IRIGAREA CULTURILOR

Regimul de irigatie la principalele culturi de cereale

Grâul de toamnă valorifică mai slab decât alte culturi apa de irigaţie ,este menţinut în
sortimentul de culturi irigate având în vedere cerinţele consumului intern,posibilitatea culturilor
succesive,unele consideraţii de ordin agrofitotehnic(combaterea burienilor ,mai ales costreiul ,
alternarea adâncimii araturilor,fertilizarea organică).
În toamnele din România regimul de irigaţie la cultura de grâu se aplică în funcţie de
umiditatea solului.În toamnele cu umiditate suficientă nu se aplică udări de aprovizionare sau
udări de răsărire. Daca toamna este secetoasă se aplică doua udări în urmatoarele variante:
1. Dacă de la recoltatul premergatoarei până la semanatul grâului este timp suficient se
aplică o udare de aprovizionare cu o normă mai mare de 600m3/ha,se efectuează aratura
,se pregateste patul germinativ cu ajutorul combinatorului şi se seamană.
2. Dacă grâul urmează după o premergatoare târzie se pregateste patul germinativ prin
lucrări repetate cu discul şi combinatorul fară a efectua arătura de toamnă şi se
seamană.În acest caz se aplică o udare de răsărire cu o norma de 300-350m3/ha care în
toamnele secetoase se repeată.
Irigaţiile aplicate toamna la cultura de grâu sunt mai importante decât primavara în
vegetaţie.
La grâul de toamnă se desfasoară doua faze importante de vegetaţie :semanat-
răsărit;răsărit-înfraţit.
Parcurgerea acestor doua faze depinde de umiditatea din sol, dacă umiditatea este
scazută seminţele germinează cu întarziere ,seminţele negerminate sunt atacate de boli şi
dăunători rezultând o densitate mică iar grâul intră în iarna într-o fază care îl face sensibil la
iernare.
Daca în sol umiditatea este suficientă seminţele răsar exploziv si este asigurată
densitatea iar plantele prezinta rezistentă mare la ger.
În primavară de la dezgheţarea solului până la recoltat planta parcurge urmatoarele
perioade de vegetaţie;
1. Regenerarea plantelor (dezghetarea terenului-prima decadă a lunii aprilie)-în această
fază cerinţele fată de umiditate sunt mici şi asigurate în general din precipitaţiile
înmagazinate în timpul iernii.
2. Alungirea paiului (a doua decadă a lunii aprilie-prima decadă a lunii mai)este o fază în
care cerinţele grâului cresc,consumul de apă zilnic este de 40-50m3/ha,este considerată
faza critică pentru umiditate ,fază în care se declansează udările în stepă şi silvostepă iar
în primăverile secetoase şi în zona pădurilor de câmpie.
3. Înflorit-fecundat (10mai-1iunie) este faza critică pentru grâu ,consumul de apă zilnic
ajunge la 60m3/ha ,se administrează o udare toate zonele pedoclimatice.
4. Formarea şi umplerea boabelor fază ce se desfasoară în toata luna iunie .În această fază
cerinţele sunt ridicate ,dar datorită condiţiilor climatice din România unde luna iunie
este considerată o luna ploioasă nu se iriga.În cazul în care anul este foarte secetos se
poate aplica o udare în stepa şi silvostepă.
5. Maturitatea este faza în care cerinţele fată de umiditate au scăzut şi nu mai este nevoie
de irigaţii.
Norma de udare la cultura de grâu este de 500-550m3/ha în funcţie de zona
pedoclimatică ,calculată pe grosimea stratului activ de sol (H) -0,75 în Dobrogea şi Bărăganul
de N şi 0,5m în restul zonelor.
Schema udărilor din perioada de vegetaţie
IV- V- VI –VII –VIII –IX în stepa şi silvostepă
0 – 1(2) -(1) - 0 - 0 - 0

IV- V -VI –VII –VIII –IX în zona pădurilor de câmpie

0–1 -0- 0 - 0 - 0
Subasigurarea cu apa a culturii de grâu se poate realiza în doua variante ,numai prin
aplicarea udărilor de aprovizionare sau de răsărire ,eliminandu-se udările din perioada de
vegetaţie sau eliminandu-se udarea din luna mai în stepă şi silvostepă.
Tehnica de udare recomandată este aspersiunea se poate folosi instalaţia: IAP-
450;IAT;IATF
 Orzul de toamna şi orzoaica de toamnă

Consumul de apă la cele doua culturi pe întreaga perioadă de vegetaţie este de 3500-
4000m /ha,cu valori zilnice de 10-15m3/ha în lunile aprilie şi 50-55m3/ha în lunile mai şi iunie.
3

Norma de udare este de 500-550m3/ha în funcţie de zona pedoclimatică ,calculată pe

grosimea stratului activ de sol (H) -0,75 în Dobrogea şi Bărăganul de N şi 0,5m în restul
zonelor.
Se aplică o singura udare înainte de înflorire pentru a nu fi afectată calitatea recoltei ,iar
în primaverile secetoase se pot aplica două udări.

Triticalele

Se cultivă pe soluri podzolice şi pe nisipuri în N Moldovei,Transilvaniei, N Olteniei şi

Muntenia înlocuind cultura de grâu.Irigarea nu este în general necesară ,datorită faptului că
arealul de cultura este bine asigurat cu umiditate din precipitaţii(cu excepţia solurilor nisipoase).
Norma de udare este de 500-550m3/ha calculată pe grosimea stratului activ de sol(H)-
0,5m.
În toamnele secetoase se aplică o udare de răsărire cu o normă de 300-350m3/ha ,iar în
timpul perioadei de vegetaţie se aplică o norma de udare în luna mai şi una la începutul lunii
iunie.

Regimul de irigare la porumbul pentru boabe

Porumbul este principal cultura irigată din România ,are cerinţe mijlocii fată de
umiditate şi foloseste foarte bine precipitaţiile căzute în partea a doua a verii.
Fazele de vegetaţie ale porumbului şi cerinţele fată de umiditate
1. Faza de încolţire – în aceasta fază cerinţele sunt mici fată de umiditate ,fiind folosite
precipitaţiile înmagazinate pe perioada rece a anului (octombrie-martie).
2. Formarea şi creşterea rădăcinii faza care durează de la răsărit până la faza de 6-8 frunze
(sfarsitul lunii aprilie-inceputul lunii mai).În această fază porumbul are cerinţe mici faţă
 de umiditate ,dar cerinţe mari pentru căldura şi aerul din sol.Nu se irigă dar solul se
mobilizează foarte bine pentru a permite patrunderea aerului şi a căldurii.
3. Formarea şi creşterea tulpinii fază care durează de la apariţia copil până la apariţia
paniculului (luna iunie -10 iulie).În aceasta fază de vegetaţie cerinţele faţă de umiditate
cresc în toate zonele pedoclimatice.Se administrează o udare la începutul fazei în zona
de stepă şi silvostepă iar în zona pădurilor de câmpie udarea se administreaza la
sfirşitul fazei de vegetaţie.
4. Faza de înflorit cuprinde urmatoarele subfaze-înspicat, mătăsit, polenizat. În acest
interval cerinţele fată de umiditate sunt mari, consumul de apă zilnic este de 60-70m3/ha
se vor administra doua – trei udări.
5. Formarea şi umplerea bobului (vestejirea mătăsii pâna la coacerea în lapte ceară) este o
fază critică pentru umiditate ,se vor aplica una sau doua udări.
6. Maturitatea (coacerea lapte ceara pâna la recoltat),în această fază cerinţele sunt mici faţă
de umiditate şi nu se mai aplică irigaţia.
Producţia obţinuta la cultura de porumb neirigată în toate zonele pedoclimatice este de
30-35 q/ha.Prin aplicarea irigaţiei producţia obtinută este de 90q/ha în stepă;80q/ha în
silvostepă;85q/ha în zona pădurilor de câmpie.Asfel se obţine un spor de producţie de 1,5 -3 ori
în stepă;1,4-2,8 ori în silvostepă ;1,5-2,5 ori în zona pădurilor de câmpie.
Norma de udare la cultura de porumb pentru boabe este de 700-750m3/ha în functie de
zona pedoclimatică ,calculată pe grosimea stratului activ de sol (H) -1m în Dobrogea şi
Bărăganul de N şi 0,75m în restul zonelor.
Schema udărilor din perioada de vegetaţie
IV- V - VI – VII –VIII –IX în stepă şi silvostepă
0 – 0 - 1 - 1(2) – 1(2)- 0
IV- V -VI –VII –VIII –IX în zona pădurilor de câmpie
0–0 -1- 1- 1 - 0
Subasigurarea cu apa a culturii de porumb pentru boabe este posibilă prin diminuarea
normei de irigaţie datorită eliminarii unei udări în luna august.
Tehnica de udare recomandată este aspersiunea se poate folosi instalaţia : IAP-
450;IATL;IATF precum si IIA si IIAM.
 Obiectivele cursului

Cunoasterea regimului de irigaţie la cerealele paioase de toamnă şi la porumbul pentru

boabe

Bibliografie recomandata

D.Mureşan; I.Pleşa; N.Onu; I.Jinga; P.Savu; Z.Nagy; Al.Teodoriu; I.Păltineanu; I.Toma; I.

Vasilescu- Irigaţii, Desecări şi Combaterea Eroziunii Solului –Editura Didactică şi Pedagocică
Bucureşti 1992;

Test de evaluare

1. Fazele critice pentru umiditate la cultura de grâu.

2. Schema udărilor din perioada de vegetaţie la cultura de porumb pentru boabe în
stepă,silvostepă şi zona pădurilor de câmpie.

Regimul de irigaţie la plantele oleaginoase

Regimul de irigaţie la floarea soarelui

Floarea soarelui este principala plantă oleaginoasă irigată. Este considerată o planată
rezistentă la secetă datorită coeficientului de transpiratie redus şi înrădăcinării profunde,aplicarea
irigaţiei determină mărirea producţiei faţă de neirigat de 1,5-2 ori şi îmbunătăţirea calitaţii
recoltei prin cresterea conţinutului de ulei.
În intervalul de la răsărit şi până la apariţia calatidiilor (20 aprilie-10 iunie)nevoile de
apă ale plantei sunt reduse consumul de apă fiind de 15-20m3/ha /zi şi de aceea nu se
irigă,excepţie făcând anii secetoşi din stepă şi silvostepă.
 În fază de la apariţia calatidiilor până la formarea achenelor (10 iunie -10august)
cerinţele fată de apă devin mari consumul de apă fiind de 50-60m3/ha /zi apoi scad treptat spre
maturitate.De aceea irigarea florii soarelui începe aproximativ la jumatatea lunii iunie şi durează
până în prima decadă a lunii august.Nu se recomandă irigarea culturii dupa înflorit ,deoarece se
favorizează răspandirea atacului de putregai alb(Sclerotinia sclerotiorum) şi putregai
cenuşiu(Botrytis cinerea) care produce caderea masivă a plantelor.
La avertizare sunt aplicate tratamente pentru combaterea putregaiului şi udările se vor
aplica dupa înflorit.
Norma de udare este de 700-750m3/ha în funcţie de zona pedoclimatică ,calculată pe
grosimea stratului activ de sol (H) -1m în Dobrogea şi Bărăganul de N şi 0,75m în restul
zonelor.
Schema udărilor din perioada de vegetaţie
IV- V - VI – VII –VIII –IX în stepă ,silvostepă şi în zona pădurilor de câmpie
0 – 0 - 1 - 1(2) – 1 - 0 atunci când se aplică tratamente pentru combaterea
putregaiului

IV- V - VI –VII - VIII – IX în stepă , silvostepă şi în zona pădurilor de câmpie 0

- 0 - 1- 1 - 0 - 0 caz în care putregaiul nu este combatut

Subasigurarea cu apă a culturii de floarea soarelui este posibilă prin sistarea udărilor în
perioada înfloritului.
Tehnica de udare recomandată este aspersiunea se pot folosi instalaţiile : IAP-450;I
ATF; IIA şi IIAM (folosind aspersorul ARS-2).

Rapiţa de toamnă pentru ulei

Această cultură se irigă toamna numai atunci când în stratul superficial de sol nu există
apa necesară germinării seminţelor.Se aplică o udare de răsărire după semănat cu o normă de
300-350m3/ha.
 În primaverile secetoase ,rapiţa necesită o udare la începutul legării primelor siligvel cu
o normă de 400-500 m3/ha şi înca o udare la încheierea înfloritului cu o normă de 500-600
m3/ha.
După încheierea înfloritului nu se mai aplică udări pentru a nu favoriza căderea
plantelor şi atacul de afide.

Ricinul

Este o plantă care reacţionează foarte puternic la irigare.Consumul de apă al plantelor de

ricin creşte începând cu faza de apariţie a racemului principal şi rămâne ridicat pâna la umplerea
boabelor.Se aplică 2-3 udari cu o normă de 700-750m3/ha.Prima udare se aplică la apariţia
racemului principal,a doua după înflorire şi a treia la un interval de 14-18 zile de la a doua
udare.

Inul pentru ulei

Fazele critice pentru umiditate sunt la creşterea intense,înaite de înflorit şi în timpul

formării şi umplerii seminţelor.
Se aplică 2-3 udări în aceste faze cu o normă de 500-550m3/ha.

Obiectivele

Cunoasterea regimului de irigatie la plantele oleaginoase

Bibliografie recomandată

D.Mureşan; I.Pleşa; N.Onu; I.Jinga; P.Savu; Z.Nagy; Al.Teodoriu; I.Păltineanu; I.Toma; I.

Vasilescu- Irigaţii, Desecări şi Combaterea Eroziunii Solului –Editura Didactică şi Pedagocică
Bucureşti 1992;
 Test de evaluare

1. Fazele critice pentru umiditate la cultura de floarea soarelui.

2. Norma de udare la rapiţa de toamnă pentru ulei şi inul pentru ulei.