Rspunderea penal pentru infraciunea de fabricare saupunere

incirculaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false.

La art.237 C.pen. RM se stabilete rspunderea penal pentru infraciunea de

fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false.
Varianta-tip a numitei fapte infracionale const in fabricarea in scopul punerii in
circulaie sau punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false,
care nu constituie valut sau titluri de valoare, dar care confirm, stabilesc sau
acord drepturi sau obligaii patrimoniale. La randul su, varianta agravat a
fabricrii sau punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false
prevzut la alin.(2) art.237 C.pen. RM presupune svarirea acestei infraciuni
in prezena uneia din urmtoarele agravante:
de un funcionar ori alt salariat in exerciiul funciunii (lit.b));
de un grup criminal organizat sau de o organizaie criminal (lit.c));
in proporii deosebit de mari (lit.d)).
Pe parcursul primelor 11 luni ale anului 2008, Centrul pentru Combaterea
Crimelor Economice i Corupiei a inregistrat 429 infraciuni economice,
inclusiv 141 infraciuni de fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a
altor carnete de plat false.1
In afar de frecvena relativ ridicat a svaririi infraciunii analizate, ali factori
scot in eviden actualitatea cercetrii naturii juridice a fabricrii sau punerii in
circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. Dezvoltarea fulminant a
diverselor sisteme de pli a condiionat implementarea in tot mai multe domenii
ale vieii economice a cardurilor i a altor instrumente de plat apropiate dup
natur. Nu se las ateptat reacia interlopilor la aceste schimbri de ordin
socioeconomic. De aceea, se afl in continu transformare i procedeele de
malversaiune. Se dovedesc a fi insuficiente mijloacele juridico-penale avandu-
i suportul in normele care stabilesc rspunderea penal pentru escrocherie
(art.190 C.pen. RM) i cauzarea de daune materiale prin inelciune sau abuz de
incredere (art.196 C.pen. RM). In acest plan, are dreptate S.V. Maximov cand
afirm c interesele proprietarului trebuie aprate impotriva fraudelor, inclusiv
pe calea interzicerii falsificrii instrumentelor de plat.2 Tocmai acestui scop
rspunde art.237 C.pen. RM. In acelai timp, atunci cand evalum pericolul
social al fabricrii sau punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de
plat false, nu putem s nu lum in consideraie c aceast infraciune este una
svarit in sfera financiar-creditar. Sporirea necontrolat a numrului de
falsuri care imit instrumentele de plat legale are ca efecte devalorizarea
acestor instrumente de plat, compromiterea extinderii sistemelor de pli
avansate i stagnarea dezvoltrii pieei financiare. Iat de ce, a fost suficient i
necesar incriminarea faptei de fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau
a altor carnete de plat false. Odat cu penetrarea tot mai accentuat a
tehnologiilor informaionale in sfera decontrii fr numerar, va crete i rolul
reglementrii de la art.237 C.pen. RM.
In alt context, exist o continuitate in ocrotirea ordinii de drept impotriva
fabricrii sau punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false.
Astfel, la 24.12.1998, Parlamentul Republicii Moldova, prin adoptarea Legii
pentru completarea Codului penal i modificarea art.107 din Codul de procedur
penal, a completat Codul penal din 1961 cu art.1222 Confecionarea,
desfacerea sau folosirea cardurilor i altor documente de plat false.3 La acel
moment, dar i ulterior, in ara noastr s-a cristalizat un sistem de decontare fr
numerar prin intermediul cardurilor i al instrumentelor de plat similare. La
acest proces a contribuit adoptarea de ctre Banca Naional a Moldovei (in
continuare BNM) a unui set de acte normative:
1) Regulamentul provizoriu privind decontrile fr numerar in Republica
Moldova (proces-verbal nr.35 din 16.06.1992)4;
2) Indicaiile provizorii privind ordinea de aplicare a cecului de decontare 6-
rM al BNM (proces-verbal nr.58 din 25.11.1992)5;
3) Instruciunea cu privire la aplicarea carnetului de cecuri al BNM pe
teritoriul Republicii Moldova (proces-verbal nr.20 din 18.05.1993)6;
 4) Regulile de efectuare a decontrilor cu cecuri din carnetul de cecuri cu
limit de sum pe teritoriul Republicii Moldova (proces-verbal nr.48 din
21.12.1993)7;
5) Regulamentul nr.25/11-02 privind decontrile fr numerar in Republica
Moldova (proces-verbal nr.33 din 12.07.1996)8;
6) Regulamentul nr.58/11-02 privind organizarea de ctre bnci a plilor cu
carduri pe teritoriul Republicii Moldova (proces-verbal nr.23 din 22.05.1997)9;
7) Hotrarea nr.168 din 8.06.2000 privind aprobarea Nomenclatorului
tipurilor de documente de decontare i contabile utilizate la efectuarea
operaiunilor bancare10 etc.
La moment, toate aceste acte normative sunt abrogate. Astfel c sediul
materiei la care, in principal, face trimitere art.237 C.pen. RM, il constituie:
1) Codul civil al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul Republicii
Moldova la 6.06.2002 (art.1256-1278, 1280-1289)11;
2) Hotrarea BNM nr.377 din 16.12.1999 cu privire la aprobarea
Regulamentului privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar12;
3) Hotrarea BNM nr.122 din 29.05.2003 cu privire la aprobarea
Regulamentului privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil i
acoperit pe teritoriul Republicii Moldova13;
4) Hotrarea BNM nr.62 din 24.02.2005 privind aprobarea Regulamentului cu
privire la cardurile bancare14;
5) Hotrarea BNM nr.53 din 2.03.2006 privind aprobarea Regulamentului cu
privire la sistemul automatizat de pli interbancare15 etc.
Dup identificarea reglementrilor necesare interpretrii i aplicrii corecte a
art.237 C.pen. RM, vom trece la examinarea propriu-zis a infraciunii de
fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false.
Inainte de toate, vom consemna c infraciunea prevzut la art.237 C.pen. RM
face parte din grupul faptelor infracionale economice. Pe cale de consecin,
obiectul juridic generic al acestei infraciuni il formeaz relaiile sociale cu
privire la economia naional.
In cazul fabricrii sau punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de
plat false, obiectul juridic special il formeaz relaiile sociale cu privire la
increderea public in autenticitatea cardurilor sau a altor carnete de plat false.
Prin incriminarea faptei specificate s-a urmrit ocrotirea increderii care trebuie
s existe in carduri sau in alte carnete de plat, incredere fr de care nu s-ar
putea forma i desfura in mod normal relaiile sociale in care respectivele
instrumente de plat joac un rol important.
In vederea examinrii obiectului material (produsului) infraciunii de fabricare
sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false, este cazul
s identificm inelesul sintagmei din cuprinsul dispoziiei art.237 C.pen. RM:
cardurile sau alte carnete de plat false, care nu constituie valut sau titluri de
valoare, dar care confirm, stabilesc sau acord drepturi sau obligaii
patrimoniale. Rezult c entitile ce reprezint obiectul material (produsul)
infraciunii in cauz trebuie s indeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:
1) s fie carduri sau alte carnete de plat false;
2) s nu constituie valut sau titluri de valoare;
3) s confirme, s stabileasc sau s acorde drepturi sau obligaii patrimoniale.
Interpretand sistematic art.236 i 237 C.pen. RM, ajungem la concluzia c
entitile ce reprezint obiectul material (produsul) infraciunii de fabricare sau
punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false trebuie s
indeplineasc i alte dou condiii:
1) s fie utilizate, la momentul svaririi infraciunii, la efectuarea plilor;
2) s prezinte o asemnare considerabil cu cardurile sau alte carnete de plat
autentice, pe care le imit.
Dac ne referim la prima din condiiile consemnate mai sus, putem deosebi dou
noiuni care desemneaz obiectul material (produsul) infraciunii prevzute la
art.237 C.pen. RM:
1) carduri;
2) alte carnete de plat.
Privind in globo asupra celor dou noiuni i apeland la interpretarea istoric,
menionm c, in conformitate cu nota de la art.1222 C.pen. RM din 1961, prin
carduri i alte documente de plat ce nu constituie hartii de valoare se ineleg
acele instrumente de plat care au calitile unui instrument de plat ce
confirm, stabilesc ori atribuie drepturi sau obligaiuni patrimoniale.
Astfel, remarcm c exist o relaie de supraordinare dintre noiunile
instrumente de plat i document, pe de o parte, i noiunile carduri i
alte carnete de plat, pe de alt parte.
Definiia noiunii instrument de plat o gsim in pct.6) art.3 al Legii
Republicii Moldova privind reglementarea valutar, adoptate de Parlamentul
Republicii Moldova la 21.03.2008: carduri, cambii, cecuri i alte instrumente
similare care reprezint creane pecuniare fa de emitenii acestora.16
La randul su, noiunea document este definit la pct.2 al Anexei la
Hotrarea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Concepiei
Sistemului informaional automatizat Registrul de stat al blanchetelor de strict
eviden i a timbrelor de acciz, nr.1100 din 25.10.2005: obiect material ce
conine informaii sub form fix cu semnificaie juridic, perfectate in modul
stabilit, in conformitate cu legislaia in vigoare.17
Documentele de plat sunt cele care imbin atat calitile documentelor, cat i
calitile instrumentelor de plat. Considerm c in dispoziia art.237 C.pen. RM
ar trebui s se utilizeze anume noiunea documente de plat, i nu carnete de
plat. Noiunea carnete de plat nu-i are suportul in nici unul din actele
normative in vigoare in Republica Moldova. O astfel de noiune nu ar trebui s
existe nici in lexiconul normativ penal.
Argumentele substituirii pe care o recomandm sunt urmtoarele:
1) in varianta in limba rus a art.237 C.pen. RM, sintagma carnete de plat
apare ca . Este evident eroarea care s-a strecurat la
traducere, luand in consideraie c modelul de elevaie juridic pentru adoptarea
art.237 C.pen. RM (i art.1222 C.pen. RM din 1961) l-a constituit art.187 din
Codul penal al Federaiei Ruse. Iar in aceast norm din legea penal rus se
folosete noiunea ;
2) noiunea documente de plat ii are suportul in sistemul normativ
autohton. De exemplu, aceast noiune se utilizeaz in Hotrarea BNM nr.53 din
2.03.2006 privind aprobarea Regulamentului cu privire la sistemul automatizat
de pli interbancare. C este tocmai noiunea care ne intereseaz ne-o confirm
urmtoarele prevederi ale acestei hotrari:
in sistemul de decontare pe baz brut in timpul real (DBTR) sunt procesate
urmtoarele documente de plat:
a) ordine de plat privind transferurile urgente i de mare valoare;
b) ordine incaso privind efectuarea perceperii in mod incontestabil in
conformitate cu actele normative in vigoare (pct.3.3);
in sistemul de compensare cu decontare pe baz net (CDN) sunt procesate
urmtoarele documente de plat:
a) ordine de plat privind transferurile de credit;
b) cereri de plat privind debitarea direct (pct.8.2);
3) este posibil ca legiuitorul in art.237 C.pen. RM s fi ineles prin carnete de
plat carnetele de cecuri de numerar. Ins, aa cum rezult din pct.1.3 al
Hotrarii BNM nr.377 din 16.12.1999 cu privire la aprobarea Regulamentului
privind utilizarea carnetelor de cecuri de numerar, instrument de plat este cecul
din carnetul de cecuri de numerar, i nu carnetul respectiv. In plus, o asemenea
concepere a noiunii carnete de plat ar fi prea restrictiv, reducand prea mult
sfera de aplicare a art.237 C.pen. RM. C o astfel de interpretare nu poate fi
acceptat, o confirm chiar legiuitorul: cardul este considerat a fi unul din
carnetele de plat chiar in textul art.237 C.pen. RM. Astfel, nonsensul relevat
compromite utilizarea de mai departe a noiunii carnet de plat in dispoziia
art.237 C.pen. RM.
Dup aceast digresiune necesar, vom meniona totui c in cadrul studiului de
fa suntem nevoii s folosim in continuare noiunea carnete de plat. Pan la
o eventual modificare legislativ, vom respecta voina legiuitorului pentru a nu
contribui la generarea de confuzii terminologice.
Am putut vedea c cardurile i alte carnete de plat au trsturi comune. Totui,
prezint i diferene. Trstura distinctiv principal intre cele dou entiti
carduri i, respectiv, alte carnete de plat este c in primul caz plile se fac pe
suport electronic, iar in cel de-al doilea caz plile se fac pe suport de hartie sau
alt suport material i/sau pe suport electronic.
In cele ce urmeaz ne vom referi concret la noiunea de card ca prima dintre
noiunile care desemneaz obiectul material (produsul) infraciunii prevzute la
art.237 C.pen. RM.
Noiunea de card nu este definit in plan normativ. In schimb, este definit o
noiune mai ingust: noiunea de card bancar.
Astfel, potrivit art.1289 din Codul civil, cardul bancar este un instrument de
plat emis de o banc (emitent) care permite titularului cardului s retrag bani
in numerar, s efectueze transfer de sume bneti in limitele disponibilului din
contul su in banca emitent ori din contul liniei de credit acordat de aceasta.
Totodat, in conformitate cu pct.12 al Hotrarii BNM nr.62 din 24.02.2005
privind aprobarea Regulamentului cu privire la cardurile bancare, cardul bancar
este un suport de informaie standardizat i personalizat, prin intermediul cruia
deintorul, de regul, cu utilizarea numrului personal de identificare (PIN) al
su i/sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, are acces la distan la
contul bancar in vederea efecturii anumitor operaiuni prevzute de banca
emitent.
Pentru c, aa cum vom vedea infra, nu doar o banc comercial poate fi
emitent al cardului, considerm c, in sensul art.237 C.pen. RM, prin card
trebuie de ineles instrumentul de plat i, in acelai timp, documentul
standardizat i personalizat, prin intermediul cruia deintorul, de regul, cu
utilizarea unor coduri care permit identificarea sa, obine numerar, procur
mrfuri, beneficiaz de servicii sau faciliti.
 Pentru c este un instrument de plat standardizat, cardul corespunde
urmtoarelor dimensiuni:
limea 85,595 + 0,125 mm;
inlimea 53,975 + 0,055 mm;
grosimea 0,76 + 0,08 mm.18
Exist mai multe metode de inregistrare a informaiei pe card: inregistrarea
grafic; embosarea asociat cu tiping; codificarea liniar; codificarea pe band
magnetic; autoidentificarea etc.
Partea grafic a informaiei este insemnat prin metoda de tiprire ofset
uscat, ofset clasic i sericitraforare. Identificarea i personalizarea se
efectueaz cu ajutorul imprimrii termice, termosublimabile sau laser. O parte
din informaia grafic (numele i prenumele, numrul primar de autentificare)
poate fi insemnat pe card prin metoda embosrii (intipririi mecanice) urmate de
tiping (aplicarea pe suprafaa reliefat, prin stampare termic, a colorantului care
sporete lizibilitatea informaiei compuse din elementele care ies in relief).
Una din funciile de baz ale cardului const in asigurarea identificrii
deintorului lui ca subiect al sistemului bancar de pli cu carduri (SBPC). Este
oportun a pstra informaia de pe card in forma care ar asigura efectuarea
procedurii de autorizare automat. In acest scop, la ora actual (aa cum rezult
din compartimentul 1.3. al Capitolului A din Anexa la Hotrarea nr.62 din
24.02.2005), in cadrul SBPC exist trei mecanisme: utilizarea cardurilor cu
band magnetic; utilizarea cardurilor cu microprocesor; utilizarea cardurilor de
alt soluie.
La moment, gradul de rspandire cel mai mare il au cardurile cu band
magnetic. Aceasta deoarece gradul lor de protecie impotriva falsificrii este
comparativ mai mare. Banda magnetic a cardului servete pentru pstrarea
informaiei. De regul, conine 2-3 piste. Pe una din ele se afl stocat
informaia esenial despre numrul cardului, numele i prenumele deintorului
de card, data expirrii cardului. De asemenea, pe banda magnetic se pstreaz
informaia care permite centrului de procesare ter19 s calculeze dup un
algoritm special numrul personal de identificare.
Cardurile cu microprocesor conin un circuit integrat specializat (o microschem
de memorie), care permite executarea innoirii informaiei pstrate in procesul
efecturii operaiunii. Microschemele pot avea o capacitate divers. In funcie de
capacitate, in microschem pot fi plasate cateva anexe. Anexa poate indeplini
rolul unui portmoneu specific pentru o anumit valut, sau al unei informaii ce
identific deintorul cardului, sau al unui program ce calculeaz punctele
bonusului etc.
Printre cardurile de alt soluie putem meniona, de exemplu, cardurile cu cod
liniar. In acestea in calitate de element de identificare se folosete codul liniar,
similar codului utilizat pentru marcajul mrfurilor. Cardurile cu cod liniar sunt
protejate slab impotriva falsificrii, ceea ce le face de mic utilitate in cadrul
SBPC.
Potrivit compartimentului 1.5. al Capitolului A din Anexa la Hotrarea BNM
nr.62 din 24.02.2005, in funcie de tipul cardului, distingem: cardurile de debit;
cardurile de debit cu facilitate de overdraft; cardurile de credit.
In conformitate cu pct.1.2. al aceluiai act normativ, prin intermediul unui card
de debit deintorul dispune de mijloacele bneti depozitate la banc; prin
intermediul unui card de debit cu facilitate de overdraft deintorul dispune de
mijloacele bneti depozitate la banc, iar in cazul insuficienei acestora de
mijloacele bneti oferite de banc sub form de overdraft (descoperire de cont);
prin intermediul unui card de credit deintorul dispune de mijloacele bneti
oferite de banc sub forma unei linii de credit.
Supra, am consemnat c emitent al cardului poate fi nu doar o banc comercial.
In context, trebuie evideniate cardurile polifuncionale. Acestea pot imbina i
alte funcii decat cele ale tipurilor de carduri specificate mai sus: funcia de
permis de trecere spre incperi sau zone cu acces limitat; funcia de confirmare a
identitii deintorului cardului; funcia de abonament pentru circulaia in
transport in comun; funcia de achitare a convorbirilor telefonice sau a traficului
Internet; funcia de discount (care permite deintorului cardului s-i exercite
dreptul la faciliti i reduceri bneti la achiziionarea bunurilor/consumarea
serviciilor unui anumit productor, vanztor sau prestator) etc.
Este posibil ca un card s indeplineasc numai funcia de permis de trecere spre
incperi sau zone cu acces limitat, ori numai funcia de confirmare a identitii
deintorului cardului (in vederea efecturii unor aciuni neavand un caracter
patrimonial), ori numai o alt asemenea funcie. Un astfel de card, falsificat
fiind, nu poate reprezenta obiectul material (produsul) infraciunii prevzute la
art.237 C.pen. RM. Fabricarea lui ilicit, pentru a fi pus in circulaie, poate fi
calificat conform art.361 C.pen. RM (aceasta dac i se confirm calitatea de
document oficial). Or, astfel de carduri pot constitui acte personale ale
deintorului lor i, intr-o anumit msur, pot inlocui buletinul de identitate,
legitimaia de serviciu, permisul de trecere etc.
In acelai timp, nu avem temeiuri s nu considerm c fabricarea cardurilor
monofuncionale false, care indeplinesc funcia de abonament pentru circulaia
in transportul in comun, sau funcia de achitare a convorbirilor telefonice ori a
traficului Internet, sau funcia de discount, sau alt asemenea funcie, nimerete
sub incidena art.237 C.pen. RM. Astfel de carduri reprezint instrumente de
plat. In plus, ele confirm, stabilesc sau acord drepturi sau obligaii
patrimoniale. La fel, ele nu constituie nici valut, nici titluri de valoare.
Contribuind la lichidarea obligaiilor de plat fr folosirea banilor in numerar,
ele confirm profilul identitar al infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM, ca
al unei infraciuni svarite in sfera financiar-bancar. Aceasta chiar dac
emitentul unor asemenea carduri nu este o banc comercial. Din aceste motive,
considerm c nu exist temeiuri a califica fabricarea lor sau punerea lor in
circulaie in baza art.361 C.pen. RM.
Intr-o alt ordine de idei, vom meniona c infraciunea prevzut la art.237
C.pen. RM poart nu doar asupra cardurilor, ci i asupra altor carnete de plat.
Dup cum rezult din legislaia in vigoare, sub incidena noiunii alte carnete
de plat intr urmtoarele noiuni:
 1) ordinul de plat;
2) cecul;
3) acreditivul documentar;
4) incasoul documentar.
In conformitate cu alin.(1) art.1256 din Codul civil, ordinul de plat
(dispoziia de plat) este dispoziia dat de o persoan (ordonator) unei bnci
(bncii ordonatoare) de a plti o anumit sum in favoarea unei alte persoane
(beneficiarului) pentru stingerea unei obligaii bneti a ordonatorului fa de
beneficiar.
Cat privete dihotomia ordin de plat dispoziie de plat, este relevant a
consemna urmtoarea modificare operat in textul Codului fiscal al Republicii
Moldova, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 24.04.199720 prin
Legea Republicii Moldova pentru modificarea i completarea unor acte
legislative, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 28.07.2006: sin-
tagma dispoziia de plat trezorerial se inlocuiete cu sintagma ordinul de
plat.21 Astfel, putem constata c, in contextul legislativ al Republicii
Moldova, utilizarea noiunii dispoziie de plat a cedat prioritatea in faa
utilizrii noiunii ordin de plat.
In alt privin, potrivit alin.(1) art.1259 din Codul civil, cecul este un titlu
negociabil ce reprezint o crean scris, intocmit conform prevederilor legii,
cuprinzand ordinul necondiionat dat de emitent (trgtor) ctre pltitor (tras) de
a plti la vedere o anumit sum prezentatorului de cec sau persoanei indicate in
cec, sau la ordinul acestei persoane. O definiie asemntoare este formulat in
pct.1.4. al Hotrarii BNM nr.377 din 16.12.1999: Cecul din carnetul de cecuri
de numerar este un instrument de plat prin care emitentul de cec d ordin bncii
de a elibera la prezentare o anumit sum in numerar mandatarului indicat in cec
sau insui emitentului.
Sub un alt aspect, conform alin.(1) art.1280 din Codul civil, acreditivul
documentar este un aranjament, oricum ar fi denumit sau descris, prin care o
banc (banca emitent), acionand la cererea clientului su (ordonatorului) i
conform instruciunilor acestuia sau in nume propriu, efectueaz o plat ctre un
ter (beneficiar) ori la ordinul acestuia, sau accept i pltete cambii trase de
ctre beneficiar, sau autorizeaz o alt banc s efectueze o astfel de plat ori s
accepte i s plteasc asemenea cambii. Intr-o manier identic, noiunea
acreditivul documentar este definit in pct.4 al Hotrarii BNM nr.122 din
29.05.2003.
In fine, noiunea incasoul documentar ii gsete definiia in alin.(1) art.1285
al Codului civil: un aranjament prin care o banc (banca remitent) se oblig s
manipuleze, conform instruciunilor date de clientul (emitentul) su,
documentele financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri sau alte instrumente
similare utilizate pentru a obine efectuarea plii), insoite de documente
comerciale (facturi, documente de transport, titluri de valoare, alte documente
similare care nu sunt documente financiare), pentru a obine, inclusiv prin
intermediul unei alte bnci (bncii insrcinate cu incasarea), plata sau acceptarea
cambiilor emise ori pentru a elibera documente contra plii sau contra
acceptrii cambiilor emise.
Dup ce am definit aceste noiuni, s amintim c cardurile sau alte carnete de
plat, anume, false reprezint obiectul material (produsul) infraciunii prevzute
la art.237 C.pen. RM. Dac asemenea entiti sunt autentice, chiar dac sunt
folosite in imprejurri avand conotaii frauduloase, ele nu pot reprezenta
obiectul material (produsul) faptei infracionale in cauz. De exemplu, uneori,
deintorii cardurilor fac declaraii false cu privire la pierderea sau sustragerea
cardului, care, chipurile, a avut loc. Pan centrul de procesare ter va informa
comercianii22 i va include in stop-list numrul cardului, pot trece mai multe
ore sau chiar zile. In acest timp, deintorul cardului efectueaz un numr maxim
de operaiuni cu cardul, dup care prezint bncii emitente preteniile sale.23
Desigur, o asemenea fapt nu poate fi calificat in baza art.237 C.pen. RM.
Soluia de calificare o constituie art.190 C.pen. RM (cu sau fr referire la art.27
C.pen. RM), banca emitent evoluand in calitate de victim a infraciunii de
escrocherie. In acelai timp, va fi inaplicabil art.3521 Falsul in declaraii din
Codul penal. Aceast norm va fi inaplicabil nu numai datorit regulii fixate la
art.118 C.pen. RM., dar i datorit imprejurrilor c, in contextul infraciunii
specificate la art.3521 C.pen. RM, declaraia necorespunztoare adevrului
trebuie fcut unui organ competent. O banc comercial nu are calitatea unui
organ de stat. Or, infraciunea de fals in declaraii este, prin excelen, o
infraciune svarit contra autoritilor publice. Deci, nu se preteaz ipotezei
descrise mai sus.
O alt soluie de calificare (alta decat art. 237 C.pen. RM) se impune in cazul
in care fptuitorul efectueaz o operaiune cu cardul strin, pe care l-a gsit sau
l-a sustras, cunoscand numrul personal de identificare atribuit deintorului
legal. In acest caz, deoarece operaiunile efectuate sunt in detrimentul
deintorului legal, acesta, i nu banca comercial, reprezint victima
infraciunii. Ins, de aceast dat, infraciunea svarit este furtul, i nu
escrocheria. Chiar dac fptuitorul poate ajunge in posesia cardului i a
numrului de identificare pe ci frauduloase, sustragerea insi o va comite pe
ascuns. De fapt, fptuitorul nici nu are nevoie s apeleze la inelciune. Aceasta
pentru c deine cardul i cunoate numrul personal de identificare. In
concluzie, aciunea lui se va califica in baza art.186 C.pen. RM.
Pan acum ne-am referit la prima din condiiile pe care trebuie s le
indeplineasc cumulativ entitile ce reprezint obiectul material (produsul)
infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM.
Cat privete condiia a doua, amintim c numitele entiti trebuie s nu
constituie valut, nici titluri de valoare. Dac aceast condiie nu este
indeplinit, se va aplica art.236 C.pen. RM, i nu art.237 C.pen. RM.
In unele cazuri, pot apare indoieli dac o entitate sau alta indeplinete
cerinele stabilite de art.236 C.pen. RM sau de art.237 C.pen. RM. Astfel, de
exemplu, nu exist dubii c cambia bancar este un instrument de plat, care
confirm, stabilete sau acord drepturi sau obligaii patrimoniale. Aceasta
rezult din prevederile art.1279 din Codul civil, precum i ale Hotrarii BNM
nr.94 din 31.03.2005 privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiiile,
modul de emisiune i circulaie a certificatelor bancare de depozit i a cambiilor
bancare.24 Totui, cambia bancar nu intrunete toate trsturile obligatorii ale
noiunii alte carnete de plat. Aceasta deoarece cambia bancar este o valoare
mobiliar (un titlu de valoare). Or, in conformitate cu pct.2 al Hotrarii BNM
nr.94 din 31.03.2005, cambia bancar este o valoare mobiliar emis de banc,
coninand obligaia bncii de a plti o sum anumit prezentatorului cambiei,
persoanei indicate in cambie, ori aceluia pe care ea il va indica dup o perioad
stabilit sau la cerere.
Admitem, c nu in toate cazurile este la fel de facil a stabili dac o entitate sau
alta are sau nu calitatea de valoare mobiliar (titlu de valoare). Totui, de
exactitatea stabilirii acestei caliti depinde dac va fi sau nu intemeiat
aplicarea art.236 sau a art.237 C.pen. RM.
Intr-adevr, in prea puine cazuri BNM sau o alt autoritate competent
desemneaz expres i univoc, in reglementrile sale, o anumit entitate in
calitate de valoare mobiliar (titlu de valoare). In alte cazuri, deducem lipsa sau
prezena acestei caliti pe calea sugerat de Legea Republicii Moldova privind
Comisia Naional a Pieei Financiare, adoptate de Parlamentul Republicii
Moldova la 12.11.199825: aa cum se desprinde din dispoziiile de la lit.m) art.8
i lit.a) art.9 ale acestui act legislativ, este valoare mobiliar (titlu de valoare)
doar acea entitate care se afl la evidena CNPF, in Registrul de stat al valorilor
mobiliare, fiind calificat ca valoare mobiliar conform legislaiei privind
valorile mobiliare. Numai asupra unei asemenea entiti, falsificat fiind, va
purta infraciunea prevzut la art.236 C.pen. RM. Dimpotriv, se va aplica
art.237 C.pen. RM, dac nu se confirm cerinele stabilite de Legea privind
Comisia Naional a Pieei Financiare (desigur, dac se atest cerinele stabilite
de art.237 C.pen. RM).
In alt context, ne vom pronuna in legtur cu cea de-a treia condiie pe care
trebuie s o indeplineasc cumulativ entitile ce reprezint obiectul material
(produsul) infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM: s confirme, s
stabileasc sau s acorde drepturi sau obligaii patrimoniale.
Dup cum se desprinde din alin.(1) art.284 din Codul civil, drepturile i
obligaiile patrimoniale sunt cele care pot fi evaluate in bani.
Cu siguran, toate entitile caracterizate pan acum cardul, ordinul de plat,
cecul, acreditivul documentar, incasoul documentar confirm, stabilesc sau
acord drepturi sau obligaii patrimoniale. Aceasta rezult din insi natura
juridic a acestor entiti: a servi pentru lichidarea obligaiilor de plat.
Astfel, de exemplu, in art.1289 din Codul civil sunt stabilite urmtoarele
drepturi patrimoniale ale deintorului de card:
s retrag banii in numerar;
s efectueze transfer de sume bneti in limitele disponibilului din contul
su in banca emitent ori din contul liniei de credit acordat de aceasta;
s efectueze pli pentru bunurile i serviciile prestate de intreprinderile
comerciale care, in baza contractelor incheiate cu emitentul, accept s fie
pltite prin credit.
Dintr-o alt perspectiv, cea de-a patra condiie pe care trebuie s o
indeplineasc entitile ce reprezint obiectul material (produsul) infraciunii
prevzute la art.237 C.pen. RM se exprim in aceea c respectivele entiti
trebuie s fie utilizate, la momentul svaririi infraciunii, la efectuarea plilor.
In ali termeni, la momentul svaririi infraciunii, cardurile sau alte carnete de
plat false trebuie s imite cardurile sau alte carnete de plat aflate in circulaia
oficial. Cand spunem aflate in circulaie, avem in vedere inclusiv cardurile
sau alte carnete de plat, care se afl in proces de retragere din circulaie, dar
care nu au fost retrase definitiv din circulaie.
Rezult c nu pot reprezenta obiectul material (produsul) infraciunii
prevzute la art.237 C.pen. RM, acele carduri sau alte carnete de plat false care
imit cardurile sau alte carnete de plat retrase din circulaie sau al cror termen
de valabilitate a expirat. Astfel, de exemplu, termenul de valabilitate a cardului
este stabilit de banca emitent i expir in ultima zi a lunii i anului indicat pe
card. Prin intermediul cardului al crui termen de valabilitate a expirat, nu se
permite efectuarea de operaiuni. Prelungirea termenului de valabilitate a
cardului se efectueaz prin perfectarea la reprezentana bncii emitente a cererii
corespunztoare. La expirarea termenului de valabilitate cardul expirat se
restituie bncii emitente.
In concluzie, fabricarea sau punerea in circulaie a cardurilor sau altor carnete
de plat, care sunt retrase din circulaie sau al cror termen de valabilitate a
expirat, i care sunt false, nu poate aduce atingere increderii publice in
autenticitatea cardurilor sau a altor carnete de plat. In anumite imprejurri,
astfel de entiti pot forma obiectul material al escrocheriei (de exemplu, atunci
cand cardurile retrase din circulaie false sunt fabricate pentru a fi vandute unor
colecionari).
In fine, ne vom referi la cea de-a cincea condiie pe care trebuie s o
indeplineasc cumulativ entitile ce reprezint obiectul material (produsul)
infraciunii specificate la art.237 C.pen. RM: aceste entiti trebuie s prezinte o
asemnare considerabil cu cardurile sau alte carnete de plat autentice pe care
le imit.
Prin asemnare considerabil vom inelege prezena in cardurile sau alte
carnete de plat false a caracteristicilor principale, similare cu cele ale cardurilor
sau altor carnete de plat autentice, caracteristici stabilite la examinarea vizual
sau la investigarea criminalistic special, care face posibil perceperea de ctre
persoan a cardurilor sau a altor carnete de plat false in calitate de carduri sau
alte carnete de plat autentice.
Aadar, nu are relevan dac imitarea este perfect, dac se apropie la maxim
de original. Este important ca falsurile s aib capacitatea de a feri o anumit
credibilitate, s poat fi apreciate la primul contact in calitate de carduri sau alte
carnete de plat autentice.
Pe cale de consecin, fapta de fabricare nu poate constitui infraciunea
prevzut la art.237 C.pen. RM atunci cand imitarea este grosolan i, ca atare,
produsul infraciunii fiind total necorespunztor, nu va avea aptitudinea de a
circula.
In cazul in care necorespunderea vdit a cardurilor sau a altor carnete de plat
false cu cardurile sau alte carnete de plat autentice exclud participarea lor la
circulaie, precum i alte circumstane ale faptei, denot clar intenia
fptuitorului de a inela grosolan o persoan sau un cerc restrans de persoane,
profitand de anumite condiii (de exemplu, lipsa de iluminare, vederea slab a
potenialei victime, credulitatea acesteia, starea ei de ebrietate etc.), atunci fapta
de fabricare in scopul punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de
plat trebuie calificat ca pregtire de escrocherie (sau ca pregtire de cauzarea
de daune materiale prin inelciune sau abuz de incredere). In aceleai condiii,
punerea in circulaie a unor asemenea imitaii grosolane urmeaz a fi calificat
ca escrocherie sau cauzare de daune materiale prin inelciune sau abuz de
incredere, dar in form consumat.
In ipoteza descris, se atest inelciunea privind calitatea bunului, in raport cu
cel care accept cardurile sau alte carnete de plat pentru mrfurile
comercializate, serviciile prestate sau lucrrile executate.
Dup ce am caracterizat cele cinci condiii pe care trebuie s le indeplineasc
cumulativ entitile ce reprezint obiectul material (produsul) infraciunii
prevzute la art.237 C.pen. RM, s ne focalizm atenia asupra unui alt aspect:
delimitarea obiectului material al infraciunii i produsului infraciunii in
conjunctura faptei infracionale prevzute la art.237 C.pen. RM.
In ipoteza acestei fapte infracionale, dihotomia obiectul material al
infraciunii/ produsul infraciunii o putem remarca numai in cazul in care
infraciunea de fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete
de plat false adopt modalitatea normativ de fabricare. Nu i atunci cand apare
in modalitatea normativ de punere in circulaie.
Astfel, obiectul material al infraciunii, in cazul in care se atest modalitatea de
fabricare, difer dup cum activitatea fptuitorului se concretizeaz in 1) contra-
facere sau 2) alterare. In primul caz, obiectul material al infraciunii il formeaz
materialele din care au fost confecionate cardurile sau alte carnete de plat
contrafcute (bucile de mas plastic, hartia, banda magnetic,
microprocesorul, vopseaua, holograma, alte elemente de identificare sau de
siguran etc.). Totodat, produsul infraciunii il constituie cardurile sau alte
carnete de plat contrafcute.
In cel de-al doilea caz cel al alterrii obiectul material al infraciunii il
reprezint cardurile sau alte carnete de plat autentice, asupra crora fptuitorul
influeneaz pe calea alterrii. La randul su, produsul infraciunii il constituie
cardurile sau alte carnete de plat alterate.
Atunci cand infraciunea prevzut la art.237 C.pen. RM adopt modalitatea
normativ de punere in circulaie, obiectul material al infraciunii il constituie
cardurile sau alte carnete de plat false.
Privitor la urmtorul element constitutiv al infraciunii specificate la art.237
C.pen. RM latura obiectiv vom meniona c fapta prejudiciabil se
exprim in aciune. Aciunea dat se prezint sub dou modaliti normative
alternative: 1) fabricare; 2) punerea in circulaie. La randul su, modalitatea
normativ de fabricare se prezint sub dou modaliti faptice cu caracter
alternativ: a) contrafacere; b) alterare.
Prin contrafacere se inelege fabricarea integral a cardurilor sau a altor
carnete de plat false. Cu alte cuvinte, se are in vedere confecionarea unor astfel
de falsuri ce imit cardurile sau alte carnete da plat autentice. Modalitatea de
contrafacere se realizeaz diferit, dup cum este vorba de carduri sau de alte
carnete de plat.
De exemplu, in cazul altor carnete de plat, contrafacerea se realizeaz pe
calea copierii, imprimrii, fotoscanrii etc.
In cazul cardurilor, contrafacerea presupune alte operaii: de regul, pe bucata
curat de mas plastic (denumit sugestiv in literatura de specialitate WPC
(white plastic card)) se aplic logotipul emitentului, precum i panoul de
semntur; de asemenea, sunt reproduse cu exactitate toate celelalte elemente de
identificare i elemente de siguran, prin utilizarea rechizitelor autentice ale
cardurilor care exist realmente. Prin metoda numit skimming, aceste
elemente sunt reproduse de pe un card autentic, cu ajutorul unui card-writer.
 In context, nu este lipsit de interes urmtoarea spe: G.S. i R.E. au fost
condamnai in baza lit.a) alin.2) art.237 C.pen. RM, pentru fabricarea i punerea
in circulaie a cardurilor false, svarit repetat. In cadrul examinrii cauzei,
martorul V.V. a declarat c activeaz in calitate de inspector principal de
securitate in Direcia Carduri Bancare a S.A. B.E.. In calitate de specialist in
domeniu, a explicat c un card bancar trebuie s conin urmtoarele elemente:
denumirea bncii emitente; logotipul sistemelor internaionale de pli; numele
deintorului de card; numrul cardului; data emiterii cardului; data expirrii
termenului de valabilitate a cardului; pe verso-ul cardului este amplasat banda
magnetic care conine datele privind apartenena acestui card i care nemijlocit
permite efectuarea operaiunilor. In urma examinrii cardurilor prezentate,
martorul a explicat c acestea sunt aa-numitele cartele albe, adic nu conin
toate elementele enumerate, fapt ce determin imposibilitatea vanzrii acestora
de ctre companiile productoare de carduri. Totodat, in rezultatul examinrii
efectuate, s-a ajuns la concluzia c pe cardurile prezentate au fost fraudulos
copiate datele personale ale deintorilor de carduri ale S.A. B.E.26
La prima vedere, suntem in prezena contrafacerii, privite ca modalitate faptic a
infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM. Totui, lipsete o condiie
obligatorie ca s putem adera la o asemenea concluzie: falsurile s prezinte o
asemnare considerabil cu cardurile sau alte carnete de plat autentice, pe care
le imit. In mod regretabil, instana de judecat nu a luat in consideraie opinia
martorului V.V. Nu a remarcat c fptuitorii s-au limitat a reproduce doar
elementele de coninut ale cardurilor autentice imitate, nu i elementele de form
ale acestora. Rmanand a fi la exterior buci albe de mas plastic, astfel de
falsuri sunt destul de limitate in circulaie. Ele pot fi folosite eventual doar
pentru retragerea de numerar de la bancomate, dar i aceasta numai cu condiia
s nu le fie remarcat vdita necorespundere de ctre martori sau din vizionarea
inregistrrii efectuate de camera video de supraveghere. In atare circumstane,
necorespunderea vdit a cardurilor false cu cardurile autentice exclud
participarea lor pe msur la circulaia financiar (deci, nu se poate aduce
atingere economiei naionale). Prin urmare, sunt mai multe temeiuri a le aplica
rspunderea celor doi fptuitori conform art.190 sau 196 C.pen. RM, dar nu
conform art.237 C.pen. RM.
In alt ordine de idei, cea de-a doua modalitate faptic a fabricrii alterarea
const in fabricarea parial a cardurilor sau a altor carnete de plat false. Altfel
spus, alterarea se exprim in modificarea coninutului sau aspectului cardurilor
sau ale altor carnete de plat autentice.
De cele mai multe ori, alterarea presupune una din urmtoarele dou ipoteze:
1) in cardurile sau alte carnete de plat autentice sustrase, gsite, procurate ilegal
etc. fptuitorul introduce date noi aparinand unui alt deintor legitim de card
sau de alt carnet de plat;
2) in cardurile sau alte carnete de plat autentice aparinand fptuitorului sunt
introduse modificri, astfel incat s devin posibil decontarea in detrimentul
altor persoane.
Referindu-se la alterarea cardurilor, V.B. Vehov i A.V. Nosov deosebesc
urmtoarele procedee:
1) modificarea rechizitelor de suprafa ale cardului. Se realizeaz pe calea
tergerii, rzuirii, indeprtrii prin splare, decaprii etc.;
2) modificarea rechizitelor imprimate in suportul de mas plastic a cardului
(de exemplu, procedeul fierul de clcat, constand in netezirea rechizitelor
ambosate pe suprafaa cardului, urmat de imprimarea altor rechizite false);
3) modificarea intrastructural a rechizitelor cardului (de exemplu, desfacerea
straturilor suportului de mas plastic, in vederea falsificrii semnturii,
fotografiei sau a unor date biometrice de alt natur ale deintorului cardului,
inserate in textura suportului respectiv);
4) modificarea rechizitelor cardului, avand o sorginte electronic. Se
realizeaz pe calea reinregistrrii stratului informaional cu ajutorul
dispozitivelor speciale corespunztoare etc.27
In acest context, este cazul s prezentm ca exemplu urmtoarea spe: C.V.,
A.F., D.S. i A.M. au fost invinuii de svarirea infraciunii prevzute la lit.c)
alin.(2) art.237 C.pen. RM, concretizate in fabricarea i punerea in circulaie a
cardurilor, svarite de un grup criminal organizat. In fapt, acetia, acionand
conform planului dinainte intocmit, in iunie 2007 au obinut un program de
computer special, destinat crerii i modificrii informaiei iniiale de pe carduri.
De asemenea, au obinut un program de computer, care permite citirea,
imprimarea i tergerea informaiei de pe carduri. La fel, au obinut un encoder
al cardurilor, dispozitiv destinat citirii i imprimrii cardurilor cu band
magnetic. In afar de aceasta, au obinut cinci carduri emise de Pota Italiei,
trei carduri bancare i un card de discount. Ulterior, utilizand programele i
dispozitivele nominalizate mai sus, pe unul din cardurile bancare au ters
informaia iniial existent, pregtindu-l pentru reinregistrare. Pe cardul de
discount au imprimat recuzite bancare false. Pe alte dou carduri bancare au
imprimat recuzite false din numele unei bnci din Republica Sud-African i,
respectiv, al unei bnci din Olanda.28
Observm c, in acest exemplu, fptuitorii au recurs la procedeul modificrii
rechizitelor cardului, avand o sorginte electronic.
In cele ce urmeaz vom supune analizei cea de-a doua modalitate normativ
punerea in circulaie a faptei prejudiciabile prevzute la art.237 C.pen. RM.
In acest sens, vom oferi ca exemplu urmtoarea spe: la 9.12.2006, G.S.,
aflandu-se in mun.Bli, prin utilizarea unui card bancar fals, prin intermediul
unui bancomat aparinand BC M.A., a ridicat de pe contul bancar al lui A.E.
mijloace bneti in mrime de 1824 lei, prin aceasta cauzand S.A. B.E. daune
in proporii considerabile.29
In aceast situaie, punerea in circulaie s-a concretizat in folosirea cardului, pe
calea retragerii de numerar de la bancomat.
Bineineles, in general, punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de
plat false nu se reduce doar la o asemenea modalitate faptic. Cu aceast
ocazie, trebuie de menionat c in literatura de specialitate au fost exprimate
opinii controversate vizavi de inelesul noiunii punerea in circulaie a
cardurilor sau a altor carnete de plat false.
Astfel, unii autori30 consider c punerea in circulaie a cardurilor sau a altor
carnete de plat false se exprim in: schimb; donaie; achitarea mrfurilor,
serviciilor sau lucrrilor; retragerea de numerar de la bancomate sau ghieele
bncilor; depunerea de numerar in contul bancar; transferul bnesc intre
conturile bancare etc. Cu alte cuvinte, adepii tratrii largi a noiunii punerea in
circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false ne propun s deosebim
dou noiuni subordonate celei specificate mai sus: 1) instrinarea (desfacerea)
cardurilor sau a altor carnete de plat false; 2) folosirea cardurilor sau a altor
carnete de plat false.
In opoziie se afl ali autori31, care sprijin tratarea restrictiv a noiunii
punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. In special,
I.N. Kojevnikov, criticand concepia tratrii largi a noiunii in cauz,
consemneaz c, in context, folosirea cardurilor sau a altor carnete de plat false
ar urma s fie calificat ca escrocherie (sau drept cauzare de daune materiale
prin inelciune sau abuz de incredere).32 Reiese c acest autor inelege prin
punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false numai
instrinarea (desfacerea) respectivelor entiti. Dar este oare justificat o astfel
de abordare?
Pentru a rspunde la aceast intrebare, este necesar s menionm c
corespondentul expresiei punerea in circulaie din art.237 C.pen. RM este
termenul din art.187 al Codului penal al Federaiei Ruse. Traducerea
exact a acestui termen in limba roman este vanzare, desfacere, debit.33 Din
aceste considerente, dac inem seama de faptul c legea penal este o lege de
interpretare strict, in contextul legii penale ruse, putem susine punctul de
vedere al lui I.N. Kojevnikov. Dar care este soluia in contextul legii penale
autohtone?
Or, in dispoziia art.237 C.pen. RM nu se specific despre vanzarea, desfacerea,
debitul cardurilor sau a altor carnete de plat false. De aceea, nu putem echivala
noiunea punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false (pe
care o utilizeaz in realitate legiuitorul moldovean), cu noiunea instrinarea
(desfacerea) cardurilor sau a altor carnete de plat false (pe care ne-o propune
spre acceptare I.N. Kojevnikov). O asemenea echivalare ar insemna o
interpretare excesiv de restrictiv a prevederilor art.237 C.pen. RM.
Apeland la interpretarea istoric, s nu uitm c in art.1222 C.pen. RM din
1961 era stabilit rspunderea pentru confecionarea, desfacerea sau (sic!)
folosirea cardurilor sau a altor carnete de plat false. Referindu-se la aceast
infraciune, S.Brinz afirm, cu drept cuvant: ... desfacerea i folosirea
reprezint dou laturi ale unui singur proces punerea in circulaie... Prin
desfacerea cardurilor i a altor documente de plat false se inelege
transmiterea acestora oricrei persoane gratuit sau oneros. Prin folosirea
cardurilor i a altor documente de plat false se inelege exercitarea nemijlocit
a drepturilor patrimoniale, legalizate prin cardul sau documentul de plat fals
respectiv.34
Apeland la interpretarea prin analogie (dar, totodat, respectand rezervele de
rigoare35), luand in consideraie c fabricantul sau dobanditorul cardurilor sau
al altor carnete de plat false ii exercit atributele dreptului de proprietate,
putem considera c, in cazul instrinrii (desfacerii) entitilor artate, el
exercit dreptul de a dispune de ele; in cazul folosirii cardurilor sau a altor
carnete de plat false, el exercit numai dreptul de folosin asupra entitilor
numite, fr a-i exercita dreptul la dispoziie.
Ceea ce este mai important de reinut e c noiunea punerea in circulaie a
cardurilor sau a altor carnete de plat false cuprinde dou noiuni componente:
1) desfacerea cardurilor sau a altor carnete de plat false; 2) folosirea
cardurilor sau a altor carnete de plat false. Aadar, noiunea desfacerea
cardurilor sau a altor carnete de plat false este doar una dintre aceste
componente. Ca parte, ea nu se poate identifica cu intregul. In acest plan,
dispoziia art.237 C.pen. RM se situeaz pe aceeai ax concepional cu
dispoziia art.1222 C.pen. RM din 1961.
Pentru a ne convinge de justeea tezei pe care o susinem, mai aducem un
argument, de aceast dat unul de sorginte legislativ.
 Pentru aceasta, vom interpreta prin analogie noiunea punerea in circulaie
din art.237 C.pen. RM i noiunea omonim din art.236 Fabricarea sau punerea
in circulaie a banilor fali sau a titlurilor de valoare false din Codul penal. In
conformitate cu art.2 al Legii Republicii Moldova cu privire la bani, adoptate de
Parlamentul Republicii Moldova la 15.12.199236, dreptul exclusiv de a pune in
circulaie (emisiunea) leul i moneda divizionar i de a le retrage din circulaie
aparine BNM, care stabilete valoarea bancnotelor i a monedelor, i semnele
lor distinctive.
Din aceast dispoziie, putem desprinde c legiuitorul privete ca echipolente
noiunile punerea in circulaie i emisiunea.
Totodat, potrivit art.57 i 62 ale Legii Republicii Moldova cu privire la Banca
Naional a Moldovei, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la
21.07.199537, furnizarea monedei este doar o component a procesului de
emisiune a banilor.
Astfel, atunci cand fptuitorul infraciunii, prevzute la art.236 C.pen. RM, pune
in circulaie banii fali, el ocup in mod ilicit locul BNM i ii arog dreptul
exclusiv de emisiune (adic de punere in circulaie) a banilor, aparinand BNM.
Atunci cand fptuitorul aceleiai infraciuni instrineaz (desface) banii fali, el
de asemenea ocup in mod ilicit locul BNM. Doar c, de aceast dat, ii arog
prerogativa de furnizare a monedei, privit drept component a dreptului
exclusiv de emisiune (adic de punere in circulaie) a banilor.
Pe de alt parte, conform lit.e) art.19 al Legii Republicii Moldova privind actele
legislative, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 27.12.200138,
terminologia utilizat este constant i uniform atat in actul elaborat, cat i in
toate celelalte acte legislative. Din aceasta perspectiv, dac noiunile punere in
circulaie i emisiune sunt echipolente in contextul infraciunii prevzute la
art.236 C.pen. RM, care sunt temeiurile s nu recunoatem o astfel de
echipolen in contextul infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM?
Astfel, in ipoteza punerii in circulaie a cardurilor false, fptuitorul ocup in mod
ilicit locul emitentului. Conform pct.1.2. al Hotrarii BNM nr.62 din 24.02.2005,
banca emitent este o banc care, in baza unui contract incheiat in form scris
cu organizatorul sistemului de pli cu carduri bancare, emite carduri bancare,
deservete deintorii de carduri bancare emise de ea i efectueaz autorizarea
operaiunilor cu carduri bancare. In acord cu pct.4.12. al aceluiai act normativ,
eliberarea cardurilor bancare deintorilor este numai una dintre componentele
procesului de emitere a cardurilor bancare.
Reieind din aceasta, putem meniona c, in termenii art.237 C.pen. RM,
desfacerea cardurilor false este privit ca parte a unui proces mai amplu
punerea in circulaie a cardurilor false.
Intr-o manier similar se profileaz coraportul dintre noiunile desfacerea altor
carnete de plat false i punerea in circulaie a altor carnete de plat false.
In concluzie, prin punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat
false inelegem atat instrinarea/desfacerea (schimbul; vanzarea; donaia etc.)
cardurilor sau a altor carnete de plat false, cat i folosirea (plata mrfurilor, a
serviciilor sau a lucrrilor ori a obligaiilor fa de buget (impozite, taxe, alte
plii obligatorii); retragerea de numerar de la bancomate sau ghieele bncilor;
depunerea de numerar in contul bancar; transferuri intre conturi etc.) cardurilor
sau a altor carnete de plat false.
Incheind analiza noiunii punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete
de plat false, vom consemna c, dup M.M. Panov, sub incidena acestei
noiuni nu intr pierderea cardurilor sau a altor carnete de plat false.39
Subscriind, vom aduga c nu reprezint punere in circulaie nici abandonarea,
aruncarea, nimicirea sau alte asemenea aciuni comise in privina cardurilor sau
a altor carnete de plat false, care nu presupun o instrinare ctre o persoan
concret a respectivelor falsuri.
In alt context, infraciunea prevzut la art.237 C.pen. RM se consider
consumat din momentul fabricrii sau punerii in circulaie chiar i a unui singur
exemplar al cardurilor sau al altor carnete de plat false. Dac infraciunea
analizat se realizeaz in modalitatea de fabricare, momentul de consumare nu
este pus in dependen de faptul dac subiectul a reuit sau nu s le pun in
circulaie.
Dac infraciunea se realizeaz in modalitatea de fabricare, este ineluctabil
etapa de pregtire a infraciunii. Aceast etap poate presupune: 1) procurarea
materiei prime (desigur, cu condiia c, din punctul de vedere al calitii acestei
materii, s fie posibil fabricarea cu ajutorul lor a unor specimene false avand o
asemnare considerabil cu cardurile sau alte carnete de plat false); 2) citirea
inregistrrii de pe banda magnetic sau microprocesor; 3) obinerea datelor
privind deintorul cardului, numrul contului bancar, numrul personal de
identificare etc.
In special, datele privind deintorul cardului i informaia aferent pot fi
obinute prin urmtoarele metode:
1) instalarea pe bancomat sau pe alt dispozitiv special40 a unui card-reader
(de exemplu, instalarea pe bancomat a unei tastaturi care inregistreaz numrul
personal de identificare cules de ctre deintorul cardului, tastatur care va fi
ulterior ridicat de ctre fptuitor);
2) instalarea in fanta bancomatului a unui card- reader;
3) instalarea in fanta bancomatului a unui plic de plastic (numit in literatura
de specialitate lebanese loops), fixat pentru a reine cardul, plic care va fi
ulterior extras impreun cu cardul de ctre fptuitor;
4) racordarea la reeau fcand conexiunea dintre banca emitent i bancomat
sau alt dispozitiv special;
5) instalarea in apropiere de bacomat sau alt dispozitiv special a unei camere
video ascunse;
6) instalarea unui bancomat fals, care nu permite efectuarea operaiunilor cu
cardurile, ins inregistreaz toate datele de pe cardurile care sunt introduse de
ctre deintori;
7) fishing pe Internet, presupunand expedierea de ctre fptuitor a unui mesaj
electronic (parvenit, chipurile, de la banca emitent), prin care deintorului
cardului i se solicit s-i comunice datele personale, in vederea inlturrii unor
pretinse disfunciuni;
8) aflarea informaiei de la funcionarii bncii emitente41;
9) scanarea datelor de pe card de ctre comerciani (prestatori, executori de
lucrri) in timpul acceptrii plii pentru mrfuri (servicii, lucrri);
10) extragerea datelor personale din cardurile interceptate in timpul expedierii
potale a cardului de la banca emitent spre deintor etc.
De exemplu, la pregtirea de infraciunea specificat la art.237 C.pen. RM se
refer urmtoarea spe: pe parcursul lunii octombrie 2006, B.A. i-a transmis
ilegal lui M.A. informaia de uz intern a S.A. B.E. privind patru carduri emise
de aceast banc. Cu ajutorul calculatorului, M.A. a prelucrat datele obinute, a
stabilit numerele personale de identificare ale deintorilor cardurilor respective,
dup care a transmis informaia culeas lui B.A. in scopul fabricrii de ctre
acesta a unor carduri false.42
Dintr-o alt perspectiv, etapa de pregtire este posibil i atunci cand
infraciunea in cauz apare sub modalitatea de punere in circulaie. Astfel, se va
aplica art.26 i art.237 C.pen. RM in cazul pstrrii, procurrii, transportrii sau
expedierii de ctre dobanditor (care nu este fabricant) a cardurilor sau a altor
carnete de plat false, provenite de la fabricantul acestora, in vederea punerii lor
in circulaie.
Ca i pregtirea de infraciune, tentativa de infraciune nu se exclude nici in
cazul modalitii de fabricare, nici in cel al modalitii de punere in circulaie. In
primul caz, se va aplica art.27 i art.237 C.pen. RM, dac in procesul fabricrii,
dispunand de materialele necesare, fptuitorul nu a reuit, din cauze
independente de voina lui (de exemplu, s-a intrerupt livrarea energiei electrice
in urma unei avarii), s obin o asemnare considerabil a falsului cu cardul sau
cu alt carnet da plat autentic, pe care il imit.
In cel de-al doilea caz, cel al punerii in circulaie, constituie tentativ la
infraciunea prevzut la art.237 C.pen. RM fapta persoanei care incearc s
introduc in circuit carduri sau alte carnete de plat false, dar nu reuete s o
fac din cauze independente de voina ei (de exemplu, comerciantul sau alt
participant la sistemul de pli cu carduri, dispunand de mijloacele tehnice
necesare, descoper falsul). De exemplu, intr-o spe, la 7.07.2007, la ora 16.59,
aflandu-se in magazinul Swiss Time, prin folosirea unui card bancar (pretins a
fi emis de banca FNB Johanesburg din Republica Sud-African), V.C. a
incercat s procure un ceas Tissot la un pre de 9640 de lei. Nu a reuit din
cauza insuficienei pe cont a mijloacelor bneti. Ulterior, la 17.00, in incinta
aceluiai magazin, a folosit un alt card bancar, de aceast dat emis, chipurile, de
banca International Card Services B.V. din Olanda, pentru a procura acelai
ceas. Nu i-a reuit din cauza blocrii terminalului de plat, reperandu-se
efectuarea de operaiuni dubioase cu cardul folosit.43
Legat de aceast spe, este problema oportunitii calificrii suplimentare
conform art.190 sau art.196 C.pen. RM, in ipotez lurii ilegale a bunurilor sau a
beneficierii ilegale de servicii sau lucrri, in contextul punerii in circulaie a
cardurilor sau a altor carnete de plat false.
In spea exemplificat mai sus, lui V.C. i-a fost inaintat acuzarea in
svarirea infraciunilor prevzute la lit.c) alin.(2) art.237, art.27 i la alin.(3)
art.190 C.pen. RM.44 Nu putem fi de acord cu o asemenea soluie de calificare:
cele svarite de V.C. urmeaz a fi calificate conform art.27 i lit.c) alin.(2)
art.237 C.pen. RM. Nu putem agrea poziia exprimat in literatura de specialita-
te45, prin care se propune, in astfel de cazuri, calificarea prin concurs cu norma
care stabilete rspunderea pentru escrocherie (sau pentru cauzarea de daune
materiale prin inelciune sau abuz de incredere). Sprijinim opinia lui
I.Botezatu, care exclude, in asemenea situaii, calificarea suplimentar in baza
art.190 sau 196 C.pen. RM.46
Argumentm prin faptul c, prin punerea in circulaie a cardurilor sau a altor
carnete de plat false, intotdeauna se cauzeaz daune materiale (cu excepia
cazurilor irelevante in acest context, cand dobanditorii falsurilor sunt contieni
de falsitatea acestora). Sau, in cazul tentativei de infraciune, se dorete cauzarea
unor asemenea daune. Ins, aceste daune materiale se datoreaz tocmai folosirii
insuirilor funcionale ale cardurilor sau ale altor carnete de plat autentice, pe
care le imit fptuitorul. Astfel, de exemplu, conform pct.5.1. al Hotrarii BNM
nr.62 din 24.02.2005, pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul
cardurilor bancare, pot fi efectuate urmtoarele operaiuni:
plata mrfurilor achiziionate de la comerciani, serviciilor prestate sau a
obligaiilor fa de buget (impozite, taxe, alte pli obligatorii);
retragerea de numerar da la bancomate, de la ghieele bncilor, in limitele
prevzute de actele normative in vigoare;
alte operaiuni financiare in conformitate cu prevederile actelor normative in
vigoare (depunere de numerar in contul bancar, transferuri intre conturi etc.).
In aceste condiii, se prezint ca parte a unui intreg obinerea de ctre fptuitor a
contraprestaiei sub form de bunuri, ca urmare a punerii in circulaie a
cardurilor sau a altor carnete de plat false. Aceast contraprestaie nu este decat
o complinire a prestaiei pe care o ofer fptuitorul. De aceea, in ipoteza dat,
exista concurena dintre o parte i un intreg: partea este art.190 sau art.196
C.pen. RM; intregul este art.237 C.pen. RM. In concluzie, luarea ilegal a
bunurilor sau beneficierea ilegal de servicii ori lucrri se integreaz perfect in
procesul de punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. Nu
va fi necesar calificarea suplimentar conform art.190 sau art.196 C.pen. RM.
Se va aplica numai art.237 C.pen. RM.
Implicit, spre aceast concluzie ne indreapt chiar legiuitorul: noiunea
proporii deosebit de mari de la lit.d) alin.(2) art.237 C.pen. RM se refer in
egal msur nu doar la modalitatea de fabricare, dar i la modalitatea de punere
in circulaie. Prin prisma prevederii de la alin.(1) art.126 C.pen. RM, cand
opereaz agravanta de la lit.d) alin.(2) art.237 C.pen. RM, dac infraciunea
analizat apare sub modalitatea de punere in circulaie? Care este temeiul s
afirmm c legiuitorul nu a avut in vedere operarea acestei agravante i in
situaia cand punerea in circulaie presupune luarea ilegal a bunurilor sau
beneficierea ilegal de servicii sau lucrri (valoarea acestora exprimandu-se in
proporii deosebit de mari)?
Dup aceast intrebare retoric, ne vom concentra atenia asupra analizei unui
alt element constitutiv al infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM latura
subiectiv.
Astfel, latura subiectiv a infraciunii de fabricare sau punere in circulaie a
cardurilor sau a altor carnete de plat false se exprim, in primul rand, in
vinovie sub form de intenie direct. In lumina dispoziiei de la art.17 C.pen.
RM, se poate afirma c fptuitorul ii d seama de caracterul prejudiciabil al
fabricrii sau punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false i
dorete svarirea acestei fapte.
Cat privete motivul infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM, in cele mai
frecvente cazuri acesta il constituie interesul material. Ins, nu sunt excluse i
alte motive: nzuina de a demonstra altora abilitile de imitare a cardurilor sau
a altor carnete de plat autentice; nzuina de a testa vigilena celor care verific
autenticitatea cardurilor sau a altor carnete de plat; teribilismul etc. Astfel de
motive sunt luate in consideraie la individualizarea pedepsei aplicate pentru
infraciunea in cauz. Ele nu influeneaz asupra calificrii infraciunii de
fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false.
Nu acelai lucru se poate spune despre un alt semn al laturii subiective a
infraciunii analizate scopul infraciunii. Mai precis, pentru modalitatea
normativ de fabricare, este obligatorie prezena scopului special scopul
punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. In prezena
oricrui alt scop (de exemplu, a scopului de a-i completa prin unicul exemplar
fabricat propria colecie de carduri), rspunderea penal se exclude.
In alt ordine de idei, subiectul infraciunii de fabricare sau punere in
circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false este: 1) persoana fizic
responsabil care la momentul svaririi faptei a atins varsta de 16 ani; 2)
persoana juridic (cu excepia autoritii publice).
Persoana are calitatea de subiect al infraciunii examinate, dac se afl in una
din urmtoarele posturi:
1) persoana numai a fabricat cardurile sau alte carnete de plat false;
 2) persoana nu a fabricat cardurile sau alte carnete de plat false, dar, in
virtutea circumstanelor intenionat, din impruden sau fr vinovie a
devenit deintor al unor asemenea falsuri i, contientizandu-le falsitatea, le-a
pus in circulaie;
3) persoana a fabricat i a pus in circulaie cardurile sau alte carnete de plat
false.
In dependen de postura concret in care se afl subiectul infraciunii,
urmeaz a fi fcut individualizarea pedepsei.
Finalmente, este cazul de amintit c, in conformitate cu alin.(2) art.237 C.pen.
RM, rspunderea penal se agraveaz dac fabricarea sau punerea in circulaie
a cardurilor sau a altor carnete de plat false e svarit:
de un funcionar sau un alt salariat in exerciiul funciunii (lit.b));
de un grup criminal organizat sau de o organizaie criminal (lit.c));
in proporii deosebit de mari (lit.d)).
In ipoteza circumstanei agravante specificate la lit.b) alin.(2) art.237 C.pen.
RM, subiectul poate fi doar persoana avand calitatea special de salariat.
Conform art.1 al Codului muncii al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul
Republicii Moldova la 28.03.200347, prin salariat se are in vedere persoana
fizic care presteaz o munc conform unei anumite specialiti, calificri sau
intr-o anumit funcie, in schimbul unui salariu, in baza contractului individual
de munc.
Salariatul poate fi, inclusiv, un funcionar public sau privat, deci, inclusiv, o
persoan cu funcie de rspundere sau o persoan care gestioneaz o organizaie
comercial, obteasc sau alt organizaie nestatal. Crei anume din aceste
categorii aparine salariatul, urmeaz a se lua in consideraie la individualizarea
pedepsei.
Dac subiectul este nu pur i simplu un funcionar, dar o persoan cu funcie de
rspundere sau o persoan care gestioneaz o organizaie comercial, obteasc
sau alt organizaie nestatal, se exclude calificarea suplimentar in baza art.327
sau 335 C.pen. RM. Or, abuzul de serviciu este de esena infraciunii svarite in
prezena agravantei prevzute la lit.b) alin.(2) art.237 C.pen. RM. De aceea, in
virtutea regulii de la art.118 C.pen. RM, devine inoportun o asemenea calificare
suplimentar.
In incheierea analizei agravantei de fa, vom reine c, la calificare, este
important a stabili c salariatul a svarit infraciunea nu oricand, dar tocmai in
exerciiul funciunii. In ali termeni, fcand o paralel cu ipoteza prevzut la
lit.h) alin.(2) art.145 C.pen. RM, constatm c infraciunea trebuie svarit in
timpul indeplinirii de ctre subiect a obligaiilor de serviciu.48
In alt context, se agraveaz rspunderea conform lit.c) alin.(2) art.237 C.pen.
RM, in cazul in care infraciunea de fabricare sau punere in circulaie a
cardurilor sau a altor carnete de plat false este svarit de un grup criminal
organizat sau de o organizaie criminal.
Astfel, in februarie 2008 au fost reinui R.B., N.B. i O.C., membri ai unui grup
criminal organizat care svarea infraciunea prevzut la art.237 C.pen. RM.49
Ulterior, au fost reinui inc doi membri ai aceluiai grup criminal organizat
V.C. i E.B. Conform estimrilor prealabile, prejudiciul cauzat in urma activitii
infracionale a grupului respectiv se cifreaz la 2,5-3 mln. lei.50
Trebuie de consemnat c, la individualizarea pedepsei, trebuie de luat in
consideraie in care anume form de participaie a fost svarit infraciunea
prevzut la art.237 C.pen. RM: grup criminal organizat sau organizaie
criminal.
In fine, conform lit.d) alin.(2) art.237 C.pen. RM, se agraveaz rspunderea
pentru fabricarea sau punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de
plat false, dac aceast infraciune e svarit in proporii deosebit de mari. In
aceast ipotez, noiunea proporii deosebit de mari desemneaz nu urmrile
prejudiciabile ale infraciunii, dar obiectul material (produsul) infraciunii.
Aceast concluzie rezult cel mai pregnant in cazul in care infraciunea adopt
modalitatea de fabricare, neputand fi conceput posibilitatea cauzrii unor
urmri prejudiciabile.
Prin proporii deosebit de mari se are in vedere c, la momentul svaririi
infraciunii, suma de bani, pe care o acoper cardurile sau alte carnete de plat
false, depete 5000 uniti convenionale. Se va aplica alin.(1) art.237 C.pen.
RM in cazul in care nu este depit aceast limit, inclusiv in cazul in care
parametrii valorici ai obiectului material (produsului) infraciunii se exprim in
proporii mari.

BIBLIOGRAFIA:
1 Circa 400 de infraciuni in domeniul economico-financiar au fost elucidate de CCCEC in
anul curent (24.12.2008) // www.cccec.md
2 A se vedea: .. . : -
. , 1995, .10.
3 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.7-9.
4 Nepublicat oficial.
5 Nepublicat oficial.
6 Nepublicat oficial.
7 Nepublicat oficial.
8 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.63.
9 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.38-39.
10 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.78-80.
11 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.82-86.
12 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.10-11.
13 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.116-120.
14 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.36-38.
15 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.39-42.
16 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.127-130.
17 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.147-147.
18 // http://perm.ru/articles/mana-
gement/data/021109.htm
19 In conformitate cu pct.12 al Hotrarii BNM nr.62 din 24.02.2005, centrul de procesare
ter este o persoan juridic ce acioneaz in cadrul sistemului de pli cu carduri, in baza unui
contract incheiat cu banca emitent / banca acceptant, ca intermediar intre deintor,
comerciant, banca emitent i banca acceptant.
 20 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.62.
21 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.142-145.
22 Conform pct.1.2 al Hotrarii BNM nr.62 din 24.02.2005, comerciantul este persoana
juridic sau persoana fizic ce desfoar activitate de intreprinztor sau un alt tip de
activitate, care accept carduri bancare in calitate de instrument de plat fr numerar pentru
mrfurile comercializate, serviciile prestate, lucrrile executate, in baza contractului incheiat
cu banca acceptant.
23 De notat c, potrivit pct.7.3. al Hotrarii BNM nr.62 din 24.02.2005, deintorul, dup
ce a intiinat banca emitent, nu poart rspundere pentru pierderile aprute ca urmare a
pierderii sau furtului cardului, numrului personal de identificare i/sau a unor alte coduri care
permit identificarea sa, cu excepia cazului in care deintorul a acionat fraudulos.
24 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.67-68.
25 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.22-23; Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2007, nr.117-126BIS
26 Sentina din 21.03.2008. Judectoria sect.Racani, mun.Chiinu. Dosarul nr.1-73/08.
27 A se vedea: .. , .. .
,
- //
2001 . .5. :
, 2002, .111-117.
28 Rechizitoiu din 18.10.2007. Procuratura mun.Chiinu. Dosarul nr.2007030673.
29 Sentina din 21.03.2008. Judectoria sect.Racani, mun.Chiinu. Dosarul nr.1-73/08.
30 A se vedea: .. , .. .
. : , 1998, .82;
/ . . .. .. . :
-, 1998, .423; . / . ..
, .. , .. . : -, 198 .313;
. / . .. , .. . :
, 1998, .344; . /
. .. . : , 1999, .217; .
/ . .. . : , 1998, .191;
. / . . .. , .. . :
, 2005, .227.
31 A se vedea: / . ..
. : , 1999, .311; . .
, //
http://liber.rsuh.ru/Conf/Upravlenie/djafarli.tnm
32 , p.311.
33 T.Cotelnic, I.Ecu, L.Lungu. Dicionar juridic rus-roman. Chiinu: Litera, 2001, p.421;
Gh.Bolocan. Dicionar juridic rus-roman. Chiinu: Logos, 1992, p.544.
34 S.Brinz. Infraciuni contra proprietii. Chiinu: USM, 1999, p.286-287.
35 Spunem rezervele de rigoare, pentru c, in conformitate cu pct.4.1. al Hotrarii BNM
nr.62 din 24.02.2005, cardul bancar este proprietatea bncii emitente care are dreptul exclusiv
de a acorda solicitanilor statut de deintor de card bancar i de a-l retrage in condiiile
prestabile.
36 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1993, nr.3.
37 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.56-57.
38 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.36-38.
39 A se vedea: .. . i iii i i
, i
i , : i
. , 2006, .12.
40 Potrivit pct.1.2. al Hotrarii BNM nr.62 din 24.02.2005, dispozitivul special este un
dispozitiv prin intermediul cruia se efectueaz operaiuni cu utilizarea fizic a cardurilor
bancare, care poate fi:
bancomat, destinat autoservirii deintorilor de carduri bancare, ce permite acestora
retragerea mijloacelor bneti in numerar din contul de card, transferuri de mijloace bneti,
depunerea mijloacelor bneti in conturi i informarea privind situaia conturilor i a
operaiunilor efectuate prin intermediul cardurilor bancare;
imprinter, destinat deservirii deintorilor de carduri bancare, aflat la banc sau la un
comerciant, care permite transpunerea amprentei datelor reliefate ale unui card bancar pe un
formular standardizat al chitanei;
terminal, destinat deservirii deintorilor de carduri bancare, aflate la o banc sau la un
comerciant, care permite citirea datelor de pe banda magnetic i/sau de pe microprocesorul
cardului bancar, procesarea acestor date i a altor date referitoare la operaiunea iniiat.
41 In acest sens, conform pct.3.2. al Hotrarii BNM nr.62 din 24.02.2005, banca trebuie
permanent s identifice utilizarea frauduloas a cardurilor emise i/sau acceptate, luand toate
msurile necesare pentru minimizarea fraudelor i descurajarea tentativelor de fraud cu
carduri ale personalului propriu, ale deintorilor de carduri i ale comercianilor.
42 Rechizitoriu din 31.10.2006. Procuratura Anticorupie. Dosarul nr.2006036675.
43 Rechizitoriu din 18.10.2007. Procuratura mun.Chiinu. Dosarul nr.2007030673.
44 Ibidem.
45 A se vedea: . / . ..
, .. . , 1999, .251; .. .
. : , 2007, .440; . .
// , 2004, nr.8, .37-39.
46 A se vedea: I.Botezatu. Documentele de plat ca mijloace de svrire a infraciunii de
escrocherie // Analele tiinifice ale USM. Seria tiine socioumanistice. Vol.I. Chiinu:
CEP USM, 2006, p.379-382.
47 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.159-162.
48 Mai multe despre inelesul noiunii in timpul indeplinirii obligaiilor de serviciu a se
vedea in: S.Brinz. Analiz de drept penal a circumstanelor agravante ale omorului,
specificate la lit.d) alin.(2) i la lit.e) alin.(3) art.145 C.pen. RM // Revista Naional de
Drept, 2008, nr.12, p.13-23.
49 CCCEC a reinut o grupare criminal suspectat in sustragerea mijloacelor financiare
(4.02.2008) // www.cccec.md
50 Au fost reinui inc doi membri ai gruprii suspectate in sustragerea mijloacelor financiare
(3.03.2008) // www.cccec.md