David - Exceptiile de Procedură - Nulitatea, Decăderea, Perimarea - Dr. Proc. Civ. I

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU
FACULTATEA DE DREPT SIMION BRNUIU

SPECIALIZAREA DREPT
CENTRUL SIBIU
DREPT PROCESUAL CIVIL I
Prof. univ.dr. Ioan LE
TEME DE CONTROL:
1. EXCEPIILE DE PROCEDUR
2. NULITATEA, DECDEREA, PERIMAREA
STUDENT: COMANICIU L.R. DAVID LUCIAN

ANUL IV ID - sesiunea mai - iunie 2016
Student Comaniciu L.R. David Lucian 1

EXCEPIILE DE PROCEDUR
Dup intrarea n vigoare a Noului Cod de Procedur Civil, legiuitorul a armonizat o serie de
instituii pentru a se plia dup cerinele comunitare cerute odat cu aderarea rii noastre la Uniunea
European. Odat cu intrarea n vigoare a Noului Cod Civil1 a fost necesar adoptarea Noului Cod de
Procedur Civil2 prin care s poate fi puse n aplicare instituiile de drept material din Codul Civil.
Legiuitorul a urmrit, prin adoptarea Noului Cod de Procedur Civil, respectarea principiului
soluionrii procesului ntr-un termen rezonabil prin simplificarea anumitor proceduri judiciare i
introducerea altora noi, mai eficiente.
Codul de Procedur Civil definete, n art. 29, aciunea civil ca fiind ansamblul mijloacelor
procesuale prevzute de lege pentru protecia dreptului subiectiv pretins de ctre una dintre pri sau a
unei alte situaii juridice, precum i pentru asigurarea aprrii prilor n proces.
Aadar, orice persoan care are o pretenie mpotriva altei persoane sau urmrete soluionarea
unei situaii juridice prin intermediul justiiei are dreptul s fac o cerere naintea instanei competente.
Cererile care pot fi fcute de pri se clasific n cereri principale, accesorii, adiionale i
incidentale. Cererea principal este cea care declaneaz procesul civil, iar celelalte cereri sunt cuprinse
n cererea principal, soluionarea lor depinznd de soluionarea cererii principale.
n privina aprrilor ce pot fi formulate n instan, Codul de Procedur Civil prevede, n art.
31, c acestea pot fi de fond sau procedurale3.
Noiunea de aprare
n doctrin s-a pus problema asemnrilor i deosebirilor dintre aprrile de fond i excepiile
procesuale pentru c ambele fac parte din instituia mijloacelor de aprare ale prii.
n sens larg, noiunea de aprare cuprinde toate mijloacele folosite de prt pentru nlturarea
temporar sau definitiv a preteniilor formulate de ctre reclamant prin ntrzierea judecii sau prin
respingerea aciunii n fond.
n sens restrns, aprarea se refer exclusiv la mijloacele folosite de prt pentru a se opune
preteniilor reclamantului, invocnd fie inexistena raportului juridic, fie stingerea lui dintr-o alt cauz
ulterioar sau combtnd, utiliznd probele, preteniile din aciune.
Aadar, facnd distincia dintre aprarea de fond i aprrea procedural, deducem c aprarea
de fond combate n tot cursul procesului temeiul de fapt i de drept al preteniei reclamantului, iar
aprarea procedural sau pe cale de excepie nu pune n discuie temeinicia dreptului subiectiv dedus
judecii, dar nici nu-l recunoate, urmrind doar paralizarea aciunii reclamantului4.
n continuare vom prezenta o analiz comparativ ntre aprrile de fond i excepiile procesuale
prin prezentarea asemnrilor i deosebirilor dintre acestea. Astfel, ambele sunt forme de manifestare a
aciunii i, n legtur cu fiecare dintre ele, trebuie s se ndeplineasc condiiile de exerciiu ale
aciunii: capacitate procesual, calitate procesual, justificarea unei pretenii i interesul de a aciona.
1
Noul Cod Civil a fost publicat prin Legea nr. 287/209 i a intrat n vigoare la data de 1 octombrie 2011, conform Legii de
punere n aplicare a Codului Civil, publicat n Monitorul Oficial nr. 409 din 10 iunie 2011
2
Noul Cod de Procedur Civil a fost publicat prin Legea nr. 134/2010, n Monitorul Oficial nr. 485 din 15 iulie 2010, fiind
modificat i completat prin Legea de punere n aplicare nr. 76/2012, publicat n Monitorul Oficial nr. 365 din 30 mai 2012.
3
E. Oprina, Instituii de drept procesual civil cu trimiteri la noul Cod de Procedur Civil, Editura Universul Juridic, 2010,
p. 200.
4
V. Lozneanu, Excepiile de fond n procesul civil, Editura Lex, Bucureti, 2003, p. 10.
O prim deosebire ntre cele dou noiuni o remarcm n privina scopului urmrit: prin
invocarea unei excepii procesuale nu se discut fondul dreptului, nu se administreaz probe i nu se
aduc contraargumente asupra temeiniciei dreptului subiectiv5.
n privina modalitii de invocare i soluionare distingem faptul c aprrile de fond pot fi puse
n discuie n tot cursul procesului, prtul trebuind s arate prin ntmpinare felul n care dorete s se
apere i dovezile de care se folosete. n schimb, excepiile procesuale pot fi invocate numai n anumite
condiii, iar unele dintre ele doar la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate, n cazul
art. 130 care precizeaz c Necompetena material i teritorial de ordine public trebuie invocat de
pri sau de ctre judector la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate n faa primei
instane.
n doctrin6 s-a reinut c, n msura n care nu constituie o cerere nou, aprrile de fond pot fi
propuse i direct n apel pentru c sunt argumente noi, aduse n sprijinul tezei aprrii prii n prim
instan, iar excepiile procesuale trebuie soluionate, de regul, naintea analizei aprrilor de fond.
Noul Cod de Procedur Civil, n art. 248, alin. (4) arat c excepiile pot fi unite fie cu administrarea
probelor, fie cu fondul cauzei, urmnd ca instana s administreze n faza cercetrii judectoreti probele
necesare soluionrii excepiilor, soluia pronunat viznd numai acest aspect.
Anterior intrrii n vigoare a Noului Cod de Procedur Civil, administrarea probelor n vederea
soluionrii excepiilor era posibil numai dac soluionarea excepiei era unit cu fondul cauzei.
i n privina modului n care instana se pronun, prin hotrrea final, asupra excepiilor i
aprrilor de fond, exist deosebiri. Instana se pronun asupra aprrilor de fond prin hotrre final,
decizie sau sentin, n funcie de etapa procesual n care se afl pricina, ntruct numai n urma
administrrii probelor se poate ajunge la o concluzie n privina temeiniciei acestora. n ceea ce privete
excepiile, instana se pronun prin ncheiere, sentin sau decizie, diferit, n funcie de soluia la care se
oprete7.
Asupra excepiilor care nu sunt ntemeiate, instana le va respinge prin ncheiere. n cazul
admiterii unei excepii atunci cnd instana va rmne n continuare nvestit, se va proceda tot prin
ncheiere. Se va pronuna o hotrre final atunci cnd, n urma admiterii excepiei, instana se
dezinvestete.8
Excepiile procesuale reprezint mijloace de aprare prin care, de regul, prtul urmrete, fr
a nega existena dreptului subiectiv, ntrzierea judecii sau respingerea aciunii ca inadmisibil 9 .
(Spe)- n nota de subsol
Termenul de excepie provine din limba latin, exceptio, i nseamn a mpuina, a
anihila. n sfera juridic, noiunea s-a folosit din dreptul roman, avnd semnificaia de a explica
mijlocul prin care prtul urmrea s obin o amnare a judecii.
Spre deosebire de Noul Cod de Procedur Civil, Vechiul Cod nu prevedea o seciune special
destinat excepiilor procesuale, astfel nct reglementarea lor era fcut n capitolul privind judecata, n
cadrul seciunii I dedicat nfisrilor i dezbaterilor, dar i n cadrul seciunii II numit Excepiile de
procedur i Excepia puterii de lucru judecat.
Conform art. 245 din Codul de Procedur Civil, excepia procesual este mijlocul prin care, n
condiiile legii, partea interesat, procurorul sau instana invoc, fr s pun n discuie fondul
dreptului, neregulariti procedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instanei,
competena instanei ori la procedura de judecat sau lipsuri referitoare la dreptul la aciune, urmrind,
5
A. Suciu, Excepiile procesuale n Noul Cod de Procedur Civil, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2012, p. 29.
6
I. Le, Noul Cod de Procedur Civil. Comentarii pe articole. Vol. I, Editura C. H. Beck, 2011, p. 380.
7
M. Tbrc, Excepiile procesuale n procesul civil, Editura Universul Juridic, 2006, Bucureti, p. 72.
8
Ibidem, p. 72.
9
M.N. Costin, I. Le, M.S. Minea, D. Radu, Dicionar de drept procesual civil, Editura tiinific i Enciclopedic,
Bucureti, 1983, p. 60.
dup caz, declinarea competenei, amnarea judecii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau
perimarea cererii.
Prin intermediul excepiilor, procesul se poate finaliza mult mai repede, ntruct, prin admiterea
unei excepii invocate, judectorul pronun o hotrre fr a intra n cercetarea fondului, deci fr a mai
fi nevoie de prelungirea judecii pentru administrarea probatorului. Excepia procesual poate fi
considerat un obstacol la cererea adversarului deoarece se invoc aspecte de ordin procedural abordate
dintr-o manier greit.10
Aadar, odat cu definirea excepiilor procesuale, trebuie s se aib n vedere anumite elemente
constant recunoscute n jurispruden i n literatura de specialitate i anume: existena unui proces civil
n curs, n care excepiile procesuale nu pun n discuie fondul preteniei formulate i conduc la
amnarea judecii pentru corectarea anumitor acte de procedur sau la mpiedicarea judecii fondului
pricinii.
Sub aspectul invocrii, excepia procesual poate fi invocat de partea interesat, procuror sau
de ctre instan i admiterea excepiei nu afecteaz dreptul reclamantului, aadar hotrrea pronunat
n urma admiterii unei excepii procesuale nu are putere de lucru judecat n ceea ce privete fondul
preteniei11.
Natura juridic a excepiilor procesuale
Trebuie s se cunoasc, n primul rnd, dac excepia este un atribut al dreptului subiectiv sau
este doar o putere autonom de a aciona n justiie. Excepia procesual se afl n strns legtur cu
nsui dreptul subiectiv civil, astfel nct ea constituie un mijloc procedural de aprare a intereselor
legale ale prtului12.
n literatura de specialitate s-au lansat dou idei, respectiv dac dreptul la aprare este un drept
autonom sau este doar o component a dreptului material subiectiv ce se urmrete a fi valorificat n
justiie.
Faptul c excepia este o component a dreptului la aprare nu atrage dup sine ndeplinirea
condiiilor de exercitare a aciunii civile (calitatea procesual, capacitatea procesual, justificarea unei
pretenii i interesul) deoarece prtul dorete s neutralizeze aciunea reclamantului, i nu urmrete
prin aceasta valorificarea unui drept material. Prtul nu trebuie s fie titularul unui drept pentru a se
opune la aciune, n majoritatea cazurilor el se apr susinnd faptul c aciunea nu este temeinic.
Chiar dac pe fond prtul nu are dreptate, el poate specula anumite greeli ale adversarului su sau
chiar ale instanei, ntrziind procesul, obinnd un nou termen sau chiar o hotrre definitiv, n ipoteza
n care procesul i gsete finalul odat cu admiterea excepiei.
Unii autori consider excepia ca fiind puterea juridic recunoscut prtului de a se opune
preteniei formulate de reclamant n faa organelor de jurisdicie13.
Clasificare
Excepiile procesuale se clasific dup mai multe criterii i anume: dup obiectul asupra cruia
poart, dup efectul pe care tind s l realizeze, dup caracterul de ordine public sau de ordine privat
al normei nclcate.
Clasificarea excepiilor procesuale dup obiect
Dup obiectul lor, excepiile procesuale se clasific n excepii de procedur i excepii de fond.
10
M. Tbrc, Drept procesual civil, Vol II, Editura Universul Juridic, 2013, p. 250
11
V. Ciobanu, G. Boroi, T. C. Briciu, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste gril, Ediia 5, Editura C. H. Beck, 2011,
Bucureti, p. 236.
12
I. Le, Tratat de drept procesual civil cu referiri la Proiectul Codului de Procedur Civil, Ediia 5, Editura C. H. Beck,
2010, p. 506.
13
Ibidem, Menionm c autonomia excepiei a fost evideniat n dreptul modern, pentru prima dat, de autorii germani
Bulow i Wach.
Excepiile de procedur sunt acele excepii prin care se invoc neregulariti procesuale
privitoare la compunerea sau constiuirea instanei sau completului de judecat, competena instanei sau
procedura de judecat.
Spre exemplu, excepii de procedur sunt: excepia de necompeten general, material sau
teritorial, excepia nelegalei compuneri sau constituiri a completului de judecat, excepia de
incompatibilitate, excepia de recuzare, excepia de conexitate, excepia de perimare, excepia de
tardivitate, excepia litispendenei.
Excepiile de fond sunt acelea prin care se invoc lipsuri referitoare la dreptul la aciune, prin
care se vizeaz fondul aciunii i nu al dreptului. Ele sunt n strns legtur cu dreptul subiectiv dedus
judecii, dar vizeaz alte neregulariti determinate de nendeplinirea unor condiii prealabile sesizrii.
Sunt excepii de fond cele privitoare la lipsa condiiilor de exerciiu a aciunii: excepia lipsei calitii
sau capacitii procesuale, excepia lipsei de interes, excepia de prematuritate. Mai sunt excepii de
fond i excepia autoritii de lucru judecat, excepia lipsei procedurii prealabile14.
Clasificarea excepiilor n funcie de efectul produs
n funcie de efectul procedural al excepiilor, distingem ntre excepii procesuale dilatorii i
peremptorii sau dirimante.
Excepiile dilatorii sunt acelea care duc la ntrzierea judecii pe fond (declinarea competenei,
amnarea judecii sau refacerea unor acte de procedur). Cu titlu de exemplu, excepii dilatorii sunt
excepia lipsei procedurii de citare, excepia de conexitate, de litispenden etc.
Excepiile peremptorii duc la nlturarea preteniei reclamantului, la anularea, respingerea sau la
perimarea cererii, spre exemplu ca prematur, lipsit de interes etc. Efectul peremptoriu al excepiilor se
produce numai n cazul admiterii acestor excepii pentru c, deseori, la momentul invocrii lor, ele i
produc efectul dilatoriu, adic duc la amnarea judecii pricinii15.
Au caracter peremptoriu excepia prescripiei dreptului la aciune, a puterii lucrului judecat,
excepia lipsei calitii procesuale sau a capacitii procesuale, excepia perimrii16.
Eugen Herovanu a remarcat faptul c toate excepiile pot determina dou efecte i anume de a
ntrzia soluia cerut de reclamant i a amna procesul sau de a nltura cu totul pretenia iniial,
punnd capt procesului17.
Sunt anumite excepii peremptorii care ncep prin a avea un efect dilatoriu, cum ar fi excepia
lipsei capacitii procesuale de exerciiu, a lipsei calitii de reprezentant, excepia nelegalei timbrri
atunci cnd prii nu i-a fost comunicat cuantumul taxei judiciare de timbru, pentru c instana acord
un termen pentru ndeplinirea neregularitilor procedurale, amnnd judecata. Dac aceste lipsuri nu se
acoper, cererea se va anula i i va produce efectul peremptoriu.
n cazul excepiei de necompeten, efectul pe care l va produce este diferit dup cum excepia
este dilatorie sau peremptorie. n cazul n care se apreciaz c cererea este de competea unei alte
instane judectoreti, se va declina competena instanei sesizate i i va gasi aplicarea efectul
dilatoriu el excepiei.
Este peremptorie sau dirimant cererea care ar trebui s se adreseze unui organ fr activitate
jurisdicional i i este adresat instanei, pentru c instana va respinge cererea ca inadmisibil.
i va produce efectul peremptoriu dac cererea este de competena unei instane strine, caz n
care instana sesizat i verific din oficiu competena sa internaional i dac stabilete c nu este
competent nici ea, dar nicio alt instan romn, va respinge cererea pentru c nu este de competena
jurisdiciei romne.
14
M. Tbrc, op. cit, Bucureti, 2006, p. 109
15
I. Le, op. cit, Bucureti, 2010, p. 509.
16
M. Tbrc, op. cit, Editura Universul Juridic, 2013, Bucureti, p. 253.
17
E. Herovanu, Principiile procedurii judiciare,Vol. I, Bucureti, 1932, p. 223.
Clasificare n funcie de caracterul de ordine public sau privat al normei nclcate
Lund n considerare natura normei juridice nclcate, distingem ntre excepii absolute i
excepii relative. Aceast clasificare este una dintre cele mai importante, legiuitorul reglementnd-o
expres n Noul Cod de Procedur Civil, n art. 246. Astfel, excepiile absolute sunt cele prin care se
invoc nclcarea unor norme de ordine public, iar prin intermediul excepiilor relative se invoc
nclcarea unor norme care ocrotesc cu precdere interesele prilor. Excepiile absolute pot fi invocate
n orice stare a pricinii de ctre parte sau de instan.
S-a observat n cuprinsul textului de lege c nu mai este menionat i procurorul, de vreme ce,
din definiia dat excepiilor, el este menionat ca persoan care ar putea invoca excepiile. n literatura
juridic, s-a considerat18 c procurorul nu poate invoca dect excepii relative. Nici aceast ipotez nu
este ndestultoare nelegerii statutului procurorului n a invoca sau nu excepii procesuale relative, din
moment ce acestea nu pot fi invocate dect de partea interesat, iar procurorul este participant la proces,
nu parte interesat.
Conform art. 92, alin. (1), procurorul poate porni orice aciune civil, ori de cte ori este necesar
pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicie i ale
dispruilor, precum i n alte cazuri expres prevzute de lege, el apr interesele generale de ordine
public i, n ciuda dispoziiilor legale, s-a stabilit c procurorul poate invoca excepii absolute19.
Excepiile absolute pot fi ridicate i naintea instanei de recurs numai dac nu este necesar
administrarea de dovezi n afar de nscrisurile noi, respectiv s nu mai fie necesa verificarea
mprejurrilor de fapt din afara dosarului, cum era prevzut n art. 136 din Vechiul Cod de Procedur
Civil. Cu titlu de exemplu, sunt excepii absolute excepia prescripiei dreptului la aciune, excepia
puterii lucrului judecat, excepia de necompeten general, material i teritorial.
Excepiile relative pot fi ridicate numai de partea care justific un interes i trebuie invocate cel
mai trziu pn la primul termen de judecat, dup svrirea neregularitilor procedurale, n etapa
cercetrii procesului i nainte de a se pune concluzii n fond. Anterior intrrii n vigoare a Noului Cod
de Procedur Civil, n art. 118, excepiile relative trebuiau invocate prin ntmpinare, iar dac
ntmpinarea nu era obligatorie, pn la prima zi de nfiare.
Nici n noua reglementare nu s-a renunat la invocarea excepiilor prin ntmpinare deoarece art.
205 alin. (2) Noul Cod de Procedur Civil arat ce va cuprinde ntmpinarea, iar la lit. b sunt
menionate excepiile procesuale pe care prtul le invoc fa de cererea reclamantului. Sunt excepii
absolute i acelea care se refer la principiile fundamentale ale procesului civil, n cuprinsul crora se
regsesc regulile de desfurare a procesului civil i nu pot fi lsate la libera apreciere a prilor.
Includem n aceast categorie i regulile prevzute de art. 83, alin. (3), conform crora persoana
care exercit recursul trebuie reprezentat sau asistat de un avocat. De asemenea, normele referitoare la
durata termenelor exercitrii cilor de atac sunt guvernate de caracterul de ordine public20.
n cazul n care prtul nu depune ntmpinare n termenul prevzut de lege, va fi deczut din
dreptul de a mai invoca excepii procesuale, afar de cele absolute, care pot fi invocate oricnd. O alt
sanciune prevzut de art. 247, alin. (3) o constituie rspunderea pentru daunele cauzate prii adverse
pentru neinvocarea excepiilor procesuale de ndat ce i-au fost cunoscute prtului, atunci cnd acestea
i sunt cunoscute, dar le pstreaz pentru un moment ulterior, cu rea-credin.
Excepiile relative vizeaz, n principiu, nclcarea unor norme dispozitive, spre exemplu, art.
130, alin. (3) privind excepia de necompeten teritorial care are un asemenea caracter.
18
A. Suciu, op. cit, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2012, p. 26.
19
I. Deleanu, Tratat de procedur civil, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2011, p. 804
20
M. Tbrc, op. cit, Vol. II, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2013, p. 255.
Procedura de soluionare a excepiilor procesuale
Invocarea excepiilor procesuale n faa primei instane i n cile de atac
Cu privire la invocarea excepiilor procesuale, trebuie s se stabileasc dac excepia este
absolut sau relativ, pentru a se preciza cine o poate invoca i n ce condiii. Aa cum am analizat n
seciunea anterioare privitoare la clasificare, excepiile de ordine public se pot invoca n orice stare a
pricinii, de parte sau de instan, din oficiu, dac prin lege nu se prevede altfel, iar excepiile relative vor
fi invocate pn la cel trziu primul termen de judecat dup svrirea neregularitii procedurale n
etapa cercetrii procesului sau nainte de a se pune concluzii pe fond.
Instituirea termenelor de invocare a excepiilor s-a fcut de ctre legiuitor pentru soluionarea cu
celeritate a pricinilor, pentru a se evita continuarea unei judeci inutile i a unor acte procedurale
insuficiente i, nu n ultimul rnd, pentru sporirea nejustificat a cheltuielilor de judecat.
n privina persoanelor care pot invoca excepiile absolute n cadrul procesului civil, legea
prevede c ele pot fi artate de oricare parte interesat, de procuror sau de instan din oficiu.
Aadar, instana, din oficiu, poate invoca excepiile absolute n orice stare a pricinii. n
doctrin21 s-a artat c, nainte de a se pronuna asupra lor, instana trebuie s le pun n discuia prilor
pentru respectarea principiului contradictorialitii.
La fel, s-a pus ntrebarea dac instana poate s atrag atenia prii care este n drept s invoce o
excepie relativ pentru a proceda ca atare, cu scopul de a respecta principiul rolului activ al
judectorului. n aceast privin s-a considerat c, dac instana nu a procedat astfel, nu s-ar putea
obine desfiinarea hotrrii pe motiv c s-ar fi nclcat principiul prevzut de art. 22, ntruct s-ar
ajunge la concluzia c judectorul ar putea fi responsabil pentru toate excepiile neinvocate n cursul
unui proces22.
ntr-adevr, judectorul trebuie s pun n vedere prii c poate invoca excepii relative, dar fr
a indica ce excepii anume. Art. 22 din Noul Cod de Procedur Civil i permite instanei s pun n
dezbaterea prilor orice mprejurri de fapt sau de drept, chiar dac nu sunt menionate n cerere sau
prin ntmpinare i artnd ce fel de excepie ar trebui invocat, judectorul ajut partea i ncalc
principiul disponibilitii, urmnd s judece ceva cu care a fost sesizat la iniiativa sa. Pentru
respectarea principiului egalitii prilor n procesul civil, consacrat de art. 8, instana ar trebui s arate
ambelor pri cum ar trebui s se apere, tot acest demers conducnd la destabilizarea ntregului sistem
de judecat. Prin invocarea excepiei relative, partea i urmrete interesul personal, particular, pe cnd
instana trebuie s apere interesul public, atacat prin excepiile absolute.
Reprezentantul Ministerului Public particip la judecat n condiiile art. 92 din Codul de
Procedur Civil. El are calitatea de reprezentant i nu de parte, dar are aceleai drepturi ca ale prii23.
Dac particip la judecat, el are dreptul s invoce excepii absolute i poate pune concluzii asupra
excepiilor relative artate de partea interesat.
n privina prilor, reinem c instana de fond este sesizat asupra unei excepii prin
ntmpinarea prtului, pentru acele excepii pe care le-a cunoscut imediat dup ce i-a fost comunicat
cererea de chemare n judecat, iar n cazul n care nu au fost invocate prin ntmpinare, prtul va putea
s ridice excepiile la prima zi de nfiare. Dac prtul nu a depus n termen excepiile, va fi deczut
din dreptul de a le mai invoca, actul fiind lovit de nulitate, afar de cazul n care acestea s-au ivit pe
parcursul procesului, situaie n care vor trebui s fie invocate la primul termen dup svrirea
neregularitii procesuale, termenul limit fiind nainte de a se pune concluzii n fond, iar n cazul
excepiilor absolute, pot fi invocate oricnd.
21
V. Ciobanu, G. Boroi, B. T. Cornel, op. cit, Editura C. H. Beck, Bucureti, 2011, p. 242.
22
I. Le, op. cit, Editura C. H. Beck, Bucureti, 2010, p. 511.
23
I. Le, Codul de procedur civil. Comentarii pe articole, Ediia a II-a, Editura All Beck, Bucureti, 2005, p. 162.
Codul de procedur prevede c excepiile pot fi invocate de partea interesat, aadar deducem c
ele vor putea fi artate i de celelelte persoane care iau parte la judecat, nu numai de prt i de
reclamant, respectiv i de intervenieni.
Reclamantul nu poate invoca excepii procesuale n legatur cu cererea sa de chemare n
judecat, ns poate arta prin ntmpinare excepiile pe care le are fa de prtul care a formulat cerere
reconvenional. Regula c reclamantul nu poate apela la excepiile procesuale cu privire la cererea sa
este stabilit de Codul de Procedur Civil, conform cruia nulitatea relativ poate fi invocat numai de
partea interesat i numai dac neregularitatea nu a fost cauzat prin propria fapt, incident fiind art. 178
alin. (2).
Reclamantul se poate referi la excepiile care au ca obiect neregulariti procesuale n condiiile
art. 247 alin. 1 2.
Alte pri care pot solicita excepiile sunt intervenienii, indiferent de modalitatea prin care au
intrat n proces, din voin proprie sau forat. Intervenienii principali dobndesc calitatea de parte n
proces din momentul admiterii n principiu a cererii de intervenie i iau procesul din starea n care se
afl. Ei dobndesc calitatea de parte din acest moment i nu vor putea arta excepiile relative care
urmresc neregulariti procedurale svrite anterior intrrii lor n proces, ci doar dup data introducerii
lor n cauz. Aceeai situaie se va aplica i n cazul chematului n garanie sau a titularului dreptului,
care dobndesc calitatea de intervenieni.
Intervenientul forat devine parte n proces dup admisibilitatea n principiu a cererii sale de
intervenie, el avnd dreptul s apeleze la excepii n aceleai condiii ca i intervenientul principal.
n calea de atac a apelului, excepiile absolute pot fi artate oricnd, n timp ce excepiile relative
pot fi invocate n aceleai condiii ca i n faa primei instane. O excepie invocat i respins de
instana de fond nu va mai putea fi invocat n calea de atac, dar va putea face obiectul motivelor de
apel sau de recurs.
De aici reiese faptul c, dac o excepie nu a fost invocat n faa primei instane, nu va mai
putea fi invocat n apel, ntruct a intervenit decderea, afar de cazul n care este de ordine public.
Pentru excepiile ivite dup data pronunrii sentinei, spre exemplu, nesemnarea cererii de apel, lipsa
dovezii calitii de reprezentant n apel, se aplic regulile prezentate pentru judecata n prim instan24.
n calea de atac a recursului, excepiile absolute nu pot fi invocate dect dac, pentru
soluionarea lor, nu este necesar administrarea altor probe dect nscrisurile noi. Dac excepiile
absolute sunt ridicate n faa primei instane i aceasta omite s le pun n discuie i s le soluioneze,
instana de apel poate trece la soluionarea excepiilor conform art. 480, fr s trimit cauza spre
rejudecare primei instane, dac niciuna dintre pri nu solicit acest lucru.
Modalitatea de soluionare
n privina soluionrii excepiilor procesuale, regula este c instana trebuie s se pronune mai
nti asupra excepiilor de procedur, precum i asupra celor de fond, care fac de prisos, n tot sau n
parte, cercetarea n fond a pricinii. Soluionarea se va face n faza cercetrii procesului, n camera de
consiliu, cu citarea prilor.
De la regula anterioar, legea formuleaz o excepie i anume c excepiile pot fi unite cu fondul
n situaia n care sunt necesare aceleai probe administrate n fond pentru soluionarea excepiei. Este
vorba de probe care fac util i soluionarea pricinii, nu ndeosebi a excepiei.
n ipoteza unirii excepiei cu fondul, instana nu este obligat s le analizeze mpreun, dar dac
judectorul, rezolvnd excepia cu prioritate, o respinge, probele n baza crora a fost soluionat
24
Instana nu a nclcat art. 137 din Vechiul Cod de Procedur Civil ntruct excepia lipsei calitii procesuale active a
reclamantului intimat a fost formulat n cadrul motivelor de apel; instana a analizat n mod corect calea de atac formulat n
ansamblul su, pronunndu-se n primul rnd pe motivele de apel care constuiau, n acelai timp, i excepii i, ulterior,
analiznd i celelalte critici formulate Curtea de Apel Bucureti, Decizie nr. 67/2002 n G. Boroi,O. Spineanu-Matei, Codul
de Procedur Civil, adnotat, Ediia a III-a, Editura Hamangiu, Bucureti, 2011, p. 280.
excepia rmn ctigate pricinii i vor fi utile pentru soluionarea n fond a cauzei, urmnd s se
administreze probe care nu au fost utile soluionrii excepiei, dar care vor fi utile dezlegrii fondului
preteniei.
Prin urmare, excepiile se analizeaz cu prioritate fa de fondul litigios i nu trebuie s se
confunde unirea excepiilor cu administrarea probelor cu unirea excepiilor cu fondul cauzei.
Avnd n vedere c excepiile relative pot fi invocate doar n faza cercetrii procesului i mai
nainte de a se pune concluzii n fond, instana ar putea s uneasc excepiile cu fondul i s le
soluioneze n faza cercetrii judectoreti.
Fa de art. 248 alin. (1) care se refer la faptul c trebuie soluionate excepiile care fac inutil,
n tot sau n parte, administrarea de probe, s-a concluzionat c probele a cror administrare devine
inutil pentru rezolvarea excepiilor procesuale au fost ncuviinate pentru soluionarea fondului i nu
pentru dovedirea excepiei. Dac, ns, au fost administrate probe pentru dovedirea excepiei, instana
poate reveni asupra celor a cror administrare este inutil.
Instana trebuie s rezolve excepiile pe care urmeaz s le resping nainte de a finaliza etapa
cercetrii i nainte de a intra n dezbaterea fondului.
Art. 390 din Noul Cod de Procedur Civil arat c instana, nainte de a trece la faza dezbaterii
fondului, n respectarea principiului contradictorialitii i a dreptului la aprare, pune n discuia
prilor excepiile procesuale care nu au fost soluionate n cursul procesului pentru c este posibil s nu
fi fost rezolvate excepiile care au fost unite cu administrarea probelor.
Pentru a da o soluie excepiilor procesuale, instana va putea amna judecata pentru un termen
scurt, dar nu n cazul n care are nevoie de timp pentru deliberare, ci pentru administrarea de dovezi n
scopul pronunrii asupra excepiei. Aceast situaie atrage dup sine i amnarea pronunrii asupra
fondului, n cazul n care excepiile se rezolv n etapa dezbaterilor n fond a litigiului, ntruct nu pot
exista dou hotrri finale n aceeai cauz.
Actul de procedur prin care instana se pronun asupra excepiilor difer, dup cum excepia
va fi admis sau respins. n caz de respingere a excepiei, se va pronuna o ncheiere interlocutorie,
care va putea fi atacat numai odat cu fondul.
Dac excepia a fost admis, instana se va pronuna tot printr-o ncheiere interlocutorie, cu
condiia ca instana s rmn n continuare nvestit. n cazul n care admiterea excepiei duce la
respingerea sau anularea cererii de chemare n judecat, instana va pronuna o hotrre prin care se va
deznvesti.
Totui, dac n cuprinsul cererii de chemare n judecat sunt alte capete de cerere sau ali
participani la judecat, instana se va pronuna printr-o ncheiere interlocutorie i va continua judecata
asupra capetelor de cerere rmase nesoluionate, pronunndu-se, n final, printr-o hotrre.
La redactarea hotrrii, instana nu va mai trebui s reia coninutul acesteia i cuprinsul
ncheierii interlocutorii, ns n practic s-a statuat c va trebui s se fac meniunea soluionrii n
prealabil a excepiilor.
Ordinea de soluionare a excepiilor procesuale
Prin ordinea de soluionare se nelege faptul c instana a fost nvestit a soluiona, la acelai
termen, mai multe excepii procesuale. n aceast privin este incident art. 248 alin. (2), cu precizarea
c nu conteaz dac excepiile au fost invocate la momente procesuale diferite, de mai multe pri din
proces sau chiar de aceeai parte, dar la momente diferite25.
n situaia n care se invoc concomitent mai multe excepii procesuale, instana, n respectarea
principiului celeritii procesului civil, trebuie s deduc ordinea de soluionare a acestora. Astfel, vor fi
rezolvate mai nti excepiile de procedur i, pe urm, cele de fond, fr ca aceast ordine s fie una
imperativ.
25
M. Tbrc, Ordinea de soluionare a unor excepii procesuale invocate concomitent naintea instanei n procesul civil,
Revista Dreptul nr. 11/2003, p. 108.
Ordinea de soluionare trebuie dedus din caracterul i efectele pe care le vor avea aceste
excepii, astfel nct, dac sunt invocate mai multe excepii de acelai fel, ordinea de soluionare se va
determina n funcie de efectele pe care le va produce fiecare excepie. n cazul n care vor fi artate
concomitent mai multe excepii de procedur i mai multe de fond, instana va stabili efectele pe care le
va produce fiecare excepie de procedur, apoi fiecare excepie de fond i va stabili care va trebui
analizat cu prioritate, adic ce excepie admis va face inutil analiza celorlalte.
n doctrin s-a stabilit c excepiile referitoare la nvestirea instanei ar trebui s se analizeze cu
prioritate, i anume, excepiile legate de neregulariti procedurale ale cererii de chemare n judecat,
excepia de netimbrare sau de insuficient timbrare, excepia privind lipsa procedurii prealabile 26, apoi,
n ordine fireasc, excepia de necompeten, excepia puterii lucrului judecat, excepia prescripiei
dreptului la aciune.
Pentru ca o instan s fie legal nvestit, trebuie s ndeplineasc toate elementele prevzute de
Codul de Procedur Civil, cu caracter imperativ, lipsa acestora convertindu-se n neregulariti
procedurale ale cererii de chemare n judecat, lipsuri care atrag nulitatea cererii introductive de
instan. Dup verificarea legalitii acestor elemente, urmeaz excepia netimbrrii cererii.
Opinia majoritar27 statueaz c aceast excepie ar trebui s primeze, dar s-a pus n discuie
obligativitatea timbrrii cererii anterior sesizrii instanei, iar primul aspect pe care aceasta trebuie sa l
verifice este dac cererea este legal timbrat.
n acest caz, se omite c, fa de art. 23, alin. (1), lit. f, din Legea nr. 146/1997 privind taxele
judiciare de timbru ACT ABROGAT. VEZI OUG 80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare
de timbru se restituie, la cererea reclamantului, n cazul n care instana de judecat se declar
necompetent, trimind cauza la un organ cu activitate jurisdicional. Prin urmare, atunci cnd cererea
nu este de competena general a instanelor judectoreti, nu se mai pune problema analizei timbrajului
pentru c o astfel de cerere nu se timbreaz28.
Odat cu verificarea timbrajului, instana va trebui s aib n vedere dac obiectul cererii este
bine determinat sau dac lipsete.
Art. 200 din Noul Cod de Procedur Civil instituie procedura preliminar de verificare a cererii
de chemare n judecat nainte de a fixa primul termen de judecat. Alin. (2) al aceluiai art. subliniaz
faptul c reclamantul va fi ntiinat despre lipsurile cererii sale i va avea termen 10 zile pentru a le
acoperi, n caz contrar, cererea va fi anulat.
Urmtoarele excepii ce trebuie analizate cu precdere sunt cele care se refer la necompeten,
n toate formele ei. Instana trebuie s i verifice competena imediat dup primirea i analiza cererii
actului de sesizare.
n Revista Dreptul, Nr. 11/2003 s-a susinut c actele svrite de instana necompetent sunt
lovite de nulitate absolut i c astfel primeaz excepia de necompeten, iar dezlegarea dat de instan
excepiei de netimbrare ar fi un act nul, dac se va reine c a fost necompetent.
Dac se afl n concurs o excepie de necompeten i cu o excepie de nulitate a cererii de
chemare n judecat, ar trebui s primeze soluionarea celei din urm. Aadar, instana nu se poate
pronuna asupra unei excepii de necompeten dac nu este legal nvestit, reclamantul netimbrnd
cererea. n cazul n care se rezolv cu precdere excepia de necompeten, judecata nu va mai continua
i instana se va desesiza, i s-ar pronuna o hotrre judectoreasc fr plata taxei de timbru. Dac s-ar
soluiona mai nti excepia netimbrrii i, cu ocazia unei ci de atac, s-ar critica soluia pronunat
asupra excepiei netimbrrii, pe lng faptul c a fost soluionat de o instan necompetent, instana de
control judiciar va anula sau va casa hotrrea i va trimite cauza spre rejudecare instanei competente.
26
V. Ciobanu, G. Boroi, T. C. Briciu, op. cit, Bucureti, 2011, p. 244.
27
A. Suciu, op. cit., p. 47.
28
M. Tbrc, op. cit, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2013, p. 273.
Student Comaniciu L.R. David Lucian
10
O alt excepie care va trebui soluionat cu ntietate este excepia procedurii lipsei prealabile.
Legiuitorul a instituit aceast procedur prealabil pentru ncercarea de a soluiona amiabil litigiul prin
intermediul instituiei medierii. Procedura medierii nu este obligatorie, ci doar participarea la edina de
informare cu privire la avantajele medierii, n condiiile art. 227, alin. (2).
Urmtoarea categorie de excepii care trebuie cercetat de ctre instan este cea care vizeaz
compunerea completului de judecat. Imediat dup ce se stabilete competena, trebuie s se fixeze dac
completul este legal constituit i se va urmri legalitatea de constituire doar n ceea ce privete numrul
de membri, ct i obligativitatea participrii Ministerului Public.
Dup stabilirea numrului de membri care vor intra n componena completului, vor fi luate n
considerare considerentele care in de persoana judectorului i anume: excepia de incompatibilitate i
de recuzare, care vor fi soluionate n coroborare cu art. 41-42 i 44-45.
Excepia de perimare este urmtoarea care va trebui soluionat de instan, astfel nct trebuie
s se determine dac judecata mai poate sau nu s continue, iar n cazul n care nu va mai continua, se
va aplica art. 422, care precizeaz c perimarea lipsete de efecte juridice orice act nfaptuit de acea
instan n dosarul perimat.
Dup soluionarea incidentelor privitoare la sesizarea i compunerea instanei, se va preciza
soluia referitoare la excepia lipsei dovezii calitii de reprezentant, n msura n care exist, pentru a se
stabili dac reprezentanii prilor n judecat au sau nu calitatea de a-i reprezenta. n caz contrar de la
ultima precizare, actele svrite de acetia vor fi anulabile.
n doctrin s-a stabilit c urmtoarea excepie ce va trebui soluionat este excepia de
tardivitate, pentru respectarea principiului reglementat la art. 10 Obligaiile prilor n desfurarea
procesului. Cererile fcute n faa instanei sunt supuse unor termene imperative, iar nerespectarea lor
duce la invocarea excepiei de tardivitate. Aceste cereri neinvocate la termen vor fi respinse ca tardive.
i pentru cile de atac se aplica aceleai termene, astfel nct art. 180 stabilete cadrul general al
termenelor, urmnd ca, pentru fiecare cale de atac, s se precizeze termene speciale. Invocarea n calea
de atac a exceptiei tardivitii va fi soluionat cu prioritate fa de celelalte excepii29.
Excepiile de conexitate i de litispenden presupun existena a dou dosare identice sau
asemntoare, aflate pe rolul aceleiai instane sau instane diferite. Litispendena const n tripla
identitate ntre pri, obiect i cauz. Conexitatea const ntr-o strns legatur ntre ele pentru o mai
bun nfptuire a justiiei. Avnd n vedere c litispendena este destinat s previn pronunarea unor
hotrri contradictorii n aceeai pricin, va fi soluionat cu prioritate cea dinti menionat, fa de
excepia de conexitate care nu ar duce la pronunarea unor hotrri contradictorii, ci va avea un efect
negativ asupra administrrii justiiei.
Exist posibilitatea ca, dup admiterea excepiei litispendenei, s nu mai fie admis excepia
conexitii. De exemplu, atunci cnd, dup admiterea litispendenei, cauza va fi transpus la o instan
superioar sau atunci cnd excepia conexitii nu este admisibil ntre dou cauze aflate n grade
diferite.
Bineneles c, n cursul procesului, se pot ivi numeroase excepii care fac parte din aceeai
categorie, adic cea referitoare la neregulariti procesuale, cu precizarea c instana trebuie s le
soluioneze cu prioritate, neputndu-se pronuna asupra celorlalte excepii pn ce viciul nu e acoperit.
Ordinea analizei excepiilor de fond
Dup ce instana se pronun asupra excepiilor de procedur, va trece la examinarea excepiilor
de fond, stabilind o anumit ierarhie i n cadrul acestei clase n ceea ce privete ordinea de soluionare.
Avnd n vedere c au existat diferene de opinie, nu s-a stabilit o anumit ordine n care acestea vor fi
soluionate.
29
M. Tbrc, op. cit, Revista Dreptul nr. 11/2003, p. 113.
11
Vom ncepe cu excepia lipsei calitii procesuale considerat, n doctrin, cea mai important
pentru soluionare. Calitatea procesual presupune existena unei identiti ntre persoana reclamantului
i persoana care este titular n raportul juridic dedus judecii, aici vorbim despre capacitate procesual
activ, i existena unei identiti ntre persoana prtului i cel chemat n judecat, fiind vorba de
calitate procesual pasiv.
Indiferent de calitatea contestat, procesul nu se va putea demara fr a se stabili cu exactitate
calitatea prilor. Ar trebui s urmeze excepia lipsei capacitii procesuale active pentru a se hotr
dac prile au capacitatea de a sta n justiie. n soluionarea acestei excepii se va analiza cu prioritate
excepia lipsei capacitii de folosin pentru c are caracter peremptoriu i duce la anularea cererii, apoi
excepia lipsei capacitii procesuale de exerciiu care se poate acoperi la termenul acordat de instan,
pentru c are caracter dilatoriu.
Excepia lipsei de interes va fi invocat dac partea nu justific un interes legitim, personal,
direct, nscut i actual.
Excepia prematuritii aciunii poate interveni n cazul n care dreptul subiectiv nu este actual.
Urmeaz soluionarea excepiei autoritii de lucru judecat care presupune verificarea prealabil
a identitii de pri, obiect i cauz a litigiului. Excepia puterii lucrului judecat nu va putea fi unit cu
fondul cauzei pentru c este strns legat de exerciiul dreptului la aciune i, dac este ntemeiat,
mpiedic instana s verifice calitatea procesual i s cerceteze fondul acestuia30.
Invocarea concomitent a excepiilor
Exist posibilitatea ca, n faa instanei, s fie invocate concomitent mai multe excepii
procesuale. n literatura de specialitate s-au oferit urmtoarele exemple:
1. Invocarea concomitent a excepiei de nulitate a cererii de chemare n judecat pentru
netimbrare, excepia de necompeten, excepia de conexitate.
Avnd n vedere c toate aceste excepii sunt de procedur, vor fi soluionate n funcie de
criteriul efectelor pe care le produc. Astfel, se va soluiona cu prioritate excepia de necompeten,
urmnd art. 173 alin. 3, care stabilete c actul juridic svrit cu nclcarea dispoziiilor privitoare la
necompeten va fi lovit de nulitate.
n acest caz, nulitatea nu este una condiionat de vtmare care, conform art. 174, actul de
procedur este lovit de nulitate dac, prin nerespectarea cerinei legale, s-a produs o vtmare prii,
care nu poate fi nlaturat dect prin desfiinarea acestuia.
Dac s-ar analiza excepiile n ordinea n care au fost invocate, s-ar ajunge la anularea cererii de
chemare n judecat pentru netimbrare de o instan necompetent printr-o hotrre ce ar urma s fie
lovit de nulitate. mpotriva hotrrii de anulare ca netimbrat a cererii de chemare n judecat se pot
exercita ci de atac, formulndu-se criticile pe care prile le consider corespunztoare, iar instana de
apel sau de recurs este obligat s analizeze toate criticile, n caz contrar, hotrrea fiind susceptibil de
anulare n condiiile art. 503 alin. 2, punctul 1.
Instana de apel sau de recurs va anula sau va casa hotrrea i o va trimite spre rejudecare
instanei competente sau altui organ cu activitate jurisdicional competent ori va respinge cererea ca
inadmisibil sau pentru motivul c nu este de competena instanelor romne. n orice caz, s-ar ajunge la
acelai rezultat, ntruct tot instana competent se va pronuna asupra excepiei netimbrrii. n final,
dac excepia de necompeten se respinge, instana va proceda la soluionarea excepiei privitoare la
timbraj. Dac excepia de timbrare este admis, cererea va fi anulat, iar invocarea excepiei conexitii
va rmane fr obiect.
30
Curtea de Apel Craiova, s. civ, dec. nr. 1401/2000 n G. Boroi, O. Spineanu Matei, Codul de Procedur Civil Adnotat,
Ediia a III-a, Editura Hamangiu, Bucureti, 2011, p. 248.
12
2. Invocarea concomitent a excepiei de tardivitate a apelului, excepia de nulitate a sentinei
decurgnd din nesemnarea minutei, excepia lipsei calitii procesuale a reclamantului.
Potrivit dispoziiilor Codului de Procedur Civil, se va analiza mai ntai excepia de procedur,
adic primele dou excepii invocate n acest caz, urmnd a se analiza la final ultima, excepia de fond.
Prioritar va fi excepia de tardivitate a apelului, ntruct nerespectarea termenului imperativ de
declarare a cii de atac are ca efect decderea din dreptul de a mai formula calea de atac respectiv.
Termenul de exercitare a apelului este de 30 de zile de la comunicarea hotrrii, dac legea nu
prevede altfel, conform art. 468. n situaia n care excepia se va respinge, instana va trece la analiza
celorlalte excepii potrivit art. 248 alin. 1.
Dac excepia de nulitate a sentinei decurgnd din nesemnarea minutei va fi admis, se va
admite i apelul, sentina va fi anulat, iar instana va proceda conform art. 480 alin. 6, care precizeaz
faptul c atunci cnd se constat c exist un alt motiv de nulitate dect cel prevzut la alin. 5, iar prima
instana a judecat n fond, instana de apel, anulnd n tot sau n parte procedura urmat n faa primei
instane i hotrrea atacat, va reine procesul spre rejudecare, pronunnd o hotrre susceptibil de
recurs, dac este cazul. Odat cu judecarea procesului se va soluiona i excepia lipsei calitii
procesuale active, n ciuda faptului c aceasta a fost invocat nainte de anularea sentinei, ntruct
cadrul procesual se pstreaz i n etapa rejudecrii.
3. Invocarea concomitent a excepiei imunitii de jurisdicie a prtului, excepia lipsei dovezii
calitii de reprezentant a reclamantului, excepia lipsei calitii procesuale active
Cea dinti excepie analizat va fi excepia lipsei dovezii calitii de reprezentant, ntruct
reclamantul trebuie s i justifice calitatea i pentru c aceasta este singura excepie de procedur.
Dac aceasta este respins, se va analiza excepia calitii procesuale active a reclamantului, ntruct
trebuie stabilit dac n persoana lui sunt ntrunite toate cerinele eseniale pentru desfurarea
procesului. n final, va fi analizat i excepia imunitii de jurisdicie a prtului.
4. Invocarea concomitent a excepiei litispendenei, excepia incompatibilitii judectorului,
excepia lipsei calitii procesuale active i pasive
Prima excepie ce va fi soluionat este cea privitoare la incompatibilitatea judectorului,
deoarece numai un complet legal compus se poate pronuna asupra oricrei chestiuni invocate n
legatur cu procesul. Chiar dac excepia este respins sau admis, completul alctuit cu judectorii
rmai dup soluionarea excepiei, caz n care locul judectorului incompatibil va fi luat de un alt
judector, se va pronuna asupra celorlalte excepii, mai exact, asupra excepiei lipsei calitii
procesuale, din moment ce identitatea de pri este o cerin pentru existena litispendenei.
5. Invocarea concomitent a excepiei lipsei procedurii prealabile, excepia necompetenei i
excepia conexitii
Ordinea soluionrii excepiilor procesuale este urmtoarea: mai ntai instana va analiza
excepia de necompeten pentru c regula este c numai o instan competent se poate pronuna i
asupra celorlalte aspecte, aici fiind vorba despre cazul n care s-a respins excepia de necompeten. n
cazul n care aceasta se admite, instana i va declina competena ctre o alt instan sau organ cu
activitate jurisdicional ori va respinge cererea ca inadmisibil sau ca nefiind de competena instanelor
romne, aadar nu va mai putea analiza celelalte excepii invocate.
n primul caz, cnd excepia de necompeten se respinge, iar instana rmne competent,
aceasta trebuie s stabileasc efectul pe care l vor avea celelalte excepii, pentru a se putea pronuna i
ordinea de soluionare. n situaia n care sesizarea instanei se va face numai dup ndeplinirea
procedurii prealabile, lipsa procedurii atrage automat respingerea cererii ca inadmisibil. Ca atare, cu
prioritate va fi soluionat excepia de fond pentru c, prin admiterea ei, nu se mai pune problema
conexitii.
6. Invocarea concomitent a excepiei nulitii cererii de chemare n judecat n condiiile art. 196,
excepia nulitii ncheierii de edin i excepia nulitii raportului de expertiz

13
Va fi analizat mai nti excepia privitoare la cererea de chemare n judecat i, n ipoteza
admiterii acesteia, cererea introductiv de instana se va anula i , prin urmare, va fi inutil analiza
celorlalte dou excepii invocate. n ipoteza respingerii cererii de chemare n judecat, va fi luat n
considerare problema admiterii unei excepii care ar duce la desfiinarea actului de procedur vizat de
cealalt excepie.
Aadar, dac ncheierea de edin este anterioar raportului de expertiz i anularea ei ar atrage
i anularea actelor urmtoare, cu titlu de exemplu, dac se anuleaz ncheierea prin care s-au ncuviinat
probele, se va anula i raportul de expertiz, atunci excepia privitoare la ncheiere va fi cercetat
naintea celei de expertiz. n cazul n care ncheierea de edin este ulterioar raportului de expertiz
sau actele nu depind unele de altele, instana se poate pronuna n orice ordine.
Excepiile de fond ( Excepiile privind condiiile de exercitare a aciunii civile)
Conform art. 29 din Codul de Procedur Civil, aciunea civil este ansamblul mijloacelor
procesuale prevzute de lege pentru protecia dreptului subiectiv pretins de ctre una dintre pri sau a
unei alte situaii juridice, precum i pentru asigurarea aprrii prilor n proces.
nainte de apariia Noului Cod de Procedur Civil, s-au elaborat mai multe definiii ale aciunii
civile, fiecare autor avnd concepii diferite asupra modalitii de definire a aciunii civile.
Aadar, aciunea civil este mijlocul procesual prin care subiecii de drept se adreseaz unui
organ jurisdicional n vederea recunoaterii sau realizrii unui drept. Practic, aciunea civil este un
instrument prin care opereaz unirea ntre drept i procedur.
Subiecii de drept, pentru a putea exercita aciunea civil, trebuie s ndeplineasc anumite
condiii legale, n lipsa crora aciunea nu se va putea produce efectele urmrite, urmnd a fi respins ca
urmare a invocrii unei excepii procesuale privind nendeplinirea unei condiii de exercitare a aciunii
civile.
Analiznd art. 32 din Codul de Procedur Civil, observm c sunt artate condiiile de
exercitare a aciunii civile, condiii ce trebuie ndeplinite cumulativ:
- Capacitate procesual n condiiile legii
- Calitate procesual
- Formularea unei pretenii
- Justificarea unui interes
Lipsa oricreia dintre aceste condiii atrage invocarea unei excepii procesuale, care va lipsi
aciunea civil de finalitatea sa. ntruct nu toi autorii sunt de acord c afirmarea unui drept este o
condiie de exercitare a aciunii, s-a susinut31 c dreptul este o condiie de admitere a aciunii, i nu de
exercitare a ei, iar celelalte condiii sunt analizate n capitolul destinat aciunii civile. Dreptul de a sesiza
instana i dreptul la admiterea aciunii sunt cele mai importante drepturi pentru a exercita dreptul la
aciune32.
Exist situaii n care dreptul de a sesiza instana este condiionat de ndeplinirea unor proceduri
prealabile, prin urmare, art. 193 alin. (1) se refer la faptul c sesizarea instanei se poate face numai
dup ndeplinirea unei proceduri prealabile, dac legea prevede n mod expres aceasta. Se menioneaz
i faptul c dovada ndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare n judecat.
Excepia lipsei capacitii procesuale
Noul Cod de Procedur Civil prevede, n art. 56, c orice persoan care are folosina drepturilor
civile poate fi parte n judecat. Aceast precizare este completat prin art. 32 care subliniaz faptul c
aciunea civil poate fi exercitat doar dac autorul acesteia are capacitate procesual n condiiile legii.
Anterior intrrii n vigoare a Noului Cod de Procedur Civil, capacitatea de folosin era
definit de art. 5 alin. 2 al Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice i persoanele juridice.
31
I. Deleanu, op. cit., p. 202.
32
I. Le, Noul Cod de Procedur Civil, comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucureti, 2011, p. 56.
14
Capacitatea procesual de folosin nu este altceva dect aplicarea n plan procesual a capacitii
de folosin definit de Codul Civil n art. 34, adic aptitudinea persoanei de a avea drepturi i obligaii
civile. Pe plan procesual, capacitatea procesual de folosin reprezint aptitudinea persoanei de a avea
drepturi i obligaii procesuale.
Capacitatea procesual de folosin aparine tuturor persoanelor fizice i se dobndete odat cu
naterea, ncetnd doar la moarte sau la data morii stabilite prin hotrre judectoreasc definitiv33.
Excepia de la aceast regul este stabilit de art. 36 din Codul Civil, potrivit cruia drepturile
copilului sunt recunoscute de la concepiune, ns numai dac el se nate viu.
ncetarea capacitii de folosin are loc odat cu moartea persoanei fizice. Data morii este
trecut n certificatul de deces sau, dup caz, n hotrrea definitiv, n cazul morii declarate prin
hotrre judectoreasc, n conformitate cu art. 49 din Codul Civil.
n cazul copilului conceput, dar nenscut, i va fi recunoscut o capacitate de folosin
anticipat pentru c, dac copilul se nate viu, el nu poate dobndi o succesiune deschis n intervalul de
timp ntre concepie i natere34, adic n intervalul de timp cuprins ntre a trei suta i a o suta optzecea
zi dinaintea naterii copilului, calculndu-se zi de zi i reprezentnd timpul legal al concepiunii,
succesiune care va fi acceptat de reprezentantul legal, n condiiile prevzute de lege.
n cazul persoanelor juridice, acestea dobndesc capacitatea de folosin n mod diferit dup cum
sunt sau nu supuse nregistrrii. n cazul persoanelor juridice supuse nregistrrii, capacitatea de
folosin se dobndete de la aceast dat, iar pentru cele nesupuse nregistrrii, capacitatea procesual
se dobndete de la data actului de nfiinare sau, dup caz, de la data autorizrii constituirii sau de la
orice alt dat ulterioar prevzut de lege.
Exist anumite persoane juridice care vor avea o capacitate de folosin limitat ntre data
actului de nregistrare i data nregistrrii pentru a-i putea exercita drepturile i obligaiile necesare
pentru a lua fiin n mod valabil.
Capacitatea de folosin a persoanelor juridice este general, cu excepia drepturilor i
obligaiilor care, prin lege, nu pot aparine dect persoanelor fizice.
n cazul persoanelor juridice fr scop patrimonial au capacitate de folosin restrns la
drepturile i obligaiile pentru care a fost nfiinat potrivit actului constitutiv sau potrivit statutului.
Persoana juridic nceteaz prin declararea sau constatarea nulitii, prin fuziune, divizare total,
transformare, dizolvare, desfiinare sau prin orice alt mod prevzut de lege sau n actul constitutiv.
Lipsa capacitii procesuale de folosin poate fi invocat n procesul civil pe cale de excepie.
Este o excepie de fond pentru c vizeaz lipsuri ale exerciiului dreptului la aciune, este o excepie
absolut pentru c poate fi invocat oricnd pe parcursul procesului, iar din punct de vedere al efectelor
pe care le produce, i anume respingerea sau anularea aciunii, este o excepie peremptorie.
Corobornd art. 32 i art. 56, reiese faptul c sanciunea lipsei capacitii de folosin este
nulitatea absolut a cererilor i a actelor de procedur fcute de o persoan lipsit de aceste atribute.
3333
Introducerea n cauz a succesorilor unei pri este reglementat numai pentru ipoteza n care decesul prii a survenit
ulterior introducerii cererii de chemare n judecat. Dac reclamantul a chemat n judecat o persoan lipsit de capacitate de
folosin (anterior decedat), instana are obligaia de a invoca, din oficiu, excepia lipsei capacitii procesuale de folosin
i nu are obligaia sau dreptul de a schimba cadrul procesual cu care a fost nvestit. Cadrul procesual nu poate fi modificat
decat pn la prima zi de nfiare, dac reclamantul nelege s uzeze de aceast posibilitate C. Ap. Bucureti, s. a IV-a
civ., dec. nr. 259/7.02.2003, n Curtea de Apel Bucureti, Practic judiciar civil 2003-2004, Ed. Brilliance, Piatra-Neam,
2006, p. 258.
34
S-a apreciat c aceast capacitate de folosin anticipat ar prezenta un netgduit interes n exemplul n care, dac n
timpul sarcinii mamei, soul acesteia decedeaz, n lipsa prevederii care ia n considerare, ca subiect de drept i pe copilul
nenscut, dar conceput, acesta ar trebui s fie exclus de la motenirea tatlui su, ceea ce ar crea o grav injustiie. n C.
Stnescu, Drept civil. Persoana fizic. Persoana juridic. Drepturile reale, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1970, p. 51.
15
Analiznd art. 176 din Codul de Procedur Civil, am observat c, printre cauzele de nulitate
necondiionat, exist i cazul referitor la capacitatea procesual. Legiuitorul ncadreaz sanciunea
lipsei capacitii procesuale de folosin n categoria excepiilor de nulitate a actelor de procedur, fr a
clasa o singur excepie de fond a capacitii de folosin.
S-a considerat35 c distincia este extrem de important sub aspect procesual pentru c, n cazul
excepiei de nulitate, sanciunea care intervine este anularea actului, iar n cazul excepiei de fond,
sanciunea aplicabil este respingerea aciunii ca fiind formulat sau ndreptat mpotriva unei persoane
lipsite de capacitate de folosin, astfel nct va fi respins ca nefondat.
Aadar, prin admiterea excepiei lipsei capacitii procesuale de folosin nu se respinge doar
aciunea, ci se anuleaz actul de procedur ntocmit de ctre persoana lipsit de capacitate de folosin.
Sunt, totui, situaii n care excepia duce la respingerea aciunii, nu i la anularea actului de procedur.
Spre exemplu, prtul chemat n judecat i invoc propria lips a capacitii procesuale de
folosin. n acest caz, cererea de chemare n judecat nu poate fi anulat pentru motivul c actul de
procedur a fost fcut de o persoan fr capacitate procesual de folosin, ntruct reclamantul are
aceast capacitate de folosin.
Totui, art. 56 alin. (3) sancioneaz cu nulitatea absolut doar actele ntocmite de o persoan
fr capacitate procesual de folosin, nu i cele ndreptate mpotriva unei persoane lipsite de aceast
capacitate. Restrgerea capacitii procesuale de folosin intervine n cazurile n care este restrns i
capacitatea de folosin, prin pierderea anumitor drepturi procesuale sau prin instituirea unor dispoziii
legale n acest sens.
Spre exemplu, Codul Civil, n art. 990, precizeaz restrngerea capacitii de folosin a
medicilor, farmacitilor sau alte persoane care au ngrijit dispuntorul unui bun de boala care este cauz
a decesului, instituind o incapacitate de a primi liberaliti n perioada n care ngrijeau dispuntorul. De
asemenea, tot cu titlu exemplificativ, judectorii, procurorii, avocaii, grefierii, executorii, notarii
publici, consilierii juridici sunt incapabili de a cumpra drepturi litigioase care se judec pe raza
teritorial a instanei unde i desfoar activitatea, conform art. 1653 din Codul Civil.
Aceste incapaciti duc la limitarea capacitii procesuale de folosin doar n ceea ce privete
ncercarea de a exercita n plan procesual un drept pe care persoana nu l are n plan civil36.
Ar putea exista i situaia n care prtul poate avea capacitatea de folosin la momentul
ntocmirii cererii de chemare n judecat, iar pe parcursul procesului s o piard. n acest caz, sanciunea
care opereaz nu mai poate fi nulitatea cererii de chemare n judecat, ntruct a intervenit ulterior
introducerii aciunii. Soluia care se impune n aceast situaie va fi respingerea aciunii, i nu anularea
ei37.
Excepia lipsei capacitii procesuale de exerciiu
Cea de-a doua condiie privind aptitudinea persoanei este capacitatea procesual de exerciiu,
menionat de legiuitor n art. 57 din Codul de Procedur Civil.
Capacitatea procesual de exerciiu este urmarea fireasc a capacitii procesuale de folosin
pentru c, n lipsa unui drept, nu este de conceput exerciiul aciunii. Definit n Codul Civil, n art. 37
ca fiind aptitudinea persoanei de a ncheia singur acte juridice civile, pe plan procesual, la fel ca i
capacitatea procesual de folosin, capacitatea procesual de exerciiu nu este altceva dect aptitudinea
prii de a exercita singur aciunea civil.
O alt definiie38 care ofer o viziune mai ampl a capacitii de exerciiu este aptitudinea unei
persoane care are folosina unui drept, de a i-l putea apra n proces, personal sau prin mandatari alei.
35
A. Suciu, op. cit., p. 118
36
37
M. Tbrc, op. cit., p. 145.
38
Gh. Porumb, Codul de procedur civil comentat i adnotat, vol. I, Ed. tiinific, Bucureti, 1962, p. 136
16
Dobndirea capacitii de exerciiu este condiionat de existena discernmntului, astfel nct
persoanele fizice se pot afla n una din urmtoarele situaii: lipsa capacitii de exerciiu, capacitate de
exerciiu restrns, capacitate de exerciiu deplin i, n unele cazuri, se poate aduga i capacitate de
exerciiu anticipat.
Conform art. 38 din Codul Civil, capacitatea de exerciiu deplin ncepe la data la care persoana
fizic devine major, adic la mplinirea vrstei de 18 ani, fiind considerat i vrsta prielnic exercitrii
acestei capaciti, persoana n cauz dezvoltndu-se psihic i mental.
Prezumia existenei discernmntului este una relativ, ea putndu-se rsturna n situaia n care
se dovedete c persoana sufer de o boal psihic de natur s afecteze acest discernmnt. n cazul n
care ne aflm ntr-o situaie asemntoare, persoana va fi lipsit de capacitate de exerciiu prin punerea
ei sub interdicie judectoreasc.
Minorul care a ndeplinit vrsta de 14 ani are capacitate de exerciiu restrns, adic actele pe
care acesta le va ncheia se vor face cu ncuviinarea prinilor, tutorelui sau cu autorizarea instanei de
tutel. Minorul are posibilitatea s fac singur acte de administrare, de conservare i de dispoziie de
mic valoare.
Legiuitorul a considerat c minorul cu vrsta cuprins ntre 14-18 ani are discernmntul n
perioada de formare i tocmai de aceea i-a recunoscut capacitate de exerciiu restrns39.
Cu privire la capacitatea anticipat, legiuitorul a stipulat c, pentru motive temeinice, instana de
tutel poate recunoate minorului care a mplinit vrsta de 16 ani capacitate de exerciiu deplin, cu
ascultarea prinilor, tutorelui i, atunci cnd este cazul, avizul consiliului de familie. Prin excepie de la
regul, n cazul cstoriei, minorul dobndete capacitate de exerciiu deplin i o va pstra i n cazul
anulrii cstoriei, dac a fost de bun - credin.
Persoanele lipsite de capacitate de exerciiu sunt cele care nu au ndeplinit vrsta de 14 ani i
interziii judectoreti.
Pe plan procesual, capacitatea de exerciiu restrns se manifest prin asistare, adic aciunea
este promovat personal de ctre minor, dar cu asistarea ocrotitorului legal. Dac este necesar i
autorizarea instanei de tutel, ocrotitorul legal al persoanei trebuie s fie autorizat n prealabil de
instana de tutel pentru a putea face anumite acte de dispoziie n numele minorului.
n art. 58 din Codul de Procedur Civil, legiuitorul a instituit posibilitatea instanei de a numi
un curator special pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu
restrns pentru a le reprezenta interesele procesuale pn la numirea unui reprezentant legal.
n cazul persoanelor juridice, conform art. 290 din Codul Civil, aceastea dobndesc capacitate de
exerciiu de la data constituirii legale a organelor de administrare. Aceste organe ndeplinesc drepturile
i obligaiile persoanelor juridice, pot fi att persoane fizice, ct i juridice, desemnate prin statut, actul
de administrare sau prin lege pentru a reprezenta persoanele juridice n relaiile cu terii.
La fel i n cazul persoanelor fizice, nici din cadrul persoanelor juridice nu pot face parte
incapabilii i persoanele fizice cu capacitate de exerciiu restrns, persoanele deczute din dreptul de a
exercita o funcie n cadrul acestor organe sau cei declarai prin lege sau prin actul constitutiv
incompatibili cu o astfel de funcie.
Persoana juridic aflat n lichidare i pstreaz capacitatea civil pe toat durata lichidrii, iar
lichidatorii40 sunt persoanele care stau n proces n numele persoanei juridice aflate n lichidare.
n cazul persoanelor juridice aflate n insolven ntmpinm o situaie aparte, conform Legii Nr.
85/2006. Prin hotrrea de deschidere a procedurii insolvenei, instana numete un administrator
39
F. A. Baia, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei, Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, art. 1 2664, Ed. C.H.
Beck, 2012, Bucureti, p. 38
40
Lichidatorii societii sunt continuatorii societii n lichidare, avnd, potrivit Legii nr. 31/1990, obligaia s execute i s
termine toate operaiunile comerciale referitoare la lichidare, ei urmnd a reprezenta interesele societii n instan, n G.
Boroi, O. Spineanu Matei, op. cit., p. 124.
17
judiciar, putnd dispune i asupra ridicrii sau nu a dreptului de administrare al vechiului administrator
social.
Dup deschiderea procedurii generale a insolvenei, administratorul social conduce n continuare
activitatea societii i are drept de reprezentare, dar sub supravegherea administratorului judiciar.
Dac societatea intr n faliment, dreptul de administrare nceteaz de drept, iar societatea va fi
reprezentat doar de lichidator.
Lipsa capacitii procesuale de folosin se invoc pe cale de excepie n procesul civil i atrage
anularea actelor ndeplinite de persoana incapabil. Prin art. 57 alin. (3), legiuitorul prevede c excepia
poate fi invocat oricnd n cursul procesului, fiind o excepie absolut, de fond, peremptorie,
sanciunea fiind nulitatea relativ a actului de procedur, cu posibilitatea de a fi acoperit prin
confirmare de ctre reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exerciiu, precizare fcut n art.
57 alin. 4.
ntr-o opinie41 s-a artat c trebuie s primeze caracterul absolut al excepiei, raportat la faptul c
excepia poate fi invocat oricnd pe parcursul procesului, chiar de ctre instan, din oficiu.
ntr-o alt opinie42 s-a artat c instana nu poate invoca excepia din oficiu, ntruct privete
lipsa capacitii de exerciiu a prii, deci un interes particular, nu general i c, n acest caz, ea nu poate
avea caracter absolut.
n lumina noilor reglementri, s-a considerat 43 c excepia lipsei capacitii procesuale de
exerciiu are un caracter relativ, n timp ce excepia capacitii procesuale de folosin are caracter
absolut.
De asemenea, ea poate fi invocat i de ctre procuror, dac particip la judecat, n orice stare a
pricinii, chiar i n apel sau n recurs. Partea care poate invoca excepia nu este doar partea ale crei
interese sunt ocrotite, ci i de cealalt parte, care nu poate continua judecata pe baza unor acte
procesuale care stau sub semnul ntrebrii pe parcursul procesului civil.
n privina efectului pe care l produce, excepia prezint o particularitate i anume: anularea
actelor de procedur fcute de cel fr capacitate procesual de exerciiu intervine la termenul la care se
constat neregularitatea procedural i, n condiiile art. 57 alin. 5, instana va acorda un termen pentru
confirmarea lui.
Excepia ncepe prin a avea un caracter dilatoriu, prelungind judecata. n cazul n care
neregularitatea nu se acoper la termenul acordat de instan, se va produce efectul peremptoriu, de
anulare a actului.
Admind excepia, instana va anula actele de procedur fcute de cel fr capacitate de
exerciiu, iar actele de procedur ratificate nu vor mai putea fi contestate ulterior, din moment ce
instana s-a pronunat asupra lor, anulndu-le.
Excepia lipsei calitii procesuale
Cea de-a doua condiie pentru ca o persoan s poat exercita aciunea civil este calitatea
procesual (legitimatio ad causam). Distincia dintre cele dou noiuni, capacitate i calitate este
esenial, ntruct capacitatea este o noiune general, ce se determin in abstracto, pe cnd calitatea este
o noiune in concreto, care se stabilete n funcie de spe, de litigiul dedus judecii, adic numai o
anumit persoan poate fi reclamant sau prt n pricin.
n conformitate cu Codul de Procedur Civil, art. 56 arat c poate fi parte n proces orice
persoan care are folosina drepturilor civile; prin urmare, calitatea de parte n proces se dobndete
doar dac persoana respectiv are capacitate procesual, nu i invers.
41
M. Tbrc, op. cit., p. 155-156.
42
43
18
Avnd n vedere c anterior intrrii n vigoare a Noului Cod de Procedur Civil nu era
conturat o definiie concret a noiunii de calitate procesual, n doctrin s-au formulat mai multe
definiii viznd aceast noiune.
ntr-o prim opinie, s-a considerat44 c prin calitate procesual se nelege ndreptirea, obligaia
legal a unei persoane fizice sau juridice de a figura ntr-un anumit proces n calitate de parte. Aceast
calitate ar trebui s corespund cu calitatea de titular al drepturilor i obligaiilor ce urmeaz s formeze
coninutul raportului juridic dedus judecii.
n alt opinie45 s-a considerat c prin capacitate procesual ar trebui s se urmreasc existena
unei identiti ntre persoana reclamantului i persoana celui care este titularul dreptului dedus judecii,
precum i persoana celui obligat n raportul de drept substanial. Aceast teorie a fost criticat ntruct
nu doar titularii drepturilor i obligaiilor de drept material pot avea calitatea de parte, ci exist o
multitudine de cazuri n care prile acioneaz pentru altul.
Aadar, calitatea procesual presupune justificarea dreptului sau a obligaiei unei persoane de a
participa la procesul civil46.
S-a mai exprimat i prerea 47 conform creia prin calitate procesual se nelege interesul
persoanei de a cere concursul justiiei. Se pune semnul egalitii ntre interes i calitate procesual, cu
precizarea c exist pericolul ca cele dou noiuni s fie confundate, dei ambele sunt condiii de
exercitare a aciunii civile. Ele nu se pot confunda, una nu poate fi componenta celeilalte, ntruct art.
32 din Codul de Procedur Civil ar rmne fr interes.
S-a mai reinut48 ipoteza calitii procesuale ca fiind o nsuire a unui subiect de drept ce i
confer legitimitatea de a sta n proces. Ea poate izvor att dintr-un raport juridic de drept material n
care subiectul este parte, fie dintr-un raport conex cu acesta, recunoscut de lege.
n actuala reglementare, legiuitorul a precizat, n art. 36, calitatea procesual rezultnd din
identitatea dintre prti i subiectele raportului juridic litigios dedus judecii. Cel care sesizeaz instana
cu o cerere trebuie s fac att dovada calitii procesuale active, ct i pasive. Legiuitorul, din diferite
raiuni, a recunoscut legitimare procesual activ i altor persone dect titularului dreptului, acest tip de
legitimare numindu-se legitimare procesual extraordinar.
Este permis legitimarea procesual persoanelor care nu au niciun interes ntr-o anumit pricin,
n situaia n care acetia nu invoc un interes personal, ci unul public, general49. Acestea pot fi autoriti
publice50, organizaii51 sau persoane fizice sau juridice care urmresc un interes general.
n cadrul ntlnirii dintre conducerea Consiliului Superior al Magistraturii i membrii Comisiei
pentru unificarea practicii judiciare din 12 noiembrie 2008, calitatea procesual a persoanelor care
44
I. Le, Participarea prilor n procesul civil, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1982, p. 32.
45
I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Teoria general, Ediia a II-a, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1983, p. 287.
46
I. Le, op. cit., Ed. a V-a, Ed. C.H.Beck, Bucureti, 2010, p. 120.
47
Al. Bacaci, Excepiile de procedur n procesul civil, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1983, p. 85.
48
Din moment ce la instana de fond procesul s-a purtat ntre Prefectul Municipiului Bucureti i Primarul General al
aceluiai municipiu, ca autoriti administrative, recursul declarat de Municipiul Bucureti, care este persoan juridic de
drept public de sine stttoare, dei nu a fost parte n proces, este inadmisibil, fiind formulat de o persoan fr calitate
procesual activ, n CSJ, s. cont. adm., dec. nr. 1012/2002, n Jurisprudena CSJ pe anul 2002, p. 562.
49
Art. 1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ arat c orice persoan care se consider vtmat ntr-un drept
al su ori ntr-un interes legitim, de ctre o autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea n termenul
legal a unei cereri, se poate adresa instanei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, pentru
recunoaterea dreptului pretins sau a interesului legitim i repararea pagubei ce i-a fost cauzat. Interesul legitim poate fi att
privat, ct i public.
50
Art. 92 din Codul de Procedur Civil arat cazurile n care Ministerul Public poate porni aciunea civil prin procuror.
51
Art. 40 din Legea 273/2004 arat c cererea pentru ncuviinarea adopiei poate fi introdus i de direcia de la domiciliul
adoptatorului.
19
figureaz n procesul civil, n baza dispoziiilor legale speciale52 a fcut obiectul dezbaterilor. Opinia
majoritar a apreciat c societile de asigurri i persoanele implicate n accident au calitatea de
intervenieni forat n cadrul plngerilor contravenionale.
Acetia au dreptul de a formula aprri i probe, stabilindu-se, prin procedura de citare, anumite
mprejurri n contradictoriu cu celelalte pri, cu autoritate de lucru judecat. n caz de neprezentare, cu
procedura legal de citare, acestor pri nu li se pot aplica dispoziii referitoare la amendare i la aducere
cu mandat.
Lipsa calitii procesuale se invoc pe calea excepiei i reclamantului i revine sarcina de a
proba calitatea procesual activ i pasiv a celor pe care i cheam n judecat.
Si prtul poate invoca excepia n ceea ce privete calitatea procesual activ a reclamantului,
ct i propria sa calitate procesual pasiv. i instana poate invoca excepia, din oficiu, aceasta fiind o
excepie de ordine public, absolut.
Reprezentatul Ministerului Public are dreptul, de asemenea, de a invoca aceast excepie atunci
cnd particip la judecat, n orice stare a pricinii, chiar i n cile de atac.
n cazul constatrii lipsei calitii procesuale, potrivit art. 40 din Codul de Procedur Civil,
instana va respinge cererea ca fiind fcut de o persoan lipsit de capacitate procesual sau mpotriva
unei persoane fr calitate53.
Aciunea va fi respins pe excepie fr ca instana s mai cerceteze fondul, datorit caracterului
peremptoriu al excepiei. Instana va putea uni excepia cu fondul n cazul n care va avea nevoie de
administrarea probelor pentru a stabili calitatea procesual.
Spre deosebire de lipsa capacitii de exerciiu sau a dovezii de reprezentant care putea fi
complinit de ctre persoana care are calitate, lipsa calitii procesuale nu poate fi acoperit n niciun
caz, art. 40 fiind foarte clar n privina respingerii aciunii.
S-a propus54 nainte de intrarea n vigoare a Noului Cod de Procedur Civil s se instituie o
dispoziie care s permit prii lipsite de calitate procesual s acopere aceast neregularitate prin
introducerea unei persoane care are calitate, cu precizarea c excepia lipsei de calitate procesual ar
trebui s aib iniial un caracter dilatoriu, ce va determina amnarea procesului pn la substituirea
persoanei lipsite de calitate procesual. Ea i va putea produce efectul peremptoriu n momentul n care
persoana lipsit de calitate procesual nu a fost substituit pn la termenul acordat de instan. Practic,
prin respingerea aciunii ca efect al admiterii excepiei, conflictul nu s-a stins, ntruct el va putea fi
declanat din nou, cu o nou cerere.
Excepii legate de formularea unei pretenii sau afirmarea unui drept.
Excepia prematuritii aciunii
Alt condiie prevzut de art. 32 din Codul de Procedur Civil pentru exercitarea aciunii
civile este formularea unei pretenii. n vechiul Cod de Procedur Civil, legiuitorul se referea la
pretinderea unui drept i, n reglementarea actual, se face clar distincia dintre drept subiectiv material
i pretenia ce izvorte din acest drept, urmnd a face obiectul pricinii deduse judecii.
S-a opinat55 c, prin formularea unei pretenii, se nelege afirmarea unui drept subiectiv civil.
Vechiul Cod de Procedur Civil includea, n art. 109, i cerina pretinderii unui drept.
52
Precum societile de asigurri i persoanele implicate n accident, n cazul plngerilor contravenionale - art. 119 din
OUG 195/2002, Consiliul Naional pentru Combaterea Discriminrii art. 27 alin. 3 din OUG 137/2000
53
Prin sentina civil nr. 1811/1988, nepublicat, Judectoria Buftea a respins pentru lipsa calitii procesuale active aciunea
prin care reclamantul, ter fa de contract, a cerut anularea acestuia, n M. Tbrc, op. cit., p. 171
54
I. Le, Propuneri de lege ferenda privitoare la consecina lipsei de calitate procesual a uneia dintre pri, Revista
Romn de Drept, nr. 4/1980, p. 22-25.
55
I. Le, op. cit., Ed. C.H. Beck, 2011, p. 59.
20
Dreptul, pentru a putea fi exercitat pe cale de aciune, trebuie s ndeplineasc anumite cerine, i
anume: s fie recunoscut i ocrotit de lege, adic s nu contravin ordinii publice i bunelor moravuri, s
nu intre n coninutul unui raport juridic ilicit, s fie exercitat potrivit scopului economic i social pentru
care a fost recunoscut de lege, s fie exercitat cu bun credin, s fie actual, adic s nu fie afectat de
un termen sau de o condiie suspensiv.
n cazul n care dreptul este exercitat mai devreme, cererea va fi considerat prematur interzis,
iar n cazul n care este exercitat prea trziu, cererea va fi tardiv i se va respinge n ambele situaii.
n doctrin56 s-a afirmat c prematuritatea aciunii poate fi invocat n cazurile n care dreptul
subiectiv nu este actual i se ofer ca i exemplu drepturile afectate de termen sau condiie suspensiv.
Nu se are n vedere c doar n cazul termenului suspensiv dreptul subiectiv exist, dar nu poate fi
exercitat, iar n cazul condiiei suspensive, dreptul subiectiv nu s-a nascut nc. Condiia suspensiv este
cea care, pn la realizarea ei, suspend existena drepturilor subiective civile. Aadar, dreptul nu exist,
naterea lui fiind condiionat de ndeplinirea condiiei suspensive.
Acestea fiind spuse, excepia nu este de prematuritate a aciunii, ci de respingere ca nefondat,
din moment ce lipsete dreptul afirmat.
n alt ordine de idei57, dac se analizeaz doar dreptul material la aciune, i nu nsui dreptul
subiectiv, excepia de prematuritate va putea fi invocat i pentru drepturile afectate de termen
suspensiv, i pentru cele afectate de condiie suspensiv, pentru c se analizeaz existena dreptului
material la aciune, i nu a dreptului subiectiv.
S-a opinat c58 actualitatea dreptului trebuie analizat cu prioritate, fiind sancionat pe calea
excepiei de prematuritate a aciunii.
n Noul Cod de Procedur Civil, actualitatea nu este prevzut ca o condiie expres de
exercitare a aciunii civile, dar analiznd dispoziiile art. 34, rezult , per a contrario, c actualitatea
dreptului trebuie analizat cu prioritate, odat cu cercetarea condiiilor de exercitare a aciunii civile.
Prin excepie, exist situaii cnd aciunea civil poate fi exercitat i nainte ca dreptul s devin
actual, situaii n care se poate formula o cerere cu scopul de a preveni ncalcarea unui drept subiectiv
ameninat sau pentru a prentmpina producerea unei pagube iminente i care nu s-ar putea repara. n
ipoteza cererii reconvenionale cu caracter subsidiar, chiar dac la momentul introducerii acesteia,
nefiind soluionat cererea principal, aparent s-ar putea considera c nu exist interesul promovrii
sale, ns acest interes exist n realitate, prin prisma eventualitii admiterii cererii principale.
Spre exemplu, dac cererea principal are ca obiect revendicarea unui imobil, iar cererea
reconvenional are ca obiect obligarea reclamantului la plata contravalorii mbuntirilor necesare i
utile aduse imobilului, prtul are interesul promovrii acesteia, prin prisma prefigurrii soluiei de
admitere a cererii principale59.
Acestea fiind spuse, dreptul material la aciune este actual atunci cnd dreptul subiectiv ce se
urmarete a fost realizat pe cale procesual i nu este supus unui termen sau condiie suspensiv.
Ca i condiie de executare, dreptul actual se refer la situaiile n care se cere realizarea
dreptului, nu i n cazul formulrii unei aciuni n constatare, cnd dreptul se constat n starea n care se
afl, putnd fi afectat de termen sau condiie.
56
M. Tbrc, op. cit., p. 174-179.
57
58
M. Tbrc, op. cit., p. 175
59
G. Boroi, O. Spineanu Matei, A. Constanda, C. Negril, V. Dnil, D. N. Theohari, G. Rducan, D. M. Gavri, F.G.
Pncescu, M. Eftimie, Noul Cod de Procedur Civil, Comentariu pe articole, Vol. 1, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2013, p. 94.
21
Aciunile n constatare interogatorii sunt acelea prin care reclamantul i propune s l
constrng pe prt, beneficiar al unui termen suspensiv, s i exprime inteniile sale viitoare, s opteze
nainte de termen pentru una dintre conduitele posibile60.
Revenind la art. 34, legiuitorul, prin excepiile pe care le-a instituit de la actualitatea dreptului,
face referire i la aciunile n realizare care, dei afectate de un termen suspensiv, pot fi, totui, realizate
prin aciunea civil. Aceste aciuni au fost denumite, n doctrin, aciuni preventive, cu motivarea c
au fost exercitate pentru a prentmpina o pagub ce s-ar putea cauza dac demersul judiciar ar atepta
pn la ndeplinirea termenului.
n practic, s-a observat 61 c unele cereri accesorii au o situaie special, ntruct depind de
admiterea cererii principale. Exercitarea dreptului material ce st la baza cererii accesorii este
condiionat de admiterea cererii principale i, aparent, acestea ar fi afectate de un termen sau de o
condiie suspensiv.
Spre exemplu, ntr-o aciune se cere, prin captul principal, divorul dintre soi, iar prin cel
accesoriu, se cere mprirea bunurilor. n aceast situaie, este evident c mprirea bunurilor nu se
poate face dect dac se admite divorul, dar aceasta nu nseamn c dreptul de coproprietate nu exist,
ci doar c el va putea fi exercitat dup divor.
Excepia de prematuritate este o excepie de fond, peremptorie i absolut, iar admiterea ei duce
la respingerea cererii ca prematur introdus62.
Reclamantul va putea formula o nou cerere de chemare n judecat creia nu i se va opune
autoritatea de lucru judecat, din moment ce nu a fost dezbtut fondul procesului.
Excepia lipsei de interes
O ultim condiie de exercitare a aciunii civile prevzut de legiuitor la art. 32 este interesul.
Interesul semnific un profit, un avantaj de ordin material sau moral pe care orice persoan l urmrete
prin formularea aciunii civile.
n doctrin63 s-a subliniat faptul c interesul nu trebuie confundat cu dreptul sau cu pretenia
afirmat i c ceea ce intereseaz din punct de vedere procedural este principiul necesitii practice a
aciunii i a autonomiei dreptului la aciune. Dac cel interesat nu ar recurge la oficiul organelor
jurisdicionale, s-ar expune la un prejudiciu inevitabil.
Interesul nu trebuie justificat doar la introducerea cererii de chemare n judecat, ci el trebuie s
existe pe tot parcursul procesului, pentru orice act de procedur ntocmit de parte. n art. 33, din Codul
de Procedur Civil, legiuitorul precizeaz condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc interesul i
anume: s fie determinat, legitim, personal, nscut i actual.
Vorbim despre interesul determinat atunci cnd este concret, adic se stabilete cu certitudine
ceea ce partea urmrete. S-a artat64 c atunci cnd reclamanii nu pot pretinde ca, prin anularea actului
ce s-ar obine ca efect al admiterii aciunii lor, fie se schimb poziia lor n societate, fie ar dobndi un
drept, interesul lor nemaifiind unul personal, dar nici considerat ca fiind determinat sau determinabil.
60
Sunt aciuni n constatare interogatorii cele prin care motenitorii de un rang subsecvent ar obliga pe un motenitor
preferabil s declare dac accept sau nu succesiunea; cele prin care partea dintr-un act lovit de nulitate relativ oblig
cealalt parte s opteze dac confirm sau nu actul, n A. Suciu, op. cit, p. 153
61
A. Suciu, op. cit, p. 153
62
Prin sentina civil nr. 11103/1998, nepublicat, Judectoria Sectorului 3 a respins ca prematur introdus aciunea avnd ca
obiect dobndirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, cu motivarea ca nu s-a mplinit termenul de 30 de ani. Soluia
dat este greit. Termenul suspensiv, a crui nendeplinire duce la respingerea aciunii ca prematur, este acea modalitate a
actului juridic care ntrzie, amn nceputul exercitrii dreptului subiectiv i ndeplinirii, executrii obligaiei corelative.
Termenul afecteaz doar executarea actului juridic, nu existena sa, n M. Tbrc, op. cit., p. 178.
63
I. Le, op. cit., p. 127
64
C. Ap. Bucureti, s. a. VI-a com., dec. nr. 170/2006, n Culegere de practic judiciar n materie comercial 2006, Vol. II,
Ed. Wolters Kluwer, 2007, p. 351-353.
22
Condiia ca interesul s fie legitim se refer la conformitatea lui cu ordinea de drept i cu
regulile de convieuire social65. S-a propus66 ca expresia interes legitim s fie nlocuit cu interes
juridic protejat pentru a nu se face confuzie ntre dreptul afirmat i aciunea civil.
Aadar, odat cu verificarea legitimitii interesului se va analiza dac dreptul invocat este sau
nu conform cu normele legale, fr a se intra n analiza fondului dreptului. Conformitatea interesului va
fi analizat att din punct de vedere material, ct i procesual. n spe 67 s-a afirmat c aciunea
formulat de ctre unul dintre chiriai pentru constatarea nulitii absolute a contractului de vnzare-
cumprare ncheiat n temeiul Legii nr. 112/1995 68 de ctre cellalt chiria al imobilului i care a
dobndit ulterior i calitatea de proprietar printr-o sentin de ieire din indiviziune cu statul nu poate fi
respins ca fiind lipsit de interes.
Interesul legal este dat de noua situaie creat reclamantului care, dintr-un imobil proprietatea
statului, a devenit chiria ntr-un imobil ce a devenit proprietatea prtului n condiii apreciate ca
nelegale.
Interesul trebuie s fie personal, adic s aparin celui care formuleaz o cerere.
S-a decis 69 c atunci cnd se invoc exclusiv necesitatea aplicrii unitare a legii la nivelul
ntregii ri, fr s se invoce i un interes personal al reclamantului, nu este ndeplinit cerina
interesului.
Prin excepie de la condiia ca interesul s fie personal, s-au instituit dou situaii, i anume:
atunci cnd exist legitimare procesual extraordinar, adic partea care exercit aciunea apr
interesele unei alte persoane. Aici este cazul procurorului care apar drepturile i interesele minorilor,
persoanelor puse sub interdicie i dispruilor sau aciunea promovat de persoane, organizaii sau
instituii, aa cum sunt prevzute n art. 3770 din Codul de Procedur Civil.
O alt situaie este aceea cnd partea exercit aciunea civil pentru a proteja un interes de grup
sau unul general, de care va beneficia i ea n cele din urm71. Interesul nscut i actual presupune
existena unei nclcri a unui drept subiectiv, ceea ce d natere la posibilitatea formulrii unei
pretenii.
De multe ori, n practic, se face confuzia ntre caracteristicile interesului i ale dreptului
afirmat. Exist situaii n care interesul este nscut i actual, dar dreptul subiectiv afirmat nu a suferit
nicio ncalcare n ceea ce ar justifica promovarea aciunii civile. i au aplicarea, n acest caz, aciunile
preventive, scopul lor fiind de a preveni producerea unei pagube iminente, aadar, dei dreptul subiectiv
civil nu a fost nc lezat, interesul de a aciona este justificat.
Inexistena oricreia dintre condiiile de existen a interesului se sancioneaz pe calea excepiei
lipsei de interes. Aceasta este o condiie de fond, peremptorie i absolut. Dac, pe parcursul procesului,
65
n cazul n care petenii nu se ncadreaz n categoria persoanelor care pot cere punerea sub interdicie, cererea acestora va
fi respins ca lipsit de interes. ntre peteni i persoana incapabil exist raporturi litigioase, aa se face c petenii au
formulat cererea de punere sub interdicie cu scopul de a bloca aciunile n justiie formulate de intimat i de lezare a
intereselor acesteia, i nu pentru realizarea unui interes personal al petenilor. CCJ, s. civ., dec. nr. 1315 din 17 februarie
2004, n A. Vasile, Excepiile de procedur n procesul civil. Practic judiciar, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2010, p. 62.
66
67
C. Ap. Bucureti, s. a III-a civ., dec. nr. 369/2002, n Practic judiciar civil pe anii 2001-2002, Ed. Hamangiu,
Bucureti, 2003, p. 360.
68
Legea pentru reglementarea situaiei juridice a unor imobile cu destinaia de locuine, trecute n proprietatea statului.
69
C. Ap. Bucureti, s. a. V-a com., dec. nr. 2726/2006, op. cit., p. 488-490.
70
Potrivit art. 28 din Legea nr. 54/2003 privind sindicatele, care precizeaz c organizaiile avizate sindicale apr drepturile
membrilor lor n faa instanelor judectoreti.
71
Asociaia constituit n baza OG nr. 26/2000 are calitatea procesual activ de a introduce aciuni n contencios
administrativ mpotriva actelor cu caracter normativ care vatm interesele membrilor, chiar dac prin actul atacat nu se
instituie drepturi i obligaii n sarcina sa, ca persoan juridic, CCJ, s. cont. adm. i fisc., dec. nr. 2034/2005, n A. Vasile,
op. cit., p. 68.
23
interesul devine actual, chiar dac el nu era actual la data introducerii aciunii, s-a considerat 72 c
excepia trebuie admis ntruct vizeaz condiiile de exercitare a aciunii i trebuie analizate prin
raportare la momentul exercitrii aciunii.
Excepiile de procedur
Excepiile de competen
Competena presupune aptitudinea recunoscut de lege unei instane judectoreti sau a unui
organ cu activitate jurisdicional de a judeca anumite litigii73. Cnd ne referim la competen, avem in
vedere notiunea de instanta ca organ de jurisdictie, si nu cea de judecator din cadrul unei anumite
instante, cel din urma termen referindu-se la una dintre notiunile de instanta acceptate de doctrina.
Avem in vedere clasificarea normelor de competenta, intrucat prezinta importanta sub aspectul
identificarii corecte a regimului de ordine publica, respectiv privata, in cazul incalcarii acestora. O
prima clasificare are in vedere normele de competenta generala, norme care delimiteaza atributiile
instantelor judecatoresti de atributiile altor organe cu sau fara activitate jurisdictionala, si normele de
competenta jurisdictionala care urmaresc delimitarea atributiilor diferitelor instante judecatoresti in
functie de gradul sau teritorialitatea acestora. La aceasta ultima clasificare, distingem intre norme de
competenta materiala si teritoriala, dupa cum discutam despre instante de grad diferit sau instante de
acelasi grad, dar cu delimitare prin raza lor teritoriala.
Competenta materiala, la randul ei, este functionala, atunci cand se stabileste dupa felul
atributiilor jurisdictionale, sau procesuala, atunci cand se stabileste dupa obiectul, valoarea sau natura
litigiului. Cu privire la competenta teritoriala, legiuitorul distinge intre competenta de drept comun,
conform careia reclamantul formuleaza cererea la instanta domiciliului sau sediului paratului,
competenta teritoriala alternativa care stabileste in sarcina reclamantului alegerea dintre mai multe
instante deopotriva competente a solutiona cererea, si competenta teritoriala exclusiva, care impune
reclamantului sa introduca cererea la o anumita instanta expres prevazuta de lege.
Normele de competenta generala sunt imperative sau de ordine publica, nerespectarea acestora
fiind sanctionata cu nulitatea absoluta. Sunt imperative normele de competenta materiala si teritoriala
exclusiva, avand un regim de invocare diferit, invocarea fiind posibila numai la primul termen de
judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante. In ceea ce priveste normele de
competenta de drept comun sau alternative, ele sunt de ordine privata, invocarea lor putand fi facuta
numai de catre parat, prin intampinare si, in cazul in care intampinarea nu este obligatorie, la primul
termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante.
O alta clasificare are in vedere competenta interna si internationala, dupa aptitudinea unui stat de
a solutiona un litigiu cu element de extraneitate. Un regim special il au normele europene, aplicandu-se
atunci cand cel chemat in judecata are domiciliul sau sediul intr-un stat membru al Uniunii Europene.
Normele de competenta internationala sunt de ordine publica, putand fi invocate de orice parte, de
instanta din oficiu, in orice stare a pricinii, in conditiile legii.
Pornind de la art. 126 din Constituie care arat c justiia se realizeaz prin instanele
judectoreti stabilite prin lege, ofer plenitudine de competen i aptitudinea instanei de a soluiona o
cauz sub toate aspectele de drept i de fapt. O cauz trebuie soluionat unitar i integral de ctre o
instan, care se pronun asupra tuturor chestiunilor deduse judecii, fr a se dezmembra litigiul.
Dup cum am subliniat, judectorul trebuie sa aiba in vedere aplicarea prioritara a normelor dreptului
comunitar, daca acestea contin dispozitii contradictorii, realizandu-se uniformizarea dreptului comunitar
in toate statele membre ale Uniunii Europene.
72
73
M. V. Ciobanu, T. Briciu, C.C. Dinu, Drept procesual civil, Editura Naional, Bucureti, 2013, p. 193
24
Necompetenta instantei judecatoresti este un incident procedural care se invoca in cadrul
institutiei exceptiilor de necompetenta, fiind un mijloc de contestare a competentei instantei sau
organului cu activitate jurisdictionala investit cu judecarea unei cereri. Aceasta obliga organul sesizat
sa decida asupra competentei, prin determinarea jurisdictiei apte sa solutioneze cererea. Determinarea
coresta a instantei sta in atributiile reclamantului, acesta avand obligatia ca, odata cu introducerea cererii
de chemare in judecata, sa arate si instanta unde intelege sa se judece procesul. Daca cererea a fost
introdusa la o instanta necompetenta, persoana interesata sau instanta din oficiu trebuie sa apeleze la
institutia exceptiilor de necompetenta, bineinteles, cu conditia ca instanta sa fi fost deja sesizata, adica
sa existe un proces pe rolul acesteia si sa i se fi dat curs prin fixarea unui termen de judecata si sa fi fost
repartizata la un complet de judecata. Ar fi prematur si inutil sa se conteste competenta unei jurisdictii
care inca nu este sesizata. 74 Paratul dobandeste calitatea in proces odata cu cererea de chemare in
judecata si, numai ulterior unei astfel de cereri, el poate sa-si formuleze apararile si sa conteste
competenta. In aceeasi situatie se afla si instanta de judecata, care nu isi poate verifica din oficiu
competenta decat la primul termen de judecata.
Noul Cod de Procedura Civila trateaza in mod distinct exceptia de necompetenta in sectiunea
dedicata special necompetentei generale, consacrata in art. 129 137, sectiune completata si de
dispozitiile internationale in materie.
Din pacate, nici Vechiul, dar nici Noul Cod de Procedur Civil nu prevad, in particular, toate
cazurile posibile de necompetenta, intrucat ar fi fost extrem de dificil avand in vedere ca sunt o
multitudine de situatii. In principiu, atunci cand este incalcata o anumita forma de competenta, se
genereaza o posibila exceptie de necompetenta.
Exceptia de necompeten generala a instantelor judecatoresti
Competenta nationala a instantelor romane este institutia juridica prin care se reglementeaza
normele de competenta in procesele care se desfasoara intre persoane fizice sau juridice de nationalitate
romana. In cazul in care litigiul contine elemente de extraneitate, se vor aplica normele referitoare la
competenta internationala.
Intruct legiuitorul nu prevede in mod expres situatiile de competente generala aceasta inseamna
ca partile pot deroga de la competenta instantelor si sa se adreseze altor organe cu sau fara activitate
jurisdictionala in solutionarea anumitor litigii, mai ales ca sunt cazuri in care anumite cereri nu pot fi
solutionate de instantele judecatoresti si vor trebui indreptate catre alte organe cu activitate
jurisdictionala75 sau fara activitate jurisdictionala, care se pot pronunta in diferite materii fara interventia
instantelor76.
Mijlocul procedural prin care se solutioneaza nerespectarea normelor de competenta generala in
litigiile fara elemente de extraneitate este exceptia necompetentei generale, fiind o exceptie de
procedura intrucat se refera la deficiente ale sesizarii instantei, este absoluta, pentru ca se incalca o
norma imperativa care ocroteste un interes public ce are ca scop separarea puterilor de jurisdictie.
Practica77 a statuat c, n ceea ce priveste solutia ce va fi adoptata in cazul admiterii exceptiei de
necompetenta generala a instantelor judecatoresti, pe motivul ca aceasta apartine altui organ fara
activitate jurisdictionala, cererea de chemare in judecata va fi respinsa ca inadmisibila si nu se va mai
proceda la o judecata propriu-zis pentru a li se declina competenta. In cazul in care competenta
74
M. Tbrc, op. cit., Bucureti, 2006, p. 209
75
Competena exclusiv a Curii Constituionale n materia cercetrii constituionalitii actelor normative; Competena
exclusiv a Curilor de Arbitraj n cazul litigiilor pentru care a fost prevzut o clauz arbitral sau un compromis.
76
Competena autoritilor administrative n soluionarea plngerilor prealabile administrative; Competena birourilor
notariale n materie succesoral.
77
TS, col. civ., dec. nr. 30/1996, n A. Suciu, op. cit., p. 310.
25
apartine unui organ cu activitate jurisdictionala, cererea nu se va respinge ca inadmisibila, ci va fi
declinata organului competent.
Excepia de necompetenta generala poate avea atat caracter peremptoriu, cand este urmata de
respingerea cererii de chemare in judecata, fiind si singura categorie de exceptie care are acest efect, cat
si caracter dilatoriu, care are ca urmare declinarea competentei.
Aceast excepie poate fi invocata in orice stare a pricinii, prin urmare, ea poate fi invocata in
prima instanta, si dupa terminarea cercetarii procesului pentru ca, instanta, in exercitiul rolului activ,
inainte de a trece la dezbarerea fondului, din oficiu sau la solicitarea partilor, pune in discutia acestora
cererile si exceptiile care nu au fost solutionate in cursul procesului, precum si acelea care pot fi
invocate in orice stare a pricinii. De asemenea, exceptia poate fi invocata si direct in apel sau direct in
recurs, cand exceptia nu a putut fi invocata pe calea apelului sau in cursul judecatii ori instanta a omis sa
se pronunte asupra ei, chiar daca a fost invocata in termen, precum si in situatia in care hotararea a fost
data cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante, in conditiile legii, asa cum prevede art.
488 alin. (1) pct. 3 din Codul de Procedura Civila.
Necompetenta generala nu poate constitui motiv de contestatie in anulare, intrucat aceasta cale
de atac poate fi exercitata atunci cand hotararea a fost pronuntat de o instanta necompetenta absolut si,
desi se invocase exceptia corespunzatoare, instanta a omis sa se pronunte asupra ei. Admisibilitatea
contestatiei in anulare pe necompetenta absoluta este conditionata de invocarea necompetentei in recurs.
De asemenea, nu se poate nici revizuirea unei hotarari pentru aceleasi motive. Dispozitiile aplicabile
pentru invocarea necompetentei generale sunt aplicabile si in materia necompetentei internationale.
Odata stabilita competenta instantelor romane de a solutiona un litigiu, este necesar a se determina care
anume instanta din sistemul jurisdictional este competenta sa solutioneze o anumita cerere. Ierarhizarea
instantelor judecatoresti se face atat pe verticala, respectiv Judecatorie, Tribunal, Curtea de apel sau
Inalta Curte de Casatie si Justitie sau pe orizontala, si anume: judecatorie, tribunal, curte de apel de pe
teritoriul tarii. Este important ca partea interesata sa introduca cererea la instanta investita expres cu
solutionarea ei, in caz contrar se va atrage concursul necompetentei materiale sau teritoriale.
Odat cu apariia Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara au aprut o serie de probleme
controversate din punct de vedere al exceptiilor de necompetenta, intrucat s-au introdus sectii sau
complete specializate in cadrul instantelor, respectiv pentru cauze civile, penale, cauze cu minori si
familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze pentru conflicte de munca si asigurari sociale,
precum si sectii maritime si fluviale. Observam ca, in cadrul aceleiasi instante, s-a creat o competenta
de specializare a sectiilor/completelor.
In practic 78 s-a pus problema invocrii exceptiei de necompetenta de specializare a unei
anumite sectii a instantei, daca cauza era de alta natura decat specializarea sectiei pe rolul careia se afla.
Vechiul Cod de Procedur Civil prevedea, n art. 158 alin. (1) doar posibilitatea admiterii exceptiei de
necompetenta cand pricina era de competenta altui organ cu activitate jurisdictionala, si nu a altei sectii
din interiorul aceleiasi instante, ajungandu-se la concluzia ca nu este admisibila exceptia de
necompetenta invocata in asemenea situatii. Legiuitorul a tratat aceste inadvertene n Noul Cod de
Procedur Civil si, prin art. 136, a extins aplicarea exceptiei de necompetenta si asupra sectiilor
specializate ale aceleiasi instante judecatoresti.
Excepia de necompetenta de specializare a instantei este de ordine privata, concluzie trasa din
interpretarea per a contrario a dispozitiilor art. 129 NCPC, care subliniaza ca sunt de ordine publica doar
exceptiile de necompetenta generala, materiala si teritoriala exclusiva, restul fiind de ordine privata.
Aceasta poate fi invocata doar de catre parat, prin intampinare.
Solutia este ca, in cazul admiterii exceptiei, completul in fata caruia s-a invocat exceptia va
trimite dosarul instantei competente, hotararea nefiind supusa niciunei cai de atac. n cazul in care
787878
C. Ap. Suceava, s. civ., dec. nr. 78 din 20 martie 2009, n A. Vasile, op. cit., p. 46.
26
exista un conflict de competenta intre sectiile aceleiasi instante, se vor aplica prevederile art. 136 alin
(2) de catre instanta imediat superioara celei in fata careia s-a ivit conflictul, competenta pentru
solutionare fiind sectia corespunzatoare celei in fata careia s-a ivit conflictul la instanta inferioara.
Exceptia necompetentei de specializare este o exceptie dilatorie, pentru ca nu duce la stingerea
procesului, ci la amanarea lui odata cu trimiterea pricinii la sectia sau completul competent. Declinarea
de competenta se realizeaza pe orizontala, la fel ca si cea teritoriala, cu diferenta ca ea opereaza in
cadrul aceleiasi instante.
Exceptia de necompetenta materiala este generata de nerespectarea ierarhizarii verticale a
instantelor de judecata, respectiv cand o anumita cauza este dedusa judecatii unei instante de grad diferit
fata de cea competenta, respectiv Judecatoriei, Tribunalului, Curtii de Apel, sau Inaltei Curti de Casatie
si Justitie.
Determinarea instantei competente material se urmareste dupa doua criterii si anume: dupa cum
instantele au competenta sa judece fondul, apelul sau recursul si dupa cum instantele au competenta sa
judece dupa obiectul, natura si valoarea litigiului. Cea dintai determinare nu impune mari dificultati in
practica, intrucat aceastea sunt expres prevazute de lege, respectiv art. 94-97 NCPC sau alte legi
speciale. Cea de-a doua determinare impune anumite delimitari facute intre litigiile patrimoniale si
nepatrimoniale, precum si dupa modalitatea prevazuta de lege pentru stabilirea valorii unui litigiu.
Avem in vedere dificultatile unei actiuni ca fiind evaluabila sau neevaluabila in bani, dificultati care au
determinat procurorul general sa promoveze un recurs in interesul legii79 in vederea stabilirii anumitor
modalitati concrete de interpretare a dispozitiilor aplicabile in aceasta materie. Cu toate c recursul in
interesul legii a fost promovat pentru a lamuri aceste chestiuni, nalta Curte de Casaie i Justiie a aratat
care sunt principiile dupa care o cerere poate fi sau nu calificata ca patrimoniala, respectiv ori de cate
ori, pe calea actiunii in justitie, se tinde a se proteja un drept patrimonial, evaluarea obiectului litigiului
este posibila si necesara. De asemenea, un element important discutat cu ocazia recursului in interesul
legii a fost acela al distinctiei pe care trebuie sa o facem intre caracterul evaluabil sau neevaluabil in
bani si modalitatea achitarii taxei de timbru. Reclamatul, odata cu depunerea cererii de chemare in
judecata, este obligat sa mentioneze si valoarea obiectului pe care o apreciaza corespunzatoare precum
si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor
corespunzatoare, conform art. 194 lit. c). De obicei, in cursul procesului, valoarea obiectului cererii se
constata a fi mult mai mare. La stabilirea caii de atac, instanta va fi tinuta de valoarea obiectului
litigiului, si nu de valoarea la care reclamantul a inteles sa timbreze cererea.
Legiuitorul a prevazut in mod expres la art. 98-106 regulile de determinare a valorii unui litigiu,
pentru a preintampina dificultatile aparute in stabilirea acestora. In cazul in care cererea a fost adresata
unei instante necompetente material dupa obiectul, natura sau valoarea litigiului ori datorita unei
competente materiale stabilite prin legi speciale, trebuie invocata exceptia de necompetenta materiala.
Aceasta exceptie este una dilatorie pentru ca urmeaza prelungirea litigiului. Daca admite
exceptia, instana si va declina competenta i va trimite prin hotarare cauza la instanta ndreptit
pentru a continua judecata. Este o excepie de necompetenta absoluta, de ordine publica, prevazuta la
art. 129 alin. (2) pct. 2, insa codul contine o prevedere derogatorie de la regulile generale de invocare a
exceptiilor absolute aratand ca aceasta trebuie invocata la primul termen la care partile sunt legal citate
in fata primei instante. Ne aflm n fata uneia dintre cele mai controversate si cele mai importante
modificari in domeniul excepiilor procesuale, care, desi mentine regula ca excepiile absolute pot fi
invocate in orice stare a procesului, in situatia exceptiei de necompetenta materiala, legiuitorul limiteaza
termenul pana la care partile sau instanta pot invoca excepia. Asadar, primul termen de judecata la care
79
nalta Curte de Casaie i Justiie a admis, prin Decizia nr. 32 din 9 iunie 2008, publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
nr. 830 din 10 decembrie 2008, recursul n interesul legii promovat de procurorul general, Laura Codrua Kovesi, privind
evaluarea n bani a litigiilor civile i comerciale avnd ca obiect constatarea existenei sau inexistenei unui drept
patrimonial, constatarea nulitii, anularea, rezoluiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturile patrimoniale.
27
prile sunt legal citate se stabileste conform art. 201, respectiv judecatorul dispune, prin rezolutie,
comunicarea actelor de procedura catre parat, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile
prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata. Astfel, paratul are obligatia, in termen de 25 de
zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, sa depuna intampinarea care se va comunica
reclamantului, iar cel din urma va fi obligat sa depuna raspuns la intampinare in termen de 10 zile. Dupa
parcurgerea acestor etape premergatoare, presedintele fixeaza in maximum 60 de zile, primul termen de
judecata, iar art. 130 prevede ca excepiile de necompetenta materiala si teritoriala absoluta trebuie
invocate la acest prim termen de judecata, cu conditia ca partile sa fi fost legal citate.
Caracterul absolut al exceptiei de necompetenta materiala mentine prerogativa oricarei parti de a
o invoca, chiar si a instantei, din oficiu. Spre deosebire de vechea reglementare, Noul Cod de Procedur
Civil nu mai enumer i procurorul printre persoanele care pot invoca aceasta exceptie, ajungndu-se
la concluzia ca procurorul nu poate invoca decat celelalte exceptii procesuale, nu si cele de
necompetenta. S-a opinat 80 c este posibil ca legiuitorul sa fi omis sa mentioneze rolul activ al
procurorului in invocarea exceptiilor procesuale, de vreme ce este specificat in definitia exceptiilor,
prevazuta la art. 245, si participarea acestuia, intrucat el are un important pentru apararea intereselor
generale, de ordine publica. S-a exprimat deja, in doctrina 81 , ideea ca, in ciuda dispozitiilor legale,
procurorul poate invoca exceptii absolute.
Solutionarea exceptiei de necompetenta materiala nu se poate face de catre instanta de control
judiciar, ci doar prin intermediul motivelor de apel sau de recurs, cu conditia ca exceptia sa fi fost
respinsa in prealabil de instanta inferioara, fata de reglementarile anterioare care prevedeau ca exceptia
putea fi invocata fie pe calea exceptiei, direct in caile de atac, fie ca motiv al cailor de atac.
Oportunitatea noilor modificari privind invocarea exceptiilor de necompetenta absoluta a fost apreciata
de catre o parte a doctrinei82, considerandu-se ca ar trebui sa primeze principiul referitor la solutionarea
litigiului intr-un termen rezonabil, fata de interesul partii care are asigurat dreptul la aparare si utilizarea
mijloacelor permise de lege.
Necompetenta teritoriala a instantelor judecatoresti se ghideaza dupa regula instituita la art. 129
din Noul Cod de Procedur Civil, ns exista si exceptia potrivit careia, atunci cand anumite pricini
sunt date in competenta teritoriala exclusiva a anumitor instante, se va atrage exceptia de necompetenta
teritoriala absoluta. Exceptia are acelasi regim cu cel al exceptiei materiale absolute si poate fi invocata
in actiuni privitoare la imobile, in materie de mostenire, de societate, insolventa si concordatul preventiv
si in cererile privitoare la consumator.
Art. 117 dispune ca cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanta
in a carei circumscriptie este situat imobilul. Legiuitorul precizeaza clar caror tipuri de actiuni li se
aplica aceasta norma de competenta, respectiv actiunilor in revendicare, actiunile posesorii, negatorii
sau confesorii, actiunilor in granituire, actiunea de imparteala a unui imobil, pentru orice alte cereri
referitoare la imobile va fi aplicabila competenta teritoriala alternativa, prevazuta in art. 113. In cazul in
care imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va adresa instantei
domiciliului sau resedintei paratului, aceasta in cazul in care se afla in vreuna dintre aceste
circumscriptii, in caz contrar, cererea se va introduce la oricare dintre instantele in circumscriptiile
carora se afla imobilul.
In materie de mostenire, pana la iesirea din indiviziune, sunt de competenta exclusiva a instantei
celui din urm domiciliu al defunctului urmatoarele tipuri de cereri: cererile privitoare la validitatea sau
executarea dispozitiilor testamentare, cereri privitoare la mostenire si la sarcinile acesteia, precum si la
pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia, cereriile legatarilor sau ale creditorilor
80
81
I. Deleanu, op. cit., 2011, p. 804
82
L. Zidaru, Observaii cu privire la condiiile de invocare a excepiei de necompeten n Proiectul Noului Cod de
Procedur Civil, n RRDP, nr. 1/2010, p. 245.
28
defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamenta. Exceptia va fi
invocata ori de cate ori cererea nu este introdusa la instanta ultimului domiciliu al defunctului. Textul
precizeaza clar momentul de aplicare, si anume numai pana la iesirea din indiviziune, intrucat, dupa
acest moment, nu se mai poate vorbi despre cereri in materie de mostenire, ci competenta se va
determina in functie de obiectul cererii. Daca avem in vedere cererile ulterioare iesirii din indiviziune,
care au ca obiect contestarea partajului sau care deriva din partaj, competenta va reveni tot instantei
ultimului domiciliu al defunctului. In cazul mostenirilor deschise succesiv, adica atunci cand cei care au
decedat succesiv se mostenesc unii pe altii, sunt de competenta exclusiva a instantei ultimului domiciliu
al oricaruia dintre defuncti. Daca cererea de chemare in judecata priveste mosteniri intre care nu exista
legatura, competenta apartine ultimului domiciliu al defunctului de pe urma caruia a ramas mostenirea
respectiva, revenindu-se la competenta de drept comun. Daca pe parcursul judecarii unei cereri in
materie de mostenire decedeaza una dintre parti si se doreste dezbaterea succesiunii acesteia, cauza va fi
solutionata in continuare de instanta cea dintai investita, chiar daca cea de-a doua succesiune ar atrage
competenta unei alte instante.
In materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii sau, dupa caz, radierii societatii, cererile sunt
de competenta exclusiva a instantei in circumscriptia careia se afla sediul principal al societatii83, adica
sediul cu care aceasta figureaza in Registrul Comertului sau in Registrul Societatilor Agricole. Art. 119
este aplicabil atunci cand este vorba de litigii dintre asociati intre ei sau dintre societate si asociati, nu si
atunci cand intr-un litigiu din aceasta materie dedus judecatii figureaza ca parti asociatii sau societatea,
pe de o parte, si terte persoane, pe de alta parte.
Cererile privitoare la insolventa sau concordatul preventiv sunt de competenta exclusiva a
tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul debitorul. Se are in vedere de catre legiuitor si
mentionarea competentei materiale, si anume tribunalul. Daca cererea in materie de insolventa sau
concordat preventiv are ca obiect un imobil care nu se afla in raza instantei unde debitorul isi are sediul,
se va judeca tot de instanta prevazuta la art. 120, si nu la instanta situarii locului imobilului.
Cererile formulate de un profesionist impotriva unui consumator pot fi introduse numai la
instanta domiciliului consumatorului. Art. 121 este aplicabil atunci cnd reclamant este profesionistul,
iar parat este consumatorul.
Cererile privitoare la persoane prevad faptul c, in cererile privitoare la persoane, competenta
teritoriala este exclusiva intrucat au ca obiect drepturi de care partile nu pot sa dispuna, decat daca prin
lege speciala nu se prevede altfel84. In materie de divort, art. 914 prevede ca cererea de divort este de
competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cea din urma locuinta comuna a sotilor, daca
sotii nu au avut locuinta comuna sau daca niciunul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia
judecatoriei in care se afla cea din urma locuinta comuna, judecatoria competenta este aceea in
circumscriptia careia isi are locuinta paratul, iar cand paratul nu are locuinta in tara, este competenta
judecatoria din circumscriptia careia isi are locuinta reclamantul. Daca nici reclamantul si nici paratul
nu au locuinta in tara, partile pot conveni sa introduca cererea de divort la orice judecatorie din
Romania, in caz contrar, cererea de divort se va adresa Judecatoriei Sectorului 5 al municipiului
Bucuresti.
Exceptia de necompetenta teritoriala relativa are acest caracter in toate cazurile in care nu se
stabileste o competenta exclusiva din punct de vedere teritorial al unei instante. Datorita caracterului
relativ, aceasta nu poate fi invocata decat in limine litis, prin intampinare sau cel mai tarziu la primul
termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante, in cazul in care intampinarea
83
Potrivit art. 63 din Legea societilor nr. 31/1990, cererile i cile de atac prevzute de aceast lege, de competena
instanelor judectoreti se soluioneaz de tribunalul n a crui circumscripie i are societatea sediul principal.
84
M. Tbrc, op. cit., Vol II, 2013, p. 679.
29
nu este obligatorie. In cazul in care exceptia se invoca dupa acest termen, ea va fi respinsa ca tardiv
formulata, iar competenta relativa a instantei va fi implicit confirmata.
In Noul Cod de Procedura Civila, legiuitorul impune in art. 130 mari restrictii referitoare la
momentul pana la care poate fi invocata exceptia, cu precizarea ca ea se invoca de catre parat prin
intampinare. Paratul are obligatia sa depuna intampinare in termen de 25 de zile de la comunicarea
cererii de chemare in judecata, intampinare care se comunica reclamantului, cel din urma avand
obligatia sa depuna raspuns la intampinare in termen de 10 zile. Dupa parcurgerea acestor etape
premergatoare, presedintele fixeaza in maximum 60 de zile primul termen de chemare in judecata.
Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut atrage decaderea paratului din dreptul de a mai invoca
exceptii relative. Nu i se acorda posibilitatea paratului de a solicita un nou termen pentru depunerea
intampinarii in caz de lipsa de aparare, acesta fiind tinut sa invoce exceptia in termenul de 25 de zile
acordat pentru depunerea intampinarii. Potrivit art. 222, amanarea pricinii este permisa pentru lipsa de
aparare numai in mod exceptional, pentru motive temeinice, care nu sunt imputabile partii sau
reprezentantului ei. Invocarea exceptiei de necompetenta teritoriala relativa este permisa in apel, doar
daca ea a fost invocata prin intampinare in fata instantei de fond, iar aceasta a respins-o.
Noul Cod de Procedura Civila vine cu un element de noutate in ceea ce priveste posibilitatea
invocarii exceptiei de necompetenta teritoriala relativa in recurs. Spre deosebire de vechea
reglementare, art. 488 alin. (1) pct. 3 din Noul Cod de Procedura Civila arata ca motiv de recurs nu il
mai poate constitui decat cazul in care hotararea a fost data cu incalcarea competentei de ordine publica
a instantei, asadar, aceasta nu se mai poate invoca in recurs, chiar daca a fost invocata in termen in
prima instanta si a fost respinsa.
Exceptia de necompetenta teritoriala poate fi invocata doar de catre parat, intrucat in situatiile in
care competenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va
putea cere declararea necompetentei. De asemenea, aceasta nu poate fi invocata nici de catre ceilalti
participanti la proces, precum intervenientii voluntari sau fortati, intrucat legiuitorul prevede expres ca
doar paratul are exercitiul invocarii acestei exceptii.
In ceea ce priveste intervenientul accesoriu in folosul paratului, daca a formulat cererea de interventie
odata cu intampinarea paratului, nu s-a constatat85 niciun impediment pentru care nu ar putea fi invocata
aceasta exceptie de catre intervenient, mai ales ca interventia accesorie are natura juridica a unei simple
aparari aduce in plus uneia dintre parti, iar exceptia procesuala este un mijloc de aparare astfel incat
intervenientul accesoriu poate sa se foloseasca de ea pentru a sprijini apararea paratului.
Aceeasi discutie a exista si in situatia introducerii fortate in cauza, din oficiu, a altor persoane.
Conform NCPC, cel introdus in cauza va fi instiintat prin citatie termenul pana la care poate invoca
exceptiile si mijloacele de aparare, fara a mentiona de obligatia celui introdus ca parat de a depune
intampinare, prin urmare, el nu va putea invoca exceptia necompetentei teritoriale relative.
85
Al. Suciu, op. cit., p. 333,334
30
NULITATEA, DECDEREA, PERIMAREA
(SANCTIUNILE PROCEDURALE)
Conceptul de sanciune procedural
Sanctiunea, sub diferitele forme de manifestare, intervine ori de cate ori exigenele legii au fost
nesocotite. Respectarea legalitatii este o cerin fundamental a consolidrii statului de drept.
Dreptul procesual civil este considerat adeseori ca un drept sancionator.
Sanciunea este definit ca o msur luat mpotriva dorinei sau voinei aceluia care ncalc
dispoziiile normelor de drept.
Sanciunile procedurale reprezint msuri cu caracter de constrngere menite s garanteze
respectarea normelor juridice care prescriu formele i condiiile dup care trebuie s se desfoare
activitatea judiciar n pricinile civile.
Sanciunile procedurale exercit dou funcii importante: o funcie preventiv educativ i una
represiv intimidant.
Rolul sanciunilor procedurale
Au n toate situaiile un rol deosebit de important. Fr existena unor sanciuni procedurale,
activitatea judiciar nu s-ar putea realiza n condiii propii unui stat de drept. Consacrarea drepturilor i
obligaiilor procesuale ar rmne doar formal, n lipsa unor sanciuni care s intervin pentru a impune
o conduit adecvat a participanilor la activitatea judiciar.
Sanciunea de drept procesual prezint ea nsi o garanie a restabilirii ordinii de drept i, n
ultim instant, a drepturilor subiective contestate.
Determinarea sanciunilor procedurale
In Codul nostru de procedur civil, sanctiunile procedurale nu sunt reglementate n mod
sistematic, ci doar n legatur cu consecinele nerespectrii condiiilor de desfurare a procesului civil
sau cu timpul ori locul de ndeplinire a actelor de procedur.
Termenul de sanciune i de pedeaps sunt folosii n codul de procedur civil ca sinonimi.
Au caracter de sanctiune procedural nulitile, amenda i decderea. Exist alte sanciuni
procedural, dei acestea nu sunt calificate ca atare de legiuitor.
Sanciunile procedurale sunt de mare diversitate. Principalele sanciuni procedurale sunt:
nulitatea, decaderea,perimarea, amenda judiciar i cheltuielile de judecat.
Nulitatea actelor de procedur
Conceptul de nulitate procedural
Nulitatea vizeaz o mare diversitate de acte ale instanei, prilor i ale participanilor procesuali,
acte ntre care exist o strns interdependen. Nulitatea nu reprezinta o simpl consecin a ignorrii
unor condiii de validitate a actelor de procedur, ci i o consecin a nesocotirii unor reguli privitoare la
desfaurarea procesului civil. Nulitatea a fost definita ca sanciunea care determin ineficiena actelor de
procedur ndeplinite fr respectarea regulilor de desfurare ale procesului civil i care se rsfrnge
adeseori i asupra actelor ulterioare.
Clasificarea nulitilor reprezint o problem de real interes, att teoretic, ct i practic, ntruct
vizeaz i regimul juridic al acestora. Distincia dintre diferitele forme ale nulitii trebuie s se
ntemeieze pe criterii certe i funcionale.
Nulitile absolute i nulitile relative
Este cea mai importanta clasificare a cror implicaii practice sunt deosebite, cci ea servete i
pentru determinarea regimului juridic al nulitilor. Criteriul care st la baza acestei distincii vizeaz
natura normelor procedurale nclcate.

31
Regimul juridic al nulitilor nu poate constitui un criteriu de difereniere ntre cele dou
categorii de nuliti, deoarece regimul juridic al nulitilor este determinat tocmai de natura normelor
procedural nclcate.
Distincia este ns important tocmai pentru a cunoate regimul juridic diferit al celor dou categorii de
nuliti.
Nulitile absolute prezint urmtoarele particulariti:
pot fi invocate n orice faz a procesului civil
pot fi invocate de oricare dintre pri, de procuror i de instan din oficiu
viciile unui act afectat de nulitate absolut nu pot fi acoperite
Nulitatile relative au un regim juridic diferit, care prezint urmtoarele trsturi:
-pot fi ridicate numai n limine litis, respectiv cel mai trziu n prima zi de infiare sau
imediat ce s-a ivit cauza care le-a determinat
-pot fi invocate numai de partea n favoarea creia a fost edictat norma procedural
incalcata
-viciile unui act afectat de nulitate relativ pot fi asanate
Nulitile exprese i nulitile virtuale
Clasificarea nulitilor n exprese i virtuale se bazeaza pe izvorul lor.
Nulitile exprese sau textuale ori explicite sunt acelea stabilite anume de lege. Codul de
procedur civil a pstrat un numar foarte restrns de texte care consacr n mod expres nulitatea, n
general ele au fost meninute pentru acele nclcri ale normelor procedurale care au un caracter
esenial.
Nulitile virtuale sau tacite ori implicite sunt acelea care i au izvorul n nesocotirea
principiilor fundamentale sau a altor reguli de drept procesual civil. Nulitatea este incident, n primul
rnd, n cazul nesocotirii unor reguli eseniale privitoare la desfurarea procesului civil. Nulitatea
absolut i nulitatea relativ se poate exprima printr-o nulitate expres sau printr-o nulitate virtual.
Majoritatea nulitilor, in sistemul actualului cod de procedur civil sunt nuliti virtuale,
nulitile exprese reprezentnd excepia.
Nulitile proprii i nulitilederivate
Distincia se ntemeiaz pe raporul cauzal specific dintre diferitele acte de procedur.
Nulitate proprie reprezint sanciunea care lipsete de eficien juridic actul de procedur
ndeplinit cu nesocotirea condiiilor de validitate.
Nulitatea derivat reprezint o consecin a invalidrii unor acte procedurale anterioare i fa
de care actul n cauz se afl ntr-un raport de dependen funcional.
3.2.5.Nulitile intrinseci i nulitile extrinseci
Criteriul distinctiv se ntemeiaz de data aceasta pe natura condiiilor a cror neobservare
determin ineficiena actului de procedur.
Nulitile intrinseci intervin n cazul nesocotirii unor cerine care in de natura sau substana
actului de procedur.
Nulitile extrinseci intervin n cazul nesocotirii unor condiii exterioare ale actului de
procedur.
Nulitile totale i nulitile pariale
Distincia se ntemeiaz pe ntinderea efectelor distructive ale sanciunii. Distincia i are
justificarea deplin i n dreptul procesual civil. Nulitatea nu poate fi un scop n sine nici n materie
procesual. Ea trebuie s intervin numai n msura n care cerinele legii au fost nesocotite.
In materie procesual, distincia este deosebit de pregnant n domeniul cilor legale de atac.

32
Art.327 n cazul admiterii cererii de revizuire, instana va schimba, n tot sau n parte
hotrrea atacat, iar n cazul hotrrilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urm hotrre.
Nulitile de drept i nulitile judiciare
Nulitile de drept opereaz n temeiul legii, fr s mai fie necesar o hotrre de constatare a
efectelor produse.
Nulitile judiciare afecteaz actul de procedur doar dac intervine o hotrre judecatoreasc
care s pronunte sanciunea .
Criteriul distinctiv l reprezint modul n care opereaz aceste nuliti.
Conditiile generale ale nulitii
Precizri prealabile
Constatarea i declararea nulitii presupune cu necesitate ndeplinirea unor condiii generale
privitoare la aplicarea sanciunii.
Art.105 al.2 consacr cerinele generale ale nulitii actelor de procedur, anume:
-nesocotirea dispoziiilor legale privitoare la desfurarea procesului civil
-producerea unei vtmri
-vtmarea s nu poata fi nlturat n alt mod dect prin anularea actului
Nesocotirea dispoziiilor legale privitoare la desfasurarea procesului civil
Necesitatea acestei cerine nu rezulta expressis verbis din art.105 al.2. Acest text se refer doar
la neobservarea formelor legale sau la ndeplinirea actului de procedur de ctre un funcionar
necompetent. Raportul dintre cele doua ipoteze vizate de textul menionat este acela dintre general i
particular.
Prin referirea legiutorului la formele legale s-a urmrit includerea ntr-un concept generic a
tuturor regulilor de drept procesual civil.
Prin sintagma neobservarea formelor legale nu trebuie s nelegem numai cerinele privitoare
la formele exterioare a actelor de procedur, ci toate cerinele necesare pentru desfurarea procesului
civil.
Referirea art.105al.2 la actele ndeplinite de un funcionar necompetent nu poate avea alt
semnificaie dect aceea a unei determinri riguroase a nulitii n acest caz, cci sanciunea opereaz n
aceleai condiii. Dispoziiile art.105al.2 nu precizeaz categoria de funcionari la care se refer.
Producerea unei vtmri
Producerea unei vtmri i imposibilitatea nlturrii acesteia numai prin anularea actului
reprezint doua cerine care exprim concepia legiutorului asupra ineficienei actelor de procedur.
Dreptul procesual civil se caracterizeaz prin nlturarea oricarui formalism iniial n reglementarea i
aplicarea unor instituii juridice.
Conditia vtmrii nu poate fi cercetat fr a-i preciza semnificaiile sale terminologice.
Legiutorul are n vedere o vtmare de natura procesual. Art.105al.2 precizeaz c nulitatea este
incident doar dac s-a pricinuit prii o vtmare.
Apreciem c noiunea de vtmare nu poate fi redus la nclcarea drepturilor sau intereselor
legitime ale prilor. n determinarea conceptului de vtmare procedural trebuie s se in seama att
de nesocotirea drepturilor prilor, ct i de transgresarea celorlalte reguli privitoare la soluionarea
litigiului.
Condiia imposibilitii de nlturare a vtmrii trebuie n considerarea ambelor ipoteze

prevzute de art.105 al.1 i 2 . Nulitatea opereaz fr ca instana s aiba efectiv posibilitatea de a
nlatura consecinele negative ale nesocotirii dispoziiilor legale.

33
Inlturarea efectelor negative ale nulitii difer n funcie de natura normelor procedurale
nesocotite.
Valorificarea nulitilor n procesul civil
Nulitile trebuie constatate de organele judiciare. Nulitatea nu poate fi constatat dect dup ce
ea a fost invocat n anumite condiii. Valorificarea nulitilor n procesul civil presupune examinarea
problemelor privitoare la invocarea, constatarea i declararea nulitilor.
O prim etap a valorificarii nulitilor vizeaz invocarea lor. Sediul materiei :art.108:nulitile
de ordine public pot fi ridicate de parte sau de judecator n orice stare a pricinii. Celelalte nuliti se
declar numai dup cererea prii care are interese s o invoce. Nimeni nu poate invoca
neregularitatea pricinuit din propriul sau fapt.
Numai primul aliniat vizeaz nulitatea absolut, celelalte avnd ca obiect nulitile relative.
Restricia la care se refera art.108 al. final nu i gasete aplicare n cazul nulitilor absolute.
Prin urmare, o atare nulitate poate fi invocat chiar i de ctre partea care a pricinuit-o.
Art.108al.1 se refer la posibilitatea de invocare a nulitilor absolute, instanele judectoreti
sunt chiar obligate s procedeze n acest fel n vederea respectrii legalitii.
Valorificarea nulitilor n procesele civile ridic i unele probleme privitoare la limitele de timp
n care ele pot fi invocate . Reglementare procesual este difereniat n funcie de natura absolut sau
relativ a nulitii.
O a doua restricie privitoare la invocarea nulitilor vizeaz momentul final pn la care ele pot
fi valorificate.
Invocarea nulitilor se realizeaz n sistemul nostru procesual prin dou modaliti: excepia de
nulitate i cile de atac.
In sistemul nostru procedural, nulitile trebuie constatate de instana competent prin ncheiere
sau, dupa caz, prin hotrre.
Efectele nulitii n procesul civil
Odat constatat i declarat, nulitatea produce importante efecte procesuale. Efectele nulitii se
concretizeaz, n principal, n invalidarea actului de procedur . Ineficiena actului de procedur se
produce din momentul declarrii nulitii de ctre instana competent. Pn n momentul declarrii
nulitii, actele de procedur produc toate efectele proprii unor acte legale.
Nulitatea determin ineficiena actului i suprimarea efectelor care s-au produs deja, indiferent
de natura normelor de procedur nclcate.
Regula potrivit creia actul nul nu are nici un efect vizeaz numai funcia procedural a acestuia.
Aceasta nseamn c actul poate produce totui unele efecte, dei a fost anulat de instan.
Legea acorda nulitilor procedurale i un efect extensiv, de radiere a sanciunii i asupra altor
acte de procedur. Explicarea consacrrii efectului extensiv al nulitilor procedurale este natural i ea
se ntemeiaz pe caracterul complex i succesiv al actelor de procedur.
Nulitatea se rsfrnge doar n mod indirect asupra actelor ulterioare.
Efectul extensiv se rsfrnge doar asupra acelor acte care nu pot avea o existen de sine
stttoare. Efectul de radiere al nulitii este condiionat de existena unui raport de dependen ntre
actul anulat i actele ulterioare.
Prin dispoziiile art.106 s-a instituit doar o regul n materia efectelor pe care le determin
nulitatea n procesul civil.
Decderea
Noiunea i importana decderii
Caracteristica esenial i fundamental a decderii const n stingerea unui drept subiectiv.
In materie judiciar, decderea reprezint un concept folosit spre a desemna pierderea unui drept
procedural ca urmare a neexercitrii sale nuntrul termenului statornicit de lege.
34
Decderea exprim ideea pierderii unui drept sau a unor faculti procesuale care n-au fost
exercitate n termenul prevzut de lege. Decderea constituie o sanciune care determin stingerea unui
drept procedural care nu a fost exercitat in termenul prevzut de lege.
Decderea este o sanciune legat de respectarea termenelor de procedur.
Decderea este destinat s garanteze celeritatea procedurii judiciare i s contribuie la aprarea
intereselor legitime ale prilor. Are dou funcii. Prima este funcia preventiv a decderii, care se
realizeaza prin simpla ei consacrare legal. A doua vizeaz sancionarea titularului dreptului pentru
neexercitarea lui n termenul definit de lege. Sanciunea decderii produce efecte energice cu privire la
dreptul neexercitat n termen. Decderea este mai riguroas dect nulitatea.
Condiiile de existen ale decderii
Precizri preliminare
Condiii ale decderii: existena unui termen imperativ care s impun obligaia exercitrii
dreptului nuntrul su; neexercitarea dreptului nuntrul termenului prevzut de lege i inexistena unei
derogri exprese de la sanciunea decderii.
Existena unui termen imperativ care s impuna obligaia exercitrii dreptului nuntrul acelui
termen
Decderea are aplicaiune n cazul neexercitrii oricrei ci de atac i nendeplinirii oricrui alt
act de procedura in termenul legal.
Aplicarea sanciunii decderii numai n privina termenelor imperative sau peremptorii. Nu
opereaz n cazul termenelor prohibitive.
Sanciunea are n unele cazuri consacrare legal. Alteori, sanciunea decderii poate fi dedus
din scopul pentru care s-a acordat de ctre instan termenul solicitat.
Pentru a cunoaste dac decderea opereaz sau nu n cazul tuturor termenelor judecatoreti,
trebuie cercetat scopul urmrit prin stabilirea termenului respectiv. Sanciunea decderii este
subnteleas n cazul tuturor termenelor legale perfecte.
Regula o constituie aplicarea sanciunii decderii n cazul tuturor termenlor legale, iar excepia
trebuie s rezulte din lege.
Neexercitarea dreptului procedural nuntrul termenului prevzut de lege
Condiia aceasta poate fi dedus din prevederile art.103. Decderea nu se rsfrnge direct
asupra actelor de procedur, ci asupra dreptului neexercitat n termen.
Decderea se nfieaza ca o sanciune determinat de neexercitarea dreptului n termenul
definit de lege.
Decderea trebuie circumscris numai la drepturile recunoscute de lege prilor. Sanciunea se
aplic n mod natural i n cazul neexercitrii drepturilor procedurale n termen de ctre procuror, cci i
el devine parte n proces. Sanciunea nu se rsfrnge ns i asupra actelor de procedura ntocmite de
instant de judecat sau organele de executare silit.
Inexistenta unei derogri exprese de la sanciunea decderii
Decderea este virtual coninut n regula care consacr un termen imperativ. In legislaia
noastr mai exist unele situaii n care sanciunea decderii este prevzut n mod expres. Excepiile de
la sanciunea decderii sunt cu totul rare.
Art.103 se refer la dou situaii distincte, n care sanciunea decderii este inoperant: cand
legea dispune altfel i cnd partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus
de vointa ei s acioneze nuntrul termenului definit de lege.
Dispoziiile art.103 reglementeaz o repunere n termen sui generis, respectiv n condiii
restrictive.

35
Existena unei mprejurri mai presus de vointa prii nu constituie singura condiie necesar
pentru a se acorda beneficiul repunerii in termen. Mai este necesar ca mprejurarea mai presus de voina
prii s intervina nuntrul termenului legal. Se susine c mprejurarea care justific repunerea n
termen constituie un motiv de intrerupere a termenului prevzut de lege pentru exercitarea unui drept
procedural.
Dupa incetarea impiedicarii, va incepe sa curga un nou termen de procedura.
Repunerea in termen reprezint un beneficiu pe care legea l acorda partii in drept sa
ndeplineasca un act procedural.
Repunerea in termen are ca efect redobandirea dreptului procedural ex tunc si n toata
plenitudinea sa. Indeplinirea actului sau exercitarea dreptului se realizeaza insa numai sub rezerva
incuviinrii cererii de repunere in termen.
Invocarea i constatarea decderii
Regimul juridic al decaderii este determinat de natura normelor procedurale incalcate. Situatia
este asemntoare cu aceea privitoare la regimul juridic al nulitatilor absolute si relative. Decderea nu
poate opera, in principiu, decat la cererea partii interesate. Prin parte interesata nelegem partea
impotriva careia se indreapta actul de procedura fcut peste termen.
Ori de cate ori legea stabileste un termen imperativ, decaderea va putea fi invocata nu doar de
catre parti, ci si de catre procuror si de catre instanta din oficiu.
Renuntarea la decadere poate fi expresa sau tacita.
Dac termenul de procedura are un caracter imperative, partile nu pot renunta la dreptul de a
invoca decaderea. Instanta este obligata sa constate, n asemenea situatii, decderea, chiar si in lipsa
unei cereri exprese partilor.
Principalul mijloc de invocare si valorificare a decderilor in procesul civil este exceptia.
Decaderea poate fi invocata insa, in anumite conditii, i prin intermediul cailor de atac.
In sistemul legislatiei actuale, decderea nu opereaza de drept. Exista n acest punct de vedere o
mare asemnare intre nulitati si decaderi.
Tebuie remarcata si o deosebire esentiala de regim juridic intre nulitati si decaderi. In timp ce
nulitatile opereaza, in principiu, numai in masura producerii unei vatamari care nu poate fi inlaturata
altfel, decaderile nu sunt conditionate de existenta unui prejudiciu procesual sau de alta natura. In
privinta modului in care opereaza nu exista deosebiri intre nulitati si decaderi. Toate nulitatile sunt
judiciare, in sensul c ele trebuie sa fie constatate si pronuntate de catre instana competent, aceasta
regula functioneaza si in cazul decaderilor procedurale.
Incalcarea oricarei norme procedurale, fie dispozitiva, poate fi sanctionata numai prin interventia
justitiei.
Asupra exceptiei de decadere instanta se pronunta printr-o incheiere, care nu este susceptibila de
apel decat odata cu fondul cauzei.
Efectele decderii
Are ca efect principal stingerea tuturor posibilitatilor de punere in valoare a dreptului neexercitat
in termenul legal. Decaderea stinge un drept procedural.
Decaderea se infatiseaza ca o sanctiune care produce efecte mai energice dect nulitatea.
Decadera ca sanctiune procedurala nu tebuie confundata cu prescriptia. Asemanarile dintre cele
doua sanctiuni pot conduce la o identificare a acestora, mai ales datorita faptului c ambele determina
stingerea unor drepturi ca urmare a trangresarii unor termen pervzute de lege. Obiectul diferit al
prescriptiei si decderii constituie elementul distintiv esential dintre cele doua sanctiuni procedurale.
Prescriptia margineste in timp doar exercitiul initial al actiunii civile. Decderea are ca obiect doar un
drept procedural subsecvent sesizarii instantei de judecata.

36
O deosebire importanta intre prescriptie si decadere vizeaza si natura termenelor nuntrul carora
trebuie exercitate anumite drepturi sau facultati procedurale.
Perimarea procesului civil
Determinarea conceptului si justificarea instituiei
Prin exercitarea actiunii civile, reclamantul urmareste solutionarea procesului civil.
Perimarea se nfieaza ca o sanctiune care se rsfrnge asupra ntregii activitati judiciare si
care este determinata tocmai de lipsa de staruinta a partilor n solutionarea litigiului.
Perimarea nu intervine ca o sanctiune a nerenuntarii la judecata, ci ca o consecinta a lipsei de
staruinta a partilor in intretinerea activitatii judiciare.
Perimarea apare ca o sanctiune care se raporteaza la intreaga activitate procesuala, iar nu doar la
un act de procedur concret. Putem defini perimarea ca o sanctiune procedurala care determina
stingrerea activitatii judiciare datorita rmnerii litigiului n nelucrare din vina partii, timp de un an in
materie civila, luni in materie comerciala, precum si atunci cnd intervine in cursul executarii silite.
Conditiile perimrii
Precizari prealabile
Conditiile se pot desprinde din dispozitiile art.248 al.1 .
O prima conditie se refera la obiectul perimarii. Aceasta vizeaza doar o anumita categorie de
acte procedurale, respectiv acelea care garanteaza o activitate judiciara de fond sau o activitate de
solutionare a cailor legale de atac.
A doua conditie se refera la ramanerea cauzei in nelucrare timp de un an.
Ultima conditie const n rmnerea cauzei in nelucrare din vina partii.
Investirea instanei cu o cerere care implica desfasurarea unei activitati judiciare de fond sau de
solutionare a cailor legale de atac
Conditia este una cu caracter general, vizeaza orice actiuni, fara a distinge intre natura sau
caracterul lor. Perimarea opereaza si in cazul actiunilor reale, a actiunilor de stare civila, precum si cu
privire la orice alte actiuni, chiar dac acestea ar fi declarate de lege imprescriptibile.
Rmnerea cauzei in nelucrare timp de un an in materie civila si 6 luni in materie comerciala
Perimarea sanctioneaza dezinteresul manifestat de parti in desfurarea activitii judiciare si se
intemeiaza pe o prezumtie de abandonare a judecatii.
Rmnerea cauzei in nelucrare presupune lipsa oricarei activitati procesuale nuntrul termenului
stabilit de lege. Indeplinirea oricarui act de procedura face ca judecata sa fie reactivata, iar sanctiunea
perimarii nu mai poate fi pronuntata.
Art.248 alin.1 : cauza trebuie sa ramana n nelucrare timp de un an in materie civila i 6 luni n
materie comerciala.
Legea nu determina in mod expres momentul de cnd incepe sa curga termenul de perimare.
Trebuie s avem n vedere ntotdeauna ultimul act de procedura indeplinit de parti sau de
instanta.
Termenul de perimare este insa susceptibil de intrerupere si suspendare. Art.249 perimarea se
intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesului de catre partea
care justifica un interes.
Termenul de perimare este suspendat pe tot timpul cat dinuie suspendarea facultativa a
judecatii.
Termenul de perimare se calculeaza potrivit regulilor de drept comun. Termenul de perimare de
un an, respectiv de 6 luni, se va implini in ziua corespunzatoare zilei de plecare; nu poate fi calculat,
astfel cum gresit se procedeaza uneori, pe zile libere.

37
Rmnerea cauzei in nelucrare sa fie determinata de culpa partii
Conditia exprima tocmai caracterul de sanctiune al acestei institutii de drept procesual civil. Este
prevazut in mod expres de art.248 alin.1 .
Se poate vorbi chiar de existenta unei prezumtii simple de culpa, pe care judecatorul o deduce
din lipsa de staruinta in judecata.
Legislatia noastra procesuala determina si situatiile in care partea nu se considera n culp.
Partea nu se socoteste in vina, cnd actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu.
O alta situatie in care partea nu poate fi considerata ca aflandu-se in culpa : termenul perimarii
nu curge cat timp, fara vina partii cererea n-a ajuns inc la instanta competenta sa o judece sau nu se
poate fixa termen de judecata.
Textul art.248 contine doua ipoteze distincte. Prima vizeaza situatia cnd, fara vina partii,cauza
nu a ajuns la instanta competenta. In practica se poate intampla ca actul de procedura sa nu ajunga la
instanta, desi actul trebuia indeplinit din oficiu.
A doua ipoteza este aceea cnd cererii nu i se poate statornici termen de judecata fara ca partea
sa fie in culpa. Acest lucru se intampla cel mai adesea in cazul suspendarii facultative a termenului de
perimare. Partea nu se poate considera n culpa pe tot timpul ct dureaza cauza care a determinat
suspendarea.
Procedura perimrii
Este determinata de natura normelor care o consacra si a caror scop este evitarea eternizarii
proceselor. Se recunoaste in prezent caracterul de interes general al normelor privitoare la perimarea
procesului civil. Perimarea opereaza de drept.
Perimarea, la fel ca si nulitatea, se constata din oficiu sau la cererea partii interesate.
Dreptul de a invoca perimarea apartine partii interesate. Inainte de a fi constatata de catre
instanta competenta, perimarea trebuie sa fie pusa in discutia contradictorie a partilor.
Exceptia perimarii poate fi invocata nu numai de catre prt, intimat sau de instanta din oficiu, ci
si de procuror sau de alte persoane care participa la activitatea judiciara. Intervenientul principal,
dobandind calitatea de parte, are neindoielnic si dreptul de a invoca, pe cale de exceptie, perimarea
procesului.
In mod obisnuit, perimarea se invoca de instanta din oficiu sau de partea interesata la prima zi de
infatisare care urmeaza dupa implinirea termenului. Datorita faptului c perimarea are un caracter
imperative, legea permite invocarea ei in tot cursul instantei.
In toate cazurile, perimarea trebuie sa fie constatata de instana sesizata cu cererea principala sau
investita cu o cale de atac potrivit principiului ca judecatorul actiunii este si judecatorul exceptiei.
Sanctiunea perimarii se poate pronunta numai dupa verificarea, de catre instanta competenta, a
conditiilor prevazute de lege.
O data implinit termenul de perimare si intrunite toate celelalte cerinte legale instanta este
obligata sa pronunte perimarea.
Solutiile pronuntate asupra perimarii
In privinta solutiilor care pot fi pronuntate, se cuvine sa distingem doua ipoteze: ipoteza
constatarii perimarii si ipoteza in care, dimpotriva, instana constata c perimarea nu a operat. Instanta
pronunta o hotarare ori de cate ori constata perimarea din oficiu sau la cererea partii interesate.
In cea de-a doua situatie, instanta pronunta o incheiere care poate fi atacata odata cu fondul
procesului.
Perimarea poate interveni si in faza recursului sau a celorlalte cai de atac.
Efectele perimarii
Sunt determinate in art.254 alin.1: perimarea are drept urmare c toate actele de procedura
facute in acea instanta nu-si produc efectele.
38
Perimarea are ca efect stingerea procesului civil, in faza in care se afla, mpreuna cu toate actele
indeplinite in cauza.
Perimarea, ca sanctiune de drept procesual civil, nu se rasfrange in mod direct asupra dreptului
subiectiv si nici asupra dreptului la actiune.
Perimarea genereaza si obligatia de a suporta cheltuielile de judecata ocazionale. Acestea vor
trebui suportate, la cerere, de partea care se face vinovata de ramanerea cauzei in nelucrare.
Perimarea se rasfrange nu doar asupra actelor de procedura, ci si asupra partilor. Perimarea se
repercuteaza asupra tuturor partilor din proces, indiferent de calitatea acestora, chiar si asupra partilor
lipsite de capacitate de exercitiu. Sanctiunea se aplic nu numai persoanelor fizice, ci si tuturor
persoanelor juridice.
Perimarea are ca efect ineficienta actelor de procedura indeplinite pn la data implinirii
termenului prevazut, dar si a actelor intocmite ulterior, respectiv pn in momentul constatarii si
aplicarii sanctiunii.
Prezentarea efectelor pe care le determina perimarea ne obliga si la sublinierea caracterului
particular ala acesteia fa de alte sanctiuni procedurale.
Remarcam c perimarea are unele puncte de legatura cu nulitatea actelor de procedura, caci
ambele sanctiuni determina ineficienta unor acte de procedur. De asemenea, nici una din cele doua nu
afecteaza in mod direct dreptul la actiune sau dreptul subiectiv dedus in justitie.
Cu toate asemanarile semnalate, perimarea si nulitatea sun doua sanctiuni distincte. Cauzele care
determina perimarea sunt diferite de cele care conduc la nulitatea actelor de procedura. In timp ce
perimarea este determinata de lipsa de struinta a partii n continuarea activitatii judiciare, nulitatea se
nfiseaza ca o consecinta a nesocotirii unor reguli privitoare la desfasurarea procesului civil. Conditiile
de existenta ale celor doua sanctiuni sunt diferite.
Sanctiunea nulitatii se rsfrnge doar asupra actului indeplinit cu nesocotirea legii si numai,
uneori, iradiaza asupra actelor urmatoare. Perimarea afecteaza insa, fr deosebire, toate actele de
procedura ntocmite in cauza.
Sanctiunea perimarii se interfereaza, in unele privinte si cu decaderea, ambele fiind sanctiuni
determinate de nerespectarea termenelor de procedura.
Perimarea stinge procesul civil i se rasfrange asupra actelor intocmite anterior, dar si dupa
implinirea termenului legal. In cazul decaderii, nulitatea este derivata, pe cnd in ipoteza perimrii,
ineficienta actelor de procedura reprezint o consecinta directa a perimarii.
Note distinctive deosebit de pronuntate se pot constata si la o analiza a perimarii in raport cu
prescriptia extinctiva.Ambele sanctiuni ocrotesc un interes general si apar ca sanctiuni determinate de
nesocotirea unor termene.Diferentierile sunt:prescriptia stinge dr de a obtine constrangerea judiciara a
debitorului,in timp ce perimarea stinge doar procesul civil.Prescriptia este o sanct.mult mai grava decat
perimarea.
Amenzile judiciare
Notiunea si importanta amenzilor judiciare
Conceptul de amenda evoca, in general, acea sanciune care se materializeaza in plata unei sume
de bani. Ea se aplica pentru neexecutarea unor obligatii cu caracter administrativ, civil sau fiscal ori
in cazul svrsirii unor infractiuni.
In dreptul procesual civil, sintagma amenda judiciara evoca o sanctiune determinata si care se
aplica de instituie persoanei care a nesocotit dispozitiile legislatiei procesuale civile. Se infatiseaza ca o
sanciune procedurala autonoma si distincta de toate celelalte sanciuni de drept procesual civil.
Trasatura fundamentala a amenzii judiciare rezida in faptul c sanciunea se aplica in ipoteza si
pentru svrirea unei abateri in cursul judecatii. Amenda judiciara se poate aplica numai n cazurile
anume determinate in Codul de procedur civil.

39
O trasatura definitorie se concretizeaza in toate cazurile in obligatia autorului abaterii de a plati o
suma de bani.
Amenzile judiciare au un caracter autonom; ele se deosebesc de toate celelalte sanctiuni prin
natura si rolul pe care-l indeplinesc in cadrul procedurii judiciare. Ele indeplinesc o functie represiva,
iar prin aplicarea lor concreta sunt destinate sa previna savarsirea de abateri procesuale.
Principalele cazuri de aplicare a sanctiunii
Amenda judiciara se poate aplica, att partilor, ct si altor participanti. In privina prilor, se
aplica indeosebi in cazul exercitarii cu rea-credinta a unor drepturi procedurale. Se aplica si altor
participanti in cazul n care acestia nu indeplinesc anumite insarcinari date de instanta sau in cazul
nesocotirii altor obligatii procesuale.
Amendarea prilor:
In urmatoarele situatii:
-introducerea, cu rea-credinta, a unor cereri vdit netemeinice
-formularea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare sau de stramutare a procesului civil
-obtinerea cu rea-credinta, a citarii prin publicitate a oricarei parti
-obtinerea cu rea-credinta, de catre reclamantul caruia i s-a respins cererea, a unor masuri asiguratorii
prin care prtul a fost pgubit
-contestarea, cu rea-credinta, a scrierii sau semnaturii unui inscris
Amendarea altor participanti:
-neprezentarea martorului legal citat sau refuzul de a pune m rturie,in afara in cazul in care acesta este
minor
-neprezentarea avcatului, a reprezentantului sau a celui care asista partea, dac in acest mod s-a cauzat
amnarea judecarii procesului
-refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrarii in termenul fixat
-neprezentarea a unui inscris sau a unui bun de catre cel care-l detine, la termenul fixat
-cauzarea amnrii judecrii sau executarii silite de catre cel nsrcinat cu indeplinirea actelor de
procedura
Procedura de aplicare a amenzilor judiciare
Sanctiunea amenzii se aplica in toate situatiile de catre instanta in faa creia s-a svrit
abaterea. Instanta este in drept sa aprecieze, in limitele prevzute de lege, asupra cuantumului in care
urmeaza sa fie aplicata amenda.
Se aplica de instanta competenta printr-o incheiere executorie. Incheierea se comunica celui
obligat, dac masura a fost luata in lipsa acestuia.
Art.108: mpotriva incheierii, cel obligat la amenda sau despagubire va putea face numai
cerere de reexaminare, solicitand, motivat, sa se revina asupra amenzii ori despagubirii sau sa se
dispuna reducerea acestora.
In primul rnd, instanta poate reveni asupra amenzii aplicate sau asupra despagubirii acordate. O
asemenea masura se poate adopta doar dac se apreciaza c amenda a fost dispusa in mod neintemeiat
sau cu nesocotirea legii. In al doilea, legea consacr si posibilitatea instantei de a dispune reducerea
amenzii sau a despagubirii.

40

David - Exceptiile de Procedură - Nulitatea, Decăderea, Perimarea - Dr. Proc. Civ. I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

David - Exceptiile de Procedură - Nulitatea, Decăderea, Perimarea - Dr. Proc. Civ. I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT SIMION BRNUIU

DREPT PROCESUAL CIVIL I

Prof. univ.dr. Ioan LE

STUDENT: COMANICIU L.R. DAVID LUCIAN

Student Comaniciu L.R. David Lucian 1

Student Comaniciu L.R. David Lucian

Student Comaniciu L.R. David Lucian

Student Comaniciu L.R. David Lucian

Condiia imposibilitii de nlturare a vtmrii trebuie n considerarea ambelor ipoteze

Student Comaniciu L.R. David Lucian

Student Comaniciu L.R. David Lucian

Student Comaniciu L.R. David Lucian

Student Comaniciu L.R. David Lucian

Student Comaniciu L.R. David Lucian

Student Comaniciu L.R. David Lucian

S-ar putea să vă placă și