Curs Integrarea Sociala

1
Integrarea sociala, recuperarea si reabilitarea

persoanelor cu dizabilitati
(curs)
DELIMITĂRI CONCEPTUALE
1.1 Dizabilitatea
Pentru definirea termenului s-a utilizat Dicţionarul de politici sociale1, în care L. Manea
definește termenul „dizabilitate” drept orice pierdere a aptitudinii de a desfăşura o activitate în
condiţii normale pentru o fiinţă umană.
Noţiunea de dizabilitate a constituit obiectul preocupărilor unui număr mare de
cercetători. Printre aceştia s-a numărat şi P. Wood, care a formulat propuneri de
reconceptualizare care au fost acceptate ulterior prin consens de Organizaţia Mondială a Sănătăţii
(World Health Organization, 1980). Inovaţia sa constă în înlocuirea cuvântului „dizabilitate” şi
delimitarea sa prin trei concepte:
- infirmitate sau deficienţă, presupunănd orice pierdere, anomalie sau
dereglare a unei structuri sau funcţii anatomice, fiziologice sau
psihologice;
- incapacitatea sau invaliditatea, înglobând orice reducere, lipsă ori pierdere
(rezultând dintr-o infirmitate sau deficienţă) a aptitudinii de a desfăşura o
activitate în condiţiile considerate normale pentru o fiinţă umană;
- handicapul, definit ca orice dezavantaj de care suferă o anumită persoană ca
urmare a unei infirmităţi sau incapacităţi, dezavantaj care o împiedică să
satisfacă total ori parţial sarcinile considerate normale.2
1.2 Incapacitatea
A. Gherguţ3 afirmă că: Incapacitatea reprezintă o pierdere, o diminuare totală sau

parţială a posibilităţilor fizice, mentale, senzoriale etc., consecinţă a unei deficienţe care
împiedică efectuarea normală a unor activităţi. Indiferent de forma ei de manifestare (fizică,
senzorială, mintală etc.),incapacitatea conduce la modificări de adaptare, la un anumit
comportament adaptiv, la performanţe funcţionale care determină forme, mai mult sau mai
puţin grave, de autonomie personală, profesională sau socială.
Incapacitatea poate fi măsurabilă în funcţie de natura deficienţei care o determină:

fie prin probe, care conduc la stabilirea coeficientului de inteligenţă, a coeficientului de
vedere, a gradului de pierdere a auzului, a gradului de dezvoltare motorie etc., fie prin
investigaţii de natură medicală, care întregesc cunoştinţele despre natura incapacităţii,
gradul de gravitate sau prognoză socioprofesională, fie prin investigaţii sociologice, care
au ca obiectiv consecinţele incapacităţii asupra vieţii sociale a individului.4
1
coord. Luana Pop, 2002, p. 277
2
Manea, 2000, p.30
3
în Neamţu, coord., 2003, p. 860
4
ibid., p. 861
2
1.3. Handicap
Conform lui L. Manea 5, termenul de „handicap” poate fi definit ca un dezavantaj ce
este rezultat dintr-o deficienţă, sau o incapacitate care împiedică persoana să satisfacă total sau
parţial sarcinile considerate normale în raport cu vârsta, genul şi cu diferiţi factori sociali şi
culturali.
Noţiunea de handicap descrie rolul social atribuit persoanei cu deficienţă, rol care o
plasează ca dezavantajată comparativ cu alte persoane. Dezavantajele apar şi se manifestă în
cadrul interacţiunii dintre o persoană cu dizabilitate şi mediul său social şi cultural specific. În
acest mod, handicapul tinde să capete accepţiunea unei probleme sociale, aceea a respingerii,
marginalizării sau excluderii persoanei cu dizabilităţi.6
În concluzie, deficienţa poate determina o incapacitate care, la rândul ei, antrenează o
stare de handicap ce face ca persoana deficientă să suporte penalităţile mediului în care trăieşte,
mediu care poate a, tolera sau respinge deficienţa.
1.4. Tipologia dizabilităţilor psihice

Au existat mai multe forme de clasificare a deficienţelor mintale, în funcţie de diferite
criterii cu referire la gradul de recuperare-educare a tipului de deficienţă identificat în rândul
copiilor de vârstă şcolară. A. Gherguţ7 enumeră următoarele clasificări:
1. O primă clasificare are în vedere valoarea coeficientului de inteligenţă, după
cum urmează:
- Deficienţă mintală profundă sau gravă –IQ= 0-20;
- Deficienţă mintală severă sau mijlocie –IQ= 20-50;
- Deficienţă mintală moderată –IQ= 50-65;
- Deficienţă mintală uşoară- IQ=65-75;
- Intelectul de limită sau liminar –IQ=75-85;
2. În funcţie de codificarea medicală a deficienţelor mintale a fost elaborată

următoarea clasificare:
a) codificarea OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii)
- IQ= 50-70 - înapoiere mintală uşoară (aproximativ 85% din
segmentul populaţional care prezintă retard mintal);
- IQ= 35-49 - întârziere (înapoiere) mintală medie (aproximativ
10% din întreaga populaţie cu retard mintal);
- IQ= 20-34 - întârziere (înapoiere) mintală gravă (aproximativ 3-4%
din totalul persoanelor deficiente mintal);
- IQ sub 20 – întârziere (înapoiere) mintală profundă (aproximativ 1-
2% din
numărul persoanelor cu retard mintal);
- Înapoiere mintală cu nivel neprecizat (insuficienţă mintală FAI)
întâlnită în situaţiile când există indicii cu privire la prezenţa
retardării mintale, însă inteligenţa persoanei în cauză nu poate fi
evaluată prin probe standard (exemplu: cazul copiilor a căror
5
în Pop, coord., 2002, p. 357
6
Pop, 2002
7
3
vârstă, cu cât este mai mică, cu atât va face mai dificilă aprecierea
lor de inteligenţă).
b) codificarea Asociaţiei Americane de Psihiatrie:
- IO =68-83 – întârziere mintală de graniţă;
- IQ = 52-67 –întârziere mintală uşoară;
- IQ =36-51- întârziere mintală moderată;
- IQ =20-35 întârziere mintală severă;
- IQ sub 20 – întârziere mintală profundă;
c) codificare DMS III (Diagnostic AND Statistical Manual, American
Psychiatric Association, 1980):
- IQ =50-70 – întârziere mintală uşoară;
- IQ = 35-49- întârziere mintală moderată;
- IQ =20-34-întârziere mintală gravă;
- IQ sub 20- întârziere mintală profundă;
d) codificare UNESCO, 1983 (ibid., p. 868):
- întârziere mintală uşoară (IQ= 51-66 Binet-Stanford şi IQ= 55-69 Wechsler);
- întârziere mintală moderată (IQ =36-50 Binet-Stanford şi IQ= 40-54
Wechsler);
- întârziere mintală severă (IQ= 20-35 Binet-Stanford şi IQ =25-39 Wechsler);
- întârziere mintală profundă (IQ sub 19 Binet-Stanford şi IQ sub 24 Wechlsler).
3. După criteriul mixt medico-educaţional-social putem identifica:
a) codificare după OMS şi J. Lang:
- deficienţi mintal educabili (IQ = 55-70, VM= 10 ani, VC= 14 ani);
- deficienţi semieducabili sau parţial recuperabili (IQ= 50-55, VM= 9 ani, VC=
14 ani):
- deficienţi mintal irecuperabili (IQ= 35-50, VM=5 ani, VC=14 ani);
b) codificare după S.A. Kirk şi G.O. Johnson:
- copil lent la învăţătură IQ= 70/75-90;
- deficient mintal educabil –IQ= 50-75;
- deficient mintal antrenabil –IQ= 30-50;
- copil total dependent IQ= 0-25/30;
c) codificarea clinico-psihometrică după OMS:
- intelect de limită – IQ= 68-85;
- deficienţă mintală uşoară – IQ= 52-67, nivel mintal 9,5 ani, vârsta socială
de aproximativ 19 ani;
- deficienţă mintală moderată –IQ= 36-51;
- deficienţă mintală severă – IQ= 21-35, nivel mintal 3 ani, vârstă socială 3,5-
9,5 ani;
- deficienţă mintală profundă – IQ sub 20, nivel mintal 2 ani, vârsta socială 0-
3,5 ani.8
Prin deficienţă mintală se înţelege „reducerea semnificativă a capacităţii intelectuale şi psihice,
care determină o serie de dereglări ale reacţiilor şi mecanismelor de adaptare ale individului la
condiţiile în permanentă schimbare ale mediului înconjurător şi la standardele de convieţuire
socială dintr-un anumit areal cultural, fapt ce plasează individul într-o situaţie de incapacitate şi
8
ibid., p. 869
4
inferioritate, exprimată printr-o stare de handicap în raport cu ceilalţi membri ai comunităţii din
care fac parte”.9
A. Gherguţ 10 defineşte intelectul de limită drept o „categorie eterogenă de forme şi grade

de manifestare, a căror trăsătură comună constă în fenomenul decompensării şcolare la vârsta de
11-12 ani (adică plafonarea în dezvoltarea psihointelectuală a elevului la nivelul clasei a V-a sau
a VI-a), urmată de apariţia unor reacţii nevrotice şi comportamentale consecutive insuccesului
şcolar”.
Din punct de vedere psihopedagogic, există câteva elemente definitorii pentru identificarea
unui copil cu intelect de limită:
- Răspunsurile sunt realizate într-o manieră inegală, lacunară.
- Are nevoie de un anumit interval de timp pentru a-şi mobiliza capacităţile
intelectuale.
- Dificultăţi în însuşirea citit-scrisului şi a calculului aritmetic.
- Alterarea structurii perceptiv-motrice a spaţiului.
- Simptome de anomalie în ce priveşte fluxul ideatic, obstacole în gândire sau
lapsusuri, încetineală în gândire.
- Integrarea şcolară a copiilor cu intelect limitat este posibilă în condiţiile
diferenţierii şi individualizării curriculumului (conţinutul educaţiei,
metodele şi procedeele didactice, mijloace de învăţare, criteriile de evaluare
adecvate potenţialului intelectual al copilului).11
Conform aceluiaşi autor, deficienţa mintală uşoară (de gradul I)este un termen sinonim
cu insuficienţa mintală, introdus în literatura de specialitate în 1909 de Dupre. Ea se defineşte
prin coeficientul de inteligenţă 50 -69 IQ, care corespunde mecanismelor operaţionale ale
gândirii specifice vârstei mintale de 7-9 ani.
„Copilul se deosebeşte de normal printr-o vizibilă şi constantă întârziere a parametrilor
dezvoltării psihice, a limbajului şi foarte adesea a parametrilor dezvoltării motorii. În general
copilul se plasează cu aproximativ 2 ani în urma normalului în intervalul de vârstă 4-9 ani. Apoi
creşte la 3 şi aproximativ 4 ani. Astfel de copii nu ajung la stadiul operaţiilor formale sau
ipotetico-deductive, gândirea rămâne dependentă de concret. Integrarea cunoştinţelor noi în cele
vechi se face cu dificultate”12. Trăsăturile copiilor cu deficienţă mintală uşoară sunt următoarele:
- Limbajul se dezvoltă cu întârziere.
- Capacitate scăzută de organizare şi coordonare a acţiunilor.
- Eficienţă scăzută a memoriei.
- Imaturitate afectivă.
- Gândire lentă, greoaie.
- Remarcarea mai uşoară a deosebirilor decât a asemănărilor.
Persoanele care prezintă deficienţă mintală uşoară constituie grupa deficienţilor mintali
recuperabili pe plan şcolar, profesional şi social, educabili, adaptabili la exigenţele şcolare şi ale
vieţii şcolare.
Deficienţa mintală severă (de gradul II) se caracterizează printr-un coeficient de inteligenţă
între 20 şi 50 IQ (copii parţial educabili) şi prin următoarele elemente psihopedagogice:
9
ibid., p. 866
10
11
ibid., p. 878
12
ibid., p. 879
5
-
Vârsta mintală cuprinsă între 2-7 ani;
-
Limbaj verbal sărac şi defectuos; vocabularul este restrâns la cuvinte
uzuale.
- Se autoservesc la un nivel elementar.
- Incapabili să se autoconducă.
- Nu pot să-şi însuşească limbajul scris.
- Gândire concretă, situaţională.
- Atenţie instabilă şi memorie diminuată.
- Imaturitate şi labilitate afectivă.
Deficienţa mintală profundă de (gradul III)reprezintă „forma cea mai gravă de deficienţă
mintală şi defineşte persoana incapabilă sa se autoconducă, să se apere de eventuale pericole sau
chiar să se hrănească, având o permanentă nevoie de îngrijire şi supraveghere” 13.
Din punct de vedere psihometric, deficienţa mintală profundă este definită printr-un nivel
mintal inferior vârstei de 2 ani şi un coeficient de inteligenţă sub 20 IQ. Din cauza slabei lor
rezistenţe la infecţii şi alţi agenţi patogeni, mortalitatea în rândul acestor categorii de deficienţă
este foarte mare, media lor de viaţă fiind de aproximativ de 19-20 ani (idem).
Partea a doua
Sistemul de protecţie specială a persoanelor cu handicap
Sistemul de protecţie specială a persoanelor cu handicap este reglementat prin acte

normative de baza - legi, ordonanţe, hotărâri de guvern - şi acte normative din domeniul
secundar, care conţin prevederi de natura metodologică. Constituţia României, revizuită în anul
2003, la art. 50 prevede că "Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul
asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a șanselor, de prevenire şi de tratament
ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunităţii,
respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor."
Pentru punerea în aplicare a acestor prevederi, începând cu anul 1992 Parlamentul a
asigurat elaborarea unui cadru legislativ privind promovarea şi respectarea drepturilor
persoanelor cu handicap:
- Legea nr. 53/1992 privind protecția specială a persoanelor handicapate;
- O.U.G. nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu
handicap, care reglementa măsurile pentru exercitarea drepturilor persoanelor cu handicap la un
regim special de prevenire, de tratament, de readaptare, de învăţământ, de instruire şi de integrare
socială a acestei categorii de persoane, act normativ ce a funcționat până în anul 2006;
Odată cu formularea Strategiei Naţionale 2006-2013, România ia parte la o nouă fază care
urmăreşte o mai bună integrare a persoanelor cu dizabilităţi şi un acces mai larg al acestora la
ofertele de muncă.
Strategia Națională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu
handicap în perioada 2006 - 2013 constituie platforma tuturor acţiunilor viitoare. Legea nr.
448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap face parte din
13
Gherguţ, în Neamţu, 2003, p. 882
6
această strategie şi reglementează și în prezent drepturile şi obligaţiile persoanelor cu handicap,

acordate de către statul român în scopul integrării şi incluziunii sociale a acestor persoane.
Legea nr. 448/2006 are caracter complex, cuprinzând dispoziții privind drepturile
persoanelor cu handicap;
- serviciile și prestațiile sociale;
- accesibilitatea persoanelor cu handicap la mediul fizic, informațional și
comunicațional;
- orientarea, formarea profesională, ocuparea și angajarea în muncă a persoanelor
cu handicap;
- încadrarea în grad de handicap;
- parteneriate;
- finanțarea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap;
- răspunderea juridică.
Asistenţa socială a persoanelor cu nevoi speciale reprezintă o componentă fundamentală

a asistenţei generale acordate acestor persoane iar din punct de vedere al eficienţei intervenţiei
ea trebuie corelată cu intervenţia psihologică, pedagogică, medicală etc. la nivelul unei echipe
interdisciplinare.
Componentele fundamentale ale asistenţei psihopedagogice şi sociale sunt descrie de
Gherguţ, A., 2005 pe trei nivele astfel:
a) psihologică:
– cunoaşterea particularităţilor specifice dezvoltării psihice a persoanei şi a tuturor
componentelor personalităţii;
– atitudinea şi reacţiile persoanei în raport cu deficienţa sau cu incapacitatea sa şi
atitudinea şi relaţiile pe care le are cu cei din jur;
– modul de manifestare a comportamentului în diferite situaţii;
– identificarea disfuncţiilor la nivel psihic;
– identificarea căilor de terapie, recuperare, compensare a funcţiilor şi proceselor psihice
afectate;
– asigurarea unui cadru de securitate şi confort afectiv pentru menţinerea echilibrului
psihic şi dezvoltarea armonioasă a personalităţii;
b) pedagogică:
– evidenţierea problemelor specifice în educarea, instruirea şi profesionalizarea
persoanelor cu diferite tipuri de deficienţe;
– adaptarea obiectivelor, metodelor şi mijloacelor de învăţământ la cerinţele impuse de
particularităţile dezvoltării psihofizice a persoanelor cu cerinţe educative speciale;
biopsihice a subiecţilor incluşi în procesul instructiv-educativ;
– adaptarea/modificarea conţinutului învăţământului în funcţie de nivelul evoluţiei şi
dezvoltări
i – asigurarea unui cadru optim de pregătire, astfel încât fiecare subiect supus educaţiei şi
instruirii să asimileze un minimum de cunoştinţe şi deprinderi practice necesare integrării 6
sociale (diversificarea ofertelor educaţionale şi dezvoltarea instituţiilor şcolare de tip incluziv);
7
c) socială:
– inserţia bio-psiho-socio-culturală a persoanei în realitatea socială actuală sau în
schimbare pe axele: familială, şcolară, profesională şi socială;
– acţiuni de prevenire şi combatere a manifestărilor de inadaptare socială sau de
marginalizare a persoanelor cu dizabilitate;
– promovarea şi susţinerea unor politici coerente şi flexibile, precum şi organizarea unor
servicii eficiente pentru protecţia şi asistenţa socială a persoanelor aflate în dificultate;
– informarea opiniei publice cu privire la responsabilitatea civică a membrilor
comunităţii faţă de persoanele aflate în dificultate, precum şi posibilităţile de valorificare a
potenţialului aptitudinal şi relaţional al acestor persoane în folosul comunităţii.
Elementele fundamentale care orientează şi susţin activităţile ce vizeaza integrarea

persoanelor cu dizabilitati din domeniul serviciilor sociale sunt (Gherguţ, A., 2005, 2007):
▪ respectarea demnităţii umane - fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi
deplină a personalităţii;
▪ universalitatea - fiecare persoană are dreptul la asistenţă psiho-pedagogică şi socială, în
condiţiile prevăzute de lege;
▪ solidaritatea socială - comunitatea participă la sprijinirea persoanelor care nu îşi pot
asigura nevoile sociale, pentru menţinerea şi întărirea coeziunii sociale;
▪ parteneriatul - instituţiile publice şi organizaţiile societăţii civile cooperează în vederea
organizării şi dezvoltării serviciilor sociale;
▪ subsidiaritatea - statul intervine atunci când iniţiativa locală nu a satisfăcut sau a
satisfăcut
insuficient nevoile persoanelor aflate în dificultate şi care au nevoie de servicii din domeniul
social.
Orice persoană care aparține unei anumite categorii de deficiență are așadar o serie de
drepturi recunoscute prin lege, de care trebuie să fie conștientă și de care poate beneficia,
apărându-și-le, pe baza cunoașterii lor detaliate, atunci cand este cazul (Gherguţ, A., 2005,
2007).
In primul rând orice persoane cu deficiența (indiferent de vârsta, sex, etnie etc.) are
dreptul la un certificat de handicap, in baza caruia primeste o serie de indemnizații, de facilități
sau de gratuități.
De asemenea, pentru incurajarea sanselor la muncă si a persoanelor cu dizabilitati,
legislatia românească prevede ca, in cazul in care o companie depaseste 75 de salariați, cel putin
4% din personalul acesteia sa fie reprezentat de angajati cu dizabilitati. La noi in țară pe lângă o
serie intrega de asociatii, fundatii si organizatii nonguvernamentale (ONG –uri) de sprijin pentru
persoanele cu dizabilitati si institutii ale statului care urmaresc acelasi obiectiv. Principala
instituție de stat care urmareste monitorizarea si intra-jutorarea persoanelor cu cerinte speciale
din România este Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) care
functioneaza in subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.
O remarcă specială trebuie făcută cu privire la termenul de handicap utilizat in lucrare.

În literatura de specialitate, conceptul de handicap este egal cu dezavantaje. Totuşi tipurile de
handicap au continuat să fie definite după categoria de deficienţă: fizică, senzorială, mintală,
psihică. Dar deficienţele sunt extrem de diverse, precum cele intelectuale, psihice, de limbaj, al
analizatorilor, ale scheletului şi ale aparatului de susţinere ş.a.m.d. Acestea generează
8
incapacităţi privind satisfacerea nevoilor corporale, comunicarea, locomoţia, utilizarea corpului

în anumite sarcini şi activităţi etc. Toate aceste caracteristici sunt cuprinse în cuvântul handicap,
ce nu are nicidecum o conotatie negativa.
Deci, prin handicap se desemnează dezavantajele in integralitatea lor, care se regăsesc pe
trei planuri:
- individual ( limitarea autonomiei, mobilităţii dar şi a exercitării drepturilor cetăţeneşti,
integrării sociale, activităţilor de «loisi »);
- al familiei (timpul pentru îngrijire şi activităţi terapeutice şi recuperatorii, povara
economică, tulburarea raporturilor dintre membrii familiei) ;
- în plan social (scăderea productivităţii, necesitatea mobilizării de fonduri, organizarea
serviciilor şi altele).
Persoanele cu handicap, conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap, sunt acele persoane cărora, datorită unor afecţiuni fizice,
mentale sau senzoriale, le lipsesc abilităţile de a desfăşura în mod normal activităţi cotidiene,
necesitând măsuri de protecţie în sprijinul recuperării, integrării şi incluziunii sociale. De
dispoziţiile acestei legi beneficiază copiii şi adulţii cu handicap, cetăţeni români, cetăţeni ai altor
state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori reşedinţa în România.
Mai multe acte normative au promovat noi reglementări referitoare la problematica
persoanelor cu handicap, destinate să le aducă acestora o îmbunătăţire a situaţiei. Astfel, chiar în
Constituţia României, se prevede că "persoanele handicapate se bucură de protecţie specială.
Statul asigură realizarea unei politici naţionale de prevenire, de tratament, de readaptare, de
învăţământ, de instruire şi de integrare socială a handicapaţilor, respectând drepturile şi
îndatoririlor ce revin părinţilor şi tutorilor" (art. 46).
După 1989, cele mai importante reglementări interne adoptate referitoare la protecţia
persoanelor cu handicap au fost Legea nr. 53/1992 privind protecţia specială, Legea nr. 57/1992
privind încadrarea în muncă, Ordonanţa de Urgenţă nr. 102/1999 privind protecţia specială şi
încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă
nr.14/ 2007.
Drepturile şi obligaţiile persoanelor cu handicap
Persoanele cu handicap, conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap, sunt acele persoane cărora, datorită unor afecţiuni fizice,
mentale sau senzoriale, le lipsesc abilităţile de a desfăşura în mod normal activităţi cotidiene,
necesitând măsuri de protecţie în sprijinul recuperării, integrării şi incluziunii sociale. De
dispoziţiile acestei legi beneficiază copiii şi adulţii cu handicap, cetăţeni români, cetăţeni ai altor
state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori reşedinţa în România.
Mai multe acte normative au promovat noi reglementări referitoare la problematica
persoanelor cu handicap, destinate să le aducă acestora o îmbunătăţire a situaţiei. Astfel, chiar în
Constituţia României, se prevede că "persoanele handicapate se bucură de protecţie specială.
Statul asigură realizarea unei politici naţionale de prevenire, de tratament, de readaptare, de
învăţământ, de instruire şi de integrare socială a handicapaţilor, respectând drepturile şi
îndatoririlor ce revin părinţilor şi tutorilor" (art. 46).
După 1989, cele mai importante reglementări interne adoptate referitoare la protecţia
persoanelor cu handicap au fost Legea nr. 53/1992 privind protecţia specială, Legea nr. 57/1992
9
privind încadrarea în muncă, Ordonanţa de Urgenţă nr. 102/1999 privind protecţia specială şi
încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă
nr.14/ 2007.
Legea nr. 448 din 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap cuprinde reglementări cu privire la următoarele: dispoziţii generale, definiţii şi
principii; drepturile persoanelor cu handicap; sănătate şi recuperare; educaţie; locuinţa; cultură,
sport, turism; transport; asistenţă juridică; facilităţi; asigurarea continuităţii în măsurile de
protecţie; servicii sociale; asistentul personal şi cel personal profesionist; centre pentru
persoanele cu handicap; prestaţii sociale pentru persoanele cu handicap; obligaţiile persoanelor
cu handicap, ale familiei sau reprezentanţilor legali; accesibilitate; orientare, formare
profesională, ocupare şi angajare în muncă; încadrarea în grad de handicap; parteneriate;
finanţarea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap; răspunderea juridică. Iată câteva
exemple:
 adaptarea căilor şi mijloacelor de acces - elementele prin care se asigură accesul în
clădirile publice pentru a le face disponibile şi persoanelor cu handicap;
 adaptare rezonabilă la locul de muncă - modificările făcute de angajator pentru a facilita
exercitarea dreptului la muncă al persoanei cu handicap-modificarea programului de
lucru, achiziţionarea de echipament, dispozitive şi tehnologii,
 angajare asistată - opţiunea de angajare care facilitează munca în locuri de muncă
obişnuite de pe piaţa competitivă a muncii şi care presupune oferirea de sprijin în
căutarea locului de muncă şi la locul de muncă, transport, tehnologii ajutătoare, instruire,
specializare;
 cerinţe educative speciale - necesităţile educaţionale suplimentare, complementare
obiectivelor generale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor
caracteristice unei anumite deficienţe sau tulburări/dificultăţi de învăţare, precum şi o
asistenţă complexă de tip medical, social etc.
Autorităţile publice, furnizorii de servicii sociale, reprezentanţii societăţii civile, precum şi
persoanele fizice şi juridice responsabile de aplicarea prezentei legi au obligaţia să promoveze, să
respecte şi să garanteze drepturile persoanei cu handicap, stabilite în concordanţă cu prevederile
Cartei sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată prin Legea nr.
74/1999, precum şi cu celelalte acte interne şi internaţionale în materie la care România este
parte. Persoanele cu handicap beneficiază de drepturi la:
a) ocrotirea sănătăţii - prevenire, tratament şi recuperare;
b) educaţie şi formare profesională;
c) ocuparea şi adaptarea locului de muncă, orientare şi reconversie profesională;
d) asistenţă socială, respectiv servicii sociale şi prestaţii sociale;
e) locuinţă, amenajarea mediului de viaţă personal ambiant, transport, acces la mediul
fizic, informaţional şi comunicaţional;
f) petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism;
g) asistenţă juridică;
h) facilităţi fiscale;
i) evaluare şi reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de
către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.
Promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, în principal,
autorităţilor administraţiei publice locale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu
10
handicap şi, în subsidiar, respectiv complementar, autorităţilor administraţiei publice centrale,

societăţii civile şi familiei sau reprezentantului legal al persoanei cu handicap. În baza
principiului egalizării şanselor, autorităţile publice competente au obligaţia să asigure resursele
financiare necesare şi să ia măsuri specifice pentru ca persoanele cu handicap să aibă acces
nemijlocit şi neîngrădit la servicii.
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap şi celelalte autorităţi publice
centrale şi locale au obligaţia să asigure, potrivit legii, condiţiile necesare pentru integrarea şi
incluziunea socială a persoanelor cu handicap. Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu
Handicap elaborează politici şi asigură monitorizarea şi controlul respectării drepturilor
persoanelor cu handicap. În acest sens, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap
poate încheia parteneriate cu organizaţii neguvernamentale ale persoanelor cu handicap, care
reprezintă interesele acestora sau care desfăşoară activităţi în domeniul promovării şi apărării
drepturilor omului.
Persoanele cu handicap au următoarele obligaţii:

a) să se prezinte, din oficiu sau la solicitare, pentru evaluare şi reevaluare, la comisiile cu
competenţă în domeniu;
b) să depună diligenţele necesare pentru a beneficia de drepturile prevăzute de legislatia
in vigoare;
c) să urmeze activităţile şi serviciile prevăzute în planul de recuperare pentru copilul cu
handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap;
d) să depună diligenţe pentru încadrarea în muncă, în condiţiile legii, în raport cu
pregătirea, posibilităţile fizice şi psihice, pe baza recomandărilor comisiei cu competenţă în
domeniu;
e) să colaboreze cu asistenţii sociali şi specialiştii care au ca scop recuperarea,
reabilitarea, orientarea profesională şi integrarea socială;
f) să aducă la cunoştinţă direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului
judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la
luarea la cunoştinţă, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reşedinţă,
starea materială şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Persoana care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil sau adult cu
handicap are următoarele obligaţii principale:
a) să asigure creşterea şi îngrijirea corespunzătoare a persoanei cu handicap;
b) să respecte şi/sau să urmeze activităţile şi serviciile prevăzute în planul de recuperare pentru
copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap;
c) să însoţească persoana cu handicap, la termenul necesar sau la solicitare, pentru evaluare şi
reevaluare, la comisiile cu competenţă în domeniu;
d) să se prezinte la solicitarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului
judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
e) să colaboreze cu asistenţii sociali şi specialiştii care au ca scop recuperarea, reabilitarea,
orientarea profesională şi integrarea socială;
f) să comunice direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv
locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă,
orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reşedinţă, starea materială,
precum şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
11
Încadrarea în grad de handicap

Persoanele cu handicap beneficiază de drepturile prevăzute de lege pe baza încadrării în
grad de handicap, în raport cu gradul de handicap. Încadrarea în grad şi tip de handicap a copiilor
cu handicap se face de comisia pentru protecţia copilului. Încadrarea în grad şi tip de handicap a
adulţilor cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
Comisiile respective sunt organe de specialitate ale consiliilor judeţene, după caz, ale
consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Criteriile medicopsihosociale pe baza
cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului
sănătăţii publice şi al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse, la propunerea Autorităţii
Naţionale pentru Persoanele cu Handicap. Gradele de handicap sunt: uşor, mediu, accentuat şi
grav. Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic,
HIV/SIDA, asociat, boli rare.
Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisia de
evaluare, are următoarele atribuţii principale:
a) stabileşte încadrarea în grad de handicap şi, după caz, orientarea profesională a
adultului cu handicap, capacitatea de muncă;
b) stabileşte măsurile de protecţie a adultului cu handicap, în condiţiile legii;
c) reevaluează periodic sau la sesizarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, încadrarea în
grad de handicap, orientarea profesională, precum şi celelalte măsuri de protecţie a adulţilor cu
handicap;
d) revocă sau înlocuieşte măsura de protecţie stabilită, în condiţiile legii, dacă
împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;
e) soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist;
f) informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la
măsurile de protecţie stabilite;
g) promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activităţile pe care le
întreprinde.
.
Prestaţii sociale pentru persoanele cu handicap

Dreptul la asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale se acordă la cerere sau din
oficiu, după caz, pe baza actelor doveditoare, în condiţiile prevăzute de lege. Cererea pentru plata
prestaţiilor sociale se înregistrează la autoritatea administraţiei handicap. Plata prestaţiei sociale
publice locale competente în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu se
face începând cu luna următoare depunerii cererii şi încetează cu luna următoare încetării
dreptului la prestaţia socială respectivă. Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip
HIV/SIDA, beneficiază de alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege, majorat
cu 100%. Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocaţie lunară de hrană,
calculată pe baza alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unităţile
sanitare publice.
Adultul cu handicap vizual grav primeşte pentru plata însoţitorului o indemnizaţie
echivalentă cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă
socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi. Adultul cu handicap beneficiază, în
condiţiile legii, de următoarele prestaţii sociale:
a) indemnizaţie lunară, indiferent de venituri;
12
b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri;

Beneficiază de buget personal complementar şi familia sau reprezentantul legal al copilului cu
handicap grav, accentuat ori mediu pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi
întreţinere. Nu pot beneficia de aceste prestaţii sociale:
a) adulţii cu handicap îngrijiţi şi protejaţi în centre rezidenţiale publice, cu excepţia
centrului de tip respiro.
b) persoanele cu handicap care sunt reţinute, arestate sau condamnate definitiv la o
pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reţinerii, arestării ori a detenţiei;
c) adulţii cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflaţi în îngrijirea şi
protecţia asistentului personal profesionist.
Nu pot beneficia de indemnizaţie lunară adulţii cu handicap grav sau accentuat care nu
realizează venituri, aflaţi în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist. Nu pot
beneficia de prestaţii sociale copiii cu handicap care se află în internate sau centre de plasament
aferente unităţilor ori instituţiilor de învăţământ special sau în alte tipuri de instituţii publice cu
caracter social, cu excepţia centrului de tip respiro, în care se asigură întreţinere completă din
partea autorităţii administraţiei publice.
De alocaţie lunară de hrană poate beneficia copilul bolnav de SIDA numai pe perioada în
care este îngrijit în familie. Sumele aferente prestaţiilor sociale şi cheltuielilor de administrare se
vor asigura prin bugetele proprii ale judeţelor/sectoarelor municipiului Bucureşti din transferuri
de la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute cu această destinaţie în bugetul Ministerului
Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
Plata prestaţiilor sociale se realizează prin direcţiile generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Bugetul
personal complementar lunar nu este luat în calcul la stabilirea altor drepturi şi obligaţii.
Cuantumul drepturilor se actualizează anual cu indicele creşterii preţurilor de consum, prin
hotărâre a Guvernului.
Partea a treia
EVALUAREA ADULTULUI CU DIZABILITĂŢI
Evaluarea trebuie privită ca un proces complex, continu, dinamic, de cunoaştere şi

estimare cantitativă şi calitativă a particularităţilor dezvoltării capacităţii de învăţare a adultului,
de planificare şi programare care orientează elaborarea planului de servicii personalizat şi
programele de intervenţie personalizate14.
Serviciul de evaluare complexă a persoanei adulte cu handicap
Domeniul de competenţă:
 evaluare complexă a persoanei adulte în scopul încadrării în grad de handicap/orientării
profesionale/ acordării măsurii de protecţie;
 evaluarea necesară pentru atestarea asistentului personal profesionist;
Categorii de beneficiari
 persoanele adulte cu handicap;
14
Gherguţ, 2006, p. 109
13
 persoanele care solicită statutul de asistent personal profesionist;
Serviciul evaluare complexă persoane adulte cu handicap este înfiinţat în temeiul art.
88 din Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
republicată şi actualizată şi exercită următoarele atribuţii, conform art. 50 din H.G. nr. 268/2007
privind normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 şi în conformitate cu
ORDINUL nr.2.298/2012 privind aprobarea procedurii cadru de evaluare a persoanelor adulte în
vederea încadrării în grad şi tip de handicap:
 efectuează evaluarea/reevaluarea complexă a adultului cu handicap, la sediul propriu sau
la domiciliul persoanei;
 întocmeşte raportul de evaluare complexă pentru fiecare persoană cu handicap evaluată;
 recomandă sau nu recomandă încadrarea, respectiv menţinerea încadrării în grad şi tip de
handicap a unei persoane, precum şi programul individual de reabilitare şi integrare
socială a acesteia;
 avizează planul individual de servicii al persoanei cu handicap întocmit de managerul de
caz;
 evaluează îndeplinirea condiţiilor necesare pentru atestare ca asistent personal
profesionist, întocmeste raportul de evaluare complexă şi face recomandări comisiei de
evaluare a persoanelor adulte cu handicap;
 recomandă măsurile de protecţie a adultului cu handicap, în condiţiile legii;
 asigură realizarea demersurilor privind reevaluarea persoanelor adulte cu handicap, la
solicitarea D.G.A.S.P.C. sau a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu
Handicap,
 îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege,
Etapele soluţionării cazului:
1. Depunerea dosarului si stabilirea datei programarii la evaluarea complexa medico-

psiho-vocationala
Dosarele se depun la sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.
Evaluarea medicală şi psihosocială a persoanei adulte cu handicap, care solicită acordarea
măsurii de protecţie, se realizează în cadrul serviciului de către următorii specialişti: asistent
social, medic, psiholog şi psihopedagog şi se concretizează în recomandările cuprinse în
Raportul de Evaluare Complexă şi în Programul individual de reabilitare şi integrare socială.
Aceste recomandări sunt înaintate Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, care
ia decizia finală privind acordarea măsurii de protecţie a persoanei adulte cu handicap.
2. Evaluarea complexa a persoanei Evaluarea complexă a persoanei adulte care/sau pentru
care se solicită eliberarea certificatului de încadrare în grad de handicap şi/sau orientare
profesională şi/sau măsură de protecţie, se realizează în cadrul serviciului de către urmatorii
specialişti :
• ASISTENT SOCIAL:Efectuează investigaţii în mediul familial în vederea identificării şi
evaluării statutului şi contextului social în care trăieste persoana adultă ce solicită încadrarea într-
o categorie de persoane cu handicap şi/sau orientare profesională şi/sau măsură de protecţie.
• MEDIC:Efectuează evaluarea medicală a persoanei adulte care solicită încadrarea în grad
de handicap şi/sau orientarea profesională şi/sau măsură de protecţie.
14
• PSIHOLOG: Efectuează evaluarea psihologică a persoanei adulte care solicită încadrarea în

grad de handicap şi/sau orientarea profesională şi/sau măsură de protecţie.
• PSIHOPEDAGOG: Efectuează evaluarea vocaţională a persoanei adulte care solicită
încadrarea în grad de handicap şi/sau orientarea profesională şi/sau măsură de protecţie.
Persoanele nedeplasabile care/sau pentru care se solicită eliberarea certificatului de încadrare în
grad de handicap şi /sau orientare profesională şi/sau măsură de protecţie, sunt evaluate la
domiciliu, în urma deplasării specialiştilor serviciului.
3. Înaintarea dosarului catre Comisia de evaluare a persoanei adulte cu handicap

În urma evaluării complexe, în conformitate cu legislaţia în vigoare, Serviciul Evaluare
Complexă Persoane Adulte cu Handicap înaintează dosarul cuprinzând propunerea de încadrare
în grad de handicap/orientare profesională/măsură de protecţie, Comisiei de Evaluare a
Persoanelor Adulte cu Handicap care adoptă decizia finală privind încadrarea în grad de
handicap şi/sau orientarea profesională şi/sau măsura de protecţie.
Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap desfăşoară activitate decizională în
domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor adulte cu handicap şi eliberează:
 Certificat de încadrare în grad de handicap;
 Certificat de orientare profesională;
 Program individual de reabilitare şi integrare socială;
 Decizie acordare măsură de protecţie;
4.Reevaluarea
Solicitantul revine pentru obţinerea Certificatului de încadrare în grad de handicap cu 30
de zile înainte de data expirării certificatului anterior sau în cazul modificării stării de sănătate.
„Evaluarea şi încadrarea într-un grad de handicap nu sunt un scop în sine, ele trebuie să
ducă la creşterea calităţii vieţii adultului, prin îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire şi intervenţii
personalizate cu scop recuperator şi de facilitare a integrării sociale. Serviciile sunt asigurate sau
facilitate de autorităţile locale, iar planul personalizat va fi monitorizat de instituţia abilitată prin
intermediul managerului de caz15.
Educarea şi recuperarea adultului cu dizabilităţi psihice

Integrarea presupune ca element esenţial existenţa unei relaţii de parteneriat între părinţi,
personalul Centrului de Zi şi alţi specialişti care vin în contact cu adultul cu dizabilitati psihice.
Împreună, printr-un program coordonat, toţi partenerii vor urmări să obţină maximum de
autonomie posibil pentru un adult, o viaţă normală şi activă în societate. Fiecare având rolul său
în educarea, îndrumarea şi sprijinirea copilului, este esenţial ca între parteneri să existe
colaborare, consecvenţă şi coerenţă în decizii.
Mediul de viaţă este considerat unul dintre cele mai importante instrumente în terapie.
Terapiile se pot face în cadru formal, în instituţii de profil (centre de recuperare, cabinete
psihologice, logopedice, medicale, şcoli speciale, centre de reeducare) sau la locul de viaţă al
beneficiarului. Ele pot fi efectuate de către părinte, educator, pedagog, profesor, psiholog,
consilier şi logoped”16.
15
Gherguţ, 2005, p.100
16
Căzărescu şi Dumitru, 2005, p. 5
15
Socioterapeutul stabileşte planul individual de intervenţie, în funcţie de recomandările

specialiştilor, împreună cu beneficiarul, facilitând comunicarea şi ajutînd beneficiarul şi
familia17.
„Recuperarea este un domeniu de activitate complexă, medicală, educaţională şi soc
]` io-profesională, prin care se urmăreşte restabilirea cât mai deplină a capacităţii
funcţionale, pierdută de un individ (congenital sau dobândit) în urma unor boli sau traumatisme,
precum şi dezvoltarea unor mecanisme compensatorii, care să-i asigure posibilitatea de muncă
sau autoservire, respectiv o viaţă activă cu independenţă economică sau socială”18.
„Conceptul de recuperare focalizează o multitudine de domenii de cunoaştere, de
terapie, şi tehnologie, în scopul restituio ad integruma unei persoane cu dizabilităţi. În felul
acesta, acţiunea de recuperare subsumează întregul domeniu al educaţiei speciale şi a altor
forme de terapie şi intervenţie. Mai mult decât atât, recuperarea priveşte şi integrarea socială a
persoanelor cu deficienţe”19.
INTEGRAREA SOCIALĂ
Integrarea şi incluziunea socială a persoanei cu handicap – condiţie a respectării

drepturilor omului.
Principiile fundamentale, care au schimbat realităţile din domeniul calităţii vieţii,
educaţiei şi integrării persoanei cu handicap in viaţa socială se bazează pe filosofia socială a
drepturilor omului. Primele două principii inscrise in Strategia Naţională pentru protecţia,
integrarea şi incluziuneasocială a persoanelor cu handicap in perioada 2006 – 2013, care
constituie platforma tuturor acţiunilor viitoare, sunt:
- respectarea drepturilor şi a demnităţii persoanelor cu handicap, in baza Declaraţiei
Universale a Drepturilor Omului care proclamă, in primul articol, că toate fiinţele umane se nasc
libere şi egale in demnitate şi in drepturi, că sunt inzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se
comporte unele faţă de altele in spiritul fraternităţii;
- prevenirea şi combaterea discriminării, potrivit căruia, fiecărei personae i se asigură
folosirea sau exercitarea, in condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social şi
cultural sau in orice alte domenii ale vieţii publice fără deosebire, excludere, restricţie sau
preferinţă pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri,
gen,orientare sexuală, varstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV ori
apartenenţă la o categorie defavorizată.
Integrarea şi incluziunea socială sunt aspecte care solicită o soluţie colectivă. Faptele care
au indicat existenţa unei probleme existau, dar ele au fost identificate şi denumite abia după
1990. Izolarea postşcolară a absolventului şcolii speciale, absenţa pregătirii şi susţinerii
participării sale la viaţa socială, profesională, culturală a comunităţii, alături de ceilalţi a fost
recunoscută treptat ca o problemă reală, a cărei rezolvare va influenţa viaţa copilului şi adultului
17
ibid., p. 85
18
Păunescu, 1999, p. 82
19
ibid., p. 81
16
cu handicap, familia lui, dar şi comunitatea in care trăieşte şi intreaga societate. Integrarea şi
incluziunea au fost definite ca probleme sociale prin raportare la drepturile omului, la necesitatea
egalităţii de şanse in educaţie, in societatea democratică, avand drept punct de reper realităţile
deja construite in ţările democratice20.
Scopul Strategiei este asigurarea exercitării totale de către persoanele cu handicap a
drepturilor şi libertăţilor fundamentale, in vederea creşterii calităţii vieţii acestora.
Afirmatia ca „toţi oamenii se nasc liberi şi egali in demnitate şi drepturi”, exprimă un
conţinut universal şi nenegociabil şi solicită centrarea pe fiecare individ, pe fiinţa umană unică şi
irepetabilă (omul, copilul) şi urmărirea respectării drepturilor sale. In zilele noastre, Drepturile
Omului sunt: instrumentul teoretic şi juridic care afirmă libertatea omului şi care diminuează
potenţialul de intoleranţă al structurilor de putere; „o idee forţăpe care nimeni nu o contestă”,
instrumente de protecţie care acţionează atat la nivel naţional, cat şi internaţional; o sursă de
legitimitate, oferind baze ferme justiţiei şi deschizand orizonturi vaste libertăţilor individuale;
criteriu de care trebuie să se ţină seama in orice decizie politică, indiferent de domeniul specific,
de instituţiile şi organizaţiile care aplică deciziile respective; referinţe valorice pentru dezvoltarea
instituţiilor democratice orientate spre interesele legitime ale fiecărui cetăţean, garantarea
drepturilor, realizarea iniţiativelor civile, acordarea de şanse egale tuturor; cadru pentru
inscrierea in cotidian a drepturilor fiecărei fiinţe umane, pentru eliminarea oricărei excluderi.
Drepturile Omului sunt expresia valorilor, dar in acelaşi timp condiţia pentru ca valorile umane
fundamentale să se regăsească şi in viitor, prevenind umilirea fiinţei umane sau tragedii istorice
precum celegenerate de războaiele mondiale. Pentru a fi respectate şi promovate, Drepturile
Omului au nevoie de intervenţie socială, bazată la randul ei, pe o abordare globală,
interdisciplinară şi pe tendinţe şi teorii relevante atat pentru responsabilitatea individului cat şi
pentru responsabilitatea societăţii, pentru ceea ce este şi ceea ce poate deveni omul. Drepturile
Omului pot fi respectate prin contribuţia tuturor factorilor mediului social in care trăieşte o
anumită persoană.
In Romania, legislaţia privind drepturile persoanelor cu handicap este armonizată, in
momentul actual, cu legislaţia Uniunii Europene (acquis-ul comunitar).
Un rol deosebit in acest proces l-au avut asociaţiile şi fundaţiile persoanelor cu handicap,
intreaga societate civilă. Dar schimbarea tuturor factorilor de care depinde calitatea vieţii fiecărui
adult cu handicap, dezvoltarea maximală a potenţialului său, exercitarea aceloraşi roluri pe care
le au membrii comunităţii din care face parte, de aceeaşi varstă şi sex, fărănici o discriminare
reprezintă un proces care solicită noi strategii şi acţiuni in toate cele trei sfere, atat la nivelul
individului, familiei, grupurilor sociale21.
Integrarea socială a persoanei cu handicap reprezintă o condiţie esenţială pentru
respectarea, promovarea şi exercitarea tuturor drepturilor sale. De aceea, promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap şi asigurarea includerii lor in societate este o prioritate a naţiunilor
moderne şi a organismelor Uniunii Europene22.
Definiţia şi exigenţele integrării
20
DR. Verginia, Cretu(2006). Incluziunea sociala si scolara a persoanelor cu handicap- Strategii si metode de
cercetare - Curs universitar. Bucuresti, p.101
21
cercetare - Curs universitar. Bucuresti, p. 9
22
Idem
17
Viaţa societăţii contemporane a fost marcată profund de: recunoaşterea valorii şi rolului
fiecărei fiinţe in viaţa şi in progresul societăţii şi comunităţii din care face parte; consfinţirea
juridică in dreptul intern şi in documentele internaţionale a drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului, precum şi de amplul proces de transformare a celulelor vieţii sociale, a
instituţiilor, organizaţiilor, serviciilor, pentru a asigura apărarea, respectarea şi promovarea
drepturilor inalienabile şi nenegociabile ale cetăţenilor statelor democratice23.
In momentul actual, prin lege avem o definiţie multidimensională a handicapului, care
inglobeazăcriterii medicale, psihologice, educaţionale şi sociale, cu evidenţierea responsabilităţii
societăţii pentru a asigura, fiecărei fiinţe umane, şanse egale de afirmare in toate domeniile.
„Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora, mediul social neadaptat deficienţelor lor
fizice,senzoriale, psihice, mentale le împiedică total sau le limitează accesul cuşanse egale la
viaţa socială potrivit vârstei, sexului, factorilor materiali,sociali şi culturali proprii, necesitând
măsuri proprii de protecţiespecială în sprijinul integrării lor sociale şi profesionale”24.
In lumina filosofiei sociale a Drepturilor Omului, pe baza ConvenţieiEuropene a
Drepturilor Omului, in momentul actual, in ţările Uniunii Europene, persoana cu handicap este
abordată in calitate de cetăţean egal in drepturi cu oricare altul din ţara şi comunitatea căreia ii
aparţine. Condiţia fundamentală pentru exercitarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti,
pentru a accesa toate rolurile pe care le au ceilalţi membrii ai comunităţii din care face parte, de
aceeşi varstă, sex, fără nici o discriminare o reprezintăintegrarea persoanei in comunitate.
Solicitările şi exigenţele integrării au formulări simple :
- ca oricare alt copil sau adult din comunitate, persoana cu handicap trebuie să trăiască in
propria familie, cu părinţii săi sau intr-o locuinţă gospodărităpersonal, să fie angajat ca oricare alt
adult intr-o întreprindere obişnuităsau să aibă propria afacere;
- dacă este cetăţean cu drepturi depline şi are dreptul la un viitor, persoana cu handicap
trebuie să ducă o viaţă normală, adică să se afle, in viaţa de zi cu zi, acolo unde sunt ceilalţi
concetăţeni ai săi, fiind implicat in activităţile specifice varstei. Copilul preşcolar merge la
grădiniţa cea mai apropiată sau cea aleasă de părinţi şi se joacă impreună cu ceilalţi copii de
varsta sa. Dacătoţi elevii din comunitate se află in şcoală, impreună, printre ei trebuie să se afle şi
şcolarul cu handicap. Tanărul şi adultul cu handicap, aidoma celorlalte persoane trebuie să
desfăşoare o activitate utilă şi remunerată.
Toate activităţile de timp liber accesibile oricărui cetăţean din comunitate trebuie să fie
accesibile şi copilului sau adultului cu handicap. Numai această viaţă in condiţii de normalitate
asigură valorizarea persoanei cu handicap, stimularea şi reducerea izolării, o viaţă in demnitate,
prevenirea discriminării, actualizarea şi dezvoltarea intregului potenţial biopsihic a copilului şi
tanărului, asigurarea autocontrolului asupra relaţiilor interpersonale precum şi a intregului drum
in viaţă;
- serviciile pentru persoana cu handicap se află in comunitate şi formează un complex
unic,accesibil tuturor cetăţenilor, bazat pe trebuinţele speciale ale fiecărei persoane.
Modelul acordării serviciilor este centrat pe sprijinul individualizat . Serviciile sunt
denumite de sprijin (suport) şi sunt ale comunităţii, conştientizate ca atare de către furnizor şi de
către cel care leprimeşte. De aceea, integrarea copilului şi adultului cu handicap în familie, în
şcoală/activităţi educaţionale, în activităţile de muncă şi de timp liber reprezintă, de cateva
decenii, obiective majore ale stateloreuropene. Pregătirea copilului sau adultului cu handicap
23
24
Idem
18
pentruintegrarea/reintegrarea familială, desfăşurarea de activităţi utile, integrareaşcolară şi

profesională, desfăşurarea de activităţi de timp liber in comunitatea condus la convergenţa
eforturilor din planul protecţiei speciale (inclusivcele privind prevenirea instituţionalizării şi
„dezinstituţionalizarea” ), aleducaţiei speciale,al educaţiei permanente,al orientării vocaţionale
şitraining-ului pentru o anumită profesiune. Deci, integrarea presupuneprezenţa in comunitate şi
societate a persoanei cu handicap in calitate decetăţean cu drepturi depline, vizibilitatea ei dar şi
un sprijin pentru a se puteaadapta instituţiilor, comunităţii, societăţii in care se integrează.
Integrarea este definită in legislaţia romanescă privind protecţia specială drept :
„procesul de interacţiune dintre individ sau grup şi mediul social, prin intermediul căruia se
realizează un echilibru funcţional al părţilor”(Strategia Naţională 2006-2013)25.
In unele acte juridice, „incluziunea socială reprezintă un set de măsuri şi acţiuni
multidimensionale din domeniile protectiei sociale, ocuparii fortei de munca, locuirii, educatiei,
sanatatii, informarii si comunicarii, mobilitatii, securitatii, justitiei si culturii, destinate
combaterii excluziunii sociale”. Incluziunea socială solicită “adaptarea” societăţii la persoana
cu handicap26.
Nevoi sociale, nevoi speciale, trebuinţele şi interesele persoanei cu handicap

In asistenţa socială din Europa şi Romania, conceptele corelate cu principiul solidarităţii
sociale sunt nevoi sociale şi nevoi speciale. Conceptul de nevoi sociale se referă la acele
trebuinţe ale unei persoane care, nesatisfăcute, produc „suferinţă şi vătămare (in englezăharm)
intr-o situaţie empiric detectabilă”, asociate cu incălcarea drepturilor omului. Este vorba de
trebuinţele care pun in joc insăşi existenţa individului, care corespund condiţiilor fiziologice ale
organismului şi a căror satisfacere este indispensabilă vieţii.
Protecţia socială intervine pentru a asigura dreptul la viaţă şi supravieţuire a fiecărei fiinţe umane
(venit minim garantat, burse, ajutoare de diferite feluri in caz de dezastre, sprijin in cadrul unor
instituţii ş.a.). Dezvoltarea societăţii a lărgit aria nevoilor sociale care fac obiectul protecţiei
sociale27.
Conceptul de nevoi speciale vizează persoanele cu deficienţe fizice, senzoriale, psihice
sau mentale, care au nevoie de sprijin in cadrul sistemului de asistenţă socială pentru a-şi
satisface nevoile de bază, pentru a reduce dependenţa acestora prin susţinerea procesului de
recuperare, de caştigare sau recaştigarea autonomiei personale şi pentru a sprijini integrarea lor
socială şi profesională. In legislaţia romanească este definită noţiunea de dependenţă. Prin
dependenţă se inţelege situaţia unei persoane care, ca rezultat al pierderii autonomiei din cauze
fizice, senzoriale, psihice sau mentale necesită ajutor semnificativ şi/sau ingrijire pentru a realiza
activităţile de bază ale vieţii de zi cu zi (art. 1.3. din HG din 886/2000). Evaluarea nevoilor
speciale şi punerea in funcţiune a parghiilor financiare noncontributorii şi altor forme de sprijin
pentru persoana cu handicap (insoţitor/asistent personal, servicii de recuperare/reabilitare),
presupune evaluarea autonomiei personale şi a capacităţii de a duce o viaţă independentă28.
25
26
Ibid, p. 13
27
28
Idem
19
Există persoane, unele cu handicap, altele fără handicap care nu-şi pot satisface trebuinţele de
bază, de hrană, de adăpost, prin mijloacele proprii lor sau familiilor lor, deci au nevoi sociale29.
Recupararea persoanelor cu dizabilitati
Nevoile speciale se referă la toate categoriile de trebuinţe ale persoanei cu handicap,

comune cu cele ale celorlalţi membrii ai comunităţii a căror satisfacere asigură un nivel de trai
decent, susţine procesul de recuperare/reabilitare a persoanei şi conduce la integrarea socială şi
participarea deplină a acesteia în condiţiile unui sprijin (suport) suplimentar, întărit, diferenţiat şi
adecvat persoanei asigurat de societate.
Această definiţie poate fi utilizată pe baza clarităţii conceptului şi procesului de
recuperare/reabilitare, aşa cum este el definit in documentele ştiinţifice şi ale organismelor
internaţionale : „Conceptul de recuperare/reabilitare este definit drept procesul destinatsă dea
posibilitatea persoanelor cu handicap să ajungă la şi să-şipăstreze nivele funcţionale, fizice,
senzoriale, intelectuale, psihiatriceşi/sau sociale, optime, furnizându-le acestora mijloacele
pentru a leschimba viaţa în direcţia obţinerii unui mai mare grad de independenţă.
Procesul de recuperare include o paletă largă de măsuri şi activităţi de la cele de bază şi
generale, la activităţi cu scop bine definit, de exemplu, reorientarea profesională”30.
Dar nevoile speciale au o dimensiune psihologică care solicită identificarea trebuinţelor
şi intereselor persoanei cu handicap. Oricat de mare ar fi sprijinul pe care-l primeştepersoana cu
handicap din partea societăţii in baza nevoilor speciale identificate, acesta nueste valorificat dacă
nu este motivat pentru activitate, dacă nu desfăşoară cu interes şiimplicare activităţi care-i sunt
accesibile, pentru care primeşte sprijin.
Persoana cu handicap are aceleaşi trebuinţe ca orice fiinţă umană (prezentate exhaustiv de
N.Murray – unul din marii psihologi care au interpretat conduita umană in termeni de
internaţionalitate) de hrană, de dragoste, de recunoaştere a valorii a ceea ce face, de inţelegere,
de evitare şi inlăturare a durerii, răului, situaţiei primejdioase, de ordine, de sex, ş.a. 31.
Serviciile sociale specializate pentru persoane cu handicap sunt servicii sociale
destinate persoanelor cu handicap care necesită măsuri de protecţie specială. In conformitate cu
prevederile O.G. 86/2004, serviciile sociale specializate pentru persoane cu handicap vizează
activităţi de:
a) recuperare şi reabilitare;
b) suport şi asistenţă pentru persoana cu handicap şi familie;
c) sprijin şi asistare pentru integrarea, readaptarea şi reeducarea profesională;
d) ingrijire social-medicală;
e) mediere socială;
f) consiliere;
29
Ibid, p. 31
30
Ibid, p. 31
31
Ibid, p. 32
20
Orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop menţinerea, refacerea sau dezvoltarea
capacităţilor individuale, pentru depăşirea unei situaţii de nevoi sociale. Serviciile bazate pe
comunitate sunt accesibile, adică : sunt uşor de accesat din punct de vedere al distanţei şi
transportului, sunt deschise la ore convenabile; au un personal cu un comportament şi
modalităţile de abordare care fac ca persoana cu handicap să se considere binevenită; asigură
accesul persoanelor in cărucior, in baston, cu greutăţi de deplasare. Asigurarea accesului este
legată şi de informarea beneficiarilor privind serviciile existente; stabilirea clară a unor procedee
de acces (fişa de inscriere, recomandări, proceduri de admitere (acordul clientului de exemplu)32.
Calitatea vieţii persoanei cu dizabilitati
Finalitatea superioară a serviciilor specializate este calitatea vieţii persoanei cu handicap.

Inţelegerea modernă a calităţii vieţii este esenţialăpentru eficienţa serviciilor. Federaţie mondială
a organismelor naţionale destandardizare (ISO) , care contribuie la dezvoltarea standardizării
şielaborează standarde internaţionale, in toate domeniile (cu excepţiasectoarelor electrice şi
electronice) a dat diferite definiţii calităţii. In 1994,standardul ISO 8402 , lucrarea intitulata
Managementul calităţii şi asigurareacalităţii. Vocabularul” - definea calitatea ca fiind ansamblul
caracteristicilor unei entităţi care-i conferă aptitudinea de a satisfacenevoile exprimate şi
implicite”. Nevoile sunt, bineinţeles, cele ale clienţilor.
Standardul ISO 9000:2000 – „Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale
şi vocabular” defineşte calitatea ca fiind „măsura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci
indeplinesc cerinţele”. Aceste nevoi pot să fie prezente sau viitoare33.
In consecinţă, cele mai recente concepţii ale ISO definesc astăzi calitatea ca fiind
„obţinerea satisfacţiei durabile aleclientului, răspunzand la nevoile şi aşteptările sale, in mediul
unui contextcare se angajează să imbunătăţească in mod constant randamentul şi eficacitatea
sa”.
Activitatea persoanelor de sprijin se cere analizată pe trei dimensiuni:
- a calităţii ingrijirilor aşa cum sunt definite in standardele ocupaţionale;
- a activităţii şi participării, inclusiv a prezenţei activităţilor care conduc ladezvoltarea
copilului , la autonomia adultului sau la pregătirea pentruactivităţi utile;
- a satisfacţiei beneficiarului despre măsura in care cerinţele sale au fostindeplinite
(raportul intre oferta obiectivă şi percepţia calităţii de fapt).
Oricare dintre activităţile pe care le desfăşoară persoana de sprijin, trebuie săfie rezultatul
negocierii cu persoana cu handicap. Motivaţia şi opţiuneapersoanei cu handicap pentru o soluţie
sau alta sunt importante pentrucolaborarea cu asistentul personal. Persoana cu handicap nu este
un obiect alingrijirii ci un subiect cu propria sa personalitate, cu propriile obiceiuri,deprinderi,
stil de viaţă, dorinţe.
A lua in considerare dimensiunea subiectivăinseamnă a ţine cont de elementele mai
simple şi aparent semnificative careinseamnă ceva pentru o persoană. Dacă nu se ţine cont de
aceste elemente,alte rezultate pot fi anulate. De exemplu, dacă o persoană imobilizată nupoate
dormi cu lumina aprinsă sau fără perdele trase, ea va fi nemulţumită,liniştită iar eforturile privind
programul de recuperare de a doua zi s-ar puteasă nu aibă efect. Persoana de sprijin trebuie să
inţeleagă că este in slujba persoanei cu handicap şi de aceea grija pentru calitate nu este aceea de
32
Ibid, p. 40
33
21
performanţă intrinsecă a unui produs sau serviciu (a ingrijirii) ci şi grija„pentru conformitate cu

cerinţele/specificaţiile, adecvate cu nevoileutilizatorilor”34.
Calitatea nu este altceva decat satisfacerea clientului,conformitatea intre ceea ce el
aşteaptă şi ceea ce el primeşte. Există de oparte clientul cu un anumit număr de nevoi, de
aşteptări şi de cerinţe şi dealtă parte produsul, serviciul sau ingrijirea cu un anumit număr
decaracteristici şi atribute. Cum să procedezi in aşa fel incat atributeleprodusului, ale serviciului
sau ale ingrijirii să răspundă aşteptărilorclientului/pacientului? este o intrebare esenţială.
După standardeleinternaţionale elaborate de diferite organisme (de ex. IASSID
ConsensusQuality of Life Indicators) indicatorii calităţii vieţii sunt: bunăstarea materială (nivel
de trai decent); starea de bine fizică; starea de bineemoţională; relaţii interpersonale;
autodeterminare (stăpânirea proprieivieţi); incluziunea socială; respectarea drepturilor
fundamentale.
Importanţa standardelor de calitate, ocupaţionale şi a normelor deontologice pentru

egalizarea şanselor şi asigurarea calităţii vieţii persoanei cu handicap
Pentru egalizarea şanselor şi asigurarea calităţii vieţii persoanei cu handicap au o

importanţă hotăratoare măsura in care serviciile care i se acordă răspund unor cerinţe de calitate,
existenţa unor competenţe şi responsabilităţi la persoanele care-i acordă sprijinul, in contextul
respectării unor norme morale, stabilite printr-un cod deontologic. Schimbările din domeniul
calităţii vieţii şi educaţiei persoanelor cu handicap, treptele urcate spre integrare şi incluziune
sunt şi rezultatul unor evoluţii deosebite in plan legislativ şi instituţional. Astfel, pentru
majoritatea instituţiilor din sistem (centre de ingrijire şi asistenţă, centre de zi, locuinţe protejate,
centre de criză/respite care), Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap,prin Institutul
Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Excluziunii Socialea Persoanelor cu Handicap a
elaborat Standarde de calitate. Acesteareprezintă un referenţial util in procesul de evaluare a
conformităţiicaracteristicilor unui serviciu/instituţii cu cerinţele specifice, in scopuldeterminării
calităţii acestuia. In legislaţia romanească standardele suntdefinite in acord cu acquis-ul
comunitar. Standardul este un documentstabilit prin consens şi aprobat de un organism
recunoscut, care stabileşte,pentru utilizări comune şi repetate, reguli, prescripţii sau caracteristici
pentruactivităţi sau rezultatele lor, in scopul obţinerii unui grad optim de ordineintr-un context
dat35.
Codul deontologic specific se bazează pe valorile fundamentale ale domeniului social:
demnitatea, valoarea şi unicitatea fiecărei persoane.
Centrele de zi cu terapie ocupaţională şi activităţi lucrative sunt instituţii cu program de
zi orientate spre antrenarea continuă a potenţialului bio - psihic al tinerilor cu handicap sever şi
polihandicap, impiedicarea recăderii in stadiile anterioare a absolvenţilor şcolilor speciale prin
inactivitate, pregătirea pentru o muncă activă a tinerilor cu handicap, valorificarea potenţialului
recuperator al ergoterapiei. Activităţile dominante din astfel de centre sunt cele lucrative
(gospodăreşti, ţesături, impletituri, modelaj, olărit, etc.), precum şi ele de timp liber (muzică,
desen, pictură, gimnastică de intreţinere, dans).
34
Ibid, p. 43
35
Ibid, p. 54
22
Răspunderea faţă de persoana cu handicap

- personalul angajat se consideră in serviciul societăţii şi al persoanei cuhandicap, pe baza
legii şi cu respectarea legii. Se angajează cu toatecapacităţile sale la realizarea unei prestaţii
profesionale de cea mai inaltăcalitate;
- rezolvă toate problemele activităţii de zi cu zi prin referire la valorileumane, la
drepturile şi libertăţile persoanei cu handicap. Asigură respectareatuturor drepturilor persoanei cu
handicap. Interesul superior al persoanei cuhandicap este asigurat atunci cand toate drepturile
sale sunt respectate;
- serviciile sale sunt centrate pe calitatea vieţii persoanei cu handicap, pesatisfacerea
nevoilor sale ca fiinţă unică. In tot ce intreprinde respectăprincipiul : „in primul rand să nu
dăuneze” (primum non nocere);
- asigură varietatea şi calitatea serviciilor astfel incat acestea:
· să fie in acord cu demnitatea;
· să asigure beneficiarului o stare de bine fizică, emoţională şispirituală;
· să faciliteze integrarea in comunitate, activitatea şi participarea;
· să ofere alternative, să asigure opţiunea şi acordul persoanei cuhandicap;
· să asigure invăţarea şi dezvoltarea capacităţilor persoanei cu handicap;
· să-i sporească autonomia şi independenţa;
· să prefigureze un viitor.
- respectă dreptul persoanei cu handicap de a fi consultată, de a face alegeriin cunoştinţă
de cauză şi de a exercita un control asupra propriei ei vieţi;
- oferă persoanei cu handicap o diversitate de posibilităţi in ceea ce priveştehabitatul,
educaţia, petrecerea timpului liber, activităţile utile şi de muncă;
- implică persoana cu handicap in activităţi care-i menţin, dezvoltă saurecuperează
capacităţile adaptative esenţiale (de autoingrijire, decomunicare, de petrecere a timpului liber, de
pregătire a hranei, deintreţinere a locuinţei);
- abordează pozitiv persoana cu handicap, ii descoperă capacităţile,predispoziţiile,
punctele forte şi creează ocazii de valorizare;
- apelează la cunoştinţele şi aprecierile persoanei cu handicap desprepropriile nevoi, forţe
şi capacităţi şi ţine cont de ele in asistenţă şi ingrijire;
- respectă şi asigură dreptul persoanei cu handicap la demnitate şi la viaţăpersonală sub
toate aspectele;
- crede in capacităţile persoanei cu handicap de a contribui la viaţa societăţii;
- ajută persoana cu handicap să-şi ocupe pe deplin locul in societate;
- crede in rolul pe care-l pot avea persoanele cu handicap in politicilereferitoare la
problemele handicapului şi sprijină activitatea acestora şi aasociaţiilor lor;
- este activ in reprezentarea intereselor persoanei cu handicap, dar nu iadecizii in numele
persoanei cu handicap, fără acordul acesteia;
- respectă intimitatea persoanei cu handicap;
- asigură confidenţialitatea in ceea ce priveşte informaţiile pe care le deţine36;
- inţelege problemele specifice ale copiilor, bătranilor şi persoanelor in fază terminală şi
vine in intampinarea trebuinţelor specifice;
- ia in considerare gradul de inţelegere, de dezvoltare, capacitatea şi varsta persoanei cu
handicap in planificarea şi desfăşurarea activităţilor;
36
23
- previne orice neglijenţă, abuz sau maltratare asupra persoanei cu handicap din partea
oricui ar veni;
- anunţă serviciile sociale in cazul oricăror semne de maltratare;
- asigură prin toate mijloacele rămanerea persoanei cu handicap in familie, in propria
locuinţă şi previne instituţionalizarea;
- se implică in combaterea excluziunii sociale a persoanei cu handicap;
- face lobby pentru asigurarea accesului persoanei cu handicap in comunitate şi pentru
participarea acesteia la toate tipurile de activităţi, inclusiv de loisir, in cadrul comunităţii;
- recunoaşte importanţa serviciilor de terapie/recuperare şi asigură prezenţa persoanei cu
handicap la aceste servicii, la recomandarea specialistului;
- consideră angajarea in muncă un element cheie pentru includerea socială şi sprijină
persoana cu handicap să caute, să găsească un loc de muncă şi să acceadă la locul de muncă;
- consideră educaţia in cadrul sistemului naţional de invăţămant un element cheie pentru
dezvoltarea copilului şi asigurarea viitorului său. Asigură suportul necesar pentru frecventarea
grădiniţei, şcolii, facultăţii;
- ajută persoana cu handicap să-şi suporte cu fermitate propria situaţie;
- susţine dreptul persoanei cu handicap de a-şi intemeia propria familie37.
Răspunderea raportată la exigenţele profesiei

- indeplineşte activităţile stabilite şi cerute prin planul de asistenţă şi ingrijire. Serveşte
persoana cu handicap cu devotament şi loialitate. Işi valorifică la maximum cunoştinţele şi
deprinderile;
- reprezintă, prin faptele zilnice, un model de comportare şi atitudini pozitive;
- sigură discreţia şi confidenţialitatea;
- manifestă o atitudine neutră din punct de vedere politic şi religios, protejează persoana
cu handicap de orice tendinţă de indoctrinare şi manipulare ideologică, respectă dreptul acesteia
la opţiuni proprii politice şi religioase;
- nu determină şi nu acceptă ca o persoană cu handicap să-i răsplătească prestaţiile cu
valori materiale;
- evită orice relaţie sau angajament care este impotriva intereselor clientului;
- se ingrijeşte de sănătatea, igiena şi ţinuta proprie;
- face diferenţa intre interesele profesionale şi cele personale;
- işi imbunătăţeşte cunoştinţele in domeniu;
- participă la cursuri de iniţiere/pregătire/perfecţionare.
Relaţia cu familia persoanei cu handicap

- inţelege şi respectă realităţile şi formele familiei;
- respectă membrii familiei;
- sprijină familia pentru a obţine informaţiile necesare privind drepturilepersoanei cu
handicap;
- stabileşte un parteneriat cu familia, bazat pe reguli clare şi negociereaproblemelor;
- ştie că familia persoanei cu handicap are nevoi economice/sociale specificeşi sprijină
familia in obţinerea drepturilor sale;
- respectă şi valorifică cunoştinţele familiei despre nevoile, forţele,capacităţile proprii şi
ale persoanei cu handicap;
37
Ibid, p. 58
24
- crede in rolul pe care-l poate juca familia in politicile in domeniu şi osprijină să se

implice;
- asigură confidenţialitatea informaţiilor;
- recunoaşte că familia este constantă in viaţa copilului;
- respectă diversitatea culturală, etnică şi socio-economică a familiei;
- sprijină, in felul său, colaborarea profesionişti-familie;
- impărtăşeşte cu părinţii, continuu şi cu utilitate informaţii complete şiobiective privind
calitatea vieţii persoanei cu handicap;
- asigură sprijin afectiv familiei;
- recunoaşte punctele forte ale familiei, ale procedurilor de ingrijire şiasistare38.
STUDII DE CAZ
I. Centrul de Recuperare si reabilitare Neuropsihiatrica Racaciuni

Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica Racaciuni (C.R.R.N.) este o
institutie fara personalitate juridica, in subordinea D.G.A.S.P.C. Bacau si a Consiliului Judetean
Bacau, de tip rezidential specializata in protectia adultului cu handicap, in cadrul careia se
desfasoara activitati de gazduire temporara, ingrijire, asistenta medicala, recuperare si reabilitare,
reinsertie sociala si profesionala printr-o abordare individualizata ce raspunde nevoilor specifice
si individuale ale beneficiarilor.
C. R. R. N. este infiintat in anul 1963 sub titulatura de Camin Spital de Psihiatrie Gisteni,
ceea ce confera o experienta de 48 ani in activitatea de asistenta sociala. In anul 1999 aceasta si-a
schimbat titulatura transformandu-se in Centrul de Recuperare si Reabilitatre Neuropsihiatrica
Racaciuni.
Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrica Racaciuni din cadrul Direcţiei
Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău furnizează servicii sociale
persoanelor cu dizabilitati conform acreditării, cu respectarea Standardelor specifice de calitate
pentru centrele rezidenţiale aprobate prin ordinul nr. 559/2008.
Legislaţie primară:
Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrica Racaciuni asigura conditii de
rezidenta completa persoanelor adulte cu handicap psihic, pe o perioadă
determinată/nedeterminată,în funcţie de tipul şi nevoile individuale ale beneficiarilor. Centrul
ofera rezidentilor servicii de găzduire, îngrijire, recuperare şi reabilitare în vederea re/integrării
familiale, sociale şi profesionale.
Capacitatea instituţiei la aceasta data este de 300 de locuri. CRRN Racaciuni are o vasta
experienta in activitatea de protectie/asistenta sociala, dupa 1990 trecand printr-o serie de
transformari institutionale,astfel:
- OUG 102/1999 – reorganizarea in Cămin Spital de Neuropsihiatrie Racaciuni;
- Legea 519/2002 – Centru de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica Racaciuni.
38
25
Pana in anul 2003 CRRN Racaciuni a beneficiat de personalitate juridica si a functionat

ca unitate de protectie speciala pentru persoanele adulte cu handicap aflata in subordinea
Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap.
- Hot. CJ Bacău nr. 119/21.11.2003 – CRRN Racaciuni se reorganizează ca instituţie
publică cu personalitate juridică aflata in subordinea Consiliului Judetean Bacau;
- Hot. CJ Bacău nr. 119/21.12.2004 – CRRN Racaciuni se reorganizează ca structură
fără personalitate juridică în subordinea Consiliului Judeţean Bacău;
- Hot. CJ Bacău nr. 19/28.02.2005 – CRRN Racaciuni se reorganizează ca unitate de
asistenta sociala fara personalitate juridica in subordinea noii structuri create,Directia de
Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau.
Activitatea desfăşurată în CRRN Răcăciuni este bazată pe următoarele principii:
- respectarea drepturilor şi a demnităţii beneficiarilor;
- prevenirea şi combaterea discriminării;
- egalizarea şanselor;
- interesul beneficiarului potrivit căruia orice decizie şi măsură este luată numai în interesul
acestei persoane;
- asigurarea autodeterminării şi a intimităţii persoanelor beneficiare;
- abordarea individualizată şi centrarea pe persoană în furnizarea de servicii;
- participarea persoanelor beneficiare în procesul de asistenţă;
- recunoaşterea valorii fiecărei persoane;
- libertatea opţiunii şi controlul sau decizia asupra propriei vieţi, a serviciilor şi formelor de
suport de care beneficiază;
- abordarea comprehensivă, globală şi integrată;
- orientarea pe rezultate;
- îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite;
- cooperarea şi parteneriatul cu alte instituţii;
- protecţie împotriva neglijării şi abuzului
- integrarea şi incluziunea socială a persoanei cu handicap, cu drepturi şi obligaţii egale ca
toţi ceilalţi membri ai societăţii.
Obiectivele centrului:
 Obiective generale:
- furnizarea serviciilor de recuperare/reabilitare a persoanelor cu handicap pentru păstrarea
sau revenirea la un nivel optim de independenţă şi de funcţionalitate fizică, psihică şi
socială în vederea re/integrării familiale şi comunitare
- promovarea şi popularizarea imaginii centrului în comunitate
- dezvoltarea unor proiecte şi programe proprii care să asigure creşterea calităţii activităţii
în concordanţă cu strategia naţională şi judeţeană
 Obiective specifice:
- formarea/dezvoltarea autonomiei personale a beneficiarilor (formarea/dezvoltarea
abilităţilor de autoservire, îngrijire personală şi autogospodărire)
- formarea/dezvoltarea autonomiei sociale (formarea/dezvoltarea abilităţilor şi
comportamentelor sociale; socializare, dezvoltarea relaţiilor interpersonale)
- dezvoltarea/menţinerea relaţiei cu familia şi comunitatea
- promovarea unei participări active a beneficiarilor la toate nivelurile şi sferele vieţii
cotidiene
Conform acreditării şi legislaţiei în vigoare, CRRN Răcăciuni oferă următoarele tipuri de
26
servicii:
- găzduire pe perioadă determinată
- servicii de asigurare a hranei şi suplimentelor nutritive
- asistenţă medicală şi îngrijire personală
- servicii de recuperare şi reabilitare:
- kinetoterapie; fizioterapie; masaj
- asistenţă psihologică
- consiliere socială
- terapie ocupaţională/ergoterapie
- reintegrare familială şi comunitară
Planificarea operaţiunilor şi acţiunilor activităţii

În CRRN Răcăciuni, fiecare beneficiar este abordat individual, intervenţia complexă în
favoarea recuperării/reabilitării, păstrării sau revenirii la un nivel optim de independenţă fiind
bazată pe o evaluare iniţială a situaţiei sale specifice şi proiectarea unei intervenţii coerente,
permanent adaptate dinamicii cerinţelor utilizatorului.
Specialiştii CRRN Răcăciuni vor proceda la întocmirea instrumentelor de lucru în
vederea efectuării evaluării iniţiale/reevaluării, la planificarea activităţilor în cadrul Planului
individual de intervenţie şi la derularea acestora conform orarului stabilit, la monitorizarea
permanentă a situaţiei beneficiarului.
Derularea operaţiunilor şi acţiunilor activităţii

A. Admiterea unei persoane adulte cu handicap în CRRN Răcăciuni se face de către
CASSA constituită în baza Dispoziţiei nr. 250/09.02.2009 a Directorului General a DGASPC
Bacău, pe baza locurilor libere disponibile în unitate şi raportate lunar de către instituţie (până pe
data de 29 a fiecărei luni). După analizarea şi soluţionarea cererii din dosarul înaintat comisiei, în
baza grilei de evaluare a nevoilor (risc, urgenţă) comisia emite o hotărâre privind stabilirea
măsurii de protecţie specială pentru o perioadă de maxim 12 luni.
Înainte de admiterea în centru beneficiarul/familia acestuia poate efectua vizite de
prospectare. Centrul pune la dispoziţia beneficiarului/ familiei acestuia sau oricărei alte persoane
interesate Ghidul beneficiarului şi materiale informative şi publicitare privind serviciile
furnizate.
B. Prezentarea în centru a beneficiarului se face în maxim 30 de zile de la emiterea
hotărârii. Asistentul social preia documentele prezentate de beneficiar/susţinători legali,
întocmeşte contractul de servicii, se asigură că este încheiat angajamentul de plată şi informează
beneficiarul/susţinătorii legali asupra procesului de furnizare a serviciilor.
În cazul primirii în regim de urgenţă a unui beneficiar CRRN Răcăciuni asigură în termen
de 48 ore de la admitere informarea beneficiarului/reprezentantului legal asupra procesului de
furnizare a serviciilor.
Beneficiarul este preluat de asistentul medical şi pedagogul de recuperare pentru triaj;
este găzduit într-un dormitor în funcţie de starea psihofizică prezentă; în termen de maxim 7 zile
de la admiterea în instituţie specialiştii efectuează evaluarea nevoilor individuale ale
beneficiarilor.
În termen de 24 ore se raportează în scris admiterea beneficiarului în CRRN Răcăciuni
către: SIR, SIF, CEPHA şi BPS.
27
Beneficiarul/susţinătorii legali sunt informaţi în scris, în termen de 7 zile asupra

procedurii privind efectuarea şi soluţionarea sesizărilor/reclamaţiilor.
C. În termen de maxim 7 zile de la admiterea în centru se efectuează evaluarea iniţială
care are ca scop identificarea nevoilor individuale ale beneficiarilor. Evaluarea iniţială cuprinde
aspecte privind: autonomia personală, starea fizică, greutate, preferinţe şi restricţii alimentare,
văz, auz, comunicare, sănătate bucală şi dentiţie, locomoţie, mobilitate generală, istoricul
recăderilor, continenţă, medicaţie curentă, sănătate mentală şi cogniţie, preocupări, preferinţe de
activităţi, nevoi de educaţie, culturale, religioase, siguranţă personală, riscuri, relaţia cu familia şi
alte contacte sociale, dependenţă de droguri, alcool, tutun.
Reevaluarea beneficiarilor se realizează:
- periodic, la 6 luni sau la 12 luni (pe baza referatului întocmit de echipa multidisciplinară
şi aprobat de Dir. Gen. Adj. DGASPC Bacău)
- când apar modificări semnificative ale stării sale psiho-fizice
- la sistarea serviciilor.
Evaluarea şi reevaluarea beneficiarilor se efectuează de echipa multidisciplinară formată
din: medic, asistent social, psiholog, kinetoterapeut etc, fiecare specialist utilizând metode şi
instrumente specifice de evaluare.
CRRN Răcăciuni utilizează o fişă de evaluare iniţială şi fişe de evaluare/reevaluare pe
cele trei coordonate: medical, social, psihologic, în care sunt înregistrate datele privind evaluarea
iniţială/ reevaluările. Fişele de evaluare/reevaluare sunt păstrate în dosarul personal al
beneficiarului (secţiunea recuperare), cu respectarea confidenţialităţii datelor;
beneficiarul/reprezentantul său legal are acces la aceste date.
D. În baza evaluării/reevaluării nevoilor individuale, pentru fiecare beneficiar se
întocmeşte un Plan Individual de Intervenţie = document elaborat de echipa multidisciplinară cu
participarea beneficiarului/reprezentantului legal în care sunt stabilite serviciile asigurate pe
perioada rezidenţei în funcţie de nevoile identificate, obiectivele generale şi specifice, activităţile
propuse, metodele de intervenţie, precum şi personalul implicat.
PII cuprinde:
- Program Individual de Îngrijire – precizează coordonatele serviciilor de îngrijire, hrănire,
igienă personală, supravegherea şi menţinerea sănătăţii, medicaţie;
- Program Individual de Recuperare – precizează coordonatele serviciilor de recuperare pe
arii de interes (recuperare neuromotorie, psihologică, socială, terapie ocupaţională, terapii
complementare), activităţile propuse, frecvenţa acestora şi responsabilităţi
- Program Individual de Integrare/Reintegrare Socială – precizează coordonatele serviciilor
de reintegrare familială şi comunitară pe arii de interes (socializare,
educaţie/informare/consiliere juridică, relaţia cu familia, accesarea serviciilor comunităţii,
îndrumare vocaţională), activităţile propuse, frecvenţă şi responsabilităţi.
În funcţie de gradul, tipul de handicap şi nevoile individuale ale beneficiarilor,
coordonarea şi monitorizarea PII revine unui responsabil de caz din rândul personalului
specializat (asistent social, psiholog, kinetoterapeut, terapeut ocupaţional, educator,
asistent medical etc.), stabilit în cadrul întâlnirilor echipei multidisciplinare.
Pe baza PII, pentru fiecare beneficiar este elaborat un orar zilnic care nu suprasolicită
beneficiarul, fiind prevăzute pauze şi intervale de relaxare.
Atât PII, cât şi orarul zilnic ţin cont de opţiunile beneficiarului/reprezentantului legal şi se
aduc la cunoştinţa acestora (beneficiarul/reprezentantul legal semnează pentru luarea la
cunoştinţă a PII şi a orarului).
28
PII este revizuit după orice reevaluare, în funcţie de nevoile individuale ale
beneficiarului. Responsabilul de caz completează fişa individuală de observaţie a beneficiarului
pentru intervalul dintre evaluări.
E. Activităţile stabilite în orarul zilnic sunt desfăşurate de către personalul responsabil
conform planificării. Beneficiarii sunt implicaţi, în funcţie de nevoile individuale, în următoarele
tipuri de activităţi:
 îngrijire, supravegherea şi menţinerea sănătăţii:
- evaluări/control medical periodic şi la nevoie, tratamente;
- igienă şi îngrijire personală – organizarea şi formarea autonomiei personale;
- alimentaţie şi dietă;
- îndrumare, sprijin şi consiliere pe probleme de sănătate;
- activitate fizică şi repaus;
- educaţie pentru sănătate, promovarea sănătăţii şi a unui stil de viaţă sănătos (sexuală,
contraceptivă, împotriva consumului de băuturi alcoolice, etc);
- profilaxia îmbolnăvirilor.
Responsabilitatea desfăşurării activităţilor de îngrijire, supraveghere şi menţinerea
sănătăţii revine medicului, asistenţilor medicali, pedagogilor de recuperare şi
infirmierelor.
 activităţi de recuperare:
- recuperare neuromotorie: masaj, fizioterapie şi kinetoterapie;
- recuperare psihologică: psihodiagnostic şi evaluare clinică (tablou clinic/mecanismele
etiopatogenetice psihologice, cât şi stările de sănătate/mecanismele de sanogeneză),
consiliere psihologică şi psihoterapie (atât pentru promovarea sănătăţii şi dezvoltare
personală, cât şi pentru tratamentul tulburărilor psihice şi/sau celor care implică în
etiopatogeneză mecanisme psihologice);
- recuperare socială: activităţi de socializare, consiliere socială, socioterapie;
- activităţi educative şi de terapie ocupaţională.
În funcţie de tipul activităţii de recuperare, responsabilitatea acesteia revine, după caz
următorilor specialişti: maseur, asistent medical fizioterapie, kinetoterapeut, psiholog, asistent
social, educator şi terapeut ocupaţional. În derularea activităţilor de recuperare sunt implicaţi şi
pedagogii de recuperare şi infirmierele în funcţie de recomandările specialiştilor.
 activităţi desfăşurate în vederea integrării/reintegrării sociale:
- socializare;
- educaţie/informare/consiliere;
- relaţia cu familia;
- accesarea serviciilor comunităţii;
- îndrumare vocaţională.
Activităţile ce vizează dezvoltarea deprinderilor de autonomie socială în vederea
integrării/ reintegrării sociale sunt desfăşurate de către: asistenţi sociali, psiholog,
educator, terapeut ocupaţional, asistenţi medicali, pedagogi de recuperare, infirmiere.
F. Menţinerea măsurii de protecţie în CRRN Răcăciuni se realizează de CASSA din
cadrul DGASPC pe baza propunerii făcute de instituţie; se întocmeşte un dosar care cuprinde
următoarele documente:
- cerere din partea persoanei cu handicap/reprezentant legal
- copie acte identitate şi viza de flotant
- copie după ultima hotărâre de stabilire/menţinere măsură protecţie
29
- copie după certificatul de persoană adultă cu handicap

- copie după evaluarea socială
- copie după evaluarea psihologică
- copie după ancheta socială întocmită în localitatea de domiciliu
- copie după foaia de vizite
G. Sistarea serviciilor se face conform nevoilor individuale ale beneficiarului, cu
respectarea contractului de servicii. Sistarea serviciilor către beneficiar se efectuează în interesul
acestuia, ţinându-se cont de rezultatele reevaluărilor, cu respectarea prevederilor contractului de
servicii.
Sistarea serviciului se poate dispune în următoarele cazuri:
- din raţiuni de ordin medical;
- de comun acord cu beneficiarul;
- pentru comportamente ale beneficiarului constatate ca periculoase pentru el, pentru ceilalţi
beneficiari sau pentru personal;
- în cazuri de forţă majoră;
- alte situaţii prevăzute în contractul de servicii încheiat între furnizorul de servicii şi beneficiar.
Ieşirea (transferul, reintegrarea) beneficiarilor din CRRN Răcăciuni se face doar în
condiţii de securitate; unitatea se asigură că utilizatorii beneficiază de transport adecvat şi sunt
însoţiţi corespunzător la plecarea din unitate.
În scopul pregătirii beneficiarului în vederea reintegrării, în cadrul CRRN Răcăciuni se
au în vedere următoarele măsuri:
- beneficiarii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să menţină relaţia cu familia, rudele, prietenii prin
telefon, e-mail, corespondenţă, vizite, învoiri în familie, ieşiri ale utilizatorilor în
comunitate etc.
- beneficiarii/reprezentanţii legali şi familiile sunt informaţi asupra condiţiilor de
desfăşurare a vizitelor în centru (program de vizitare, restricţii, spaţii de primire a
vizitatorilor, condiţii de supraveghere a vizitelor) şi li se va asigura un cadru privat şi o
ambianţă intimă pentru primirea vizitatorilor;
- vor fi îndrumaţi şi consultaţi atât beneficiarii, cât şi familia acestora în momentul în care
se decid aspecte importante în ceea ce-i priveşte;
- beneficiarii sunt sprijiniţi şi încurajaţi să participe la viaţa comunităţii, sunt încurajate
ieşirile în comunitate; le sunt asigurate condiţiile pentru desfăşurarea unor activităţi de
socializare şi recreative.
La sistarea serviciilor, se întocmeşte pentru fiecare beneficiar o Foaie de ieşire în care se
precizează: data ieşirii, motivele externării/transferului, locaţia în care se mută beneficiarul,
evaluarea şi recomandarea specialiştilor, recomandările responsabilului de caz, perioada
monitorizării. Foaia de ieşire este vizată de Şeful centrului şi aprobată de Directorul General
Adjunct al DGASPC Bacău.
Servicii oferite
1. Servicii de gazduire Cazarea in CRRN Racaciuni este asigurata in trei pavilioane,

fiecare pavilion avand dormitoare organizate in module dispuse astfel: pavilionul A, ocupat de
modulele II si VI cu noua dormitoare, pavilionul B ocupat de modulele III, IV si V cu 29de
dormitoare, pavilionul C ocupat cu modulele IA si IB cu sapte, respectiv sase dormitoare.
Camerele sunt incalzite, ventilate si illuminate corespunzator, intretinute in conditii igienice
30
dotate cu mobilier prin care se realizeaza un ambient familial.Dormitoarele ofera siguranta

beneficiarilor, fiecare dispunand de un spatiu personal pentru pastrarea diverselor bunuri si
valori.Beneficiarii cu dificultati de mobilitate motorie sau dizabilitati senzoriale au posibilitatea
deplasarii cu mijloace ajutatoare, beneficiind de spatii necesare autonomiei de miscare si diverse
adaptari ale spatiului de locuit, dar si acordarea in ingrijiri necesare din partea personalului de
asistenta.
2. Servicii de asigurare a hranei. Prepararea hranei se realizeaza in bucataria centrului,

blocul alimentar dispunand si de spatii pentru pastrarea alimentelor, iar servirea mesei se
realizeaza atat in sala de mese principala, cat si in salile de mese de pe module. In apropierea
spatiilor de servire si pregatire a mesei exista grupuri igienico-sanitare.Centrul asigura
beneficiarilor meniuri variate de la o zi la alta, corespunzatoare calitativ si cantitativ, tinand cont
de preferintele beneficiarilor si in conformitate cu normele legale (aport caloric, diversitate,
prelucrare, prezentare). Atunci cand e cazul, se asigura beneficiarilor hrana dietetica conform
prescriptiilor medicale.
3. Servicii de recuperare si reabilitare

Programul individual de Recuperare este stabilit de o echipa multidisciplinara, cu
participarea beneficiarului cuprinzand obiective pe termen scurt, mediu si lung, precum si
activitatile de recuperare de care va beneficia fiecare rezident in parte. CRRN Racaciuni a fost
printre putinele centre din tara care a infiintat si dezvoltat permanent activitati specifice de
Terapie ocupationala / ergoterapie, ce constituie un model de buna practica, diseminat si insusit
de toate unitatile de profil din judet.
Programele segregate precum atelierele ofera beneficiarilor nostril posibilitatea de a
munci intr un mediu in care li se ofera sprijin si supraveghere continua, in cadrul centrului
existand urmatoarele spatii de recuperare:
- Baza sportiva si parcul unitatii
- Atelier de confectionat obiecte din rachita
- Atelier mecanic
- Atelier tamplarie
- Atelier de pictura
- Atelier de tesatorie si croitorie
- Atelier confectinari plapumi
- Atelier cizmarie
- Atelier lumanari
- Atelier fitoterapie
- Ferma zootehnica si vegetala
- Biblioteca / formare / dezvoltare abilitati academice ( scris, citit )
- Statie de radioficare
- Club multifunctional
- Camera senzoriala
- Atelier origami
- Atelier de patiserie / cofetarie
- Frizerie
Principalele activitati de recuperare sunt:
a. Activitatile de recuperare neuromotorie, kinetoterapie, masaj electroterapic;
31
b. Tehnici psihologice, psihoterapie, consiliere psihologica atat pentru beneficiari, cat si

pentru familile acestora ( serviciul externalizat );
c. Procedee de recuperare sociala care vor contine activitati de formare a autonomiei sociale
cu urmatoarele arii de continut: adaptarea la mediul social, educatie formala si non formala,
norme de comportare civilizata, relatii de adaptare, integrare in micro/macrogrupurile sociale,
consiliere sociala, activitati de socializare;
d. Terapiiocupationale si ergoterapie;
e. Terapii complementare (ludoterapie, terapie prin arta, terapii combinate prin muzica, dans,
miscare, activitati in camera senzoriala )
f. Activitati de formare si dezvoltare a abilitatilor de autonomie personala, autoservire,
ingrijire personala si autogospodarire.
In cadrul sectorului agricol, sub indrumarea unui specialist, o echipa de beneficiari
desfasoara activitati agricole sezoniere, cuprinzand intreaga gama de lucrari specifice
gradinaritului, de la rasadit pana la cules, activitati de pomicultura, horticultura si floricultura
( gradina de legume 5700 mp, livada de meri de 1500 mp ), alti beneficiari optand pentru ferma
zootehnica, respective pentru ingrijirea porcilor.
In cadrul atelierului de croitorie, tesatorie, impletituri si lucru de mana, se desfasoara
activitati de recodintionare / confectionare imbracaminte, confectionare lenjerii, scarmanta lana,
activitatea zilnica materializandu – se in tricotaje, mileuri, macrameuri, covoare artizanale tesute,
ciorapi de lana, fulare, caciuli, goblenuri, onorandu – se chiar comenzi pentru exterior, in tara ,
de lenjerii si plapumi, iar pentru Anglia aproximativ 100 bucati presuri de lana, produsele
centrului au participat la diferite expozitii organizate de Directia Generala Protectia Persoanelor
cu Handicap (D. G. P. P. H.) si D. G. A. S. P. C. Bacau.
In cadrul atelierului mecanic se desfasoara activitati de reparatii / reconditionare / productie
(plasa de sarma, sarma ghimpata, mese , cuiere, moara cu ciocanele), beneficiarii dobandindu –
si deprinderile pentru meseria de lacatus – mecanic.
Atelierul de tamplarie pe langa latura sa productiva si de reconditionare a mobilierului ofera
posibilitatea unor beneficiari inzestrati cu reale facilitati artistice sa desfasoare aici activitati de
sculptura in lemn si confectionare rame tablouri.
In atelierul de rachita, se desfasoara zilnic, sub indrumarea unui instructor de educatie
practica, activitati de confectionare cosuri, recuzita pentru formatia artistica (cai pentru
Sarbatorile de iarna ) etc.
Atelierul de lumanari are scopul de a dezvolta deprinderile de manualitate, activitatea
materializandu–se in lumanari ornamentale pentru ocazii diferite (Sarbatorile de Pasti si de
Craciun ).
Beneficiarii cu abiliatati si aptitudini artistice dar si cei a caror patologie ii recomanda pentru
artterapie, frecventeaza atelierul de pictura, unde se confectioneaza si felicitari, martisoare,
colaje, diverse obiecte de artizanat etc. Unii beneficiari participa la activitati de reparatii si
igienizare a spatiilor centrului, sub indrumarea unei persoane specializate in vopsitorie, zidarie,
zugraveli.
Servicii de asistenta medicala CRRN

Racaciuni ofera servicii de supraveghere si mentinere a sanatatii, beneficiarii primind
servicii de prevenire, terapie si recuperare medicala pe baza evaluarilor/ reevaluarilor, nevoilor
individuale.
32
Serviciile medicale sunt oferite in cadrul celor trei cabinete medicale, a unei sali de
tratament si a cabinetului stomatologic, dotate cu mobilier, aparatura si instrumentar medico-
chirurgical.
Principalele servicii medicale oferite beneficiarilor constau in:
- indrumare, sprijin, consiliere pe probleme de sanatate;
- ingrijire si igiena personala;
- evaluare medicala permanenta si la nevoie;
- tratament a afectiunilor psihice si a imbolnavirilor intercurente;
- nutritia si dieta prin evaluarea nevoilor alimentare si adaptarea lor la indicatiile medicului;
- recuperare medicala;
- educatie pentru sanatate (preventia consumului de droguri, alcool, tutun, etc), educatie
sexuala si contraceptiva;
- monitorizarea preventiva si terapeutica a starii de sanatate psihica a beneficiarilor;
- asigurarea accesului la serviciile medicului de familie, medicilor specialisti si la asistenta
tehnica;
- asigurarea profilaxiei imbolnavirilor prin vaccinari/ revaccinari;
- izolarea cazurilor contagioase in izolator;
- asigurarea anuntarii serviciului de ambulanta si transportul la unitati medicale specializate
in caz de urgenta;
- asigurarea unei medicatii adecvate pe baza prescriptiilor medicale ale medicului specialist,
medicului curant si medicului de familie.
5. Servicii de consiliere psihologica, consiliere sociala, reintegrare familiala si

reintegrare comunitara:
Pentru beneficiarii cu potential de reintegrare se ofera sprijin pentru angajare, orientare si
integrare in munca sau desfasurarea de activitati vocationale, din randul beneficiarilor existand
doua persoane care sunt incluse in randul personalului angajat ca muncitori necalificati
spalatorie.
CRRN Racaciuni incurajeaza si sprijina beneficiarii sa mentina relatia cu familia,
reprezentantul legal, prieteni prin: telefon, corespondenta, vizite, iesiri in comunitate.
Pentru cresterea sanselor de integrare comunitara CRRN Racaciuni aplica o politica de
deschidere si implicare a comunitatii in viata beneficiarilor, sprijina beneficiarii sa cunoasca si sa
utilizeze serviciile comunitatii si sa cunoasa valorile promovate in comunitate.
Centrul informeaza beneficiarii asupra oportunitatilor recreative promovate in institutie
asigurand tuturor beneficiarilor conditii pentru desfasurarea unor activitati de socializare si
petrecere a timpului liber.
C.R.R.N Racaciuni dispune de o camera de zi pe fiecare modul pentru relaxare, vizionare
TV, auditii muzicale. In fiecare dormitor din modulele IA, IB, II si VI sunt instalate receptoare
TV.
Dintre obiectivele primordiale ale centrului mentionam:

- extinderea atelierelor de terapii ocupationale prin infiintarea unui sector de ceramica si
olarit,
- pregatirea unui numar de 20 beneficiari pentru reintegrarea in familie/comunitate;
- furnizarea de servicii recuperare/reabilitare a persoanelor cu handicap pentru pastrarea
sau revenirea la un nivel optim de independenta si functionalitate fizica, psihica si sociala;
33
- realizarea unui Manual de buna practica si a unui Manual de aplicare a terapiilor

ocupationale pentru a fi diseminate si insusite de toate unitatile de profil din judet;
- finalizarea Procedurilor de buna practica in recuperarea bolnavului psihic prin metode si
tehnici combinate.
Principalele materiale de promovare a CRRN Racaciuni sunt pliante de prezentare ale
serviciilor oferite beneficiarilor, articole de presa, participari la sesiuni de comunicari stiintifice.
Mentionam editarea unei brosuri care prezinta imagini graitoare privind activitatile din
centru intitulata Si totusi sunt ca voi si continuarea revistei Speranta, in ambele activitati fiind
implicat alaturi de echipa de specialisti si un beneficiar cu abilitati ridicate in lucrul pe computer.
Deasemenea, beneficiarii cu aptitudini artistice, constituiti in formatia de teatru FORUM
GASTENI, grupul vocal instrumental, formatia de papusi si marionete, fanfara sustin spectacole
periodice in localitatile din judet, scoli si unitati de asistenta sociala.
Talentul si placerea de a canta s a materializat prin multe spectacole sustinute in tara: Iasi,
Brasov, Odobesti ( Vrancea), Calugareni ( Mures ), Techirghiol ( Constanta ), Sarca ( Suceava ),
Rachitoasa, Parava, Pancesti, Ungureni, Vermesti, Ghimes, Berzunti, Targu Ocna, Comanesti
( bacau ), Razboieni ( Neamt ) dar si pe scena Teatrului Bacovia etc, existand astfel si
mediatizari in presa si televiziune.
In urma cu cativa ani a fost finalizata troita Sfantul Pantelimon (ocrotitorul tuturor
bolnavilor si sfiintita de catre Arhereul Bacauanu plus alti 10 preoti) unde beneficiarii desfasoara
activitati de sacroterapie.
Corul religios al centrului a desfasurat diverse activitati religioase la urmatoarele
manastiri: Tudor Vladimirescu din Galati, Trotusanu din Vrancea, Pocleti – Bacau, Runc –
Buhusi, Bistrita, Sihastria si Secu din Neamt, precum si la Casa Memoriala a lui Mihail
Sadoveanu.
Imprimarile de CD-uri si casetele audio-video constituie un alt mijloc de promovare a
unei imagini pozitive a beneficiarilor CRRN Racaciuni in comunitate si favorizarea incluziunii
sociale a acestora.
Pentru exersarea deprinderilor de comportare sociala si familiala precum si pentru
cresterea capacitatii de adapatare sociala sunt organizate frecvent activitati de socializare,
recreativ – culturale.
Echipa sportiva a C. R. R. N. Racaciuni a reprezentat persoanele cu nevoi speciale din
Romania la competitii sportive atat in tara cat si in starinatate, in parteneriat cu European
Association for Special Social Groups si cu Asociatia austriaca Integrative Meetings of Friends,
alaturi de colegii lor din 5 tari europene ( Polonia, Ucraina, Cehia, Ungaria si Austria ).
Competiile sportive relay run s–au desfasurat in: Sisak–Croatia, Kalisk–Polonia, Sopron–
Ungaria si decathlon Islanda cu traseul: Suedia, Norvegia, Insulele Feroe, Islanda, Danemarca,
harta deplasarilor imbunatatindu–se cu noi destinatii, Anglia, Tara Galilor, Irlanda, Irlanda de
Nord, Scotia, Olanda, Belgia, finalul acesteia desfasurandu–se in fata Palatului Parlamentului
European din Bruxelles. Urmatorul Relay run pentru persoanele cu dizabilitati au urmat ruta:
Monaco - Corsica - Sardinia - Sicily - Malta - Sicily – Italy, finalizandu-se in San Giovanni
Rotondo. Munca lor s–a materializat in trofee, medalii de aur, argint si bronz.
S–au dezvoltat parteneriate cu institutiile de stat si cu ONG–urile din tara si starinatate,
realizandu–se parteneriate in scopul reintegrarii socio–familiale si dezvoltarii formelor de terapie
ocupationala si sociala. S–a colaborat si se colaboreaza cu FSC Bacau, Misionarele Caritatii, fapt
ce a determinat FSC ul sa nominalizeze CRRN Racaciuni ca centru de invatare si buna practica,
materializandu–se prin colaborarea la revista Impreuna a FSC ului si prin vizite din partea altor
34
institutii.Deasemenea un exemplu de buna practica il reprezinta parteneriatul cu asociatiatiile

britanice Action Space Mobile dar mai ales cu Muzika Charitable Trust care ne-a nominalizat ca
Centru de Excelenta privind activitatea si abordarea problematicii persoanei cu dizabilitati.
II. CENTRUL DE RECUPERARE SI REABILITARE PENTRU PERSOANE CU

HANDICAP COMĂNEŞTI
Având în vedere cererea de acreditare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi

Protecţia Copilului Bacău, denumit în continuare furnizor de servicii sociale, înregistrată la
Secretariatul tehnic al Comisiei de Acreditare a Furnizorilor de Servicii Sociale Bacău sub nr BC
0815 din 15.10.2009, conform O.G. nr. 68 din 28 aug. 2003; H.G. nr. 1024 din 25 iun.2004 şi a
Ordinului nr. 383 din 06 iun. 2005 emis de către M.M.F.E.Ş., o echipă formată din doi evaluatori
din cadrul secretariatului tehnic al Comisiei de Acreditare s-a deplasat la sediul unităţii de
asistenţă socială, Centrul de Recuperare si Reabilitare (CRR), situată în localitatea Comăneşti,
jud. Bacău în vederea realizării evaluării de teren.
Denumirea serviciului social:
CENTRUL DE RECUPERARE ŞI REABILITARE A PERSOANELOR CU HANDICAP
COMĂNEŞTI
Descrierea activităţilor desfăşurate şi a metodologiilor de lucru utilizate:
CRRPH Comăneşti are drept misiune asigurarea accesului persoanelor adulte cu handicap, pe o
perioadă determinată/nedeterminată (în funcţie de tipul şi nevoile individuale ale beneficiarilor)
la găzduire, îngrijire, recuperare şi reabilitare în vederea re/integrării familiale, sociale şi
profesionale. Unitatea oferă următoarele tipuri de servicii:
a. găzduire pe perioadă determinată
b. servicii de asigurare a hranei şi suplimentelor nutritive
c. serviciul de asistenţă medicală şi îngrijire personală
d. serviciul de evaluare-recuperare-socializare
e. serviciul consiliere, reintegrare familială şi comunitară
Întreaga activitate a instituţiei este susţinută de compartimentul contabilitate- administrativ şi
deservire generală.
Unitatea este amplasată în oraşul Comăneşti ceea ce permite accesul facil al beneficiarilor
la toate resursele şi facilităţile comunităţii locale. Instituţia dispune de un pavilion mixt cu 4
etaje, cu spaţii adaptate beneficiarilor în ideea încurajării mobilităţii şi autonomiei acestora.
Există 48 de dormitoare cu 2-3-4 paturi, separate pe sex. Dormitoarele sunt personalizate;
utilizatorii pot păstra sau decora dormitorul cu obiecte personale şi au deplin control şi acces în
camerele lor. Fiecare beneficiar deţine un spaţiu în care îşi poate depozita obiectele personale.
Clădirea este dotată cu lift, ceea ce asigură accesul tuturor beneficiarilor, inclusiv a celor care
folosesc fotoliul rulant.
CRRPH Comăneşti dispune de spaţii de preparare şi servire a mesei care corespund
normelor de igienă, siguranţă, accesibilitate şi confort ale beneficiarilor:
- bucătărie dotată cu aparatură performantă certif. CE;
- 4 săli de servire a mesei (una pe fiecare etaj)+ oficii;
- spaţii de depozitare a alimentelor (2 magazii+beci);
- lift pentru transportul hranei din bucătărie spre sălile de masă.
35
CRRPH Comăneşti are în vedere echilibrarea cantitativă, calitativă şi nutriţională a alimentaţiei

care să satisfacă necesităţile, preferinţele şi cerinţele beneficiarilor, asigură fiecărui beneficiar
activităţi de supraveghere şi menţinere a sănătăţii: evaluări/control medical periodic şi la nevoie,
tratamente, igienă şi îngrijire personală, alimentaţie şi dietă, îndrumare, sprijin şi consiliere pe
probleme de sănătate, activitate fizică şi repaus, educaţie pentru sănătate (sexuală, contraceptivă,
împotriva consumului de băuturi alcoolice, etc), profilaxia îmbolnăvirilor, facilitarea accesului la
servicii specializate, colaborarea cu diferite instituţii sanitare. Unitatea respectă normele legate
de igiena şi controlul infecţiilor.
Coordonatele serviciilor de îngrijire, hrănire, igienă personală, supravegherea şi
menţinerea sănătăţii sunt prevăzute în Programul Individual de Îngrijire şi Asistenţă Medicală
(componentă a Planului Individual de Intervenţie).
Beneficiarilor li se asigură servicii numai în baza evaluării/reevaluării nevoilor
îndividuale. CRRPH Comăneşti asigură fiecărui beneficiar activităţi de recuperare în baza unui
Program Individual de Recuperare în conformitate cu nevoile şi preferinţele personale, care are
ca finalitate dezvoltarea autonomiei personale. Activităţile desfăşurate în CRRPH Comăneşti în
vederea recuperării/reabilitării sunt:
 activităţi de organizare/formare/dezvoltare a autonomiei personale (îngrijire, autoservire,
autogospodărire etc.);
 kinetoterapie şi masaj; fizioterapie;
 activităţi de terapie ocupaţională şi ergoterapie;
 asistenţă şi intervenţie psihologică;
 socializare şi petrecere a timpului liber;
 activităţi de educaţie pentru sănătate.
CRRPH Comăneşti asigură beneficiarilor sprijin pentru a deveni membri activi şi
responsabili ai comunităţii. Beneficiarii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să menţină legătura cu familia
şi comunitatea locală prin: telefon, corespondenţă, vizite, învoiri şi ieşiri ale utilizatorilor în
comunitate. Activităţile care vizează integrarea/reintegrarea se derulează în baza unui Program
Individual de Integrare/Reintegrare Socială şi pot fi: socializare, informare, consiliere, relaţia cu
familia, accesarea serviciilor comunităţii, îndrumare vocaţională. În concordanţă cu potenţialul şi
preferinţele proprii, beneficiarii desfăşoară activităţi de timp liber sau recreative atât în cadrul
instituţiei, cât şi în comunitate.
CRRPH Comăneşti urmăreşte permanent realizarea unor canale de comunicare şi a unor
punţi de colaborare cu membrii şi instituţiile comunităţii locale dând posibilitatea beneficiarilor
de a fi implicaţi într-o varietate de activităţi la nivelul comunităţii. În acest sens au fost încheiate
parteneriate şi colaborări cu diferite instituţii la nivel local (Colegiul Tehnic D. Ghika, Şc.
Generală Asău, Grupul Şcolar Construcţii de Maşini Dărmăneşti, Liceul Teoretic Spiru Haret
Moineşti, Clubul Elevilor Comăneşti, Complex Hotelier Trotuş Oneşti etc.). Toate persoanele
interesate pot prospecta condiţiile asigurate de CRRPH (vizite, prezentarea ghidului
beneficiarului) înainte de admiterea în unitate.
La primirea în centru fiecare beneficiar încheie un contract de servicii ( acord scris prin
care se stipulează condiţiile în care se desfăşoară activităţile de asistenţă socială- drepturi şi
obligaţii ale fiecăreia dintre părţi). În unitate fiecare beneficiar este abordat individual,
intervenţia complexă în favoarea recuperării/reabilitării, păstrării sau revenirii la un nivel optim
de independenţă fiind bazată pe o evaluare iniţială a situaţiei sale specifice şi proiectarea unei
intervenţii coerente, permanent adaptată dinamicii cerinţelor utilizatorului.
36
Fiecărui utilizator i se evaluează nevoile generale şi specifice din punct de vedere social,
psihologic, medical. În baza evaluării iniţiale se stabilesc serviciile asigurate beneficiarilor
ţinându-se cont de programul individual de reabilitare/readaptare şi reintegrare socio-
profesională emis de Comisia de expertiză a persoanei cu handicap pentru adulţi. Pentru fiecare
beneficiar se întocmeşte Planul Individual de Servicii (document elaborat de echipa
multidisciplinară în care sunt precizate serviciile furnizate beneficiarului în cadrul unităţii).
Planul individual de servicii include următoarele programe de intervenţie specifică:
Program Individual de Îngrijire şi Asistenţă Medicală (hrănire, igienă personală, supravegherea
şi menţinerea stării de sănătate)
Program Individual de Recuperare (cuprinde obiective pe termen scurt, mediu şi lung diferenţiate
pe domeniile implicate în procesul recuperării, metodele, activităţile şi procedeele specifice
recuperării)
Program Individual de Integrare/reintegrare socială ( precizează coordonatele serviciilor de
integrare/reintegrare familială şi comunitară: obiective, activităţi, responsabilităţi).
Utilizatorii beneficiază de reevaluări periodice, precum şi ocazional, în cazul în care apar
modificări semnificative ale stării lor psiho-fizice.
Durata în timp estimată: - nedeterminată
CRRPH Comăneşti a intrat în proces de restructurare în anul 2005, numărul persoanelor
instituţionalizate diminuându-se de la 183 (01.01.2005) la 125 (30.09.2011) prin preluarea a 38
beneficiari în CIAPD Comăneşti şi prin dinamica naturală a beneficiarilor (decese, reintegrări
etc.).
În conformitate cu Planul Judeţean de Restructurare/Închidere a instituţiilor rezidenţiale
pentru persoanele cu handicap adoptat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Bacău
nr.37/17.03.2008, numărul beneficiarilor CRRPH Comăneşti va fi diminuat în continuare prin:
- înfiinţarea unor noi servicii rezidenţiale şi transferul beneficiarilor pe aceste servicii;
- preluarea persoanelor fără certificate de handicap în instituţii de profil.
La finalul procesului de restructurare CRRPH Comăneşti va avea o capacitate de maxim 50
locuri.
Data de la care funcţionează sau de la care va funcţiona serviciul social:
CRRPH Comăneşti are o vastă experienţă în activitatea de protecţie pentru persoanele
adulte cu handicap:
Decizie înfiinţare 152/1979 – Cămin-spital bolnavi cronici – având ca obiect de activitate
asistarea bolnavilor cronici somatici;
OUG 102/1999 – reorganizare Cămin-spital bolnavi cronici în Centru de îngrijire şi
asistenţă;
Legea 519/2002 – Centru de îngrijire şi asistenţă aflat în coordonarea Secretariatului de
Stat pentru persoanele cu handicap
Hot. CJ Bacău nr. 119/21.11.2003 – Centrul de îngrijire şi asistenţă se reorganizează în
Centru de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap Comăneşti, instituţie publică cu
personalitate juridică
Hot. CJ Bacău nr. 119/21.12.2004 – Se reorganizează în Centru de îngrijire şi asistenţă, ca
structură fără personalitate juridică în subordinea Consiliului Judeţean Bacău
Hot. CJ Bacău nr. 19/28.02.2005 – Centrul de îngrijire şi asistenţă Comăneşti se
reorganizează în Centru de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap Comăneşti
Sediul de la care se organizează furnizarea serviciului social: Comăneşti, jud. Bacău
Aria de desfăşurare a activităţii:
37
Activităţile instituţiei se desfăşoară la sediul de pe str. V. Alecsandri, nr. 1, Comăneşti, în

spaţiile pe care le are în folosinţă. Instituţia organizează şi activităţi de socializare, de
divertisment şi timp liber în exteriorul unităţii, acţiuni cu scopul de a deschide relaţiile
interinstituţionale şi interpersonale către comunitate.
Modalitatea de selectare a beneficiarilor:
Solicitanţii serviciilor sunt admişi în unitate numai dacă aceasta poate răspunde cerinţelor
de viaţă, îngrijire, recuperare ale acestora, cerinţe stabilite în cadrul DGASPC Bacău. În vederea
admiterii în CRRPH, solicitanţii/reprezentanţii legali vor depune un dosar la DGASPC Bacău; în
urma evaluării (conform unei grile de evaluare), prin îndeplinirea criteriilor de eligibilitate şi în
funcţie de numărul de locuri libere existente la nivelul instituţiilor, DGASPC Bacău emite
hotărârea privind stabilirea măsurii de internare, care se comunică persoanei în cauză/
întreţinătorilor acestuia şi unităţii. Contestaţiile se depun şi sunt soluţionate de către DGASPC
Bacău.
Modalităţile de implicare a beneficiarilor în activităţile desfăşurate:
- informarea beneficiarilor asupra acţiunilor din regimul zilnic de viaţă, asupra
oportunităţilor recreative promovate, cât şi asupra felului în care pot fi sprijiniţi pentru a
participa la acestea;
- stimularea beneficiarilor să participe activ la serviciile furnizate în conformitate cu
prevederile Contractului de Servicii;
- motivarea beneficiarilor pentru a participa la activităţile de recuperare;
- încurajarea şi sprijinirea utilizatorilor să manifeste iniţiativă, să-şi organizeze şi să
execute pe cât posibil, autonom, activităţile şi acţiunile cotidiene în vederea dezvoltării,
menţinerii şi recuperării nivelului de funcţionare a organismului fiecărei persoane;
- asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea unor activităţi de socializare şi loisir, atât în
unitate, cât şi în comunitate în funcţie de tipul şi gradul de handicap;
- încurajarea participării la activităţi de grup facilitând astfel comunicarea, relaţionarea,
colaborarea şi sprijinul reciproc, precum şi integrarea în comunitatea locală;
- încurajarea desfăşurării unor activităţi de muncă care să contribuie la structurarea
statutului şi rolului persoanei în viaţa instituţiei;
- valorificarea experienţei, a cunoştinţelor şi a abilităţilor unor beneficiari care pot fi
împărtăşite şi celorlalţi colegi;
- întărirea pozitivă a rezultatelor activităţii, oricât de nesemnificative ar fi acestea în
vederea scăderii sentimentului de inutilitate şi creşterii încrederii în forţele proprii.
Modalităţile de control periodic al calităţii serviciului:
Controlul periodic în CRRPH Comăneşti vizează realizarea efectivă a obiectivelor
propuse şi monitorizarea constantă a rezultatelor.
- control intern:
- reevaluări periodice ale beneficiarilor (la 6 luni şi ocazional în cazul în care apar
modificări semnificative ale stării psiho-fizice);
- evaluarea performanţei personalului (prin raportări periodice, îndeplinirea indicatorilor
de performanţă, aprecierea modulului de realizare a sarcinilor);
- evaluarea gradului de realizare a obiectivelor (rezultatele obţinute, respectarea
termenelor, utilizarea resurselor) din planul de acţiune al unităţii;
- monitorizarea continuă a activităţilor;
- control extern- DGASPC Bacău, DGPPH, Inspecţia Socială.
Modalităţile periodice de control al gradului de satisfacţie a beneficiarilor
38
Din perspectiva beneficiarilor de servicii, satisfacţia poate fi privită ca rezultatul

percepţiilor acestora referitoare la gradul în care instituţia furnizează lucruri considerate
importante. Ea reprezintă sentimentele unui beneficiar legate de experienţa anterioară, aşteptările
actuale şi alternativele viitoare. Având în vedere perspectivele teoretice de abordare a satisfacţiei
(teoria ambientală şi teoria dispoziţională), cei mai importanţi factori care influenţează satisfacţia
beneficiarilor de servicii din cadrul CRRPH Comăneşti sunt:
- factori ce ţin de natura instituţiei (misiune, obiective, condiţii de locuit, activităţi
derulate, modalităţi de stimulare pentru implicarea activă a beneficiarilor etc.);
- factori de grup (tipuri de relaţii existente între beneficiari, coeziunea, relaţiile cu
personalul etc);
- factori personali (vârstă, sex, tip de dizabilitate, perioada de instituţionalizare, nivel de
şcolarizare, caracteristici de personalitate etc.)
Metodele pentru acumularea informaţiilor privind gradul de satisfacţie sunt:
- observaţia directă;
- discuţii periodice cu beneficiarii şi susţinerea în exprimarea opiniilor acestora,
nivelului satisfacţiilor, nemulţumirilor;
- opinii scrise în ghidul beneficiarului;
- înregistrarea în caietul de sesizări şi reclamaţii a tuturor sugestiilor beneficiarilor şi
rezolvarea acestora.
Resursele umane pentru realizarea serviciului social: - 107 posturi aprobate
Studii Studii medii

superioare
Personal angajat cu contract individual de muncă 7 88

Funcţionari publici - -
Personal remunerat sub orice alte forme - -
Voluntari - -
Total 7 88
Din care: personal administrativ 1 27
Costurile serviciului:
Costul anual preconizat Din care: costuri administrative
2634 mii lei 1056 mii lei
Resursele financiare pentru susţinerea serviciul:

Din fondurile proprii ale furnizorului -
Din subvenţii de la bugetul de stat 100 mii lei
Din subvenţii de la bugetele locale 2114 mii lei
Din contribuţii ale partenerilor -
Din contribuţii ale beneficiarilor 420 mii lei
Altele -
39
Date tehnice referitoare la unitatea de asistenţă socială prin care se acordă serviciul:
în cazul unităţii care asistă persoanele la sediul acesteia: - suprafaţă locuibilă/persoană asistată -
în medie 8 m2 /beneficiar.
Condiţii de cazare, numărul de persoane/dormitor - 2-3-4 beneficiari/dormitor
Fiecare beneficiar deţine un spaţiu personal adecvat, într-un dormitor. Dormitoarele oferă
siguranţă şi spaţiu suficient pentru cei care folosesc fotoliu rulant ceea ce permite autonomia şi
mobilitatea beneficiarilor. Utilizatorii sunt încurajaţi să-şi personalizeze spaţiul de locuit.
Beneficiarii CRRPH Comăneşti au acces la spaţii adecvate pentru desfăşurarea activităţilor în aer
liber, unitatea având curte interioară, livadă cu pomi fructiferi şi fiind situată în apropierea
parcului, a terenului de tenis şi a stadionului. Pentru desfăşurarea activităţilor recreative instituţia
dispune de:
Condiţii de petrecere a timpului liber
 2 săli terapie ocupaţională
 1 sală calculatoare
 4 săli dotate cu televizor (1/etaj)
Condiţii de comunicare cu exteriorul
 telefon/fax: 0234374322;
 telefon: 0234375155
 e-mail: crrph_comanesti@yahoo.com
Condiţii de servire a mesei
Unitatea dispune de spaţii pentru servirea mesei care răspund cerinţelor de igienă,
siguranţă, accesibilitate, funcţionalitate şi confort ale beneficiarilor. CRRPH Comăneşti asigură
fiecărui beneficiar 3 mese complete pe zi la intervale echilibrate, care se servesc în cele 4 săli de
mese. Pentru persoanele a căror condiţie de sănătate nu permite deplasarea, servirea mesei se
face în camerele proprii, fiindu-le asigurată asistenţă pentru hrănire din partea personalului şi
încurajându-se formarea abilităţilor de hrănire independentă. Pentru desfăşurarea activităţilor de
recuperare, unitatea mai dispune de:
- sală kinetoterapie utilată cu aparatură specifică
- sală fizioterapie dotată corespunzător
- cabinet medical + izolator
- cabinet psihologic
- cabinet asistenţă socială
- sală terapie ocupaţională
- grupurile sanitare: 1/ 2-3-4 persoane asistate ;
- 1 lavabou la 2-3-4 persoane asistate;
- 1 duş/cadă la 4-6-8 persoane asistate;
Condiţiile de preparare şi servire a hranei;
Unitatea are spaţii speciale de pregătire şi păstrare a alimentelor (bucătărie, oficii,
magazii, beci), amenajate cu materiale uşor de igienizat, instalaţii şi aparatură specifice, veselă şi
tacâmuri suficiente.
In cazul unităţii care asistă persoanele la domiciliul acestora:
- frecvenţa intervenţiilor, numărul de vizite/săptămână
- posibilităţi ale persoanei asistate de comunicare cu alte persoane asistate sau cu familia
- posibilităţi ale persoanei asistate de comunicare cu unitatea de asistenţă socială
- condiţii de transport al mesei
- operativitatea intervenţiei
40
Activitati preconizate:
- recuperarea/reabilitarea unui număr cât mai mare dintre beneficiarii centrului;
- socializarea şi re/integrarea familială şi comunitară a beneficiarilor în funcţie de
posibilităţile de readaptare de care aceştia dispun;
- îmbunătăţirea continuă a condiţiilor şi calităţii serviciilor;
- promovarea şi popularizarea imaginii CRRPH în comunitate şi a persoanei cu dizabilităţi
prin dezvoltarea de proiecte şi parteneriate.
Efectele benefice ale activităţii la nivelul comunităţii:
Modalităţile de informare a comunităţii privind activităţile şi rezultatele acestora:
- utilizarea mijloacelor de informare în masă la nivel local prin realizarea unor materiale
audio-video şi popularizarea acestora;
- realizarea unor broşuri, pliante de prezentare;
- organizarea de vizite de prospectare a centrului pentru potenţialii beneficiari;
- organizarea unor activităţi recreativ-culturale în incinta unităţii, cu participarea unor
membri ai comunităţii;
- participarea beneficiarilor la activităţi din comunitate;
- pagina web:centrulcomanesti.3x.ro.
- alte comentarii privind activitatea desfăşurată
Concluzii
În calitate de cetăţeni cu drepturi depline, persoanele cu handicap beneficiază de aceleaşi
drepturi ca şi restul populaţiei. Au dreptul la demnitate, la tratament egal, la o viaţă autonomă şi
la o participare deplină în cadrul societăţii. Crearea unui cadru menit să le permită persoanelor cu
handicap să se bucure de toate aceste drepturi reprezintă principalul obiectiv pe termen lung al
strategiei comunitare pentru incluziunea activă a persoanelor cu handicap. În centrul Strategiei
europene pentru protecţia şi integrarea persoanelor cu handicap (2004-2012) se află Planul de
acţiune pentru persoanele cu handicap. Până în anul 2014, Comisia Europeană doreşte obţinerea
unor rezultate concrete în materie de perspective de angajare, accesibilitate şi autonomie.
Persoanele cu handicap sunt implicate în acest proces în baza principiului european: „Nimic
pentru persoanele cu handicap fără persoanele cu handicap”.
Propunându-şi să abordeze aspectele referitoare la handicap din perspectiva drepturilor
omului, UE promovează incluziunea activă a persoanelor cu handicap şi participarea deplină a
acestora în cadrul societăţii. Handicapul este o problemă care trebuie abordată în contextul
drepturilor omului, şi care, prin urmare, nu poate face obiectul liberului arbitru. Această abordare
se află şi în centrul Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, la care
Comunitatea Europeană este parte semnatară.
Persoanele cu handicap reprezintă aproape a şasea parte din totalul populaţiei europene
cu vârstă de muncă. Totuşi, rata de ocupare în rândul acestora este, prin comparaţie, foarte
scăzută. Din acest motiv, şomajul în rândul persoanelor cu handicap este dublu faţă de şomajul
înregistrat în rândul celorlalte categorii ale populaţiei active. Dacă ar beneficia de mai mult
sprijin, milioane de europeni cu handicap s-ar putea integra sau reintegra pe piaţa muncii.
Strategia de la Lisabona pentru creşterea şi ocuparea forţei de muncă îşi propune să
îmbunătăţească nivelul scăzut al participării persoanelor cu handicap la piaţa muncii. Pornind de
la orientările oferite de Strategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă, statele membre îşi
elaborează propriile politici în domeniu. Ele transmit Comisiei Europene rapoarte anuale privind
41
iniţiativele naţionale în domeniul ocupării forţei de muncă, inclusiv iniţiativele destinate

persoanelor cu handicap.
Politicile UE în domeniul protecţiei şi incluziunii sociale sprijină statele membre în
elaborarea politicilor în materie de incluziune socială, asistenţă medicală şi servicii sociale,
oferindu-le persoanelor cu handicap mai multe şanse de a-şi găsi şi păstra un loc de muncă. Un
acces egal la o educaţie de calitate şi la posibilităţile de învăţare de-a lungul vieţii oferă
persoanelor cu handicap posibilitatea de a se implica pe deplin în societate şi de a-şi îmbunătăţi
calitatea vieţii.
Comisia Europeană încurajează, printre altele, includerea copiilor cu handicap în
sistemele tradiţionale de educaţie. De asemenea, aceasta a lansat o serie de iniţiative educaţionale
destinate persoanelor cu handicap. Printre acestea, se numără Agenţia europeană pentru
dezvoltarea educaţiei destinate persoanelor cu nevoi speciale, precum şi un grup de studiu
privind handicapul şi învăţarea de-a lungul vieţii. O serie de programe comunitare, precum
programul de învăţare de-a lungul vieţii, vizează integrarea educaţiei şi formării persoanelor cu
handicap în sistemul tradiţional.
Persoanele cu handicap trebuie să aibă posibilitatea de a face alegeri individuale şi de a-şi
controla viaţa de zi cu zi la fel ca şi celelalte categorii ale populaţiei. De aceea, serviciile de
asistenţă şi sprijin ar trebui să fie mai bine adaptate nevoilor persoanelor cu handicap. Comisia
Europeană promovează serviciile sociale accesibile şi de calitate, consolidând măsurile de
protecţie socială şi de integrare. De asemenea, UE sprijină dezinstituţionalizarea persoanelor cu
handicap. Comisia Europeană finanţează studii privind prestarea de servicii sociale de
proximitate destinate persoanelor cu handicap, pentru ca acestea să se poată integra în
colectivitate în condiţii bune de securitate, libertate şi autonomie. Integrarea profesională a
persoanelor cu dizabilităţi trebuie să devină un obiectiv prioritar al societăţii româneşti şi aceasta
din mai multe motive:
Excluderea tinerilor/ persoanelor cu dizabilităţi şi dependenţa acestora de veniturile
minime garantate de stat duce la costuri înalte şi la permanentizarea situatiei persoanei care se
obisnuieşte a fi dependent. Încurajarea de către stat a dezvoltării spiritului antreprenorial în
cadrul sectorului social, respectiv a ONG-urilor care se ocupă de persoanele cu dizabilităţi.
Sensibilizarea şi informarea autorităţilor publice locale şi implicarea acestora în procesul de
reformă prin care trece societatea. Sensibilizarea şi informarea opiniei publice - sunt necesare
îmbunatatirea atitudinii, a comportamentului general, precum şi creşterea gradului de întelegere a
publicului larg cu privire la problematica persoanelor cu dizabilităţi, concomitent cu diminuarea.
III. CENTRUL DE ZI „BUCURIE”BISTRIŢA
Centrul de Zi „Bucurie” vine în întâmpinarea nevoilor persoanelor cu probleme cronice

de sănătate mintală (care nu necesită spitalizare) oferind suport şi asistenţă specializată în
vederea egalizării şanselor de participare la viaţa comunitară.
Centrul de zi este de fapt un Centru de recuperare de zi. Adică nu aducem doar nişte
adulţi aici ca să-i ţinem şi să le dăm ceva de mâncare, eventual. Îi aducem şi îi primim (căci sunt
42
şi unii care vin cu părinţii, sunt aduşi de microbuzul Centrului) pentru a le oferi un complex de
servicii serioase şi profesioniste de recuperare, educare, dezvoltare psiho-socială.
De aceea, Centrul de zi „Bucurie” din Bistriţa înseamnă adulţi cu dizabilităţi (handicap)
şi familii care au găsit un sprijin şi o soluţie la „Bucurie”. Pe lângăserviciile sociale pe care le
oferă, Centrul de zi înseamnă şi multe activităţi care le fac plăcere deosebită "clienţilor" noştri.
Misiunea serviciului este de a sprijini persoanele cu dizabilităţi psihice pentru a ieşi din
cadrul social stigmatizant, parcurgând împreună drumul de la ignoranţa, marginalizare şi
etichetare la acceptare şi integrare.
Grupul tinta este format din:
 Beneficiari direcţi: persoane adulte cu probleme cronice de sănătate mintală aflate în
evidenţa psihiatrică, stabilizate sau în curs de stabilizare din punct de vedere clinic
 Beneficiari indirecţi: aparţinători care se ocupă direct de îngrijirea acestora
Misiunea Asociaţiei „Bucurie” este de a face viaţa persoanelor cu dizabilităţi mai
frumoasă.
Viziunea lor, visul final, ca organizaţie, este să trăiască într-o lume în care adulţii cu
dizabilităţi să fie cunoscuţi de ceilalţi oameni, să vadă că ei există şi au aceleaşi nevoi ca şi noi:
de iubire, de socializare şi de a fi acceptaţi aşa cum sunt. Şi cred că asta spune aproape totul
despre ei şi despre cei cu care lucrează.
Nevoi special- este numele mai elegant care se foloseste pentru dizabilităţi.
După "handicapaţi", "persoane cu handicap", "persoane cu deficienţe", în România s-a ajuns la
folosirea destul de majoritară a termenului "persoane cu dizabilităţi". Însă în Statele Unite şi
Anglia, de pildă, s-a trecut de caţiva ani la termenul "persoane cu nevoi speciale", care deja
mută accentul de pe problemele pe care le au aceste persoane pe ceea ce ar trebui noi să facem
pentru a le permite să aibă o viaţă normală, firească.
Oamenii speciali sunt toţi cei care au tangenţă cu Asociaţia „Bucurie”:
-membrii lor, persoane cu dizabilităţi (sau cu nevoi speciale!), care luptă în fiecare zi a vieţii lor
pentru a spune un cuvânt, pentru a face un pas, pentru a cânta o notă, pentru a mânca singuri,
pentru a avea prieteni. Adicăpentru toate lucrurile care nouă ni se par atât de fireşti şi pe care nici
nu băgăm în seamă că le avem (decât, poate, atunci când le pierdem...);
- familiile care îi cresc şi îi ingrijesc cu dragoste şi cu sacrificiu de sine incredibil (în contrast cu
cei care îşi abandonează copiii sau familia, fie efectiv, fie de facto, chiar dacă nu oficial, în
hârtii), care le dăruiesc sănătatea lor, dragostea şi sufletul lor;
- specialiştii şi profesioniştii care lucrează cu ei şi pentru ei, şi care uită că lumea de azi se zbate
pentru bani, averi, poziţii sociale, şi care continuă să îşi pună priceperea şi sufletul în fiecare zi la
picioarele adulţilor cu dizabilităţi pe care îi primesc în grijă;
- voluntarii şi toţi cei care vin să îşi dăruiască din ce au pentru a le face viaţa mai frumoasă celor
de la Bucurie, fără pretenţii, fără gânduri ascunse sau interese meschine;
- sponsorii, donatorii şi toţi cei care găsesc modalitatea de a-i ajuta, chiar când le e greu şi lor, şi
care le arată ca a dori să trăieşti mai bine poate merge mână în mână cu a fi om bun, a-ţi păsa şi
de ceilalţi, a dărui cu drag pentru a te simţi mai împlinit;
- rarii oameni adevăraţi de prin instituţii, agenţii, autorităţi, care au înţeles măcar o parte din
durerea şi zbaterea copiilor, familiilor de la Asociaţia „Bucurie”, şi fac imposibilul pentru a le fi
alături şi pe care poziţia vremelnică nu i-a făcut să uite că sunt, de fapt, tot oameni, tot semenii
noştri, tot prietenii noştri;
43
- toţi cei care vin spre acest centru pentru a le fi parteneri, colaboratori, a lucra împreună cu ei,
care schimbăpuţin câte puţin lumea şi o fac un loc mai bun, inclusiv pentru persoanele cu
nevoi speciale.

Recuparerea si reabilitarea persoanelor cu dizabilitati in cadrul Centrului de zi

„BUCURIE”
Serviciul Centrului de Zi urmăreşte susţinerea recuperării şi reabilitării psiho-sociale a
adulţilor cu probleme cronice de sănătate mintală prin facilitarea adaptării sociale (în contextul
participării şi funcţionării active în familie şi comunitate).
Personalul de la acest centru îi duce pe aceşti adulţi cu dizabilităţi la muzee, ca să-i înveţe ce
înseamnă arta, istoria, mineralele, tradiţia şi arta populară.
Merg cu ei la şcoli, şi primesc şi ei la rândul lor elevi, pentru a se cunoaşte şi a învăţa unii de
la alţii. Se distreazăîmpreună cu cântece, lucrează împreună. Se bucură să vadă că au tot mai
mulţi astfel de prieteni, şi că fiecare dintre ei înseamnă o mică schimbare în felul în care
societatea înţelege şi tratează persoanele cu dizabilităţi. Iar câştigul cel mare este că un astfel de
prieten este un prieten pe viaţă: un om care nu va râde niciodată de "handicapaţi"!
Adulţii cu dizabilităţi de la centru fac o mulţime de lucruri frumoase, cu care se mândresc în
faţa comunităţii: vederi, felicitări, obiecte de decor din hârtie(tehnica origami)şi multe altele. În
acest fel ei îşi manifestă creativitatea şi dorinţa de frumos, dar şi învaţă mici activităţi care le-ar
putea fi de folos în viitor.
Când primăvara îşi face apariţia aceştia merg la zoo, la grădini botanice, la iarbă verde, la
pădure, în parc, în toate locurile în care orice adult merge pentru a-şi bucura sufletul.
Centrul de zi Bucurie înseamnă şi serbări, concerte, bucuria de a asculta muzică. O bucurie
fantastică, aşa cum este fiecare bucurie a acestor adulţi extraordinari: cu suflet curat, cu ochii
blânzi, şi cu o inimă mare în care se află multă iubire gata să fie împarţită la fiecare om.
Obiectivele :
 Îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor asistate
 Facilitarea proceselor de reabilitare psihosocială şi resocializare în vederea
integrării/reintegrării în comunitate
 Promovarea modelului socio-medical de îngrijire, cu accent pe comunicare şi
resocializare
 Prevenirea izolării sociale şi a instituţionalizării îndelungate prin sprijinul acordat şi
monitorizarea evoluţiei asistaţilor în cadrul sistemului familial
 Promovarea conceptului de sănătate mintală şi educarea mentalităţii sociale în spiritul
unei viziuni deschise, integrative cu privire la participarea persoanelor cu dizabilităţi
psihice la viaţa comunitară
 Colaborarea cu alte instituţii şi organizaţii care au responsabilităţi şi interese similare
Descrieire:
Recuperarea are la bază un model socio-medical de îngrijire, cu accent pus pe comunicare,
dialog, relaţionare şi responsabilizare a beneficiarilor, ca parte activă în propriul proces de
îngrijire. Responsabilizarea membrilor este un aspect definitoriu al fiecărei activităţi, fiind una
dintre strategiile de bază ale lucrului cu beneficiarii.
44
Asociaţia „Bucurie”reprezintă un cadru securizant, recuperarea şi reabilitarea psiho-socială

realizându-se în condiţii cât mai apropiate de mediul casnic.
Intervenţiile şi planul de reabilitare sunt individualizate şi se realizează respectând sistemul
managementului de caz.
Beneficiarii au la dispoziţie un program structurat de activităţi, care se desfăşoară atât în
incinta centrului, cât şi în afara lui după cum urmează:
 Resocializare
 Terapie ocupaţională
 Terapie prin arta combinată
 Activităţi de autogospodărire (dobândirea şi menţinerea deprinderilor de viaţă
independentă)
 Activităţi educative (managementul bolii, gestionarea situaţiilor de criză, educarea
asertivităţii, exersarea deprinderilor de comunicare şi relaţionare)
 Consiliere psihologică, psihiatrică şi socială
 Consiliere vocaţională
 Terapii complementare
 Activităţi practice (deprinderea cunoştinţelor şi a abilităţilor specifice)
 Activităţi recreative
 Ore de calculator
Echipa:
Vedem multe proiecte care au ca scop doar cumpărarea de obiecte şi aranjarea de spaţii.
Pentru cei de la „Bucurie”, mai importante decât obiectele şi spaţiile sunt şi rămân oamenii.
Pentru că doar cu profesionişti adevăraţi, cu suflet uriaş, se poateschimba cu adevărat în bine
viaţa persoanelor cu dizabilităţi.
Echipa pe care se sprijină şi care munceşte în fiecare zi cu pasiune pentru adulţii cu
dizabilităţi e formată din oameni speciali care se dăruiesc şi ard în fiecare clipă.
Personalul este puţin la număr, dar totuşi ei sunt cei care fac diferenţa în oraşul Bistriţa. Ei
sunt exemplul că ceea ce a fost visul unui părinte de a avea cu cine să socializeze copilul său cu
dizabilităţi, care în momentul de faţă este adult, a dus la înfiinţarea Centrului de Zi „Bucurie”.
Acest centru funcţionează de 11 ani, şi are ca beneficiari 12 adulţi cu dizabilităţi. Centrul are o
capacitate mare de funcţionare deoarece spaţiu există, dar din păcate sunt puţin sponsori iar
proprietarul Centrului nu poate în momentul de faţă să funcţioneze decât doar cu acest numar
mic de adulţi.
Personalul este format din:
 1 psiholog
 1 asistent social
 1 îngrijitor.
Cu toate că sunt puţini, oamenii ştiu de existenţa lor, fiindcă aceşti participă pe la diferite
târguri, unde beneficiarii centrului îşi expun lucrurile făcute de ei cu atâta răbdare şi dăruire.
Doresc să inchei cu un citat minunat care să ne însoţească şi să ne aducă aminte de aceste
persoane cu dizabilităţi care au un suflet minunat:
„Oamenii sunt diferiţi, Dragostea îi face să semene între ei. „Victor Rechiţian
Serviciile oferite în cadrul centrului constau în:

45
 Activități de terapie ocupațională; activități pentru: dezvoltarea abilităților manuale; de

autogospodărie; cognitive; de îndemnare și atenție;
 Consilierea psihologică și socială, atât pentru beneficiari cât și pentru familiile acestora;
Oferirea de modalități eficiente de petrecere a timpului liber și socializare;
 Scăderea riscului de instituţionalizare şi consolidarea sprijinului din partea familiei, prin
participarea la grupuri de suport;
 Medierea relaţiilor beneficiarului cu ceilalţi actori sociali;
 Facilitarea interacţiunilor dintre beneficiari;
 Dezvoltarea deprinderilor scris – citit.
Prin muncă zilnică şi multă dedicaţie, atât din partea asistenţilor noştri, cât şi din partea
persoanelor cu dizabilităţi beneficiari ai Centrului s-au obţinut rezultate importante ca
dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a unor operaţii matematice simple şi complexe; însuşirea
abilităţilor scris – citit.În activităţile centrului au fos incluse lecturarea de poveşti şi poezii,
dezvoltarea culturii generale.Aceaşi importanţă a fost acordată şi activităţilor fizice, prin
includerea beneficiarilor Centrului în programe sportive săptămânale. Activităţile din cadrul
Centrului au vizat susţinerea dezvoltării propriilor abilităţi şi creşterea nivelului de independenţă
al persoanelor cu dizabilităţi beneficiare ale Centrului prin: participare la o expoziţie în cadrul
Sărbătorii Castanelor ,participare la excursii în Parcul Municipal, la Grădina Zoologică,
orientare în pădure, stabilire listă priorităţi, discuţii libere pe diferite teme, prepararea prânzului.
Serviciile din Centrul de zi Bucurie includ:
 recuperare fizică
 gimnastică medicală
 sport adaptat
 educaţie şi dezvoltare intelectuală
 educaţie adaptată, non-formală şi informală
 psihoterapie
 consiliere psihologică pentru pacient şi familie
 formarea deprinderilor de viaţă independentă
 terapie cu muzică şi arte
 terapie prin activităţi manuale şi creative
 socializare şi timp liber
 acţiuni în parteneriat şi schimburi cu şcoli, licee, alte organizaţii
 spectacole, serbări, aniversări
 ieşiri în comunitate, la instituţii de cultură şi artă, la muzee etc.
 ieşiri din localitate, la iarbă verde, în natură, la locuri turistice
 activităţi în comunitate, inclusiv dăruirea de mărţişoare în locuri publice, la spitale
şi căminul de bătrâni, vizite la bătrâni etc.
 sprijin pentru familii
 sprijin material şi produse ajutătoare pentru mobilitate
 consiliere pentru relaţia cu instituţiile şi reprezentarea intereselor în faţa acestora
 consiliere cu privire la sănătatea copilului, nevoi, viitor, oportunităţi
 suport psihologic, grupuri de suport
 consiliere pentru accesibilizări şi adaptări ale spaţiilor de locuit
46
ANCHETA SOCIALĂ
Data evaluării 27.01.2014

Scopul efectuării anchetei sociale este stabilirea statutului şi a contextului social în care
persoana trăieşte.
I. PERSOANA EVALUATĂ
Numele H. Prenumele D.
Adresa: str. Viorelelor nr. -, bl. 2, sc. B, ap. 15, localitatea Bistrita, judeţul Bistrita Nasaud,
codul poştal 4400, telefon -, fax -, e-mail -, profesia …………, ocupaţia: beneficiara a serviciilor
oferite de catre Fundatia Bucurie
Studii: fără; primare; gimnaziale X; medii; superioare
C.N./C.P./B.I./C.I.: ...... seria XB nr. 493476 eliberat de Pol. Mun. Bistrita la data 24/ 03/
2011, valabilitatea: 5 ani
CNP: |2|8|2|0|6|1|20|6|0|0|5|0|
S AA L L Z Z N N N N N C
Certificat de încadrare în grad de handicap (anterior) nr. ..... din ……....., gradul 2, codul
handicapului …...., valabilitatea certificatului: data de revizuire ...................................................
Starea civilă: necăsătorit X; căsătorit; văduv de la data; divorţat de la data;
despărţit în fapt; altele: .
Copii: .da /nu X (dacă da, completaţi tabelul de mai jos):
*T*
NUME PRENUME C.N.P. ADRESA TELEFON
*ST*
Medic: familie/curant M. Dorina, (numele şi prenumele) adresa Brandusei, telefonul: -
II. REPREZENTANT LEGAL

Numele: S. Prenumele: Georgeta
Calitatea: soţ/soţie; fiu/fiică; rudă: bunica , relaţia de rudenie ; alte persoane
Locul şi data naşterii: Bistrita / 23.05.1935, vârsta: 79
Adresa: Viorelelor, bl. 2, Sc. B, ap. 15
47
Telefon acasă -, serviciu: pensionara, fax -, e-mail -
1. AUTONOMIA ŞI STATUTUL FUNCŢIONAL AL PERSOANEI

*T*
ACTIVITĂŢI ZILNICE
Igiena corporală: fără ajutor; necesită îngrijire/ajutor: X incontinenţă;

- parţial X ocazională
- integral.
Îmbrăcat/Dezbrăcat: autonomă; dependentă de altă persoană:

- parţial X
- integral.
Servire şi hrănire: singură; necesită ajutor:

- parţial X
- integral.
Mobilizarea: singură; necesită ajutor/îngrijire:

- parţial X
- permanent.
Dispozitive utilizate la deplasare: fără dispozitive: X cu dispozitive:

- baston; - scaun rulant;
- cadru. - cadru;
- altele
Deplasare în interiorul locuinţei: - singură X

- necesită ajutor;
- imobilizată la pat.
Deplasare în exteriorul locuinţei: - singură;

- necesită ajutor parţial X
- depinde de alţii.
Utilizarea mijloacelor de comunicare: - singură X

- necesită ajutor;
- depinde de alţii (telefon/alarmă/sonerie).
ACTIVITĂŢI INSTRUMENTALE
Prepararea hranei/ Hrănirea: - singură X
- necesită ajutor;
- depinde de alţii:
- la preparare X
- la servire;
48
Activităţi gospodăreşti:- singură;

- la activităţi uşoare se descurcă X
- este incapabilă (curăţenie cameră, spalat haine,vase,etc)
- total;
- parţial X
Gestionarea propriilor venituri: - ştie;

- necesită ajutor X
- este incapabilă.
Efectuarea de cumpărături: - singură;

Conformarea la recomandările medicale: - singură X

- necesită dozare şi pregătire;
Utilizare mijloace de transport: - singură X

- numai însoţită.
Participarea la activităţi pe timp liber: (ascultă radio, vizionează TV,citeste etc)
Activităţi realizate:
1. igiena personala: spalarea mainilor, a danturii;
spontan
2. exercitii fizice, pictura, lucru manual, curatenie, vizionare Tv. citire, rugaciune,
jocuri, etc.
antrenat
3. ................................
Nu poate/Este indiferentă
4. ................................
Mod de realizare a instrucţiunilor:

- îşi poate aduce aminte şi poate îndeplini o secvenţă de instrucţiuni
(o listă de cumpărături etc.) X
- îşi poate aduce aminte instrucţiunile şi le poate îndeplini mai târziu
(un mesaj de la locul de)
- poate urma o instrucţiune simplă care poate fi îndeplinită atunci şi
în acel loc.
*ST*
2. EVALUAREA STATUTULUI SENZORIAL ŞI PSIHOAFECTIV AL PERSOANEI

*T*
Acuitate vizuală: - acuitate vizuală completă X
- distinge feţe şi obiecte de dimensiuni mari;
49
- cecitate relativă (se poate orienta, evită obstacole);

- cecitate absolută (vede numai umbre şi lumini).
Comunicarea:
- vorbeşte bine şi inteligibil, foloseşte un limbaj care poate fi înţeles X
- capabil să ofere informaţii exacte X
- unele dificultăţi în vorbire; lipsa clarităţii şi a fluenţei (are tendinţa
de a se bâlbâi), dar foloseşte un limbaj care poate fi înţeles;
- dificultăţi în vorbire, este înţeles doar de cei care îl cunosc bine;
- se foloseşte de gesturi atunci când vrea să comunice;
- nu răspunde când i se vorbeşte, cu excepţia propriului său nume.
Orientarea: - fără probleme

- dezorientare:
- în spaţiu;
- în timp X
- faţă de alte persoane.
Memoria: - păstrată X
- afectată parţial;
- afectată în totalitate.
Probleme comportamentale: - persoana evaluată se răneşte singură;

- agresiune fizică faţă de alţii;
- acţiuni exagerate;
- distruge obiecte;
- are nevoie de multă atenţie.
*ST*
III. EVALUARE SOCIALĂ

A. Locuinţă: - casă;
- apartament la bloc X
- alte situaţii.
Situaţia juridică a locuinţei (proprietate personală etc.) .............................................

Situată la: - parter X
- etaj;
- acces lift.
Se compune din:
nr. camere 2 ; bucătărie X; baie X; duş X; wc: situat în interior X / în exterior.
Încălzire: fără; centrală; cu lemne/cărbuni; gaze X; cu combustibil lichid.
Apă curentă: da X; rece/ caldă X; alte situaţii ..............................................................

50
Condiţii de locuit: - luminozitate: adecvată X; neadecvată;

- umiditate: adecvată X; igrasie.
Igienă: adecvată X; neadecvată.

Dotări: aragaz X; maşină de gătit X; frigider X; maşină de spălat X; radio-; televizor
X; aspirator X.
Concluzii privind riscul ambiental:
B. Reţea de familie: trăieşte singur; cu soţ/soţie; cu copii; cu alte rude: bunica;

cu alte persoane.
● una dintre persoanele cu care locuieşte este:
bolnavă X; cu dizabilităţi/handicap; dependentă de alcool;
● este ajutat de familie:
da; cu bani X; cu mâncare X; activităţi de menaj X; nu;
● relaţiile cu familia sunt: bune X; cu probleme; fără relaţii;
● există risc de neglijare: da; nu X
(dacă da, specificaţi) ....................................................................................;
● există risc de abuzare: da; nu X
(dacă da, specificaţi) ......................................................................................;
Informaţii relevante despre persoanele care locuiesc cu persoana evaluată (numele şi prenumele,
gradul de rudenie, adresa, telefonul);
Atenţie! Va/Vor fi menţionată/menţionate persoana/persoanele care asigură sprijinul şi/sau

îngrijirea persoanei evaluate.
PERSOANA DE CONTACT ÎN CAZ DE URGENŢĂ:

Numele: S Prenumele: Georgeta
Calitatea: soţ/soţie; fiu/fiică; rudă: bunica, relaţia de rudenie
alte persoane ..................................................................................................
Locul şi data naşterii: Bistrita / 23.05.1935, vârsta 79,
Adresa: Viorelelor, bl. 2, Sc. B, ap. 15
Telefon acasă - serviciu: pensionara fax - e-mail -
.
C. Reţea de prieteni, vecini:
● are relaţii cu prietenii, vecinii: - da X
- nu;
- relaţii de întrajutorare;
● relaţiile sunt: - permanente X
- ocazionale;
● este ajutat de prieteni/vecini pentru: - cumpărături;
- activităţi de menaj;
- deplasare în exterior X
● participă la: - activităţi ale comunităţii;
51
- activităţi recreative X
● comunitatea îi oferă un anumit suport: - da
- nu X
Dacă da, specificaţi: ......................................................................................................
D. Evaluarea situaţiei economice:
venit lunar propriu, reprezentat de (înscrieţi sumele acolo unde este cazul, iar unde nu este cazul
se trasează linie):
- pensie de asigurări sociale de stat -
- pensie pentru agricultori -
- pensie I.O.V.R. -
- indemnizaţie pentru persoană cu handicap
- pensie de urmaş-
- alocaţie de stat pentru copii -
- alte venituri 636 Ron - indemnizaţie de însotitor
Bunuri mobile şi imobile aflate în posesie:
Apartamentul, care se afla in posesia ei.
E. Rezultatele evaluării:
● Tratamentul şi îngrijirea socio-medicală se pot realiza la domiciliul persoanei:
- da X
- nu
Dacă nu, se vor preciza cauzele:
....................................................................................................................................
● Nevoile identificate: 1. Integrare functionala, integrarea in societate, integrarea

orgazitionala;
2. Consiliere si sprijin emoţional
● Oferta locală de servicii poate acoperi următoarele nevoi identificate:
1. ...............................................................................................;
2. ................................................................................................. etc.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:
În urma evaluării s-a constatat că S. Georgeta prezintă anumite probleme la nivelul emoţional,
comportamental, contextual, precum şi în ceea ce priveşte competenţele.
Se doreste ca mediul familial sa fie unul stabil şi securizant în care să i se asigure în mod adecvat
nevoile pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, socio-afectivă, precum şi stabilirea unor relaţii
afective armonioase cu persoanele de referinţă.
Asistent social: ...............................

Semnătura .............
ANCHETA SOCIALĂ
Data evaluării 27.01.2014

52
Scopul efectuării anchetei sociale este stabilirea statutului şi a contextului social în care
persoana trăieşte.
I. PERSOANA EVALUATĂ
Numele: P. Prenumele Roxana
Adresa: str. Zorelelor, nr. -, bl. 4, sc. A, ap. 09, localitatea Bistrita, judeţul Bistrita Nasaud,
sectorul - , codul poştal 4400, telefon -, fax -, e-mail -, profesia -, ocupaţia beneficiara a
serviciilor oferite de catre Fundatia Bucurie.
Studii: fără; primare; gimnaziale X; medii; superioare

C.N./C.P./B.I./C.I.: seria XB nr. 014638 eliberat de Pol. Mun. Bistrita; la data 09/ 05/
2003, valabilitatea: 5 ani
CNP: |5|8|0|0|2|1|8|5|4|8|6|4|2|
S AA L L Z Z N N N N N C
Certificat de încadrare în grad de handicap (anterior) nr. ..... din ……....., gradul 1, codul
handicapului …...., valabilitatea certificatului: data de revizuire ...................................................
Starea civilă: necăsătorit X; căsătorit; văduv de la data; divorţat de la data;
despărţit în fapt; altele:
Copii: .... da /..... nu (dacă da, completaţi tabelul de mai jos):
*T*
NUME PRENUME C.N.P. ADRESA TELEFON
*ST*
Medic familie/curant F. Adriana, adresa Str. Mihai Eminescu , telefonul-
II. REPREZENTANT LEGAL

Numele P. Prenumele Erika
Calitatea: soţ/soţie; fiu/fiică; rudă: mama, relaţia de rudenie; alte persoane
Locul şi data naşterii: Comuna Chiochis, judetul Bistrita Nasaud / 30.07.1949, vârsta 65
Adresa: str. Zorelelor, nr. -, bl. 4, sc. A, ap. 09
Telefon acasă - , serviciu - , fax - , e-mail -
1. AUTONOMIA ŞI STATUTUL FUNCŢIONAL AL PERSOANEI

*T*
ACTIVITĂŢI ZILNICE
Igiena corporală: fără ajutor; necesită îngrijire/ajutor: incontinenţă

- parţial; ocazională X
- integral.
53
Îmbrăcat/Dezbrăcat: autonomă; dependentă de altă persoană:

- parţial X
- integral.
Servire şi hrănire: singură; necesită ajutor:

- parţial X
- integral.
Mobilizarea: singură; necesită ajutor/îngrijire:

- parţial X
- permanent.
Dispozitive utilizate la deplasare: fără dispozitive X cu dispozitive:

- baston; - scaun rulant;
- cadru. - cadru;
- altele
Deplasare în interiorul locuinţei: - singură X

- necesită ajutor;
- imobilizată la pat.
Deplasare în exteriorul locuinţei: - singură X

- necesită ajutor parţial;
Utilizarea mijloacelor de comunicare: - singură X

- necesită ajutor;
- depinde de alţii (telefon/alarmă/sonerie).
ACTIVITĂŢI INSTRUMENTALE
Prepararea hranei/ Hrănirea: - singură;
- depinde de alţii:
- la preparare X
- la servire X
Activităţi gospodăreşti:- singură;

- la activităţi uşoare se descurcă X
- este incapabilă (curăţenie cameră, spalat haine,vase,etc)
- total X
- parţial.
Gestionarea propriilor venituri: - ştie;

- necesită ajutor;
- este incapabilă X
54
Efectuarea de cumpărături: - singură;

- necesită ajutor;
- depinde de alţii X
Conformarea la recomandările medicale: - singură X

- necesită dozare şi pregătire;
Utilizare mijloace de transport: - singură;

- numai însoţită X
Participarea la activităţi pe timp liber: (ascultă radio, vizionează TV,citeste etc)
Activităţi realizate:
1. ajuta la strangerea vaselor dupa terminarea mesei, si la curatarea incaperii
spontan
2. jocuri, pictura, citit, exercitii fizice, rugaciune, curatenie, vizionare PC-TV, etc.
antrenat
3. ................................
Nu poate/Este indiferentă
4. ................................
Mod de realizare a instrucţiunilor:

- îşi poate aduce aminte şi poate îndeplini o secvenţă de instrucţiuni
(o listă de cumpărături etc.);
- îşi poate aduce aminte instrucţiunile şi le poate îndeplini mai târziu
(un mesaj de la locul de) X
- poate urma o instrucţiune simplă care poate fi îndeplinită atunci şi
în acel loc.
*ST*
2. EVALUAREA STATUTULUI SENZORIAL ŞI PSIHOAFECTIV AL PERSOANEI

*T*
Acuitate vizuală: - acuitate vizuală completă X
- distinge feţe şi obiecte de dimensiuni mari;
- cecitate relativă (se poate orienta, evită obstacole);
- cecitate absolută (vede numai umbre şi lumini).
Comunicarea:
- vorbeşte bine şi inteligibil, foloseşte un limbaj care poate fi înţeles;
- capabil să ofere informaţii exacte X
- unele dificultăţi în vorbire; lipsa clarităţii şi a fluenţei (are tendinţa
de a se bâlbâi), dar foloseşte un limbaj care poate fi înţeles;
- dificultăţi în vorbire, este înţeles doar de cei care îl cunosc bine;
- se foloseşte de gesturi atunci când vrea să comunice;
55
- nu răspunde când i se vorbeşte, cu excepţia propriului său nume.
Orientarea: - fără probleme X

- dezorientare:
- în spaţiu;
- în timp X
- faţă de alte persoane.
Memoria: - păstrată;
- afectată parţial X
- afectată în totalitate.
Probleme comportamentale: - persoana evaluată se răneşte singură;

- agresiune fizică faţă de alţii;
- acţiuni exagerate;
- distruge obiecte;
- are nevoie de multă atenţie X
*ST*
III. EVALUARE SOCIALĂ

A. Locuinţă: - casă;
- apartament la bloc X
- alte situaţii.
Situaţia juridică a locuinţei (proprietate personală etc.): Proprietate personala

Situată la: - parter;
- etaj X
- acces lift.
Se compune din:
nr. camere 2 ; bucătărie X; baie X; duş X; wc X; situat în interior X/ în exterior.
Încălzire: fără; centrală; cu lemne/cărbuni; gaze X; cu combustibil lichid.
Apă curentă: da X; rece/ caldă X; alte situaţii ..............................................................
Condiţii de locuit: - luminozitate: adecvată X; neadecvată;

- umiditate: adecvată X; igrasie.
Igienă: adecvată X; neadecvată.

Dotări: aragaz X; maşină de gătit X; frigider X; maşină de spălat X; radio X;
televizor X; aspirator X.
Concluzii privind riscul ambiental:

Avand in vedere faptul ca mediul ambiental al persoanei aflate in cauza, este unul
favorabil si accesibil (util), trebuie totusi sa luam in cosiderare riscurile eminente care totusi pot
aparea, daca persoana nu este supravegheata asa cum prevede legea pentru persoanele cu gradul
56
1 de handicap. O parte din ele ar fi: scaparea din mana a anumitor obiecte (de exemplu paharul
cu apa, farfuria cu mancare, etc), alunecarea pe gresie , incidente in timpul igienii corporale
( alunecare in vana ), uitarea pe aragaz a anumitor obiecte (fapt care poate duce la incendiu),
consumarea produselore de uz casnic, etc.
B. Reţea de familie trăieşte singur; cu soţ/soţie; cu copii; cu alte rude: mama si tata;
cu alte persoane.
● una dintre persoanele cu care locuieşte este:
bolnavă; cu dizabilităţi/handicap; dependentă de alcool;
● este ajutat de familie:
da; cu bani X; cu mâncare X; activităţi de menaj X; nu;
● relaţiile cu familia sunt: bune X; cu probleme; fără relaţii;
● există risc de neglijare: da; nu X
(dacă da, specificaţi) ....................................................................................;
● există risc de abuzare: da; nu X
(dacă da, specificaţi) ......................................................................................;
Informaţii relevante despre persoanele care locuiesc cu persoana evaluată (numele şi prenumele,
gradul de rudenie, adresa, telefonul);
Atenţie! Va/Vor fi menţionată/menţionate persoana/persoanele care asigură sprijinul şi/sau

îngrijirea persoanei evaluate.
PERSOANA DE CONTACT ÎN CAZ DE URGENŢĂ:

Numele P. Prenumele Mihai
Calitatea: soţ/soţie; fiu/fiică; rudă: tata, relaţia de rudenie
alte persoane ..................................................................................................
Locul şi data naşterii Bistrita / 27.10.1947, vârsta 67,
Adresa: str. Zorelelor, nr. -, bl. 4, sc. A, ap. 09
Telefon acasă - serviciu pensioner fax - e-mail -
.
C. Reţea de prieteni, vecini:
● are relaţii cu prietenii, vecinii: - da X
- nu;
- relaţii de întrajutorare;
● relaţiile sunt: - permanente;
- ocazionale X
● este ajutat de prieteni/vecini pentru: - cumpărături;
- activităţi de menaj;
- deplasare în exterior;
● participă la: - activităţi ale comunităţii;
- activităţi recreative X
● comunitatea îi oferă un anumit suport: - da;
- nu X
Dacă da, specificaţi: ......................................................................................................
57
D. Evaluarea situaţiei economice:

venit lunar propriu, reprezentat de (înscrieţi sumele acolo unde este cazul, iar unde nu este cazul
se trasează linie):
- pensie de asigurări sociale de stat -
- pensie pentru agricultori -
- pensie I.O.V.R. -
- indemnizaţie pentru persoană cu handicap
- pensie de urmaş -
- alocaţie de stat pentru copii -
- alte venituri 636 Ron - indemnizaţie de însotitor, în cuantum de 636 lei, sau asistent
personal.
Bunuri mobile şi imobile aflate în posesie:
Imobilul se afla in posesia lor.
E. Rezultatele evaluării:
● Tratamentul şi îngrijirea socio-medicală se pot realiza la domiciliul persoanei:
- da X
- nu
Dacă nu, se vor preciza cauzele:
....................................................................................................................................
● Nevoile identificate: 1. respect, recunoaştere, autorealizare - adesea persoanele cu

dizabilităţi sunt stigmatizate sau respinse
2. dreptul la viata privata, la familie, etc.
● Oferta locală de servicii poate acoperi următoarele nevoi identificate:
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:
In urma cercetarii am observat ca Roxana este de fapt la fel ca si noi ceilaltiei. Are aceleasi
asteptari pe care le avem si noi: dorinta de fi iubita, dorinta de a fi respectata, nevoia de a fi
integrata, nevoia de a se simti folositoare societatii, in modul in care ea percepe acest lucru.
Recomandări psihologice: dezvoltarea capacităţilor de comunicare, relaţionare,

interacţiune, lucrul în echipă prin participarea la întâlnirile de grup, consiliere si sprijin
emoţional, consiliere privind integrarea în comunitate, familie, dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independentă, procese de educaţie pentru sănătate, consultanţă psihiatrică.
Asistentul social – le poate oferi tinerilor din centru consiliere, informare cu privire la
drepturile pe care le au, si îndrumare să apeleze la instituțiile care îi pot ajuta în situația când sunt
discriminati.
Asistent social: ...............................
GLOSAR
Abilităţi de viaţă independentă - se refera la capacitatea unei persoane de a se întreţine,

autoservi şi autogospodări, la nivelul obişnuit al comunităţii de apartenenţa, fie cu sprijin, în
58
unităţi de asistenţă socială de tip "locuinţe protejate", fie independent, în comunitate - cu sau fără
servicii de îngrijire la domiciliu.
Beneficiar - utilizator de servicii sociale.
Contract de servicii - înţelegere, acord scris care produce efecte juridice, între o unitate
furnizoare de servicii sociale specializate şi beneficiar, prin care se stipuleazăcondiţiile în care se
desfăşoară activităţile de asistenţă socială, drepturile şi obligaţiile fiecăreia dintre părţi.
Evaluare - proces complex şi continuu prin care sunt estimate şi recunoscute
particularităţile de dezvoltare, integrare şi incluziune socială ale persoanelor adulte cu handicap;
acesta presupune colectarea de informaţii cât mai complete şi interpretarea acestora în scopul
orientării şi intervenţiei.
Integrare socială - procesul de interacţiune între individ sau grup şi mediul social, prin
intermediul căruia se realizează un echilibru funcţional al părţilor.
Incluziune socială - setul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei
sociale, ocupării forţei de muncă, educaţiei, sănătăţii, informării şi comunicării, mobilităţii,
securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale.
Orar zilnic - precizează condiţiile de desfăşurare a activităţilor beneficiarului - intervalul
orar şi locul - pe parcursul unei zile.
Procedura - conţine, de regulă, scopul, obiectivele şi domeniul de aplicare ale unei
activităţi, etapele de urmat, conţinutul activităţii: cine, când, unde şi cum se realizează
activitatea, ce materiale, echipamente şi documente trebuie utilizate, cum trebuie controlată şi
înregistratăactivitatea.
Responsabil de caz - lucrător în cadrul unui serviciu social specializat, care coordonează
derularea planului individual de intervenţie.
Bibliografie:
Căzărescu, M şi Dumitru, A.C. (2005). Pedagogie curativă, Cartea Universitară, Buc.
59
Cretu Verginia, (2006), Incluziunea sociala si scolara a persoanelor cu handicap-

Strategii si metode de cercetare - Curs universitar. Bucuresti.
Gherguţ, A., (2005), Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi.
Gherguţ, A., (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii
diferenţiate şi incluzive în educaţie, Editura Polirom, Iaşi.
Manea, Livius. (2002), „Dizabilitate”. În Pop, Luana (coord). Dicţionar de politici
sociale. Ed. Expert,Bucureşti.
Ministerul Muncii (2009), Manual pentru implementarea politicilor sociale, Editura
Lumen, Bucureşti.
Neamţu, G.(2003), Tratat de asistenţă socială, Editura Polirom, Iaşi.
Păunescu, C. (1999). Psihoterapia educaţională a persoanelor cu disfuncţii intelective.
Ed. All, Bucuresti.
Pop, Luana (coord) (2002). Dicţionar de politici sociale. Ed. Expert,Bucureşti.
Popovici, D. V.,(1999), Elemente de psihopedagogia integrării, Editura Pro Humanitate,
Buc.
Zamfir, C. (coord); Stoica, L., (coord) (2006), O nouă provocare: dezvoltarea socială,
Ed. Polirom, Iaşi.
Legislaţie secundară:
- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului
intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entităţile publice şi pentru
dezvoltarea sistemelor de control managerial cu modificările şi completările ulterioare,
republicat;
- Ordinul nr. 559 din 22 octombrie 2008 privind aprobarea Standardelor specifice de calitate
pentru centrele rezidenţiale, centrele de zi şi locuinţele protejate pentru persoane adulte cu
handicap;
- Ordin nr. 467/2009 privind stabilirea costului mediu lunar de întreţinere în centrele
rezidenţiale pentru persoanele cu handicap, precum şi a nivelului contribuţiei lunar de întreţinere
datorate de adulţii cu handicap asistaţi în centre sau de susţinătorii acestora
- Hotărârea Guvernului nr. 1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare
şi funcţionare ale Direcţiei Generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Hotărâre 503/2003 pentru indexarea intervalelor de venituri pe baza cărora se stabileşte
contribuţia lunară de întreţinere datorată de persoanele asistate sau de susţinătorii legali ai
acestora, aflate în instituţiile de protecţie specială a persoanelor cu handicap;
- Legea 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările şi completările ulterioare
- Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
republicată şi actualizată;
- Legea nr. 292 din 2011 privind sistemul naţional de asistenţă socială.
- Hotararea nr. 268/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap;
- Hotărârea nr. 532 din 1 iulie 1999 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a
nivelului contribuţiei de întreţinere în instituţiile de asistenţă socială, datorată de
persoanele asistate sau de susţinătorii legali ai acestora;
60
- Hotărârea nr.175/2005 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia, integrarea

şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006 – 2013;
.

Curs Integrarea Sociala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Integrarea Sociala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Integrarea sociala, recuperarea si reabilitarea

A. Gherguţ3 afirmă că: Incapacitatea reprezintă o pierdere, o diminuare totală sau

Incapacitatea poate fi măsurabilă în funcţie de natura deficienţei care o determină:

1.4. Tipologia dizabilităţilor psihice

2. În funcţie de codificarea medicală a deficienţelor mintale a fost elaborată

A. Gherguţ 10 defineşte intelectul de limită drept o „categorie eterogenă de forme şi grade

Sistemul de protecţie specială a persoanelor cu handicap

Sistemul de protecţie specială a persoanelor cu handicap este reglementat prin acte

această strategie şi reglementează și în prezent drepturile şi obligaţiile persoanelor cu handicap,

Asistenţa socială a persoanelor cu nevoi speciale reprezintă o componentă fundamentală

Elementele fundamentale care orientează şi susţin activităţile ce vizeaza integrarea

O remarcă specială trebuie făcută cu privire la termenul de handicap utilizat in lucrare.

incapacităţi privind satisfacerea nevoilor corporale, comunicarea, locomoţia, utilizarea corpului

Drepturile şi obligaţiile persoanelor cu handicap

Persoanele cu handicap, conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea

handicap şi, în subsidiar, respectiv complementar, autorităţilor administraţiei publice centrale,

Persoanele cu handicap au următoarele obligaţii:

Încadrarea în grad de handicap

Prestaţii sociale pentru persoanele cu handicap

b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri;

EVALUAREA ADULTULUI CU DIZABILITĂŢI

Evaluarea trebuie privită ca un proces complex, continu, dinamic, de cunoaştere şi

Serviciul de evaluare complexă a persoanei adulte cu handicap

 persoanele care solicită statutul de asistent personal profesionist;

Etapele soluţionării cazului:

1. Depunerea dosarului si stabilirea datei programarii la evaluarea complexa medico-

• PSIHOLOG: Efectuează evaluarea psihologică a persoanei adulte care solicită încadrarea în

3. Înaintarea dosarului catre Comisia de evaluare a persoanei adulte cu handicap

Educarea şi recuperarea adultului cu dizabilităţi psihice

Socioterapeutul stabileşte planul individual de intervenţie, în funcţie de recomandările

Integrarea şi incluziunea socială a persoanei cu handicap – condiţie a respectării

pentruintegrarea/reintegrarea familială, desfăşurarea de activităţi utile, integrareaşcolară şi

Nevoi sociale, nevoi speciale, trebuinţele şi interesele persoanei cu handicap

Recupararea persoanelor cu dizabilitati

Nevoile speciale se referă la toate categoriile de trebuinţe ale persoanei cu handicap,

Calitatea vieţii persoanei cu dizabilitati

Finalitatea superioară a serviciilor specializate este calitatea vieţii persoanei cu handicap.

performanţă intrinsecă a unui produs sau serviciu (a ingrijirii) ci şi grija„pentru conformitate cu

Importanţa standardelor de calitate, ocupaţionale şi a normelor deontologice pentru

Pentru egalizarea şanselor şi asigurarea calităţii vieţii persoanei cu handicap au o

Răspunderea faţă de persoana cu handicap

Răspunderea raportată la exigenţele profesiei

Relaţia cu familia persoanei cu handicap

- crede in rolul pe care-l poate juca familia in politicile in domeniu şi osprijină să se

I. Centrul de Recuperare si reabilitare Neuropsihiatrica Racaciuni

Pana in anul 2003 CRRN Racaciuni a beneficiat de personalitate juridica si a functionat

Planificarea operaţiunilor şi acţiunilor activităţii

Derularea operaţiunilor şi acţiunilor activităţii

Beneficiarul/susţinătorii legali sunt informaţi în scris, în termen de 7 zile asupra

- copie după certificatul de persoană adultă cu handicap

1. Servicii de gazduire Cazarea in CRRN Racaciuni este asigurata in trei pavilioane,

dotate cu mobilier prin care se realizeaza un ambient familial.Dormitoarele ofera siguranta

2. Servicii de asigurare a hranei. Prepararea hranei se realizeaza in bucataria centrului,

3. Servicii de recuperare si reabilitare

b. Tehnici psihologice, psihoterapie, consiliere psihologica atat pentru beneficiari, cat si

Servicii de asistenta medicala CRRN

5. Servicii de consiliere psihologica, consiliere sociala, reintegrare familiala si

Dintre obiectivele primordiale ale centrului mentionam:

- realizarea unui Manual de buna practica si a unui Manual de aplicare a terapiilor

institutii.Deasemenea un exemplu de buna practica il reprezinta parteneriatul cu asociatiatiile

II. CENTRUL DE RECUPERARE SI REABILITARE PENTRU PERSOANE CU

Având în vedere cererea de acreditare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi