Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Boala Cushing
Boala Cushing
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Investigatii
5. Tratament
Cauze
Sus
Cauzele sindromului Cushing sunt:
-consumul medicamentelor corticosteroide dupa transplantul de
organ sau pentru alte afectiuni de lunga durata (cronice), ca de
exemplu eritematos sistemic, astmul bronsic, reumatoida sau alte
boli care cauzeaza inflamatie; acestea sunt cele mai frecvente
cauze ale sindromului Cushing
-tumorile mici, necanceroase (benigne) ale glandei pituitare
(hipofiza); aceasta este numita boala Cushing si este cea de-a
doua cauza frecventa a sindromului Cushing
-tumorile benigne si maligne ale glandelor suprarenale care
secreta cortizol
-tumorile benigne si maligne ale plamanilor si mult mai rar tumorile
pancreasului care secreta ACTH.
Simptome
Investigatii
Sindromul Cushing poate fi greu de diagnosticat, datorita mai
multor factori (cortizolul variaza in functie de perioada din zi
cand este recoltat si este crescut in unele afectiuni trecatoare)
care pot determina niveluri mai mari de cortizol, decat valorile
medii, la persoanele care nu au sindrom Cushing. De asemenea este
foarte dificil de gasit cauza acestei afectiuni, lucru foarte
important pentru ca tratamentul depinde de cauza. Pentru
diagnosticul si tratamentul sindromului Cushing este nevoie de
consultul unui specialist endocrinolog (medic specializat in
afectiuni determinate de dezechilibrul hormonal).
Pentru a pune diagnosticul de sindrom Cushing, medicul
specialist
va face examenul fizic general si va pune intrebari despre
istoricul medical. Dupa aceste examinari, medicul va putea sa-si
dea seama daca medicatia corticosteroida este cea care a
determinat simptomele prezente la . Daca aceasta se dovedeste a
fi cauza simptomelor, medicul specialist va lua o decizie privind
schimbarea terapiei. In cazul in care nu a fost administrata
medicatie corticosteroida iar medicul suspicioneaza o alta cauza a
sindromului Cushing decat aceasta medicatie, este necesara
efectuarea unor investigatii de laborator pentru verificarea
nivelului de cortizol.
Aceste investigatii includ:
-testarea nivelului cortizolului, care poate fi facuta fie dintr-o
proba de sange sau dintr-o proba din urina colectata timp de 24
de ore
-testul de supresie din timpul noptii cu dexametazona care
utilizeaza doze scazute de steroizi (cel mai adesea aceasta se
efectueaza pentru a reconfirma rezultatele obtinute la testarea
nivelului cortizolului); cel mai frecvent aceasta analiza se
realizeaza dintr-o proba de sange, insa daca este nevoie de o
analiza mai elaborata se va folosi atat o proba de sange cat si una
de urina
-masurarea nivelului de cortizol din saliva, insa aceasta analiza
este efectuata mai rar.
Atunci cand, analizele enumerate mai sus pun in evidenta
sindromul Cushing, medicului specialist ii sunt necesare si alte
sangvine pentru a determina cantitatea de hormon
adrenocorticotrop () din organism si pentru a investiga prezenta
unei tumori de glande suprarenale, glanda pituitara (hipofiza) sau
tumori ale altor organe.
Acestea sunt:
-testarea nivelului de ACTH
-testul de stimulare cu hormonul eliberator de corticotropina
(CRH).
Daca aceste teste sunt recomandate in cazul unei cantitati
mari de care a dus la aparitia sindromului Cushing, este necesara
efectuarea unor analize suplimentare pentru a gasi sursa ce a
cauzat cresterea ACTH-ului. Acestea includ:
-cateterizarea sinusului pietros inferior (IPSS) este utila pentru
depistarea locului de sinteza a -ului si a cantitatii acestuia
eliberat de glanda pituitara. In timpul IPSS, cu ajutorul unui tub
de dimensiuni mici (cateter) se recolteaza probe de sange din
vasele din apropierea creierului. Daca nivelul de din aceste probe
de sange este foarte ridicat ne indica faptul ca glanda pituitara
este responsabila de excesul de ACTH din sange. IPSS, de obicei
se foloseste impreuna cu testul de stimulare cu CRH.
-tomografia computerizata (CT) si rezonanta magnetica nucleara
(RMN) efectuate la nivelul toracelui sau glandei pituitare pot
localiza tumora producatoare de ACTH. Cu toate acestea, uneori
tumorile sunt atat de mici incat nu pot fi detectate cu ajutorul
CT-ului sau RMN-ului.
CT-ul sau RMN-ul glandelor suprarenale pot detecta prezenta
tumorilor la acest nivel.
Analizele sanguine care arata modificari ale homeostaziei
organismului (constantele mediului interior - ansamblul lichidelor
organismului) pot orienta medicul specialist catre diagnosticul de
sindrom Cushing.
Dintre aceste modificari fac parte:
-cresterea numarului de leucocite (globulele albe) leucocitoza
-scaderea nivelului potasiului seric hipopotasemie
-cresterea valorilor glicemiei hiperglicemie
-cresterea nivelului colesterolului plasmatic - hipercolesterolemie
-scaderea timpului de coagulare a sangelui
-scaderea nivelului sanguin de testosteron.
Tratament
Simptome
Boala a fost descrisa pentru prima data n 1855 de catre Addison.
La nceput exista simptome ca: oboseala, lipsa poftei de mncare,
usoara scadere n greutate, care nu au nimic caracteristic si de
aceea boala poate fi confundata cu afectiuni care au manifestari
similare. Cu timpul nsa, simptomele se accentueaza si alarmeaza
pe bolnav. Oboseala fizica si cea intelectuala devine intensa, fiind
mai pronuntate n cursul diminetii. Starea bolnavului se nvioreaza
spre seara. O manifestare tipica a bolii este hiper-pigmentarea
tegumentelor si mucoaselor. Hiperpigmentarea este cu att mai
intensa, cu ct insuficienta suprarenala este mai severa. Atentia
este retinuta de prezenta unor pete pigmentare de culoare bruna-
cenusie pe partile descoperite ale corpului, pe fata, coate,
genunchi, la nivelul liniilor palmare si al eventualelor cicatrice
operatorii. Este caracteristica de asemenea hiperpigmentatia
bruna a areolelor si a organelor genitale.
Un semn important pentru recunoasterea afectiunii l constituie
prezenta petelor pigmentare pe mucoasa bucala si pe gingii.
Pierderea n greutate, este un fenomen constant n boala Addison,
fiind consecinta deshidratarii prin pierdere excesiva de clorura
de sodiu, datorita tulburarilor digestive (anorexie, varsaturi,
denutritie). n toate cazurile, tensiunea arteriala este scazuta sub
100 mmHg. Addisonienii au diverse manifestari nervoase:
iritabiitate, apatie, negativism, anxietate. Ulcerul duodenal este
frecvent asociat cu boala Addison. n astfel de cazuri,
tratamentul cu cortizon trebuie prescris cu multa precautie.