V Rotarescu - Psihologie Cognitiva PDF

Viotela ROTRESCU Psihologie cognitiv
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI
CATEDRA DE PSIHOLOGIE
PSIHOLOGIE COGNITIVA
SUPORT DE CURS PENTRU
FORMA DE INVATAMANT ID
DR. VIOLETA ROTARESCU

LECTOR
2009 2010
Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Acest material este destinat uzulului studenilor Universitii

din Bucureti, forma de nvmnt la distan.
Coninutul cursului este proprietatea intelectual a
autorului/autorilor; designul, machetarea i transpunerea n
format electronic aparin Departamentului de nvmnt la
Distan al Universitii din Bucureti.
Universitatea din Bucureti

Editura CREDIS
Bd. Mihail Koglniceanu, Nr. 36-46, Corp C, Etaj I, Sector 5
Tel: (021) 315 80 95; (021) 311 09 37, 031 405 79 40, 0723 27 33 47
Fax: (021) 315 80 96
Email: credis@credis.ro
Http://www.credis.ro

Tema1 -Aparitia psihologiei cognitive
Relaia psihologiei cognitive cu celelalte domenii ale tiinei cognitive

Apariia psihologiei cognitive ca tiin
Definiia psihologiei cognitive: disciplina ce studiaza modul in care

oamenii perccep, invata, memoreaza si reactualizeaza, precum si modul in
care acestia gandesc informatiile.
Psihologia cognitiv are o serie de subdiviziuni:
1. Psihologia cognitiv a memoriei;
2. Psihologia cognitiv a categorizrii (formrii de noiuni);
3. Psihologia cognitiv a percepiei;
Psihologia cognitiv se leag de alte 4 mari discipline care formeaz

domeniul larg al tiinelor cognitive:
Filosofia (minii)
Lingvistic Matematica (inteligena

artificial)
2
Neurotiinele Psihologia cognitiv
Antecedente filosofice ale psihologiei
Filosofia care folosete ca metod de Fiziologia studiul tiinific a

nelegere a universului introspecia. funciilor de susinere a vieii prin
intermediul metodelor empirice.
Unele dintre ntrebrile fundamentale pe care i le-au pus oamenii n
legtur cu cele dou modaliti de studiu sunt i astzi valabile (exemplu:
care este cea mai bun metod se studiu a minii umane?)
Platon (428 348 .e.n.) postuleaz Aristotel (384 322 .e.n.):

teoria formelor (teoria dualist): realitatea este format din lumea
realitatea nu este doar a obiectelor concret de obiecte care ne sunt
concrete pe care le putem percepe accesibile prin simuri.
prin simuri, ci i cea a obiectelor
abstracte pe care obiectele concrete
le ntruchipeaz. Realitatea nu e
inerenta obiectelor particulare, ci
consta in ideile abstracte despre
obiectele care exista in mintea
noastra.
Dat fiind polemica, cei doi preferau metode diferite de cercetare.
3
Tez: Antitez:
Platon: observaia este imperfect Aristotel: observaia este singura
pentru c ne poate distrage de la modalitatea de cunoatere i de
aflarea adevrului. Astfel se pun aflare a adevrului. Astfel se pun
bazele abordrii raionaliste bazele abordrii empiriste.
cunoaterea este obinut prin
analiz logic, mintea nu se
formeaz, ci exist.
Sintez:
La baza oricrei observaii empirice trebuie s stea o teorie tiinific, dar
observaiile pot revizui teoria respectiv.
Tez: Antitez:
Rene Descartes a jucat un rol foarte John Locke: mintea este o tabl care
important n dezvoltarea teoriilor se umple cu cunoatere prin
minii i a psihologiei cognitive. experiena acumulat de-a lungul
Ideile sunt nnscute. vieii (tabula rasa).
Sintez:
Immanuel Kant: cele dou orientri i au fiecare rolul i importana ei.
4
Antecedente psihologice ale psihologiei cognitive:

- unii: s cunoatem structura minii anatomia ei (structuralism
Europa);
- alii: sa cunoatem funciile, procesele minii - fiziologia ei
(functionalism America).
Tez: Antitez:
Structuralismul avea ca scop Funcionalismul afirm c psihologii
nelegerea minii i a elementelor ei ar trebui mai degrab s se centreze
componente. Wilhelm Wundt pe studiul proceselor i mai puin pe
considera c principala modalitate structur. ntrebarea de baz este
de studiu a minii este introspecia care este relaia funcional dintre
(analiza elementelor informaionale stimul i rspuns?.
care ajung la nivelul contiinei). E. Utilizeaz o mai mare diversitate de
Titchener considera contiina ca metode, folosesc acele metode
fiind format din senzaii, imagini i necesare pentru atingerea scopului
afecte. de cunoatere.
Pragmatism cercetarea este
justificat numai dac este util,
adic dac putem utiliza cumva
rezultatele ei.
Reprezentani: William James, John
Dewey.
Sintez integrat:
5
Asociaionismul pleac de la ntrebarea: Care este modul prin care se

asociaz ideile ntre ele pentru a rezulta ntr-o form de nvare?
- regulile de asociere ale ideilor sunt contiguitatea, similaritatea i
contrastul.
- reprezentani: Ebbinghaus (metoda introspeciei experimentale),
Thorndike (asocierile au la baz satisfacia; relaia S-R se menine n
timp dac rspunsul este satisfctor sau premiat)
- behaviorismul este o variant extrem de asociaionism
- ntre asociaionism i behaviorism stau studiile lui Pavlov care
cerceteaz relaia S-R pe baza experimentelor efectuate pe animale
Behaviorismul se centreaz exclusiv pe asocierea dintre mediu (S) i om,
n funcie de comportamentul observabil (R).
- reprezentani: J. Watson (limbajul micri musculare, excluznd
gndirea), B. Skinner (condiionarea operant), Tolman (behaviorism
teleologic comportament orientat spre scop).
Psihologia gestaltist considera nelegerea fenomenelor psihice ca fiind
mai bun atunci cnd acestea sunt vzute ca ntreguri organizate i
structurate i nu atunci cnd sunt privite ca fenomene formate din pri
mai mici.
Emergenta psihologiei cognitive
Psihologia cognitiva a aparut ca un efort integrat al mai multor

discipline: lingvistica, psihologia, antropologia, sistemele de comunicare si
evolutia tehnicii.
6
K. Lashley (1948) - articol de analiza a relatiei dintre structurile si

functionarea acestora
Creierul - organ activ, dinamic, dispune de capacitatea de a coordona
activitatea umana, aceasta activitate nu putea fi explicata doar prin
conditionarea simpla.
Donald Hebb (1949) - primul psiholog care a elaborat o teorie
cognitiva asupra modului in care creierul realizeaza procesele cognitive. A
influentat profund toate cercetarile ulterioare. Conceptul lui se numeste
cells assembly(adunarii de celule). Interesat de modul in care se modifica
structurile sinapselor ca urmare a invatarii. A propus deci acest concept, pe
care le vedea (celulele) ca structuri neuronale coordonale care se dezvolta
prin stimularea frecventa, ele fiind o baza a invatarii cerebrale.
Grupurile celule se dezvolta in timp pe masura ce creste capacitatea
unui neuron de a stimula rata descarcarilor de impulsuri catre un alt neuron
cu care este conectat. O reprezentare interna, mentala a unui eveniment
extern ar putea fi data de o structura ierarhica formata din mai multe adunari
de celule.
Ingineria si dezvoltarea calculatoarelor

Dezvoltarea telecomunicatiei, calculatoare; preluarea termenilor de:
procesare a informatiilor (paralela sau distribuita), limitelor de procesare a
informatiei.
Domenii cheie ale psihologiei cognitive

a) Inca se pune problema innascut-dobandit
b) Rationalism vs. empirism
7
c) Structuri vs. procese

d) Validitatea inferentei cauzale vs. validitatea ecologica
e) Cercetare fundamentala vs. cercetare practica
f) Raport intre metode biologice vs. metode comportamentale
Teme cheie ale psihologiei cognitive
a) Datele din psihologia cognitiva pot fi intelese pe deplin numai

in contextul unei teorii stiintifice, dar teoriile sunt goale, fara continut.
b) Cognitia este adaptativa in general, dar nu in toate situatiile
concrete.
c) Procesele cognitive interactioneaza intre ele, dar si cu alte tipuri
de procese noncognitive.
d) Cunoasterea necesita studiere printr-o varietate de metode
stiintifice.
e) Toata cercetarea fundamentala in psihologia cognitiva poate
conduce la aplicatii dupa cum si toata cercetarea aplicativa poate duce la
intelegerea fundamentala.
8
Tema 2 - Metodologia in psihologia cognitiva
Psihologia cognitiva este o disciplina complexa care foloseste

numeroase metode de cercetare. Cele mai importante sunt: experimentele de
laborator, cercetarile psihobiologice, instrumentele autoadministrate
(protocoale verbale, autoevaluare, jurnale etc), studiile de caz, observatiile
naturaliste, simularile pe calculator si inteligenta artificiala.
Experimentele de laborator
A. Descrierea metodei Prin aceasta metoda se obtin rezultate si raspunsuri

de la subiectii cercetati, intr-un anume loc si timp.
B. Validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti inclusa,

obisnuita
C. Validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale -

inclusa, obisnuita
D. Marimea esantionului poate fi oricat de mare. Are insa si o limita

inferioara, cel putin pentru experimental clasic, de minimum 30 subiecti.
E. Reprezentativitatea esantionului esantionul poate fi reprezentativ.
9
F. Validitatea ecologica depinde de tipul de sarcina si de contextul in care

este aplicata; nu este improbabila
G. Informatii despre diferentele individuale de obicei este o categorie de

infoamtii care este ignorata.
H. Puncte tari a. usurinta in administrare, scorare, analiza statistica,

b. se poate aplica cu usurinta pe esantioane representative din
punct de vedere statistic
c. are o inalta probabilitate de obtinere de inferente cauzale
valide
I.Puncte slabe - a. nu este posibil intotdeauna sa generalizam rezultatele

dincolo de un anume interval de timp, loc, tip de sarcina,
b. pot sa apara discrepante intre rezultatele de laborator si
viata reala
Cercetarile psihobiologice
A. Descrierea metodei studiaza creierul uman si animal prin cercetare

post-mortem sau metode de imagistica
B. Validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti nu se

realizeaza de obicei
10
C. Validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale

variaza mult, functie de tehnica folosita
D. Marimea esantionului de obicei este mic
E. Reprezentativitatea esantionului deseori nu este reprezentativ
F. Validitatea ecologica este improbabila in anumite circumstante
G. Informatii despre diferentele individuale da, apar si se analizeaza

informatii despre diferentele individuale.
H. Puncte tari a. furnizeaza dovezi hard (fizice) ale functiilor cognitive,

prin identificare suportului lor fiziologic
b. ofera o perspectiva alternativa asupra proceselor cognitive,
altfel imposibil de obtinut;
c. se pot obtine tratamente ale persoanelor cu deficientelor
cognitive.
I. Puncte slabe a. accesibilitate scazuta pentru cercetatori

b. necesita subiecti potriviti si multa tehnica scumpa
c. esantioanele sunt mici
d. studiile se bazeaza pe creiere patologice sau
animale, de aceea generalizarea poate pune probleme
Instrumentele autoadministrate
11
A. Descrierea metodei prin aceste metode se obtin raspunsuri de la subiecti

cu privire la cunoasterea lor prezenta sau reamintita

aplica

probabil nu
D. Marimea esantionului probabil ca este mic
E. Reprezentativitatea esantionului poate fi reprezentativ
F. Validitatea ecologica depinde (vezi punctele tari si slabe)
G. Informatii despre diferentele individuale se obtin informatii despre

diferentele individuale.
H. Puncte tari a. acces la insight-urile subiectilor (din punctul lor de

vedere), care, poate, nu este accesibil prin alte mijloace
I. Puncte slabe a. nu se spune nimic despre procesele din afara

constiintei
b. uneori, autoadministrarea instrumentelor poate
influenta procesul cognitiv despre care este vorba
12
c. pot sa apara discrepante intre realitate si relatarile

subiectilor (distorsiuni)
Studiile de caz
A. Descrierea metodei vizeaza studiul intensive al indivizilor, tragand

concluzii cu privire la comportamentul general.
B. Validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti foarte

improbabila

foarte improbabila
D. Marimea esantionului de obicei este mic
E. Reprezentativitatea esantionului improbabil de a fi reprezentativ
F. Validitatea ecologica inalta validitate ecologica pentru cazurile

individuale, mai mica la generalizare
G. Informatii despre diferentele individuale se obtin numeroase detalii

privind diferentele individuale.
H. Puncte tari a. acces la multe informatii despre subiecti, inclusive despre

contextele istorice si prezente, care nu sunt disponibile prin alte mijloace.
b. pot furniza solutii pentru grupuri sau personae exceptionale.
13
I. Puncte slabe a. aplicabilitate limitata

b. esantionul este foarte mic si nereprezentativ, de
aceea impiedica generalizarea
Observatiile naturaliste
A. Descrierea metodei observa situatii din viata reala (clasa, loc de munca,
acasa)

aplica
C. Validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale - nu
D. Marimea esantionului probabil mic
E. Reprezentativitatea esantionului poate fi reprezentativ
F. Validitatea ecologica - da
G. Informatii despre diferentele individuale posibil, dar accentual cade pe

aspecte de mediu, diferentiatoare, sin u pe diferentele individuale
H. Puncte tari permite accesul la o bogata informatie contextuala, care nu

este disponibila prin alte mijloace.
14
I. Puncte slabe a. lipsa controlului experimental

b. posibila influentare a comportamentului observat
din cauza prezentei observatorului
Simularile pe calculator si inteligenta artificiala
A. Descrierea metodei simularile: incearca sa replice pe calculator

performantele cognitive umane in variate sarcini; inteligenta artificiala:
foloseste pentru a demonstra, cu ajutorul computerelor, performantele
cognitive inteligente, indifferent daca ea seamana sau nu cu cognitia umana.

aplica

control deplin asupra variabilelor de interes
D. Marimea esantionului - nu se aplica
E. Reprezentativitatea esantionului - nu se aplica
F. Validitatea ecologica - nu se aplica
G. Informatii despre diferentele individuale - nu se aplica
15
H. Puncte tari a. permite explorarea unei game largi de posibilitati privind

modelarea proceselor cognitive
b. permite testarea clara (fara interventia variabilelor
perturbatoare) a ipotezelor initiale
c. poate conduce la numeroase aplicatii practice
I. Puncte slabe a. apar limitari din cauza restrictiilor impuse de hardware

asupra software
b. chiar simularile care vizeaza modelarea comportamentului
uman pot fi modalitati imperfecte de aratare a modului in care functioneaza
creierul
16
Tema 3 - Reprezentrile
Termeni cheie folosii:

model de grupare (model de clustering) = model de reprezentare a
cunotinelor n care conceptele sunt stocate mpreun
economie cognitiva = particularitate a modelelor n care itemii sunt
stocai cu redundana sczut
cunotine declarative = cunotine factuale
lexicon intern = dicionar mental
particular afirmativ = trastur a seturilor n care sunt incluse
componente ale categoriilor
cunotine procedurale = cunotine despre cum s facem anumite
lucruri
sisteme de producie = sisteme mentale n care cunotinele sunt stocate
ca reguli de producie
cunotine productive = cunotine bazate pe sistemele de producie
modele propoziionale = modele n care cunotinele sunt stocate ca
propoziii
propoziii = cele mai mici componente ale cunoaterii care pot exista
independent
scheme, structuri, scenarii = forme ale stocrii cunotinelor i ale
reprezentrii
model de comparare a trsturilor semantice = reprezentare a
cunotinelor n care cuvintele devin seturi de trsturi i elementele
componente sunt comparate
modelele reelelor semantice = modele ierarhice de reprezentare a
cunotinelor care cuprind noduri i atribute
17
priming semantic = fenomen n care prezentarea unui cuvnt va duce

la reamintirea unor cuvinte legate de el
modelul setului teoretic = un tip de model de clustering (grupare) n
care categoriile i atributele sunt stocate mpreun
propagarea activrii = prezentarea unui item dintr-o reea semantic va
activa reeaua cea mai apropiat
universal afirmativ = trstur a seturilor n care toi membri unei
categorii sunt inclui
n acest capitol vom studia organizarea materialului - reprezentarea

cunotinelor.
REPREZENTAREA CUNOTINELOR
Cunotinele sunt informaii organizate care pot fi utilizate n moduri

particulare. Psihologia Cognitiv s-a centrat pe acest arie i n mod specific
asupra reprezentrii cunotinelor semantice. Aceasta pentru c limbajul i
utilizarea lui s-au de-zvoltat ndelung, iar noi putem avea acces la studiul
informaiei semantice.
Astfel studiul Psihologiei Cognitive asupra reprezentrii mentale s-a
concentrat pe lexiconul intern sau dicionarul mental. Cuvintele i au
valoarea n conceptele pe care le reprezint iar studiind modul n care le
reactualizm i le folosim nseamn c putem cunoate continutul, structura
i procesul lexiconului intern.
Modurile n care putem studia organizarea este bazat pe tehnicile de
laborator, dei exist i tehnici ecologic valide pe care le putem utiliza. Un
fenomen particular care a fost studiat minuios este tendinta ca accesul unui
18
item lexical s duc la accesul eficient al altor itemi de care acesta este legat
semantic. Acest fenomen este cunoscut ca priming semantic (Foss, 1982).
De exemplu, dac vi se prezinta cuvntul pine, exist o mare probabilitate
s v gndii la cuvntul unt. Aceasta este baza unei tehnici psihanalitice
numit liber asociere, dar acesta ar fi inutil dac nu ar exista asociaii care
s fie comune pentru toi. Tehnica psihanalitic i propune s depisteze
aberaiile n aceast uniformitate. Psihologia Cognitiv este mai degrab
interesat s explice de ce facem cu toii asociaii. Exist cteva explicaii
teoretice pentru aceasta i modele care i propun s descrie organizarea
semantic. Multe din aceste teorii au fost influenate de munca lui Bower.
Studiind libera reactualizare, Bower a postulat c organizarea semantic a
memoriei se face ntr-o form ierarhic iar acest fapt a dus la cteva idei,
inclusiv modelul de clustering, modelul comparrii trsturilor semantice i
modelele reelelor.
MODELUL DE CLUSTERING
Baza acestui model const n faptul c conceptele tind s fie grupate

mpreun, astfel c amintirile despre cine sunt stocate cu cele despre ali
cini .a.m.d. O extindere a acestei idei o reprezint modelul setului teoretic.
Aici sunt stocai nu doar membrii unei categorii ci i atributele lor.
Retragerea din aceste grupuri a membrilor, atributelor i asociaiilor implic
o cutare prin cteva seturi pentru a gsi potrivirea. Astfel c pentru a
raspunde la ntrebarea este pudelul caine? atributele setului caine sunt
comparate cu cele ale pudelului i cu ct suprapunerea este mai mare cu
att mai repede este dat rspunsul. Acest aspect este msurat prin timpul de
reacie. Exist dou tipuri de relaii: universal afirmative (UA) i particular
19
afirmative (PA). AU nseamn c toi membri unei categorii sunt inclui n

cealalt (toi pudeii sunt cini), n timp ce PA nseamn c numai o
poriune dintr-o categorie este inclus n celalt (unele animale sunt cini).
Aceste relaii sunt importante pentru aplicaiile logicii. Meyer (1983) a
propus existena a dou stadii n procesul de verificare. Dac seturile nu se
intersecteaz, se ia repede o decizie negativ. Dac exist o intersectare ntre
seturi este activat al doilea stadiu pentru a determina existena unei potriviri.
Astfel toi canii sunt pisici duce la o decizie negativ, dar toate animalele
sunt cini determin o decizie mai nceat deoarece exist o intersecie ntre
cele dou seturi. Aceasta este mediat de marimea seturilor implicate.
Oricum mrimea seturilor nu este motivul pentru diferena n rspunsuri
cnd unii membri ai setului sunt mai tipici dect alii. De exemplu, la un
porumbel este o pasre se rspunde mai repede dect la afirmaia un stru (
pasre din Africa; are picioare lungi, alearg foarte repede dar nu poate
zbura) este o pasre. O dezvoltare a modelului de clustering numit modelul
setului teoretic ncearc s explice acest fapt.
MODELUL COMPARRII TRSTURILOR SEMANTICE
Smith & al. (1974) a sugerat ideea cuvintelor reprezentate ca seturi de

trsturi semantice. Fiecare cuvnt are trsturi definitorii i trsturi
caracteristice. Trsturile definitorii sunt cele care determin gruparea
membrilor n set (psrile au aripi, zboar, au dou picioare); trsturile
caracteristice sunt acelea care descriu un exemplu particular (porumbeii sunt
mici i maro, scot sunete specifice). Cnd un membru atipic, ex. un stru,
este gsit se aplic doar unele trsturi definitorii, dar trebuie utilizate i alte
informaii. Exist unii itemi care par s se conformeze setului, dar n
20
realitate nu se ntmpl acest lucru. Este liliacul pasre? El zboar, are dou
aripi, dou picioare, dar tim din alte informaii c el nu apartine setului
psri. Astfel c sunt disponibile diferite niveluri de comparaie. O critic
major a acestui model este c trsturile definitorii nu pot avea proprieti
absolute. O singur trstur nu exprim o pasre.
Aceste dou modele au n vedere proprietile organizarii mentale, dar
nu reuesc s explice probleme mai largi ale cunoaterii. Exist teorii mai
generale ale memoriei semantice care urmeaz modelelor reelelor.
MODELELE REELELOR SEMANTICE
Collins i Quillian (1969) au dezvoltat ideea studiind organizarea

memoriei unui program computerizat. Ei lucrau la programul TLC
(Teachable Language Comprehender)- nvatarea comprehensiunii
limbajului- care a fost realizat cu scopul ntelegerii textului i au adugat noi
concepte de la nivelul textului la cel al memoriei. Reeaua gndit astfel
poate reprezenta cunotinele ca noduri i atribute ntr-o structur ierarhic.
Valoarea unei astfel de reprezentri este economia cognitiv, astfel c
atributele mai generale nu trebuie s fie stocate cu fiecare membru al
categoriei. Modelul ncorporeaz cutri care se intersecteaz i ierarhii care
se transmit.
Figura de mai jos este un alt exemplu al modului cum itemii pot fi
stocai n modelul lui Collins i Quillian. Aici canar e stocat cu
informatiile: e galben i poate cnta. Dar un nod mai nalt este de asemenea
stocat cu atributele unei psri i chiar mai sus cu atributele unui animal.
Astfel, nu exist redundan n stocare. Acest lucru se poate msura prin
timpul de care participanii au nevoie pentru a cuta i valida proprietile
21
itemilor individuali. Numrul nivelurilor prin care cutm informaia

mrete timpul de rspuns. Aceasta este o descoperire care nu poate nega i
care este uor de testat. Dar exist i probleme cu aceast elegant
reprezentare. n primul rnd, nu fiecare cuvnt sau concept are clar definit
setul de atribute, astfel c structura ierarhic nu se realizeaz. De asemenea
apare problema similaritii categoriale. Pentru a determina c ostrich-ul i
canarul sunt n aceeai categorie este uor; este un pas n ierarhie ctre
pasre. Dar s presupunem c suntem ntrebai dac elefantul i canarul
sunt n aceeai categorie. Conform economiei cognitive a stocrii am avea
nevoie de un timp mai lung, implicand paii n sus-ul i n jos-ul ierarhiei.
Dac acest lucru se verific n laborator, exist anse ca participanilor s nu
le ia mult timp pentru a rspunde c elefanii i canarii nu fac parte din
aceeai categorie! Aceast problem nu poate fi prevzut de modelul lui
Collins i Quillian. (Shacter & Wallace, 1970)
22
are piele
ANIMAL se mic
respir
mnnc
are aripi are aripi

PASRE zboar PETE are solzi
are pene noat
CANAR STRUT RECHIN SOMON
cnt zboar muc comestibil

e galben e nalt e periculos e roz
Modelul ierarhic al memoriei semantice dup Collins i Quillian
Modelul prezice urmtorul aspect: dac e nevoie de timp ndelungat

pentru a spune c un canar poate zbura, atunci verificarea faptului c el cnt
sau zboar este stocat la nivelul ierarhiei. Conrad (1972) a ncercat s
explice acest lucru examinnd puterea legturilor dintre cuvinte i
proprietile lor. Frecvena nalt sau joas a propoziiilor precum: un canar
poate cnta (frecvena nalt) i somonul are gur (frecvena joas- de cte
ori ai auzit oamenii vorbind despre gura somonului??) ar trebui s aib
23
acelai timp de procesare. Conrad a concluzionat c problema non-

redundanei stocrii i economia cognitiv ar putea s nu aib loc.
Modelul trebuie s fie modificat pentru a explica aceste descoperiri
conform cu care cutarea linear n sus-ul i n jos-ul ierarhiei nu are loc
(canar-elefant) i c apar unele diferene puterea asociativ dintre legturi.
Collins i Loftus (1975) au propus de aceea o extindere teoretic cunoscut
ca modelul propagrii activrii (spreading activation model).
Propagarea activarii
In propagarea activarii conceptele se considera intr-un spatiu

conceptual, inlantuite prin asociere. Propagarea activarii in retea presupune
ca odata cu activarea unui item, cele alaturate sunt de asemenea activate.
Prezentarea cuvantului cer va activa albastru, aeroplan, nor etc.
foarte repede si cu o mica intarziere verde, pilot si ploaie. Odata cu
activarea fiecarui cuvant, activarea se raspandeste in retea. Amplitudinea
activarii depinde de intarirea relatiilor dintre nodul initial activat si celelalte.
Acest lucru ar putea explica amorsajul semantic, in cazul caruia un concept
devine mai usor de accesat dupa prezentarea amorsei.
Singura problema a acestei teorii este aceea ca desi e complexa, totusi
nu ofera o viziune realista asupra organizarii. Oricum, nu explica acele
relationari ce pot fi experimentate in mod spontan.
O alta problema cu modelele retelelor semantice de acest fel este, pur
si simplu, aceea ca ele descriu doar cuvinte si semnificatii si relatiile dintre
ele. O alternativa pentru aceste retele semantice sunt modelele retelelor
propozitionale.
24
Retelele propozitionale
Preferabile reprezentarii cunostintelor ca si cuvinte izolate, ca in cazul

retelelor semantice, retelele propozitionale le reprezinta sub forma
propozitiilor. Propozitiile sunt cele mai mici elemente de cunostinte ce pot fi
considerate unitati cu sens. Anderson si Bower (1973) au dezvoltat aceasta
teorie a reprezentarii cunostintelor intr-un model cunoscut sub denumirea
de Memoria Asociativa Umana. Acesta este un model fundamental in care
cunostintele sunt reprezentate ca propozitii ce apar ca afirmatii asupra lumii.
Acestea sunt in general reprezentate ca si structuri subiect-predicat. De
exemplu, aceasta pisica este alba are ca subiect aceasta pisica si ca
predicat este alba. In H.A.M. aceasta ar fi reprezentata prin elementele ce
rezulta dintr-un nod factual. Reprezentarea unei propozitii mai complexe, in
timpul noptii in parc hippie-ul a emotionat tinerii (una dintre cele folosite
de Anderson si Bower) este prezentata dedesubt. Ea are elemente aditionale
referitoare la Timp, Loc si Context ca elemente ale Faptului afirmat. Cand
un verb este adaugat predicatului, Relatia si Obiectul derivate sunt de
asemenea adaugate. Derivatele sunt insotite de noduri conceptuale
reprezentand idei si de relatiile dintre ele. Nodurile conceptuale sunt
prezentate in memorie inaintea encodarii opozitiei.
Acest model a fost dezvoltat mai departe in A.C.T. (adaptive control
of thought). A.C.T include trei tipuri de reprezentari. Memoria de lucru este
o stocare
activa pe termen scurt continand informatiile accesibile la momentul
respective, incluzand reactualizarile din memoria de lunga durata.
Reprezentarile declarative sunt cunostintele factuale pe care le avem si
25
reprezentrile procedurale sunt precum cunostintele procedurale, dar

include sistemele de producie. Productiile sistemului pot fi oricat de
complexe este necesar si pot reprezenta siruri (ordinea itemilor), imagini
spatiale sau coduri abstracte.
Modele conexioniste
O alternativa a modelelor de retele discutate pana acum deriva din

teoria conexionista. In retelele semantice si propozitionale, cunostintele sunt
considerate ca fiind stocate ca si obiecte si relatiile dintre ele. Modelele
conexioniste stocheaza forta conexiunii dintre itemi, ceea ce inseamna ca
stocajul este mai putin localizat si pattern-urile sunt mai degraba evocate
decat gasite. Aceasta se bazeaza pe conceptual de stocaj neural de nivel
primar, care este distribuit in parallel. Oricum, modelele nu corespund in
totalitate modelului creierului; cercetarile arata ca acesta este modelul cel
mai apropiat de functionarea creierului.
Dovezi neurocognitive ale reprezentarii cunostintelor
Invatarea si experienta schimba structura sistemului nervos.

Controversa aici este daca acele schimbari sunt legate de un stocaj de
cunostinte localizat sau imprastiat. Squire (1986) a studiat nivelul neural
concluzionand: cunostintele sunt intr-un stocaj localizat. Dar Squire a
sugerat ca procesarea informatiilor complexe pot fi distribuite, cu mai multe
parti de cunostinte amanuntite, formandu-se un nivel complex accesat la
nivel neuronal. Pacientii amnezici, de exemplu, prezinta deficiente in
26
privinta memoriei episodice, dar isi pastreaza deprinderile. Aceasta a

determinat colectivul condus de Squire sa propuna faptul ca exista o
taxonomie a reprezentarii cunostintelor precum cea din tabelul de mai jos.
O asemenea structura presupune nu doar ca ar putea exista diferente in
stocarea neurala a cunostintelor, dar, de asemenea si diferente in memoria
constienta si inconstienta. Aceasta ar putea explica fenomenul amorsajului.
Perceptia cuvantului cer este intarita de prezentarea anterioara a
cuvantului albastru. Cer este stocat in memoria episodica, dar relatia cu
albastru este este procedurala si mai degraba inconstienta.
Taxonomia reprezentarilor cunostintelor propusa de colectivul condus de

Squire (1990)
Cunostinte declarative Cunostinte non-declarative

Semanti Episodic Deprinder Amorsaj Tendinte Neasociativ
c Eveniment i Perceptiv Conditionare obisnuinte
Fapte e Motric Semantic a clasica Senzitivizar
Perceptiv Influentare Conditionare e
Cognitiv a deciziilor a
Adaptativ si operationala
preferintelo
r
27
Tema 4 - Memoria
1. Scurt istoric al conceptului de sistem mnezic

2. Sistemele mnezice: prezentare comparativ
1. Scurt istoric
Este o abordare relativ recent n psihologia cognitiv, datat n anii

70. Mult vreme a dominat concepia legat de existena unei singure
memorii, globale. Germenii acestei noi abordari ar putea fi sesizai chiar i la
filosofii greci i cei din evul mediu. Ei vorbeau despre existena memoriei
contiente/incontiente, a memoriei lungi sau scurte, precum i a memoriei
vs. a uitrii.
Lipsa studiilor sistematice i a accesului la informaia neurofiziologic
a inut pe loc mult vreme cunoaterea.
n secolul XIX, Maine de Biran (1804 - Influena obinuinei asupra
facultii de a gndi) vorbea despre faptul c automatizarea duce la scderea
contientizrii informaiei. Dup prerea lui, existau trei forme de memorie:
- memorie mecanic
- memorie senzitiv
- memorie reprezentativ
La aceleai lucruri se refereau i Broca, Wernicke, Gall.

Cercetrile clinice au dus la rezultate contradictorii, ce nu au fost pe deplin
clarificate nici astazi.
28
2. Sistemele mnezice - o analiz comparativ
n literatur sunt menionate mai multe modaliti de clasificare a

sistemelor mnezice. Dintre toate acestea, vom prezenta mai jos dou dintre
ele, i anume clasificarea lui Schacter i Tulving, pe de o parte, i
clasificarea lui Miclea, pe de alt parte.
2.1. Sistemul mnezic propus de Tulving i Schacter (1994)
Sistem Alte denumiri Subsisteme Reactualizare

Procedural Nondeclarativ Deprinderi Implicita
motorii
Deprinderi
cognitive
Conditionare
simpla
Invatare simpla
asociativa etc.
Perceptual Nondeclarativ Forma vizuala Implicita
reprezentativ sau auditiva a
(PRS) cuvantului
Descriere
structurala
Semantic General Spatial Implicita ? (nu
Factual Relational stim inca exact)
29
Cunoastere
Primar De lucru Vizual Explicit
Auditiv
Episodic Personala Explicit
Autobiografica
Memoria
evenimentelor -
personale
Sistemul procedural
- este o categorie mnezic mare, insuficient explorat

- conine, probabil, foarte multe subsisteme, doar unele din ele fiinf
identificate pn n prezent.
- servete la nvarea de deprinderi, proceduri i algoritmi (a acelor entiti
informaionale standardizate, cu caracter rutinier, din conduita noastr)
- produciile nu au valoare de adevr
- acest sistem mnezic nu stocheaz date sau reprezentri despre lumea
extern
- el opereaz la nivel automat (subcontient)
- produsul su este non-cognitiv (nu are legtur cu structurile
informaionale acumulate de subiect)
- poate opera independent de structurile hipocampice
- reine aspecte invariante sau fragmente de realitate.
- funcioneaz aparte de formele cognitive ale memoriei
- poate fi vazut ca sistem ce se ocup cu funcii de memorare i nvare,
altele dect cele prezente la celelalte sisteme.
30
Toate celelalte patru sisteme vizeaz cogniia.
Sistemul perceptual-reprezentativ
- joac un rol important n identificarea i reinerea de imagini i cuvinte n

cmpul perceptiv
- opereaz la nivel presemantic
- este implicat n formele implicite ale memoriei (de exemplu, n amorsaj* -
vezi explicaia termenului la finalul cursului)
- au aprut, n literatur, numeroase dovezi ale existenei sale, aa cum sunt
cercetrile realizate asupra subiecilor amnezici, care vizau memoria
implicit sau explicit, precum i cercetrile neuropsihologice asupra altor
categorii de bolnavi
Sistemul memoriei semantice
- face posibil achiziia i retenia informaiei factuale despre lume

- conine ansamblul informaiilor, credinelor de care dispune o persoan, i
pe care le-a acumulat de-a lungul vieii
- se presupune c este localizat n regiunile medial-temporale
Sistemul memoriei de lucru
31
- conine trei elemente importante: executivul central, blocul vizual-spaial i

bucla fonologic (adic acele elemente postulate de Baddeley n modelul
memoriei de lucru** - vezi finalul cursului pentru cteva explicaii
suplimentare)
- reine informaii pe perioade scurte de timp
- are relaii complexe cu celelalte sisteme
- este implicat n desfurarea a numeroase sarcini cognitive legate de
informaia aflat momentan n executivul central
- cele mai multe informaii se cunosc despre bucla fonologic, apoi despre
blocul vizual-spaial i apoi despre executivul central
Sistemul memoriei episodice
- este memoria evenimentelori faptelor din istoria personal de via a

individului
- reactualizarea tuturor acestor informaii este contient
- este cel mai recent sistem de memorie aprut ca apendice al memoriei
semantice, prin intermediul memoriei de lucru
- este i cel mai fragil sistem mnezic, fapt demonstrat de situaiile clinice,
care arat c primele informaii afectate de pierderile de memorie sunt cele
legate de istoria personal de via
- reprezentrile episodice sunt complexe, pentru c implic elemente
spaiale, temporale i contextuale
- zonele corticale implicate sunt cele prefrontale
- uneori, ea se sprijin pe informaii din memoria semantic, niciodat invers
- literatura menioneaz numeroase dovezi n sprijinul disocierii dintre
memoria semantic i cea episodic, dovezi ce vin din direcia studiilor
32
realizate pe pacieni cu leziuni corticale, a celor cu regresie cognitiv

cauzat de vrst etc.
2.2. Clasificarea sistemelor mnezice propus de Miclea
Ce este un sistem mnezic? Un sistem mnezic este o memorie cu

locaie neurofiziologic precizat
Ce este un tip de memorie? Un tip de memorie apare atunci cnd, n
aceeai locaie neurofiziologic, coexist dou sau mai multe forme ale
memoriei, diferena dintre ele fiind doar de nivel de activare.
Valoarea de Tipuri de memorie
activare
Tipul de Memoria de lucru sau Memoria de lunga
reprezentare a de scurta durata (ML, durata (MLD)
informatiei MLD)
Memoria declarativa Episodica Episodica
(explicita) Semantica Semantica
Memoria non- Deprinderi si habitudini
declarativa Amorsaj
sisteme
(implicita) Conditionarea clasica
33
Memoriile ??? ???

senzoriale
Memoria declarativ
- este foarte bine cunoscut

- modalitile de studiu sunt cele verbale, imagistice i semantice
- locaia: n structurile limbic-diencefalice (mai ales hipocampusul)
Memoria implicit (non-declarativ)
- se tiu puine despre ea

- constituie un obiect de studiu intens n ultimii ani
- n cadrul ei, codarea cunotinelor se face prin reguli de producere
- despre ea nu tim: modul n care reprezint cunotinele (sau dac
reprezint cumva cunotinele); care este valoarea de activare n memoria de
lucru a informaiilor implicite.
- sarcinile experimentale tipice pentru acest tip de memorie sunt cele de
completare de cuvinte sau fraze.
- localizarea cortical ine de implicarea ariilor cortico-striate, precum i de
cerebel, pentru cunotine dobndite prin condiionare clasic.
- de acest sistem mnezic in deprinderile, amorsajul i condiionarea clasic.
34
Memoriile senzoriale
- persist, dup ncetarea aciunii stimulilor, pn la intrarea n funciune a

detectorilor de trsturi
- sunt specifice pentru registrul senzorial respectiv (vizual, auditiv, gustativ
etc.)
- recurg exclusiv la codurile neurofiziologice
Memoria de lucru
- reprezint zona activat a memoriei de lung durat

- nu exist o msurare a nivelului de activare a memoriei de lucru (ML),
comparativ cu cel al memoriei de lung durat (MLD)
- mpreun cu MLD constituie stri diferite de activare ale memoriei
declarative; n ceea ce privete comparaia sa cu memoria declarativ,
distincia dintre ele nu a fost nc studiat;
- mrimea ML este un criteriu important al normalitii dezvoltrii cognitive
a subiecilor
Memoria de lung durat (MLD)
- este zona subactivat a memoriei

- conine toate tipurile de informaii care rmn mai mult vreme n
memorie.
Concluzii
35
- Conceptul de sistem mnezic este foarte promitator pentru cercetare si

pentru practica, pentru ca deschide perspective noi de abordare a
memoriei.
- Vine in contradictie sau in completarea altor abordari, cum este cea
procesuala (memoria vazuta ca succesiune a memorarii, stocarii si
engramarii).
Amorsaj* = procesul prin care anumiti stimuli initiali activeaza anumite
trasee mintale, prin aceasta permitand cresterea ulterioara a capacitatii de a
prelucra stimulii respectivi intr-o maniera diferita (ex. daca invatam
perechea doctor medicament, atunci pronuntarea ulterioara a cuvantului
doctor va duce la activarea rapida a cuvantului medicament)
Memorie de lucru** = o parte a memoriei ce poate fi vazuta ca zona

specializata a memoriei de lunga durata; se refera doar la cea mai recent
activata parte a memoriei de lunga durata si cuprinde elementele care intra si
ies din memoria de scurta durata (care este acea parte a memoriei de lucru
situata in imediata vecinatate a constiintei)
36
Tema 5 - Paradigma reelelor neuronale
Spre deosebire de paradigma clasic simbolic, paradigma reelelor

neuronale a aprut mult mai trziu i pornete de la principii fundamental
diferite.
Cteva tentative de introducere a reelelor neuronale n cercetarea

minii au fost nregistrate nc din anii 60 ai secolului 20 (de ex. Modelul
perceptronului, 1958, Rosenblatt; Pitts i McCullogh, 1943). Criticile aduse
de Minsky (1961) i Minsky i Selfridge (1961) au fcut ca majoritatea
fondurilor de cercetare ce fuseser alocate iniial n aceast direcie s fie
redirecionate n domenii mai promitoare.
Mult mai trziu (1981), o echip de cercettori de la Universitatea San Diego
California, condus de McClelland i Rumelhart (1981) au elaborat un
model de recunoatere a paternurilor, numit IAM (Interactive Activation
Model), bazat pe o reea neuronal trinivelar, care reuea s explice cu
succes modul n care se realiza recunoaterea cuvintelor n limba englez.
Ulterior, acetia au publicat o carte de foarte mare importan Parallel
Distributed Processing (1986) devenit pentru muli cercettori Biblia
Conexionismului.
Ideea de baz a acestei paradigme este c activitatea cognitiv poate fi
cunoscut i explicat prin intermediul unor modele de inspiraie neuronal.
Informaia este reprezentat de sistemul cognitiv uman prin valori i
patternuri de activare ale unor uniti simple, numite neuromimi. Toate
aceste uniti formeaz reelele neuromimetice. Regulile de baz din reele
sunt de modificare sau propagare a valorilor de activare. Aceste reguli nu
37
sunt formal-logice, ca n cazul paradigmei clasice, ci constau n ajustarea

reciproc a patternurilor de activare dintre unitile reelei.
Elementele modelului conexionist sunt

1. unitile
2. starea de activare
3. regula de activare
4. funcia output / ieire
5. patternul de conexiuni dintre uniti
6. regulile de nvare
7. mediul sau ambiana reelei
Unitile
Se mai numesc neuromimi (n sensul n care ele mimeaz doar funcionarea

neuronilor, nu i structura lor), uniti cognitive, noduri.
Ele preiau partea funcional (adic salvele activatoare sau inhibitoare de
impulsuri i ideea de sinapse) a neuronilor.
Le este caracteristic valoarea de activare cuprins ntre [-1, +1].
Sunt dou tipuri de uniti:
- unitile vizibile (input i output) i
- unitile ascunse (hidden)

Sunt semantic opace, adic nu simbolizeaz stri de lucruri cunoscute (spre
deosebire de modelele clasic-simbolice, care sunt semantic transparente) iar
nodurile nu au o semnificaie n sine. Exist totui i cteva excepii, i ne
referim aici la reelele localizaioniste (unde un nod al reelei este, n fapt, un
38
concept). Aceste tipuri de reele sunt subiectul unor critici intense i se afl
de ceva timp nc n faza de testare.
Strile de activare
Sunt cuprinse, de regul, ntre [-1, +1]. Valoarea strilor de activare crete
sau scade n timp, funcie de stimularea primit de nodul respectiv.
Dispune de o proprietate important: rata degradrii (decay rate), adic, dac
nodul nu este stimulat o perioad mai lung de timp, valoarea sa de activare
scade progresiv, spontan.
Regula de activare
Este o funcie ce modific valoarea de activare a unitilor ntr-o reea.

Aceast regul permite calculul netinputului.
Netinputul este suma ponderat a triilor sinapselor, nmulit cu valoarea
strii de activare a unitilor cu care este conectat unitatea respectiv, la
care se adaug restul de activare al neuromimului.
Netinput= wij*ua+ra,
Unde - wij este tria sinapsei (ponderea legturii) dintre dou noduri (i i j)
- ua este valoarea de activare a nodurilor cu care este conectat nodul a
- ra este restul de activare (valoarea iniial de activare) al nodului a
39
Funcia output
Stabilete relaia dintre valoarea de activare a unitii i output-ul pe care ea

l transmite celorlalte uniti.
Pot aprea dou situaii:
- cea n care funcia output este egal cu valoarea de activare a unitii

respective i
- cea n care funcia este determinat de un nivel prag (peste nivelul

prag se emite funcia output, iar sub nivelul prag unitatea respectiv
nu descarc impulsuri)
Conexiunile
Reprezint legturile dintre neuromimi. n limba englez, termenul folosit

este de weight(pondere sau conexiune, n limba romn) iar notaia
standard este wij, care se citete ponderea legturii dintre unitatea i i
unitatea j.
Reelele pot fi:
- unidirecionale (conexiunile funcioneaz doar dinspre input spre

output) i
- bidirecionale (sau interactive; n acest caz, nu este obligatoriu ca wij

s fie egal cu wji).
Legturile pot fi, de asemenea:
- stimulatoare sau pozitive cu valori cuprinse ntre (0, +1],
40
- inhibitoare sau negative cu valori cuprinse ntre [-1, 0).
n afar de aceste legturi, care se stabilesc ntre neuroni aflai la nivele

diferite ale reelei, n reelele neuronale apare i fenomenul de inhibiie
lateral, ntre uniti aflate la acelai nivel (acest fenomen st la baza
nvrii competitive).
Regulile de nvare
Sunt algoritmi sau ecuaii care guverneaz schimbarea ponderilor

conexiunilor dintr-o reea, echivaleni regulilor de manipulare simbolic din
paradigma clasic-simbolic.
Sunt mai multe reguli de nvare: Hebb, delta, delta generalizat etc.
Regula lui Hebb

Spune c ponderea conexiunii dintre doi neuroni, i i j, se modific n funcie
de produsul valorilor lor de activare. Astfel, tria sinapsei dintre doi neuroni
crete dac n momentul stimulrii ei se afl n aceeai stare de activare
(pozitiv sau negativ), i scade dac se afl n stri diametral opuse.
Wij= lr*ai*aj, unde
lr = learning rate sau rata nvrii (este stabilit de constructorul reelei)

ai, aj = valorile de activare ale nodurilor i (input) i j (output)
regula delta (Widrow-Hoff)
41
Wij= lr*(du-au)*aj, unde
lr = learning rate sau rata nvrii (este stabilit de constructorul reelei)

du = nivelul de activare dorit pentru nodul i
au = nivelul de activare actual al nodului i
aj = nivelul de activare actual al nodului j
n momentul n care du = au, atunci Wij devine 0 iar reeaua a nvat ceea
ce avea de nvat.
Mediul sau ambiana reelei
Este mediul n care se scald reeaua. Se prezint sub forma unor biaicare
pot influena desfurarea activitii reelelor.
42
Bibliografie
1. Miclea, M. (2002) Psihologie cognitiva, Editura Polirom, Iasi.

2. Sternberg, R.J. (2003) Cognitive Psychology, Third Edition,
Thomson Wadsworth, NY.
3. Mayer, R.E.(1992) Thinking, Problem Solving, Cognition, second
edition, W.H. Freeman and Company, NY.
4. Balota, D.A., Marsh, E. J. (2004) Cognitive Psychology, Key
Readings, Psychology Press, NY and Hove.
5. Elman, J.L., Bates, E.A., Johnson, M.H., Karmiloff-Smith, A., Parisi,
D., Plunkett, K. (1996) Rethinking Inateness, A Connectionist
Perspective on Development, A Bradford Book, The MIT Press,
Cambridge, London.
43

V Rotarescu - Psihologie Cognitiva PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

V Rotarescu - Psihologie Cognitiva PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Viotela ROTRESCU Psihologie cognitiv

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

DR. VIOLETA ROTARESCU

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Acest material este destinat uzulului studenilor Universitii

Universitatea din Bucureti

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Tema1 -Aparitia psihologiei cognitive

Relaia psihologiei cognitive cu celelalte domenii ale tiinei cognitive

Definiia psihologiei cognitive: disciplina ce studiaza modul in care

Psihologia cognitiv se leag de alte 4 mari discipline care formeaz

Lingvistic Matematica (inteligena

Neurotiinele Psihologia cognitiv

Antecedente filosofice ale psihologiei

Filosofia care folosete ca metod de Fiziologia studiul tiinific a

Platon (428 348 .e.n.) postuleaz Aristotel (384 322 .e.n.):

Dat fiind polemica, cei doi preferau metode diferite de cercetare.

Antecedente psihologice ale psihologiei cognitive:

Asociaionismul pleac de la ntrebarea: Care este modul prin care se

Emergenta psihologiei cognitive

Psihologia cognitiva a aparut ca un efort integrat al mai multor

K. Lashley (1948) - articol de analiza a relatiei dintre structurile si

Ingineria si dezvoltarea calculatoarelor

Domenii cheie ale psihologiei cognitive

c) Structuri vs. procese

a) Datele din psihologia cognitiva pot fi intelese pe deplin numai

Tema 2 - Metodologia in psihologia cognitiva

Psihologia cognitiva este o disciplina complexa care foloseste

A. Descrierea metodei Prin aceasta metoda se obtin rezultate si raspunsuri

B. Validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti inclusa,

C. Validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale -

D. Marimea esantionului poate fi oricat de mare. Are insa si o limita

E. Reprezentativitatea esantionului esantionul poate fi reprezentativ.

F. Validitatea ecologica depinde de tipul de sarcina si de contextul in care

G. Informatii despre diferentele individuale de obicei este o categorie de

H. Puncte tari a. usurinta in administrare, scorare, analiza statistica,

I.Puncte slabe - a. nu este posibil intotdeauna sa generalizam rezultatele

A. Descrierea metodei studiaza creierul uman si animal prin cercetare

B. Validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti nu se

C. Validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale

D. Marimea esantionului de obicei este mic

E. Reprezentativitatea esantionului deseori nu este reprezentativ

F. Validitatea ecologica este improbabila in anumite circumstante

G. Informatii despre diferentele individuale da, apar si se analizeaza

H. Puncte tari a. furnizeaza dovezi hard (fizice) ale functiilor cognitive,

I. Puncte slabe a. accesibilitate scazuta pentru cercetatori

A. Descrierea metodei prin aceste metode se obtin raspunsuri de la subiecti

B. Validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti nu se

C. Validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale

D. Marimea esantionului probabil ca este mic

E. Reprezentativitatea esantionului poate fi reprezentativ

F. Validitatea ecologica depinde (vezi punctele tari si slabe)

G. Informatii despre diferentele individuale se obtin informatii despre

H. Puncte tari a. acces la insight-urile subiectilor (din punctul lor de

I. Puncte slabe a. nu se spune nimic despre procesele din afara

c. pot sa apara discrepante intre realitate si relatarile

A. Descrierea metodei vizeaza studiul intensive al indivizilor, tragand

B. Validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti foarte

C. Validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale

D. Marimea esantionului de obicei este mic

E. Reprezentativitatea esantionului improbabil de a fi reprezentativ

F. Validitatea ecologica inalta validitate ecologica pentru cazurile

G. Informatii despre diferentele individuale se obtin numeroase detalii