Sunteți pe pagina 1din 5

Tema nr.

4
POLIHIBRIDAREA ŞI LEGEA SEGREGĂRII INDEPENDENTE A PERECHILOR DE
CARACTERE

4.1. Dihibridarea de tip Pisum


Prin polihibridare se înțelege încrucișarea între genitori ce se deosebesc prin două sau mai
multe perechi de caractere. Pentru a înțelege modul de transmitere a caracterelor în diferite
generații, vom exemplifica dihibridarea de tip Pisum și trihibridarea de tip Pisum, putând astfel
extrapola apoi acest mod de transmitere la nivelul altor tipuri de hibridare ( tetrahibridare,etc) și cu
alte relații între alele.
Așa cum am precizat mai sus, genitorii se deosebesc prin două perechi de caractere, iar în
cadrul fiecărui caracter avem o relație de dominanță totală ( de tip Pisum).
Facem precizarea că este vorba de gene independente, situate pe autozomi diferiţi (în nici un
caz două gene situate pe acelaşi cromozom).
Exemplu: Întru-una din experienţele sale la mazăre, Mendel a încrucişat două soiuri
pure care se deosebesc prin 2 perechi de caractere, şi anume:
1. Culoarea bobului: AA - bob galben
aa - bob verde
2. Forma bobului: BB - bob rotund
bb - bob zbârcit

Unul din soiuri avea boabe galbene şi rotunde- pur din punct de vedere genetic (AABB) şi
celălalt avea boabe verzi şi zbârcite- pur din punct de vedere genetic (aabb). În F1 au rezultat
plante dihibride cu boabe galbene şi rotunde – dublu heterozigote (AaBb).
Prin autofecundarea plantelor din F1 a rezultat în generația a doua (F2) patru grupe (clase)
fenotipice în proporţie de 9:3:3:1, adică:

9/16 – A . B . – galbene – rotunde (P1 – primul părinte)


3/16 – A . bb – galbene – zbârcite Combinţii noi de gene

3/16 – aa B . – verzi – rotunde (recombinari intercromozomiale)


1/16 – aa bb – verzi – zbârcite (P2 – al doilea părinte)

Raportul genotipic a fost în proporţie de 4 AaBb : 2 AABb : 2 AaBB : 2 aaBb :2 Aabb : 1


AABB : 1 aaBB : 1Aabb: 1 aabb (4:2:2:2:2:1:1:1:1).
28
Se explică această segregare prin faptul ca plantele dihibride din F1 formează 4 tipuri de
gameţi, în care se află câte un singur factor ereditar (respectiv cromozom) din fiecare pereche. În
urma fecundarii celor 4 tipuri de gameţi rezultă 16 combinaţii posibile de gene (genotipuri), care
au fost grupate in 4 clase fenotipice în proporţia amintită de 9:3:3:1 si 9 genotipuri în proporţie de
4:2:2:2:2:1:1:1:1. Dintre toate fenotipurile identificate in F2, Mendel a constatat că în afară de cele
două fenotipuri parentale cu boabe galbene si netede (A . B . ce reprezintă P1) şi boabe verzi şi
zbârcite (aabb, ce reprezintă P2) au mai apărut în urma combinării libere şi întâmplătoare a
gameţilor, respectiv a factorilor ereditari (genelor) două fenotipuri noi, care prezintă un caracter de
la un părinte si altul de la celălalt părinte, respectiv plante cu boabe galbene şi zbârcite (A . bb) şi
cu boabe verzi şi netede (aa B .).

Din cauza apariţiei la dihibridare, vom vedea și la polihibridare, a unor combinaţii noi de
caractere (gene) datorită independenţei şi puritaţii gameţilor, respectiv a genelor situate pe
cromozomi separaţi, Gregor Mendel a formulat a doua lege: Legea combinării libere a genelor
(caracterelor) sau segregarea independentă a genelor, lege pe care am enunţat-o şi la
monohibridare pentru a fi grupate la un loc toate concluziile şi, respectiv legile mendeliene.

Experienţele de dihibridare la mazăre presupun relaţia de dominanţă-recesivitate la ambii


loci. Ulterior, într-o serie de experimente la plante şi animale au fost evidenţiate şi celelalte relaţii
alelice (semidominanţa, codominanţa, letalitatea, etc.) care au afectat fie un locus, fie ambii loci,
determinând modificări profunde ale raportului fenotipic de segregare. Astfel, raportul fenotipic de
segregare tipic dihibridării de tip Pisum cu dominanţa completă la ambii loci, se poate modifica în
cazul unor relaţii alelice de semidominanţă, letalitate etc., la unul sau ambii loci:

Relaţii interalelice Raport fenotipic de segregare

Locus 1 Locus 2

dominant-recesiv semidominant 3:6:3:1:2:1

semidominant semidominant 4:2:2:2:2:1:1:1:1

dominant-recesiv recesiv letal 3:1:6:2

semidominant recesiv letal 1:2:1:2:4:2

recesiv letal recesiv letal 4:2:2:1

29
Metode pentru analiza dihibrizilor
Pentru analiza încrucişărilor difactoriale se folosesc, in general, următoarele metode:
A) Metoda tabelei de combinaţii (şahul de combinaţii, după R.C. Punnett)

Gameţii maculi
Gameții femeli AB Ab aB ab
AB AABB AABb AaBB AaBb
galben-rotund galben-rotund galben-rotund galben-rotund
Ab AABb Aabb AaBb Aabb
galben-rotund galben-zbârcit galben-rotund galben-zbârcit
Gameţi aB AaBB AaBb aaBB aaBb
i galben-rotund galben-rotund verde-rotund verde-rotund
fem ab AaBb Aabb aaBb aabb
eli galben-rotund galben-zbârcit verde-rotund verde-zbârcit

Raport genotipic de segregare:


Raport fenotipic de segregare: 4/16 – AaBb
9/16 – galben și rotund 2/16 – AABb
3/16 – galben și zbârcit 2/16 – AaBB
3/16 – verde și rotund 2/16 – aaBb
1/16 – verde și zbârcit 2/16 – Aabb
1/16 – AABB
1/16 – AAbb
1/16 – aaBB
1/16 – aabb

Deoarece în metafaza I a meiozei fiecare pereche de cromozomi se separă independent şi


apoi, migrează la poli (respectiv în gameţi) în toate combinaţiile posibile, la întâmplare şi cu
aceeaşi probabilitate , rezultă 4 tipuri de gameţi femeli şi masculi, care în procesul de fecundare
vor forma 16 combinaţii genotipice:
B) Metoda ramificaţiilor
Această metodă este utilizată pentru determinarea tuturor combinaţiilor genotipice şi
fenotipice posibile, fiind o metodă rapidă şi simplificată.
a) proporţia genotipurilor
30
b) proporţia fenotipurilor

4.2 Testcross-ul la dihibridarea

Testarea dihibrizilor cu dominanţă completă (toatală). Pentru determinarea genotipurilor


dihibrizilor cu acelaşi fenotip, dar genotipuri diferite, se procedează la încrucişarea fiecărui
dihibrid cu părintele dublu recesiv folosit ca tester.

a) Dacă în F1 rezultă un raport fenotipic de 1:1:1:1 :dihibridul testat este heterozigot pentru
ambele perechi de carctere, producând 4 tipuri de gameti:

galben – rotund verde – zârcit (părintele recesiv folosit ca tester)


31
b) Dacă în F1 rezultă un raport de segregare fenotipică de 1:1: dihibridul este heterozigot
pentru o singură pereche de caractere, producând 2 tipuri de gameţi:

galben – rotund verde – zbârcit

P AaBB aabb

G AB AaBb - 1/2
aB x ab aaBb – ½

Raportul fenotipic de segregare indică faptul că a segregat culoarea bobului şi deci, acest caracter
este heterozigot (Aa), în timp ce caracterul forma bobului este homozigot (BB).

galben – rotund verde – zbârcit (tester)

P AABb aabb

G AB AaBb – 1/2
Ab x ab Aabb – ½

Cel de al doilea caracter, forma bobului, este heterozigot(Bb), iar primul este homozigot
(AA).
32