Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursuri DPP 2
Cursuri DPP 2
CURS 1 27.II.2013
In partea speciala a proc penale ni se prezinte regulile care guverneaza procesul penal in
derularea acestuia, mai exact toate detaliile care prezinta importanta pt procesul penal in
desfasurarea sa. Procesul penal nu poate fi finalizat dintr-odata, ci presupune parcurgerea unor
trepte succesive, si de aceea proc penal este alcatuit dintr-o succesiune de acte specifice fiecarei
etape. Aceasta este ratiunea pt care vom incepe cu prima etapa, care marcheaza mom initial al
procedurilor, si anume asa numita ETAPA SESIZARII ORGANULUI DE UP. (Exista 3 faze a
proc penal: UP- faza pregatitoare, faza de judecata- faza decizorie si executarea hot penale- faza
care marcheaza finalitatea proc penal si prezinta realizarea scopului proc penal).
Daca UP face parte din proces, sesizarea org de up, precum si actele premerg nu fac parte
din proc penal, ci au o natura extraprocesuala, dar sunt esentiale pt declansarea proc penal, stau
la baza acestuia.
Sub aspectul formei, nu exista o prevedere speciala, adica plangerea penala poate fi facuta in
scris sau verbal/oral. In ultimul caz, pers vatamata se prezinta in fata org de up, caruia ii relateaza
fapta care formeaza obiectul plangerii. In acest caz, org de up are obligatia sa intocmeasca un p.-
v. care se numeste proc.-verbal de consemnare a plangerii penale, care contine toate datele pe
care ar trebui sa le contina o plangere penala.
Plangerea gresit indreptata nu se restituie pers vatamate, ci se trimite pe cale
administrativa org de up competent potrivit legii. Aceasta prevedere legala prezinta o dubla
importanta, mai intai ea obliga org de up care nu este competent potrivit legii sa primeasca
plangerea. Aceasta nu echivaleaza, insa, cu investirea org de up. Trebuie facuta distinctie intre 2
notiuni: notiunea de sesizare actul extern al persoanei care face sesizarea, si notiunea de
investire reprezinta actul intern al organului de up, care se realizeaza doar atunci cand,
verificandu-si competenta, org de up se considera competent. A doua importanta a acestei
prevederi: daca org de up este sesizat din eroare, dispune trimiterea plangerii org de up
competent potrivit legii pe cale administrativa prin renuntarea la procedurile judiciare prevazute
de lege, care incetinesc ritmul procesului. In acest caz, nu se mai intocmeste ordonanta sau
rezolutie org de up, sau incheiere sau sentinta org judiciar, si se face o adresa.
Ce se intampla in situatia in care plangerea nu contine toate datele pe care le prevede legea, sau
sunt incomplete? Org de up restituie plangerea pers vatamate pt completarea acesteia, chiar si
cand lipseste CNP-ul, in toate cazurile exista avantajul ca org de up este scutit de orice cercetari
privind datele minime pe care trebuie sa le contina o plangere, dar si dezavantajul ca se intarzie
interventia org de up in cazurile in care este vorba de savarsirea unor infr pt care trebuie
asigurata promptitudinea.
Ce se intampla daca pers vatamata este fara capactitate de exercitiu sau pusa sub interdictie?
plangerea se face de reprezentantul legal; daca pers e cu capacitate de exercitiu restransa
plangerea este valabila daca se face personal dar cu incunviintarea persoanelor
(parinte,tutore,curator).
Dupa modificarile introduse prin Lg 202/2010, orice pers care este cetatean roman sau fara
cetatenie cu domiciliul in Ro, sau cetatean strain sau apatrid cu domiciliul in strainatate, se poate
adresa cu plangere org de up roman numai cu privire la o presupusa infr comisa pe teritoriul
statului roman ci si cu privire la o presupusa infr savarsita pe teritoriul unui stat membru al UE.
In acest din urma caz, se va proceda ca in situatia plangerii gresit indreptate- se va transmite
organului competent pe cale admintrativa. (sunt aplicabila regulile Lg 302/2004).
2. Denuntul reprezinta incunostiintarea org de up despre savarsirea unei infr de catre orice
persoana, in acest fel daca in cazul plangerii penale, titularul este pers vatamata, in cazul
denuntului titularul este orice pers care cunoaste pe orice cale despre savarsirea unei infr,
reprezinta modalitatea primara prin care comunitatea este atrasa la procesul de infaptuire a
justitiei. Persoana titulara a denuntului se numeste denuntator. Pt a fi valabil trebuie sa cuprinda
aceleasi date ca si la plangerea penala(doar titularul difera), de asemenea trebuie semnat.
Denuntul anonim nu produce efecte juridica, pt ca nu este semnat, dar aceasta nu inseamna ca nu
poate fi folosit de org de up, care in baza denuntului anonim se poate autosesiza, sesizare din
oficiu.
Ca in cazul plangerii penale, denuntul poate privi orice presupusa infractiune, inclusiv o
presupusa fapta cu caracter penal comisa pe teritoriul unui stat membru al UE. De asemenea,
poate imbraca forma scrisa sau orala. In acest ultim caz, denuntul se consemneaza in p-v de
consemnare a denuntului de catre org de up.
3. Sesizarea din oficiu mod general de sesizare intern al org de up competent potrivit legii.
Spre deosebire de plangere si denunt, sesizarea din oficiu reprezinta modalitatea prin care org de
up competent ia cunostinta pe orice cale despre savarsirea unei infractiuni. Sesizarea din oficiu
are la baza o cercetare proactiva din oficiu a org de up competent, de asemenea are la baza un
infinit de surse de informare, acesta este intelesul care trebuie dat prevederii art. 221 alin (1)
CPP. Sursele sesizarii din oficiu sunt de 2 feluri: directe si indirecte. Sursele directe proprii ale
org de up pot consta din constatarea personala prin propriile simturi de org de up, de asemenea in
caz de infr flagranta (org de up este si org de constatare) infractiunea flagranta este o infr
savarsita chiar sub ochii org de up, cea care este urmata de descoperirea asupra unei persoane a
unor obiecte sau a unor instrumente prin care rezulta presupunerea ca aceasta a participat la
savarsirea unei infr, de asemenea este flagranta si atunci cand faptuitorul este urmarit de pers
vatamata sau de orice alta persoana care este prezenta, sau in termenii CPP de oprobiul public.
Sursele sesizarii din oficiu pot fi si indirecte, si anume: constatarea unei infractiuni realizata de
asa-numitele organe constatatoare, altele decat org de up, adica cele care au o competenta
speciala art. 214, 215 CPP. Constatarea infr poate fi insostita si de luarea de declaratii de la
pers prezente, inclusiv de la faptuitor, de asemenea si de perchezitie corporala, prinderea
faptuitorului in cazul infr flagrante (comandantii de nave pot prinde faptuitorul in toate
cazurile). Org de constatare au obligatia de a pastra corpurile delicte. Ele trebuie predate in 3 zile
art. 214, iar in cazul org de constatare termen de 5 zile art 215. Sesizarea din oficiu mai poate
avea ca sursa si constatari ale lucratorilor operativi din cadrul Ministerului Intern politia
administrativa. De asemenea, sesizarea din oficiu mai poate avea ca sursa si prea scrisa, audio-
vizuala. De asemenea, o alta sursa este informatia furnizata de la servicii de stat specializate in
culegerea de informatii, care se materializeaza in rapoarte. O alta sursa: informatii obtinute de la
informatori- pers fizice care furnizeaza org de up fie ocazional informatii cu privire la savarsirea
unor infractiuni, fie sistematic, cu titlu de indeletnicire, care actioneaza sub acoperire. Sau orice
alte surse, org de up se poate informa pe orice cale, chiar din dosare penale care se afla in curs de
instrumentare in faza de up sau de judecata - de ex, pe baza unor convorbiri care au format
obiectul unor inregistrari. In situatia in care org de up se sesizeaza din oficiu, intocmirea proc-
verbal este obligatorie, care trebuie sa cuprinda toate datele de la plangerea penala. El trebuie sa
aiba forma scrisa, indeplinind toate conditiile ale unui p-v de la art. 91 CPP are denumirea de
p-v de sesizare din oficiu.
!!! Modurile speciale: - specificul este ca, daca modurile generale plangere, denunt, sesizare
din oficiu, pot fi inlocuite unele cu altele, nefiind indispensabile, modurile speciale nu pot fi
inlocuite, ele reprezinta atat moduri de sesizare cat si conditii de procedura obligatorii privind
declansarea procesului penal.
Modurile speciale:
1. Sesizarea la cererea organului competent mentionata la art. 10 lit f) CPP, exista in cazul
infractiunilor de concurenta neloiala in modalitatea comuna, precum si in varianta
speciala pt care este necesara sesizarea Camerei de Comert si Consiliului Concurentei, de
asemenea in cazul infr contra sigurantei circulatiei pe caile ferate, de asemenea in cazul
infr militare, plus in cazul infr savarsite de membrii Guvernului, pt care este necesara o
cerere de urmarire din partea Presedintelui Romaniei.
2. Autorizarea organului prevazut de lege se cere in cazul unor infr savarsite in strainatate
impotriva vietii sau integritatii unei persoane cetatean roman. De asemenea, in cazul art.
171 CP, in care este necesara dorinta unui guvern strain. De asemenea, este necesara
autorizarea in ceea ce priveste efectuarea unor acte de procedura determinate, astfel un
senator si un deputat nu poate fi retinut, percchezionat sau arestat fara sa existe o
autorizare din partea camerei din care face parte, daca este vb de o infr care are legatura
cu calitatea de senator sau deputat. De asemenea, se cere autorizarea sectiei, dupa caz, de
procuror sau judecator Lg 303/2004, in privinta perchezitiei domiciliare, arestarii sau
retinerii.
Plangerea prealabila trebuie sa contina pe langa datele de la plangerea penala, si alte date
obligatorii:
- indicarea faptuitorului
2) ACTELE PREMERGATOARE
Natura juridica a actelor premergatoare ele sunt acte cu caracter extraprocesual, insa ele sunt
apropiate de natura juridica a actelor procesuale, ele se afla la mijlocul drumului intre extraprocesual si
procesual de aceea ele au o natura juridica proprie, sui generis, specifica; ele nu sunt niste
extraprocesuale in mod absolut si nici procesuale, deoarece dpdv al desfasurarii proc penal ele se
regasesc in materialul dosarului, desi sunt anterioare, si pot servi la obtinerea e probe in procesul penal.
Cu privire la durata actelor premergatoare ea este lasata la aprecierea OUP, ea va avea durata
pe care OUP o apreciaza ca necesara pentru a putea lua o decizia justa cu privire la IUP.
Cu privire la continutul actelor premergatoare, la felul acestora, nu exista nici o preveere poate
constitui act premergator orice act, orice mijloc de investigatie, sau orice tehnica de cercetare
preliminara pe care OUP o apreciaza ca este potrivita, necesara in raport de circumstantele concrete ale
cazului (de la caz la caz).In acest fel, actele premergatoare ar putea fi de 2 feluri :
Pot efectua acte premergatoare in conitii speciale si investigatorii sub acoperire, in acest caz actele
premergatoare reprezinta tehnici speciale de investigatie preliminara, operatiuni sub acoperire care au
caracter secret.Intrucat efectuarea e acte premergatoare de catre investigatorii sub acoperire creaza
riscul atingerii grave a dreptului la un proces echitabil daotirta caracterului secret, dar si datorita naturii
activitatilor pe care le desfasoara aceasta categorie de investigatori, conditiile trebuie sa fie stricte.
Legat de valoarea probanta, spre deosebire de celelalte procese verbale, in cazul p-v de
consemnarea a actelor premergatoare se prevede ca acesta poate constitui mijloc de proba.Folosirea
p-v de consemnare in actuala reglementare, cu titlu de mijloc de proba in procesul penal este
conditionata de IUP.
1. Sa existe indicii temeinice si concrete privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni aca
indiciile temeinice sunt definite in art 681 CPP, care pot sta la baza luarii unor masuri preventibe,
indiciile concrete nu sunt definite.In absenta unei definitii legale, credem ca ele au fost adaugate
la notiunea de indicii temeinice cu scopul de a sublinia caracterul exceptional al utilizarii in
aceasta etapa preiminara a unor investigatori sub o alta identitate decat cea reala care
presupune sa existe informatii cu privire la fapte materiale concrete.Aceasta inseamna ca este
necesar sa existe elemente de fapt care trebuie sa fie determinata si sa rezulte din informatiile
obtinute, nefiind suficientte afirmatii abstracte si generale.Ele trebuie sa priveasca, fie
pregatirea, fie savarsirea unei infractiuni, a unei fapte materiale care ar putea constitui
infractiune.Din modul de formulare rezulta ca utilizarea inevstigatorilor este permisa la fel ca in
cazul altor tehnici speciale de cercetare cum este cazul interceptarilor si inregistrarilor de
convorbiri si inainte ca infractiunea sa fie savarsita.trebuie sa existe, si in acest caz insa, acte
materiale din care sa rezulte, in concret, ca se pregateste o fapta materiala concreta.
2. Infractiunea trebuie sa fie grava criteriul de gravitate decurge din necesitatea ca recurgerea la
investigatorii sub acoperire sa fe proportionala cu gravitatea infractiunii care se pregateste sau
care este savarsita.Pentru asigurarea proportionalitatii acestui mijloc de investigatie special a
fost utilizat procedeul intocmirii unei liste de infractiuni pentru care este admisibila utilizarea
unui asemenea procedeu, in mod similar cu reglementarea interceptarilor si inregistrarilor de
convorbiri.Astfel, trebuie sa fie vorba e o infractiune contra sigurantei nationale prevazute in CP
sau legea speciala, trebuie sa fie vorba de o infractiune de trafic de stupefiante, trafic de arme,
trafic de persoane, o infractiune de spalare de bani, de falsificare de monede sau alte valori, o
infractiune prevazuta de legea 78/200 prevenind prevenirea ... faptelor de coruptie, precum si
orice alta infractiune grava a carei minim special trebuie sa fie mai mare 5 ani inchisoare daca
infractiunea nu poate fi descoperita, sau daca presupusul faptuitor nu poate fi identificat prin
alte mijloace.
Aceasta conditie este ceruta si de necesitatea respectarii princ. subsidiaritatii care, alaturi de
proportionalitate, caracterizeaza in general tehnicile speciale de investigatie, de cerectare a
infractiunilor.
3. Utilizarea acestei metode poate fi admisa doar daca ea este necesra.Necesitatea utilizarii
investigatorilor sub acoperire se apreciaza de la caz la caz si presupune ca, pe langa indicii
temeinice si concrete, la baza masurii sa existe si motive.Motivele trebuie stabilite atat in raport
cu obiectivul urmarit alaturi de descoperirea infractiuni si faptuitorului, cat si in raport de
mijloacele de cercetare la care poate recurge OUP.Investigatorul sub acoperire presupune
intrunirea cumulativa a 3 elemente :
a) Desemnarea acestuia;
Se realizeaza din cadrul politiei judiciare pe cale administartiva de org. adm din care face
parte.In absenta unei regl speciale, investigatorul sub acoperire ar putea fi desemnat dupa
procedura comuna din legea politiei Nr. 218/2002 prin ordin al Ministrului de Interne la
propunerea inspectorului sef al politiei.
b) Autorizarea priveste folosirea investigatorului in aceasta etapa.In regl actuala, ea e ata in
comp exclusiva a procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.Poate fi
dispusa de procuror din oficiu, dar si la cerere (org de cercetare penala).Cererea de
autorizare trebuie sa cuprinda indiciile temeinice si concrete privind pregatirea sau
savarsirea unei infraxtiuni si perioada pentru care se cere autorizarea.Procurorul dispune
autorizarea utilizarii investigatorului sub acoperire printr-o ordonanta care trebuie sa fie
motivata conform art 203 al (2) CPP.Ordonanta trebuie sa contina, pe langa datele generale
aratate in art 203, si urmatoarele mentiuni speciale : a) indiciile temeinice si concrete,
motivele pentru care se recurge la utilizarea investigatorului sub acoperire; b) persoana,
daca este cunoscuta, cu privire la care exista presupunerea ca a savarsit o fapta care ar
putea constitui infractiune; c) activitatile pe care le poate desfasura investigatorul sub
acoperire in toata perioada de folosire a lui; d) datele de identitate sub care se prezinta, sub
care isi desfasoara activitatea, date atribuite de procuror prin ordonanta.Identitatea nu
poate fi revelata nici in timpul desfasurarii activitatilor, nici dupa terminarea lor, doar
procurorul avand acces la identitatea reala a investigatorului sub acoperire; e) durata pentru
care se da autorizarea; f) orice alte mentiuni pe care procuroul le apreciaza ca fiind
necesare.In cazuri urrgente si temeinic motivate se poate cere autorizarea si alot activitati
decat cele pentru care s-a dispus autorizarea initiala, iar procurorul are obligatia de a se
pronunta de indata cu privire la cererea formulata.
c) Durata priveste folosurea investigatorului sub acoperire.El poate desfasura activitati doar
pe o durata determinata.Astfel, autorizarea poate fi data initial pe o durata de cel mult 60
de zile, putand fi prelungita succesiv, de fiecare data pe o durata de cel mult 30 de zile, fara
sa se poata depasi o durata totala de 1 an in aceeasi cauza penala si cu privire la aceeasi
persoana. Daca in privinta autorizarii se prevede expres ca aceasta apartine procurorului, in
privinta prelungirii autorizarii nu exista nici o provedere.In absenta unei prevederi, trebuie
inteles ca procurorul care a autorizat utilizarea investigatorului sub acoperire in etapa
actelor premergatoare, are in acelasi timp si competenta de prelungire a propriei autorizari.
Prin aceasta este instituit un monopol al procurorului care autorizeaza, prelungeste
autorizarea si controleaza intreaga procedura de utilizare a investigatorilor sub acoperire in
etapa actelor premergatoare.
In privinta folosirii investigatorului sub acoperire, se prevede in mod expres ca el nu poate fi folosit,
in principiu, decat in cauza penala si cu privire a persoana pentru care s-a dat autorizarea.Aceasta
prevedere este insa doar regula, principiul. Exceptie : informatiile obtinute de investigaroii sub
acoperire pot fi foloste si intr-o alta cauza penala si in privinta unei alte persoane daca se apreciaza ca
ele sunt concludente si utile.Aprecierea se face doar de catre procurorul care efectueaza sau
supravegheaza urmarirea penala.
Investigatorii sub acoperire au misiunea de a culege informatii in urma activitatilor desfasurate pe
care apoi a obligatia de a le pune integral la dispozitia procurorului. Modalitatea de transmitere a
informatiilor : Legea Nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate in care se
arata ca se folosesc asa-numitele persoane de legatura, ele fiind acele persoane care fac parte din cadrul
politiei judiciare care figureaza si ele pe lista investigatorilor desemnati si care preiau informatiile in mod
direct de la investigatorii autorizati de procuror pentru a le transmite apoi nemijlocit
procurorului.Ratiunea acestui procedeu : investigatia este una secreta, toate informatiile pe care le
obtin investigatorii in urma activitatilor sunt informatii clasificate, protejate.Identitatea reala este
protejata, iar pentru ca aceasta sa nu fie descoperita (sa nu fie vazut la intalniri cu procurorul, sa nu fie
vazut la sediul parchetului) se folosesc persoane de legatura, astfel incat la sediul parchetului se prezinta
persoana de legatura care intocmeste in raport, si nu un p-v, raport care contine informatiile culese de
investigatorul sub acoperire si care se transmit procurorului.Procurorul are posibilitatea ca, pe baza
raportului intocmit, sa incheie un p-v care ar putea fi folosit ulterior pentru obtinerea de probe in
procesul penal.Rapoartele se prezinta procurorului in mod sistematic in toate perioada de desfasurare a
activitatilor investigatorului.
Curs 3 13.03.2013
In CPP actual nu exista nici o prevedere referitoare la supravegherea actelor, exista insa
prevederi cu privire la supravegherea urmaririi penale care sunt incluse in art 216-220 CPP. Cu
toate ca aceste prevederi sunt aplicabile doar urmaririi penale, cu exceptia cazului in care
procurorul efectueaza personal urmarirea penala, actele premergatoare, atunci cand se efectueaza
de organul de cercetare penala, adica de organul de cercetare al politiei judiciare sau vreunul din
OCP speciale, procurorul exercita supravegherea asupra actelor premergatoare care se
efectueaza. In calitatea sa de conducator al procesului penal, in etapa preliminara, supravegherea
de catre procuror a actelor premergatoare pe care le efectueaza OCP este justificata de atributia
generala pe care o are procurorul de conducere si de control a tuturor activitatilor pe care le
efectueaza OCP. De aceea, din chiar momentul in care OCP are cunostiinta despre savarsirea
unei infractiuni, fiind sesizat in acest sens in vreunul din modurile de sesizare, are obligatia de a
incunostiinta imediat procurorul care supravegheaza urmarirea penala.
1. La plangere
Astfel orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-un act al OCP
se poate plange procurorului care supravegheaza urmarirea penala art 275 CPP
2. Din oficiu
Se realizeaza de catre procuror cu ocazia solutionarii propunerii OCP de neincepere a
urmaririi penale pe care o inainteaza procurorului care supravegheaza urmarirea penala
atunci cand, din cuprinsul sesizarii, sau al actelor premergatoare efectuate rezulta
existenta unui caz de impiedicare al inceperii urmaririi penale dintre cele prevazute in art.
10 CPP.Cu aceasta ocazie procurorul verifica sesizarea, precum si continutul actelor
premergatoare efectuate, procedand, dupa caz, fie la admiterea propunerii OCP si in
consecinta la neinceperea urmaririi penale daca apreciaza ca sunt indeplinite conditiile
prevazute de lege, fie la respingerea propunerii OCP.In situatia in care procurorul nu este
de acord cu propunerea OCP, are posibilitatea de a dispune restituirea dosarului OCP in
vederea completarii actelor premergatoare.De asemenea, daca apreciaza ca, pe baza
sesizarii si a actelor premergatoare efectuate, se poate constata ca sunt indeplinite
conditiile prevazute de lege, poate dispune el insusi inceperea urmaririi penale sau poate
da dispozitie OCP sa inceapa urmarirea penala.
Sub aspectul naturii juridice neinceperea urmaririi penale reprezinta act premergator
pentru ca are ca efect impiedicarea trecerii dosarului in faza procesuala a urmaririi penale atunci
cand se constata existenta vreunui caz de impiedicare.Neinceperea urmaririi penale are ca efect
stingerea oricarei proceduri.Natura juridica de act premergator este data de situarea ei in timp
inainte de procesul penal sa fie declansat.
Dupa modificarile introduse prin Legea Nr. 202/2010 OCP poate intocmi propunerea de
neincepere a urmaririi penale si in situatia in care cazul de impiedicare il reprezinta cel
prevazutla art 10 lit b1 (absenta pericolului social).
Sub aspectul procedurii, procurorul din oficiu sau la propunerea OCP dispune neinceperea
urmaririi penale daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege prin rezolutie. Dupa
modificarile introduse prin Legea Nr. 202/2010 nu mai exista obligatia motivarii
rezolutiei.Astfel, procurorul are posibilitatea fie sa nu motiveze rezolutia daca isi insuseste
argumentele aduse de OCP prin propunerea pe care i-a adresat-o de neincepere a urmaririi enale,
propunere care se materializeaza intr-un referat.In acest caz la rezolutia data de procuror se
ataseaza propunerea OCP. In aceasta situatia propunerea OCP face parte integranta din
rezolutie.Desi formal procurorul dispune neinceperea urmaririi penale, in realitate nu face
altceva decat sa confirme propunerea OCP.Rezolutia procurorului de neincepere a urmaririi
penale poate sa contina , insa, argumente suplimentare daca acesta aduce in motivarea rezolutiei
argumente noi in raport cu cele pe care le cuprinde propunerea OCP.Aceasta nu inseamna, insa,
ca procurorul nu poate proceda la motivarea rezolutiei, chiar daca argumentele pe care le invoca
sunt identice cu cele care sunt cuprinse in referatul cu propunere al OCP.In cazul in care
procurorul efectueaza personal urmarirea penala, neexistand propunere in toate cazurile
procurorul are obligatia de a motiva rezolutia.Cunoasterea motivelor care stau la baza rezolutiei
de neincepere a urmaririi penale este esentiala deoarece ea face posibil exercitiul dreptului pe
care il are persoana interesata de a se lange impotriva rezolutiei procurorului de neincepere a
urmaririi penale.De aceea, atat rezolutia procurorului, cat si propunerea OCP se comunica
atat persoanei care a facut sesizarea, cat si persoanei impotriva careia s-au efectuat acte
premergatoare.
3) URMARIREA PENALA
1. Existenta infractiunii;
=Existenta unei fapte determinate prin toate materialele de fapt care trebuie sa aiba
aptitudinea de a contisuti infractiune.Ea trebuie sa aiba caracter penal, adica sa se
gaseasca intr-o norma de incriminare.
2. Identificarea persoanei cu privire la care exista presupunerea ca a savarsit fapta
materiala.Identificare persoanei inseamna mai intai depistarea acesteia, aceasta
insemnand ca fapta trebuie sa se datoreze unei persoane, iar acea persoana trebuie sa fie
depistata, adica sa se gaseasca legatura dintre fapta si persoana.In al doilea rabd -
stabilirea cu exactitate a tuturor datelor persoanei (art. 70 al. (1) CPP).
3. Stabilirea raspunderii penale a persoanei este vorba de probe care privesc vinovatia
persoanei.
4. $Prof : Obiectul trebuie sa cuprinda si stabilirea identitatii victimei infractiunii, a
pers care intra intr-un raport de drept material; stabilirea prejudiciului in cazurile
privind infractiuni cauzatoare de prejudiciu (de cele mai multe ori prejudiciul in proc
penale nu priveste doar latura civila a prejudiciului, el priveste si latura penala)
2 limite :
Trasaturi urmaririi penale : trasaturi specifice care o delimiteaza de celelalte faze ale
procesului penal :
In afara acestor date care au caracter general, in raport de actul sau, dupa caz, masura care
formeaza obiectul ordonantei, ordonanta mai cuprinde si masurile speciale care sunt diferite
de la caz la caz.Rezolutia si ordonanta sunt acte de urmarire penala care sunt comune tuturor
organelor de urmarire penala, acestea se intocmesc de procuror si de OCP. In cazul
rezolutiei, aceasta trebuie motivata, ea fiind intocmita in mod diferit de la caz la caz tinand
cont de ce trebuie sa contina o rezolutie in raport de actul de urmarire penala.
Referatul se intocmeste in toate cazurile in care se efectueaza o propunere pentru luarea
unei masuri pe care nu o poate dispune OUP care o intocmeste.El e regl expres in art 258
CPP in materia terminarii urmaririi penale, fiind actul pe care la sfarsitul urmaririi penale il
intocmeste OCP.
Locul efectuarii actelor de urmarire regula este ca toate actele de urmarire se efectueaza
la sediul OUP. Exceptie : alte locuri cand se efectueaza intr-o unitate de interes public dintre
cele prevazute in art 145 CP in vigoare este necesar sa se obtina in prealabil consimtamantul
scris al conducatorului unitatii de interes public. Cand nu se poate obtine consimtamantul, actele
de urmarire pot fi efectuate doar cu autorizarea procurorului.
Actele de urmarire penala se pastreaza la sediul OUP. Cand este sesizata instanta penala,
in faza de urmarire penala, se vor inainta instantei copii de pe actele de urmarire penala care sunt
numerotate si certificate de grefa parchetului in situatia in care sunt sesizate simultan mai multe
instante, iar actele in original se pastreaza la sediul parchetului. Daca este sesizata doar o singura
instanta se va inainta instantei dosarul in original, iar procurorul va pastra doar copiile in scopul
continuarii urmaririi penale.Ratiune : asigurarea caracterului continuu al urmaririi penale.
In privinta rolului activ al OUP exista o reglementare specifica in art. 202 CPP, cu toate ca
rolul activ figureaza si printre principiile fundamentale ale procesului penal. Potrivit art. 202
CPP procurorul si OCP are obligatia ca in cursul urmaririi penale sa lamureasca cauza in
mod complet sub toate aspectele si, in acest scop, OUP are obligatia sa cerceteze probele
atat in favoarea cat si in defavoarea invinuitului sau inculpatului.Aceasta indatorire a OUP
subzista si in situatia in care invinuitul sau inculpatul da o declaratie de recunoastere a
faptei. De asemenea, OUP are obligatia sa descopere, cu ocazia efectuarii actelor de urmarire
penala, toate datele din care rezulta cauzele si conditiile care au determinat sau, dupa caz, au
favorizat savarsirea faptei materiale care poate fi infractiune.OUP are obligatia de a stabili toate
elementele de fapt pe care le apreciaza ca fiind necesare pentru justa solutionare a cauza
penale.In exercitiul atributiilor privind urmarirea penala, OUP are obligatia de a garanta
persoanelor cercetate respectarea drepturilor si libertatilor in cursul procesului penal.In acest
scop OUP are obligatia de a explica partilor drepturile procesuale si de a lua toate masurile din
oficiu sau la cerere pentru respectarea acestora.
Urmarire penala are un continut complex, ea este alcatuita din activitati de urmarire penala
specifice care sunt realizate de OUP.In acest fel putem vorbi de existenta unor forme
fundamentale ale activitatilor de urmarire penale.Acestea sunt :
1. Cercetarea penala;
Este forma de baza care este realizata de acea categorie a OUP care poarta denumirea
de OCP. Procurorul nu face cercetarea penala, doar urmarirea penala.Cercetarea penala
inseamna urmarire penala efectuata de OCP.Ea exista in toate cazurile cu titlu de regula,
exceptie facand doar acele cazuri in care procurorul efectueaza urmarire penala.Ea
inseamna in concret strangere de probe in vederea stabilirii existentei unei
infractiuni, a identificarii persoanei cu privire la care exista presupunerea ca a
savarsit fapta si in scopul stabilirii raspunderii penale a persoanei.Ea mai poate
consta si in efectuarea de procedee probatorii, si anume efectuarea perchezitiilor
domiciliare si corporale, intr-o cercetare la fata locului, reconstituire, ridicare de obiecte
sau inscrisuri, efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice sau expertize.De asemenea, ea
mai poate consta si in luarea unor masuri procesuale, astfel OCP poate dispune masura
retinerii fata de invinuit sau inculpat, inceperea urmaririi penale cu conditia
confirmarii ulterioare a acesteia de catre procuroru, masura asiguratorie (oricare).
Sunt situatii in care exista masuri si acte pe care OCP nu le poate dispune si nu le poate
efectua, dar pe care le apreciaza ca necesare, caz in care cercetarea penala mai poate
consta si in propunerile pe care OCP le poate adresa procurorului care suprevegheaza
urmarirea penala.Cercetarii penale ii corespunde o supraveghere a acesteia realizata
de procuror, adica OCP nu este singur, el este intotdeauna dublat de un procuror.
2. Supravegherea urmaririi penale;
Reprezinta modalitatea prin care procurorul isi exercita dreptul de conducere, control
si organizare a intregii activitati de urmarire penala atunci cand urmarirea penala se
efectueaza de un OCP.In consecinta, ea exista doar atunci cand exista cercetarea penala,
nu si atunci cand urmarire penala se efectueaza personal de procuror.Supravegherea
urmaririi penale are un obiect complex, astfel obiectul supravegherii il constituie :
a) Dreptul si obligatia procurorului care supravegheaza urmarirea penala de a veghea ca
orice infractiune sa fie descoperita, orice infractor sa fie pedepsit potrivit legii, nici o
persoana sa nu fie urmarita penal daca nu exista indicii temeinice ca a savarsit o
infractiune.
b) Dreptul si obligatia procurorului de a veghea ca nici o persoana sa nu fie retinuta sau
arestata fara sa fie indeplinite conditiile prevazute de lege.
c) Dreptul si obligatia procurorului de a solicita OCP sa procedeze la luarea tuturor
masurilor care se impun pentru desfasurarea urmaririi penale si sa dispuna el insusi
luarea acestor masuri.Cu titlu de principiu, in exercitarea supravegherii urmaririi
penale, procurorul ia masuri si da dispozitii in scris si motivat.Obiectivul principal al
supravegherii il reprezinta asigurarea respectarii de catre OCP a dispozitiilor legale
referitoare la efectuarea urmaririi penale
Modalitati de supraveghere :
- Procurorul, in exercitiul acestei obligatii, are dreptul de a asista OCP in efectuarea
oricarui act de urmarire penala si dreptul de a efectua el insusi orice act de
urmarire penala care este de competenta OCP.
- In vederea exercitarii obligatiei de supraveghere a urmaririi penale, procurorul are
dreptul sa solicite OCP dosarul, intregul material, in vederea consultarii acestuia,
iar OCP are obligatia corelativa de a inainta procurorului care supravegheaza
urmarirea penala intregul dosar, precum si toate actele solicitate de procuror in
vederea consultarii acestora.
- In cadrul exercitiului supravegherii, procurorul ii da indrumari pe OCP, il
sfatuieste in legatura cu actele de cercetare penala pe care acesta le efectueaz ape
tot parcursul cercetarii penale.
- De asemenea, in exercitiul supravegherii procurorul ii da dispozitii in scris si
motivat OCP, ele fiind obligatorii.
- Nerespectarea dispozitiilor de catre OCP confera procurorului dreptul de a sesiza
conducatorul organului administrativ din care face parte OCP in vederea
sanctionarii acestuia, fiind sesizat de procuror, conducatorul organului
administrativ este obligat sa rezolve sesizarea in termen de cel mult 3 zile de la
primirea ei.
- Sunt modalitati de supraveghere a urmaririi penale si autorizarea de catre
procuror a unor acte ale OCP, cum este cazul autorizarii investigatorilor sub
acoperire sau autorizarii provizorii a interceptarilor si inregistrarilor de convorbiri,
incuviintarea unor acte de urmarire(exhumarea), aprobarea unor acte de
urmarire penala (aprobarea internarii invinuitului sau inculpatului in situatia in
care se propune efectuarea unei expertize psihiatrice), confirmarea care este un
act ulterior si care inseamna ratificarea actului efectuat de OCP (inceperea
urmaririi penale dispusa de OCP, ea producand efecte juridice doar daca este
confirmata de procuror in termen de cel mult 48 de ore de la dispunere), trecerea
cauzei de la un OCP la altul (procurorul, oricand in cursul urmaririi penale,
poate dispune ca o cauza penala sa fie tercuta de la un OCP la altul atunci cand
apreciaza ca aceatsa se impune pentru buna desfasurare a urmaririi penale)
- Preluarea unei cauze de OCP ierarhic superior se poate realiza doar din dispozitia
procurorului care supravegheaza urmarirea penala efectuata de OCP superior pe
baza solicitarii OCP ierarhic superior si numai dupa incunostiintarea procurorului
care supravegheaza activitatea OCP de la care se preia cauza.
- Trecerea cauzei de la un parchet la altul reprezinta o modalitate de stramutare a
cauzei penale de la un OCP la altul.Ea poate fi dispusa doar de procurorul
general al parchetului de pe langa ICCJ atunci cand exista suspiciunea
rezonabila ca activitatea de urmarire penala este afectata datorita
imprejurarior cauzei sau calitatii partilor, precum si atunci cand exista
pericol de tulburare a ordinii publice.
3. Urmarirea penala proprie a procurorului
Este posibila in 2 situatii - 209 al (3) CPP :
a) In toate cauzele pe care procurorul le preia de la OCP : procurorul poate prelua
orice cauze si, in urma preluarii, procurorul efectueaza personal uramrirea penala, in
mod nemijlocit.
b) In toate cazurile in care, in mod obligatoriu, urmarirea penala trebuie efectuata
de procuror sub sanctiunea nulitatii absolute.Cand efectueaza urmarirea penala,
procurorul nu se transforma in OCP, ci ramane organ de urmarire penala. Exceptii :
- Art. 217 al (4) CPP : in toate aceste cazuri de urmarire penala obligatorie,
procurorul poate delega OCP sa efectueze anumite acte de urmarire penala
(delegarea poate avea ca obiect, in principiu, orice act de urmarire penala).
- Cazurile urgente : conform art. 213 CPP in cazuri care reclama urgenta OCP
poate efctua orice actd e urmarire penala, inclusiv unul care e de competenta
exclusiva a procurorului.Cel mai simplu si elocvent caz de urgenta il reprezinta
infractiunea flagranta (de ex cand se comite o infractiune flagranta sub ochii unui
politist el are obligatia de a interveni si de a efectua un act care este de
competenta procurorului).
1. O conditie pozitiva : ea consta in existenta unor date sau informatii din care trebuie sa
rezulte ca a fost savarsita o fapta care este prevazuta de legea penala.Datele sau
informatiile necesare pentru inceperea urmaririi penale trebuie sa rezulte, fie din sesizare,
fie din cuprinsul actelor premergatoare.Astfel, art. 228 al (1) CPP prevede in mod expres
ca OUP legal sesizat poate dispune inceperea urmaririi penale fie pe baza sesizarii, fie pe
aza actelor premergatoare efectuate.
2. O conditie negativa : ea consta in inexistenta vreunui caz de impiedicare a inceperii
urmaririi penale dintre cazurile prevazute in art. 10 CPP, fara nici o exceptie.Inexistenta
poate rezulta la fel fie din sesizare, fie din actele premergatoare efectuate.Inceperea
urmaririi penale poate fi dispusa doar in rem, adica numai cu privire la fapta materiala
daca nu este cunoscut faptuitorul, fie atat in rem, cat si in persoanm daca este cunoscut
faptuitorul. Daca inceperea urmaririi penale este dispusa in rem ab initio, iar ulterior, pe
parcursul urmaririi penale, este identificata persoana, inceperea urmaririi penalenu este
valabila deoarece daca ulterior este identificat faptuitorul, inceperea urmaririi penale in
personam este obligatorie pentru ca din acel moment persoana dobandeste calitatea de
invinuit care este subiect de drepturi si obligatii procesuale.
Inceperea urmaririi penae poate fi dispusa de OUP conform art 201 CPP. In situatia in care
inceperea urmaririi penale se dispune de OCP, pentru a fi valabila, ea trebuie supusa confirmarii
procurorului care supravegheaza urmarirea penala in termen de cel mult 48 de ore de la
intocmirea actului de incepere a urmaririi penale.Inauntrul celor 48 de ore OCP are obligatia sa
inainteze dosarul impreuna cu actul de incepere a urmaririi penale procurorului care
supravegheaza urmarirea penala in vederea confirmarii.Confirmarea de catre procuror trebuie sa
fie motivata, ea are o semnificatie juridica deosebita, si anume semnifica insusirea actului de
urmarire penala de catre procuror.Prin aceasta prevedere inceperea urmaririi penale este
transferata din competenta OCP in competenta procurorului.Aceasta releglementare intareste
pozitia procurorului in proc penal si sporeste importanta actului de incepere a urmaririi penale.
In practica, desi rezolutia este un act simplu, lipsit de formalism, spre deosebire de ordonanta,
rezolutia prin care se dispune inceperea urmaririi penale contine o motivare ampla a faptei
materiale, a ambelor conditii (pozitiva si negativa).Aceasta practica este rezultatul importantei
pe care o are inceperea urmaririi penale in deschiderea procesului penal.
1. Dobandirea de catre persoana care este identificata a calitatii de invinuit si, prin
aceasta, declansarea procesului penal;
2. Parcurgerea procedurilor de aducere la cunostiinta la invinuirii intr-un termen
rezonabil.Ea consta in chemarea invinuitului la sediul OUP, incunostintarea acestuia cu
privire la fapta materiala si incadrarea juridica data faptei, comunicarea dreptului de a
avea un aparator, comunicarea dreptului de a nu da nici o declaratie insotita de
avertismentul constand in atentionarea acestuia ca daca da declaratie, aceasta poate fi
folosita ulterior in proces impotriva sa.In situatia in care invinuitul consimte sa dea o
declaratie, se consemneaza intr-un p-v dupa care se va trece la obtinerea declaratiilor
invinuitului in 2 etape : declaratie scrisa de mana proprie si ascultarea lui care se
consemneaza apoi intr-o declaratie care este inregistrata intr-un registru special, cu alte
cuvinte pe un formular tipizat.Daca invinuitul nu este de acord sa dea declaratie, atunci se
considera ca a uzat de dreptul de a nu da declaratie si aceasta optiune se va consemna in
p-v.In situatia in care invinuitul isi exprima dreptul de a da declaratie, tinand seama ca
declaratia este si mijloc de aparare, are dreptul de a da declaratie imediat, precum si
dreptul de a cere OUP, daca apreciaza ca are nevoie, acordarea timpului necesar pentru
pregatirea si pentru inlesnirea apararii.
Din acest moment se poate vorbi de efectuarea urmaririi penale fata de invinuit.
Curs 5
Dupa inceperea urmaririi penale, care echivaleaza cu pornirea procesului penal, are loc
practic efectuarea actelor de urmarire penala fata de invinuit. Sub acest aspect trebuie facuta
distinctie intre 2 situatii :
I) Procurorul supravegheaza urmarirea penala - se efectueaza cercetarea penala fata de
invinuit, adica acte de cercetare penala .Ele se realizeaza de OCP prevazute de lege.
Dupa luarea masurii retinerii, inauntrul termenului de 8 ore, daca OCP apreciaza ca se
impune continuarea detentiei invinuitului raportat la necesitatile UP, intocmeste un referat
motivat cu propunere de arestare preventiva a invinuitului pe care il inainteaza procurorului care
supravegheaza urmarirea penala in vederea sesizarii judecatorului pentru luarea masurii arestarii
preventive a invinuitului in conditiile prevederilor dela art. 146 CPP.
Daca OCP apreciaza ca este necesar sa puna in miscare actiunea penala fata de
invinuit, atunci va intocmi un referat motivat prin care propune procurorului care supravegheaza
urmarirea penala, punerea in miscare a actiunii penale. Cu aceeasi ocazie, daca OCP aprecieaza
ca este necesara prelungirea detentiei, propune odata cu punerea in miscare a actiunii penale si
arestarea preventiva a inculpatului.
Procurorul efectueaza din oficiu toate actele de urmarire penala fata de invinuit. In acest
sens nu e necesara propunerea, nu se intocmeste. Sub aspectul continutului actelor, nu exista
deosebiri intre actele de urmarire penala efectuate de OCP si cele efectuate de procuror
personal.
Este valabila expunerea actelor de urmarire penala efectuate de OCP. Toate aceste acte
si masuri de urmarire penala fata de invinuit pot fi efectuate cu aceeasi ocazie, adica, in
momentul in care il cheama prima data, procedeaza la prezentarea invinuirii si pe urma, cu
aceeasi ocazie, procurorul dispune retinerea invinuitului, punerea in miscare a actiunii penale
fata de invinuit.
Daca procurorul dispune prin orodnanta punerea in miscare a actiunii penale, atunci
are obligatia sa dispuna totodata, in mod expres, si continuarea urmaririi penale fata de inculpat.
In consecinta, este necesara o dispozitie expresa a procuroruluicare supravegheaza urmarirea
penala. Ea se gaseste mentionata chiar pe ordonanta, in practica. Aceasta dispozitie legitimeaza
OCP sa efectueze urmarirea fata de inculpat.Dupa punerea in miscare a actiunii penale, OCP are
obligatia de a-l chema pe inculpat in fata sa si de a-l asculta (se va proceda la fel ca in prezenta
invinuitului).Totodata cu aceasta ocazie OCP are obligatia de a aduce la cunostinta inculpatului
fapta materiala si incadrarea juridica pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala, in mod
expres, si de asemenea, tot in mod expres, i se aduce la cunostinta dreptul de a avea un aparator
cu obligatia de a-i asigura un avocat din oficiu daca inculpatul nu isi exercita dreptul de a-si
alege avocat in cazurile in care asistenta juridica a inculpatului esteobligatorie.De asemenea ii
aduce la cunostinta dreptul de a nu da declaratii.
Poate fi dispusa daca este prezent vreunul din cazurile prevazute la art. 10 lit f-j cu
exceptia cazului prevazut la lit. i) si daca este invinuit/inculpat in cauza. Poate fi dispusa prin
rezolutie, exceptand cazul in care e pusa in miscare actiunea penala. Cand e pusa in miscare
actiunea penala, aceasta se dispune prin ordonanta.
Se poate dispune doar daca exista Invinuit/inculpat in cauza si daca este prezent vreunul
din cazurile de impedicare prevazute in art. 10 lit. a)-e). Procedura esteidentica cu cea de incetare
a urmaririi penale.Particularitati prezinta doar ordonanta de scoatere de sub urmarire penala si de
aplicare a unei sanctiuni administrative care poate fi dispusa in cazul prevazut in art 10 lit. b)1
intotdeauna procurorul da ordonanta. Prin ordonanta, odata cu scoaterea de sub urmarirea penala,
procurorul este obligat sa aplice una din sanctiunile administrative prevazute la art. 91 CPP, art
18 alin. (3) CPP. Spre deosebire de celelalte solutii, plangerea impotriva ordonantei de scoatere
de sub urmarire penalasi de aplicare a unei sanctiuni administrative poate fi formulata in termen
de 20 de zile de la comunicarea unei copii si are efect suspensiv de executare, adica nu se
executa decat dupa solutionarea plangerii.
Aceasta etapa de terminare a urmaririi penale este reglementata doar pentru o singura
situatie : cea in care procurorul supravegheaza urmarirea penala fata de Invinuit/inculpat. Etapa
de terminare a urmaririi penale este reglementata in mod diferit, dupa cum este vorba de o
urmarire penala fara actiune penala pusa in miscare si o urmarire penala cu actiune penala pusa
in miscare.
In cazul in care urmarire penala este fara actiune penala pusa in miscare, adica in
intregime fata de invinuit, la sfarsitulurmaririi penale, inainte de rpezentarea materialului, OCP
este obligat sa-l cheme, pentru ultima data, pe invinuit in fata sa si sa-i aduca la cunostiinta :
fapta materiala, incadrarea juridica data faptei materiale, precum si explicatiile pe care le
apreciaza ca necesare in legatura cu fapta, dreptul acestuia de a da declaratii. OCP are obligatia
de a-l intreba daca are de formulat cerere si daca are de propus probe in aparare. In situatia in
care invinuitul nu formuleaza cerere si nu are de propus noi probe in aparare, precum si in
situatia in care cererile sau propunerile de probe formulate de invinuit au fost respinde de OCP,
ori in situatia in care cercetarea penala a fost completata ca urmare a admiterii cererii formulate
si a propunerii de probe, OCP constata terminarea urmaririi penale. Aceasta constatatre trebuie
sa fie expresa, facuta in scris si sa se materializeze intr-un referat care poarta denumirea de
referat de terminare a urmaririi penale.
In situatia in care s-a pus in miscare actiunea penala in cursul urmaririi penale,
urmarirea penala este cu actiune penala pusa in miscare.In acest caz OCP nu mai are obligatia de
a-l chema pe inculpat in vederea ascultarii ca in cazul invinuitului, ci are obligatia de prezentare
a materialului de urmarire penala fata de inculpat, dupa care va proceda la intocmirea referatului
de terminare a urmaririi penale. Odata cu referatul, OCP are obligatia de inaintare a dosarului
procurorului care supravegheaza urmarirea penala. Ratiunea : procurorul, fiind titularul urmaririi
penale, dispune din oficiu cu privire la toate actele si la toate masurile de urmarire penala.
Curs 6
- In cazul in care invinuitul sau inculpatul ori aparatorul acestuia lipseste in mod
nejustificat;
Cand ulterior invinuitul sau inculpatul se prezinta, este prins sau este adus la OUP
inainte de intocmirea rechizitoriului, OUP are obligatia de a prezenta materialul de
urmarire penala, insa in mod obligatoriu doar inainte de intocmirea rechizitoriului.
Prezentarea materialului de urmarire penala se realizeaza doar in situatiile in care
procurorul dispune cu privire la trimiterea in judecata a invinuitului sau inculpatului.
Cand invinuitul sau inculpatul este chemat pentru prezentarea materialului de urmarire
penala nu se pune problema unei solutii de neurmarire sau de netrimitere in judecata
pentru ca prezentarea materialului de urmarire penala trebuie sa stea la baza intocmirii
rechizitoriului.
- In cazul in care invinuitul sau inculpatul refuza in mod justificat sa i se prezinte
materialul de urmarire penala;
- In cazul in care invinuitul sau inculpatul este disparut.
In urma verfiicarii lucrarior de urmarire penala, procurorul poate sa ajunga fie la concluzia ca
nu s-au respectat dispozitiile legale care garanteaza respectarea drepturilor procesuale si
aflarea adevarului, ori nu au fost administrate toate probele, sau probele obtinute nu sunt in
conformitate cu dispozitiile legale, fie dimpotriva, poate sa ajunga la concluzia ca urmarirea
este completa, ca nu mai sunt alte probe de administrat si ca au fost respectate toate
dispozitiile legale care garanteaza respectarea drepturilor procesuale si aflarea adevarului.
In prima ipoteza cand procurorul constata ca urmarirea penala nu este completa, in sensul
ca nu s-au administrat toate probele care sunt necesare stabilirii adevarului procurorul nu va
putea trece la rezolvarea cauzei, ci va dispune restituirea dosarului OCP in vederea completarii
cercetarii penale. Procurorul dispune cu privire la restituire prin ordonanta. Ordonanta
procurorului trebuie sa cuprinda, pe langa datele generale aratate in art. 203 CPP, si
urmatoarele mentiuni speciale :
OCP, primind dosarul impreuna cu ordonanta de restituire, are obligatia sa efectueze toate
actele de cercetare care sunt indicate in ordonanta (actele de cercetare a caror refacere este
obligatorie, cu exceptia celor 3 categorii de acte).
Astfel, mai intai procurorul da rechizitoriu prin care, in situatia in care urmarirea penala a
fost fara actiune penala pusa in miscare, dispune punerea in miscare a actiunii penale si
trimiterea in judecata a inculpatului; cand urmarirea penala a fost cu actiune penala pusa in
miscare, procurorul dispune, prin rechizitoriu, trimiterea in judecata a inculpatului. Aceasta este
rezolvarea principala a cauzei penale de catre procuror, prin emiterea rechizitoriului. Sub
aspectul naturii juridice, rechizitoriul este actul de sesizare al instantei. Sesizarea instantei
penale in vederea judecarii unei cauze penale sub absolut toate aspectele se realizeaza doar
prin intermediul rechizitoriului, atat in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune
in miscare din oficiu, cat si la celelalate infractiuni pentru care se prevede conditia plangerii
prealabile a persoanei vatamate. Rechizitoriul are 2 limite care corespund limitelor obiectului
judecatii (pentru ca rechizitoriul are ca efect principal deschiderea fazei de judecata a
procesului penal), si anume : fapta si persoana pentru care au fost efectuate actele de urmarire
penala. Ele sunt, de regula, cele pentru care s-a dispus initial inceperea urmaririi penale si
punerea in miscare a actiunii penale. Cu alte cuvinte, rechizitoriul nu poate privi o fapta si o
persoana cu privire la care nu exista urmarire penala inceputa si. Exista o singura exceptie de la
aceasta regula privind cele 2 limite : exceptia priveste extinderea urmaririi penale. Extinderea
urmaririi penale este reglementata in art. 238 CPP. Ea este limitata doar la cercetarea penala,
adica la situatia in care procurorul supravegheaza urmarirea penala, insa este posibila si in
situatiile in care procurorul efectueaza personal urmarirea penala. Extinderea urmaririi penale
poate fi dispusa in cursul urmaririi penale doar in situatia in care ulterior incepereii urmaririi
penale sau punerii in miscare a actiunii penale se descopera savarsirea de catre invinuit sau
inculpat a unei noi fapte care poate constitui infractiune si care are legatura cu fapta pentru
care se efectueaza urmarirea penala, precum si atunci cand, in cursul urmaririi penale, se
descopera date privind participarea unei alte persoane la savarsirea faptei pentru care se
efectueaza urmarirea penala. Cu alte cuvinte, extinderea este de 2 feluri : in rem, doar cu
privire la fapta; in personam, cu privire la persoana daca se descopera date din care rezulta ca o
persoana a participat la savarsirea faptei retinute in sarcina invinuitului sau inculpatului pentru
care s-a efectuat initial urmarirea penala. Extinderea se dispune de procurorul care
supravegheaza urmarirea penala la propunerea OCP. Propunerea trebuie inaintata procurorului
in termen de 3 zile de la descoperirea noii fapte sau a participarii altei persoane, iar procurorul
este obligat sa se pronunte prin ordonanta in termen de 5 zile din momentul sesizarii.
Incadrarea juridica data faptei prin rechizitoriu nu constituie o limita a rechizitoriului deoarece
stabilirea incadrarii juridice reprezinta atributul exclusiv al instantei de judecata. Procurorul
doar propune o incadrare juridica in rechizitoriu, insa incadrarea juridica nu obliga instanta de
judecata care are un drept exclusiv de apreciere cu privire la incadraraea juridica corecta pe
care o poate atribui faptei cu care instanta este sesizata.
In ceea ce priveste procedura de schimbare a incadrarii juridce in cursul urmaririi penale sunt
aplicabile toate regulile cu privire la procedura de extindere a urmaririi penale, ea fiind posibila
inainte de sesizarea instantei cu rechizitoriu daca in cursul urmaririi penale se descopera
imprejurari noi care fac necesara schimbarea incadrarii juridice. In acest fel sesizarea instantei
cu rechizitoriu se realizeaza atat in rem, cat si in persoam. In esenta rechizitoriul produce 2
efecte care sunt imediate :
Aceste efecte se produc din momentul in care rechziitoriul este inregistrat la secretariatul
parchetului.
In ceea ce priveste cuprinsul rechizitoriului, rechizitoriul, pentru a fi valabil, mai intai trebuie
sa cuprinda toate mentiunile care sunt prevazute de lege. Cuprinsul rechizitoriului este
reglementat in art. 263 CPP. Sub aspectul cuprinsului, rechizitoriul cuprinde 3 parti : una
introductiva, expunerea si dispozitivul.
Expunerea rechizitoriului trebuie sa contina foarte clar situatia de fapt cu care este sesizata
instanta, adica datele privind fapta materiala (sub acest aspect, fapta materiala trebuie descrisa
in rechizitoriu cu exactitate; cu aceasta ocazie rechizitoriul trebuie sa prezinte toate
elemenetele de fapt care au relevanta penala); incadrarea juridica a faptei (daca este o
incadrare juridica controversata ea trebuie insotita si de argumente juridice bazate pe doctrina
si jurisprudenta); indicarea probelor pe care se intemeiaza invinuirea, precum si a mijloacelor de
proba folosite pentru stabilirea situatiei de fapt (daca probele sunt contradictorii, rechzitoriul
trebuie sa contina o analiza a probelor); motivele pentru care situatia de fapt se intemeiaza pe
anumite probe si motivele pentru care sunt inlaturate celelalte probe; mentiuni referitoare la
masurile preventive care au fost luate in cursul urmaririi penale; descrierea persoanei
inculpatului. Astfel in rechizitoriu trebuie prezentate toate trasaturile care caracterizeaza
persoana inculpatului si care prezinta relevanta pentru ca rechiziitoriul trebuie sa aiba la baza
probe solide, atat in ceea ce priveste fapta materiala, cat si in privinta persoanei pentru ca
procurorul da rechizitoriu atunci cand stabileste, pe baza probelor, ca s-a savarsit o fapta
materiala, ca fapta materiala a fost savarsita de inculpat si ca inculpatul raspunde penal.
Rechizitoriul este semnat de procurorul care a efectuat sau supravegheat urmarirea penala.
Uneori rechizitoriul are un continut complex; astfel, este posibil ca, prin rechizitoriu, procurorul
sa propuna judecatorului primei instante arestarea preventiva a inculpatului. In aceasta situatie
rechizitoriul trebuie inaintat judecatorului in termen de cel mult 24 de ore. Intrucat nu exista
prevederi particulare, trebuie indeplinite toate conditiile cu privire la luarea masurii arestarii
preventive. Procedura de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului este cea comuna.
Prin rechizitoriu procurorul poate dispune luarea masurii obligarii de a nu parasi tara sau
localitatea. Totodata in cazurile de conexitate si de indivizibilitate, prin rechizitoriu procurorul
poate da si alte solutii, de neurmarire sau de netrimitere in judecata privind alte fapte si alte
persoane. Astfel, in privinta altor persoane si pentru alte fapte, prin rechizitoriu procurorul
poate dispune, dupa caz, clasarea, neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire
penala sau incetarea urmaririi penale.
Rechizitoriul, pentru a fi valabil este supus verfiicarii sub aspectul legalitatii si temeiniciei
dupa caz de conducatorul parchetului sau procurorul ierarhic superior. Verificarea legalitatii si
temeiniciei rechizitoriului se realizeaza prin rezolutia pe care o da conducatorul parchetului sau
procurorul ierarhic superior chiar pe rechizitoriu si care contine Verificat sub aspectul
legalitatii si temeiniciei si semnatura conducatorul parchetului sau procurorul ierarhic, dupa
caz. In acest fel se separa intocmirea rechizitoriului care este actul de sesizare al instantei si
apartine exclusiv procurorului. In virtutea principiului controlului ierarhic rechizitoriul poate
apartine unui procuror din cadrul unui parchet superior in grad instantei competente sa judece
cauza in fond.
In situatia in care exista inculpati in stare de arest preventiv, rechizitoriul se va inainta primei
instante in numarul de copii necesare pentru a fi comunicate inculpatilor aflati in stare de arest
preventiv. Aceasta prevedere este reglementata la art. 264 alin (4) CPP.
Curs 7 08.04.2013
1. s-a parcurs in prealabil procedura la primul procuror, general, sef de sectie, ierarhic
a. o rezolutie de NUP
b. o ordonanta de NUP, in temeiul art. 10b1
c. o rezolutie sau o ordonanta de SUP, IUP sau clasare
d. dispozitia de netrimitere in judecata, cuprinsa in rechizitoriu, in cazurile de
conexitate si indivizibilitate, prevazute de lege
Titularul plangerii este persoana vatamta sau persoana ale carei interese legitime au fost
vatamate. Persoana vatamata este principalul titular al plangerii, victima infractiunii, aflata in
raport de drept penal cat si intr-un raport de procedura penala, avand o plenitudine de drepturi
procesuale. Persoana ale carei interese legitime au fost vatamate este alta decat persoana
vatamata, fiind persoana care pretinde o vatamare cauzata prin solutia de nurmarire sau
netrimitere in judecata data de procuror, care nu a intrat in raport de drept penal, ci exclusiv intr-
un raport de procedura penala. In acest fel, poate fi persoana ale carei interese legitime au fost
vatamate prin solutia procurorului, orice persoana, chiar daca nu a avut calitate procesuala in
cursul urmaririi penale. Exemplu: proprietarul bunului care a format obiectul sechestrului, chiar
invinuitul sau inculpatul care ar putea face plangere contra solutiei procurorului doar sub
aspectul temeiului juridic al solutiei. Cu aceasta, ocazie invinuitul sau inculpatul ar putea cere
judecatorului, pe calea plangerii, sa schimbe temeiul.
ii. solicitarea dosarului de urmarire penala in care s-a dat solutia atacata cu
plangere printr-o adresa pe care judecatorul primei instante o trimite
procurorului care a efectuat / supravegheat urmarirea penala, prin care ii cere
sa inainteze dosarul de urgenta. Procurorul are obligatia de a inainta dosarul
in termen de cel mult 5 zile de la primirea solicitarii.
b. admite plangerea, defiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata, si, dupa caz,
inceperea sau redeschiderea urmaririi penale in acest caz, judecatorul are obligatia sa indice
faptele care trebuie constatate si mijloacele de proba care trebuie folosite, precum si actele de
urmarire penala care trebuie refacute sau completate. Judecatorul va da si in acest caz sentinta
penala, avand la fel, un caracter definitiv. In situatia in care judecatorul dispune fie inceperea
urmaririi penale, fie redeschiderea urmaririi penale, dispozitia judecatorului este obligatorie
pentru procuror. In acest caz, dupa parerae lui GM nu se realizeaza un transfer de competenta
judecatorului in ceea ce priveste inceperea urmaririi penale, deoarece judecatorul, prin sentinta,
da doar dispozitie procurorului sa inceapa urmarirea penala in conditiile prevazute de lege art.
8b 2781 Cpp procurorul are obligatia de a se conforma dispozitiei judecatorului doar daca
nu s-au modificat imprejurarile de fapt de la momentul la care a fost admisa plangerea de
catre judecator. Procurorul are obligatia de a dispune inceperea urmaririi penale, doar atunci
cand constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.
In urma acestei incheieri, instanta penala se considera sesizata cu judecarea cauzei, fiind
declansata faza de judecata a procesului penal, astfel incat, in continuare, judecarea cauzei este
guvernata de regulile care sunt comune privitor, in egala masura la judecata in prima instanta, cat
si in caile de atac. Aceasta situatie reprezinta unica derogare de la principiul potrivit caruia
judecata este precedata de rechizitoriu. In consecinta, doar in situatia in care se retine cauza spre
judecare ca urmare a admiterii plangerii, sesizarea instantei penale se realizeaza prin plangerea
persoanei vatamate.
4. in privina termenului, plangerea prealabila trebuie facuta in termen de cel mult 2 luni de
cand persoana vatamata a cunoscut cine este faptuitorul. Daca infractiunea este continua
sau continuata, considerandu-se savarsita in momentul epuizarii sau al efectuarii
ultimului act, cum s-a decis si prin RIL, termenul de 2 luni se calculeaza de la momentul
la care persoana vatamata a cunoscut cine este faptuitorul.
JUDECATA faza cea mai importanta a procesului penal, decizorie, care are loc intre doua
momente: cel al sesizarii (rechizitoriu, plangere daca judecatorul o admite) si momentul final,
cel al solutionarii definitve a cauzei penale.
Nemijlocirea, desi e prevazuta in mod expres printre principiile care stau la baza
judecatii, art. 289 Cpp, alaturi de oralitate si contradictorialitate, in realitate, nemijlocirea
caracterizeaza procesul penal in ansamblul sau (in toate fazele). Ea prezinta insa unele trasaturi
particulare in faza de judecata. Astfel, judecata se realizeaza de un complet de judecata care
trebuie sa fie legal compus. Completul de judecata trebuie sa ramana acelasi pe tot parcursul
judecatii. Exceptional, pot interveni schimbari in compunerea completului cel mai tarziu
pana la inchiderea dezbaterilor. Dupa acest moment, orice schimbarea in compunerea
completului este interzisa sub sanctiunea Nulitatii Absolute. Aceasta reglementare contravine
insa principiului nemijlocirii, care presupune ca toate probele necesare sa fie administrate in mod
nemijlocit, in fata completului de judecata, care participa la judecarea cauzei. De aceea, dupa
parerea lui GM, dupa inceperea cercetarii judecatoresti, in virtutea principiului continuitatii si
unicitatii completului, ca o cerinta a principiului nemijlocirii, trebuie sa fie interzisa, pentru ca nu
e posibila rezolvarea unei cauze penale de catre un complet care nu a participat in mod nemijlocit
la cercetarea probelor.
Publicitatea priveste sedinta de judecata. Sub acest aspect trebuie facuta distinctia intre
sedinta de judecata si notiunea de dezbateri in sens larg, incluzand atat dezbaterile judiciare, cat
si dezbaterile cu privire la orice chestiune care este pusa in discutie de instanta, in cursul
judecatii. Pentru ca, daca dezbaterile trebuie sa fie orale si contradictorii, sedinta de judecata in
ansamblul sau trebuie sa fie, in mod integral, publica. Publicitatea sedintei prezinta o importanta
garantie a dreptului la un proces echitabil, deoarece permite accesul publicului la sedinta de
judecata si face ca judecata sa fie supusa controlului publicului. Cu toate acestea, sunt cunoscute
si exceptii de la principiul publicitatii - caracterul secret si nepublicitatea sedintei de judecata:
1. caracterul secret minorii sub 16 ani nu pot asista la sedinta de judecata. Aceasta
exceptie se intmeiaza pe particularitatile generate de varsa persoanei, deoarece se
prezuma existenta riscului ca mersul dezbaterilor in cadrul unei sedinte de judecata sa
influenteze in mod negativ dezvoltarea morala si intelectuala a minorului care are varsta
sub 16 ani. Este prevazuta si o exceptie de la aceasta exceptie: in cazul inculpatului care
are varsta sub 16 ani, acesta, dupa ce este ascultat de instanta, poate fi indepartat din sala
in care se desfasoara sedinta, doar daca instanta apreciaza ca prin prezenta acestuia in
timpul dezbaterilor ar exista riscul prejudicierii minorului prin influentarea negativa a
comportamentului acestuia din partea mersului dezbaterilor.
In realitate, exista o singura activitate de judecata care are caracter secret: deliberarea si
luarea hotararii, care se realizeaza doar de membrii completului de judecata, inclusiv in absenta
grefierului de sedinta.
Judecata se realizeaza doar in cadrul unei sedinte de judecata, conform art. 289 Cpp.
Instanta de judecata are oblgatia de a-si exercita rolul activ, in scopul stabilirii adevarului si a
justei solutionari a cauzei penale. De asemenea, instanta are indatorirea de a-si forma
convingerea, pe baza probelor administrate. Intima convingere a instantei penale decurge, dupa
parerea lui GM, din principiile specifice fazei de judecata a procesului penal.
Judecata se realizeaza dupa modelul procesului penal in ansamblul sau, in mod progresiv.
De aceea, ea se caracterizeaza, pe langa principiile specifice, si printr-o structura specifica.
Astfel, in cadrul judecatii se disting:
etapte de judecata au o sfera mai larga decat gradele de jurisdictie. Astfel, se distinge
intre etapa de judecata in prima instanta si etapa de judecata in caile de atac. De
asemenea, in cadrul judecatii in caile de atac, se face distinctie intre judecata in caile de
atac ordinare (apel, recurs) si judecata in caile de atac extraordinare (impotriva hotararilor
penale definitive contestatie in anulare, revizuire, RIL)
stadii procesuale sunt diviziuni care caracterizeaza fiecare etapa de judecata si fiecare
grad de jurisdictie. Astfel, indiferent de etapa de judecata si de gradul de jurisdictie, orice
judecata este compusa din 3 stadii proceduale:
masuri pregatitoare natura administrativa, realizandu-se in afara cazului
unei sedinte de judecata, cu rolul de a pregati sedinta de judecata si se
realizeaza de judecatorul cauzei, care este presedintele completului de
judecata, sau, in cazul compunerii colegiale, unul din membrii completului
de judecata desemnat.
sedinta de judecata cadrul procesual legal in care se desfasoara judecata.
Se prevede expres in art. 289 Cpp. Sedinta, la randul ei, este alcatuitda
din:
verificari prealabile
cercetare judecatoreasca
dezbateri judiciare
Curs 8
Regulile comune privind judecata sunt regulile care sunt aplicabile in toate gradele de
jursidictie, in toate etapele si in toate stadiile. Aceste regului sunt de trei feluri:
3. Preschimbarea termenului de judecata: pentru prima data s-a introdus in CPP, in art.
291 alin. 3 indice 1, prin Leg. 202/2010, o procedura particulara de preschimbare a
termenului de judecata. Aceasta procedura a fost introdusa din necesitatea garantari mai
eficiente a principiului celeritatii sau a duratei rezonabile a procesului penal.
Preschimbarea termenului poate privi atat primul termen de judecata cat si primul
termen de judecata ulterior, care poarta numele de termen luat in cunostinta (un termen
ulterior, fixat in cursul judecatii). Preschimbarea acestor termene poate avea loc fie la
cererea procurorului, la cererea partilor sau din oficiu de catre completul de
judecata care este legal investit cu judecarea cauzei. Competenta de preschimbare a
termenului de judecata, revine exclusiv completului de judecata investit cu judecarea
cauzei. Preschimbarea termenului se realizeaza in camera de consiliu si fara citarea
partilor si poate fi justificata:
fie de imposibilitatea obiectiva a instantei de a-si desfasura activitatea de
judecata la termenul stabilit; in acest caz, preschimbarea termenului poate fi
realizata fie in sensul scurtarii, fie in sensul lungirii.
fie de necesitatea asigurarii celeritatii procesului penal; in acest caz, in mod
obligatoriu, preschimbarea termenului poate fi realizata doar in sensul scurtarii
acestuia (noul termen trebuie sa fie anterior termenului initial).
Preschimbarea se realizeaza de judecatorul cauzei printr-o simpla REZOLUTIE.
Ulterior, in mod obligatoriu, partile trebuie citate pentru noul termen de judecata
(trebuie informate, incunostiintate, prin intermediul unei citatii).
4. Citarea partilor si a celorlalte persoane: art. 291 alin. 1, teza I CPP, prevede principiul
urmator: judecata nu poate avea loc decat daca partile sunt legal citate si daca este
indeplinita procedura. Acest text se interpreteaza in sensul in care este necesar sa se
constate ca partile au fost citate si ca au fost respectate dispozitiile legale privind citarea
(art. 177 si urmatoarele din CPP). Dispozitia de citare a partilor se da de judecatorul
cauzei, iar aducerea la indeplinire a acestei dispozitii se realizeaza de personalul
administrativ auxiliar din cadrul instantei (biroul de citatii). Expresia procedura sa fie
indeplinita are urmatoarea semnificatie: judecata poate avea loc chiar daca partile
care au fost citate nu s-au prezentat la termenul stabilit, insa cu conditia sa fi fost
respectate conditiile legale de citare (la dosar sa exite dovada ca partile au fost citate si
ca au fost citate corect). Teza a II a art. 291 alin. 1 CPP, care este indrodusa prin Leg.
202/2010, prevede in mod expres ca prezenta personala a partilor in instata ori prezenta
reprezentantului, a aparatorului ales ori a aparatorului din oficiu, daca acesta din urma a
luat legatura cu partea pe care o reprezinta, acopera orice viciu de procedura in
legatura cu citarea partilor (chiar daca nu au fost respectate dipozitiile legale cu
privire la citare sau nu este indeplinita procedura). Judecata va putea avea loc, prin
derogare de la regula, in urmatoarele situatii:
partile se prezinta personal
se prezinta reprezentanti partilor (se are in vedere reprezentarea legala si
conventionala)
daca se prezinta aparatorii alesi (avocati care au contract de asistenta
juridica cu partile)
daca se prezinta aparatorii din oficiu, numai daca au luat legatura cu
partile pe care le reprezinta. Cum se verifica acest lucru? - lege nu
prevede, iar in absenta unei prevederi, s-ar putea crede ca afirmatia
avocatului din oficiu ar fi suficienta. Mateut: judecatorul cauzei are
obligatia de a verifica afirmatia avocatului.
In scopul simplificarii procedurii de judecata si acela al reducerii cheltuielilor care se
realizeaza cu citarea partilor, este reglementata si o procedura care prevede ca, partile
care sunt prezente la un termen de judecata nu se mai citeaza pentru termenele
ulterioare, chiar daca ar lipsi la unul din aceste termene, luand termenul in
cunostinta. Ratiunea este urmatoarea: se prezuma ca partea, fiind prezenta la un termen,
chiar daca a lipsit dupa, ar avea cunostinta de toate termenele ulterioare, avand obligatia
sa se informeze cu privire la termenul urmator. Partea va lua termenul in cunostinta in
doua situatii, situatii reglementate in alin. 3 al art. 291 CPP, in urma modificarilor
introduse prin Leg. 202/2010:
cand partea este prezenta personal la un termen de judecata sau prin
intermediul reprezentantului legal sau conventional sau al avocatului
ales sau din oficiu (in situatia avocatului din oficiu numai daca acesta a
luat legatura cu parte pe care o reprezinta)
se considera ca partea ia termenului in cunostinta, nefiind necesara
citarea, atunci cand pentru un termen de judecata (primul termen de
judecata sau un termen ulterior), i-a fost inmanata citatia partii, personal
ori reprezentantului acesteia sau avocatului ales (nu si celui din oficiu)
sau, in cazul persoanelor juridice, functionarului care este insarcinat cu
primirea corespondentei; termenul este considerat luat in constinta si
atunci cand partea nu este prezenta, fiind suficient sa i se inmaneze citatia,
cu respectarea dispozitiilor legale - ratiunea acestei reglementari este
aceea de a se realiza scurtarea precesului penal; ea are la baza o
prezumtie, si anume aceea ca parte are cunostinta despre existenta
termenelor de judecata, fara sa mai fie necesara citarea acesteia.
Neprezentarea partii citate nu impiedica judecarea cauzei, cu toate acestea, judecarea
cauzei nu poate avea loc atunci cand prezenta personala a partii la termenul stabilit
pentru judecata este obligatorie potrivit legii. In prezent, exista un singur caz in care
este obligatorie prezenta persoanala a inculpatului: atunci cand acesta este arestat
preventiv, chiar intr-o alta cauza. Judecata in cauzele cu inculpati arestati se realizeaza
numai in prezenta acestora dispozitia de citare a acestora la termenul stabilit este
insotita si de dispozitia de aducere in instanta (aducerea in instanta este obligatorie;
administratia locului de detinere este cea care pune in aplicare acesta aducere, la
cererea judecatorului). Citarea priveste nu numai partile, ci poate privi si alte persoane:
martorii, expertii, interpretii sau alte persoane chemate de instanta la termenul
stabilit pentru judecata (in cazul lor, sunt apicabile aceleasi reguli). In situatia in care un
martor, expert, interpret sau o alta persoana chemata in instanta, cu exceptia partilor, se
prezinta personal la un termen de judecata si se amana judecarea cauzei, primesc
termenul care urmeaza in cunostinta.
Cand este posibili acest lucru? - de exemplu, atunci cand martorii se prezinta si
nu pot fi audiati deoarece partile nu au fost legal citate, nu a fost indeplinita
procedura etc., instanta amana cauza si pune in vedere martorilor sa se prezinte la
termenul urmator fara citatie, atragandu-le atentia ca au primit termenul in
constinta si ca nu vor fi citati. In aceasta situatie, la termenul stabilit, au dreptul
de a cere instantei sa primeasca citatie pentru a justifica absenta de la locul
de munca. Daca judecata nu se amana ci se realizeaza in continuare, adica se da
termen in continuare, patile, martorii, expertii etc. nu se mai citeaza.
De la aceste reguli, exista doua situatii de exceptie: in cazul detinutilor si a militarilor
citarea se face la fiecare termen de judecata.
Exista reguli particulare in cazul in care se procedeaza la citarea inculpatului si acesta
se afla in stare de arest preventiv, precum si in cazul citarii partilor si a celorlaltor
persoane care se afla in strainatate.
a. in cazul citarii inculpatului aflat in stare de libertate, citarea indeplineste
conditiile prevazute de lege doar atunci cand inmanarea citatie acestuia se
realizeaza cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru jduecata.
b. daca inculpatul se afla in stare de arest preventiv, pentru primul termen de
judecata, este necesar ca, pe perioada de cel mult 24 de ore de la primirea
termenului de catre instant sa i se inmaneze inculpatului citatia, odata cu copia de
pe actul de sesizare al instantei.
c. in cazul persoanelor aflate in strainatate, este necesar ca inmanarea citatiei sa
se realizeze cu cel putin 40 de zile inainte de termenul stabilit pentru judecata.
2. Strigarea cauzei si apelul celor citati: presedintele completului sau judecatorul unic,
dupa caz, este cel care dispune strigarea cauzei in ordinea de pe lista si mai dispune sa se
faca apelul celor citati. Dispozitia data de presedintele completului de judecata este
adusa la indeplinire de grefierul de sedinta. Cu aceasta ocazie, se verifica prezenta
persoanelor care au fost chemate de instanta, identitatea acestora precum si persoanelor
care lipsesc si se verifica daca au fost respecate dispozitiile legale privitoare la
citarea acestora, procedandu-se dupa caz, fie la amanarea, fie la judecarea cauzei.
Curs 9
In toate cazurile in care se constata de catre instanta o infractiune de audienta, este obligatorie
sesizarea organului de urmarire penala competent potrivit legii.
3. boala de care sufera inculpatul poate interveni in mod involuntar sau poate fi o
boala provocata de inculpat; intrucat legea nu face nici o distinctie, suspendarea
judecatii este posibila in toate situatiile
Suspendarea judecatii in cauzele in care sunt mai mult inculpati este precedata, in
principiu, de o disjungere a judecatii. In privinta celorlalti inculpati care nu se afla in cazul de
suspendare, iar judecata va continua. In aceasta situatie, instanta va putea dispune suspendarea
intregii judecati doar atunci cand disjungerea nu este posibila. De aceea, trebuie avute in vedere
si conditiile de disjungere, art. 38 Cpp.
Sub aspectul procedurii, suspendarea judecatii poate fi dispusa din oficiu, fie la
cererea procurorului sau la cererea inculpatului. Instanta se pronunta asupra suspendarii
printr-o incheiere motivata, care nu e o simpla incheiere de sedinta, ci este o hotarare
judecatoreasca, pentru ca poate fi atacata cu rescurs. Termenul de recurs este de 24 ore, care
curge de la pronuntare sau de la comunicare, dupa caz. Are drept de recurs inculpatul,
procurorul si partea civila. Partea civila are acest drept pentru ca suspendarea judecatii poate
incetini rezolvarea actiunii civile. Recursul este de competenta instantei ierarhic superioare,
competenta sa judece un recurs normal. Judecata recursului trebuie sa se realizeze in maxim 3
zile.
Nulitate Absoluta pentru ca incheierea de sedinta reprezinta actul procedural prin care se
verifica respectarea dispozitiilor legale referitoare la compunerea instantei de judecata,
publicitatea sedintei de judecata, participarea procurorului de sedinta si prezenta personala a
inculpatului atunci cand aceasta este obligatorie potrivit legii.
Sub aspectul naturii juridice, dupa parerea lui GM, incheierea de sedinta este atat PV,
cat si hotarare judecatoreasca, o natura juridica mixta. Astfel, este PV cu privire la
constatarile pe care le efectueaza instanta la un termen (consemnarile pe care le efectueaza), de
asemenea, este hotarare privitor la masurile dispuse de instanta la fiecare termen de judecata.
REGULI PRIVIND:
Dupa pronuntare, are loc redactarea hotararii, care se redacteaza in extenso (se motiveaza
intr-un termen de cel mult 20 zile de la pronuntare termen de recomandare).
Spre deosebire de civil, in penal motivarea unei cai de atac, se realizeaza separat de declarare.
A. SENTINTE hotarari prin care se rezolva fondul cauzei sau are loc dezinvestirea
instantei
B. DECIZII hotararile pronuntate in caile de atac, de regula
Exceptional, se pronunta sentinte si in anumite cai de atac extraordinare (ex. hotararea prin
care se respinge in principiu o cerere de revizuire sentinta penala; hotararea prin care e admisa
o contestatie in anulare 386b Cpp, atunci cand ultima hotarare definitiva a fost pronuntata de
prima instante hotararea de solutionare a contestatiei: sentinta)
Curs 10 16.05.2013
Judecata n prima instan
Este etapa de judecat cea mai important, este judecata complet sub absolut toate
aspectele. Obiectul judecii l reprezint n egal msur fapta i persoana pentru care a fost ntocmit
actul de sesizare al instanei (rechizitoriul). n acest fel, fapta i persoana reprezint cele doua limite ale
judecii n prima instan. n principiu, aceste limite nu pot fi depite, nclcate, ele fiind obligatorii i
trebuind respectate nu poate avea loc cu privire la o alt fapt sau o alt persoan dect cele pentru
care s-a ntocmit actul de sesizare. De la aceast regul privind cele dou limite exist o singur derogare
: aceea n care, dup procedura prevazut de lege s-a dispus extinderea obiectului judecii (Art. 335
cazurile de extindere, art. 336 extindere pentru alte fapte, art. 337 extinderea pentru alte persoane).
Participanii la judecata n prim instan sunt :
2. n afara prilor, la judecat mai pot participa i alte persoane cum sunt martorii,
experii i interpreii deoarece, spre deosebire de toate celelalte etape ale judecii, judecata n prim
instan conine i o cercetare judectoreasc. Aprtorul particip la judecata n prim instan n mod
obligatoriu n toate cazurile n care asistena juridic a inculpatului este obligatorie potrivit legii. n afara
acestor cazuri mai particip i atunci cnd este ales de vreuna din prile procesului penal. Rolul
aprtorului n cursul judecii este cel de aprare a intereselor legitime ale prii pe care o asist. De
aceea aprtorul se situeaz pe poziia procesual a prii pe care o asist.
1. Msurile pregtitoare;
Au o natur juridic extraprocesual. Acestea se iau de ctre judectorul cauzei, mai exact de
preedintele completului de judecat care este desemnat sau de unul din membrii completului de
judecat. Ele constau n fixarea termenului de judecat, desemnarea completului de judecat i
repartizarea aleatorie a cauzei penale, citarea prilor i a celorlalte persoane, asigurarea asistenei
juridice atunci cnd este obligatorie potrivit legii, ntocmirea listei cauzelor i consultarea ntregului
dosar de urmrire penal. Sub acest aspect sunt aplicabile toate regulile generale privind judecata cu
anumite particulariti i anume : n ceea ce privete judecata n prim instan exist particulariti n
privina citrii inculpatului.
Astfel, dac inculpatul se afl n stare de libertate, acesta trebuie s primeasc citaia cel puin
5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecat. Dac se afl n stare de deinere, de arest preventiv,
primul termen de judecat este stabilit n termen de cel mult 48 de ore de la data primirii dosarului de
ctre prima instan. nuntrul termenului de 48 de ore, inculpatul trebuie s primeasc citaia i, odat
cu ea, o copie de pe actul de sesizare al instanei. Aceast regul este coroborat cu prevederile
cuprinse n art. 264 alin. (4) CPP potrivit crora, odat cu naintarea rechizitoriului, procurorul este
obligat s nainteze instanei de fond numrul de copii de pe actul de sesizare necesare comunicrii
inculpailor aflai n stare de arest preventiv. De asemenea, o alt particularitate este aceea c judecata
n prim instan are ca principiu distribuirea aleatorie a cauzei penale. Acesta face ca, din momentul n
care dosarul este primit de instan, acesta va fi trimis judectorului nsrcinat cu repartizarea aleatorie
a cauzei. n urma repartizrii aleatorii a cauzei penale, odat cu desemnarea completului de judecat se
fixeaz i termenul de judecat. Repartizarea aleatorie a cauzei penale se realizeaz n conformitate cu
prevederile Regulamentului de ordine interioar a instanelor judectoreti care este aprobat prin
hotrrea CSM din anul 2005. n acest fel, n vederea repartizrii cauzei unui complet de judecat care
se realizeaz fie n sistem informatic, fie ciclic, n prealabil judectorul care are atribuia repartizrii are
obligaia de a consulta sistemul de eviden a cauzelor pentru a verifica dac pe rolul instanei nu exist
aceeai cauz penal n privina aceleiai persoane. La repartizarea cauzei penale unui complet de
judecat se va ine seama i de situaiile de incompatibilitate prevzute de lege. La fixarea termenului de
judecat se va ine seama de necesitatea asigurrii celeritii judecii, precum i de cazurile care sunt
urgente (de ex cazruile n care sunt inculpai n stare de arest preventiv).
2. edina de judecat;
Msuri premergtoare
Privesc nceputul edintei de judecat : deschiderea edinei, strigarea cauzei i apelul celor
citai, verificri prealabile din oficiu, verificri privind pe inculpat, unele msuri privind martorii, experii
i interpreii, lmuriri, excepii i cereri.
Privitor la deschiderea edinei de judecat nu exist prevederi exprese n CPP. n lipsa lor,
deschiderea edinei trebuie s fie marcat la nceputul edinei cnd se strig prima cauz n ordinea de
pe list, precum i atunci cnd se reia edina dup o ntrerupere. Ea se realizeaz de preedinte, care
este, de regul, judectorul unic, cu excepia ICCJ cnd judecata n prim instan se realizeaz de un
complet de 3 judectori. Declararea ca deschis a edinei de judecat se realizeaz utilizndu-se o
formul solemn i atrage atenia persoanelor care se afl n sala de edin cu privire la obligaiile pe
care acestea trebuie s le ndeplineasc pe tot parcursul edinei de judecat.
Strigarea cauzei se realizeaz de grefier din dispozitia preedintelui n ordinea de pe list. La fel
se realizeaz i apelul celor citai. Cu aceast ocazie se verific nu numai prezenta persoanelor citate, ci
i absena persoanelor citate, precum i dac este ndeplinit procedura de citare. n cazul n care se
constat c exist o situaie n care nu este ndeplinit procedura de citare a unei pri care lipsete de la
edin, precum i atunci cnd se constat c lipsete de la judecat inculpatul care se afl n stare de
arest preventiv, chiar dac este ndeplinit procedura de citare fa de acesta, instana va amna cauza.
Instana poate dispune amnarea cauzei i atunci cnd prezena prii care nu se prezint, dei este legal
citat, nu este obligatorie daca instana consider c prezena acesteia este necesar pentru o just
soluionare a cauzei. n toate celelelate situaii n care instana constat c prile sunt prezente sau c,
dei nu sunt prezente, este ndeplinit procedura legal de citare, n afara cazurilor n care prezena este
obligatorie potrivit legii, va proceda la judecat.
Verificri privind pe inculpat preedintele are obligaia de a verifica mai nti dac inculpatul
este prezent i, in cazul n care inculpatul absenteaz, dac a fost ndeplinit procedura de citare a
inculpatului potrivit legii. Cnd inculpatul este prezent va proceda la verificarea identitii inculpatului.
Dac este absent, verific dac inculpatul a fost citat n termenul prevzut de lege, respectiv dac a
primit citaia cu cel puin 5 zile nainte de termenul de judecat. Dac inculpatul se afl n stare de arest
preventiv, instana verific dac acesta a primit o copie de pe actul de sesizare al instanei odat cu
citaia n termenul de cel mult 48 de ore de la data primirii dosarului. n situaia n care inculpatul nu a
primit o copie de pe actul de sesizare al instanei, preedintele completului are obligaia de a lua msuri
imediat de nmnare a unei copii de pe actul de sesizare al instanei.
Msuri privind pe martor, experi i interprei n privina martorilor citai, mai nti
preedintele completului ia msuri privind verificarea identitii martorului. De asemenea, ia msuri
pentru ndeprtarea martorului din sala n care are loc edina de judecat, comunicndu-i obligaia
acestuia de a reveni n sala de judecat la chemarea instanei. n privina expertului i a interpretului,
instana nu ia msuri de ndeprtare a acestora din sala de edin, putnd rmne n sal pe tot timpul
de judecat. Raiune : n privina martorului, el trebuie ndeprtat pentru a se evita riscul ca acesta s fie
influenat de mersul dezbaterilor, pe cnd n cazul celorlali nu este necesar deoarece expertul a
ntocmit deja raportul de expertiz, iar n cazul interpretului acesta a efectuat traducerile.
Lmuriri, excepii, cereri prima instan, prin intermediul preedintelui, are obligaia de a a
da explicaii prilor n legtur cu drepturile lor procesuale. Astfel, cnd o persoan pretinde cauzarea
unui prejudiciu, i se aduce la cunotiin dreptul procesual de a se constiitui parte vtmat sau parte
civila. Excepii : n tot cursul judecii, procurorul i prile pot formula excepii, ele putnd fi formulate
i de instan din oficiu, ele pot privi cazurile de nulitate a fazei de urmrire penal, competena
instanelor, compunerea instanei, participarea procurorului, asistena juridic i prezena personal a
inculpatului. Cererile procuroru i prile pot formula orice fel de cereri n faa instanei. Ele pot consta
n cereri privind recuzarea, schimbarea ncadrrii juridice, revocarea, nlocuirea, ncetarea, ori luarea
unei msuri preventive, amnarea cauzei i orice alte cereri.
Cercetarea judectoreasc
Martorul este ascultat dup acelai reguli dup care este ascultat i inculpatul cu anumite
particulariti : dup relatarea liber martorului i se pot pune ntrebri dup o anumit ordine : de
preedinte, de procuror, de partea care l-a propus i de celelalte pri i aprtorii lor. n situaia n care
se constat c martorul este disprut sau cnd martorul care a dat declaraie n cursul urmririi penale
nu poate fi adus sau nu se poate prezenta, preedintele completului are obligaia de a dispune
grefierului s dea citire integral declaraiei martorului n edin public (principiul nemijlocirii) cnd
martorul d o declaraie care este contradictorie celei dat n faa organului de urmrire penal sau
atunci cnd martorul nu i amintete ce a declarat n faa organului de urmrire penal i se amintete
declaraia sau pasaje din ea, iar dac exist contradicii i se cer martorului explicaii. Este obligatorie
verificarea identitii martorului. Dup terminarea ascultrii, martorul trebuie s rmn la dispoziia
instanei, preedintele i cere martorului s rmn n sal pn la terminarea edinei. n mod
excepional, peedintele poate ncuvina, la cerere sau din oficiu, martorului s se retrag din sala de
edin. n cazul martorului protejat, n condiiile prevzute de art. 861 i art. 862 CPP, martorul poate fi
ascultat i prin utilizarea mijloacelor tehnice de nregistrare.
Administrarea de probe noi propunerile de probe noi care pot fi formulate de procuror, de
pri sau din oficiu de instan trebuie s conina faptele sau mprejurrile de fapt care trebuie stabilite,
mijloacele de prob care pot fi folosite, locul unde acesta se afl. n situaia n care propunerile se refer
la ascultarea unor martori, ele trebuie s conin numele, prenumele, ocupaia i adresa exact a
martorului, faptele sau mprejurrile de fapt pe care martorul le cunoate.
n cursul cercetrii judectoreti pot interveni situaii care pot duce la o ntrerupere a
cercetrii, acestea purtnd denumirea de incidente procesuale. Acestea sunt : restituirea dosarului la
procuror, schimbarea ncadrrii juridice, extinderea obiectului judecii.
Restituirea este reglementat doar n vederea refacerii dosarului de urmrire penal pentru
cazurile de nuliti ale urmririi penale. Sediul de reglementare este art. 332 CPP. Cazuri :
- nerespectarea dispoziiilor legale referitoare la competena dup materie sau dup calitatea
persoanei a organului de urmrire penal. Acest caz este identic cu cel prevzut n alin. (1), chiar dac
alin. (1) se refer doar la organul de cercetare penal.
- n legtur cu termenul nuntrul cruia poate fi constat cazul de restituire menionat n alin.
(1) al art. 332 CPP i anume pn la terminarea cercetrii judectoreti acesta nu poate fi extins i cu
privire la celelalte situaii. Acesta este motivul pentru care restituirea poate fi dispus nu numai de
prima instan, ci i n apel sau n recurs. Sub aspectul procedurii, restituirea se dispune de instan prin
sentin penal. n sentin trebuie indicate actele de urmrire penal care trebuie refcute. Sentina
poate fi atacat cu recurs atat de procuror, ct i de orice persoan ale crei interese au fost vtmate
prin hotrrea instanei. Termenul de recurs este de 3 zile de la pronunare/comunicare. Atunci cnd
instana dispune restituirea, n mod obligatoriu, se pronun i cu privire la msurile preventive dac
este cazul, cele asiguratorii i cele de siguran.
Refacerea urmririi penale n urma restituirii trebuie s fie realizat n mod obligatoriu de un
alt organ de urmrire penal. n situaia n care se respinge cererea de restituire a dosarului la procuror
n vederea refacerii urmririi penale, instana se pronun prin ncheiere care nu poate fi atacat dect
odat cu fondul. n situaia n care se dispune restituirea dosarului la procuror, daca hotrrea de
restituire rmne definitiv la prima instan, dosarul va fi trimis procurorului n vederea refacerii
urmririi penale n momentul rmnerii definitve a hotrrii. n situaia n care hotrrea a rmas
definitiv n faa instanei de recurs, aceasta are obligaia ca n termen de cel mult 3 zile s trimit
dosarul procurorului.
Dezbaterile judiciare
4. Pronunarea;
Curs 11 23.05.2013
Este prevazut ntr-un singur text n CPP actual, n art. 334 care reglemeneteaz o procedur
particular. Se prevede c, n cursul judecii, se poate cere i se poate dispune oricnd
schimbarea ncadrrii juridice dat faptei. Nu se dau nici un fel de alte explicaii n textul
legal. Din coninutul textului se deduce c este vorba de ncadrarea juridic care este dat
faptei iniial n actul de sesizare al instanei. Nu se face nici o referire la nelesul noiunii de
ncadrare juridic. De aceea se are n vedere n egal msur att norma juridic penal de
incriminare prevazut n partea special a CPP sau ntr-o lege special, ct i norma de drept
penal general.
1. Nu solicit acordarea unui termen atunci cnd este pregtit s pun concluzii pe
schimbarea ncadrrii juridice;
2. Cere instanei s lase cauza la sfritul listei de cauze pentru pregtirea aprrii n
raport de noua ncadrare juridic dac apreciaz c poate pune concluzii n aceeai
edin de judecat;
3. Poate cere instanei amnarea cauzei pentru un alt termen n vederea pregtirii
aprrii n raport de noua ncadrare juridic; Cnd cere amnarea cauzei, instana
este obligat s-i acorde termenul, aceasta obligaie existnd numai n cazul n care
schimbarea ncadrrii juridice este n defavoarea inculpatului;
-dac este n favoarea sa instana nu este obligat.
Obiectul judecii, care este definit n art. 317 CPP, are dou limite : fapta i persoana
pentru care s-a ntocmit actul de sesizare al instanei. Judecata trebuie s se ncadreze n
aceste dou limite, limite care nu pot fi depite dect n situaiile de extindere al obiectului
judecii. Extindere mbrac dou forme :
A)Dispune reunirea cauzei care se judec cu cea n care s-a dat hotrrea definitiv.
n urma reunirii, dosarul este adus n faa instantei de fond;
C)D o hotrre unic cu privire la toate actele materiale care compun infraciunea,
inclusiv pentru cele cu privire la care ab initio a existat hotrrea definitiv. Cu aceast
ocazie, instana de fond are obligaia de a ine seama de efectele autoritii de lucru judecat,
raportat la hotrrea definitiv, n sensul c ea nu va putea desfiina hotrrea n ceea ce privete
existena faptelor materiale, nu va putea schimba modalitatea de executare dect n sensul
agravrii, nu va putea reduce pedeapsa aplicat, putnd s o sporeasc n schimb.
Extinderea poate fi dispus din oficiu de instan, fiind vorba de cazurile privind
infractiuni uoare. Instana de fond cumuleaz dou funcii procesuale care sunt
neconciliabile : funcia de judecat i cea de urmrire. Extrinderea are semnificaia
unei autosesizri a instanei. n acest caz, instana va proceda la fel ca n situaia
precedent de schimbare a ncadrrii juridice potrivit art. 334 CPP : fie va continua
judecata dac apreciaz c sunt probe suficiente, fie, dac apreciaz c nu sunt
probe suficiente, va da o ncheiere prin care va sesiza organul de urmrire penal.
Dezbaterile judiciare
B) Se acord cuvntul pe rnd, dup caz, prii vtmate, prii civile, prii
responsabil civilmente i, n ultimul rnd, se acord cuvntul inculpatului.
Pentru prile care sunt asistate de aprtori, concluziile nu se pun de pri, ci de
aprtorii lor, aceasta nensemnnd c, dac prile doresc s pun concluzii, nu ar putea
face asta. Dezbaterile judicare prezint o importan aparte n procesul penal pentru c permite
confruntarea n faa instanei a argumentelor care sunt contradictorii, att a celor de fapt,
probatorii, ct i cele juridice, de drept. Concluziile care se pun n faa instatei de fond au un
coninut diferit care depinde de poziia procesual a participanilor. Procurorul, care reprezint
statul, cere condamnarea i aduce argumente n acest sens, concluziile lui trebuind s fie
complete i motivate. Ele trebuie s priveasc att latura penal, ct i cea civil a cauzei i
trebuie s conin starea de fapt pe care o prezint instanei. n situaia n care exist probe
contradictorii, concluziile procurorului trebuie s cuprind i o analiz a probelor. Prin
intermediul concluziilor procurorul urmrete s conving instana de fond c situaia de fapt
care o prezint este corespunzatoare realitii. Procurorul urmrete s conving instana de fond
c s-a svrit o fapt material, c fapta este infraciune i c a fost svrita de ctre inculpat cu
vinovie. De aceea concluziile procurorului trebuie s includ i ncadrarea juridic,
precum i argumente. Cererea de condamnare trebuie s includ i o cerere de aplicare a unei
pedepse n limitele prevzute de lege, cu sau fr executare, suspendat condiionat sau sub
supraveghere, sau poate cere chiar i achitarea dac din curpinsul actelor de cercetare
judectoreasc rezult c exist temei de achitare.
- partea civila i cea responsabil civilmente doar n latura civil, dar i n latura penal
n situaia n care soluionarea laturii civile depinde de soluionarea laturii penale, n
msura n care latura penal influeneaz latura civil.
Formula prevzuta de lege prin care se acord ultimul cuvnt al inculpatului este
nesatisfctoare. Se prevede c ultimul cuvnt se acord nainte de ncheierea dezbaterilor. De
fapt se acord dup ncheierea dezbaterilor, dar nainte de ncheiere. Acordarea cuvntului
personal este o obligaie pentru instana de fond. Ultimul cuvnt reprezint o important
garanie a dreptului la aprare, dar i a aflrii adevrului.
Curs 12 23.05.2013
Are loc n secret. n ceea ce privete deliberarea la prima instan, exist o ordine e
deliberrii. Astfel, se delibreaz mai nti asupra laturii penale, apoi asupra laturii civile i
apoi asupra chestiunilor auxiliare. n ceea ce privete latura penal se delibereaz mai nti
asupra chestiunilor de fapt.
Astfel, mai nti se verific de ctre instanta de fond pentru ultima dat probele, se
verific materialul probatoriu i se efectueaz o ultim analiz a probelor cu scopul de a
stabili dac exist fapta, dac ea a fost svrit. Dac cu ocazia deliberrii instana de fond
ajunge la concluzia c nu se poate pronuna cu privire la existena faptei, c materialul nu este
suficient, c mai sunt probe de administrat, aceasta va da o ncheiere prin care va dispune
redeschiderea cauzei, relund cercetarea judectoreasc, dup care se va repeta aceeai
procedur pn la acest moment al deliberrii. n situaia n care, n urma deliberrii instana
ajunge la concluzia c s-au administrat toate probele, c nu mai exist nici o alt prob care mai
trebuie administrat, aceasta se va putea hotr cu privire la chestiunile de fapt. Dac instana
ajunge la concluzia c fapta nu a fost svrit, nu va trece mai departe, ci va da o hotrre prin
care va dispune achitarea.
Dac instana de fond, n urma analizei cauzei sub aspectul chestiunilor de fapt, ajunge la
concluzia c exist fapta, atunci instana va trece mai departe, la etapa a doua, i anume va
delibera cu privire la chestiunile de drept pentru a constata c fapta constituie infraciune,
respectiv dac fapta prezint toate elementele constitutive ale unei infraciuni. n situaia n care
instana ajunge la concluzia ca fapta, dei a fost svrit, nu e prevzut de legea penal, sau nu
constituie infraciune pentru c lipsesc unele din elementele constitutive ale infraciunii, atunci
aceasta nu va trece mai departe ci va dispune achitarea. n situaia n care, n urma analizei
chestiunilor de fapt i de drept instana ajunge la concluzia c fapta a fost svrit i c ea nu
este infraciune, va verifica dac fapta a fost svrit de inculpat, dac acesta a svrit fapta cu
vinovie i dac va rspunde. n funcie de concluzia instanei de fond, soluia va putea fi de
condamnare, de achitare sau de ncetare a procesului penal conform art. 345 alin. (1) CPP.
Astfel, instana de fond d o soluie de condamnare dac sunt ndeplinite trei condiii
cumulative:
Probele trebuie s fie certe pentru o soluie de condamnare, adic trebuie s formeze instanei
de fond o convingere cert cu privire la svrirea infraciunii de ctre inculpat pentru c o
soluie de condamnare este incompatibil cu ndoiala, ori orice ndoiala profit doar inculpatului.
n caz de condamnare, instana de fond trebuie s verifice, cu ocazia deliberrii, mprejurrile
care pot constitui circumstane agaravante sau atenuante de care va ine seama la aplicarea
pedepsei.
Partea introductiv este identic cu ncheierea de edin. Astfel, n partea introductiv se vor
arta : denumirea instanei i sediul acesteia, numrul dosarului, numrul hotrrii, numele i
prenumele membrilor completului de judecat, al grefierului, numele, prenumele i funcia
procurorului care a fost prezent la edina de judecat, numele i prenumele prilor, precum i
calitatea procesual a acestora, att a prilor care au fost prezente, ct i a celor n lips la
edina de judecat, nscrisurile care s-au depus la instan, cererile formulate de procuror i de
pri, concluziile acestora i msurile dispuse de instan.
Cile ordinare sunt acelea care se ndreapt mpotriva unei hotrri penale nedefinitive, ele fac
parte din circuitul normal al unui proces penal; cile extraordinare sunt acelea care se ndreapt
mpotriva unor hotrri penale care sunt definitive, care sunt deja intrate n autoritatea de lucru
judecat.
Apelul
Este o cale de atac ordinar care este cu caracter suspensiv de executare i devolutiv
ndreptat mpotriva unor hotrri judectoreti penale nedefinitive, mai exact mpotriva
sentinei penale. Prin intermediul Legii Nr. 202/2010 apelul i-a pierdut mult din importan,
fiind restrns n prezent doar la o singur categorie de sentine penale : cele care provin de la
Tribunale i de la Tribunalul Militar Teritorial, astfel nct, dac anterior acestor modificri
apelul era calea de atac ordinar comun n raport cu recursul, n prezent apelul este o cale de
atac ordinar special, calea de atac ordinar comun fiind recursul. Apelul este o cale de atac
ordinar complet att de fapt, ct i de drept, deoarece ea este prevazut mpotriva unei sentine
penale nedefinitive pentru toate motivele de fapt i de drept. Totodat apelul este o cale de atac
de reformare, aceasta nsemnnd c prin intermediul apelului se urmrete nu numai desfinarea
hotrrii atacate, ci i nlocuirea soluiei cu o alt soluie procesual. Apelul este, de asemenea o
cale de atac care declaneaz o nou judecat n fond a cauzei penale, aceasta nsemnnd c
apelul nu declaneaz doar un control judiciar de fapt i de drept, ci i o rejudecare a cauzei n
fond, dar, spre deosebire de prima instan, nu n integralitatea ei, ci doar sub anumite aspecte de
fapt i de drept cu respectarea limitelor efectului devolutiv al apelului. Apelul este de competena
instanei ierarhic superioare, n prezent apelul se judec doar de Curtea de Apel i Curtea
Militar de Apel. De asemenea, apelul este o cale de atac accesibil prior pentru c prile
beneficiaz de regula neagravrii situaiei n propriul apel i de asemenea, apelul nu presupune o
procedur compplicat, ci este supus unor forme simple. Astfel, apelul nu trebuie s fie motivat,
el poate rmne nemotivat, fiind suficient doar declararea de apel. Apelul mpiedic executarea
imediat a pedepsei, el are efect suspensiv de executare, iar hotrrea dat n apel nu este
definitiv, fiind supus cii de atac a recursului.
Condiiile de admisibilitate ale apelului : ele privesc hotrrile care sunt susceptibile de apel
(1), titularii dreptului de apel (2) i termenul de exercitare a cii de atac a apelului (3).
1. Hotrrile
Sunt susceptibile doar sentinele i ncheierile, deicizile neputnd fi atacate cu apel
niciodat. Sentinele susceptibile de apel sunt doar acele date de Tribunale i de
Tribunalul Militar Teritorial. Nu pot fi atacate cu apel sentinele tuturor judectoriilor,
cele pronunate de Curile de Apel i de Curtea Militara de Apel, cele pronunate de
Secia penala a ICCJ, toate sentinele de dezinvestire i sentinele pronunate n materia
executrii hotrrilor penale definitive, precum i cele privind reabilitarea.
ncheierile
Pot fi atacate odat cu sentina atacat toate ncheierile, cele premergtoare sentinei
(ex : cele privind admiterea sau respingerea cererilor de probe, sau de respingere a
cererilor de recuzare) n acest fel, apelul declarat mpotriva sentinei se consider declarat
i mpotriva ncherilor. Sunt ns, ncheieri care nu pot fi atacate cu apel (acele ncheieri
cu privire la care legea prevede calea de atac a recursului cum sunt cele privind msurile
preventive). De asemenea, sunt ncheieri care sunt definitive (ex : ncheierea prin care a
fost admis cererea de recuzare)
2. Titularii
Procurorul are drept nelimitat att n latura penal, ct i n latura civil. Prevederea din
CPP n sensul c apelul procurorului n latura civila depinde de existena apelului prii
civile a fost declarat neconstituional ea nu este aplicabil. Are drept de apel partea
vtmat n ceea ce privete latura penal n toate cazurile, inclusiv n cazul infraciunii
cu privire la care aciunea penal se pune n micare din oficiu. Partea civil i partea
responsabil civilmente, n conformitate cu lit. d) a art. 362 CPP are drept de apel att n
latura penal, ct i n latura civil a cauzei. Aceast prevedere este nefireasc, ea
trebuind interpretat c aceste dou pri pot face apel i n latura penal ns numai n
msura n care aceasta influeneaz latura civil pentru c interesul procesual al acestor
dou pri este legat de repararea pagubei probabile pricinuite prin infraciune. Are de
asemenea drept de apel inculpatul att n latura penal, ct i n latura civil a cauzei. Mai
are drept de apel martorul, expertul, interpretul i aprtorul, precum i orice persoan ale
crui interese legitime au fost vtmate prin sentin, prin hotrrea atacat.
Pentru inculpat, poate declara i soul acestuia, pentru celelalte pri, precum i pentru
martor, expert, interpret i aprtor apelul poate fi declarat i de reprezentantul legal sau
de aprtor. n ceea ce privete procurorul, poate delcara apel procurorul care a participat
la edina de judecat, sau procurorul ierarhic superior.
3. Apelul nu poate fi exercitat oricnd, ci cu respectarea termenului prevzut de lege.
Termenul general de apel este de 10 zile, ntr-o singur situaie existnd un termen scurt
de trei zile : cazul infraciunii flagrante cnd judecata s-a efectuat dup procedura
special. n acest caz sentina este supus apelului n termen de cel mult trei zile.
Momentul de cnd curge termenul de apel de 10 zile este cel al pronunrii; n mod
excepional, termenul general de 10 zile curge de la comunicarea dispozitivului sentinei
n urmtoarele situaii :
- Pentru prile care nu au participat la dezbaterile judiciare i la pronunare;
- Pentru inculpatul aflat n stare de deinere sau este militar n termen redus, rezervist
concentrat, elev al unei instituii militare de nvmnt, internat ntr-un centru de
reeducare sau ntr-un institut medical educativ dac nu a fost prezent la pronunare.
Pentru aceast din urm categorie de persoane, dup redactarea sentinei, i se comunic o
copie de pe sentin penal. De asemenea, comunicarea unei copii de pe sentin penal
este obligatorie tuturor prilor care se afl n situaia de asisten juridic obligatorie
(inculpai) prevzute n art. 171 alin. (2) CPP.
n situaia n care este vorba de infraciune flagrant, procedura fiind una special,
ntotdeauna termenul de trei zile curge doar de la pronunare, niciodat de la comunicare.
Pentru situaia persoanelor care sunt strine de proces, care nu sunt pri, ale cror
interese legitime au fost vtmate prin decizia instanei, termenul de apel nu poate curge
de la pronunare pentru c, de regul, nefiind pri n proces, aceste persoane nu sunt
prezente la pronunare, termenul de apel curgnd astfel din momentul n care acestea au
cunoscut despre existena sentinei pe orice cale, moment care se poate stabili de la caz la
caz.
Declararaea apelului
Se realizeaza printr-o cerere scris semnat de titular, de reprezentant sau de aprtor. Cnd
declaraia este facut de aprtor, acesta trebuie s fie avocat care a asigurat asistena juridic n
cadrul procesului, la judecata n prim instan. Pentru declararea apelului nu este necesar o
nou mputernicire. Apelul poate fi declarat de un nou aprtor care nu a asgiurat aprarea la
prima instan, ns n baza unei noi mputerniciri avocaiale. De asemenea, pentru inculpat,
declaraia poate fi semnat valabil i de so. n situaia n care declaraia de apel nu este semnat
pentru a fi valabil, ea trebuie s fie atestat, atestarea putndu-se face de ctre grefierul din
cadrul instanei care a dat hotrrea i de secretarul primriei, sau de ctre un funcionar din
cadrul Consiliului Local, ori de ctre un funcionar nsrcinat de acesta sau de ctre un avocat.
Dac declaraia de apel nu este semnat sau atestat potrivit legii, ea nu este valabil. La locul de
detenie atestarea se face de comandantul locului de detenie, iar n cazul militarilor atestarea se
face de ctre comandantul unitii militare. Declaraia de apel, pentru a fi valabil, terbuie
depus la prima instan, dar i la instana superioar (referitor la instana superioar, aa
consider profu, contrar practicii).Declaraia de apel nu trebuie s fie motivat; ea poate fi
motivat, motivele ns pot fi incluse ntr-un memoriu separat i sunt valabile pn n ziua
judecrii apelului. Declaraia de apel, pentru a fi valabila, trebuie s conin un minim de date :
nume, prenume i calitatea procesual a titutlarului, CNP-ul, adresa unde locuiete titularul,
indicarea numrului de dosar i a sentinei penale atacate.
n situaia n care declaraia de apel este incomplet, instana la care se depune nu va putea
restitui declaraia de apel titularului n vederea completrii acestuia, ci are obligaia s o
nregistreze i apoi s cheme persoana care a semnat declaraia n vederea completrii acesteia.
Efectele apelului
Se produc din momentul n care declaraia de apel este nregistrat. Apelulu produce
urmtoarele efecte :
1. Efectul suspensiv
Acesta const n suspendarea executrii; executarea este ntrziat ca urmare a
exercitrii apelului pn la momentul n care hotrrea penal devine definitiv.
2. Efectul devolutiv al apelului
n principiu efectul devolutiv este integral i const n transmiterea cauzei penale de la
prima instan la instana de apel n integralitatea sa sub absolut toate aspectele de fapt i
de drept pentru c apelul nu se limiteaz la motivele de apel, spre deosebire de recurs,
instana de apel avnd obligaia de a examina sentina apelat i ntreaga judecat n
prima instan i pentru alte motive i sub alte apsecte dect cele pentru care s-a declarat
apelul. Cu toate acestea i n apel exist anumite limite ale efectului devolutiv care
deosebesc apelul de prima instan. Aceste limite privesc : motivele de apel invocate,
titularii dreptului de apel, respectiv persoanele care au declarat apelul i persoanele la
care se refer apelul i calitatea procesual a titularului dreptului de apel.
n privina motivelor, apelul poate fi exercitat doar n latura penal, sau numai n latura
civil a cauzei, sau n ambele laturi, ori, dup caz, poate privi doar unele pri din
sentin sau sentina n integralitatea ei. De aceea este posibil ca o sentin penal s
rmn definitiv la momente diferite. De aceea efectul devolutiv al apelului poate fi
integral sau parial.
Motivarea apelului
- Hotrrea instanei de apel se numete decizie penal. Ea are acelai cuprins pe care l
are i sentina penal cu particularitatea c decizia penal trebuie s conin n expunere motivele
care stau la baza soluiei instanei de apel i pe care se bazeaz soluia.
n situaia n care instana de apel constat c prima instan a omis s judece fondul cauzei,
repsectiv c n latura penal nu s-a pronunat cu privire la o fapt, sau n latura civil nu s-a
pronunat cu privire la cererea de despgubiri civile, instana de apel nu va putea trimite cauza
spre rejudecare primei instane, ci va continua judecata i va da soluie asupra fondului cauzei.
Aceast reglementare ns, este criticabil pentru c ncalc principiul dublului grad de
jurisdicie, ajungndu-se la situaia n care instana de apel judec pentru prima dat fondul
cauzei. n privina fondului, hotrrea judectoreasc rmne definitiv n faa instanei de apel,
ca urmare a recursului prin Legea Nr. 2/2013. Cnd se dispune rejudecarea cauzei de instana
competent, instana de rejudecare are obligaia de a respecta limitele desfinrii cu trimitere
spre rejudecare. Nu exist o asemenea obligaie atunci cnd, n urma rejudecrii, se modific
situaia de fapt care a existat n momentul n care a fost pronunat decizia de desfinare cu
trimitere spre rejudecare.
Atunci cnd instana dispune trimiterea cauzei spre rejudecare, are obligaia s indice n
curpinsul deciziei, n partea expozitiv, care este ultimul act procedural rmas valabil pentru c
rejudecarea va avea loc ncepnd cu ultimul act procedural rmas valabil.
Decizia instanei de apel, la fel ca sentina primei instane, nu este definitiv, ea nu poate fi
pus n executare din momentul pronunrii, fiind supus cii de atac a recursului.
Curs 13 29.05.2013
Recursul
Recursul are aceei natur juridic pe care o are i apelul n reglemenarea actual, n sensul
c este o cale de atac ordinar. Legile de modificare a CPP Nr. 202/2010 i Nr. 2/2013 au
schimbat fundamental raportul dintre recurs i apel n sistemul cilor de atac ordinare. Astfel,
dac nainte de aceste modificri, apelul constituia regula, n sensul c, n principiu, orice
hotrre judectoreasc penal nedefinitiv era susceptibil de apel, recursul, fiind o cale de atac
special, n prezent, n principiu, orice hotrre judectoreasc penal nedefinitiv poate fi
atacat cu recurs, apelul fiind prevzut n prezent doar petru o singur categorie de
hotrri penale nedefinitive : pentru cele care provin de la Tribunale sau de la Tribunalul Militar
Teritorial. n acest fel, n reglementarea actual recursul prezint n esen urmtoarele trsturi
particulare :
-
Este o cale de atac ordinar. Aceasta nseamn crecursul este admisibil doar mpotriva unor
hotrripenale nedefinitive. El face parte din ciclul procesual ordinar al judecii i reprezint o
cale de atac care face parte din desfurarea normal a procesului penal.
-
Recursul este o cale de atac de drept. Recursul se deosebete de apel, care este o cale de atac de
fapt i de drept. Aceasta nseamn c el este deschis doar pentru motive de nclcare
a dispoziiilor legale (pentru motive de drept, nu i pentru motive de fapt). Prin Legea Nr.2/2013
au fost eliminate din cadrul cazurilor de casaretoate cazurile care au constat n erori de
fapt. Recursul mai poarta denumirea, n toate sistemele juridice care l prevd, de recurs n
casaie. Cu toate acestea, n reglementarea actual, n majoritatea cazurilor cnd este deschis
calea de atac a recursului mpotriva oricrei hotrri penale, cu excepia celor suscpetibile de
apel, recursul se comport exact ca un apel. Dei se numete recurs, n realitate este apel,
prezentnd trsturi de apel pentru c n aceste cazuri cnd se ndreapt mpotriva unei hotrri
nesusceptibile de apel, n realitate nu exist nici o deosebire ntre recurs i apel. n aceste cazuri
motivele de recurs sunt att de drept, ct i de fapt. n aceste cazuri examinarea recursului nu mai
este limitatde motivele de casare, ci se realizeaz exact ca n apel, sub toate aspectele de fapt i
de drept.
-
Recursul este o cale de atac preponderent de anulare (sau de casare), doar parial de reformare.
Astfel, n urma admiterii recursului, n principiu hotrrea recurat nu se reformeaz, ci doar se
anuleaz. Reformarea hotrrii este subsecvent casrii i se realizeaz de aa-numita instan de
rejudecare care poate fi fie instana de recurs, fie o alta instan la care se trimite cauza spre
rejudecare i care este o instan de trimitere. Aceast trstur caracterizeaz toate cazurile n
care are loc rejudecarea n urma soluionrii recursului.
-
Spre deosebire de apel, recursul nu privete judeciile anterioare de fond sau apel, ci privete
doar hotrrile judectoreti nedefinitive, dup caz, n prima instan i n apel. Aceasta
nseamn c, spre deosebire de apel, recursul nu declaneaz o nou judecat n fond a cauzei,ci
declaneaz doar un control asupra hotrrilor precedente, un control strict cu respectarea
limitelor stabilite de motivele de casare.
-
La fel cum este i apelul, i recursul este o cale de atac ireverenioasa pentru c este ntotodeauna
de competena unei instante superioare. n acest fel, dac n cazul apelului instanele de apel sunt
limitate, n reglementarea actual doar Curile de Apel i Curtea Militar de Apelsunt instane de
apel, de unde rezult o specializare a Curilor de Apel n calea de atac a apelului, n cazul
recursului ns, pot fi instane de recurs, dup caz,Tribunalele, Tribunalul Militar Teritorial,
Curile de Apel i Curtea Militar de Apel, Secia penal a ICCJ i completul de 5 judectori din
cadrul ICCJ.
-
Recursul este, la fel ca i apelul, o cale de atac uor accesibil oricrei pri i nu numai prilor,
ci i altor persoane ale cror interese legitime au fost vtmate prin hotrrile instanelor de fond
i de apel. Astfel declararea se face ntr-o form simpl, la fel cum se face i apelul, procedura
fiind identic. Deosebirea fa de apel ns, este c, dac apelul poate rmne i nemotivat,
motivarea sa fiind facultativ, n cazul recursului motivarea este obligatorie (regul imperativ)
Curs 14
Contestaia n anulare
1. La judecata n recurs partea a lipsit, fiind nelegal citat pentru termenul la care s-
a judecat recursul;
Acest prim caz de anulare poate fi invocat de orice parte n procesul penal.
Condiiile de reinere a acestui caz de anulare :
a) La termenul stabilit pentru judecata recursului, partea care a formulat
contestaia n anulare (partea interesat) a lipsit;
b) Lipsa trebuie s se datoreze nerespectrii dispoziiilor legale privind citarea;
Sunt posibile dou ipoteze : fie partea nu a fost citat deloc, fie partea a fost
citat, dar citarea s-a realizat cu nclcarea dispoziiilor legale.
c) Citarea trebuie s se realizeze pentru termenul care a fost stabilit n vederea
judecrii recursului;
2. La judecarea recursului partea care a formulat cererea de contestaie n anulare a
lispit, dei a fost legal citat, dar nu s-a prezentat pentru c a fost n imposibilitate
de a se prezenta, ci i n imposibilitate de a ncunotiina instana. Acest caz de
contestaie n anulare poate fi invocat de orice parte din procesul penal.
Condiii :
a) Partea s fi lipsit de la judecarea recursului;
b) Partea s fi fost legal citat; este necesar ca la dosarul cauzei s existe dovada
ndeplinirii procedurii de citare.
c) Partea trebuie s se afle n imposibilitate obiectiv de a se afla la edin;
aceast imposibilitate trebuie s se datoreze unor situaii obiective de
nenvins. De asemena, acest caz trebuie s fie probat
d) Partea care a lipsit de la judecarea recursului s se afle n incapacitate de a
ncunotiina instana;
3. n mod nelegal, instana de recurs nu s-a pronunat cu privire la un caz de
ncetare a procesului penal : unul dintre cazurile reglementate la art. 10 de la lit.
f) i)1, ns numai dac la dosaru cauzei n recurs au existat probe privind cazul
de ncetare a procesului penal. Acest motiv de contestaie n anulare poate fi
invocat de orice parte procesual i de procuror. condiii :
a) Instana de recurs nu s-a pronunat asupra cazului prezentat de ncetare a
procesului penal; nu este suficient cnd a respins cererea de reinere a acestui
caz, ci s nu se fi pronunat deloc.
b) Proba acestui fapt trebuie s se afle la dosarul cauzei; Altfel spus, la dosarul
cauzei trebuie s existe probe din care s rezulte existena vreunui caz de
ncetare a procesului penal.
4. Situaia n care se constat existena autoritii de lucru judecat.
Acest caz de contestaie n anulare poate fi invocat doar de inculpat i de ctre
procuror. Este un caz de contestaie n anulare de fond. Exist autoritate de lucru
judecat atunci cnd exist identitate de fapt i de persoan. Instana
competent n acest caz este instana care a dat ultima hotrre care a rmas
defintiiv. Spre deosebire de cazurile precedente, competena nu mai revine
instanei de recurs.
5. Omisiunea instanei de recurs de a proceda la judecarea recursului fr ca, n
prealabil s l asculte pe inculpat n cazurile n care ascultarea inculpatului este
obligatorie potrivit legii. Ascultarea inculpatului de ctre o instan de recurs este
obligatorie cnd acesta nu a fost ascultat de instanele precedente indiferent de
soluia pronunat i cnd se constat c soluia pronunat de instanele
precedente este o soluie de necondamnare. n acest caz nu are importan dac
incupatul a fost ascultat sau nu de ctre instan. Altfel spus, instana avea
obligaia s l sculte pe inculpat cnd instana fondului sau a apelului, dup caz,
au pronunat o hotarare de achitare.
Procedura de judecat
Revizuirea
Sub aspectul naturii juridice, este o cale de atac att de retractare, ct i de
reformare, este o cale de atac de fapt. Poate privi att latura penal, ct i latura civil a
cauzei, poate privi doar o parte din fapte i o parte dintre persoanele la care se refer
hotrrea atunci cnd hotrrea se refer la mai multe fapte i la mai multe persoane.
Cazurile de revizuire :
1. Cnd s-au descoperit ulterior fapte sau mprejurri pe care instana penal nu le-
a cunoscut la soluionarea cauzei.
Aceste fapte sau mprejurri trebuie s aib caracter de noutate i trebuie s nu
fi fost cunoscute de instanele care au judecat cauza pn n momentul n care a
rmas definitiv hotrrea penal atacat. n aceast situaie nu este suficient ca
aceste fapte sua mprejurri s nu fi fost cunoscute doar de instana de recurs, ci
nici de prima instan i nici de instana de apel (dac exist) i nici de recurs.
Noiunea de fapte sau mprejurari nu trebuie confundat cu aceea de probe.
Nu este ndeplinit acest caz de revizuire dac se constat c asemenea fapte sau
mprejurri au fost invocate n faa instanelor, dar ele nu au putut fi stabilite
datorit inexistenei mijlocului de prob. Este necesar ca aceste fapte sau
mprejurri noi invocate s fie n msur s conduc la o soluie radical, adic la
o soluie diametral opus celei pronunate de instana mpotriva creia se
ndreapt cererea de revizuire. n acest caz a fost consacrat sistemul revizuirii
totale.
Revizuirea este inadmisibil dac faptele sau mprejurrile noi conduc doar la o
atenuare a rspunderii penale.
2. Svrirea infraciunii de mrturie mincinoas de ctre martor, expert sau
interpret dac acesta are legtur cu cauza prin care s-a pronunat hotrrea
penal defintiiv mpotriva creia se ndreapt cererea de revizuire.
Condiii :
- Mrturia, expertiza sau traducerea s fi influenat soluia. Altfel spus, dac
nu exist acea mrturie mincinoas sau acea expertiz, soluia care putea fi
dat de instana care a soluionat fondul, sau de instana a crei hotrre a
rmas defintiv putea s fie alta.
- Existena acestui caz de revizuire nu poate fi dovedit dect prin mijloacele
de procedur expres prevzute de lege.
Proba acestui caz se poate face printr-o hotrre definitv (nu doar
hotrrea definitiv de condamnare, poate exista i o hotrre de achitare n
temeiul art. 10 lit. b1) ) sau prin ordonana procurorului dac procurorul a
dispus asupra fondului cauzei. Dac nu se poate proba acest caz, atunci proba
se poate face n cursul procedurii de revizuire n faa instanei penale.
3. Existena unui nscris care s fi fost declarat fals i care a servit la pronunarea
soluiei.
Condiii :
- nscrisul trebuie s fi fost declarat fals;
- nscrisul declarat fals s stea la baza soluiei pronunat prin hotrrea care
a rmas defintiv;
- Proba acestui caz se poate face printr-o hotrre judectoreasc defintiv
sau prin ordonana procurorului;
4. Se constat comiterea unei infraciuni care are legatur cu cauza n care s-a dat
hotrrea penal defintiv. Infraciunea s fi fost comis de judector, procuror
sau de persoana care a efectuat acte de cerctere penal. Acest caz se poate
proba prin hotrrea judectoreasc definitiv, prin ordonana procurorului sau
prin orice alt mijloc de prob n cursul procedurii de revizuire.
5. Inconciliabilitatea unor hotrri penale defintiive dac exist dou sau mai multe
hotrri penale care nu se pot concilia. Nu vorbim de autoritatea de lucru
judecat, este vorba de hotrri penale care conin dispoziii potrivnice cu privire
la anumite situaii sau aspecte de fapt.
Acest caz de revizuire devine incident atunci cnd se constat c hotrrile
privesc aceeai fapt material, dar persoane diferite, sau atunci cnd hotrrile
privesc aceeai persoan, dar faptele materiale sunt altele, sau cnd hotrrile
privesc fapte diferite i persoane diferite, dar nu se pot concilia.
Declanarea revizuirii se face printr-o cerere scris care se adreseaz procurorului din
cadrul parchetului de pe lng prima instan, adic de pe lng instana care a judecat
cauza n fond. Cererea trebuie s conin cazul de revizuire, temeiul de fapt din care
rezult cazul i trebuie s indice mijloacele de prob din care rezult cazul de revizuire,
hotrrea penal defintiiv i dosarul n care s-a dat aceasta.
- n faa procurorului ;
Are la baza sistemul revizuirii mijlocite, adic revizuirea nu se adreseaz direct
instanei, ci mai nti procurorul. Procurorul din cadrul parchetului de pe lng
instana care a judecat cauza n prim instan deschide procedura de revizuire fie
printr-o rezoluie pe care o menioneaz pe cerere, fie printr-un p-v atunci cnd
procedura este iniiat de procuror din oficu.
Daca procurorul constat c cererea este incomplet atunci are obligaia de a-l
chema pe revizuent n faa sa i de a lua msuri pntru completarea cererii de
revizuire. Dac apreciaz c sunt necesare verificri prin administrarea de probe,
procuroru dispune n mod expres asupra probelor prin ordonan. De asemenea,
dac consider c este necesar, va proceda la ascultarea revizuentului. Procurorul
poate proceda la administrarea de probe, la ascultarea de persoane i la
administrarea tuturor probelor pe care acesta le apreciaz ca necesare. n acest
caz poate delega organul de cercetare penal, fiind aplicabile dispoziiile cuprinse
n art. 217 alin. (4) CPP.
n orice caz, cercetrile nu pot dura mai mult de dou luni, termen care curge
din momentul n care procurorul a primit cererea i aceasta a fost nregistrat la
parchet. La finalul cercetrilor, procurorul formuleaz concluzii de admitere sau
de respingere a cererii de revizuire (chiar dac procurorul formuleaz concluzii de
respingere, acesta este totui obligat s sesizeze instana cu cererea de revizuire).
Procurorul nu poate refuza naintarea cererii instanei competente s judece
revizuirea.
Acest caz de revizuire a fost introdus n Codul de procedur penal prinegea nr. 576/2004
ca efect al abrogarii vechilor dispozitii procedurale care au reglementat fostul recurs in anulare.
Legiuitorul a renuntat la aceasta cale de atac extraordinara, fara sa o inlocuiasca insa cu o cale de
atac extraordinara corespunzatoare.
Odata cu eliminarea recursul in anulare s-a introdus in CPP revizuirea in interesul
drepturilor omului (in cazul hotararilor definitive date de Curtea European a Drepturilor Omului
- art. 408 ind 1). Este vorba de o noua conceptie a legiuitorului, care considera ca existenta unei
hotarari a Curtii Europene a Drepturilor Omului prin care se constata, in cauza penala in care s-a
dat o hotarare defintiva, incalcarea unor prevederi ale Conventiei europene, reprezinta o
chestiune de fapt nu una de drept. Conditiile privind exercitiul revizuirii intr-o asemenea situatie
sunt diferite de cele care privesc revizuirea in sensul traditional. Astfel, in acest caz, exericitiul
revizuirii presupune indeplinirea in mod cumulativ a urmtoarelor conditii:
- In cauza penala in care s-a dat o hotarare defintiva sa existe o hotarare definitiva a Curtii
Europene a Drepturilor Omului prin care s-a constatat incalcarea vreunui drept, dintre
drepturile care sunt prevazute in Conventie sau in protocoalele aditionale care fac parte
din Conventie.
Conditia care se cere este ca hotrrea sa fie definitiva potrivit art. 44 din
Conventie. Este definitiva hotararea data de marea camera. Deopotriv, poate
avea caracter definitiv si o hotarare a unei camere, atunci cand partea interesata a
formulat o declaratie de renuntare la calea de atac a recursului adica de renuntare
la retrimiterea cazului la marea camera, cu respectarea termenului de 3 luni de la
pronuntarea hotararii. De asemenea, este definitiva hotararea unei camere a
CEDO si atunci cand, fara a exista o declaratie de renuntare la retrimiterea cauzei,
nu s-a exercitat calea de atac a recursului impotriva hotararii data de camera. In
acest caz hotararea camerei ramane definitiva la data expirarii termenului de 3
luni.
- Este necesar ca incalcarea dreptului prevazut de conventie sa fie actuala, ceea ce face ca
efectele acestei incalcari sa se produca la momentul la care se formuleaza cererea de
revizuire. Nu este indeplinita aceasta conditie daca la momentul introduceriii cererii de
revizuire au incetatat consecintele incalcarii constatate de CEDO.
In absenta unor prevederi legale, cererea de revizuire va trebui sa contina date privind
identitatea titularului precum si date privind hotararea penala definitiva a instantei interne si date
privind hotararea penala definitiva a CEDO. De asemenea, la cerere se ataseaza hotararea la care
se face referire in cuprinsul cererii.
Cu privire la titulari, cererea poate fi facuta de persoana a carui drept a fost incalcat sicu
privire la care exista o hotarare definitiva a CEDO. Aceasta este persoana care a avut calitate de
parte in procesul penal intern si, de asemenea, calitate de parte in cererea formulata la CEDO
impotriva statului roman. Deopotriv, cererea de revizuire mai poate fi formulata si de sot sau o
ruda apropiata pentru condamnat, chiar si dupa moartea acestuia. Cererea poate fi formulata si de
procuror.
Partea interesata poate lua cunostinta de continutul hotrrii in orice mod. Cu toate acestea,
publicarea hotararii in Monitorul Oficial reprezinta modul oficial in care persoana interesata este
informata cu privire la solutia data de CEDO si de aceea credem ca, de lege ferenda, textul ar
trebui reformulat in sensul de a se da posibilitate partii interesate sa formuleze cererea inainte de
publicarea in Monitorul Oficial oricand, dar nu mai tarziu de 1 an de la data publicarii in
Monitorul Oficial.
Dupa sesizarea ICCJ, instanta va putea dispune fie din oficiu, fie la cererea procurorului
sau a partii interesate, suspendarea executarii hotararii penale definitive atacate. Suspendarea se
impune atunci cand la data la care se judeca cererea de revizuire partea interesata se afla in
executarea unei pedepse. Suspendarea are caracter judiciar, ca atare, ea trebuie dispusa,
neoperand de drept.
In situatia in care instanta admite cererea va pronunta una din cele dou solutii care sunt
subsecvente, prevazute in mod expres in aliniatul 11 din art. 4081, dup cum urmeaz :
a. Instanta, dupa ce admite cererea, desfinteaza hotrrea penala atacata dupa care
procedeaza la rejudecarea cauzei (retine cauza) si in urma rejudecarii inlatura consecinta
produsa asupra solutiei de incalcarea a dreptului constatat de CEDO;
b. Instanta, admitand cererea, desfinteaza hotararea si trimite cauza spre rejudecare instantei
care a pronuntat hotrrea penala cu privire la care CEDO a constatat incalcarea vreunui
drept prevazut de Conventie, atunci cand instanta apreciaza ca este necesara
administrarea unor probe. In acest caz procedura de judecata este aceea a judecarii
recursului dupa casare cu trimitere. Trimiterea se realizeaza la o instanta de fond.
Aceasta revizuire a fost introdusa in CPP in art. 408 2,ca urmare a abrogarii ultimului
aliniat din art. 303 CPP, prin Legea nr. 177 din 2010 prin care s-a eliminat, din motive de
celeritate, suspendarea obligatorie, de drept a judecatii in cazurile in care au fost ridicare exceptii
de neconstitutionalitate in fata instantei penale. Practic, prin eliminarea suspendarii, decizia prin
care s-a admis o exceptie de neconstitutionalitate nu mai poate avea vreun efect asupra
procesului penal atunci cand acesta s-a finalizat printr-o hotarare penala definitiva. Aceasta este
solutia prin care legiuitorul a creat posibilitatea introducerii unei cereri de revizuire impotriva
unei hotarari penale definitive care s-a baza pe un text de lege declarat ulterior neconstitutional
printr-o decizie a Curii Constituionale. In acest fel legiuitorul asimileaza decizia CCR cu o
chestiune de fapt, un element de fapt care justifica nu anularea ci revizuirea unei hotarari penale
definitive.
Conditiile sunt diferite de cele care privesc o cerere de revizuire dupa procedura comuna.
Ele sunt stricte si sunt in numar de doua:
Cu privire la termen, acesta este de 3 luni din momentul publicarii deciziei in Monitorul
Oficial.
Care este natura dispozitiei legale declarate neconstitutionale? Dupa pararea noastra,
dispozitia legala trebuie sa aiba legatura cu solutia, sa reprezinte temeiul juridic al solutiei. Poate
fi o norma de drept penal sau poate fi, in egala masura, o norma de drept penal si o norma de
procedura penala. Intrucat legea nu face nici o distinctie, dispozitia legala declarata
neconstitutionala poate fi att de drept material ct i de procedura.
Pe de alta parte, spre deosebire de revizuirea traditionala, revizuirea intemeiata pe o decizie
a CCR nu cunoaste etapa prealabila in fata procurorului si nu cunoaste nici etapa de admitere in
principiu in fata instantei. Ea cunoaste doar judecata directa, in fond, in fata instantei competente
care este instanta la care a ramas definitiva hotararea.
Sub aspectul procedurii si sub aspectul solutilor, legea face trimtiere explicita la procedura
si solutiile prevazute pentru revizuirea in temeiul unei hotarari a CEDO. De aceea, este posibila
fie respingerea cererii de revizuire ca tardiva, inadmisibila sau nefondata, fie admiterea cererii. In
caz de admitere, este posibila o desfintare a hotararii penale atacate cu retinere pentru rejudecare,
urmata de modificarea solutiei in raport de decizia CCR (ex: este vorba de neconstitutionalitatea
unei norme de drept material se invoca exceptia de neconstitutionalitate a unui text de
incriminare care este criticat ca nu satisface exigentele legalitatii incriminarii; daca ulterior se
constata ca textul este neconstituional, atunci instanta va admite cererea ca fiind fondata, va
desfiina hotrrea, va rejudeca cauza si va da o noua solutie prin inlaturarea textului de
incriminare.
In acest caz, spre deosebire de situatia revizuirii in temeiul unei hotarari CEDO, hotararea
este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea la care se refera cererea de
revizuire. Daca este vorba de o hotarare care este supusa apelului si recursului, atunci hotararea
data de instanta de revizuire este supusa acelorasi cai de atac.
Curs 15
Judecata recursului are aceeai structur : msuri premergtoare (1), edina de judecat (2) i
deliberarea i luarea hotrrii (3).
1 Msurile premergtoare
n privina msurilor premergtoare sunt aplicabile regulile generale, nafara crora exist i
anumite particulariti :
- Atunci cnd judecarea recursului se realizeaz de ICCJ, este cunoscut n plus etapa
de examinare n principiu a recursului care precede judecarea propriu-zis a acesteia.
Etapa nu este cunoscut cilor de atac ordinare, ci este specific sistemului de ci de
atac extraordinare. Examinarea n principiu este cunoscut n materia contestaiei n
anulare i a revizuirii, nu i n cile de atac ordinare. Excepie : atunci cnd instana
de recurs este ICCJ este prevzut o etap preliminara de examinare n principiu a
recursului (introdus recent n CPP prin Legea Nr. 2/2013 doar pentru ICCJ cu scopul
de a se realiza descrcarea ICCJ de cauze care sunt inutile i care aglomereaz rolul
acestei instane). S-a inut seama de gradul de aglomerare al instanei supreme care nu
se deosebete cu nimic de o instan inferioar sub acest aspect. De aceea, pentru a se
uura sarcina ICCJ care trebuie s i exercite i rolul constituional de asigurare a
aplicrii unitare a legilor de ctre toate instanele din ar s-a luat aceast msura de
examinare a recursurilor nainte de judecarea propriu-zis ntr-o procedur
preliminar. n acest fel, examinarea n principiu se realizeaz n Camera de consiliu
fr citarea prilor. Nu se prevede ns, care este compunerea instanei de recurs.
ntruct nu exist o prevedere expres - prere prof - examinarea n principiu a
recursului de ctre ICCJ n egal msur Secia penal i completul de 5 judectori se
realizeaz n aceeai compunere : trei judectori la Secia penal i 5 judectori la
ICCJ. n aceast etap se verific doar admisibilitatea recursului. Dac n urma
verificrii de admisibilitate se constat c recursul este ndreptat mpotriva unei
hotrri penale defintive, mpotriva unei ncheieri care nu face parte din categoria
ncheierilor care pot fi atacate cu recurs separat, ci doar odat cu fondul, precum i
mpotriva unor hotrri penale pronunate n recurs sau ntr-o conetsataie n anulare
care, la fel, este de competena unei instane de recurs, acesta trebuie respins ca
inadmisibil. n aceast situaie recursul nu se va mai judeca, ci va fi respins, adic nu
va trece n etapa urmtoare de judecat a reursului.
- n ceea ce privete judecata recursului, cu excepia hotrrilor care nu pot fi atacate cu
apel, ci doar cu recurs (care n prezent sunt cele mai numeroase) judecata recursului
nu cuprinde, n structura sa, o cercetare judectoreasc, ci presupune doar msuri
premergtoare, dezbaterile judiciare n recurs i ultimul cuvnt al inculpatului
personal.
- Judecarea recursului se realizeaz doar pe baza lucrrilor efectuate i a materialului
care a stat la baza hotrrilor atacate, precum i pe baza nscrisurilor noi depuse n
faa instanei de recurs. Exist o singur excepie : cazul ascultrii inculpatului de
ctre instana de recurs, care este obligatorie dac inculpatul nu a fost ascultat de
instanele precedente, sau dac instanele anterioare nu au pronunat hotrri de
condamnare.
- n cazul n care hotrrea atacat cu recurs nu este susceptibil de apel, ci doar de
recurs, recursul se comport exact ca un apel. n acest caz judecarea recursului poate
s conin i o cercetare judectoreasc, constnd n readministrarea unor probe
administrate anterior de instanele anterioare, sau n administrarea de probe noi, altele
dect cele administrate n faza de urmrire penal i n faza de judecat de instanele
anterioare.
Dezbaterile judiciare
Soluionarea recursului
1. Respinge recursul ca fiind tardiv (dac s-a declarat cu nclcarea termenului prevzut de
lege) sau inadmisibil (cnd se ndreapt mpotriva unei hotrri care nu este susceptibil
de recurs). Sediul de reglementare : art. 38515 pct. 1 lit. a) i lit. b) CPP.
2. Admiterea recursului recursul este o cale de atac de anulare sau de casare. De aceea
sediul de reglementare este n art. 38515) pct. 2 CPP. n aceast materie sunt posibile
urmtoarele soluii :
- Instana de recurs menine hotrrea primei instane cnd apreciaz c apelul a fost
greit admis aceasta este o soluie subsecvent. Caracterul subsecvent al soluiei
este o consecin a naturii juridice a recursului. n acest fel, dac instana de recurs
admite recursul, mai nti caseaz hotrrea atacat (hotrrea atacat este hotrrea
instanei de apel). Dup casare va da soluia care este subsecvent casrii : menine
sentina integral (cum a dat-o prima instan).
- Instana de recurs achit sau nceteaza procesul penal i achitarea sau ncetarea
procesului penal n recurs este o soluie subsecvent, ea fiind precedat de o decizie
de casare. n acest fel soluia este urmtoarea : instana admite recursul i caseaz
hotrrea atacat care este o hotrre de condamnare. ntruct soluia pe care o d
instana de recurs n acest caz este una diametral opus, n mod obligatoriu dup
casare, instana de recurs, fr a rejudeca recursul, dac constat existena unei cauze
de mpiedicare a punerii n micare a aciunii penale sau a exerciiului aciunii penale,
va dispune, dup caz, achitarea sau ncetarea procesului penal. Instana constat doar
c exist un caz de mpiedicare care conduce la stingerea aciunii penale, caz n care
instana de recurs va da o soluie n fond achit sau nceteaz procesul penal, dup
caz.
- Instana caseaz hotrrea atacat cu trimitere spre rejudecare. Spre deosebire de
situaiile anterioare, n cazurile de casare cu trimitere spre rejudecare, instana de
recurs se va limita, admind recursul, doar la casarea hotrrii atacate i va dispune
ori decizia de casare (anularea hotrrii) ori trimiterea cauzei n vederea rejudecrii la
instana care a pronunat hotrrea casat. Atunci cnd se atac ambele hotrri, att
cea a primei instane, ct i hotrrea instanei de apel, dac se constat c ambele
instane au comis eroarea de procedur care justific o casare cu trimitere spre
rejudecare, cauza va fi trimis n vederea rejudecrii la prima instan. Dac se atac
doar hotrrea instanei de apel ns, din oficiu instana de recurs constat c aceeai
eroare a fost comis i de prima instan i va dispune casarea cu trimitere spre
rejudecare la prima instan. n cazul n care instana de recurs constat c eroarea de
procedur a fost comis doar de instana de apel, va trimite cauza spre rejudecare
acesteia. n situaia n care instana de recurs apreciaz c este necesar administrarea
unor probe n vederea soluionrii recursului, va casa hotrrea atacat cu trimitere
spre rejudecare la instana care a dat hotrrea. Casarea cu trimitere spre rejudecare
este posibil doar pentru motivele de procedur sau motive formale (pct. 3-6 art. 1859
CPP). n situaia n care motivul de casare const n nerespectarea dispoziiilor legale
referitoare la competena dup materie sau dup calitatea persoanei a instanei care a
dat hotrrea atacat, instana de recurs va trimite cauza spre rejudecare instanei
competente potrivit legii dup materie i dup calitatea persoanei.
- Instana de recurs caseaz hotrrea atacat i procedeaz apoi la rejudecarea cauzei.
n aceast situaie, rejudecarea nu se mai realizeaz de o instan de tirmitere, adic
fie de instana care a pronunat hotrrea atacat, fie de instana competent potrivit
legii, ci rejudecarea se realzieaz chiar de instana de recurs. Aici putem vrobi de o
casare cu reinere spre rejudecare de ctre instana de recurs. n aceast situaie,
instana de recurs va proceda n doi timpi : a) instana de recurs, admind recursul,
caseaz hotrrea atacat, se pronun prin aceeai decizie cu privire la necesitatea
administrrii de probe i fixeaz termen pentru administrarea probelor ncuviinate
aceasta este o decizie de casare, avnd ca efect anularea hotrrii atacate; b) aceeai
instan de recurs va proceda la rejudecarea cauzei n recurs n acest caz instana de
recurs devine o instan de rejudecare, ea comportndu-se exact ca o instan de fond.
Rejudecarea cauzei, chiar dac se face de o instan de recurs, se realizeaz dup
regulile privind judecata n prima instan. n urma rejudecrii cauzei, instana de
recurs va da o soluie asupra fondului cauzei care poate fi o soluie de condamnare, de
achitare sau de ncetare a procesului penal, dup caz. Instana de recurs, n urma
rejudecrii, va da o decizie care este definitiv. Cu alte cuvinte, atunci cnd instana
de recurs, n loc s caseze i s trimit cauza spre rejudecare, reine cauza pe care o
rejudec i d soluia printr-o decizie definitiv. Instana d practic dou decizii n
aceeai cauz, ambele fiind pronunate n edine diferite, mai nti d decizia de
casare prin care anuleaz hotrrea i fixeaz termen pentru administrarea probelor,
iar apoi a doua decizie o d n urma rejudecrii care, la fel ca prima, este definitiv
pentru c aparine instanei de recurs. Instana de recurs caseaz hotrrea atacat cu
reinere spre rejudecare doar n cazurile substaniale, materiale de casare (6 motive de
casare). n recurs hotrrea este definitiv din momentul pronunrii. Expunerea
deciziei trebuie s conin temeiurile de fapt i cele juridice care au stat la baza soluie
n recurs.
Decizia instanei de recurs de casare cu trimitere spre rejudecare, n mod obligatoriu trebuie
s indice ultimul act pe care l consider valabil. Aceast decizie este obligatorie pentru instana
la care se trimite cauza doar n cazul n care situaia de fapt existent la momentul la care s-a
pronunat decizia nu s-a modificat. De asmeenea, instana de trmitere are obligaia s respecte
limitele stabilite de instana de rejudecare, acestea fiind obligatorii pentru instana de trimitere.
Executarea
O hotrre penal poate fi pus n executare doar dac este definitiv. Hotrrile pot rmne
definitive chiar la prima instan cnd nu s-a exercitat calea de atac ordinar sau aceasta a fost
retras sau respins. Poate rmne definitiv n apel i ntotdeauna n recurs.
Executarea hotrrii penale face parte din proces, fiind ultima faz a procesului penal prin
care se realizeaz scopul procesului penal. Prere prof : nu face parte din procesul penal
executarea efectiv a pedepselor, executarea aparinnd unor alte ramuri de drept (dreptului
penal execuional, dreptului administrativ sau, cnd se execut pedeapsa amenzii aparine unui
drept financiar, sau cnd se execut o msura de siguran aparine dreptului administrativ).
Aparine procesului penal acea parte care privete modalitile de punere n executare, precum i
msurile jurisdicionale de executare care au loc n toate situaile n care, pe parcursul executrii
unei hotrri penale, intervin situaii care impun schimbri sau modificri de pedepse, ori situaii
care mpiedic executarea, care poart denumirea de incidente ivite n cursul executrii.
Mandatul se emite imediat (chiar n ziua pronunrii hotrrii de instana de recurs) ntr-un
numr de trei exemplare. Mandatul de executare a pedepsei trebuie s conin meniuni eseniale
: denumirea instanei, numrul dosarului, toate datele necesare pentru identificarea celui
condamnat (art. 70 alin. (1) CPP), meniuni privind cuantumul pedepsei, ncadrarea juridic,
fapta, numrul hotrrii, instana care a pronunat hotrrea i ordinul de arestare. Mandatul este
semnat n mod obligatoriu de ctre judectorul delegat cu executarea care emite mandatul i
poart i tampila instanei de executare. Manatul se emite imediat datorit faptului c se
comunic prin orice mijloc un extras de pe hotrre care cuprinde toate datele necesare pentru
emiterea mandatului de executare.
Principiul care guverneaz executarea este acela c executarea unei hotrri penale trebuie s
se realizeze imediat, este guvernat de urgen. n acest scop dou exemplare ale mandatului de
executare se trimit organului de poliie n vederea executrii efective. Poliia are i atribuia de a
proceda la punerea n executare efectiv a hotrrilor penale care sunt executorii. Competena
aparine organului de poliie din circumscripia teritorial n care i are domiciliul sau reedina
cel condamnat. Un exemplar al mandatului rmne la dosar pentru c face dovada punerii n
executare care se realizeaz prin emiterea mandatului. Primind mandatele organul de poliie
competent are obligaia ca de ndat s procedeze la cutarea persoanei indicat n mandat i
executarea mandatului. Cnd organul de poliie nu gsete persoana indicat n mandat va
ntocmi proces-verbal i va sesiza imediat instana de executare (judectorul) care a emis
mandatul i Inspectoratul General al Poliiei, organ de stat care se ocup cu darea n urmrire
general a persoanei indicate n mandat. Darea n urmrire general nu aparine procedurii
penale, dei este reglementat n CPP. Urmrirea general este de dou feluri : intern (n ar) i
internaional la nivelul Uniunii Europene i nafara Uniunii Europene. n vederea cooperrii
poliieneti n vederea punerii n executare a unui mandat de executare a pedepsei se procedeaz
i la recurgerea la servicii specializate de urmrire la nivel european i internaional i anume : la
Europol (poliia european) i la Interpol (organizaie poliieneasc internional) care recurg la
procedee specifice de cutare.
De la caracterul imediat al executrii sunt prevzute i situaii derogatorii care nu justific o
executare imediat, ci dimpotriv reprezint cazuri care fac necesar ntrzierea executrii :
amnarea i ntreruperea executrii pedepsei.
1. Cnd cel condamnat sufer de o boal grav constatat printr-o expertiz medico-legal
care l pune n imposibilitate de a executa imediat pedeapsa; n acest caz executarea
pedepsei poate fi amnat pn n momentul n care se constat c starea de sntate a
celui condamnat s-a ameliorat n aa fel nct acesta poate suporta regimul de detenie.
Amnarea pe acest temei nu poate fi dispus dect dac se constat c ea nu ar pune n
pericol concret ordinea public. De asemenea, n urma modificrilor introduse prin Legea
Nr. 195/2009, amnarea executrii pedepsei pe acest temei nu poate fi dispus dac se
stabilete c tratamentul bolii de care sufer cel condamnat se poate realiza ntr-o unitate
spitaliceasc sub paz permanent, n condiiile n care sunt introduse i n art. 1391 CPP
n materia revocrii msurilor preventive. Condiii : boala trebuie s fie grav, s l pun
pe cel condamnat n imposibilitatea de a executa pedeapsa i s fie constatat printr-o
expertiz medico-legal, s nu poat fi tratat ntr-o unitate din cadrul administraiei
naionale a penitenciarelor, boala s nu poat fi tratat ntr-o unitate spitaliceasc din
afara administraiei naionale a penitenciarelor sub paz permanent, amnarea executrii
pedepsei nu trebuie s prezinte un pericol concret pentru ordinea public. Dac nu
prezint pericol concret pentru ordinea public, ea nu poate fi dispus pe acest temei. n
mod similar, i n cadrul amnrii executrii pedepsei este necesar s nu se constate fapte
materiale sau motive concrete din care s rezulte c dac executarea pedepsei nu se
realizeaz imediat atunci exist neexecutarea i ar putea genera un pericol concret pentru
ordinea public.
2. Amnarea executrii pedepsei poate fi dispus atunci cnd condamnata este nsrcinat
sau are un copil n vrst de pn la 1 an. Acest caz reglementeaz dou situaii distincte:
graviditatea i situaia n care condamnata are n ngrijire un copil n vrst de pn la 1
an. Amnarea executrii pedepsei pe acest temei dureaz pn la momentul ncetrii
cauzei de amnare. Ea este posibil nu numai n situaia n care condamnarea privete o
pedeaps a nchisorii cu executare n regim de detenie, ci i n situaia n care
condamnarea privete o pedeaps cu executarea la locul de munc, caz n care amnarea
executrii poate fi dispus pe durata concediului legal prevzut de lege pentru perioada
de dinainte de natere i dup natere.
3. Amnarea executrii, care este posibil i atunci cnd se constat existena unor
circumstane, mprejurri speciale din care rezult ca executara imediata a pedepsei ar
putea determina consecine negative cu privire la situaia celui condamnat, cu privire la
familia acestuia i cu privire la unitatea unde cel condamnat i defoar activitatea.
Titularii cerereii de amnare a executrii pedepsei sunt procurorul, cel condamnat, iar pentru
ultimul caz i unitatea unde cel condamnat i are locul de munc, unitate care ar putea solicita
instanei de executare s amne executarea celui condamnat dac exist mprejurri din care
rezult c executarea pedepsei creeaz efecte negative pentru locul de munc al celui condamnat.
Pentru acest din urm caz, executarea pedepsei poate fi amnat doar pentru o durat de cel mult
3 luni. Competena de amnare aparine instanei de executare. Procedura n faa instanei de
executare este identic cu cea prevzut pentru judecata n prim instan, instana de executare
dnd o sentin penal care este supus recursului potrivit legii. Pentru primele dou cazuri de
amnare a executrii pedepsei apelul nu suspend executarea, sentina fiind imediat executorie,
chiar nedefinitiv.
ntreruperea executrii pedepsei poate fi cerut doar dup nceperea executrii i este de
competena instanei n a crei circumscripie se afl locul de detenie sau unitatea unde are loc
executarea pedepsei la locul de munc. Motivele de ntrerupere sunt identice cu cele de amnare
a executrii pedepsei. Procedura este identica, cu precizarea c, n situaia n care se procedeaz
la intreruperea executrii pedepsei, toate ntreruperile se comunic instanei de executare care va
ine evidena ntreruperilor.
Contestaia la executare este mijlocul juridic prin care cel condamnat se ndreapt mpotriva
actelor de executare a unei hotrri penale. Ea este admisibiil din momentul n care o hotrre
penal este executorie, fie nainte de punerea n executare a acestei hotrri, fie n timpul
executrii, fie dup executare. Cazurile de contestaie la executare sunt prevzute n mod expres
n art. 461 CPP. Motive :
- Atunci cnd executarea privete o hotrre penal care nu este definitiv (n situaia n
care exist obligaia comunicrii, dac instana nu i-a ndeplinit obligaia de
comunicare a unei hotrri penale care face parte din categoria hotrrilorpenale cu
privire la care exist obligaia comunicrii, persoana interesat ar putea formula
contestaie la executare pe motiv c, nefiindu-i comunicat hotrrea, nu a nceput s
curg termenul de apel i recurs i astfel hotrrea nu este definitiv n acest caz
contestaia trebuie admis; dac s-a dispus deja punerea n executare se va dispune
anularea mandatului de executare; dac s-a i efectuat executarea, acesta va fi pus n
libertate.
- Atunci cnd executarea se ndrept mpotriva altei persoane dect cea care este
indicat n mandatul de executare (cnd n mandat se indic din eroare datele unei alte
persoane)
- n situaia n care se constat c hotrrea care s-a pus n executare are un dispozitiv
care este neclar, fiind necesare lmuriri, precum i atunci cnd se constat existena
unei mpiedicri la executare. Ar putea exista nelmuriri n dispozitiv n situaia n
care acesta este neclar i, din aceast cauz nu poate fi neles, nu poate fi pus n
executare (ex : se omite s se menioneze unitatea unde va executa pedeapsa la locul
de munc hotrrea nu poate fi pus n executare iar pentru acest motiv
competena nu mai aparine instanei unde este locul de detenie sau unitatea locului
de munc, ci instanei care a pronunat hotrrea care se execut pentru c aceast
instan cunoate cel mai bine care este nelesul dispozitivului i ar putea stabili, n
exemplul dat, care este unitatea unde condamnatul va executa pedeapsa.
- Atunci cnd exist o situaie care mpiedic executarea (exemplu: ntre timp s-a admis
o cerere de suspendare a executrii ca urmare a formulrii unei cereri de contestaie n
anulare, ori suspendarea executrii, este fr ndoial un caz de mpiedicare a punerii
n executare a unei hotrri penale care, dei este executorie, efecutarea fiind
suspendat, ea nu poate fi pus n aplicare
- Atunci cnd se constat c a intervenit amnistia, graierea, o cauz de micorare sau
reducere a pedepsei sau orice alt incident ivit n cursul executrii (exemplu: se poate
formula contestaie la executare deoarece judectorul nu a graiat pedeapsa, sau pe
motiv c a intervenit prescripia executrii pedepsei sub acest aspect prescripia
special a rspunderii penale nu poate constitui motiv de contestaie la executare, ci
doar prescripia executrii pedepsei; sau cnd a intervenit o lege penal mai
favorabil).
Procedurile speciale
Procedurile speciale sunt guvernate de dou categorii de norme de procedur, n comparaie
cu procedura comun : norme de procedur completatoare n raport cu cele comune, adic norme
care se adaug la cele comune : nseamn c pentru aceste proceduri sunt aplicabile regulile
comune cu completrile prevzute de lege pentru anumite categorii de infraciuni i n privina
anumitor categorii de persoane; norme derogatorii sau norme particulare n aceste cazuri ele au
prioritate, astfel nct regulile comune se aplic i acestor proceduri n msura n care nu exist
norme derogatorii, de excepie.
Cererea inculpatului trebuie admis doar atunci cnd instana constat, pe baza probelor
administrate n cursul urmririi penale, c exist fapta material, ca fapta material
constitutie infraciune i c ea a fost svrit de inculpat, dup care instana acord
cuvntul procurorului i prilor pe fondul cauzei. n aceast situaie dezbaterile judiciare
privesc doar individualizarea judiciar a pedepsei. Prere prof: nu se poate obine, n
urma cunoaterii i a solicitrii inculpatului, o alt soluie dect una de condamnare. De
aceea n aceast procedur este admisibil doar un singur mijloc de prob : nscrisuri n
circumstaniere privind persoana inculpatului. Cu aceast ocazie instana poate rezolva i
latura civil a cauzei. Declaraia de recunoatere dat de inculpat nu privete dect latura
penal, nu i latura civil a cauzei. De aceea, dac n latura penal nu pot fi administrate
probe, n latura civil pot fi administrate probe. n situaia n care instana constat c n
latura civil trebuie s se administreze probe, n mod obligatoriu va disjunge latura civil
de latura penal. Va soluiona latura civil odat cu latura penal doar atunci cnd nu este
necesar administrarea de probe. Hotrrea pe care o poate da instana de fond este o
sentin penal care ns nu poate fi dect una de condamnare, ns va ine seama de
limitele reduse de pedeaps ca urmare a beneficiului acestei proceduri pentru inculpat.
Judecata
Odat ntocmit rechizitoriul, acesta se va ntainta instanei competente potrivit legii
care are obligaia s fixeze primul termen de judecat n cel mult 5 zile de la primirea
dosarului. Prile nu se citeaz, att inculpatul, ct i partea vtmat sunt adui n faa
instanei cu mandat de aducere. De asemenea se aduce cu mandat de aducere martorul. n
situaia n care, dac este necesar s se administreze probe, toate termenele de judecat
acordate de instan pentru administrarea probelor nu pot depi o durat de cel mult 10
zile nuntrul creia trebuie s se finalizeze judecata. n principiu pronunarea trebuie s
aib loc n ziua n care au loc dezbaterile judiciare, poate fi amnat pronunarea pentru
cel mult 2 zile. Judecata se finalizeaz printr-o sentin penal supus apelului i
recursului n termen de 3 zile. Recursul se judec de urgen. Cnd judecata nu se poate
finaliza n 3 zile, ea va continua dup regulile comune.
n ceea ce privete urmrirea, n cazul n care, nvinuitul sau inculpatul este un minor
cu vrsta de pn la 16 ani, n mod obligatoriu atunci cnd se procedeaz la ascultarea
acestuia, se citeaz i printele, tutorele, curatorul sau persoana n ngirjirea sau
supravegherea creia se afl minorul. La prezentarea materialului de urmrire penal
citarea acestora este obligatorie. Neprezentarea acestor persoane nu mpiedic efectuarea
actelor de urmrire penal. n ceea ce privete referatul de evaluare n cauzele cu
infractori minori, ntocmirea acestuia n faza de urmrire este facultativ; procurorul
poate dispune efectuarea unui referat de evaluare. n faza de judecat referatul de
evaluare nu mai este facultativ. El este de competena serviciului de probaiune din cadrul
tribunalului n a crui raz teritorial i are domiciliul sau locuiete minorul.
n faza de judecat, doar n situaia n care s-a efectuat referatul n cursul urmririi
penale, instana nu mai este obligat s dispun ntocmirea unui nou referat n faza de
judecat, ci doar dac apreciaz ca necesar. n orice caz, dac n faza de urmrire penal
nu s-a ntocmit un referat de evaluare, ntocmirea acesteia n faza de judecat este
obligatorie sub sanciunea nulitii absolute.