UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT SIMION BRNUIU

SPECIALIZAREA - DREPT - I.D. BACAU

ANUL I - SEMESTRUL II

DISCIPLINA DREPT ROMAN

TEMA - SPETE

Conf. Univ.Dr .
Manuel Gutan

Student:Chirilus Florin
 SPEA 1

Negustorul grec Palamas, peregrin obinuit, sosete n anul 10 Hr. La Roma pentru a
comercializa vinuri. n noaptea sosirii sale, ceteanul roman Titus i fura crua cu vinuri.
Houl este urmrit de sclavii negustorului care, astfel, afl unde acesta locuiete. Palamas i
solicit lui Titus napoierea cruei dar acesta refuz s dea curs cererii. n consecin,
Palamas decide s-l cheme pe Titus n faa justiiei.
a. Unde i n faa cui se va judeca procesul?
b. Ce procedur de judecat se va utiliza?
c. Prezentai desfurarea procesului.
d. Dai o sentin. Clausula arbitraria

RASPUNS
a) Procesul va avea loc la Roma. Deoarece procesul se desfasoara intre un peregrin
obisnuit (negustorul grec Palamas) si un cetatean roman (Titus) magistratul care va organiza
procesul civil (ordo judiciorum privatorum) va fi pretorul peregrin.
Litigiile dintre cetenii romani i peregrini vor fi judecate n continuare de ctre
recuperatores.
b) Se va utiliza procedura formulara de judecata.
c) In aceasta epoca procesul se desfasoara in doua faze: in jure si in judicio.
A. Faza in jure
In urma citarii cetateanului roman Titus , acesta era obligat sa se prezinte la proces. In
cazul in care Titus nu se va prezenta la proces si nici nu va indica un garant (vindex) in favoarea
lui, magistratul il va putea obliga la plata unei amenzi de 10.000 sesteti.
Deasemenea, exista posibilitatea ca paratul sa fie adus prin folosirea fortei, dupa ce
refuzul paratului era constatat cu martori.
Daca Titus ar fi disparut cu caruta cu vinuri, sau se sustrage judecatii, negustorul grec
Palamas va putea fi trimis (printr-o missio in possessionis) in posesia bunurilor lui Titus.
In cazul prezentarii cetateanului roman Titus in justitie, negustorul Palamas isi va expune
oral pretentiile in fata magistratului. Fata de pretentiile reclamantului, Titus putea sa adopte trei
atitudini : sa recunoasca , sa nege sau sa nu se apere cum trebuie.
Deoarece pretentiile reclamantului Palamas vor fi justificate (intrucat el va dori
inapoierea carutei cu vinuri care de drept ii apartinea dar ii fusese furata), pretorul ii va inmana o
actiune civila daca o astfel de actiune va exista in dreptul civil.
Dupa ce formula va fi redactata, va avea loc ultimul act procedural in fata magistratului si
anume litis contestatio.
 Litis Contestatio, consta in remiterea unei copii de pe formula sau din dictarea ei de catre
reclamant paratului. litis contestatio producea trei efecte: efectul extinctiv, efectul creator si
efectul fixator.
-efectul extinctiv: dupa ce avea loc litis contestatio, dreptul dedus de catre reclamant in
justitie se stingea.
-efectul creator: in virtutea dreptului creator, in locul dreptului initial, se nastea un nou
drept care purta in mod invariabil asupra unei sume de bani; acea suma de bani la care
judecatorul il condamna pe parat. Deci, indiferent de obiectul pretentiilor reclamantului, in cazul
in care acesta castiga procesul, urma sa primeasca o suma de bani, de unde decurge principiul
condamnarii pecuniare.
-efectul fixator: in momentul lui litis contestatio se stabileau definitiv atat elementele
reale( afirmatiile partilor) , precum si elementele personale (identitatea partilor si cea a
judecatorului) . Daca una din parti murea dupa litis contestatio, mostenitorii acesteia nu se
puteau prezenta in fata judecatorului, asa incat trebuia operata o modificare a formulei.

Faza in judicio
Se desfasoara in forum, in zilele considerate faste si in fata unui judecator unic.
In aceasta faza a judecatii, dezbaterile judiciare fiind libere, partile isi expuneau
argumentele, singure.
Judecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guverneaza si astazi procesul
civil si anume: onus probandi incubit illi qui dicit non qui negat, (sarcina probei cade asupra
celui care afirma si nu asupra celui care neaga) si reus in exceptione actor est (pentru
sustinerea exceptiei paratul este asimilat reclamantului).
Se vor folosi ca mijloace de proba: juramantul partilor, proba scrisa, proba cu martori
(testimonia) si marturisirea.
Atat negustorul grec, peregrin obisnuit Palamas cat si cetateanul roman Titus vor depune
un juramant prin care se vor obliga sa spuna numai adevarul.
Va urma proba scrisa care va consta in mentionarea in scris a tuturor faptelor care au avut
loc.
Apoi va urma proba cu martori unde vor fi ascultati eventualii martori care au luat la
cunostinta despre furtul carutei cu vinuri (sclavii negustorului care, la indemnul acestuia, l-au
urmarit pe Titus pana la domiciliul acestuia).
Avand atat declaratiile negustorului cat si ale martorilor (sclavii negustorului) dar si
proba ce mai puternica (caruta care inca se afla in posesia lui Titus), in final se trece la
marturisirea faptelor.
Intrucat in perioada principatului sanctiunea putea fi doar plata unui echivalent banesc al
dreptului pretins, cetateanul roman Titus va fi pedepsit prin obligatia de a-i plati o anumita suma
de bani negustorului grec Palamas.
Dar, cum reclamantul revendica un bun, magistratul va introduce n formula o clauza
speciala (clausula arbitraria), prin care ordona ca paratul sa fie condamnat numai daca nu
restituie lucrul.
Deoarece suma prevazuta n condemnatio era de regula mult mai mare decat valoarea
obiectului, paratul va alege sa restituie caruta cu vinuri.
 In cazul lipsei uneia din parti fara incunostintarea judex-ului , sanctiunea va consta in
pierderea procesului. Fiind legat de formula, judecatorul va da hotararea raportandu-se la
momentul lui litis contestatio.
Sentinta judecatoreasca va fi doar pronuntata (verbis) nu si redactata (scripta).
Daca paratul (Titus) nu-si va executa voluntar obligatia prevazuta in sentinta
judecatoreasca, reclamantul (Palamas) va putea trece la executarea silita a hotararii utilizand unul
din cai:
- debitorului i se va acorda un termen de gratie de 30 de zile pentru a-i plati reclamantului.
Daca nu-si va indeplini aceasta obligatie, magistratul il va obliga, in cadrul unui nou proces, la
plata dublului valoric al debitului initial.
- consta in vanzarea la licitatie publica a intregului patrimoniu al debitorului, la cel mai
bun pret.

SPEA 2

Ceteanul roman A.A. mprumut ceteanului roman N.N. suma de 100 sesteri n anul 2
dHr. cu scadena la 2 ani.
n anul 3 dHr. prile convin ca rambursarea sumei s se fac n anul 5 dHr. i nu n
anul 4 dHr. aa cum se convenise iniial.
Totui, n anul 4 dHr. A.A. pretinde napoierea sumei datorate. N.N. refuz, invocnd
lipsa scadenei. A.A. l d pe N.N. n judecat pentru neplat.

a. Ce procedur de judecat se aplic?

b. Expunei desfurarea procesului.
c. Ce sentin se poate da?

RASPUNS

a) Se va aplica procedura formulara de judecata.

b) In aceasta epoca magistratul care organiza procesul civil (ordo judiciorum
privatorum) pentru procesele dintre cetateni era pretorul urban.
Partile vor avea posibilitatea de a-i alege un judecator de pe albumul pretorului. Procesul se
desfasoara in doua faze: in jure si in judicio.
A. Faza in jure
In prima faza procedura va debuta cu citarea verbala a cetateanului roman N.N. - in jus
vocatio. In cazul prezentarii cetateanului roman N.N. in justitie, cetateanul roman A.A. isi va
expune oral pretentiile in fata magistratului, iar N.N. va putea avea trei atitudini: sa recunoasca,
sa nege, sau sa nu se apere.
Intrucat noua situatie dedusa judecatii era inedita, pretorul crea o noua actiune numita in
factum.
 Va avea loc ultimul act procedural in fata magistratului si anume litis contestatio. Prin
aceasta procedura i se va inmana cetateanului A.A. o formula care va fi acceptata si remisa catre
paratul N.N..
Momentul litis contestatio va avea urmatoarele efecte: va fi vizata consumarea actiunii
intentate (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre aceleasi parti), se vor stabili definitiv
partile litigante, persoana judecatorului si obiectul procesului.
B. Faza in judicio
In aceasta faza a judecatii, dezbaterile judiciare fiind libere, partile isi vor pleda cauza
singure:
- faza in judicio consta in aceea ca ambele parti litigante trebuiau sa se prezinte in fata
magistratului, procesul neputant avea loc in lipsa unei parti.
- in fata magistratului folosind anumiti termeni solemni reclamantul isi prezenta
pretentiile.Fata de pretentiile formulate de reclamant paratul putea sa aibi 3 atitudini: sa
recunoasca pretentiile reclamantului, sa nege pretentiile reclamantului, sa nu se apere in mod
corespunzator.
Judecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guverneaza si astazi procesul
civil si anume: onus probandi incubit illi qui dicit non qui negat, (sarcina probei cade asupra
celui care afirma si nu asupra celui care neaga) si reus in exceptione actor est (pentru
sustinerea exceptiei paratul este asimilat reclamantului).
Se vor folosi ca mijloace de proba: juramantul partilor, proba scrisa, proba cu martori
(testimonia) si marturisirea.
Atat cetateanul roman A.A. cat si cetateanul roman N.N. vor depune un juramant prin
care se vor obliga sa spuna numai adevarul.
Va urma proba scrisa care va consta in mentionarea in scris a tuturor faptelor care au avut
loc. Cetateanul roman A.A. va afirma ca ii imprumutase cetateanului roman N.N. suma de 100
sesterti in anul 2 dHr. cu scadenta la 2 ani. In anul 4 dHr. cetateanul A.A. il da in judecata pentru
neplata pe cetateanul N.N. Paratul (N.N.) nu va nega ca ar fi primit o suma de bani, dar afirma
ca, ulterior, in anul 3dHr. a avut loc o intelegere intre cele doua parti cu privire la rambursarea
sumei de bani, aceasta urmand sa se realizeze in anul 5 dHr., si nu in anul 4 dHr. asa cum
convenisera initial.
Apoi va urma proba cu martori unde vor fi ascultati (daca exista) eventualii martori care
au luat la cunostinta despre intelegerea dintre cei doi cetateni romani.
In final se trece la marturisirea faptelor.
In cazul lipsei uneia din parti fara incunostintarea judex-ului , sanctiunea va consta in
pierderea procesului. Fiind legat de formula, judecatorul va da hotararea raportandu-se la
momentul lui litis contestatio.
Sentinta judecatoreasca va fi doar pronuntata (verbis) nu si redactata (scripta).
In concluzie, datorita faptului ca cei doi convenisera, in anul 3 dHr., ca termenul de
scadenta sa nu fie in anul 4 dHr. ci in anul 5 dHr., cetateanul roman A.A. si conform litis
contestatio (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre aceleasi parti) N.N. va fi absolvit de
plata celor 100 sesterti.
 SPEA 3

Patricianul Marcellus este cstorit cum manu cu Silvia i are 4 copii:Sabinus,

Cornelius, Emilia i Eusebia.
La 20 de ani Sabinus se cstorete cum manu cu Lucreia i are 2 copii: Laureniu i
Sebastian.
La 21 de ani Cornelius se cstorete sine manu cu Flavia i are un copil: Primus.
La 15 ani Emilia se cstorete cum manu cu Marius i are o fiic Corina.
La 16 ani Eusebia se cstorete sine manu cu Antoniu.
La 25 de ani Sabinus ncercnd s-i ucid tatl, este alungat din familie.
La 30 de ani Cornelius este dat n adopie cu efecte depline patricianului Paulus.
a. Stabilii familia agnatic i pe cea cognatic.
b. Calculai, n baza unei scheme, gradul de rudenie dintre persoanele mai sus amintite.
c. Ce loc i ce statut juridic au n familie aceste persoane?
d. Cum se realizeaz alungarea din familie a lui Sabinus?
e. Care sunt efectele adopiei cu efecte depline a lui Cornelius?

RASPUNS

a) Familia agnatica este formata din: Patricianul Marcellus (pater familias), Silvia (sotia
casatorita cum manu), Sabinus (fiul), Lucretia (sotia fiului casatorita cum manu), Laurentiu,
Sebastian (copii fiului), Cornelius (fiul), Primus (copilul fiului), Eusebia (fiica, casatorita sine
manu).
Familia cognatica este formata din: Patricianul Marcellus, Sabinus, Laurentiu,
Sebastian, Cornelius, Primus.
b) Gradul de rudenie se stabilete n mod diferit n funcie de linia de rudenie.
La rudenia n linie dreapt, gradul de rudenie se socotete dup numrul naterilor.
Astfel, fiul i tatl sunt rude de gradul I iar nepotul de fiu i bunicul sunt rude de gradul II.
La rudenia n linie colateral, gradul de rudenie se stabilete dup numrul naterilor,
urcnd de la una dintre rude pn la ascendentul comun i cobornd de la acesta pn la cealalt
rud. Astfel, fraii sunt rude de gradul al doilea, unchiul i nepotul sunt rude de gradul al treilea,
verii primari n gradul al patrulea.
Trebuie remarcat faptul c pe linie colateral nu exist rude de gradul I.
Prin urmare, rude de gradul I, in speta in discutie sunt: Marcellus, respectiv Silvia cu fii si
fiicele lor.
Fratii si surorile, Sabinus,Cornelius,Emilia si Eusebia, sunt rude de gradul II, acelasi grad
de rudenie existand si intre Laurentiu si Sebastian. Deasemenea rude de gradul II sunt parintii
Marcellus si respectiv Silvia fata de nepotii lor: Laurentiu, Sebastian, Primus si Corina
Pe linie colaterala , rude de gradul III, sunt:
Sabinus fata de Primus si Corina;
Cornelius fata de Lurentiu, Sebastian si Primus;
Emilia fata de nepotii sai: Laurentiu, Sebastian, si Primus;
Eusebia si Laurentiu, Sebastian, Primus si Corina;
Rude de gradul IV, sunt: Laurentiu, respectiv Sebastian, cu verii lor primari: Primus si
Corina.
 c) Patricianul Marcellus detine cel mai important loc in familie si anume cel de pater
familias si detine personalitate juridica deplina (capacitate de exercitiu deplina).
Silvia este sotia patricianului si se afla sub puterea sotului (alieni juris) deoarece erau
casatoriti cum manu.
Atat sotia patricianului cat si Sabinus, Cornelius si Eusebia (casatorita fiind sine manu cu
Antoniu) intra in grupul juridic al lui pater familias.
Emilia iese de sub puterea patricianului deoarece se casatoreste cum manu cu Marius.
d) Aflandu-se sub tutela patricianului, alungarea din familie a lui Sabinus se realizeaza
prin emanicipare (acesta urmand sa fie vandut de trei ori si apoi eliberat).
e) Adopia cu efecte depline a lui Cornelius de catre patricianul Paulus va avea
urmatoarele efecte:
- pe plan personal, adoptatul (Cornelius) iese din familia de origine i intra sub puterea
noului pater, devenind agnat cu membrii noii familii, copiii sai raman n familia de origine.
- pe plan patrimonial, drepturile succesorale se sting, n vechea familie i se dobandesc n
cadrul noii familii.