelor i procesarea rezultatelor
Asistentul social trebuie s-1 ajute pe tnr s-i evalueze propriile sale puncte tari
i nevoile pe care le are.
Evaluarea complet a gradului n care tnrul acioneaz trebuie s determine
deprinderile curente i deprinderile noi pe care trebuie s i le nsueasc pentru a deveni
independent.
Reevalurile periodice l vor ajuta pe tnr s rmn contient de progresul fcut
i s-i dea seama ce deprinderi mai are de dobndit.
Orientarea trebuie s se focalizeze pe acumulrile tnrului ca urmare a aciunilor
pe care le-a realizat i acest lucru l va incuraja s-i mbunteasc i deprinderile pe
care le stpnete mai puin.
Monitorizarea regulat a strii generale de bunstare a tnrului trebuie s ofere
feedback n ce privete nivelul curent n formarea deprinderilor raportat la planul
tnrului de dezvoltare a independenei.
30
La terminarea interviului, se va revizui mpreun cu tnrul formularul de
evaluare completat. Se vor modifica acele date care nu sunt considerate de tnr a fi n
concoirdan cu ce a declarat el.
Se va cere tnrului s identifice nevoia pe care ar vrea s o satisfc imediat i se
va consemna acest fapt in formular.
In final, se va nmna tnrului o copie xerox sau la indigou a documentului.
Fisa de descriere a clientului (asamblata din rezultatele consilierii, al anchetei
sociale, si al evaluarilor psihologice. Cadrul. Indicatii de lucru.
31
Pe masura ce interviul continua, profesionistul trebuie sa mentina discutia in jurul
punctelor importante si sa-l aduca pe beneficiar la subiect daca acesta are tendinta de a se
indeparta. Acest lucru are si rolul de a organiza discursul clientului ceea ce-l ajuta pe
acesta sa-si (re)formuleze problema. In timp se transforma intr-o deprindere ce ajuta la
structurarea interioara.
Aceasta trebuie sa se petreaca fara utilizarea intrebarilor dirijate (vezi Glosar de
temeni ) sau intrebari inchise (vezi Glosar de temeni ).
Este de preferat ca profesionistul sa foloseasca o schita a interventiei consemnand
sistematic si organizat informatia in pasi simplii, atat pentru a nu scapa nimic din vedere
cat si pentru a usura accesul celorlalti la informatii. Intrucat oricum este greu ca datele sa
fie adunate tot timpul in aceeasi ordine dar si pentru ca clientul sa nu se simta fortat este
recomandat ca demersul sa fie destul de flexibil.
Pentru inceput schita va putea fi folosita ca un ghid urmand ca mai apoi sa devina
un sprijin pentru ca profesionistul sa nu treaca cu vederea vreun aspect. Nu este posibil si
nici obligatoriu sau important ca aceasta schema sa fie integral completata, experienta,
intuitia si bunul simt vor decide cat de adanc trebuie mers si ce anume va fi lasat pentru
alta data.
Fisa de descriere este recomandabil sa fie completata in cele din urma impreuna
cu intreaga echipa chiar daca initial o mare parte este completata de psiholog si /sau
asistent social.
1.Persoanele care il au (l-au avut) in grija pe client (de exemplu educatorii din
C.P. sau din scoala speciala de unde provine.)
Nume, relatia cu clientul, cat de apropiate / intim au fost / sunt cu acesta, de cand
si cat de bine il cunosc.
Cata incredere li se poate acorda acestora.
Explicatii:
Este graitor uneori faptul ca nu a existat nici o persoana careia sa-i stie numele
complet, dovada a faptului ca nu a existat nici o persoana de referinta si atasament stabila
in viata clientului.
2. Familia (atat cat isi aduce aminte, cat se stie asistent social, dosare, etc.)
Parinti, frati, rude care l-au crescut
Familia extinsa
Varsta lor in prezent
Varsta lor in momentul in care au rupt legatura (sau, daca este cazul, momentul
decesului). Precizarea datelor cand s-au intamplat.
Statusul lor marital
Starea sanatatii (vezi Glosar de termeni sanatate, normalitate, boala )
Ocupatia
Ce poate spune legat de personalitatea acestora (vezi Glosar de termeni
personalitate)
Cum se intelegea cu acestia
Pozitia sociala a familiei
Din ce anume proveneau veniturile casei
Cum se intelegeau in familie
32
Care sunt problemele in familie la acest moment
Afectiuni mintale in familie care sa necesite spitalizare, tratament medicamentos,
urmarire (de exemplu trisomia 21 sau epilepsie)
Droguri, alcolism (vezi Glosar de termeni alcoolism, droguri, dependenta)
Probleme cu politia
Explicatii:
Trebuie precizata atat varsta in ani cat si data nasterii pentru ca se poate intampla
sa nu corespunda dand cont de problemele cu cei a caror varsta trebuie precizata, de
dezorganizare interioara sau chiar de tulburari. In mod asemanator dupa ce este necesara
estimarea oricarei perioade de timp este bine sa fie cerute precizate si datele.
Problemele actuale sau peste care nu s-a trecut pot reprezenta un factor de
involutie in dezvoltare sau un factor de stres. Problemele din familie / ale familiei pot
furniza explicatii asupra unor ticuri, fobii (vezi Glosar de termeni ticuri, fobii ) sau
preocupari excesive ale clientului (de ex.: frica de apa se poate datora faptului ca un frate
a murit inecat, un comportament antisocial se poate datora unei identificari cu o ruda din
inchisoare, etc.).
3. Date personale:
Daca stie ceva despre datele lui de la nastere (ex. scorul APGAR, daca nasterea lui
a fost fatala mamei, daca a fost abandonat (vezi Glosar de termeni abandon) inca din
spital, etc.)
33
Trasaturile nevrotice din mica copilarie nu au neaparat legatura cu momentul
prezent dar pot da indicii in legatura cu dezvoltarea si traseul din copilarie.
4.Scolarizare
5. Ocupatii avute
Explicatii:
34
Informatiile obtinute pot da indicatii despre conditiile de viata din prezent (de
cand lucreaza ca bucatar are suficienti bani cat sa poata pleca la mare sau la munte in
fiecare weekend), despre aspiratiile personale ale clientului (de ex. lucreaza la
McDonalds pentru ca asa poate deveni sef in cel mai scurt timp), despre problemele de
sanatate diagnosticate si care au inraurire asupra traseului profesional ulterior (de ex. are
reumatism articular de cand a lucrat in piata), despre caracteristici ale personalitatii lui
(de ex. faptul ca a fost concediat in repetate randuri poate indica de exemplu din fericire
nu intotdeauna un caracter dificil, agresivitate, conduite antisociale).
De asemenea daca fiecare slujba este inferioara ca salarizare, conditii si perioada
celei dinainte poate fi luata in calcul o posibila tulburare mintala (ex. tumoare,
degenerescenta) sau chiar o dependenta de substanta (de ex. heroina). Intrebarile legate
de consum de substanta toxico-dependente pot incepe evaziv (de ex.: Luati in mod
regulat vreu medicament ? Care anume ?). Este important daca clientul dovedeste o buna
cunoastere a substantelor interzise (vezi Glosar de termeni substante interzise ) care
contin mici cantitati de opiacee sau potenteaza drogurile. La fel o buna cunoastere a
medicatiei psihiatrice poate indica o boala psihica in familie sau chiar a clientului.
6. Serviciul militar
7. Istoricul menstruatiei
35
Data ultimei menstruatii da indicii despre constientizarea propriilor procese
fiziologice dar si despre monitorizarea acestora.
Cu totul, istoricul menstruatiei poate aduce si informatii referitoare la nivelul de
cunostiinte legate de anatomie, planing si contraceptie sexuala.
Explicatii:
Bunul simt, experienta si intuitia vor hotara cat de multe intrebari pot fi puse si cat
de amanuntite pot fi acestea. Este important sa se afle in primul rand aspecte legate de
nivelul de cunostiinte referitoare la planing si contraceptie si referitoare la personalitate.
(de ex. multiple relatii sexuale precum si o viata sexuala dezorganizata poate da indicatii
referitoare la o posibila tulburare de personalitate).
Trebuie in mod special avuta o deosebita grija la momentul ales pentru punerea de
intrebari referitoare la homosexualitate precum si la implicatiile acestora.
Dorinta de a vea copii poate da indicatii referitoare la dorinta de reparatie a
trecutului clientului dar si referitoare la maturitatea lui afectiva.
Informatiile despre sarcini, nastere, avorturi, dau uneori cont de reactiile
psihologice adverse la maternitate ale tinerei mame.
Importante sunt si fantasmele legate de fiecare din aceste aspecte.
9. Starea prezenta:
10. Personalitatea
36
Prieteni apropiati
Relatii cu colegii
Relatia cu autoritatea
Probleme cu politia
Hobby-uri
Temperament (vezi Glosar de termeni)
Aptitudini (vezi Glosar de termeni)
Vointa (vezi Glosar de termeni)
Inteligenta (vezi Glosar de termeni)
Vocabular
Caracter (vezi Glosar de termeni)
Atentie (vezi Glosar de termeni). Concentrare in sarcina.
Obiceiuri
Planuri de viitor
Religie. Schimbarea religiei
Explicatii:
Cea mai mare parte dintre aceste intrebari fie nu mai trebuiesc puse daca tot
interviul a decurs normal pana la acest punct, fie pot fi aflate prin instrumente specifice
( de ex.: baraj de semne pentru atentie, Raven pentru inteligenta atentie, nu este nevoie
de aflarea QI-ului, ci doar de incadrarea in normalitatea generala sau identificarea unei
eventuale deficiente, CPI, alte inventare de personalitate).
Este necesar ca in mod special acest capitol sa fie supraveghiat in completare de
catre psiholog. Acesta isi poate lua informatii de la asistentul social (este chiar necesar)
sau din alte surse.
Se cuvine o atentie deosebita la cateva puncte: relatia cu autoritatea, probleme cu
politia, schimbarea religiei. Acestea indica rupturi in traseul de viata al clientului, si chiar
posibile directii de actiune (de ex.: daca are o relatie proasta cu autoritatea poate fi ghidat
catre o meserie ce presupune mai mult legaturi pe orizontala, trecerea la alta religie indica
poate o schimbare la nivel valoric si caracterial).
37
FORMULAR
(National Resource Center for Youth Services din Tulsa, Oklahoma)
FORMULAR
2. Social / Personal
3. Familie si prieteni
Ce schimbari ti-ai dori sa faci in familia
Cine consideri ca iti este familia? ta?
Cine iti sunt prietenii? Momentan locuiesti impreuna cu
In ce sens esti un bun prieten pentru familia?Ce trebuie sa se imbunatateasca
ceilalti? Ti-ai dori alti prieteni ?
Ce prieteni ai chema in ajutor? Ce ar trebui sa fac familia sau prietenii
pentru tine acum?
Ce schimbari sunt dorite de catre familia
ta sau de catre agentie?
38
4. Religie, valori, credinte
5. Educatie i ocupatie
Ce iti place cel mai mult la scoala? Ii doresti mai multa instruire/ educatie?
Ce scoli ai absolvit? Ce munca ti-ai dori sa prestezi?
Care sunt mateniile tale preferate? Este ceva legat de munca ta pe care ti-ai
Ce slujbe ai avut? dori sa aprofundezi?
Ce parte din munca ta iti place mai mult? Ce nevoi sunt reeunoscute de catre
angajator si personal?
7. Conditia fizica
39
8. Sisteme de sprijin/Reactia la servicii profesionale
9. Altele
(Aceasta categorie este pentru observatie si intrebri care nu se ncadreaz n celelalte
categorii).
40
Alte elemente privind evaluarea bazat pe puncte tari
Membrii familiei rspund pozitiv atunci cnd se capitalizeaz pe punctele lor tari
dect atunci cnd se concentreaz pe slbiciuni.
Toate familiile au puncte tari unice bazate pe competene, deprinderi, interese i
valori i preferine specifice.
Absena unor competene particulare nu reprezint un eec.
Familia poate avea probleme care ar trebui rezolvate dar acest lucru nu nseamn c
este "o familie rea".
Responsabilul de caz i ceilali membri ai echipei sunt privii ca parteneri i nu ca
experi.
ECOHARTA
DATA
NUMELE CLIENTULUIU.
ASISTENT SOCIAL
MEDI
C
SCOALA
PRIETENI
FAMILIE
CLIENT
VECINI
Acestea sunt etapele prin care asistentii sociali trec zilnic.Etapele B.A.S.I.C.
pentru planificarea obiectivelor sunt :
Brainstorming-ul optiunilor
- Incurajarea tanarului in identificarea tututror optiunilor.
- Adaugati ideile dumneavoastra numai dupa ce ati obtinut implicarea tanarului.
- Ajutati tanarul sa aleaga
- Planul trebuie sa apartina tanarului.
- Nu fortati optiunile pe care le considerati cele mai bune.
Sa se planifice PASI MICI
- Ajutati tanarul sa planifice pasi mici care il provoaca, dar nu il coplesesc.
- Succesul da nastere la succes
Contractul acesta poate fi semnat si de catre tinerii mai mari sau in cazul in care
familia sau reprezentantul legal lipsesc ,se semneaza numai de catre tinar.
Resposabilul de caz are responsabilitatea de a prezenta si explica familiei si, dup
caz, copilului:
I. scopul acestui contract,
II. responsabilitile prilor,
III. rolul contractului n implementarea planului de servicii personalizat,
IV. posibilitile si condiiile n care acest contract se poate modifica sau rezilia.
Evaluarea este esenial. Pentru a ncepe procesul de oferire de servicii trebuie s avem o
form structurat de evaluare a adolescenilor. Trebuieca planul pentu prsirea
plasamentului temporar s nceap chiar din momentul n care ei intr n acesta.
Trebuie recunoscut importana legturii cu familia. In orice proces deevaluare trebuie s
includem reeaua social, inclusiv contactele cu familia.
Evaluarea deprinderilor adolescentului se va face cu ajutorul unorinstrumente
standardizate i prin includerea informaiilor obinute de lafamilie, profesori i
adolesceni nii.
Evaluarea prin performan, care necesit demonstrarea deprinderilor i competenelor
actuale este necesar pentru a ne asigura c adolescentul i-a nsuit deprinderile necesare
unei viei independente.
Folosirea 'work-portofolios' prin care tinerii demonstreaz ce tiu prin ceea ce fac i nu
prin rspunsul la ntrebri pe hrtie.
Asistenta psihologica a clientilor in procesul de formare a
deprinderilor de viata independenta
__________________________________________________________________
Rolul fiecrui membru al echipei trebuie s fie acela de profesor, consilier i ghid,oferind
tnrului oportuniti de a nva i exersa deprinderile necesare pentru a deveni un adult autonom.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 61
Learning , Programul Childnet, 2004
Ei trebuie s-1 ncurajeze pe tnr s-i asume riscurile necesare pentru a deveni independent. Este
important de recunoscut c adulii n preajma crora triete tnrul au o influen considerabil
asupra abilitii tnrului de a-i forma deprinderi de via independent.
Profesor
Caut momentul adecvat predrii (teachable moments)
Introduce noi concepte prin vorbire direct i demonstraii practice
Ofer oportunitatea tinerilor dea practica noi deprinderi
Recunoate diferenele dintre tineri n procesul de nvare
Permite tinerilor s nvee prin ncercri i greeli
Instructor
Explic regulile jocului
ncurajeaz tnrul
Asigur feedback pozitiv
Provoac tinerii s obin cele mai bune rezultate
Asist de la tu
Consilier
Este tent la preocuprile tinerilor
Asist tnrul n clarificarea sentimentelor, valorilor, scopurilor
Pune accentul pe rezultatele tnrului i nu pe problemele acestora
Permite tinerilor s i conduc viaa
ncurajeaz tinerii s acioneze pentru atingerea unui scop
Mentor
Caut noi oportuniti i resurse
Deschide pori pentru tnr
Permite tnrului s l nsoeasc la rezolvarea unor probleme personale
l prezint pe tnr diferitelor persoane i organizaii de valoare
Conservarea alimentelor
De ce conservm alimentele ?
Care sunt i cum trebuie s arate alimentele ce se pot conserva ?
Cum se conserv alimentele alese.
Buctria romneasc
Cteva feluri de mncare sntoase i uor de preparat.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 64
Learning , Programul Childnet, 2004
Obiective
Dezvoltarea capacitii de a face legtura ntre alimentaie i starea de sntate / boal;
deprinderea unor obiceiuri alimentare sntoase pentru via;
Dobndirea unor cunotine despre aprovizionarea cu alimente, pstrarea acestora i
pregtirea hranei;
Dobndirea unor cunotine despre instrumentarul buctriei i utilizarea acestuia;
S nvee cum se citete o carte de bucate i s neleag utilitatea ei.
Activitatea 1 De ce mncm ?
Se tie c a mnca este o necesitate. Motivele pentru care mncm fac parte din aspectele legate de
alimentaie. Alimentaia este tiina modului n care organismul utilizeaz alimentele pe care le
consumm. Cu toate c este o tiin foarte complicat, cunoaterea ctorva principii simple i
nsuirea ctorva reguli legate de alimentaie ne ajut s avem obiceiuri alimentare sntoase.
Scopul : Este acela de a-i ajuta pe adolesceni s defineasc alimentaia, s contientizeze
importana i rolul alimentaiei i s nceap s-i pun ntrebri despre modul n care fiecare
dintre ei o face.
Durata : 40-60 de minute.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 65
Learning , Programul Childnet, 2004
Participanti : 6-8 adolescenti
Procedura
Grupul de 6-8 subieci se aeaz n semicerc cu faa ctre tabl / flip-chart. Liderul
grupului, formatorul, i informeaz despre scopul ntlnirii.
Tehnica folosit este brainstormingul o tehnic care permite participanilor s fac
comentarii fr teama c vor fi judecai.
Pe tabl se scrie tema discuiei: MNCARE;
Fiecare participant spune cte un cuvnt legat de acest titlu (ex.: foame, pine, fructe).
Nimeni nu este nevoit s-i apere punctele de vedere, fiecare fiind ncurajat s participe orict de
ciudate ar fi opiniile lui..
Un observator noteaz, separat pe o foaie de hrtie, tot ce se spune i fr comentarii.
La sfrit se noteaz pe tabl rspunsurile n ordinea n care au fost exprimate prerile, apoi
formatorul le grupeaz astfel nct rspunsurile s se subsumeze mai multor idei ca:
Toi oamenii mnnc;
Alimentele sunt foarte variate;
Preferinele / aversiunile alimentare sunt foarte variate;
Mncm pentru c ne este foame etc.
Aceast prim parte a brainstormingului nu are rolul de a gsi soluii la o problem dat, ci
acela de a sparge gheaa i de a investiga atitudini, opinii privitoare la aceast tem. Este de
asemenea o bun metod de a obine idei de la care s nceap apoi discuiile.
n cea de a doua parte a edinei se scrie pe tabl cel de al doilea titlu: DE CE MNCM ?
Se procedeaz ca i la secvena anterioar, dup care, se structureaz pe tabl rspunsurile,
subordonate, de exemplu, urmtoarelor idei:
Mncm pentru ca s trim, ca s cretem i ca s ne simim bine i sntoi;
Mncm pentru ca s avem energia necesar activitilor noastre (nvtur, munc, joc,
sport etc.);
Mncm un anumit aliment pentru c acesta ne place.
La sfritul activitii cursanii vor fi ntrebai:
Cum li s-a prut activitatea ? De ce ?
Dac nainte de aceast lecie s-au mai gndit la aceste probleme i n ce mod ?
Ce alte lucruri ar dori s afle despre alimente / alimentaie ?
Scopul
Este acela de a-i nva pe cursani s ncadreze corect alimentele n cele 5 grupe
alimentare i de a le face cunoscute funciile principale ale fiecrei grupe (v. anexe: lapte, carne,
legume, fructe, cereale).
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 67
Learning , Programul Childnet, 2004
Durata : 40-60 de minute.
Participani :. Grupul de 6-8 adolesceni i tineri.
Resurse : Plana cu grupele de alimente (v. anexa), orice alte materiale, plane sau tabele,
n care s fie prezentate caracteristicile alimentelor (calorii, coninutul n ageni nutritivi, funcii,
n ce alimente se gsesc etc.): Tabl / flip-chart
Foi de hrtie, cartonae pe care sunt trecute nume de alimente din cele 5 grupe cunoscute;
Ultima parte a leciei va fi alocat unui mic joc de rol. Scopul acestui exerciiu este de a
fixa cunotinele dobndite i pentru a termina lecia ntr-un mod relaxant, chiar vesel.
Jocul de rol
Personaje: trei personaje, interpretate de cursani.
Scenariu:
Andrei, 13 ani, scund i gras, mnnc multe dulciuri, pine, nu face micare, complexat
de felul n care arat i de faptul c nu-i poate face nici o prieten.
tefan, prieten cu Andrei, i procur uneori dulciuri sau mncare n schimbul altor servicii. Victor,
prieten cu Andrei, ncearc s-l conving c trebuie s-i schimbe obiceiurile alimentare i s fac
sport. ntr-o zi Andrei i cere lui tefan s-i cumpere prjituri n schimbul coleciei de timbre.
Victor se opune i ncearc s le explice c nu procedeaz corect.
Cursanii implicai n jocul de rol trebuie s aduc argumente pro i contra solicitrii pe
care Andrei i-o face lui tefan.
Ce ar trebui s spun Victor astfel nct Andrei s neleag c greete ?
Ce ar trebui s spun Andrei nainte i dup ce ar putea fi convins de Victor ?
Ce argumente ar putea oferi tefan pentru a obine timbrele ?
Recomandri pentru formatori
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 69
Learning , Programul Childnet, 2004
Exerciiul d posibilitatea tinerilor s demonstreze n ce fel percep i neleg relaia dintre
alimentaie i sntate;
Formatorul poate modifica / alege un alt scenariu pentru jocul de rol;
La sfritul exerciiului formatorul are obligaia s sintetizeze observaiile i s formuleze
concluzii pe care s le ancoreze de informaia transmis n cadrul activitii.
La sfritul activitilor cursanii vor ti cum i de unde i pot procura alimente de calitate,
ct mai aproape de cas, la preuri ct mai mici etc.
Locul n ora, prin magazine alimentare i piee.
Durata : Variabil cteva ore.
Resurse : Lista de cumprturi; O sum minim de bani (pentru un meniu ales); Sacoe.
Procedura
Formatorul stabilete mpreun cu grupul felurile de mncare pe care le vor pregti;
Exemplu: ciorb rneasc, ghiveci de legume cu carne de vit, desert;
Se stabilete lista cu alimentele ce trebuie procurate, aspectul acestora n stare proaspt,
cantitile, locurile unde pot fi gsite i preurile orientative;
Se discut despre pregtirea pentru mersul la cumprturi: bani, plase, distanele i
mijloacele de transport pn la magazinele de desfacere cu argumente pro i contra alegerii
acestora; Formatorul merge mpreun cu grupul de tineri i-i asist la cumprturi. Fiecare
membru al grupului trebuie s cumpere un aliment i s comenteze n faa grupului cum anume l-a
ales (raport pre/calitate, verificarea etichetei, locul de desfacere este aproape de cas etc.);
La sfrit alimentele sunt aduse n buctrie, sortate i pregtite pentru gtit;
Se vor discuta urmtoarele aspecte:
Ce li s-a prut mai dificil ?
Cum ar fi putut aciona aa nct s economiseasc bani ?
Cum se face pregtirea pentru gtit ? (ex.: splat, tranat, curat, tocat etc.).
Recomandri pentru formator
Formatorul trebuie s se limiteze la prezentarea iniial a scopului activitii i cteva linii
directoare i s evite preluarea responsabilitilor grupului; nainte de a porni la cumprturi s se
asigure c tinerii cunosc orientativ preurile, tiu ce au de fcut, au stabilit n mod corect raportul
meniu/materie prim necesar. Chiar dac iese prost, s evite intervenia din motive legate de
risip, pierderea timpului sau cumprturi proaste; n cazul n care nu a ieit cum trebuie, s-i
noteze toate observaiile inclusiv de ce anume, i s reia activitatea n alt zi.
La sfritul leciei tinerii vor fi capabili s cunoasc i s utilizeze corect obiectele din
dotarea buctriei, s respecte normele de igien i cele de pstrare / pregtire a hranei.
Durata : Variabil cteva ore.
Resurse :
Accesul n spaiul unei buctrii;
Materie prim n funcie de meniul ales (zarzavaturi, legume, fructe etc.);
oruri, bonete, mnui i prosoape de buctrie;
Produse pentru curenie (burei, detergent, praf de curat etc.).
Observaie
Se poate solicita accesul n buctria cminului i folosirea materiei prime pentru
pregtirea mesei ntr-o zi obinuit; Poate fi implicat personalul care lucreaz la acea buctrie.
Procedura
Lecia se desfoar n mai multe etape astfel:
(a) Discuie de grup
Ce este o buctrie ?
De ce avem nevoie de un spaiu special amenajat ?
Dac din construcie nu avem un asemenea spaiu, atunci cum am putea s-l delimitm i
s-l amenajm (minimal) n acest scop ?
(b) Exerciii de utilizare a instumentarului buctriei
Se completeaz fia cu modul de utilizare a instrumentarului buctriei (v. anexa);
ntr-o sal obinuit se vor efectua exerciii de utilizare a ctorva instrumente de buctrie:
Utilizarea corect a cuitelor n cazul curatului legumelor / fructelor, tiatul i tocatul
legumelor / zarzavaturilor / verdeurilor etc.;
Utilizarea mixerului;
Facerea / servirea unui ceai, care va fi oferit cursanilor;
Se pot prepara salate de legume / fructe proaspete;
Aranjarea mesei (aezarea corect a tacmurilor i veselei);
Recomandri
Formatorul le va arta practic modul corect de realizare a acestor activiti, dup care
urmeaz participarea cursanilor sub supraveghere.
Tinerii vor fi ncurajai s lucreze independent.
Formatorul i va reduce treptat demonstraiile i interveniile, pe msur ce tinerii capt
ncredere i competen.
La sfrit se vor consuma cele pregtite, exersndu-se eventual ntr-un joc de rol diferite
ipostaze posibile: oaspei / gazde, ntre prieteni, cu diferite ocazii etc;
(c) n buctrie
Funcia
Agenii nutritivi majori Grupe alimentare
principal
oaselor i a
Creterea
Calciu
dinilor
Proteine Vit, viel, miel, porc, mezeluri, ou, pasre, pete, crustacee.
muchilor
Stimuleaz Creterea
Acid nicotinic Fasolea uscat i mazrea, soia i produsele din soia,
Fier nucile combinate cu proteine animale sau cerealiere pot
Tiamin (B-1) substitui o porie de carne:
organismului
funciile Toate legumele / fructele; cele cu frunze sau de culoare verde
nchis ori portocalii sunt recomandate de 3-4 ori pe
Vitaminele A i C
sptmn pentru vitamina A. citricele sunt recomandate
zilnic pentru vitamina C.
Scop
Pregtirea adolescenilor pentru asumarea i exercitarea corect a statutului de adult
independent n rolurile sociale fundamentale.
Obiective
Contientizarea de ctre adolescent a faptului c oamenii sunt, n elementele lor eseniale,
toi la fel: se nasc, cresc i se dezvolt psihosocial, mbtrnesc i mor;
Fixarea elementelor caracteristice dezvoltrii n adolescen, implicit a diferenelor
determinate de identitatea de sex;
Abilitarea adolescenilor cu informaii i metode de autoevaluare;
Dezvoltarea interesului pentru cunoaterea de sine;
Stimularea relaionrii sociale, cunoaterea limitelor individuale n relaia EU
CEILALI.
Cunoaterea caracteristicilor creterii i dezvoltrii bio-psiho-sociale la pubertate i
adolescen;
Metode participative
Discuii de grup, joc de rol, brainstorming, studii de caz, mici proiecte individuale sau de
grup.
Evaluarea iniial va permite comparaia informaiei de baz, deinut iniial de
participani, cu informaia similar obinut dup un timp i va demonstra influena pe care au
avut-o activitile derulate i dac lecia i-a atins scopul propus.
Resurse necesare
Un spaiu adecvat numrului de cursani i tipului de activitate; Materiale informative de
tipul planelor, pliantelor, mici cri de popularizare n domeniul sntii comportamentului
sexual; Flip chart, tabl, creioane colorate; fie, chestionare, foi de evaluare, etc; dosare i
eventual albume foto; diferite obiecte de recuzit pentru jocul de rol; reportofon, casete audio.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 74
Learning , Programul Childnet, 2004
Activitatea 1 Aa sunt EU
Cunoaterea de ctre adolesceni i tineri a prilor pozitive i negative ale personalitii lor
joac un rol important n gsirea unor modaliti de depire a aspectelor negative i a unor
modaliti de dezvoltare a ceea ce au mai bun. Exist foarte multe elemente ale personalitii n
formare de care ei nu sunt contieni, elemente pe care le ignor sau le minimalizeaz precum i
elemente de care sunt mndri.
Autocunoaterea sau autoaprecierea reprezint cunoaterea calitilor i defectelor proprii,
a capacitilor, aptitudinilor i atitudinilor, a trsturilor de personalitate precum i a gradului lor
de dezvoltare. Ea se realizeaz prin comparaie cu ceilali oameni i evideniaz particularitile
individuale n cadrul unor grupuri.
Resurse necesare: Covor /mochet; Tabl / flipchart; Creioane i cret colorat; Coli de
scris; Fie de autoevaluare; Scenariile pentru jocul de rol; Studii de caz.
Procedura:
Dup ce grupul s-a ntrunit, formatorul le prezint scopul activitilor care se vor derula; va
trebui s-i informeze, n linii generale, n ce vor consta acestea i se va accentua caracterul
informal, distractiv al lor.
Participanii vor sta n cerc pe covor mpreun cu moderatorul grupului i vor face o scurt
prezentare a lor; nume, vrst, autodescriere fizic, orice informaie pe care ei o consider
important i cred c i reprezint.
Recomandri pentru formator
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 75
Learning , Programul Childnet, 2004
Prezentarea va ncepe de la formator;
Vor fi stimulai s spun ct mai multe lucruri despre ei;
Nu se vor permite ironiile, ntreruperile etc.
Exemplu pentru autoprezentare: M numesc sunt elev() mi place s muzica
mea preferat este sunt nlat() / scund() cea mai mare calitate a mea este meseria pe
care vreau s o practic mai trziu este am prieteni etc.
Dup ce s-au prezentat toi participanii, sunt ntrebai dac i amintesc ce i caracterizeaz
pe X, Y, Z ; apoi se scriu pe tabl elementele comune identificate la toi participanii sau
lacea mai mare parte a lor precum i cele care i difereniaz.
Exemplu pentru sistematizarea acestor informaii:
Comune Specifice
Fete i biei
Vrsta 16-17 ani (= adolesceni);
Blonzi / brunei / ateni
Reedina: Centrul de Plasament;
nali / scunzi
Profesia: elevi
Pasiuni
Procedura
Dati fiecarei persoane cate un plic, pix sau creion si mai multe bucati de hartie. Cereti
fiecaruia sa isi scrie numele pe plic si sa dea plicul persoanei de langa el/ea. In momentul in care
ai primit plicul celui/celei de langa tine, scrii pe o bucata de hartie un atribut pe care il admiri la
acea persoana, si il introduci in plic dar iti scrii numele pe acea hartie, si continua dand plicul la
urmatoarea persoana, pana cand fiecare a scris cate ceva despre toti ceilalti din grup.
Cand plicurile s-au umplut, sunt inmanate conducatorului de grup. Acesta deschide
plicurile pe rand, si citeste cu voce tare cate un comentariu de pe foaia de hartie dar fara sa citesca
numele celui care l-a scris, iar cel al carui nume este scris pe plic trebuie sa ghiceasca cine i-a
adresat comentariul/complimentul respectiv si, daca ghiceste, primeste un punct. Scopul este ca la
sfarsit sa acumulezi cat mai multe puncte. Continuati pana cand plicurile au fost deschise si toate
comentariile citite. Cand jocul s-a sfarsit, fiecare participant poate pastra plicul cu complimente ca
sa-si aminteasca de calitatile sale remarcate in acest joc.
1.Cum te simti dupa ce auzi toate aceste lucruri pozitive despre tine?
2.Ti se intampla deseori ca ceilalti sa-ti faca complimente? Cum te influenteaza acest
lucru?
3.Vei pastra acest plic? De ce da sau de ce nu?
4.De ce este important sa auzim lucruri pozitive de la ceilalti?
5.Crezi tot ce a fost spus (scris) despre tine? De ce da sau de ce nu?
Dupa ce toata lumea a scris atributele si le-a introdus in plicuri, redistribuiti plicurile
printre participantii la joc, in asa fel incat fiecare va citi comentariile din plicul care i se va da.
Este o cale mai simpla pentru a implica mai mult pe fiecare participant in proces.
Oglinda
Cand ne privim intr-o oglinda, s-ar putea sa nu ne vedem in acelasi fel in care suntem
vazuti de catre alte persoane. Deseori, vedem parti negative, lucruri care nu ne plac la noi,
greselile pe care le facem atunci cand facem ceea ce credem ca este bine. Putem efectiv sa nu ne
vedem partile bune asa cum le vad ceilalti.
Aceasta activitate este una de reflectare asupra propriei persoane. Suntem prea duri cu noi
insine? Acordam vreodata atentie calitatilor noastre? Cand oamenii realizeaza cat de duri pot fi cu
propria persoana, incep sa-si vada si partile bune. Poate ca se vor simti mai bine in legatura cu ei
insisi.
Explorarea modului in care membrii grupului se percep pe sine si compararea acestei
perceptii cu modul in care sunt perceputi de ceilalti membrii din grup.
Crestere stimei de sine prin formularea de afirmatii pozitive din partea celorlalti membrii ai
grupului si recunoasterea originilor acesteia.
Pentru persoane care au o imagine de sine negativa. Este recomandabil ca membrii
grupului sa se cunoasca intre ei.
Se poate lucra individual precum si intr-un grup
Resurse necesare: Coli albe de hartie, Rigla, Markere colorate, Pixuri, creioane
Probleme abordate:
Cum comunic cu o persoan de sex opus de aceeai vrst / mai n vrst?
Ce sentimente (admiraie prietenie, respect lista va fi completat de membrii grupului)
dezvolt fa de aceast persoan?
Cum mi exprim aceste sentimente? Cum m comport?
Exerciiul 1
Timp de lucru: 3 min. / persoan
Povestii (fiecare membru al grupului) o ntmplare n care cineva v-a oferit o dovad de
prietenie.
mpreun cu formatorul, pe baza povestirilor, analizai:
Ce caliti trebuie s aib un prieten adevrat?
Ce defecte ale unei persoane v mpiedic s-i devenii prieten?
Exerciiul 2
Acest exercciiu reia tema prieteniei i are rolul de a identifica:
Ce caliti trebuie s aib un prieten / o prieten (enumerai minimum 5)?
Ce defecte s nu aib prietenul / prietena (enumerai minimum 5)?
Exerciiul 2
Timp de lucru: 30 min.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 81
Learning , Programul Childnet, 2004
Forma de desfurare: joc de rol.
Teme pe grupe:
Grupul 1 Cum facem cunotin cu o fat / un biat?
Grupul 2 Cum facem prezentrile ntre fete i biei?
Grupul 3 Cum facem o invitaie (la film, n ora, etc.)?
Grupul 4 (format din perechi) Cum ne mpcm dup o ceart, cum cerem scuze, cum iertm pe
cineva ?
Formatorul va oferi copiilor, nainte de nceperea exerciiului liste cu principalele formule
specifice fiecrei situaii.
A se prezenta / a prezenta pe cineva; a face cunotin
l cunoti / o cunoti pe
l cunoti pe prietenul meu O cunoti pe prietena mea
V cunoatei?
i prezint pe (sora mea, prietenul meu, colegul meu)
Permitei-mi s v prezint pe
Sunt ncntat () s v / te cunosc. Bun ziua / Salut.
mi pare bine (de cunotin).
S m prezint: sunt
mi permit s m prezint singur. M numesc i sunt(elev n clasa, coala.,
prietenul lui etc)
ntre prieteni sau tineri prezentrile se pot face numai cu prenumele, cu un gest al minii,
fr formule explicite de prezentare.
A invita, a face o invitaie
nainte de a face invitaia se ntreab persoana respectiv dac este liber (aceasta este deja
o invitaie mascat):
Eti liber () disear?
Ce faci smbt?
Ai un program pentru duminic?
Atenie!
ntrebarea Eti liber mine sear? poate ridica o problem: dac rspunsul este da va fi
dificil s refuzi invitaia ce va urma. Dac rspunsul este nu va fi dificil s accepi invitaia ce i
va fi adresat. Cum vom proceda?
Dac nu cunoti bine persoana care te invit, poi rspunde vag: Ah, nu tiu nc ce voi
face mine sear. Sau: oh, n principiu ies cu un prieten / o prieten, dar nu este nimic sigur. Acest
tip de rspuns i va permite s te orientezi asupra acceptrii / refuzrii invitaiei ce va urma.
Dac cunoti bine persoana, poi rspunde cinstit: Depinde. Vrei s-mi propui ceva? / S
m invii undeva?
Trebuie s stabilii o distincie clar ntre a invita i a propune: tradiional, cel ce invit este
i cel care pltete. Este deci o diferen ntre: S mergem la un film / la o pizza (propunere,
sugestie) i Te invit la un film / la o pizza. (invitaie)
Cum invitm
Te invit la
Vrei s mergi cu mine?
Vrei s dansm?
Ce-ai zice de un film? A vrea s te invit
A accepta o invitaie
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 82
Learning , Programul Childnet, 2004
Da, cu plcere.
E drgu din partea ta. Vin cu plcere.
E simpatic. De ce nu?
De acord.
Dac spui tu
Eu tiucred c da.
A refuza o invitaie
E drgu din partea ta, dar
Sunt dezolat (), darnu sunt liber () mine searnu potam de lucru
Regret, darnu potnu-I posibilpoate alt dat
Nu, nu m intereseaz.
Nu-mi plac filmele
Nu tiu dac sunt liber ()Poate, voi vedea(dac vrei s te mai gndeti asupra
rspunsului ce-l vei da)
A mulumi pentru o invitaie
Mulumesc (mult).
Oh, mulumesc.
Mii de mulumiri.Sunt ncntat ().
E foarte drgu din partea ta
Nu tiu cum s-i mulumesc
mi face mare plcere
A rspunde la mulumiri
N-ai pentru ce.
Cu mult plcere.
Plcerea e de partea mea.
M bucur c ai acceptat
Exerciiul 3 : film pe tem adecvat, la cinematograf
Timp de lucru: 2 ore.
Not: formatorul poate fructifica experiena din exerciiul precedent stimulnd membrii
grupului s invite la acest film pe cineva astfel nct pe ct posibil s ias n perechi cu o
persoan pe care o simpatizeaz. La ntlnirea viitoare se vor rezerva 15 20 min. / grup pentru
comentarea filmului vzut i concluziile care se pot desprinde la sfritul ntregii teme (nevoia de
comunicare deschis, de cunoatere, criterii de alegere a unui prieten, valori ce stau la baza
relaiilor dintre fete i biei, etc.).
Este recomandabil ca organizarea ieirii, cumprarea biletelor, alegerea filmului dintr-o ofert de
filme cu tematica respectiv ce ruleaz n localitate s fie fcute de ctre copii / tineri cu ajutorul
formatorului. Se vor repartiza responsabiliti: cine se intereseaz de orarul filmelor i de costul
biletelor, cine cumpr biletele; dac este cazul, cine se intereseaz de mijloacele de transport n
comun care circul n acea zon, etc.
Principii metodologice
Este bine s reinem : Capacitatea de a-i motiva pe adolesceni este una dintre condiiile
principale de reuit ale unui program de dezvoltare a deprinderilor.
Un alt principiu care trebuie avut n vedere este de a structura formarea numai dup luarea
n considerare a prerilor, propunerilor,iniiativelor manifestate de copii sau tineri.
Posibiliti de rezolvare:
Discuie (cu fiecare participant sau cu toat grupa)
Etichetarea comportamentului negativ drept pozitiv. S nu se contientizeze eecurile
ca instructor nu trebuie s duci o lupt s te contrazici cu clientul; mai degrab trebuie
pus la prob, lsat s dovedeasc valabilitatea prerii sale importana ntlnirilor
pregtitoare (evaluarea ntlnirii precedente i pregtirea ntlnirii viitoare).
Discuiile stimuleaz schimbul liber de opinii i i ajut pe tineri s-i clarifice anumite
idei, sentimente, atitudini.Discuiile merg foarte bine dac sunt provocate de o scurt povestire, un
studiu de caz prezentat anterior.
Intrebrile puse de instructor: dar n aa fel nct s nu-i ncuie pe cursani i astfel s
produc o reacie de jen , descurajare sau inhibare. 0 ntrebare va trebui pus ntr-un mod pozitiv,
s se lase suficient timp pentru rspuns dar totodat s nu ncetineasc exagerat ritmul de activitate
al grupului.Intrebrile vor trebui puse n aa fel nct s presupun rspunsuri mai dezvoltate i nu
doar rspunsuri monosilabice, prin da sau nu.
Exemplu :
S ncepem activitatea cu o discuie liber despre haine i rolul lor
De ce ne mbrcm? (Las tnrului libertatea de a se exprima n legtur cu rolul hainelor n viaa
noastr).
-Unii spun c hainele acoper goliciunea de aici ideea de necesitate.
-Urmeaz ideea de frumos i decent.
-Ne mbrcm frumos i curat pentru c noi comunicm cu cei de lng noi i prin mbrcminte.
-O inut decent nseamn respect pentru tine i cei din jur.
-O inut indecent sau murdar aduce dup simte dezaprobarea celor din jur, priviri indiscrete,
propuneri indecente (pentru fete).
Dup ce am trecut de necesitate i decen am abordat modul n care ne asortm hainele dup:
4
Exemplele din aceast parte a Ghidului provin din lucrarea Formarea deprinderilor de via
independent. Manual pentru formatori, UNICEF, 2003
Dezbaterile n grupul de lucru (sau lucrul n grup): Grupurile mici doi, trei, patru cursani
sunt cele mai puin stanjenitoare. Odat ce, pe parcurs, gradul de ncredere este n cretere se va
putea trece la grupuri mai mari.
Grupurile trebuie formate prin diferite metode, uneori la ntamplare alteori dup criterii
date de instructori, n aa fel nct s nu lsm cursanii s-i formaze propriile lor grupuri si s
marginalizeze ali participani.
Exemplu :
Am ales din grupa de biei, cinci, din care trei cu debilitatea mental grav i doi cu
debilitate mental uoar, iar eu nu prea i-am vzut nghesuindu-se la activitile din
buctrie.
Ne-am deplasat n buctrie unde aveau cteva fursecuri i cte un pahar cu suc. Le-am
spus c urmeaz s pregtim ceva de mncare, dar de data aceasta eu am s asist, iar ei trebuie
s gteasc. Trei dintre ei erau entuziasmai, iar ceilali doi mai rezervai.
nainte de-a ncepe treaba, i-am ntrebat ce neleg ei prin buctrie.
Buctria este o parte din gospodrie! mi-a rspuns unul din biei.
Buctria este locul unde pregtim mncarea i unde dormim vara! a rspuns altul.
Urmtoarea ntrebare a fost: Ce trebuie s se gseasc ntr-o buctrie? Rspunsurile
au fost clare, deoarece se aflau deja n buctrie, iar copiii au nceput s nu se mai simt
stingheri.
Cte mese se pregtesc zilnic n buctrie i cum se numesc ele?
Domnu nu tiu cum se numete prima, cnd mncm cel mai puin mi-a spus un elev.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 87
Learning , Programul Childnet, 2004
Astzi ncercm s pregtim o mas de prnz, dar fr ciorb, adic felul unu. O s
facem cartofi prjii i o salat! Ce trebuie s facem prima data?
S curm cartofii, mi-au rspuns.
Nu. S stabilim cte porii facem. O s avem nevoie de 6 porii. Apoi?
S curm cartofii!
Cartofii nainte de a fi curai trebuie splai!
Dar nu-i splm dup ce-i curm?
Da, dar aa vom fi foarte murdari i se mrete riscul de a ne mbolnvi.
Trei biei s-au ocupat de splatul i curatul cartofilor i doi de splatul roiilor,
castraveilor, a cepei i de pregtirea salatei. Unul dintre ei a spus c i este fric s curee
cartofi, s nu se taie, el doar i spla. I-am artat cum trebuie fcut. A fost mai greu la nceput, la
primi doi cartofi, dar s-a obinuit. Dup ce i-au tiat pai, lucru mai greu a fost s-i pun n
uleiul nchis.
Nu-i mai uor s-i punem n uleiul rece i apoi s punem tuciuleul pe foc ca s nu ne
frigem? a ntrebat unul din ei. I-am explicat de ce nu e bine, am pstrat doi cartofi i la sfrit i-
am demonstrat.
Cnd au terminat de gtit, i-am pus s aranjeze masa ca i cum s-ar servi i ciorb i
desert. Toi au pus numai lingura i furculia.
Dup ce le-am explicat cum trebuie aranjat vesela, mi-au spus: Ce rost mai are s
murdrim attea tacmuri Le-am explicat c trebuie s tii s mnnci manierat, chiar dac
acas nu respeci ntocmai regulile, c este mai bine s tii, ca s nu te faci de rs n societate.
Am povestit o ntmplare cu cineva care a mers la restaurant i a mncat ostropel de
pui. Si cnd i s-a servit mncarea i-au pus pe mas i un bol cu ap i petale de trandafir pe
deasupra. n timp ce mnca a but i apa din bol creznd c aa trebuie. Mai trziu, a observat
pe cineva care de fapt se spala pe degete n acel bol
Cred c aciunea a fost reuita, mai ales c i-am auzit dup aceea povestind colegilor cum
se pregtete i se servete corect masa.
Autor: instructor de educatie Ilie Vasile, Centrul de plasament Plopeni, Prahova
Brainstormingul
Tehnica prin care se accepta orice fel de raspuns exprimat la o anumita tema propus.
Nu se evalueaza n nici un fel rspunsurile, ci doar se consemneaz pe o tabla sau pe o
foaie de hartie. Urmeaza apoi perioada de reflectie si de ordonare a listei, sarcina care se
incredinteaza tot grupului. Aceasta tehnica poate fi recomandata acolo unde:
- apar probleme sensibile sau controversate si se impune o explorare a situatiei;
- se impune incurajarea participarii la discutie a unor cursanti mai timizi sau mai ezitanti
- se doreste recoltarera rapida a cat mai multor sugestii.
Exemplu :
Grupul de 6-8 subieci se aeaz n semicerc cu faa ctre tabl / flip-chart. Liderul
grupului, formatorul, i informeaz despre scopul ntlnirii.
Pe tabl se scrie tema discuiei: MNCARE;
Fiecare participant spune cte un cuvnt legat de acest titlu (ex.: foame, pine, fructe).
Nimeni nu este nevoit s-i apere punctele de vedere, fiecare fiind ncurajat s participe orict de
ciudate ar fi opiniile lui..
Un observator noteaz, separat pe o foaie de hrtie, tot ce se spune i fr comentarii.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 88
Learning , Programul Childnet, 2004
La sfrit se noteaz pe tabl rspunsurile n ordinea n care au fost exprimate prerile, apoi
formatorul le grupeaz astfel nct rspunsurile s se subsumeze mai multor idei ca:
Toi oamenii mnnc;
Alimentele sunt foarte variate;
Preferinele / aversiunile alimentare sunt foarte variate;
Mncm pentru c ne este foame etc.
Aceast prim parte a brainstormingului nu are rolul de a gsi soluii la o problem dat, ci
acela de a sparge gheaa i de a investiga atitudini, opinii privitoare la aceast tem. Este de
asemenea o bun metod de a obine idei de la care s nceap apoi discuiile.
Jocul de rol
Presupune prezentarea unei scurte scenete, realizata spontan prin care se descriu situatii
posibile de viata. Uneori e mai usor sa imitam pe altii decat sa ne exprimam propriile noastre idei
sau sentimente.Aceasta tehnica este eficienta dar totodata greu de stapanit.
Ea impune:
- utilizarea voluntarilor ( nu poate fi obligatoriu), a celor care sunt mai energici si mai
extravertii;
- implicarea si a instructorului intr-unul dintre roluri;
- asigurarea n prealabil a unui sumar scenariu sau a unor idei de pornire;
- utilizarea unei minime recuzite: plrii, cri de joc cu nume scrise pe ele, peruci
- obinerea unor momente hazlii dac se poate
- mparirea grupului n grupe mici ( eventual perechi n care fiecare s aib rolul su) n
acest fel eliminndu-se sentimentul de jen de a se afla in faa clasei sau grupului mai mare.
Exemplu :
Scenariu: Andrei, 13 ani, scund i gras, mnnc multe dulciuri, pine, nu face micare,
complexat de felul n care arat i de faptul c nu-i poate face nici o prieten. tefan, prieten cu
Andrei, i procur uneori dulciuri sau mncare n schimbul altor servicii. Victor, prieten cu Andrei,
ncearc s-l conving c trebuie s-i schimbe obiceiurile alimentare i s fac sport. ntr-o zi
Andrei i cere lui tefan s-i cumpere prjituri n schimbul coleciei de timbre. Victor se opune i
ncearc s le explice c nu procedeaz corect.
Cursanii implicai n jocul de rol trebuie s aduc argumente pro i contra solicitrii pe
care Andrei i-o face lui tefan.
Ce ar trebui s spun Victor astfel nct Andrei s neleag c greete ?
Ce ar trebui s spun Andrei nainte i dup ce ar putea fi convins de Victor ?
Ce argumente ar putea oferi tefan pentru a obine timbrele ?
Exerciiul d posibilitatea tinerilor s demonstreze n ce fel percep i neleg relaia dintre
alimentaie i sntate;
Formatorul poate modifica / alege un alt scenariu pentru jocul de rol;
La sfritul exerciiului formatorul are obligaia s sintetizeze observaiile i s formuleze
concluzii pe care s le ancoreze de informaia transmis n cadrul activitii.
Analiza de caz
Practicnd acest exerciiu se poate ajunge la punctul cu care ar trebui s nceap orice
planificare, astfel nct obiectivele s poat fi atinse n timp util i cu maximum de eficien. Acest
exerciiu poate fi urmat de o planificare a activitilor ncepnd cu ultimul nivel ale schemei: paii
coreci pe care personajul ar trebui s-i urmeze pentru a-i atinge obiectivul de a ajunge la timp la
ntlnirea cu funcionarul de la Forele de Munc.
ESTE IMPORTANT SA SUBLINEIM FAPTUL CA O PLANIFICARE (PROGRAMARE) EFICIENTA ESTE RODUL UNEI
ACTIVITATI CONCERTANTE , DE ECHIPA, INTERDISCIPLINARA.
Obiectivele fazei 1.
Stabilirea unei viziuni globale asupra situatiei copilului si a factorilor de influenta asupra acesteia. Identificarea acestora
precum si a problemelor, a resurselor si a capitalului de cunoastere ar putea atenua consecintele sau rezultatele problemei.
Activitatile fazei 1
Colectarea de date dupa 3 axe:
Nevoi / cereri / resurse si competenta
Nevoile
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 92
Sunt probleme observate de profesionisti insa nu doar observatia este instrumental de studiu ci si alte metode de cercetare.
Cererile
Sunt expresia unor probleme traite de tanar
Resursele si savoir-fair
Competentele dezvoltate de profesionisti si de catre tanar in vederea atenuarii problemelor
Nevoile observate
De profesionisti Resurse si competenta
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 93
In etapa de explorare, de evaluare, timpul limitat si nevoia obtinerii unor date cu acuratete fac ca aceste evaluari sa fie realizate
de profesionistii ehipei interdisciplinare in urma observatiilor sau aplicarii altor metode de cercetare in contactele directe cu tanarul
beneficiar. Pentru stabilirea nevoilor autentice este necesar un demers empiric dar si riguros de culegere a datelor toate aceste fiind
confruntate cu observatiile profesionistilor.
Exista o tendinta generala de a exprima problemele observate sau identificate in termenii absentei unei solutii deoarece , in
general, o persoana care formuleaza de obicei o problema o face ghidata de experienta personala . Ori, problemele trebuie formulate ca
o descriere a situatiei in care tanarul resimte o dificultate, o jena, o insatisfactie, o frustrare chiar intr-o situatie data, bine delimitata.
Formularea trebuie sa fie precisa, nuantata si sa dea indicatori de timp, populationali, de grup tinta, de loc.
Spre exemplu:
Intr-o comunitate se formuleaza o problema Nu este apa.
Ce se constata Este apa, insa aceasta nu este potabila
In continuare se reformuleaza problema Nu este apa potabila
Ce se constata Este apa potabila insa nu regulat
Nu este apa potabila regulat
Anumite persoane au apa potabila regulat insa ele se aprovizioneaza din amonte sau centrale de apa, sursa.
Este dificil pentru persoanele care locuiesc departe sa ia apa direct de la sursa
Ori, problema este reala doar in perioadele de mare seceta sau calamitate
Concluzia in urma demersului logic
In timpul sezonului de secetos, pentru persoanele care locuiesc departe de sursa de apa sa aiba acces in mod regulat la apa
potabila.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 94
Deseori avem tendinta de a identifica problemele prioritare ca fiind cele mai grave. Ori, daca gravitatea este o problema de
priorizare, xista si alte criterii de care trebuie tinut cont: frecventa problemei, amploarea, evolutia, prognosticul, impactul psihologic,
social, economic. Daca abordezi problema din toate punctele de vedere, daca un tanar vi fi acompaniat sa castige anumite deprinderi de
viata acest lucru va diminua efectele negative pe termen lung?
Rezultate ale etapei de observare-evaluare: echipa de profesionisti are o viziune clara a situatiei, o viziune descriptive si
sistemica
Un anumit numar de probleme sunt identificate si listate
O problema (absenta unei deprinderi sau competente) este enuntata si este stabilita prioritatea.
ANALIZAREA PROBLEMELOR
Obiective:
a. Identificarea, analizarea si validarea cauzelor, efectelor si mecanismelor determinante ale problemei prioritare
b. Identificarea nevoii
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 95
Arborele causal
Reprezentarea grafica sub forma de arbore si trunchiul simbolizand problema, radacinile cauzele si ramurile efectele pe care le
produc.
Arborele se imbogateste direct proportional cu compozitia grupului care analizeaza care poate fi constituit din profesionisti,
tineri, parinti, etc.
Operational cauzele pot fi grupate in familii. Aceste familii determina numarul de radacini generale, nu mai mult de 3-4.
PROBLEMA
De ce? De ce ?
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 96
In acest stadiu problema se poate nuanta:
Se pot stabilii sau formula anumiti indicatori care sunt variabile ce au ca obiect masurarea si aprecierea unei stari de fapt, a
unei evolutii.
Arborele te ajuta sa stabilesti mai usor indicatorii
Arborele poate nuanta problemele, le poate reformula, poate reorganiza cauzele si efectele
Tabel recapitulativ
Se identifica o data cu Informatie ca aceasta cauza sa Permite masurarea amplorii Unde este posibil sa gasesti
construirea arborelui existe cauzei valoarea indicatorului
Costurile de reintegrare sociala Cu salariul existent nu se pot Costul propriuzis/salariu mediu Costul respectiv este disponibil
sunt foarte mari acoperii costurile de intretinere in statisticile primariei sau
caietul administrativ al
imobilelor. Salariul mediu este
obtinut din statistici nationale
Exemplul 2
Obiectiv 3
Stabilirea unei piramide a obiectivelor
Stabilirea obiectivelor generale, intermediare si specifice
Pentru obiectivele specifice definiti cateva activitati generice si rezultatele asteptate
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 97
Obiectivul general este direct formulat de o maniera pozitiva plecand de la problema.
Problema Obiectiv general
La sf. activitatilor de formare toti tinerii vor stapani deprinderi de auto-gospodarire La sf.programului 8 tineri cu dizabilitati au
competente si un loc de munca
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 98
Jocurile
Tipuri de jocuri :
Execiiu individual cu rol de a-i obinui pe copii i tineri cu dialogul interior, le
ncurajeaz spiritul critic, puterea de introspecie i concentrare.
Jocul de confruntare : n care se poate favoriza un anumit tip de comportament, anumite
strategii. Cei care pe practic corect vor ctiga. Jocul are nevoie de un regulament clar i de un
arbitru corect. La sfritul jocului, ctigtorii vor primi un premiu simbolic.
Jocul de simulare : folosit pentru a nva anumite modele comportamentale i procese pe
care obinuiete cineva s le foloseasc ntr-un rol specific, real sau simulat. Este un model de
realitate care permite participanilor s experimenteze limitele i s descopere aspecte noi.
Jocul trebuie urmat de o discuie evaluativ asupra semnificaiei jocului si asemnrilor-
deosebirilor dintre acesta i viaa real.
Practicarea deprinderilor
Exemple ( Din ghidul Programelor Casey )
Tineri care sunt deja n posesia propriului carneel de bucate i adaug reete pentru a le
folosi atunci cnd se vor muta n propria lor cas.
Tineri care merg n mod curent s cumpere diferite produse pentru nevoile centrului de
plasament sau pentru propriile nevoi.
Tineri care ajut la rezolvarea unor sarcini gospodreti.
Tineri care economisesc bani cu scopul de a cumpra ceva n viitor.
Asemenea deprinderi trebuie ncurajate.
Organizarea serviciului SDVI se poate realiza att la nivelul serviciului public specializat
cat si la nivelul OPA.
Metodologia de organizare a serviciului, descrisa mai jos, se refera in primul rnd la
organizarea serviciului in cadrul SPPC. La nivelul OPA, organizarea unui astfel de serviciu
trebuie sa tina cont de normativele de personal si atribuiile descrise in acest capitol.
La nivelul SPPC, organizarea serviciului se va realiza dup cum urmeaz:
Recrutare de specialiti : in cadrul serviciului vor activa specialiti din domeniile:
asistenta sociala, psihologie, psihopedagogie si medical; specialitii trebuie sa aib experiena in
domeniul proteciei copilului, ngrijirii copilului institutionalizat si cunstinte aprofundate in
domeniile specifice.
FORMAREA DE PERSONAL
Identificarea cu clientul
Este evitata prin acest fenomen o reala acceptare a clientilor asa cum sunt ei in realitate.
Nu vor putea fi oferite in acest fel suficiente posibilitati de schimbare interioara si
crestere/maturizare afectiva.
Este probabil ca mai tarziu cand asteptarile profesionistilor sunt (inselate) neindeplinite sa
apara tendinta de respingere a clientilor.
Pe langa aceasta identificarea cu clientul duce la implicarea pana la epuizare a
profesionistului. Inverstitia emotionala fara rezultat poate duce de asemenea la aparitia
simptomului de incompetenta la profesionisti.
Exemplu: Un tanar client este concediat. Profesionistul incepe o lunga batalie cu
angajatorii facand uz de toate parghiile. Clientul este din nou concediat. Profesionistul face el
demersuri pentru angajare, se duce el sa vorbeasca cu alti patroni, il impinge pe tanar de la spate
si acesta este angajat in alta parte. Povestea se repeta. Si inca o data. Profesionistul nu mai vrea sa
aiba de-a face cu acel client, vrea sa-i fie repartizat altuia sau si mai ine sa faca o munca de birou
caci nu mai poate s-o ia din nou de la capat.
Inlocuirea problemei
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 102
Learning , Programul Childnet, 2004
Se petrece atunci cand problemele sunt coplesitoare si par a nu avea nici o rezolvare.
Profesionistul se concentreaza doar asupra unui aspect minor al problemei si se amageste cu
gandul ca daca il va putea rezolva pe acesta atunci toate problemele vor disparea. Este stilul de
lucru asa-zis pompieristic al solutiei salvatoare.
Eventual se va petrece o rezolvare pe termen scurt a problemelor dar acestea vor aparea in
continuare la clienti.
Aceasta strategie are avantajul pentru profesionist ca-i da sentimentul ca a facut ceva si
deci ca munca si investitia depusa se vede undeva. Cel mai adesea clientul a iesit deja din
sistemul de protectie sociala atunci cand apare recurenta problemei si scapa oricaror statistici. De
aceea este folositor sa existe o monitorizare post serviciu pe o perioada mai lunga de timp.
Acest mod de lucru apare adeseori din necesitati financiare nu exista suficienti bani
pentru a rezolva toate problemele si atunci este aleasa una care promite cea mai spectaculoasa
rezolvare.
Exemplu: Un tanar este respins de la 20 de interviuri. Profesionistul se decide ca este
vorba de hainele cu care se prezinta la interviu clientul. Face demersuri la diferite fundatii si
obtine pentru tanar un foarte frumos costum de haine. La al 21 - lea interviu clientul este acceptat.
Nimeni nu se mai oboseste sa-i explice profesionistului victorios ca tanarul nu a purtat hainele
acelea la interviu.
4. Proiectia neajunsurilor
Profesionistii experimenteaza propriile lor neajunsuri atunci cand lucreaza cu clientii. Este
foarte greu sa te raportezi la agresivitatea, negarea / minimalizarea sau incercarilelor de evadare
ale clientilor din fata realitatii. Sentimentele profesionistilor de ineficienta sunt astfel intarite. In
loc sa se raporteze la toate acestea ca la o situatie strict profesionala profesionistii ajung adesea sa
se considere incapabili. Apare tendinta de a proiecta propriile lipsuri asupra colegilor sau
clientilor. De aici rezulta o agresivitate crescuta. Adesea aceasta strategie se succede unei
perioade de supraidentificare.
Exemplu: Un profesionist discuta cu un altul: Normal ca nu pot sa-l invat ce trebuie pe
acest tanar, mi-ar trebui mult mai mult timp si mai multi bani pentru asta...
Introiectia
Exemplu: In mijlocul unei reuniuni de lucru imediat dupa ce s-a ajuns la problema unui
client victima a abuzului, toata lumea a inceput sa vorbeasca si sa se invinuiasca reciproc pentru
lipsa de atentie, de grija, pentru ca ca nu au facut la timp demersurile potrivite, pentru ca nu si-au
dat seama, etc. Comunicarea este haotica, nimeni nu asculta pe nimeni.Dupa lungi ore, sedinta s-a
incheiat fara sa fie propusa nici o solutie.
Retragerea
Reducerea complexitatii
Este un proces prin care activitatea este mentinuta in standardele de calitate prin:
- sprijin informational;
- suport emotional;
- abordarea prin prisma teoretica a cazurilor;
- asigurarea unei priviri obiective;
- posibilitatea de a reflecta asupra detaliilor cazului si a muncii in general;
- monitorizarea cazului.
In fapt, supervizarea este o modalitate de dezvoltare profesionala .
Prin supervizare angajatul se asigura ca ii sunt clare rolurile si responsabilitatile, ofera
posibilitati de reducere a stresului profesional, dezvolta un climat potrivit pentru practica.
Principiile care stau la baza activitatii de supervizare sunt:
- se realizeaza in interesul clientului;
- este definita de politica institutiei;
- supervizarea inseamna impartirea responsabilitatii;
- este regulata si continua;
- implica management, dezvoltare, evaluare, mediere si sprijin;
- promoveaza practica competenta, controlabila si imputernicita;
- promoveaza practica antidiscriminatorie;
- este bazata pe principiile invatarii adultului.
Supervizarea indeplineste trei functii: formare, control/coordonare si de suport.
Exista modalitati diferite de realizare a supervizarii:
- supervizarea formala structurata, focalizata si contextuala;
- informala de cele mai multe ori functioneaza in situatiile de criza
- individuala relatie directa supervizat - supervizor;
- de grup fiecare membru al grupului invata din experienta celorlalti.
Abandon (nevroza de ~): nevroza dcu tulburari care au ca obiect mai ales relatiile afective
precoce. Aceasta nevroza se caracterizeaza clinic printr-un sindrom asociant : angoasa,
agresivitate si depreciere de sine. Aviditatea afectiva a subiectului suscita mai devreme sau mai
tarziu la cei carora li se adreseaza, o atitudine de respingere. Se manifesta din copilarie dar se
manifesta de fiecare data cand o imprejurare de viata trezeste sentimentul de frustrare si abandon.
Abuz: atingerea integritatii corporale sau psihice a unei persoane.
Activitate pasivitate: una din perechile de contrarii fundamentale din viata psihica.
Exprima tipuri determinate de scopuri pulsionale. Din punct de vedere genetic, opozitia activ-
pasiv este primordiala in raport cu opozitiile ulterioare in care ea se integreaza.
Act ratat: act in care rezultatul urmarit explicit nu este atins, ci inlocuit printr-un altul. Se
va vorbi de acte ratate nu pentru a desemna ansamblul rateurilor de vorbire, memorie sau actiune,
ci avand in vedere actele pe care subiectul este in mod obisnuit capabil sa le faca si al caror esec
este tentat sa il atribuie doar neatentiei sau intamplarii.
Adaptare: proces dinamic de schimbare, dezvoltat in mod voluntar sau involuntar in
scopul replasarii organismului intr-o pozitie mai avantajoasa fata de mediul sau intern sau fata
de mediul inconjurator, care presupune capacitatea de a invata.
Afect: orice stare afectiva neplacuta sau placuta, difiuza sau precizata, care apare fie ca o
descarcare masiva, fie ca o tonalitate generala.
Agresivitate: tendinta sau ansamblu de tendinte care se actualizeaza in conduite reale sau
fatasmatice ce tintesc sa faca rau altuia, sa distruga, sa constranga, sa umileasca etc. Are multe
modalitati, in fapt nu exista conduita, fie ea negativa (refuzul ajutorului) sau pozitiva, simbolica
(ironia) sau efectiv realizata (agresiunea fizica) care sa nu poata functiona ca agresiune.
Alterare a eului: ansamblu de limitari si atitudini anacronice dobandite de Eu in cursul
etapelor conflictului defensiv si care au consecinte defavorabile asupra posibilitatilor sale de
adaptare.
Ambivalenta: prezenta simultana in relatia cu acelasi obiect a unor tendinte, atitudini si
sentimente opuse, in primul rand, dragoste si ura.
Anorexia nervoasa: se carcterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala
normala minima.
Anxietate: emotie generata de anticiparea unui pericol difuz, greu de prevazut si controlat;
se transforma in frica in fata unui pericol bine identificat.
Anxietate de separare: Se caracterizeaza printr-o anxietate excesiva si inadecvata
dezvoltarii in legatura cu separarea de casa sau de cei de care copilul este atasat.
Aparat psihic: termen ce subliniaza caracteristici atribuite psihismului, capacitatea
acestuia de a transmite si transforma o energie determinata si diferentierea sa in sisteme sau
instante.
Aparare: ansamblu de operatii a caror finalitate este de a reduce, de a suprima orice
modificare susceptibila sa puna in pericol integritatea si constanta individului.
Atentie: capacitatea de a ne concentra de o maniera sustinuta asupra unui anumit stimul
sau activitati; perturbarea in atentie se poate manifesta printr-o distractibilitate facila sau
dificultate in realizarea sarcinilor sau in concentrarea in activitate.
Mutism: absenta vorbirii, fie din cauza nedezvoltarii limbajului, fie din cauza inhibarii
voluntare sau involuntare; nu presupune o tulburare cauzata de lezarea centrilor cerebrali ai
limbajului. Se intalnesc cazuri de mutism complet in unele forme de psihoza si un mutism electiv,
de origine nevrotica sau reactionala.
Mutismul electiv: Este caracterizat prin incapacitatea constanta de a vorbi in situatii
sociale specifice in ciuda faptului ca vorbeste in alte situatii.
Nevoi speciale: cerintele unei persoane afectate de o deficienta, congenitala sau
dobandita, temporara sau definitiva.
Nevroza: se refera la tulburari mintale care se caracterizeaza prin simptome mai apropiate
de experienta normala (de exemplu: anxietatea).
Nevroza institutionala: ansamblu de tulburari mintale (nevrotice, psihotice) dobandit de
individ intr-o institutie de gazduire dupa o anumita perioada de timp. Se adauga uneori la
simptomatologia individuala.
Normalitate: desemneaza de obicei, pe de o parte, conformitatea cu un tip mediu, pe de
alta parte, absenta patologiei. Definierea normalitatii prin medie este de ordin statistic (de
exemplu, varsta mintala normala, QI-ul normal). Riscul utilizarii acestei notiuni este de a
considera media ca nnorma si valoare. Aceasta face ca anomalia (de exemplu: inima pe partea
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 112
Learning , Programul Childnet, 2004
dreapta), singularitatea (culoarea pielii), dizidenta (apartenenta la o secta) sa fie cu prea multa
usurinta sa fie considerate anormale, si deci, patologice.
Pedofilia: activitatea sexuala cu un copil prepubecescent (in varsta de 13 ani sau mai
putin); individul cu pedofilie trebuie sa fie in etate de 16 ani sau mai mult, cu cel putin 5 ani mai
in etate decat copilul.
Personalitate: se refera la calitatile comportamentale stabile ale unui individ intr-o mare
varietate de circumstante.
Potenial: posibilitate de dezvoltare, avand in sine toate conditiile esentiale pentru
realizare; suma resurselor individului care pot fi utilizate la un moment dat.
Psihoza: se refera la forme severe de afectiune mintala, cum sunt tulburarile mintale
organice, de exemplu: schizofrenia, tulburarile afective etc., caracterizate prin lipsa constiintei
bolii si neputinta de a distinge intre experienta subiectiva si realitate.
Pulsiune: proces dinamic constand dintr-o presiune (incarcatura energetica, factor de
motricitate) care face organismul sa tinda spre un scop.
Sanatate: opusul bolii (absenta bolii sau a infirmitatii lipsa de dureri, disconfort si
invaliditate); stare de bine, capacitate satisfacatoare de munca si de relationare cu cei din jur,
capacitate de a iubi si pe altcineva decat pe sine, fara simptome, fara conflicte mintale serioase;
adaptare la mediu si situatii, putere de a accede la fericire; acceptare a sexualitatii si a altor forme
de viata instinctiva care sa fie controlate de instante superioare ale psihismului; grad rezonabil de
armonie interna si integrare a personalitatii, posibilitatea de a face fata unor exigente medii si de a
fi socialmente acceptabil.
Sanatate mintala optimala: cea mai buna stare de sanatate posibila in conditiile existente.
Scor APGAR: Scorul Apgar este un test folosit pentru masurarea semnelor vitale ale unui
copil la nastere. Dr. Virginia Apgar (1909 1974) a introdus scorul Apgar in anul 1952. Testul
este util medicilor pentru a determina ce gen de asistenta medicala este necesara imediat dupa
nastere pentru a a ajuta la stabilizarea unui nou-nascut. Scorul Apgar este folosit in intreaga lume
pentru stabilirea starii de sanatate a unui copil la un minut si la cinci minute dupa nastere. Testul
din primul minut masoara cat de bine a tolerat nasterea nou-nascutul. Cel facut la cinci minute
masoara cat de bine se adapteaza copilul la mediul incojurator.
Scorul Apgar masoara cu 0, cu 1 sau cu 2 fiecare categorie, scorul total maxim ce poate fi
atins fiind 10;
1. Ritmul cardiac: absent = 0, slab (mai mic de 100 de batai pe minut) = 1, ritmul potrivit
(mai mult de 100 de batai pe minut) = 2;
2. Respiratie: absenta = 0, planset slab sau respiratie neregulata = 1, planset puternic = 2;
3. Tonus muscular: flasc = 0, anumite flexii = 1, miscare activa = 2;
4. Raspunsul la stimulare (asa numitul reflex iritabil): fara raspuns = 0, grimasa = 1,
planset si miscare viguroasa = 2;
5. Culoare: pala sau albastrie = 0, culoare normala a corpului, extremitati albastrii = 1,
culoare normala = 2.
Explicatii: un scor Apgar de la 7 la 10 este normal si indica faptul ca nou-nascutul este
intr-o stare buna. Un scor maxim (10) este ceva neobisnuit. Aproape toti nou-nascutii pierd un
punct pentru ca au mainile sau picioarele albastrii. Un scor mai mic de 7 indica faptul ca micutul
are nevoie de asistenta medicala pentru a fi stabilizat, iar personalul medical trebuie sa actioneze,
spre exemplu, ajutand copilul sa respire.
Testul poate fi repetat dupa 10 minute sau mai tarziu pentru a vedea daca masurile luate
de personalul medical au fost eficiente.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 120
ANEXA 1. Referential de competente, scala de evaluare
Progresie
Ghidul este menit s fie n concordan cu cele mai nalte trei niveluri de dezvoltare ale ACSLA: ACSLA-II (11-14 ani), ACSLA-III
(15-18 ani) i ACSLA-IV (peste 19 ani). Primul nivel de dezvoltare al ACSLA, ACSLA-I (8-10 ani) nu a fost inclus datorit nevoilor
unice de nvare ale acestui grup de vrst. Toate Scopurile pentru o arie de deprinderi sunt menionate mpreun deoarece tinerii nu
nva neaprat deprinderile ntr-o secven cronologic. De exemplu, este posibil ca un tnr de vrst mai mare s fi omis o
deprindere pe care semenii si au nvat-o la o vrst mai mic. Acest lucru este adevrat n mod deosebit pentru tinerii care se afl n
ngrijire n afara domiciliului care au avut experiena mai multor plasamente i ntreruperi n educaia lor. Scopurile sunt de asemenea
menionate mpreun pentru a ncuraja tinerii s i aleag propriile scopuri.
Etapa de dezvoltare planificat sau gama de vrst este indicat n parantez la finalul Scopului. Etapa 2 (II) este adaptat pentru tinerii
cu vrste ntre 11 i 14 ani; etapa 3 (III) este adaptat pentru tinerii cu vrste ntre 15 i 18 ani; iar etapa 4 (IV) este adaptat pentru
tinerii cu vrste ntre 19 i 23 de ani. Cnd (II, III i IV) apar la finalul Scopului, scopul este n principal pentru cei ntre 11 i 14 ani
dar ar putea fi adecvat pentru un tnr mai mare dac el/ea a pierdut acest lucru ntr-o etap anterioar. Figura 3 este un exemplu care
indic faptul c un Scop este adecvat pentru tinerii aduli cu vrste ntre 15 i 23 de ani, dar nu ar fi potrivit pentru cei cu vrste ntre
11 i 14 ani.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 121
Elaboreaz o foaie de date personale pe care s o utilizai atunci cnd
completai formularul de angajare.
Scopurile
Scopurile sunt uneori denumite competene, afirmaii privitoare la cunotine i abiliti, sau scopuri de rezultat 5. Acestea sunt scrise
pentru a completa o abordare a nvrii bazat pe dezvoltare. Aceast abordare recunoate faptul c nvarea se produce n timp i c
tinerii progreseaz printr-o serie de etape sau niveluri pe msur ce nvarea se desfoar. Nivelurile de nvare utilizate n modelul
de dezvoltare sunt menionate n Figura 4.
Majoritatea tinerilor manifest o contientizare fundamental a deprinderilor de via necesare pentru tranziie. Verbele de la nceputul
Scopurilor indic nivelul la care este elaborat acel Scop.
5
Utilizm scopuri pentru simplicitate. Utilizatorul este liber s substituie limbajul (de ex. competene) care este mai potrivit situaiei lor.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 122
Utiliznd exemplele de mai sus, Scopul de tipul tie i nelege necesit ca instructorul s prezinte informaii ntr-o modalitate care
va crete baza de cunotine a tnrului. La finalul sesiunii se va atepta doar ca tnrul s descrie sau s explice ce a nvat despre
instituiile financiare.
n urmtorul exemplu, know-how, instructorul trebuie s creeze o ocazie pentru tnr de a exersa efectuarea unei cumprturi
utiliznd un cec. n general, Scopurile de tipul tie cum s sunt realizate ntr-un mediu tip clas sau domiciliu. Nu pot dect s
simuleze situaii din viaa real. Adesea, sunt acelea de care un tnr poate avea nevoie n viitor dar nu acum.
n ultimul exemplu, poate pune masa pentru mesele zilnice, Scopul este elaborat la cel mai nalt nivel i necesit ca instructorul s
ofere ocazia de a exersa n lumea real. De exemplu, nu va fi suficient doar s se arate studentului cum arat masa. Cu o instruire
potrivit, studentul ar trebui s fie capabil s demonstreze punerea mesei pentru trei mese zilnice.
Rezultate ateptate
Rezultatele ateptate, uneori cunoscute ca Indicatori sau Obiective, descriu ce ar trebui s fie capabil tnrul s realizeze ca urmare a
predrii i arat cum a fost realizat Scopul. Acestea sunt ndrumrile pentru realizarea unui Scop. ncepnd cu un verb orientat pe
aciune, acestea arat dac un tnr a deprins sau nu Scopul. Rezultatele ateptate pot fi transpuse n planificarea de caz sau
planificarea de grup doar prin adugarea cuvintelor La sfritul perioadei de timp sau sesiunii X, tnrul va fi capabil s naintea
fiecrei Rezultate ateptate. De exemplu, La sfritul sesiunii de grup, tnrul va fi capabil s dezvolte o fi de date personale pe care
s o utilizeze la completarea unui formular de angajare. Partea subliniat din exemplu reprezint un Rezultat ateptat.
Resurse i activiti
Ghidul identific activitile i exerciiile din resursele existente de deprinderi de via care pot fi utilizate pentru a preda Scopurile fie
n sesiuni de grup, fie n sesiuni individuale. ntr-un efort de a minimaliza costurile resurselor, au fost selectate cele mai larg folosite i
mai rentabile resurse. Resursele fundamentale utilizate n acest ghid sunt:
Reuind pe cont propriu Un manual pentru tineri
Activiti creative de deprinderi de via O colecie de 100 activiti de grup
Activiti de deprinderi de via pentru elevii de gimnaziu cu nevoi speciale 190 de lecii gata de utilizare cu foi de lucru
reproductibile
Activiti de deprinderi sociale pentru elevii de gimnaziu cu nevoi speciale 180 de foi de lucru gata de utilizare.
tiu ncotro m ndrept (Dar vor ine banii mei pasul cu mine) Un manual n dou pri pentru tineri
tiu ncotro m ndrept (Dar vor ine banii mei pasul cu mine): Ghidul ngrijitorului Un ghid pentru prini cu activiti i
sfaturi despre modul de utilizare a manualelor pentru tineri tiu ncotro m ndrept.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 123
Locul nostru Curriculum video cu 16 componente pentru activitile de grup.
Putere prin opiuni Un curriculum centrat pe tinerii aflai n ngrijire la asistenii maternali i ngrijire de grup ce pred
educaie sexual.
Pe locuri, fii gata, zburai! Un ghid de predare a deprinderilor de via pentru prini Strategii ce pot fi folosite de prini
pentru a preda deprinderi de via ca parte a vieii de zi cu zi.
Cum s supravieuii predrii educaiei sanitare Jocuri, activiti i foi de lucru pentru clasele 4-13.
Activiti i exerciii din aceste resurse sunt anexate Scopurilor. Fiecare activitate este menionat cu numele, numrul paginii i
numrul activitii (n cazul n care este furnizat). O descriere detaliat a fiecrei resurse cu detalii de achiziionare este inclus n
Anexa A. Este oferit de asemenea i o list suplimentar de resurse online. Aceste resurse completeaz setul de resurse fundamentale
i ofer informaii specializate i detaliate asupra unui sau mai multor Scopuri. O list suplimentar de materiale de referin online
este oferit pentru instructorul de deprinderi de via.
Admitem de asemenea faptul c practicienii i prinii au propriile activiti de predare a deprinderilor de via. Pentru a facilita
utilizarea acestor activiti cu Ghidul scopurilor, o foaie de lucru goal a fost inclus n Anexa B pentru a fi utilizat de instructori
atunci cnd nregistreaz propriile activiti de deprinderi de via. Aceast foaie de lucru este uor de completat i uor de utilizat.
Scopurile, Rezultatele ateptate i resursele pentru activiti ofer instructorului de deprinderi de via (practician sau printe) un loc de
unde s porneasc pentru a crea un Plan de nvare a deprinderilor de via (vezi figura 5). Capitolul 3 ofer informaii detaliate asupra
modului de creare a unui Plan de nvare a deprinderilor de via.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 124
Completarea unui formular de Definete termenii utilizai ntr-o cerere de Reuind pe cont propriu, pagina
angajare. (III, IV) angajare. 12
Pe locuri, fii gata, zburai! Un ghid de predare a deprinderilor de via pentru prini
Un tovar al ACSLA i al Ghidului, Pe locuri, fii gata, zburai! Un ghid de predare a deprinderilor de via pentru prini este o
colecie de activiti organizate n funcie de gradul de dezvoltare pe care prinii le pot folosi pentru a preda tinerilor deprinderi de
via n timpul vieii de zi cu zi. Este util pentru orice printe care caut informaii despre cum s predea deprinderi de via la
domiciliu. De asemenea, profesionitii din domeniul proteciei copilului pot utiliza aceast resurs pentru a educa ngrijitorii asupra
predrii deprinderilor de via. Ca ghid pentru prini i/sau profesionitii din domeniul proteciei copilului, resursa ofer multe sugestii
creative pentru a-i ajuta pe tineri s realizez scopurile de deprinderi de via. Adesea doar prin citirea acestor activiti, prinilor li se
ofer idei pentru a-i crea propriile activiti care se potrivesc mai bine nevoilor copilului lor. Pe locuri, fii gata, zburai! poate fi
accesat la www.caseylifeskills.org iar activitile pot fi imprimate de pe site-ul web. Pot fi de asemenea achiziionate copii tiprite ale
lucrrii Pe locuri, fii gata, zburai!
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 125
fasolea - ofer proteine, legumele ofer
vitamine i minerale, amidonul ofer
carbohidrai pentru energie, lactatele
ntresc oasele). Nivelele: 1 2
2. Cunoate i nelege faptul c a. nelege modul n care obiceiurile alimentare zilnice ale unei Evaluarea unei mese
nutriia are un impact asupra persoane au impact asupra bunstrii sale generale; explic n timp ce luai masa, rugai-i pe copii s
sntii fizice i emoionale. nevoia de moderaie i echilibru atunci cnd se planific o diet ghiceasc valoarea nutriional a mesei i
(II, III, IV) sntoas. s denumeasc componentele ei cele mai
b. Explic modul n care obiceiurile alimentare zilnice pot sntoase. Nivelele: 1 2
conduce la probleme grave de sntate (de ex. hipertensiune,
afeciuni ale inimii i diabet). Importanta legumelor
c. Descrie modul n care opiunile alimentare pot avea impact Lsai-i pe copii sa v ajute daca plantai
asupra condiiei fizice (de ex. alergii, migrene i diabet). i ntreinei legume; lasati-i sa va ajute
d. Manifest respect pentru opiniile altora i diferenele culturale si la piata, in alegerea legumelor. Copiii
atunci cnd se identific opiunile alimentare personale. pot nva despre ct de sntoase sunt
legumele i se vor bucura mncndu-le!
Nivelele: 1 2 3
Gustri sntoase
Cnd mergei la cumprturi cu copiii,
lsai-i s aleag diferite gustri
sntoase. Discutai despre calitile unei
gustri sntoase. De asemenea, invitai
copiii s gteasc gustri sntoase
(salat, paste, floricele, mere feliate).
Nivelele: 1 2 3
Nutriia (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
3. Cunoate i nelege impactul a. Descrie momentele din timpul zilei cnd gustrile sunt Gustri sntoase
gustrilor (consumului de snacks- potrivite. Cnd mergei la cumprturi cu copiii, lsai-i
uri) asupra nutriiei. b. Distinge ntre gustri (snacks-uri) sntoase i cele s aleag diferite gustri sntoase. Discutai
(II, III, IV) nesntoase. despre calitile unei gustri sntoase. De
c. nelege riscurile nutriionale i la adresa sntii asemenea, invitai copiii s gteasc gustri
determinate de gustri (consumul de snacks-uri). sntoase (salat, paste, floricele, mere
feliate). Nivelele: 1 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 126
4. tie s interpreteze etichetele a. Explic de ce este important s citii informaiile Discutati in timpul cumparaturilor despre
alimentelor din punctul de vedere al nutriionale de pe ambalajul alimentelor. produse alimentare similare oferite de marci
informaiilor nutriionale. b. Identifica ingredientul predominant dintr-un produs. diferite.
(III, IV) c. Compar informaiile nutriionale inscripionate pe
produse alimentare similare.
Planificarea meniului
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
5. Este capabil s planifice o mas a. Recunoate resursele disponibile pentru planificarea Realizarea unui carneel de bucate cu reete
hrnitoare simpl, cu indrumare din mesei (de ex. cri de bucate, reete de pe ambalajele favorite
partea adultului. alimentelor, reete de familie favorite, reete din Elaborai o carte de bucate cu cele mai bune reete.
(II, III, IV) magazine i sugestii din emisiuni de Dup prepararea unei mese, lsai-i pe copii s
buctrie/Internet). decid dac vor include sau nu reeta respectiv n
b. nelege nevoile de diet individuale i preferinele cartea lor personal de bucate (caiet, agend, cutie cu
culturale atunci cnd planific masa. note). Nivelul 2
Tinerii pot fi deja n posesia propriului carneel de
bucate i pot aduga reete pentru a le folosi atunci
cnd se vor muta n propria lor cas. Nivele 3 4
6. Este capabil s realizeze meniul a. Respect diversitile culturale cnd planific meniul Realizarea unui carneel cu reetele favorite
pentru o sptmn, cu indrumare pentru sine sau pentru alii. Elaborai o carte de bucate cu cele mai bune reete.
din partea adultului. b. Creeaz o list de cumprturi ce menioneaz Dup prepararea unei mese, lsai-i pe copii s
(III, IV) articolele i cantitatea pentru un meniu pentru 7 zile. decid dac vor include sau nu reeta respectiv n
c. Calculeaz costul unui meniu pentru 7 zile. cartea lor personal de bucate (caiet, agend, cutie cu
d. Compar costurile gtirii mncrii i ale servirii mesei note). Nivelul 2
n ora. Tinerii pot fi deja n posesia propriului carneel de
e. Respect nevoia de a planifica mesele ncadrndu-se bucate i pot aduga reete pentru a le folosi atunci
ntr-un buget. cnd se vor muta n propria lor cas. Nivele 3 4
f. Poate realiza cele de mai sus fara indrumare din partea
adultului
Planificarea meselor
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 127
sptmn la cin (lasagna, enchilada, pui prjit).
Nivele 1 2
Aranjarea meniului
Lsai-i pe tinerii mai mari s planifice meniul
familiei pentru o sptmn. ncurajai-i s includ
un meniu principal, legume i cereale pentru fiecare
mas i desert pentru cteva dintre acestea. Nivele 2
34
Cumprarea alimentelor
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
7. Cunoate i nelege modaliti de a. Stie sa faca o lista de cumprturi. Lista de cumprturi
a face cumprturi n mod b. Explic beneficiile utilizrii cupoanelor i Afiai o list cu cumprturi pe frigider. Rugai-l pe
economic. cumprrii mrcilor proprii ale magazinului. copil s noteze pe liost alimentele pe care le-a folosit la
(II, III, IV) c. Descrie avantajele i dezavantajele cumprrii ultima mas (de ex. lapte) sau orice alt produs de care
en-gros. familia are nevoie. Nivelul: 1
d. Explic unde i cnd cumpr chilipiruri (de ex.
reduceri, oferte speciale). Alctuirea unei liste de cumprturi
e. Explic informaiile privitoare la preul unitar Rugai-i pe copiii mai mari s ntocmeasc lista de
pentru dou articole alimentare. cumprturi pentru ntreaga sptmn. Asigurai-v c
vor include ingredientele pe care le-au plnuit, precum i
alte produse cum ar fi hrtie igienic sau produse de
curat vesela. Nivele: 2 3 4
Pentru a-i face o idee asupra costurilor, invitai-i s v
ajute la cumprturi i rugai-i s in evidena costurilor
folosind un calculator Nivele: 2 3 4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 128
mnnce la mas i rugai-i s noteze produsele pe list.
Nivelul: 1
Pentru cei mai mari, rugai-i s identifice ingredientele
Cumprturi moderate
Dai-i copilului lista sptmnal de cumprturi i
cupoanele de reduceri oferite de ziare i reviste. Rugaii
s gseasc ct mai multe cupoane pentru alimentele de
le list. Pentru a-i motiva cu adevrat, oferii-le banii
economisii prin folosirea cupoanelor (multe magazine
indic aceast sum la sfritul chitanei). Nivele: 1 2 3
8. tie cum s evalueze articolele a. Explic ce este un termen de valabilitate, unde Cumprturi eficiente la supermarket
alimentare din punct de vedere al se gsete pe ambalaj i cum poate fi utilizat Cnd mergei la magazin, lsai-i pe copii s gseasc
prospeimii i al economiei. atunci cnd se cumpr pentru mese pentru o produsele de pe list, s compare mrcile i s observe
(III, IV) sptmn. care este cea mai economic. nvai-l pe copil s
b. Descrie semnele de alterare pentru dou sau citeasc preul cu amnuntul inregistrat pe etichet (dac
mai multe alimente (de ex. fructe, legume, magazinul are aa ceva). Discutai raportul calitate/pre
produse marine, carne). la un produs. Cel mai scump nu este ntotdeauna i cel
c. Utilizeaz preul unitar i informaiile de pe mai bun. Nivele: 2 3
eticheta produsului pentru a efectua cele mai
avantajoase cumprturi. Alte cumprturi eficiente
d. Selecteaza a trei articole alimentare din punct Cnd cutai un anumit produs, cercetai adausurile
de vedere al prospeimii i al economiei.
e. nelege potenialele beneficii economice i comerciale ale magazinelor. Artai cum dou magazine
nutriionale ale cumprrii produselor din piata.
f. Compar prospeimea si preturile pentru cu acelai produs practic preuri diferite. Discutai
produsele din supermarketuri mari, magazine
universale, chiocuri, cooperative i/sau din argumentele pro i contra vizitrii mai multor magazine
piata.
pentru a gsi cele mai bune preuri pentru toate
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 129
observa care sunt preurile cele mai mici pentru acelai
produs. Nivele: 1 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 130
Pentru cei mai mari, rugai-i s identifice ingredientele pentru mas
i s le adauge pe list. Nivelul: 2
Celor mai mari le putei ncredina o sum de bani pentru a cumpra
ingredientele necesare. Nivele: 3 4
Practic la cumprturi
Cnd suntei n magazin, lsai-i pe copii s identifice anumite
Singur la cumprturi
Sintetizai ceea ce a nvat un tnr n legtur cu planificarea
meselor i cumprturi lsndu-l s planifice mesele pe o
sptmn, s ntocmeasc lista de cumprturi i oferindu-i
posibilitatea s procure toate acestea cu o anumit sum de bani.
Nivele: 3 4
Prepararea mesei
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
10. tie i nelege numele i a. Descrie ce ustensile, aparate i echipamente sunt
utilizarea ustensilelor i a necesiti i care sunt extravagane.
echipamentelor de buctrie. b. Descrie modul n care se utilizeaz aparatele disponibile
(II, III, IV) (de ex. cuptor, prjitor de pine, cuptor cu microunde,
main de splat vase).
c. Descrie cum i cnd utilizeaz ustensile n siguran (de
ex. cuite, rztoare).
d. Recunoate nevoia de a depozita ustensilele de buctrie
ntr-un mod organizat i sigur astfel nct s poat fi
gsite i utilizate eficient.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 131
11. tie i nelege importana a. nelege nevoia de a pastra manualele de utilizare i
ntreinerii aparatelor de buctrie. certificatele de garanie ale aparatelor de buctrie.
(III, IV) b. Descrie cum s menin aparatele de buctrie curate.
c. tie pe cine s contacteze pentru repararea i service-ul
aparatelor de buctrie.
12. Este capabil s utilizeze a. Demonstreaz utilizarea adecvat a tuturor ustensilelor, Exerciii practice
echipamentul de buctrie disponibil vaselor i tigilor disponibile atunci cnd pregtete Pentru a-i implica pe copii n gtit, ncepei prin
pentru a prepara i a gti o mas masa sau o gustare cu supervizare. a-i lsa s v ajute la prepararea unui meniu. De
simpl sau o gustare. b. Demonstreaz utilizarea adecvat a aparatelor de exemplu, copiii pot sa v ajute la pregtirea
(II, III, IV) buctrie disponibile atunci cnd prepar o mas sau o salatei. Nivelul: 1
gustare cu supervizare.
Tinerii pot ajuta la mncruri mai dificile cum
ar fi orezul, pastele, tortellini sau fripturi, etc.
Nivele: 2 3
13. tie i nelege cum s prepare a. Descrie importana meninerii curate a tuturor Exerciii practice
mncarea n siguran. suprafeelor, obiectelor i a minilor n tot timpul Pentru a-i implica pe copii n gtit, ncepei prin
(II, III, IV) procesului de preparare. a-i lsa s v ajute la prepararea unui meniu. De
b. Descrie cum gtirea i manipularea incorect a mncrii exemplu, copiii pot sa v ajute la pregtirea
pot cauza o mbolnvire fizic. salatei. Nivelul: 1
c. Descrie moduri sigure de a dezghea, cura i prepara
Tinerii pot ajuta la mncruri mai dificile cum
carnea i legumele.
ar fi orezul, pastele, tortellini sau fripturi, etc.
Nivele: 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 132
f. nelege importana cronometrrii precise atunci cnd se apoi s v bucurai mpreun de ceea ce au
urmeaz o reet. pregtit. Nivel: 3
g. Utilizeaz un ceas sau un cronometru pentru a respecta
ntocmai instruciunile din reet.
15. Poate realiza si pastra un caiet a. tie unde s gseasc reete (de ex. cri de bucate, Exerciii practice folosind reete culinare
personal cu reete. reviste, emisiuni de televiziune, Internet, ambalajele Dei nu folosim reete de fiecare dat cnd
(II, III, IV) alimentelor, ziare, prieteni i rude). gtim, este bine s tim cum s le folosim. Cnd
b. Creeaz un caiet personal cu reetele favorite. copilul dorete ceva special, poate s aleag o
c. nregistreaz reetele. reet din cartea de bucate. Putei s-i
supravegheai citind i urmrind reeta.
Nivele: 1 2
Cei mai mari pot fi lsai nesupravegheai i
apoi s v bucurai mpreun de ceea ce au
pregtit. Nivel: 3
Gtitul fr reet
Lsai copilul s v ajute n buctrie cnd
preparai o mncare tradiional care nu
necesit reet. Explicai ce ingrediente folosii
i cum preparai mncarea. Dac vor s nvee
cum s o prepare, lsai-i s scrie ce le spunei
i astfel ei vor putea s pstreze reeta n cartea
lor de bucate. Nivele: 1 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 133
17. Este capabil s pregteasc a. Selecteaz meniurile ce vor fi preparate n fiecare zi. Art ce ai nvat
meniuri hrnitoare i economice b. Identific ingredientele, ustensilele, echipamentele Rugai tnrul s v ajute s pregtii cina o
pentru o sptmn, cu indrumare. necesare pentru fiecare meniu. dat pe sptmn. Lsai-l s citeasc reetele
(III) c. Face mncarea utiliznd ingredientele, ustensilele i (dac le-ai folosit) i s participe la preparare.
echipamentul. Mai trziu, lsai-i s-i pregteasc mncarea
preferat.
Aceleasi rezultate sunt asteptate si pentru nivelul IV, dar
Nivele: 2 3
fara indrumare din partea adultului
Cnd sunt pregtiti, lsai-i s prepare masa
desear a familiei pentru o sptmn
Nivele: 3 4
Servirea mesei
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
18. Poate aseza masa. a. Cunoate aezarea farfuriilor, paharelor, Aranjarea mesei
(II, III, IV) tacmurilor i a erveelelor. Lsai tinerii s aranjeze masa pe rnd. Nivelul: 1
b. nelege influena tradiiilor de servire a
Dac pregtii o cin obinuit artai-le cum s aranjeze
mesei, a alegerii mncrii, a preparrii i
masa pentru aceasta (folosii porelanuri/vesel special
manierelor n diverse culturi.
dac avei) i apoi lsai-i s ncerce s aranjeze singuri
c. Stie sa puna masa.
masa. Nivel: 2
19. Cunoate i nelege cum a. Cunoate mncruri i tradiii din culturi Etichet internaional
diversitatea cultural poate afecta diferite. Plnuii o mas cu prietenii din alt mediu cultural dect al
prepararea i servirea mesei. b. Compar aezarea farfuriilor i utilizarea vostru. Lsai tinerii s-i ntrebe pe invitai despre
(II, III, IV) tacmurilor n diferite culturi. tacmuri, maniere, mncrurile i obiceiurile la mas care
fac parte din cultura lor. Nivele 1 2.3 4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 134
Cin n ora
Cnd luai cina la un restaurant, ncurajai tinerii s
comande meniul pe care l doresc, s v ajute s calculai
bacisul i s verificai nota de plat. Nivele: 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 135
23. Poate cura buctria dup a. Explic de ce este important curarea amnunit
prepararea mncrii, cu indrumare a tuturor echipamentelor i suprafeelor utilizate la Lecia Strngerea mesei
din partea adultului. gtit.
(II, III) b. Explic modul de utilizare a produselor de curare Dup ce s-a terminat masa, cerei fiecrui copil s
a buctriei (de ex. burei, prosoape de mini i curee vasele. Dac copilul ia prnzul la coal,
absorbante). ntrebai-l ce dorete sa primeasc la pachet. Dac a
c. Demonstreaz utilizarea corect a unei maini de primit bani pentru prnz, lsai-l s-i pstreze pe cei
splat vase (n cazul n care este disponibil). pe care nu i-a cheltuit, dac servete prnzul din
d. Demonstreaz splarea manual a paharelor, pachetul de acas. Nivele: 1 2
vaselor, cratielor i tigilor.
e. Stie sa sorteze deseurile alimentelor i a ambalajelor
n concordan cu cerinele de reciclare. Curenia dup mese
f. Stie sa curete toate echipamentele de buctrie i Lsai familia s fac cu rndul la curenia dup
suprafeele utilizate la prepararea mncrii. mas. Copiii mai mici pot ajuta s se elibereze
masa. Nivelul 1
Aceleasi rezultate sunt asteptate si pentru nivelul IV, Cei mai n mari pot spla i usca vasele, umple
dar fara indrumare din partea adultului maina de splat vase i cura aragazul. Nivele 2 3
De asemenea, cei mai mari pot cura toat
buctria cel puin o dat pe sptmn, i pot primi
o recompens, de exemplu mai muli bani de
buzunar. Nivele 3 4
Managementul casei
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
24. Cunoate i nelege importana a. Descrie cel puin dou caliti ale unei Motivarea pentru curenie
cureniei casnice. case curate. Atunci cnd ncurajai copiii s participe la curenie n
(II, III, IV) b. Explic dou beneficii ale meninerii gospodrie, jucai un joc pentru a observa cine termin mai
unei case curate. repede i mai bine ceea ce are de fcut. Spunei-le c vei trece
c. Descrie utilizarea i depozitarea corect ntr-o inspecie oficial a muncii lor n timp util (dac nu au
a produselor de curare. ndeplinit corect sarcinile, vor trebuie s se ntoarc i s le
d. Identific trei tehnici de curare i repete). Srbtorii momentul n care fiecare persoan i
echipamentul aferent. termin munca! Nivele 1 2
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 136
casnice. Nivele 1 2 3
25. Poate menine o camer curat. a. Stie cum se schimb cearceafurile i cum
(II, III, IV) se face patul. Lecia Pstrarea cureniei
b. Cunoaste utilizarea si depozitarea
corect a echipamentelor de curare i a Cnd dezvoltai o list de treburi casnice, ntrebai-i pe tineri
tehnicilor de curare. care este rolul pstrrii cureniei n cas (poi gsi lucrurile,
c. Stie dou modaliti de depozitare a exist organizare, i ia mai puin timp s pstrezi casa curat
obiectelor personale (de ex. modaliti de dect s o lai n dezordine i apoi s trebuiasc s faci
depozitare a jucriilor, crilor, hainelor). curenie). Nivele 1 2
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 137
27. Poate avea grij de haine. a. Descrie diferite metode de splare a Sortarea i splarea hainelor
(II, III, IV) hainelor (de ex. curare chimic, splare Lsai-i pe tineri s spele ceva colorat mpreun cu un prosop
manual, splare la main). sau cearaf mai vechi i apoi s v descrie ce s-a ntmplat.
b. Interpreteaz informaiile de pe Artai-le de ce este important s separe hainele colorate de
etichetele de ntreinere a hainelor. cele albe nainte de splare. Nivele: 1 2
c. Descrie etapele splrii la main (de ex.
separarea culorilor, presplare, aplicarea Splarea rufelor la nceput
detergentului, nlbitorului, balsamului Dai copilului propriul co de rufe. Lsai-l s v ajute la splat
de rufe, selectarea temperaturii de msurnd detergentul i turnndu-l n ap. Lsai-i s aranjeze
splare i a programelor de splare); articole mici cum ar fi crpele de buctrie sau chiar hainele
spala la masina automata de spalat. lor. Se vor amuza potrivindu-i osetele i aruncndu-le n co.
d. Descrie etapele clcrii hainelor. Nivele: 1 2
e. Demonstreaz mpturarea i ordonarea
hainelor curate. Mai mult practic la splarea rufelor
Prezentai copilului ideea de splare a rufelor artndu-i
Sigurana domestic
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
28. Cunoate i nelege importana a. Explic trei moduri de prevenire a incendiilor (de Protecia mpotriva incendiilor
siguranei domestice. ex. evitarea supra-utilizrii prelungitoarelor, Pentru a-i nva pe copii despre protecia mpotriva
(II, III, IV) evitarea lsrii nesupravegheate a lumnrilor).
b. Descrie un traseu de evacuare de urgen n caz incendiilor, facei exerciii de simulare a incendiilor.
de incendiu.
c. Explic dou moduri de a preveni intrarea prin Desenai planul casei i decidei cea mai bun cale de
efracie n casa unei persoane.
d. Explic dou moduri de pregtire pentru dezastre a iei din fiecare camer din cas. Decidei locul de
naturale (de ex. uragane, inundaii, tornade).
e. Explic depozitarea corespunztoare a ntlnire la ieirea din cas (casa unui vecin, n faa
materialelor domestice periculoase (de ex.
produse de curat, medicamente, cuite). unui copac). Nivele: 1 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 138
f. Explic trei modalitati pentru a face o cas sigur
pentru copii (de ex. dopuri pentru prize, ncuietori
pentru dulapuri, portie pentru scri).
g. Identific patru articole din trusa de prim
ajutor/trusa de urgen a casei (de ex. bandaje,
dezinfectani, lantern, baterii).
29. tie cum s acceseze resurse a. Explic funciile diferitelor resurse comunitare
comunitare n caz de urgen. (de ex. pompieri, poliie, ambulan i cnd sunt
(II, III, IV) folosite).
b. Exemplifica trei situaii de urgen i selecteaz
resursele comunitare corespunztoare.
30. Este capabil s ofere prim ajutor. a. Urmeaza un curs de pregtire de prim-ajutor. Primul ajutor
(III, IV) nvai copiii metode de baz de prim ajutor folosind
12
Sigurana domestic (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 139
31. tie cum s fac reparaii a. Explic tipurile de reparaii pentru care este Folosirea uneltelor
casnice simple. responsabil chiriaul. Artai copiilor cum s foloseasc uneltele din cas, la
(III, IV) b. Stie cum s nlocuiasc siguranele.
c. Stie s foloseasca un desfundtor. nceput cu ajutorul uneltelor de jucrie. Nivelul 1.
d. Stie cum se utilizeaz filtrele.
e. Demonstreaz utilizarea sigur i
Dac trebuie agat un tablou pe perete, lsai copilul s v
corespunztoare a uneltelor casnice.
ajute s decidei unde s l aezai, s msurai, s v
asigurai c este bine i s batei un cui n locul gsit.
Lsai-i s observe i apoi s v asiste la simple reparaii
prin cas cum ar fi schimbarea unui bec, desfundarea
toaletei, etc. Nivele: 2 3
32. Cunoate i nelege asigurarea a. Afl cum se poate obine o poli de Importana asigurrilor
proprietarului/chiriaului. asigurare i costurile aferente acesteia. Alctuii mpreun cu tnrul un inventar complet al
(III, IV) locuinei. Folosii creionul i hrtia, un aparat de
fotografiat sau o camer video pentru a nregistra obiectele
din fiecare camer a locuinei. Folosii acest prilej pentru a
discuta despre valoarea asigurrii casei pentru proprietar
sau pentru chiria, n cazul n care aceste obiecte trebuiesc
nlocuite dac sunt pierdute, furate sau distruse. Nivele: 3 4
Locuina
Locuina (continuare)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 140
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
2. tie cum s caute un apartament sau a. Definete termenii utilizai cel mai frecvent n
un alt tip de locuin. procesul de cutare a unei locuine (nchiriere,
(III, IV) subnchiriere, garanie, chiria, proprietar).
b. Descrie dou sau mai multe moduri de cutare a
unei locuine (de ex. din auzite, anunuri, afie,
mersul prin cartiere, Internet).
c. Interpreteaz informaiile coninute n anunurile
de locuin.
d. Creeaz o list cu nevoile legate de locuin (de ex.
proximitatea liniei de autobuz, la primul etaj,
permisiunea de a avea animale de cas).
e. Compar dou sau mai multe opiuni de locuin n
funcie de locaie, condiie, cost, siguran, acces la
transport, slujb, coal, etc.
3. Poate cuta un apartament sau un alt a. Creeaz o list cu nevoile legate de locuin. Ce ne trebuie n sufragerie
tip de locuin. b. Realizeaz o cutare a locuinei. Fiecare dintre noi avem cerine diferite legate de
(IV) c. Evalueaz opiunile de locuin n funcie de locuin. Lsai tnrul s alctuiasc o list cu
locaie, condiie, cost, siguran, acces la transport, toate cerinele importante pentru propria lor
slujb, coal, etc. locuint (distana fa de staia de autobuz,
numrul de dormitoare, mobilat sau nemobilat,
cu animale sau fr). Nivele: 2 3
Gsirea unei locuine
Sunt multe modaliti de a gsi o locuin.
Povestii tnrului cum v-ai gsit prima
locuin. Cerei tnrului s se gndeasc la
diferite zone ale oraului (sau diferite orae)
unde ar dori s locuiasc. Tinerii vor descrie n
scris tipul locuinei pe care o doresc (apartament,
cas, etc). Artai tnrului cum s foloseasc
Internetul, ziarele, cartea de telefon, sau alte
resurse pentru a gsi locuin. Nivele: 2 3 4
Locuina (continuare)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 141
adultului. b. Evalueaz starea de funcionare a Povestii tnrului cum v-ai gsit prima
(III, IV) instalaiilor i aparatelor din locuin (de locuin. Cerei tnrului s se gndeasc la
ex. aragaz, frigider, chiuvet, toalet). diferite zone ale oraului (sau diferite orae)
c. Stabilete dac sunt necesare reparaii ale unde ar dori s locuiasc. Tinerii vor descrie n
locuintei i cine va plti pentru acestea. scris tipul locuinei pe care o doresc (apartament,
d. tie cum s vizioneze un apartament sau un cas, etc). Artai tnrului cum s foloseasc
alt tip de locuin, fara indrumare. Internetul, ziarele, cartea de telefon, sau alte
resurse pentru a gsi locuin. Nivele: 2 3 4
Locuina (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
7. Cunoate i nelege argumentele a. Identific dou motive pentru care oamenii nchiriaz n mprirea locuinei cu un coleg de
pro i contra nchirierii n comun. comun. camer
(III, IV) b. Menioneaz cel puin patru avantaje i dezavantaje ale mprirea locuinei cu un coleg de camer
nchirierii n comun. poate s fie o bun oportunitate i/sau o
decizie proast. Lsai-i pe tineri s
alctuiasc o list de motive pro i contra
mpririi locuinei cu un coleg, o rud sau
cu prietenul/prietena. Ajutai tnrul s
alctuiasc o list de ntrebri pentru un
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 142
posibil coleg de camer. Nivele: 2 3 4
8. Cunoate i nelege ce resurse a. Identific dou sau mai multe instituii care ofer asisten cu
comunitare sunt disponibile pentru problemele de locuin.
a-l ajuta cu problemele de locuin. b. Descrie tipurile de asisten oferite de aceste instituii.
(III, IV)
Locuina (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
9. Planifica mutarea n propria a. Identific i calculeaz Ce ne trebuie n sufragerie
locuin; pastreaza aceasta toate costurile iniiale (de Fiecare dintre noi avem cerine diferite legate de locuin. Lsai tnrul s
locuinta. ex. tax de solicitare, alctuiasc o list cu toate cerinele importante pentru propria lor locuint
(III, IV) garanie, garanie pentru (distana fa de staia de autobuz, numrul de dormitoare, mobilat sau
ntreinere, taxe de nemobilat, cu animale sau fr). Nivele: 2 3
instalare, chiria pe prima
lun, mobil/articole pentru Cheltuieli legate de locuin
locuin).
b. Creeaz o list cu obiectele Un aspect important n pstrarea unei locuine stabile este acela de a-i permite
necesare (de ex. mobil, toate costurile de ntreinere ale acesteia. Lsai copiii s v nsoieasc n timp ce
aparate de buctrie, pltii cheltuielile de ntreinere, electricitate, etc. n timp ce copiii lipesc timbrele
prosoape i cearceafuri). sau plicuri, explicaile pentru ce anume se fac plile respective. Nivelul: 1
c. Calculeaz costuri Copiii mai mari vor alctui o list cu cheltuieli legate de gospodrie (mobilier,
anticipate de achiziionare buctrie, lenjerie de pat, papetrie) i vor indica preul fiecrui articol. Nivele: 2
a dotrilor eseniale. 3
d. Dezvolt un buget lunar
realist pentru locuin. Costul chiriei
e. Identific dou resurse Alegei un anun de nchiriere dintr-un ziar. Discutai despre termenii i costurile
personale sau organizaii menionate n anun (plata n avans, faciliti, chiria pe prima lun) ct i despre
comunitare care s ofere costurile care nu sunt menionate (taxe, mobilat/nemobilat, animale, etc.).Nivele:
asisten pentru acest plan. 34
f. Descrie dou moduri de a
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 143
face locuina sigur (de ex. Planul de rezerv
ncuietori, detectoare de ntre locul de munc i stabilitatea locuinei exist o strns legtur. La
fum). alctuirea unui buget al locuinei, cerei tnrului s v descrie modul n care vor
g. Respect termenii plti locuina dac vor rmne fr slujb (concediere, demisie). Discutai despre
contractului de nchiriere. importana economiilor bani economisii pentru situaii de urgen. Nivele: 3 4
h. i ndeplinete toate
obligaiile financiare la Lecia ngrijirea spaiului de locuit
timp.
ncepei s-i nvai pe copii rutina unei bune ngrijiri a casei prin a le da
responsabiliti de meninere a cureniei n propria lor camer. Copiii de vrst
mare vor primi i alte sarcini de curire a gospdriei Nivele 1 2
Fiecare spaiu de locuit necesit ntreinere. Tnrul va dezvolta o list cu
treburile casnice necesare ntreinerii casei menionnd timpul de care are nevoie
9. Planifica mutarea n propria sptmnal pentru fiecare dintre acestea. Nivel 3
locuin; pastreaza aceasta
locuinta. Practica timpurie a chiriei
(III, IV) Cu cei mai tineri, pretindei c le nchiriai dormitorul pentru o perioad de
- continuare timp (o sptmn sau o lun). Stabilii n scris condiiile de nchiriere (s i
fac patul, s v plteasc o sum simbolic sptmnal) i ceea ce se ntmpl
dac se termin contractul. Nivele: 1 2
Planificarea mutrii
Cnd tnrul ncepe s se gndeasc la mutare cerei-i s alctuiasc o list cu
cele necesare spaiului unde vor locui (mobil, aternuturi, vesel, etc.), costul
acestor articole i cum s mobileze noul spaiu la un pre sczut. De asemenea
solicitai-i s fac o list cu alte costuri legate de mutare (instalaii, faciliti,
etc.); mpreun cu tnrul dezvoltai un plan pentru plata celor necesare i un
buget lunar realist necesar ntreinerii locuinei. Nivele: 3 4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 144
Transport
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
10. Este capabil s utilizeze a. Identific tipurile de transport public Deplasarea
transportul public acolo unde este disponibil. Cunoaterea i descifrarea hrilor este important pentru ca tnrul
cazul. b. Descrie costul diferitelor forme de s se deplaseze n cartier i s nu se rtceasc. Copiii de vrst
(II, III, IV) transport public. mic vor nva s citeasc numele strzilor i numele cldirilor.
c. Citete orarele i rutele de transport. Nivelul 1
d. Utilizeaz cel puin o form de Tinerii vor desena o hart care s indice drumul de acas pn la un
transport public. loc favorit din ora. Nivel: 2
Transportul cu autobuzul
Mergei ntr-o scurt cltorie cu autobuzul sau metroul. Lsai-l pe
copil s aleag destinaia i artai-i cum s ajung acolo cu
autobuzul/metroul. Lsai-l s plteasc biletul i s utilizeze cartela
de cltorie. Nivele: 1 2
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 145
Pentru cei mai mari, lsai-i s afle singuri cu ce autobuz/metrou
trebuie s mearg pentru a ajunge ntr-un anumit loc i s se asigure
c vor ajunge la timp cnd pleac de acas. Nivele: 2 3
Transport (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
11. Poate cltori singur. a. Interpreteaz orarele i rutele de Transportul cu taxi-ul
(II, III, IV) transport. Muli tineri vor s mearg cu taxi-ul dintr-un loc n altul. Cerei
b. Alege mijloacele de transport dintre tnrului s se informeze despre costurile transportului cu taxiul.
cele disponibile n comunitate. Cnd tnrul poate plti, rugai-l s telefoneze la o companie de taxi
c. Demonstreaz utilizarea unuia sau i nsoii-l ntr-o scurt cltorie. Nivele 2 3
mai multor mijloace de transport n
comun pentru a se deplasa. Transportul cu avionul
Transportul cu avionul face parte din viaa. Vizitai aeroportul
mprun cu tnrul i lsai-l s observe cile de acces i ieirile.
Discutai despre ce se poate ntmpla dac pierde avionul cu care
trebuia s cltoreasc. Nivele 2 3
Transport (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
12. tie cum s obin permis de a. Cunoaste cerinele legale pentru Ce presupune obinerea permisului de conducere
conducere. obinerea permisului de conducere. Un factor important pentru a deveni conductor auto este
(III, IV) b. Stie unde s se adreseze pentru a solicita obinerea permisului de conducere. Cerei-le copiilor s se
permisul. informeze la Poliia rutier sau s se deplaseze pn acolo.
Tinerii pot pregti o list cu paii necesari pentru obinerea
permisului de conducere - nscrierea la cursul de conducere,
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 146
participarea la teste scrise i practice, obinerea asigurrii, etc.
Nivele: 2 3 4
Decizii la volan
Conducerea unui automobil este o responsabilitate mare.
Trebuie s fii un adevrat model atunci cnd conduci. Discutai
despre deciziile n timpul condusului. ntrebai-i pe tineri ce
decizii trebuiesc luate (schimarea benzii de circulaie,
semnalizarea, viteza) i de ce. Nivele: 2 3
13. Cunoate i nelege costurile a. Identific i calculeaz costurile deinerii Cheltuielile unui posesor de automobil
aferente deineri unui automobil. unui automobil (de ex. eliberarea Cnd tinerii devin interesai s-i cumpere o main, lucrai cu
(III, IV) talonului, plcue de nmatriculare, ei la realizarea unui buget. Facei o list a cheltuielilor mainii
asigurare, ntreinere de rutin). (maina, plcuele de nmatriculare, asigurare, ntreinere).
b. Cunoate legile aferente deinerii unui Dezvluii-le ct pltii dumneavoastr pentru fiecare dintre
automobil. acestea. Nivele: 3 4
Asigurarea auto
O cheltuial semnificativ i curent a unui automobil este
asigurarea. Lsai-i pe tineri s discute cu un agent de asigurri
despre ceea ce infueneaz costurile asigurrii (vechimea
mainii, etc.) Nivele: 2 3 4
Reparaiile mainii
Cnd ntreinei maina, rugai-i pe copii s vin cu
dumneavoastr la service. Nivel: 1
Pentru cei mai mari repetai cu ei ce ntrebri i vei pune
mecanicului. Nivele: 2 3 4
Transport (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
14. tie cum s cumpere o main. a. Identific dou sau mai multe locuri Pregtirea pentru obinerea unui automobil
(III, IV) unde s gseasc automobile de vnzare Atunci cnd tnrul este interesat de obinerea unui automobil,
(de ex. dealeri de automobile noi/uzate, ajutai-l sa alctuiasc un buget. Elaborai mpreun o list a
ziare, afie). costurilor i explicai-i ct pltii dvs. Pentru main n fiecare
b. Identific dou sau mai multe locuri de lun. Nivele 3 4
unde s obin un mprumut pentru
automobil. Pregtiri pentru cumprarea unei maini
c. Evalueaz bugetul financiar i determin Cumprarea unei maini este o problem delicat la orice vrs.
suma de bani disponibil pentru nainte de a merge s vizionai mainile, lsai-l pe copil s
cumprarea unui automobil. pregteasc o list cu ntrebrile pe care ar dori s le pun
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 147
d. Evalueaz argumentele pro i contra vnztorului n legtur cu maina. Rugai-l s se gndeasc la
fiecrui tip de automobil. unul sau dou persoane care ar putea s l nsoeasc atunci
e. Evalueaz argumentele pro i contra cnd merge s cumpere o main. Nivele: 3 4
fiecrui plan de finanare (de ex. leasing,
rate etc. Practic n vederea cumprrii unei maini
Pretindei c suntei un vnztor de maini. Printr-un joc de rol
lsai-l s pun ntrebri i s poat s rspund nu. Nivele:
34
Resurse comunitare
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
15. Este capabil s foloseasc a. Stie sa foloseasca seciunile ziarelor i ale paginilor aurii.
ziarele i paginile aurii pentru a gsi b. Utilizeaz aceste resurse pentru a gsi informaii pentru a-l Lecia Jucai un joc
informaii. ajuta spre exemplu n cutarea unei slujbe, a unei locuine i
(II, III, IV) localizarea asistenei medicale. Alctuii o list cu obiectivele pe care ai
dori s le localizeze tnrul n comunitate -
cum ar fi un restaurant, un magazin de
piese auto sau un parc. Folosind Pagini
Aurii, lsai-i pe tineri s identifice
capitolele unde ar putea gasi locaiile
respective. Nivele: 1 2
Lsai-i pe cei mai mari s telefoneze n
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 148
aceste locuri i s ntrebe despre locaie,
orele de program i preul serviciilor.
Nivele: 2 3 Acest joc poate fi de asemenea
jucat i folosind Internetul!
Obinerea informaiilor
Dac un tnr are nevoie de informaii, de
exemplu, unde este frizeria sau unde
ruleaz un anumit film, lsai-i s se
gndeasc unde trebuie s caute informaia
i apoi s telefoneze pentru a solicita
informaii. Nivele: 1 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 149
17. tie cum s obin copii ale a. Identific unde s se adreseze pentru a obine certificatul Pstrarea documentelor importante
documentelor personale si sa de natere, documente de identitate cu fotografie i Aranjai un sertar sau un dosar pentru fiecare
pastreze documentele documente colare. copil din casa dumneavoastr. Punei n el
importante in siguranta. b. Precizeaz costurile aferente obinerii acestor documente. documentele importante (sau copiile lor) cum ar fi
(II, III, IV) c. Completeaz formularele necesare pentru obinerea certificatul de natere, fia de sntate i
copiilor acestor documente. fotografii. Artai copiilor ce este n
d. Identific unde s se adreseze pentru obinerea istoricului sertarul/dosarul fiecruia. Nivele: 1 2
i evidenelor medicale. Pe msur ce cresc facei-i responsabili cu
e. Identific unde s se adreseze pentru obinerea ntreinerea dosarului/sertarului. Discutai cu cei
documentelor de imigrare (acolo unde este cazul). mai n vrst despre ce documente importante
(fia de securitate social, certificat de natere,
permis auto) ar trebui s nlocuiasc sau s le fac
copii. Nivele: 3 4
18. Cunoate i nelege a. Explic importana votrii n alegerile locale si generale. Primele practici legate de votare
ndatoririle civice. b. Identific unde trebuie s fie luat n eviden pentru a vota. ncurajaii participarea la vot supunnd la vot
(III, IV) c. Descrie cerinele legale pentru a fi luat n eviden la problemele importante n timpul ntlnirilor n
serviciile elective. familie. De exemplu, familia ar putea vota cum s
d. nelege valoarea voluntariatului n comunitate. petreaca noaptea de smbt sau ce film s
e. Explic modul n care devine voluntar. nchirieze. Nivele: 1 2
19. Poate selecte resursele a. Descrie dou situaii n care este necesar s se apeleze Unde s telefonai pentru ajutor
corespunztoare pentru a fi numrul de urgen. La cin sau n main, facei un scenariu cu care
folosite n situaii de urgen. b. Foloseste resursele comunitare in functie de situaiile de tnrul s-ar putea ntlni i apoi ntrebai-l unde ar
(II, III, IV) urgen (conflicte domestice, toxi-infecii alimentare, trebui s sune pentru a obine ajutor. De exemplu,
incendiu, fisurare a conductei principale de ap). ce ar face dac ar iei la plimbare i ar auzi
strigte de ajutor venind dintr-o cas sau ar vedea
fum. ntrebai-i ce ar face dac ar avea nevoie s
gseasc o rud din alt ora. Nivele: 2 3
Vecinii ca resurse
Vecinii pot fi o surs important de informaii i
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 150
ajutor. Rugai-i pe tineri s v spun la ce vecini
ar apela pentru diferite tipuri de ajutor cum ar fi
obinerea unei slujbe, obinerea de ajutor n cazul
unei urgene medicale sau pentru a mprumuta un
ou pentru o prjitur. Nivele: 2 3
20. Cunoate i nelege a. Identific trei resurse disponibile la bibliotec (de ex. cri,
serviciile disponibile la secvene video, ziare, acces Internet).
biblioteca local.
(II, III, IV)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 151
3. Cunoate i nelege diferitele a. Identific moduri de a face donaii altor
moduri n care oamenii folosesc persoane aflate n dificultate (de ex. doneaz
banii pentru a-i ajuta pe alii. mncare, mbrcminte, bani i timp
(II, III, IV) personal).
b. Cunoate c se simte bine atunci cnd i ajut
pe ceilali.
c. nelege c oamenii doneaz n diferite
moduri pentru cauze pe care le consider
importante.
d. Identific o cauz ctre care ar face donaii.
Economii
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
4. tie i nelege modaliti de a a. Descrie dou locuri unde se Primele economii
economisi bani. economisesc bani (de ex. puculie, Obinuii-i pe copii s economiseasc ncepnd cu o puculi i cu
(II, III, IV) depunerea la banc sau la CEC). o mic alocaie sptmnal. Nivel: 1 Cnd puculia se umple,
b. Identific dou moduri de mergei cu copilul la banc i deschidei un cont de economii.
economisire (de ex. 10% din salar se ncercai s trecei contul pe numele copilului, artai-i carnetul de
economiseste in pusculita sau se economii i lsai-i s urmreasc dobnda pe care banii lor o
depune la CEC pe termen). produc. Nivel: 2
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 152
exemplu, dac tnrul dorete s i cumpere un bilet de avion
pentru a-i vizita familia sau prietenii, ajutai-l s se informeze
despre preul biletului. Ajutai-i apoi s planifice i s decid ci
bani vor trebui s economiseasc n fiecare lun i pentru ct timp
pentru a-i atinge scopul economiilor. Nivele: 2 3
Economii (continuare)
Impozitul pe venit
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
8. Cunoate i nelege obligaiile de a. Intelege faptul c venitul ctigat indiferent de faptul c Taxele salariale
depunere a formularelor de impozit este pltit n numerar sau prin cecuri este impozitabil i Pentru a-i nva pe tineri despre taxele pe
pe venit. trebuie declarat. venit, solicitai-le ca atunci cnd primesc
(III, IV) b. Identific toate tipurile de impozite pe venit obligatorii n salariul s observe ci bani au fost reinui
zona respectiv (de ex. locale, municipale, judeene). din salariul lor pentru diferite taxe. Aceasta
c. Cunoate nevoia de a depune formularele de impozit i de este o ocazie de a descrie diferena dintre
a efectua la timp plata impozitelor. salariul net i brut. Nivele: 3 4
d. Expune consecinele nedepunerii formularelor i a
neefecturii plilor la timp. Taxele pe venitul global
Odat ce ncepe munca, tnrul trebuie s
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 153
completeze formularele pentru declararea
venitului global. Pentru a ajuta tnrul s
neleag beneficiile achitrii taxelor,
explicai-i la ce folosesc banii din taxe
(drumuri, coli, poliie, pompieri, servicii
sociale, parcuri, stadioane, etc.) Nivele: 1 2
De asemenea, putei s i pregtii pe tineri
pentru plata taxelor prin studierea unui
formular tip. Solicitai-i tnrului s
identifice informaiile de care are nevoie
pentru a completa corect formularul. Ajutai
tnrul s completeze formularul sau
solicitai asisten din partea unui prieten,
unei rude sau a unui contabil. Nivele: 2 3 4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 154
Operaiuni bancare i credite
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
11. Cunoate i nelege serviciile a. Identific instituiile financiare disponibile n Instituii financiare
oferite de instituiile financiare. comunitate (de ex. bnci, cooperative de credit, Discutai cu copilul despre instituiile financiare pe
(II, III, IV) economii i mprumuturi) si serviciile oferite de care le folosii i despre serviciile pe care acestea le
acestea. ofer. Pe msur ce observai anunuri publicitare
pentru diferite produse (credite, economii i
mprumuturi, etc.) discutai despre asemnrile i
deosebirile existente. Nivele: 2 3
12. Cunoate i nelege serviciile a. Explic serviciile bancare electronice (de ex.
bancare electronice. bancomate, servicii online) i taxele aferente.
(III, IV) b. Descrie modalitatea n care se fac depuneri, se
pltesc facturi, se transfer fonduri i se
monitorizeaz balana.
13. Cunoate i nelege alte a. Identific alte modaliti de a mprumuta bani (de
modaliti de a mprumuta bani. ex. familie, prieteni, case de amanet).
(III, IV) b. Explic argumentele pro i contra utilizrii
acestor modaliti de a mprumuta bani.
14. tie i nelege cnd i cum s a. tie cnd este o decizie corect s mprumute
mprumute bani. bani.
(III, IV) b. Descrie beneficiile, riscurile i responsabilitile
aferente mprumutului de la prieteni, rude i
instituii financiare.
c. Calculeaz efectul dobnzii asupra mprumutului.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 155
Operaiuni bancare i credite (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
15. Cunoate i nelege argumentele a. Identific trei avantaje ale utilizrii creditului (de nvarea noiunii de credit
pro i contra utilizrii creditului. ex. ofer numerar n situaii de urgen, permite Cu un simplu exerciiu, ajutai-i pe tineri s neleag
(III, IV) achiziionarea de produse prin telefon sau cum funcioneaz creditul. Dac vor s mprumute
Internet, este mai sigur ca folosirea numerarului). bani pentru a cumpra ceva mai important,
b. Identific trei dezavantaje ale utilizrii creditului mprumutai-le dumneavoastr aceti bani. Spunei-le
(de ex. poate conduce la datorii, cost ridicat al care este rata dobnzii de mprumut i stabilii un plan
dobnzilor, poate dura ani pn la achitare, de plat cu consecin pentru pli ntrziate. Dac
sfrete prin a plti mai mult dect preul tnrul uit s plteasc, deposedai-l de obiect. La
original). sfritul rambursrii creditului, artai-i tnrului care
era costul original al produsului i apoi ct i-a costat
pe ei ntr-adevr datorit faptului c v-au pltit n rate
cu dobnd. Nivele 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 156
16. tie i nelege cum funcioneaz a. Explic diferenele ntre crile de credit, cri de
crile de credit. debit i taxele aferente.
(III, IV) b. Descrie argumentele pro i contra utilizrii
fiecrui card.
17. tie cum s solicite un mprumut a. Identific dou sau mai multe situaii n care
i ajutor financiar. mprumuturile pot fi necesare (de ex. educaie,
(III, IV) cas, main).
b. tie unde s solicite un mprumut.
c. Explic ce informaii sunt necesare pentru a
completa solicitarea.
d. Completeaz o solicitare de mprumut cu
supervizare.
18. tie cum s interpreteze un a. Explic termenii utilizai ntr-o foaie de salariu
fluturas de salariu (de ex. salariu brut, salariu net).
(III, IV) b. Interpreteaz informaiile de pe foaia de salariu
(de ex. impozite reinute, salariu brut, salariu net).
Buget/Plan de cheltuieli
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 157
19. Este capabil s in o eviden a a. ine un jurnal de cheltuieli nvarea folosirii banilor lichizi
unei alocaii sptmnale. pentru a urmri toate nvai-l pe copil denumirile monezilor i ale bancnotelor. Rugai-l pe
(II, III, IV) cheltuielile. copil s plteasc ceva cu bani lichizi la un magazin sau la un restaurant
b. Determin zonele principale de fast-food i ajutai-l s se asigure c a primit restul corect. Nivel: 1
cheltuieli (de ex. mbrcminte, Jocul de-a magazinul
mncare, activiti recreative). Dai-i copilului un registru de jucrie i civa bani de jucrie
c. Rezist tentaiei de a face presupunnd c are un magazin. Este un mod bun pentru a-i face s
cumprturi inutile. nvee despre cumprarea lucrurilor, a schimba banii i despre luarea
d. Evalueaz i modific deciziilor la cumprturi. Nivel: 1
obiceiurile de cumprturi.
20. Poate crea un plan de cheltuieli a. Cunoate importana planificrii Plata facturilor
realist pentru o lun. cheltuielilor. Lsai-l pe copil s plteasc cnd pltii anumite facturi (utiliti,
(III, IV) b. Creeaz o list cu categoriile asigurri). Discutai despre diferite metode pentru plata facturilor cum ar
din planul de cheltuieli (de ex. fi deducerile, completarea cecurilor, plata online. Discutai despre
mncare, haine, activiti argumentele pentru i mpotriva fiecrei metode i despre ce se ntmpl
recreative). dac nu pltii argumentele la timp. Nivele: 1 2
c. Identific dac o categorie este
fix sau flexibil. Lecia Exerciii de trai dup un buget
d. Evalueaz situaia curent i
aloc bani pentru fiecare Folosii un sistem de plicuri pentru a-i nva pe tineri cum s triasc
categorie. dup un buget. Socotii ct cheltuii n fiecare lun pe hainele copiilor,
pe articole de toalet, tunsori, frizer, prnz, bani de buzunar i alte
lucruri. Aranjai plicurile pe fiecare categorie i dai-le copiilor bani
lichizi pentru fiecare la nceputul lunii (a-i putea ncepe fcnd aceasta
sptmnal). Explicai-le c sunt responsabili pentru diferitele
cumprturi pe care le fac n fiecare lun folosind banii din plic iar cnd
acetia s-au cheltuit, alii nu mai sunt. Gndii-v c tinerii vor cheltui
mai repede n primele luni. Acest sistem i nva c dac vor cumpra
cele mai scumpe lucruri nu vor mai avea bani pentru altceva. Dac
tinerii fac acest lucru la sfritul lunii cu banii rmai n plicuri datorit
deciziilor chibzuite pe care le-au luat, lsai-i s i cheltuie sau s-i
economiseasc. A-i putea, de asemenea, s includei n categoriile de
plicuri i economii sau acte de caritate. Nivele: 2 3 4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 158
Consum
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
21. tie s cumpere utiliznd a. Descrie valoarea monedelor i a bancnotelor.
numerar. b. Numr corect banii pentru efectuare cumprturii.
(II, III, IV) c. Numr banii primii ca rest dup cumprturi.
22. Cunoate i nelege modaliti a. nelege cum obiceiurile de cumprturi ale unei persoane i
de a face cumprturi ncadrndu-se afecteaz planul de cheltuieli.
ntr-un buget. b. Explic unde i cum s caute reduceri
(II, III,IV) c. Explic unde i cum s utilizeze cupoanele pentru a
economisi bani.
d. Identific trei opiuni de cumprare alternative (de ex. piee,
magazine universale, reclame n ziare, magazine de produse
la mna a doua, comenzi prin pot, Internet, magazine cu
discounturi).
e. Compara diferitele opiuni de cumprare.
23. tie cum reclamele afecteaz a. Identific trei forme de reclam (de ex. TV, radio, reviste,
deciziile de cheltuieli. Internet, ziare).
(II, III, IV) b. Cunoate faptul c reclama reprezint o momeal i adesea
poate induce n eroare sau poate fi imprecis.
c. Cunoate ce produse i campanii de promovare sunt
concentrate pe tineri.
d. Identific limbajul reclamelor i interpreteaz scrisul
mrunt.
Consum (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
24. Poate face cumprturi a. Gsete i folosete cupoane. Cumprturi prin comparaie
convenabile pentru articolele de zi b. Explic preul unitar. Pentru a arta copiilor cum s-i fac
cu zi (de ex. produse de ngrijire c. Interpreteaz i folosete preul unitar pentru a alege cea mai economiile le putei exemplifica aceasta
personal, mncare, rechizite convenabil achiziie pentru bugetul unei persoane. prin cumprturi prin comparaie. Luai-i la
colare). d. Evalueaz informaiile din reclame. cumprturi n diferite magazine. Discutai
(II, III, IV) e. Interpreteaz i folosete informaiile de pe eticheta despre ce ai putea cumpra cu 100.000 lei
produsului pentru a alege cea mai convenabil achiziie. din mai multe magazine. Putei de
f. Utilizeaz dou opiuni alternative de cumprare (de ex, piee asemenea folosia aceasta ca o ocazie de a
de chilipiruri, cataloage, reprezentane). discuta despre raportul cantitate calitate.
Nivele: 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 159
25. Cunoate i nelege beneficiile a. Explic ce este cumprarea prin comparaie i cum se Cumprturi prin comparaie
cumprrii de mncare i realizeaz. Pentru a arta copiilor cum s-i fac
mbrcminte prin comparaie. b. Interpreteaz informaiile de pe etichete produsului i explic economiile le putei exemplifica aceasta
(II, III; IV) modul n care pot fi utilizate aceste informaii pentru a lua prin cumprturi prin comparaie. Luai-i la
decizii de cumprare (de ex. etichetele alimentelor ofer cumprturi n diferite magazine. Discutai
informaii nutriionale, etichetele de pe articolele de despre ce ai putea cumpra cu 100.000 lei
mbrcminte ofer instruciuni de splare). din mai multe magazine. Putei de
c. Descrie diferenele dintre produsele de marc i produsele asemenea folosia aceasta ca o ocazie de a
generice. discuta despre raportul cantitate calitate.
d. Face distincia dintre mod i necesiti atunci cnd Nivele: 2 3
achiziioneaz produse.
Preul produselor de marc
Toi suntem inta publicitii. Cumprarea
unui produs de marc sau altor produse
scumpe implic acordarea unor bonusuri.
Pentru a-i nva pe tineri despre aceste
bonusuri, descriei-le bugetul
dumneavoastr pentru un anumit articol
(deodorante, baschei, produse de ngrijirea
prului). Dac vor ceva mai scump, trebuie
s foloseasc proprii bani pentru a
completa diferena. Nivele: 2 3
Consum (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
26. tie i nelege argumentele pro a. Detaliaz conceptul de rate sau leasing.
i contra achiziionrii de la b. Identific dou avantaje ale cumprrii de la magazinele n Lecia Evaluarea ofertelor prin
magazinele cu plata n rate sau rate (de ex. permite obinerea produselor casnice cu fonduri telefon
leasing. limitate, permite obinerea ntregii dotri a unui apartament
(III, IV) dintr-un singur loc). Zi de zi suntem bombardai cu solicitri
c. Identific dou dezavantaje ale cumprrii n rate (de ex. mai telefonice pentru cri de credit, oferte
scump dect cumprarea normal, trebuie achitate n timp gratuite i alte cadouri. Cnd primii
sau se pierd toate obiectele nchiriate). un telefon de un ofertant, cerei-i copilului
s-i roage s trimit materiale scrise care s
descrie oferta. Aceasta v ajut s-i nvai
pe tineri c trebuie s fie ateni cnd
evalueaz ofertele i s nu ia o decizie
imediat. Nivele: 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 160
27. Cunoate i nelege drepturile a. Cunoaste diferitele tipuri de garanii i modul de utilizare a
fundamentale ale consumatorului. acestora.
(III, IV) b. Stie cnd este adecvat s se schimbe sau returneze un produs
i cum se face acest lucru (pstrarea chitanei i garaniei
produsului).
c. Identific cine promoveaz drepturile consumatorilor n
comunitate.
d. Descrie dou metode de exercitare a drepturilor
consumatorului (de ex. plngere, dorete s se adreseze
sefului magazinului).
e. Cunoate cnd i cum s cear ajutor de la protectia
consumatorului.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 161
Domeniul ngrijirii personale
Igien personal
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
1. Cunoate i nelege importana a. Definete termenul igien. LSASSSN, VI-11, Personal
unei bune igiene. b. Descrie ce nseamn bun igien. Checkup, p.396-398.
(II, III, IV) c. Explic modul n care slaba igien afecteaz prieteniile i relaiile cu LSASSSN, VI-10, Hygiene,
ceilali. p.393-395.
d. Explic modul n care igiena afecteaz sntatea unei persoane.
2. Poate menine o bun igien. a. Detaliaz cnd i cum se utilizeaz produsele de igien (de ex. hrtia de STH, Unit 5, Activity 5,
(II, III, IV) toalet, spun, ampon, perie, pieptene, periu de dini, past de dini, a p.112-114.
dentar, deodorant, erveele/tampoane sanitare, ustensile de brbierit). STH, Unit 5, Activity 13,
b. Demonstreaz cum se spal corpul i minile dup folosirea toaletei. p.121.
c. Demonstreaz utilizarea corespunztoare a produselor de igien pentru a STH, Unit 5, Activity 16, p.
menine curate prul, dinii, unghiile i corpul unei persoane. 122-124.
RSF, Personal Hygiene #2
RSF, Personal Hygiene #3
Sntate
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
3. Cunoate i nelege modalitile a. Identific trei moduri de a preveni rceala sau gripa. REF- Ways to Stay Healthy-
de a rmne sntos. b. Explic modul de prevenire a bolilor contagioase ca pojarul, oreionul i http://www.hbci.com
(II, III, IV) vrsatul de vnt prin vaccinare i/sau evitarea contaminrii. /~jackp/survstay.htm
c. Explic modul n care exerciiile regulate pot face o persoan s se simt REF- Work Place Health Kit-
mai bine i s arate mai bine. RSF, Health #1
RSF, Health #2
4. tie cum c trateze bolile minore a. Descrie simptomele rcelii, gripei i altor probleme obinuite de sntate. MIOYO, Knowing What to
i rnirile simple. b. Demonstreaz cum se utilizeaz un termometru. Do,
(III, IV) c. Alege medicaia adecvat eliberat fr reet pentru durere, probleme p.61.
stomacale, diaree, simptome de rceal/alergii. RSF, Health #3
d. Explic modul n care se trateaz rnirile simple cum sunt tieturile, RSF, Health #6
arsurile, mucturile, nepturile i achiile.
e. Demonstreaz tratarea rnirilor simple cum sunt tieturile, arsurile,
mucturile, nepturile i achiile.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 162
Sntate (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
5. tie cnd i cum s solicite a. Descrie cum afl cnd o boal nu a rspuns la medicaia eliberat fr MIOYO, Knowing What to
asisten medical. reet sau la remediile casnice. Do,
b. Explic ce trebuie s fac atunci cnd o boal nu a rspuns la medicaia p.61.
eliberat fr reet sau la remediile casnice.
c. tie cnd s mearg la o camer de urgen i cnd s mearg la doctor sau
la clinic.
d. Expune costurile aferente doctorului/dentistului, clinicii i camerei de
urgen.
e. Alege resursele medicale/stomatologice corespunztoare pentru problema
ce necesit tratament.
f. Descrie paii pentru a face i a menine un consult medical/stomatologic.
6. Cunoate i nelege importana a. Explic diferena dintre medicamentele eliberate cu i fr reet. STH, Unit 8, Activity 4,
utilizrii medicamentelor eliberate b. Interpreteaz instruciunile furnizate pe medicamentele eliberate cu i fr p.161-
cu i fr reet conform reet. 162.
recomandrilor. c. Descrie ce se ntmpl cnd medicaia este utilizat necorespunztor. STH, Unit 8, Activity 5,
(II, III, IV) d. Descrie efectele posibile ale utilizrii medicamentelor n timpul sarcinii. p.162.
7. Cunoate i nelege resursele a. Descrie tipurile disponibile de asigurare medical (de ex. Medicaid, STH, Unit 8, Activity 2,
medicale/stomatologice disponibile. asigurri medicale pentru angajai, studeni sau personale). p.160.
(III, IV) b. Explic unde i cum s obin una sau mai multe tipuri de asigurri CLSA, Activity 30, Where in
medicale. the World Do I Find?
c. Identific dou moduri de a gsi un doctor/stomatolog n comunitate (de RSF, Health #10
ex. verific paginile aurii, cabinetele medicale/stomatologice, companiile
de asigurri de sntate, rude i prieteni).
8. tie cum s menin o bun a. Identific trei moduri de reducere a stresului (de ex. exerciii, respir MIOYO, Dealing with Stress,
sntate emoional. adnc, simplific programul). p.66.
(III, IV) b. Descrie semnele i simptomele depresiei i ale altor probleme de sntate LSASSSN, VI-21, Stress &
emoional. Stressors, p. 426-428.
c. Descrie unde s se adreseze n comunitate pentru a obine ajutor pentru LSASSSN, VI-22, Stressful
depresie i alte probleme de sntate emoional. Events & Situations, p.429-
d. Alege o strategie de reducere a stresului i meninere a unei bune snti 431.
emoionale (de ex. exerciii, respir adnc, simplific programul). LSASSSN, VI-23, Coping
e. Evalueaz eficacitatea strategiei alese. with Stress, p.432-435.
LSASSSN, VI-24,
Depression, p.436-438.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 163
Alcool, droguri i tutun
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
9. Cunoate i nelege riscurile a. Descrie modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz corpul. MIOYO, Drugs and Alcohol,
medicale, sociale, emoionale i b. Descrie modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz dezvoltarea p.64.
legale aferente consumului de ftului. STH, Unit 1, Activity 2, p.11-
alcool, droguri i tutun. c. Explic modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz o persoan i 14.
(II, III, IV) familia sa. STH, Unit 8, Activity 9,
d. Descrie ce cred prietenii i familia despre consumul de droguri, alcool i p.165.
tutun. STH, Unit 8, Activity 10,
e. Numete dou moduri n care familiile transmit mai departe principii p.165-167.
despre droguri, alcool i tutun. RSF, Alcohol, Drugs,
Tobacco #1, #2, #3, and #4
10. Cunoate i nelege impactul a. Definete expresia presiunea exercitat de cei de-o seam. SSASSSN, Worksheet 95,
presiunii exercitate de cei de-o b. Explic modul n care cei de-o seam influeneaz deciziile privind Resisting Negative Pressure,
seam asupra deciziilor privind consumul de alcool, droguri i tutun. p.133.
alcoolul, drogurile i tutunul. c. Identific dou moduri de a rezista presiunii negative exercitate de cei de- RSF, Alcohol, Drugs,
(II, III, IV) o seam. Tobacco #5
11. Cunoate i nelege tipurile de a. Identific trei forme de asisten privind abuzul de substane (de ex. MIOYO, Where Would You
asisten disponibile pentru NA/AA, consilier n domeniul consumului de substane). Go?
dependena de alcool, droguri i b. Identific cel puin un grup de suport care ofer asisten membrilor P.65.
tutun. familiei (de ex. ALANON). RSF, Alcohol, Drugs,
(II, III, IV) c. Identific unde sunt oferite aceste servicii n comunitate (de ex. carte de Tobacco #6
telefon, consilier colar, Internet).
12. Cunoate i nelege implicaiile a. Descrie legile privitoare la consumul de alcool n statul respectiv (de ex. LSASSSN, IV-28, Choosing
legale ale condusului sub influena vrsta legal de la care este permis consumul de alcool). Your
alcoolului. b. Descrie limitele legale ale consumului de alcool stabilite n statul Driver, p.273-274.
(III, IV) respectiv. LSASSSN, IV-29, Drinking
c. Descrie dou consecine ale condusului sub influena alcoolului. &
d. Descrie dou strategii privind consumul responsabil de alcool (de ex. Driving, p.275-277.
consum limitat, desemnarea unui ofer). RSF, Alcohol, Drugs,
Tobacco #7
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 164
Sexualitate
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
13. Cunoate i nelege modul n a. Identific anatomia sexual feminin i masculin. STH, Unit 1, Activity 2, p.11
care se schimb corpul femeii i al b. Explic schimbrile corporale care intervin n timpul pubertii att la STH, Unit 7, Activity 2,
brbatului n timpul pubertii. brbai ct i la femei. p.142-143.
(II, III, IV) STH, Unit 7, Activity 3
RSF, Relationships and
Sexuality#1
14. Cunoate i nelege diferena a. Definete termenii gen sexual i orientare sexual. REF: Questions About Sexual
dintre genuri sexuale i orientare b. Identific trei orientri sexuale (de ex. heterosexual, homosexual i Orientation
sexual. bisexual).
(II, III) c. Definete stereotipurile i discriminrile bazate pe orientarea sexual.
15. Cunoate i nelege modurile de a. Descrie modul n care femeile rmn nsrcinate. CLSA, Activity 23, The Birth
evitare a sarcinilor. b. Identific cel puin trei metode de contracepie. Control Box.
(II, III, IV) c. Explic modul de utilizare a acestor metode de contracepie. CLSA, Activity 49 Not a Bag
d. Evalueaz eficacitatea fiecrei metode de prevenire att a sarcinilor ct i a of Tricks.
bolilor cu transmitere sexual. CLSA, Activity 63, Sexual
e. Explic de ce abstinena este singura metod ce nu implic riscuri. Jeopardy.
f. Descrie cui s se adreseze pentru a obine informaii despre graviditate,
contracepie i prevenie.
16. Cunoate i nelege cum s a. Explic modul de transmitere a unei boli cu transmitere sexual sau SIDA. MIOYO, Preventing HIV &
previn, identifice i trateze bolile b. Identific trei boli cu transmitere sexual obinuite. AIDS, p.67.
cu transmitere sexual, inclusiv c. Descrie modul n care aceste boli cu transmitere sexual i afecteaz MIOYO, Other Sexually
SIDA. corpul. Transmitted Diseases, p. 68.
(II, III, IV) d. Explic modurile de protecie fa de bolile cu transmitere sexual. LSASSSN, VI-16, HIV &
e. Descrie metodele de tratament pentru cel puin dou boli cu transmitere AIDS, p.412-414.
sexual. CLSA, Activity 33, Cruise to
f. Identific organizaiile comunitare care ofer testare gratuit i anonim. Island Paradise.
PTC, Session IV,
Understanding STDs and
HIV & How to Reduce Risk.
PTC, Session V, Increasing
Your Knowledge About
Protection.
RSF, Relationships and
Sexuality #6
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 165
Sexualitate (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
17 Cunoate i nelege simptomele a. Identific dou semne ale sarcinii (de ex. lipsa ciclului, greuri matinale). MIOYO, Symptoms of
unei sarcini i resursele disponibile. b. Explic unde poate obine un test de sarcin. Pregnancy, p.10.
(II, III, IV) c. Identific dou resurse comunitare care ofer consiliere i ngrijire PTC, Session VII, How to
prenatal. Use Resources to Support
Your Choices.
RSF, Relationships and
Sexuality #4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 166
Domeniul dezvoltrii sociale
Dezvoltare personal
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
1. Cunoate i nelege conceptul a. Definete termenul respect de sine. CLSA, Activity 78, Getting to
respectului de sine. b. Explic legtura dintre respect de sine pe de o parte i contiin de sine i Know Me.
(II, III, IV) imagine de sine pe de alt parte. CLSA, Activity 79, Who Am
c. Descrie relaia dintre respect de sine i bunstarea emoional. I Collage.
CLSA, Activity 98, Positive
Affirmation.
RSF, Personal Development
#1; RSF, Personal
Development #2
2. Cunoate i nelege punctele tari a. Definete punctele tari i nevoile. CLSA, Activity 9, Toilet
i nevoile unei persoane. b. Identific trei puncte tari i nevoi personale. Paper.
(II, III, IV) c. Recunoate cum punctele tari ale unei persoane pot fi utilizate pentru a CLSA, Activity 10, Grab
satisface nevoile. Bag.
3. Cunoate i nelege impactul a. Definete comportamentul atent, respectuos, responsabil i onest. LSASSSN, 1-6, Acts of Kind
unui comportament atent, b. D exemple de situaii n care comportamentul atent, respectuos, ness, p.13-15.
respectuos, responsabil i onest responsabil i onest a afectat o relaie. SSASSSN, Worksheet 46,
ntr-o relaie. Respecting Others as
(II, III, IV) Individuals, p.222.
SSASSSN, Worksheet 47,
Recognizing the Value of
Friendship, p.222.
RSF, Relationships #2
4. Cunoate i nelege modul n a. Definete comportamentul mnios, necinstit i nerespectuos. SSASSSN, Worksheet 61,
care mnia, necinstea, i nepoliteea b. D exemple de modul n care acestea afecteaz relaiile. Having Respect for the
afecteaz relaiile. Property of Others, p243.
(II, III, IV) SSASSSN, Worksheet 63,
Respecting Community
Authority
Figures, p.243.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 167
Contiin cultural
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
5. Cunoate i nelege identitatea a. Descrie obiceiurile asociate cu cultura persoanei (de ex. structura LSASSSN, I-2, My Ethnic
cultural a persoanei. familial, limba, mncarea, mbrcmintea). Background, p.2-6.
(II, III, IV) b. Cunoate contribuiile pe care cultura unei persoane le-a adus societii. RSF, Cultural Awareness #1
c. nelege impactul pe care cultura l are asupra identitii, valorilor i RSF, Cultural Awareness #2
principiilor unei persoane.
6. Cunoate i nelege diferitele a. Identific i descrie obiceiurile a trei grupuri culturale. LSASSSN, I-1, Ethnic
grupuri culturale. b. Descrie contribuiile pe care aceste culturi le-au adus societii. Groups, p.2-3.
(II, III, IV) c. Respect atitudinile i principiile celorlalte grupuri culturale. RSF, Cultural Awareness #6,
#7, #9, and #10
7. Cunoate i nelege cum poate a. Definete rasismul, stereotipurile, prejudecile i discriminarea, CLSA, Activity 86,
rspunde eficace prejudecilor i b. Demonstreaz dou strategii pozitive de a rspunde prejudecilor i Celebrating Differences, Part
discriminrii. discriminrii acas, la coal i n comunitate. I.
(II, III, IV) CLSA, Activity 87,
Celebrating Differences, Part
II & III.
RSF, Cultural Awareness #11,
#12, #13, and #14
Comunicare
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
8. Cunoate i nelege elementele a. Recunoate influena diverselor culturi asupra elementelor comunicrii. CLSA, Activity 2,
comunicrii. b. Explic diferenele dintre comunicarea verbal i non-verbal. Grandmothers Truck.
(II, III, IV) c. Descrie trei forme de comunicare non-verbal (de ex. inuta corpului, CLSA, Activity 15, Broken
gesturi, contact vizual, i expresii faciale). Squares.
d. Explic modul de a asculta eficace pentru a clarifica ceea ce s-a spus. CLSA, Activity 17, Comfort
e. Explic modul de a adresa ntrebri eficiente atunci cnd clarific sau Zone.
obine informaii (de ex. ntrebri deschise i nchise). CLSA, Activity 18, Body
f. Descrie modul n care feedback-ul poate ajuta comunicarea i/sau o poate Language.
mpiedica. CLSA, Activity 19, John &
g. Identific dou strategii de a oferi feedback (de ex. prin utilizarea Mary.
afirmaiilor cu eu, concentrarea pe comportament nu pe persoan). CLSA, Activity 43, Peanut
h. Identific dou strategii de a primi feedback (de ex. contact vizual, Butter & Jelly.
nentreruperea unei conversaii). SSASSSN, Skill 3, Being
Able to Communicate, p.18
Comunicare (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 168
9. tie cum s comunice cu prietenii a. Demonstreaz cum s se prezinte i s i salute pe ceilali (de ex. SSASSSN, Revealing
i familia. strngerea minii, contact vizual, limbaj standard vs. argou, atingere Yourself to
(II, III, IV) adecvat). Others, p.65-74.
b. Purtarea unei conversaii utiliznd limbajul verbal i non-verbal SSASSSN, Skill 2,
corespunztor. Understanding
c. Demonstreaz oferirea i primirea de feedback n dou situaii cu familia Anothers Point of View,
i prietenii. p.10-17.
d. Demonstreaz toleran fa de opiniile celorlali. RSF, Communication #2
10. Cunoate cum s comunice n a. Demonstreaz cum s se prezinte i s i salute pe ceilali (de ex. LSASSSN, III-30, Getting
mediul colar. strngerea minii, contact vizual, limbaj standard vs. argou). Along
(II, III, IV) b. Utilizeaz tehnici de ascultare eficace pentru a lmuri instruciunile. with Authority, p.193-195.
c. Demonstreaz capacitatea de a adresa ntrebri eficace pentru a obine LSASSSN, III-31, Asking
i/sau clarifica informaii. Good
d. Demonstreaz oferirea i primirea de feedback n dou situaii cu Questions, p.196-198.
personalul colii. RSF, Communication #11
e. Demonstreaz toleran fa de opiniile celorlali.
11. tie cum s comunice la locul de a. Demonstreaz cum s se prezinte i s i salute pe ceilali (de ex. SSASSSN, Skill 7, Making a
munc. strngerea minii, contact vizual, limbaj standard vs. argou). Good Impression, p.51-57.
(III, IV) b. Utilizeaz tehnici de ascultare eficace pentru a lmuri instruciunile. RSF, Communication #12
c. Demonstreaz capacitatea de a adresa ntrebri eficace pentru a obine
i/sau clarifica informaii.
d. Demonstreaz oferirea i primirea de feedback n dou situaii legate de
munc.
e. Demonstreaz toleran fa de opiniile celorlali.
12. tie cum i cnd s utilizeze a. Explic modul diferit de utilizare a telefonului i emailului la munc i REF-Business Netiquette
tehnologia pentru a comunica acas.. http://www.bspage.com
eficace i n siguran. b. Demonstreaz etichet adecvat n utilizarea telefonului acas i la munc /1netiq/Netiq.html
(II, III, IV) (de ex. cum s rspund, s preia un mesaj i s transmit informaii). RSF, Communication #14
c. Demonstreaz etichet adecvat n utilizarea emailului acas i la munc.
d. Explic modul de a comunica n siguran atunci cnd utilizeaz telefonul
i emailul (mesaj vocal adecvat pe robotul telefonic, dezvluirea
corespunztoare a informaiilor personale n email).
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 169
Comunicare (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
13. tie cum i cnd s fie sigur pe a. Explic diferenele dintre stilurile de comunicare pasive, agresive i sigure SSASSSN, Skill 4,
sine atunci cnd comunic acas, la pe sine. Negotiating or
coal sau la munc. b. Descrie cum s comunice demonstrnd ncredere n sine. Compromising, p.26-32.
(II, III, IV) c. Cunoate faptul c oamenii au dreptul de a exprima opinii diferite. RSF, Communication #16
d. Demonstreaz comunicare ce reflect siguran de sine n trei situaii.
14. tie cum s gestioneze un a. Descrie semnele de conflict. LSASSSN, II-12, Identifying
conflict. b. Descrie dou moduri diferite de a gestiona un conflict. a Conflict, p.107-108.
(II, III, IV) c. Demonstreaz dou tehnici de gestionare a conflictelor ce ar putea fi LSASSSN, II-13,
utilizate acas, la coal sau la munc. Compromising p.109-111.
15. tie cum s utilizeze tehnicile de a. Identific situaii care ar putea produce sentimente de mnie n propria SSASSSN, Skill 8,
gestionare a mniei. persoan i a altora. Controlling
(II, III, IV) b. Descrie indiciile i sentimentele mniei n propria persoan i a altora. Your Emotions, p.58-64.
c. Explic o tehnic de gestionare a mniei (de ex. plecarea). RSF, Communication #17
d. Demonstreaz dou tehnici de gestionare a mniei ce ar putea fi utilizate
acas, la coal sau la munc.
Relaii
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
16. Cunoate i nelege diferenele a. Descrie diferitele tipuri de relaii (de ex. familie, prieteni, de afaceri, CLSA, Activity 29, Finding
dintre diferitele tipuri de relaii. profesionale, maritale i sentimentale). the
(II, III, IV) b. Cunoate valoarea pstrrii a mai mult de un tip de relaii. Right Relationship.
c. Explic regulile, limitele i codul comportamental aferente fiecrui tip de RSF, Relationships #1
relaie.
d. Descrie rolurile diferite pe care le joac oamenii n diferite relaii.
17. tie cum s dezvolte i s a. Identific trei caracteristici ale relaiilor sntoase i duntoare. CLSA, Activity 29, Finding
pstreze relaii sntoase. b. Descrie dou moduri de a dezvolta o relaie nou cu familia, prietenii, the Right Relationship.
(II, III, IV) colegii de munc, sau romantice. SSASSSN, Problems or
c. Descrie dou moduri de a gestiona o relaie duntoare (de ex. clarificarea Unusual Situations, p.168.
limitelor, solicitarea de consiliere, asisten legal, terminarea relaiei). LSASSSN, I-21- I-31, Being
d. Analizeaz rolurile i responsabilitile pe care ambele pri le au n Part
meninerea relaiei. of a Family, p.51-71.
e. Descrie cum relaiile se modific n timp. RSF, Relationships #2
f. Identific dou moduri de a menine o relaie n timp i la distan.
Relaii (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 170
18. tie cum s vorbeasc cu ceilali a. Explic modul de a vorbi cu un partener despre probleme cum sunt PTC, Session III, How to
despre deciziile care afecteaz ntlnirile romantice, activitile sexuale, prevenirea bolilor cu transmitere Make Your Choices Stick
relaiile. sexual i a sarcinilor, despre cstorie i probleme printeti. PTC, Session VII, How to
(III, IV) b. Explic modul de a vorbi cu familia i prietenii despre probleme cum sunt Use Resources to Support
ntlnirile romantice, activitile sexuale, prevenirea bolilor cu transmitere Your Choices.
sexual i a sarcinilor, despre cstorie i probleme printeti. RSF, Relationships #3
c. Exerseaz convorbirea cu un partener ntr-o situaie simulat. RSF, Relationships #4
d. Exerseaz convorbirea cu familia i prietenii ntr-o situaie simulat.
19. tie cum s dezvolte i s a. Definete sistemul de suport personal. MIOYO, Friends, p.75.
utilizeze un sistem de suport b. Cunoate beneficiile de a avea mai mult de o persoan care s ofere ajutor SSASSSN, Making and
personal. cu problemele. Keeping
(III, IV) c. Identific dou sau mai multe persoane care pot oferi ajutor. Friends, p.89.
d. Creeaz o list cu persoane-resurs incluznd adrese i numere de telefon. OP, Unit XV, Identifying
e. Evalueaz punctele tari i nevoile unui sistem de suport personal. Supportive Resources.
f. Identific trei strategii de a extinde sistemul de suport personal. RSF, Relationships #11
g. Analizeaz dou situaii unde este necesar ajutorul (de ex. probleme de
munc, crize familiale) i identific persoana de suport corespunztoare.
20. tie i nelege conceptul de a. Definete i d exemple de comuniti diferite (de ex. religioase, grupuri SSASSN, Worksheet 71,
comunitate. culturale, de cartier, la coal, civice). Volunteering at Agencies,
(III, IV) b. Descrie responsabilitile aferente apartenenei la o comunitate. p.257.
c. Identific trei lucruri care fac o persoan s fie parte a unei comuniti (de RSF, Relationships #12
ex. vrsta, cultura, interesele, nevoile).
d. Cunoate beneficiile implicrii n diverse comuniti.
Timp liber
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
21. Cunoate i nelege importana a. Descrie diferenele dintre activitile recreative sntoase i duntoare. MIOYO, What Do You Do
activitilor recreative sntoase. b. Descrie dou avantaje ale activitilor recreative sntoase (de ex. For Fun? p.72.
(II, III, IV) reducerea stresului, cunoaterea de oameni cu interese similare). MIOYO, What Does It
c. Identific dou resurse care pot fi utilizate pentru a gsi activiti Mean? p.73.
recreative sntoase (de ex. ziare, Internet, afiaje, carte de telefon, familie MIOYO, Try Something
i prieteni). New,p.73.
d. Identific o activitate recreativ spre a o explora amnunit. RSF, Relationships #13
Domeniul deprinderilor de munc i studiu
Planificarea carierei
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 171
1. Este capabil s identifice cariere a. Identific deprinderile, abilitile, afinitile i antipatiile legate de munc. CLSA, Activity 27, Name
de interes. b. Gsete domenii de carier potrivite deprinderilor, abilitilor, afinitilor that Job.
(II, III, IV) i antipatiilor. CLSA, Activity 79, Who Am
I Collage.
2. Este capabil s ia o decizie a. Strnge informaii despre unul sau mai multe domenii de carier (de ex. CLSA, Activity 32, A
privitoare la carier n cunotin de perspectiva/tendinele carierei, deprinderi tehnice, salarii poteniale, Window to the Future.
cauz. educaie i pregtirea necesar). CLSA, Activity 40, What is
(III, IV) b. Cunoate importana voluntariatului, urmririi locurilor de munc, i My Career?
stagiilor pltite pentru a obine informaii despre domeniile de carier. CLSA, Activity 58, Whats
c. Stabilete scopul carierei. My Line.
d. Ajusteaz interesele carierei cu deprinderile, obiective carierei i abilitile CLSA, Activity 70,
personale. Community Interviews.
e. Evalueaz fiecare opiune de carier i alege un domeniu de carier care se CLSA, Activity 75, Career
potrivesc cel mai bine scopurile de carier ale individului. Choices.
3. Este capabil s dezvolte un plan a. Recunoate cum locul de munc, experienele de voluntariat, educaie i Cash 12-15, Part II, Chapter
de carier. training profesional afecteaz ndeplinirea scopurilor de carier. 3, Do I Get a Job or Bank on
(III, IV) b. Determin resursele necesare pentru a obine educaia, trainingul i the Lottery?
stagiatura solicitat. RSF, Career Planning #9
c. Identific bursele, fondurile i ajutoarele financiare disponibile.
Locul de munc
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
4. nelege importana angajrii. a. Descrie modul n care nevoile i dorinele se leag de angajare. CLSA, Activity 34, Its In the
(II, III, IV) b. Identific dou motive pentru care oamenii muncesc (de ex. stabilitate, Bag.
independen). RSF, Employment #1
c. Explic dou moduri n care munca afecteaz stilul de via al unei RSF, Employment #2
persoane. RSF, Employment #3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 172
6. tie cum s caute un loc de a. Citete i interpreteaz informaiile din anunurile din ziare i alte MIOYO, How Do I Find A
munc. materiale tiprite). Job? p.3.
(III, IV) b. Folosete Internetul pentru a gsi locuri de munc disponibile. MIOYO, Learn More About
c. Cunoate importana relaiilor personale n cutarea unui loc de munc (de Finding Jobs, p.3-6.
ex. piaa de munc ascuns). MIOYO, Reading Job
d. Explic ce fac ageniile publice i private de plasare a forei de munc i Advertisements, p.7.
care sunt costurile aferente fiecreia. LSASSSN, V-12, Searching
e. Gsete locuri de munc disponibile utiliznd una sau mai multe metode for a Job, p.338-340.
de cutare. RSF, Employment #5
RSF, Employment #6
7. Poate completa un formular de a. Definete termenii utilizai n mod curent n formularele de angajare. MIOYO, Getting Your Facts
angajare. b. Interpreteaz ntrebrile din formular i ofer rspunsurile adecvate. Together, p.8.
(III, IV) c. Creeaz o fi de date personale pentru a fi utilizat la completarea unui CLSA, Activity 73, Assume
formular de angajare. an Identity.
d. Completeaz dou formulare de angajare. LSASSSN, V-22, A Job
Application, p.364-367.
RSF, Employment #7
8. Poate crea un CV i o scrisoare de a. Definete termenul CV. MIOYO, The Resume, p.9-
intenie. b. Descrie diferitele formate de CV (de ex. funcional, cronologic). 10.
(IV) c. Creeaz un CV utiliznd aceste formate cu supervizare. MIOYO, Applying by Letter,
d. Explic ce este o scrisoare de intenie i ce ar trebui s conin. p.11-12.
e. Creeaz o scrisoare de intenie pentru a acompania un CV sau o aplicaie LSASSSN, V-13, A Resume,
cu supervizare. p.341-342.
RSF, Employment #8
RSF, Employment #9
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 173
10. Cunoate i nelege importana a. Descrie dou modaliti de meninere a contactului (de ex. telefon, MIOYO, Follow-up, p.15.
meninerii contactului dup interviu. scrisoare de mulumire, email). RSF, Employment #13
(III, IV) b. Descrie ce trebuie spus n cadrul acestui contact.
11. tie cum s utilizeze tehnologia a. Identific echipamentele obinuite de la locul de munc inclusiv REF: Impact of Technology on
obinuit de la locul de munc. computere i alte tehnologii. the
(III, IV) b. Demonstreaz utilizarea tehnologiei pentru a ndeplini sarcini la locul de Work Place -
munc (de ex. fax, computer, copiator, imprimant). http://scholar.lib.vt.edu/ejournals
/JITE/v33n3/lewis.html
12. Cunoate i nelege deducerile, a. Explic informaiile privitoare la deducerile salariale incluse pe foaia de MIOYO, Your Paycheck, p.80.
beneficiile i drepturile salariale ale salariu. Cash 12-15, Part II, Chapter 3,
angajatului. b. Identific beneficiile pentru angajat (de ex. asigurri de sntate, acordarea Do I Get a Job or Bank on the
(III, IV) de timp liber pentru studiu, concediu, planuri de pensii i n caz de Lottery?
handicap). RSF, Employment #14
c. Descrie cum s obin beneficiile pentru angajat. RSF, Employment #15
d. Descrie drepturile unei persoane privitoare la hruirea sexual.
e. Explic ce este o plngere i cum se utilizeaz pentru a rezolva disputele.
f. Identific modaliti de a promova (de ex. programe de pregtire
profesional, educaie superioar).
g. Identific resursele companiei care descriu drepturile i beneficiile
angajailor (de ex. politici de personal, site Intranet al companiei).
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 174
14. tie cum s schimbe locurile de a. Cunoate cum ncetarea relaiilor de munc actuale poate afecta LSASSSN, V-20, Changing
munc. oportunitile viitoare de angajare. Jobs: Why?, p.359-360.
(III, IV) b. Explic de ce este important s acorde angajatorului preavizul LSASSSN, V-21, Changing
corespunztor. Jobs: How?, p.361-363.
c. Demonstreaz un interviu pozitiv de demisie dintr-o companie. RSF, Employment #19
Luarea deciziilor
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
15. Cunoate i nelege procesul de a. Cunoate diferenele dintre deciziile impulsive i cele bine-gndite. MIOYO, Making Decisions,
luare a deciziilor bine-gndite. b. Descrie etapele procesului de luare a unei decizii bine-gndite (de ex. p.16.
(II, III, IV) identificarea opiunilor, evaluarea argumentelor pro i contra, alegerea SSASSSN, Making Good
unei opiuni). Decisions, p.134.
16. Poate utiliza un proces de luare a a. Analizeaz o situaie privitoare la deprinderile de via care necesit o MIOYO, Making Decisions,
deciziilor bine-gndite ntr-o situaie decizie (de ex. alegerea unei cariere, schimbarea locului de munc, p.16.
privitoare la deprinderile de via. efectuarea unei achiziii majore). RSF, Decision Making #3
(II, III, IV) b. Aplic procesul de luare a deciziilor bine-gndite la o situaie privitoare la RSF, Decision Making #4
deprinderile de via.
c. Evalueaz rezultatele deciziei.
Deprinderi de studiu
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
17. Cunoate i nelege ce a. Identific dou lucruri care influeneaz capacitatea unei persoane de a LSASSSN, III-23, Study
influeneaz capacitatea de studiu a studia (de ex. locaia, spaiul, timpul, distragerile). Smarter, p.174-175.
unei persoane. b. Determin condiiile n care o persoan nva cel mai bine. LSASSSN, III-21, Getting
(II, III, IV) Organized, p.168-170.
REF- Girl Power Assignment
Book
http://www.health.org/gpower/
girlarea/assignment/
RSF, Study Skills #1, #3, and
#4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 175
18. Este capabil s utilizeze una sau a. Identific stilul de nvare al unei persoane (de ex. vizual, auditiv, LSASSSN, III-22, Taking
mai multe tehnici de nvare pentru kinestetic). Notes,
a obine un scop de studiu. b. Descrie dou sau mai multe tehnici de nvare care funcioneaz cel mai 171-173.
(II, III, IV) bine pentru fiecare stil de nvare (de ex. cartonae, subliniere, luarea de REF- Learning Styles
notie). http://www.howtolearn.com
c. Selecteaz o tehnic i demonstreaz utilizarea ei. RSF, Study Skills #6
19. tie cum s acceseze resurse a. Identific resursele din comunitate care ofer meditaii dup orele de CLSA, Activity 30, Where In
pentru a mbuntii rezultatele coal, cursuri de pregtire pentru teste i costurile aferente acestora. the
educaionale. b. Explic modul de accesare a acestor resurse comunitare. World Do I Find?
(IV) RSF, Study Skills #8
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 176
ANEXA 2 Dosarul individual si programul de interventie specifica (PIS)
EVALUARE INTERDISCIPLINARA
PROGRAMUL DE INTERVENTIE SPECIFICA PIS
Aceasta este doar o mostra de dosar metodologic care cuprinde indicatori de evaluare,
date personale care sa contribuie la elaborarea programului de interventie specifica. Cu
siguranta nu este exhaustiv iar o seama de indicatori precum si itemi de evaluare au
aplicabilitate si relevanta mai ales pentru asistenta tinerilor peste 18 ani sau adolescenti. Pentru
copii mai mici sau copii cu dizabilitati se pot propune alte instrumente adaptate grupului tinta
care au numitori comuni cu acest instrument dar si date diferite si exigente diferite.
In al doilea rand acest instrument incurajeaza si promoveaza interdisciplinaritatea si
abordarea unitara a beneficiarului insa fiecare profesionist poate avea date pe care le considera
confidentiale astfel incat acest plan poate fi imbunatatit si fragmentat, nu trebuie completat
compact , in forma data ,legata.
DATE PERSONALE
Referent ......................................................
Nume
Prenume...
Data si locul nasterii.....................
Sexul: masculin ..... feminin ........
Acte de identitate: CI...... BI.... AI ..... Nu .......
Seria ....................... Nr....................Data eliberarii ..............................
C.N.P:..........................................................
Masura de protectie...................................................../Conform HOT. CPC Nr...............din
data ....................................
Adresa la care se afla copilul/ tinarul ...............................................................
........................................................................................................................
Rezidenta........................................................................................................
Domiciliul temporar......................................................................................
Observatii:...............................................................................................................................
...............................................................................................................
Merge in familie
Saptamanal
Lunar
Frati si surori
Nume si Data nasterii Sex Ocupatie Rezidenta
prenume
- tata
- alte rude...............................................................................................................
Observatii
C.Imbolnaviri:..
PERSONALITATEA
Dimensiunea comportamentala
a. repectarea regulilor de convietuire rezidentiala
Observatii
b. comportament proactiv
relatiile cu colegii de apartament
Observatii
Observatii
..
Asertivitate
comportament conflictual
Observatii
e. complianta
Cooperant fata de programul de asistenta
Observatii
Imaginea de sine
Stima de sine
Observatii
Dimensiunea afectiva
Trasaturi dispozitionale (anxietate, elemente depresive, buna dispozitie, irascibilitate,
dispozitie afectiva predominanta,mai mult vesel, optimist, mai mult trist, ciclotimic , etc)
Observatii
Maturitate afectiva
Observatii
Dimensiunea relationala
Relatia cu grupul de prieteni
Relatia cu autoritatea
Comportamente de risc
Alcolism Observatii
..
Consum de droguri Observatii
Atitudini suicidare Observatii
Tulburari de comportament Observatii
Furt
Minciuna
Fuga
..
- negative
Trasaturi specifice
a) atitudini fata de munca
- pozitive
- negative
Observatii
..
b) atitudini fata de colegii de centru
- pozitive
- negative
- altele
Observatii
..
c) atitudini fata de personalul programului
- pozitive
- negative
A. REZULTATE LA NVATATURA:
F.BUNE BUNE MEDII SLABE F.SLABE
B. MATERII PREFERATE
Integrarea in colectivitate
- relatii cu colegii
..
- relatii cu profesorii
ORIENTARE PROFESIONALA
Observatii
Trasaturi aptitudinale
Potential (capacitati, abilitati, talente)...
Deprinderi de viata
Igiena personala
Comunicare
Limbaj (scris, vorbit).
Initierea comunicarii...
Planificarea
activitatilor
.
Deprinderi culinare
Organizare administrativa
Alte deprinderi
PREGATIREA PROFESIONALA
PROBLEME PERSONALE
..
..................................................................................................................................
...................................................................................................................................
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
PLAN DE INTERVENTIE
NEVOILE TANARULUI
OBIECTIVE
PE TERMEN SCURT
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 187
Learning , Programul Childnet, 2004
PE TERMEN MEDIU
PE TERMEN LUNG
ACTIVITATI PROPUSE
METODE DE LUCRU
..
10
11
12
OBSERVATII FINALE
Consilierea psihologica
Consilierea juridica
........................
...............................................................................................
Asistenta medicala
........................
........................................................................................
.
Orientarea scolara
........................
...............................................................................................
................................................
................................................................................................................
Alte observatii
........................
............................................................................................
Am buletin de identitate
Da Nu
Am o copie a certificatului meu de natere
Da Nu
Am o fotografie tip
Da Nu
De cte ori ai completat acest formular pn n prezent, excluzndu-l pe cel de fa?:
niciodat de dou ori
o singur dat de 3 sau mai multe ori
Rugm selectai rspunsul cel mai bun pentru fiecare din urmtoarele ntrebri:
Sarcini privind viaa de zi cu zi
1. Cum procedai atunci cnd vnztorul nu v d restul corect la magazin?
l ignor i plec
i cer s recalculeze restul
M nfurii i i spun c a fcut o greeal
Solicit s discut cu managerul magazinului
2.Care din urmtoarele alimente se stric mai repede dac sunt lsate n frigider?
Roiile
Pastele finoase
Strugurii
Laptele
Locuina i resursele comunitare
3. Dac v cumprai o cas, n ce mod vei plti pentru aceasta?
Prin ipotecare
Chirie lunar
Un depozit de siguran
Un cont curent
4.Unde v adresai pentru schimbarea adresei adresi din buletin atunci cnd v mutai
domiciliul?
La magazin
La poliie
La oficiul potal
A B C D
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
Musckie School of Public Service, University of Southern Maine and National Resource
Center for Youth Services, College of Continuing Education University of Oklahoma au
identificat patru principii fundamentale si 13 criterii sugerate pentru practica care reflecta
tendintele actuale in literatura de specialitate si cuprind experientele expertilor in domeniu.
Cele patru principii se refera la :
dezvoltarea tanarului
colaborare
competenta culturala
legaturi permanente
Mai jos veti gasi cele 13 criterii. Marcati cu un cerc criteriile deja existente in programul
dumneavoastra. Marcati langa cele prezente in serviciile altor organizatii si marcati cu o steluta
* serviciile pe care doriti sa le implementati.
1.Un plan de tranzitie pentru fiecare tanar 5. Legaturi comunitare stabile care
care: Fac legatura tanarului cu resursele
Se bazeaza pe evaluarea nevoilor, comunitare,
Este dezvoltat cu implicarea activa a Fac legatura tanarului cu mentorii adulti,
tanarului, Creaza oportunitati de cariera pentru
Este revizuit periodic. tineri,
Stimuleaza calitatea de leader a tinerilor.
2. O componenta de instructiuni clar 6. Componenta supervizata de viata
definite privind deprinderile de viata care independenta care permite tinerilor sa:
dau posibilitatea tanarului sa: Aleaga propria locuinta,
Sa cunoasca si sa inteleaga un set Plateasca cheltuielile si sa-si mentina
fundamental de deprinderi de viata bugetul,
Sa practice deprinderile intr-un Rezolve conflictele cu colegii si vecinii, si
mediu real de viata Sa preia sau sa-si asume cheltuielile legete
de chirie la inchiderea programului.
ANEXA 6
Care credei c a fost cel mai important lucru pe care prinii dumneavoastr 1-au
considerat important s l nvai pe msur ce v dezvoltai?
Dac ai putea s v nvai copiii numai trei lucruri, care ar fi acelea?
Care sunt cteva dintre tradiiile familiei dumneavoastr? Cine particip la srbtorile
n familie (vacane, srbtori)?
In ce mod ai dori s v descrie cineva familia?
Spunei cteva lucruri despre loialitate familial care s aib legtur cu familia
dumneavoastr.
Imaginai-v familia dumneavoastr aa cum ai dori s fie. Spunei-mi cum arat.
Care sunt cele mai mari realizri ale familiei dumneavoastr?
Ce caliti folosii pentru a v ajuta familia n momente de stress i greuti?
Dac ai putea spune un lucru bun despre dumneavoastr, care ar fi acela? Ce ar spune alii?
Cum sunt luate deciziile n familia dumneavoastr?
Cum a fost gestionat ultima problem apruta n familia dumneavoastr?
Ctre cine se ndreapt familia dumneavoastr la nevoie?
Care sunt cteva dintre cele mai importante lucruri care s-au ntmplat n familia
dumneavoastr?
Care este cel mai bun aspect legat de fiecare dintre copiii dumneavoastr?
Care sunt visele dumneavoastr privitoare la familie?
Care sunt locurile de munc, hobby-urile i deprinderile fiecrui membru al
familiei dumneavoastr?
Ce dorii s facei pentru a v distra? Sunt anumite lucruri pe care membrii familiei
dumneavoastr le fac cu plcere mpreun?
Cum v facei prieteni? Care este cel mai bun prieten de familie?
A trebuit vreodat s v bazai pe o organizaie pentru ajutor?
Ai avut vreodat o criz n familie? Ai tiut pe cine s sunai? Au rspuns ntr-o
manier care v-a ajutat?
Suntei implicai n activiti comunitare? In ce programe sau activiti disponibile n
comunitatea dumneavoastr ai dori s fii implicat dac ai putea?
ANEXA 7
MODEL 2 DE ANCHETA SOCIAL (MODEL 1 VEZI PIS, ANEXA 2
VII. Observaii
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
__________________
VIII. Concluzii i recomandri
______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Asistent Social
Semnatura Semnatura
ANEXA 9 - Model fisa de monitorizare a evolutiei copilului
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 211
ANEXA 10
Scopul
Forte restricitive
Forte motivatoare
Mod de desfurare