Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE.
Dioda este una din cele mai simple aplicatii ale semiconductoarelor.Functionarea sa
microscopica este asimilabila cu cea aunui intrerupator comandat care nu lasa sa treaca decat intr-un
singur sens curentul.
Aceasta proprietate ii deschide un camp larg de aplicatii in electronica.Este dioda cea care va
permite redresarea statica a curentului alternativ(dinamic aceasta redresare se realiza si se mai
realizeaza inca prin intermediului sistemului lamele-perii colectoare de la generatoarele de curent
continuu-dinamuri-) si intra in componenta alimentatoarelor stabilizate care sunt obligatorii in
majoritatea montajelor electronice.Concluzionam deci ca aceasta componenta sta la baza electronicii
actuale(principiul jonctiunii pn, np sta la baza tranzistorului etc.) si este o componenta fundamentala.
In categoria diodelor se gasesc de asemeni diodele stabilizatoare numite diode zenner care au
un comportament de sursa de tensiune.Aceasta proprietate permite eleborarea cu aceasta componenta
simpla a unor montaje ce livreaza tensiuni continue de valori diferite .
Functia de dioda a existat cu mult inaintea descoperirii diodei semiconductoare:
s-a utilizat multi ani(si in unele aplicatii se mai utilizeaza si astazi), dida cu vid(lampile) a caror
functionare era bazata pe efectul termoelectric.
Dioda semiconductoare aduce insa niste avantaje extraordinare in ce priveste costul,fiabilitatea,
dimensiunea si simplitatea in utilizare.
PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE.
JONCTIUNEA
In vecinatatea jonctiunii, golurile zonei P vor neutraliza electronii liberi din zona N, in urma unei
difuzii de sarcini.Acest fenomen se va opri atunci cand campul electric Eint(vezi desenul) creat de
atomii donori[pentavalenti(P,As,Sb)] sau acceptori[trivalenti(B,Al,Ga)] care vor deveni respectiv
sarcini + si-, o sa fie sufficient pentru a se opune miscarii sarcinilor mobile.Se formeaza deci o
bariera de potential pentru purtatorii majoritari(electroni la jonctiunea N si goluri la cea P) si aceasta
bariera va favoriza trecerea purtatorilor minoritari(conductie electrica) .Cei doi curenti
antagonisti(difuzie de majoritari si conductie de minoritari) se echilibreaza si suma lor devine nula in
regim permanent si in absenta campului electric exterior.
Bariera de potential interna impiedica deci circulatia curentului.Daca se aplica un camp extern cu
ajutorul unui generator bransand polul + la P si polul la N se poate anula efectul campului intern
sise va permite curentului sa circule: fenomenul de atractie de electroni liberi din partea N de catre
goluri din partea P (difuzie) nu mai este echilibrat si generatorul va putea injecta electroni in zonz N
si sa-i deplaseze prin zona P.
Curentul de conductie format de catre purtatorii minoritari ia o valoare I f , independenta de campul
exterior.
Curentul total este deci suma celor doi curenti( de goluri si de electroni) este practic curentul direct
datorat purtatorilor majoritari de indata ce tensiunea directa atinge cateva sutimi de milivolt.
Dioda este atunci polarizata in sens direct si un current rlativ intens poate circula: de la cateva zecimi
de miliamper pentru diodele de semnal la cativa amperi pentru diodele redresoare standard si cateva
sute de amperi pentru diodele industriale de foarte mare putere.
Daca se branseaza generatorul de tensiune in sens invers fata de cazul precedent se intareste campul
electric intern si se impiedica trecerea purtatorilor majoritari: electronii liberi sunt respinsi in zona N
si golurile in zona P.
Din contra, purtatorii minoritari(goluri pentru zona N si electroni liberi pentru zona P) pot traversa
jonctiunea si trec prin generator: ei formeaza curentul invers If care deoinde essential de temperatura.
Campul exterior resping sarcinile care se vor gasi la o distanta sensibil proportionala cum tensiunea
inversa creand astfel o capacitate proportionala cu aceasta distanta deci cu aceasta tensiune.
Aceasta capacitate este inerenta tuturor jonctiunilor semiconductoare si o sa constitue principala
limitare(in regim liniar cel putin) la functionarea la inalta frecventa a componentelor
electronice(diode, tranzistoare si circuite integrate).
Caracteristicile electrice.
Caracteristica current/tensiune.
Caracteristica globala.
S-a vazut pana acum ca pentru o tensiune Vd=Vp-Vn negativa(este adevarat numai pana la o tensiune
Vc numita tensiune de strapungere) curentul este neglijabil.Deasupra unui nivel V o a tensiunii Vd
positive, curentul direct creste rapid cu Vd.Nivelul Vo(bariera de potential) depinde de
semiconductorul intrinsic de baza utilizatAcest nivel este de aproximativ 0.2V pentru germaniu si
0.6V pentru siliciu.
Caracteristica are forma din fig.6
Fig. 6
Pentru acest tip de dioda(1N4005 dioda redresoare suportand 1A in direct si 600V tensiune inversa)
cu siliciu curentul creste destul de rapid mai sus de 0.7V.
In jurul lui zero.
Caracteristica trece prin originePentru Vd negativ, curentul tinde rapid catre limita I f(current de
fuga), caci curentul de difuzie datorat purtatorilor majoritari se va anula, ramanand doar un current
mic datorat purtatorilor minoritari, numit curent invers.
fenomenul Zener: electronii sunt smulsi atomilor de catre campul electric in zona de tranzitie si
creand un current care devine repede intens cand tensiunea Vd atinge o valoare Vz numita tensiune
Zener.
Daca se construieste o dioda pentru ca fenomenul Zener sa fie cel de baza(aranjandu-se ca zona de
tranzitie sa fie stramta) se obtine o dioda Zener.
Se utilizeaza atunci aceasta dioda in polarizare inversa iar in acest caz efectul Zener nu mai este
distructiv ca in cazul unei diode obisnuite(redresoare sau de semnal).Aceste diode sunt forte utilizate
pentru reglarea tensiunii in stabilizatoarele de tensiune.
Ecuatia
unde :
If este curentul de fuga
q sarcina electronului = 1,6E-19C
k constanta lui Boltzman = 1,38E-23 J/K
T temperatura absoluta
Legea logaritmica [1] este bine ilustrata de figurile 7si 8.Curba experimentala se departeaza de teorie
la curenti foarte mari unde modelul nu tine cont de alte fenomene
, ca de exemplum caderea de tensiune pe semiconductor.
De notat ca in figura 8, curentul maxim reprezentat este egal cu 1/10 din cel admisibil pentru aceasta
dioda
Efectul de temperatura
Pentru Vd. Pozitiv, dioda are un coefficient de temperatura negativ, egal cu 2mV/K.Aceasta deriva
este sufficient de stabila pentru a se putea folosi diodele pentru realizarea de traductoare de
temperatura.Pentru Vd. Negativ, curentul de fuga variaza foarte rapid cu temperatura.el teste mai
important pentru germaniu decat pentru siliciu si creste repede, ceea ce devine jenant destul de
repede.La siliciu, acest current se dubleaza la fiecare 6C.
C.
Rezistenta diferentiala(sau dinamica).
Aceasta este rezistenta dinamica in punctual de functionare (Vd , Id).Ea este functie de curentul de
polarizare Id in punctul studiat.
Fig.9 da valoarea lui rd in functie de teniunea pe dioda: variatiile sunt foarte importante.
Schema echivalenta
Reprezentarea diodei prin legea sa logaritmica este destul de complexa pentru utilizarea obisnuita.De
aceea s-au conceput mai multe scheme echivalente simplificate:
Dioda ideala.
In acest caz, se neglijeaza tensiunea de prag si rezistenta interna a diodei.caracteristica este atunci
cea din fig.10.
Aceasta schema este utila pentru precalcule, mai ales daca diodele sunt utilizate in circuite unde
tensiunile sunt ridicate(zeci de volti): in acest caz tensiunea de prag poate fi neglijata.
Fig. 10. Caracteristica ideala.
Dioda cu prag.
In acest caz se neglijeaza rezistenta interna, dar se tine cont de pragul diodei.catacteristica devine:
DIODELE REDRESOARE.
Una din principalele aplicatii ale diodelor o constitue redresarea tensiunii alternative pentru
realizarea generatoarelor de tensiune continue destinate alimentarii montajelor electronice(intre
altele).
Exista doua tipuri principale de diode redresoare: diodele standard pentru redresarea clasica si
diodele rapide pentru alimentatoare speciale pe care le vom studia mai tarziu.
Caracteristici fizice
Diodele redresoare standard sunt mai putin sofisticate si nu fac obiectul nici unui tratament
particular, conditiile d utilizare fiind putin constrangatoare.Ele au tensiuni VR cuprinse intre 50 si
1000V aproximativ, si curentii IF merg de la 1A pana la mai multe sute de amperi.
Inaintea sistemului de redresare exista aproape intotdeauna un transformator care serveste la
scaderea tensiunii alternative utilizate(montajele electronice functioneaza adesea la tensiuni de
polarizare mergand de la cativa volti la cativa zeci de volti) si care serveste de asemenea la izolarea
montajelor de tensiunea de 220V care poate sa faca rau atat montajului electronic, in cazul unor
defectiuni de componente utilizate pentru aducerea acesteia la o valoare potrivita pentru realizarea
alimentatorului, cat si utilizatorului, prin electrocutare.
Cu punte Graetz.
Fig.17.Redresarea cu punte.
Exista o alta maniera de a face redresare dubla alternanta, fara utilizarea unui transformator cu priza
mediana: se utilizeaza un trasformator cu o singura infasurare secundara si 4 diode montate in punte,
ca in fig.17.Marele avantaj al puntilor redresoare este ca acestea sunt disponibile in comert ca atare
si permit sa se reduca numarul de componente a montajului.In plus transformatorul este si mai
simplu dar si cu un numar mai mic de spire in secundar la aceeasi tensiune redresata.
Astfel, cand tensiunea in sec.transformatorului este pozitiva(ca in fig.18) conduc diodele
innegrite(polarizate direct) iar cand tensiunea este negativa(fig.19) conduc celelalte diode(innegrite
in fig.19).se observa ca sensul curentului prin rezistenta de sarcina este acelasi pentru ambele
Aici, sarcina este absolut oricare, si poate fi un montaj electronic complex avand un consum de
current aleatoriu.
Fig. 20.Filtraj la oredresare simpla alternanta.
Pe graficul din partea de jos a fig.20 se vede punctat tensiunea redresata asa cum ar fi fara
condensator.Cu linie continua se vede tensiunea filtrata.In cazul in care sarcina este mica(adica de
rezistenta mare) atunci condensatorul se va incarca la valoarea amplitudinii tensiunii redresate(cu o
mica eroare) deci la o valoare egala cu valoarea efectiva a tensiunii de redresat(masurata cu
voltmetrul de current alternativ de valoare efectiva) inmultita cu radical din 2.Cu cat sarcina este mai
mare cu atat dintii de fierastrau(linia continua din fig.20) vor fi mai mari( deci filtrarea este mai
slaba).In aplicatii mai pretentioase acest lucru nu este tolerabil si se recurge la o marire a capacitatii
care va reusi sa micsoreze riplul adica tensiunea filtrata va avea o componenta alternativa
suficient de mica .Se poate observa insa ca in acest caz, desi tensiunea este quasicontinua, ea este
dependenta de sarcina, adica va fi cu atat mai mica pe masura maririi sarcinii.Pentru aplicatii in care
se doreste o tensiune continua fara riplu dar si stabil;a se utilizeaza stabilizatoarele de tensiune pe
care le vom studia mai tarziu.
Pe acest grafic, se observa ca derscarcarea condensatorului este liniara ceea ce in realitate este
diferit, dar aproximarea este sufficient de exacta pentru a explica simplu fenomenele din acest
montaj.
Simplist, functionarea este urmatoarea: cand tensiunea la bornele transformatorului este superioara
tensiunii de la bornele condensatorului dioda conduce.Transformatorul trebuie atunci sa furnizeze
current atat pentru alimentarea sarcinii cat si pentru reancarcarea condensatorului.
Caind tensiunea transformatorului devine inferioara celei a condensatorului plus tensiune a de prag a
diodei dioda se blocheaza.Ansamblul condensator/sarcina formeaza atunci o bucla izolata de
transformator, curentul prin sarcina fiind furnizat numai de condensator.
Deci condensatorul se comporta ca un generator de tensiune, el restituind energia acumulata in faza
precedenta.
De notat ca tensiunea la bornele condensatorului fiind in permanenta apropiata de tensiunea de
varf(amplitudinea) a secundarului transformatorului, in timpul alternantei negative dioda va suporta
de doua ori amplitudinea, ca tensiune inversa.
Calculul condensatorului.
In literatura, se gaseste de obicei calculul condensatorului pentru o sarcina rezistiva.Descarcarea este
atunci exponentiala si calculul este inutil de complicat.
Acest calcul este departe de nevoile reale: in general, nu se realizeaza alimentatoare continue pentru
a debita pe rezistente ci alimentatoarele redresate si filtrate sunt urmate de regulatoare de tensiune
care sa fie in stare sa mentina aceeasi tensiune chiar si pentru sarcini complexe avand un consum
variabil.
Pentru a face calculul condensatorului, se va considera deci descarcarea condensatorului la curent
constant, curentul utilizat in calcul fiind considerat maximul consumat de sarcina.Criteriul de alegere
nu va fi factorul de ondulatie(masura riplului) care adesea nu are nici o utilitate practica, ci o cadere
de tensiune maxima admisibila pe condensator pentru ca montajul conectat in aval se functioneze
corect.
Cu aceasta ipoteza calculul condensatorului devine foarte simplu: se considera ca acest condensator
C se descarca la curentul Imax constant timp de T si caderea de tensiune inferioara lui V.
Relatia este atunci urmatoarea:
Va trebui sa alegem un condensator care sa suporte cel putin tensiunea de varf din secundarul
transformatorului in gol(tensiunea in secundar va fi mai mica in sarcina deoarece o parte va cadea pe
rezistenta interna a transformatorului).
Redresare dubla alternanta.
Ipotezele vor fi aceleasi ca mai inainte.Singura diferenta va fi T care va fi de doua ori mai mic
deoarece fiind o redresare dubla alternanta frecventa tensiunii redresate va fi dubla fata de cea a
tensiunii sinusoidate de baza. Formula de calcul a condensatorului devine:
Caracteristici fizice.
Cu avalansa controlata este fabricata din siliciu de o mai buna calitate decat diodele standard: o mai
buna omogenitate a cristalului, limitarea curentului de fuga prin prelucrarea ulterioara foarte
ingrijita.rezistivitatea siliciului este astfel mai omogenam si cand fenomenul de avalansa se produce
acesta se produce in tot volumul cristalului care astfel poate sa suporte puteri foarte ridicate timp de
cateva zecimi de microsecunda (s. )
In plus, aceste diode sunt foarte sever selectate pentru a detecta eventualele defecte de fabricatie.Se
specifica de asemenea, in plus fata de IR si VR standard si tensiunea inversa maxima pentru un curent
invers maxim dat.
Protectia impotriva tensiunilor.
Una din aplicatiile diodei cu avalansa controlata este utilizarea in medii parasite: supratensiunile
foarte scurte(cateva s. ) de o amplitudine superioara lui VR a unei diode poate aparea: dioda va
trece prin avalansa si va limita tensiunea parazita.Acest fenomen nu va fi destructive caci dioda este
conceputa pentru functionarea in avalansa fara sa se distruga.Exista o dubla functionare de
autoprotectie(dioda nu se distruge) si de protectie a mediului incare functioneaza aceasta
dioda(eliminarea supratensiunilor).
Punerea in serie a diodelor.
Atunci cand este nevoie de diode cu tensiunea inversa mare si nu se doreste utilizarea unor diode
speciale (scumpe si dificil de procurat) se pot pune in serie mai multe diode astfel ca suma V R a
acestora sa depaseasca tensiunea inversa maxima necesara.Aceasta metoda nu trbuie insa folosita in
orice conditii deoarece uneori e nevoie de cunostinte avansate de electronica pentru a rezolva correct
problema(datorita dispersiei tehnologice a diodelor este posibil ca pe una din ele sa cada o tensiune
mai mare la acelasi current si sa apara avalansa care in cazul diodelor obisnuita este distructiva.)
DIODE DE SEMNAL.
Diodele studiate pana acum sunt utilizatela curenti si tensiuni destul de mari.
Diodele de semnal sunt utilizate in aplicatii de nivel mic al curentilor si tensiunilor.
Caracteristici fizice .
Diodele de semnal nu au nevoie sa reziste la tensiuni mari inverse: din constructie ele vor putea avea
o capacitate parazita slaba si deci vor putea functiona la frecvente ridicate.
Aceste caracteristici sunt obtinute gratie unei suprafete a jonctiunii, reduse si datorita unui dopaj
foarte slab(diminuarea sarcinii stocate).
Detectorul de varf.
Acest dispozitiv permite memorarea valorii de varf a unui semnal.El este foarte utilizat in
instrumentatie in asa numitele circuite de esantionare-memorare.
Acesta este in fapt un redresor simpla alternanta ci filtraj a carui sarcina este quasinula(de obicei
sarcina o constituie o intrare de amplificator operational si aceasta fiind foarte mare, practice,
descarcarea condensatorului nu este facuta decat de curentul de polarizare al AO care poate fi de
ordinul picoamperilor, deci foarte mic.
Astfel, condensatorul se incarca la valoarea de varf(mai putin tensiunea de prag a diodei) si ramane
incarcata la aceasta valoare.
Rezistenta R serveste pentru limitarea curentului de incarcare a condensatorului la o valoare
rezonabila pentru generatorul care-l ataca.
Cand tensiunea este superioara tensiunii la bornele condensatorului U plus tensiunea de prag a diodei
aceasta conduce si incarca condensatorul prin rezistenta R.
Fig. 27.Detector.
Semnalul de inalta frecventa(cateva sute de kHz) care se numeste purtator este modulat in
amplitudine de catre semnalul audio(joasa frecventa) de emis.La sosire (la receptor) aceste doua
semnale trebuie separate.Asta se face simplu cu o dioda si un condensator(fig.27).
Stabilizatorul de tensiune.
Pornind de la caracteristica generatorului de tensiune, aceste diode sunt ideale pentru stabilizarea
tensiunilor continue avand o ondulatie reziduala neneglijabila(cazul tensiunilor redresate si filtrate).
Fig. 31.Stabilizatorul de tensiune.
Este necesar de a intercala o rezistenta (ca in fig.31), sau un generator de curent(in cazul unor
stabilizatoare mai pretentioase intre generatorul de tensiune filtrata si dioda Zener: aceste doua
elemente(generator si dioda Zener) avand rezistente interne foarte mici bransarea directa poate duce
la distrugerea elementului mai slab.Pentru ca dioda Zener sa functioneze ca stabilizator trebuie sa
treaca prin ea un curent nenul Iz, in permanenta indiferent de variatiile de tensiune ale generatorului
ce furnizeaza tensiunea de stabilizat sau de sarcina.
Rezistenta R asigura rolul de polarizare a diodei zener. Iz nu trebuie sa depaseasca Izm, pentru a nu se
distruge componenta.
R=(Vc-Vz)/Iz cu Iz<Izm(Izm-din catalog)
Stabilizare in amonte: acest coeficient este reprezentativ pentru sensibilitatea montajului la variatii
de tensiune nestabilizate la sarcina constanta.Daca se utilizeaza notatiile din fig.32 este vorba despre
raportul( Vz/ Vc)Iu = cte.
Stabilizare in aval : acest coeficient este reprezentativ pentru variatia tensiunii de iesire cand
variaza curentul de sarcina(Ru variaza cu Ru), si tensiunea de intrare este constanta.Este vorba de
raportul( Vz/ Iu)Vc = cte, de fapt, impedanta de iesire.Acest parametru este foarte important in toate
regulatoarele de tensiune.
Pentru a calcula acesti coeficienti este mai simplu de a utiliza schema echivalenta de semnal mic.Se
elimina mai intai toate sursele de tensiune continua.
se vede dilema: cu cat R este mai mare, cu atat stabilizarea amonte este mai buna, dar din pacate
pentru a mentine un curent suficient de mare prin Zener tensiunea filtrata trebuie sa fie mai mare si
pe aceasta rezistenta se va pierde multa energie.
Pentru a elimina si aceste inconveniente, de obicei in loc de rezistenta de polarizare R se foloseste un
generator de current constant care are o rezistenta interna foarte mare(cel ideal o are chiar infinita).
Coeficientul de stabilizare aval este egal cu impedanta de iesire a montajului: asta este chiar
rezistenta generatorului Thvenin echivalent:
In acest caz, nu exista mare lucru de sperat pentru a ameliora aceasta valoare in afara de a adauga
alte componente active ca tranzistoarele, de exemplu.
In general, se adauga uneori un condensator in paralel cu Zenerul: impedanta sa va diminua pe cea a
montajului le frecvente inalte.Este astfel avantajos daca montajul alimentat are un consum de curent
cu componente de inalta frecventa.Acest condensator diminueaza de asemeni zgomotul intern al
zenerului care este destul de important.
In practica, aceste regulatoare sunt utilizate in montaje simple necesitand un curent mic.