Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IMPLEMENTAREA STANDARDELOR
DE CALITATE PRIVIND
DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE
VIATA INDEPENDENTA
Autori:
Prof.Dr.Sociolog Sorin Mitulescu
Psih. Dan Parvu
As.social Daniel Chirila
Psih. Ovidiu Ionescu, consultant World Learning.
1
Ghid metodologic pentru servicii de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă
Cuprins
1. Introducere
3.Planificarea activităţii
a. Programul individualizat de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta
potrivite cu varsta, personalitatea si aspiratiile fiecarui copil.
b. Planul individual de formare ( element al P.I.S şi al P.I.P. ).Durata formării în
funcţie de nivelul evaluat de dezvoltare a unor deprinderi.
c. Metodologia planificării: obiective educative de dezvoltare a deprinderilor de
viata independenta specifice, realiste, masurabile; indicatori ( SMART ), activităţi.
d. Planificare flexibilă:evaluarea pe parcurs ( intermediară )
e. Participarea activa a copiilor, familiei, partenerilor sociali pentru implementarea
cu succes a activitatilor de DVI
5. Supervizarea
a. Definitia supervizarii si caracteristici ale supervizarii echipei profesionale;
b. Metode de supervizare (individuala si de echipa);
c. Metode de cercetare –studiul de caz in analizarea eficientei programelor de
deprinderi de viata si in managementul de caz.;
2
d. Cum se poate asigura o monitorizare si un control al activitatii de dezvoltare a
deprinderilor de viata independenta in cadrul serviciilor alternative ale SPSPC/OPA?;
e. O mostra de strategie intersectoriala de dezvoltare a deprinderilor si integrare
profesionala. (poate fi adaptata cea spaniola). (sau “un model de integrare sociala si
profesionala”); D.P.
8. Lista de termeni
10. ANEXE
3
Cap 1. Introducere
________________________________________________
1
STANDARDE MINIME OBLIGATORII PRIVIND SERVICIUL PENTRU DEZVOLTAREA
DEPRINDERILOR DE VIATA INDEPENDENTA , Monitorul Oficial nr. din 2004
2
Sean Covey , Cele 7 deprinderi ale adolescenţilor eficienţi , ed. Simon & Schuster, 1998
4
Categorii de deprinderi
5
( primind prea multe lucruri de–a gata sau fiind constrânşi să adopte soluţiile prestabilite,
iar în alte cazuri nefiind suficient de motivaţi să caute singuri rezolvarea).
Situaţii de acest fel nu sunt specifice doar copiilor crescuţi în instituţii. Şi copiii din
familii naturale sau încredinţaţi unor asistenţi maternali pot acuza deficienţe în privinţa
deprinderilor de „viaţă independentă”.Si ei pot avea nevoie să dezvolte anumite
deprinderi, se pot confrunta cu deficienţe de socializare, de adaptare la viaţa socială şi la
cultura comunităţii din care fac parte.
CASETA-Serge Moscovici citat in cartea “Psihologia relatiilor cu ceilalti” Polirom 1998
Competente sociale
Multiple elemente ale personalitatii, precum si experienta personala, suportul
colectiv precum si prezenta sau absenta unor deficiente sau incapcitati determina asa
numitele“Competente sociale”. Prin acestea intelegem pattern-uri ale comportamentului
social care dau indivizi competenti din punct de vedere social, cu alte cuvinte capabili sa
produca efectele dorite asupra celorlalti indivizi. Acestea sunt cultivate din motive strict
personale ca de ex: dorinta de a fi popular, de a se face placut celorlalti sau datorita
raportarii la ceilalti , mimetismului, identificarii cum ar fi dorinta de a invata,
competente profesionale, competente de viata in general (Serge Moscovici-Polirom
1998). In general, se considera ca prezenta acestor competente pot influenta radical
viata sociala si chiar sanatatea mentala. Ca urmare a acestor concluzii s-au dezvoltat
diverse programe de antrenare a competentelor sociale chiar si la bolnavi psihic sau
chiar pentru anumiti indivizi provenind din diverse medii profesionale. Ideile progresiste
propuse de aceste tipuri de programe pun in discutie chiar competente ce tin de viata
intima, ex: competente si aptitudini sexuale sau munca in anumite conditii, munca in
strainatate, participarea la formari de pregatire pentru interviuri profesionale,etc.
Competentele sociale constituie in egala masura un model de comportament social care
utilizeaza analogia intre performanta sociala si competentele motrice, de ex: sofatul.
Necesitatea antrenarii competentelor sociale
Pentru dezvoltarea competentelor sociale sunt propuse mai multe tehnici: jocul
de rol, grile de indicatori efectivi ai performantei, evaluarile prin comparatie intre
indivizi. Cati indivizi au nevoie de antrenare, se intreaba Moscovici, presupunand ca
acest tip de formare ar fi eficace? Se poate spune ca toti indivizii si-ar putea ameliora
competentele sociale insa cu siguranta se poate afirma ca exista diferente intre indivizi in
ceea ce priveste prezenta acestor competente.
Dupa autor indivizii cei mai lipsiti de competente sunt:
- copiii respinsi, in general, datorita agresivitatii sau turbulentelor ori cei lipsiti de
prieteni sau izolati;
- adolescenti si tineri singuri, timizi, non-conformisti sau cu probleme sexuale.
Aproximativ 40% dintre studenti se declara timizi, 55% dintre ei sunt adeseori singuri;
adulti care nu au prieteni sau cei care au probleme conjugale (un al treilea divort sau
probleme cu copiii;
- persoanele varstnice singure, care intampina dificultati in a pastra legatura cu familia
sau care au un caracter dificil.
In contextul deprinderilor de viata, competentele sociale acopera o arie larga de
elemente caracteristice comunicarii sociale. Conditiile de crestere, algoritmul superficial
6
educativ al CP-urilor si mai ales probabilitatea redusa ca in aceste servicii copilul sa
poata experimenta roluri si competente ii face subiectii principali ai unui program de
antrenare. In general, majoritatea profesiilor, conditiilor de invatare, conditiilor de trai
colectiv presupun contacte cu celalalt. In ceea ce priveste activitatea profesionala,
meseriile in general solicita competente specifice. Stim insa, ca in ceea ce priveste
performanta profesionala a tinerilor din CP este redusa precum capacitatea de a se
stabiliza la un loc de munca. Adesea se constata un comportament demisiv pe fondul
imposibilitatii de a se concentra pe o sarcina specifica, sensibilitatii sociale
interpersonale care ii face vulnerabili in fata autoritatii pe care nu o recunosc sau ale
carei exigente le considera discriminari (ex: am plecat pentru ca mi-a spus sa nu mai
stau, cred ca are ceva cu mine ca sunt din casa de copii).
Ca sa descriem conceptul in aplicarea lui la diferite categorii putem adauga ca si
bolnavii mintal sau persoane cu o anumita tulburare psihica au deseori carente la
nivelul competentelor sociale. Multi dintre adultii neadaptati social cu tulburari
nevrotice prezinta carente in functie de diferitele comportamente ale competentei sociale
(in cazul nostru competenta este la un nivel superior fata de deprindere sau poate fi
numita deprindere complexa) care pot fi: gratificatie, asertivitate, comunicare non-
verbala deficienta, mijloace de conversatie reduse, etc.
7
angajament si atentie acordate celorlalti le sunt total straine
Prezentarea de sine = imaginea de sine este ansamblul ideilor pe care un individ
le are despre sine, despre rolul sau, despre meserie, trasaturi de caracter si corpul sau./
Respectul fata de sine este limita pana la care un individ are o parere buna despre el
insusi/ Prezentarea de sine este comportamentul care vizeaza influentarea manierei in
care suntem vazuti de ceilalti. (in prezentarea de sine , spre exemplu, jena face parte din
anxietatea sociala rezultand in parte dintr-o atentie excesiva fata de sine si din teama de
a nu fi dezaprobat de ceilalti)
Modelul competentelor sociale dupa modelul competentei motorii (ex: mersul pe
bicicleta, sofatul)
Reactii
motrice
8
repetări, deprinderile se automatizează. La vârsta lor, aceşti copii/adolescenti- tinerii pot
încă să îşi mărească eficienţa acţiunilor, să devină mai încrezători în propriile forţe, să îşi
îmbunătăţească raporturile cu cei din jurul lor, sa dobandeasca un control mai bun asupra
propriei lor vieţi.
Niveluri de învăţare
9
progresele sale. încredere în propriile lor forţe.
Sursa :
10
Principii de lucru pentru SDVI
11
Coordonarea serviciilor si resurselor se realizează la nivel local, cat mai aproape
de clienţii, copiii, adolescenţii si familia care are nevoie de sprijin si asistenta…..
(Principiul proximităţii / subsidiaritate)
Se pune întrebarea : au aceşti copii altă structură mentală? Altă gândire? Mai
degrabă este vorba de cultura speciala ( instituţională ) în care ei s-au maturizat şi în care
trăiesc până la revocarea măsurii de protecţie. Comportamentele lor sunt patternuri
însuşite prin socializarea instituţională, dar care devin modalităţi dezadaptative în condiţii
de viaţă în mediu deschis.
3
M.Dumitrana, Copilul instituţionalizat, EDP Bucuresti, 1998
12
Comportamentul lor se explică prin aceea că le lipsesc anumite experienţe foarte
timpurii. Si astfel, deprinderile lor de viaţă ajung să fie diferite de ale celorlalţi oameni.
Nu se poate spune că “nu au deprinderi”, ci numai că au deprinderi ce nu satisfac
cerinţele vieţii independente. Deprinderile lor sunt pentru o altfel de viaţă decât cea care
îi asteaptă în mod normal, în viitor, în societate. Nici nu este cazul să comentăm dacă sunt
deprinderi bune sau rele. Important este, că cele mai multe sunt deprinderi care în viaţa
independentă nu folosesc sau pot fi dăunătoare.
Adolescenţi de 16-17 ani au fost puşi în încurcatură atunci când a trebuit să-şi
cumpere dintr-un magazin alimente pentru 2-3 zile pentru că nu puteau aprecia cât
consumă. Erau înclinaţi să cumpere cu precădere conserve sau dulciuri şi se orientau
greu după alimentele pe care le căutau.
13
Deprinderi pentru integrare profesională
Anumite practici în relaţiile copiilor care trăiesc în instituţii le pot crea acestora o
situaţie de stigmatizare în afara instituţiei. Mulţi se pot simţi etichetaţi faţă de colegii lor
din şcoală şi din cartier. Atunci, ei evită să-şi asume propria identitate . Imaginea de sine
este puternic afectată şi consecinţa este marea lor suspiciune în legătură cu părerea
celorlalţi despre ei.
O altă observaţie este legată de slaba responsabilizare a tinerilor faţă de viaţa lor
în general. Majoritatea consideră că toate problemele lor ar dispărea dacă ar avea bani, iar
aceşti bani ar trebui să li se dea în virtutea faptului că sunt copii orfani, iar acest aspect le
oferă, în viziunea lor, nişte drepturi pe viaţă. Expresii de genul “nouă cine ne dă bani de
haine, case, locuri de munca” sunt de natură să scoată în evidenţă expectaţii nerealiste în
raport cu societatea şi o lipsă de mobilizare faţă de ei înşişi.
Cadrul restrâns de viaţă, limitat la scoală şi centru, îi poate determina să adopte un
comportament defensiv faţă de orice element care le-ar putea provoca insecuritate,
disconfort psihic, situaţii de inferioritate.
Chiar atunci când dispun de anumite cunoştinte – mai multe la anumite capitole,
mai puţine la altele,ceea ce le lipseşte cel mai tare tinerilor din instituţii este încrederea în
forţele proprii, dorinta de a da piept cu viaţa din afara centrelor.
Deprinderile dobândite în instituţii prezintă uneori şi unele atuuri de adaptare
( puncte tari):
14
Uneori se constată o competenţă socială mult mai dezvoltată a copiilor crescuţi în
condiţii instituţionale de colectivitate decât la cei crescuţi în mediul familial, într-o
constelaţie restrânsă de relaţii.
Deprinderile sunt specifice anumitor grupe de vîrstă; la vârste mai mici aşteptăm
deprinderi simple, concrete, la vârste mai mari aşteptăm deprinderi complexe, cu grad
mai ridicat de abstracţie. Totuşi, adolescenţii nu învaţă deprinderile în ordine
cronologică.Este posibil ca tineri cu vîrstă mai mare să fi omis o deprindere pe care
semeni ai lor au învăţat-o la o vârstă mai mică. Acest fapt este cu atât mai posibil cu cât
unii tineri au avut experienţa mai multor plasamente şi întreruperi succesive în educaţie.
Grupa de vîrstă 8 – 14 ani evidenţiază nevoia de stimulare suplimentară a
dezvoltării personalităţii lor .Contactul cu mediul deschis este foarte limitat şi nu sunt
obişnuiţi să dezvolte strategii adaptative.Stimularea participării se face adesea prin
oferitrrea unor mici cadouri – dulciuri, fructe etc. Pentru facilitarea exprimări ieste
eficientă utilizarea suportului grafic.Copiii se simt adesea în competiţie unii cu alţii.
Confruntarea , reuşita sunt foarte importante, iar dorinţa de a fi trataţi cu mai multă
atenţie decât restul colegilor este foarte pronunţată.Pe alocuri atitudinea poate fi presărată
cu comportamente cu temă agresivă la adresa celorlalţi, pornind de la nevoia de afecţiune
pe care o resimt aceşti copii.
15
Dezvoltarea normala a copilului
Este foarte important atasamentul copilului fata de parintii sai;
Sunt foarte importante legaturile emotionale selective.
Primul an de viata
- dezvoltare rapida, motorie si sociala;
- la 3 saptamani sugarul zambeste celor din jur;
- la 6 luni apare zambetul selectiv;
- la 8 luni apare frica de straini;
- curand dupa aceea, anxietate atunci cand este despartit de mama;
- la sfarsitul primului an copilul trebuie sa aiba o relatie foarte sigura si foarte
apropiata cu mama sa;
- copilul a inceput sa invete obiectele din jurul lui, relatiile cauzale simple si
relatiile spatiale;
- copilului ii face placere sa emita sunete, poate si cateva cuvinte.
Anul al doilea de viata
- perioada de dezvoltare rapida;
- copilul incepe sa-si doreasca sa-si multumeasca parintii;
- este anxios cand parintii nu sunt de acord cu el;
- incepe sa invete sa-si controleze comportamentul;
- comportamentul de atasare este bine stabilit;
- explozii de manie (mai ales daca nu i se indeplinesc dorintele de a explora), care
nu dureaza mult si se diminueaza pe masura ce copilul invata sa accepte constrangerile;
- la sfarsitul celui de-al doilea an copilul poate lega 2-3 cuvinte.
16
- face fata scolii (a dobandit concepte numerice, citeste, scrie);
- invata care ii sunt limitele;
- se rafineaza si dezvolta in continuare mecanismele de aparare;
- se dezvolta constiinta;
- se dezvolta standardele de comportament social.
Adolescenta
- este perioada dintre copilarie si stadiul adult;
- transformari fizice provocate de pubertate (la 11-13 ani la fete si 13-17 ani
baieti);
- constientizarea propriei identitati si individualitati;
- constiinta de sine;
- preocupare despre a sti cine sunt;
- incep sa fie luate hotarari despre viitorul in viata;
- importanta crescuta a grupului de prieteni;
- apartenenta la un grup (care ajuta in dobandirea independentei);
- crestere in interes si activitati heterosexuale;
- la sfarsitul adolescentei, afectiune pentru sexul opus si dorinta sexuala.
Sunt relativ rare cazurile in care clientii ai S.D.V.I. au suferit tulburari la varsta
copilariei totusi sunt mult mai frecvente decat in populatia generala. O parte din acestea
se remit fara urmari pana in tinerete totusi o mare parte necesita supraveghere si
tratament lasand urmari si sechele in personalitatea celui ce va deveni client al S.D.V.I.
17
iar o foarte mica parte dintre tulburari necesita o ingrijire, un cadru si o atentie deosebita.
Iata de ce este necesar ca aceste tulburari sa fie cunoscute nu doar de specialisti (medici,
psihologi, psihoterapeuti) ci si de catre restul personalului care lucreaza direct cu copii,
adolescenti si tineri care au fost institutionalizati.
18
8. Ticurile.
Sunt caracterizate prin: ticuri motorii si / sau vocale. Includ: tulburarea Tourette,
ticul motor sau vocal cronic, ticul tranzitor si ticul fara alta specificatie.
9. Tulburarile de eliminare.
Includ encopresisul si enurezisul.
10. Alte tulburari ale perioadei de sugar, ale copilariei sau adolescentei:
Anxietatea de separare, mutismul selectiv, tulburarea reactiva de atasament a
perioadei de sugar sau a micii copilarii, tulburarea de miscare stereotipa, tulburarea
perioadei de sugar, a copilariei sau adolescentei fara alta specificatie.
Abordari in formare
Principii ale muncii cu copilul respectand dezvoltarea lui (Carmen Anghelescu)
Copilul are nevoie sa fie respectat. Respectul fata de copil se obiectiveaza in
timpul care se acorda fiecarui copil pentru a integra senzatiile corporate si pentru a-si
construi repere pe care se structureaza psihologicul – sensul individului ca existenta.
Dezvoltarea este unitara. Orice act al copilului presupune implicarea mai multor
arii de dezvoltare.
Schimbarile consecutive dezvoltarii sunt complexe si pot sa fie dificil de observat
sau in observabile celor de langa ei; de aceea, observatia cuiva din exterior poate
evidentia ceea ce cei apropiati nu vad.
Dezvoltarea este reciproca, schimbarile dintr-un domeniu influenteaza toate
celelalte domenii de dezvoltare. O achizitie motorie duce la acumulari cognitive insotite
de trairi ce pot consolida achizitia sau dimpotriva, o pot bloca.
Variatia este un criteriu al dezvoltarii. Dezvoltarea este un proces individual, de
exemplu, unii copii merg mai devreme si comunica verbal mai tarziu, altii invers,
comunica mai intai si apoi achizitioneaza mersul.
Dezvoltarea este un proces dinamic care alterneaza. Achizitiile realizate de un
copil intr-un interval de timp necesita apoi un timp pentru organizare. Organizarea si
structurarea pot absorbi toata atentia copilului, ceea ce poate avea ca efect regresia in alte
domenii si dezechilibre tranzitorii. Cel mai bun exemplu este cel al anxietatii fata de
strain, care se manifesta in jurul varstei de 8 luni si care marcheaza achizitia diferentierii
intre persoane necunoscute si cunoscute (R. Spitz).
Dezvoltarea se realizeaza cu precadere in context social si se bazeaza in copilarie
pe formarea atasamentului.
Principii ale muncii cu clienti adolescenti si tineri. Actori si roluri implicate in
proces.
Principii
1. Trebuie folosita experienta deja acumulata de clienti.
2. Reducerea temerilor si a perceptiei negative asociate procesului de invatare cu
care unii clienti vin.
3. Angajare activa in procesul de invatare al deprinderilor. La sfarsitul fiecarei
sesiuni de formare participantii trebuie sa poata face o demonstratie practica asupra a
ceea ce au invatat.
4. Trebuie creata o atmosfera in care sa fie posibile erorile si greselile. O mare
parte dintre sesiunile de formare se bazeza pe procedee gen Incercare – Eroare (de
exemplu gatitul).
19
5. Crearea unei atmosfere propice asocierii dintre participantii la procesul de
instruire.
6. Motivarea procesului de invatare practica.
7. Trecerea gradata de la invatarea de deprinderi simple la deprinderi complexe.
8. Posibilitatea autievaluarii participantilor.
9. Folosirea feedback-ului ca metoda de evaluare continua.
10. Folosirea elementelor de practica in dauna celor de teorie care vor fi elaborate
mai apoi impreuna cu clientul.
11. Folosirea resurselor unicitatii clientilor
Roluri si implicare:
Elev–implicare activa, bazata pe experienta, rtesponsabilitate in procesul de
Instructor – respect si egalitate fata de client si de experienta acestuia, relatie de
parteneriat
Continutul practic – centrat pe probleme de viata, vine in intampinarea
problemelor clientului sau este chiar cerut de client
Motivatie - interioara sau in cel mai rau caz interiorizata in procesul invatarii.
20
Practica asistentei sociale a copilului difera de cea a adultului sub cateva aspecte
importante. Arareori masura de protectie este solicitata de copil. El este adus de adulti
care considera ca un anumit aspect al vietii, securitatii si dezvoltarii copilului este sau
merge inspre anormalitate si / sau patologie. Foarte multe lucruri depind de atitudinile si
toleranta adultilor si de felul in care ei percep comportamentul copilului. Un factor
corelat este dat de faptul ca cel mai adesea problema unui copil este o reactie la
tulburarile din cadrul familiei. O alta diferenta fata de protectia adultului consta in faptul
ca atunci cand hotaram ce este normal si ce este anormal trebuie acordat o mai mare
atentie stadiului de dezvoltare a copilului (adolescentului, tanarului) si duratei, decat
problemei in sine. Ca exemplu, urinatul in pat poate si considerat normal la un copil de 3-
4 ani, dar indica o serioasa problema la un tanar de 18 ani. Interventia se realizeaza
punand accentul mai ales pe atitudinea profesionistilor, pe incurajarea si cresterea stimei
de sine, cat si pe coordonarea resurselor (persoane de sprijin, cadru, abilitati si
competente personale ale clientului).
Recomandari.
1. Clientii care fac solicitari si cereri de ajutor chiar au nevoie de ajutor. Chiar
daca sunt manipulativi nu inseamna ca nu sunt in suferinta si chiar pericol. Este de aceea
nejustificat sa fie intampinati cu agresivitate sau indiferenta. Trebuie multa rabdare.
Desigur ca este foarte posibil ca motivul pentru care se solicita ajutorul sa fie
neintemeiat.
2. Este lipsit de realism sa te astepti din partea clientilor la un comportament
normal si sanatos. Aceasta nu inseamna ca toti sunt bolnavi, ci doar ca toti au trecut prin
evenimente si perioade dificile exact in cele mai vulnerabile momente ale lor: in
copilarie. Efectele institutionalizarii trec in timp si pentru aceasta este nevoie de rabdare
si de efortul sustinut al profesionistilor si a retelei de suport.
3. Indiferent de efortul depus pentru verificari, evaluari si studiul dosarului in
faza initiala nu poti vedea decat varful icebergului. Este de aceea necesara o permanenta
conlucrare intre institutii, referenti, asistenti sociali, psihologi si chiar apartinatori (fie ca
sunt membrii ai familiea extinse sau educatori care i-au avut in agrija). Aceasta pentru a
21
folosi resursele si intregul potential al clientului dar si pentru o permanenta reajustare a
portretului acestuia si a demersurilor astfel incat sa fie adaptate situatiei din prezent –
clientul se maturizeaza adeseori sub ochii profesionistilor fara ca acestia sa observe si sa-
si ajusteze. Desigur ca acelasi lucru se poate intampla si cu o patologie.
4. Este o greseala profesionala sa tratezi clientii (adolescenti, tineri) ca pe niste
copii chiar daca uneori par a cere acest lucru si chiar se comporta copilareste. A
imbraca un rol de copil (cuminte sau rebel) este un mod de adaptare la situatie comun
multor oameni care duc o viata normala. Si rolul matur se invata iar agresivitatea sau
ignorarea nu contribuie la aceasta.
5. Priza la realitate a clientilor este relativ slaba iar viziunea lor asupra lumii
pare (uneori este) foarte diferita de a omului normal atunci cand ajung in S.D.V.I. Cu
toate acestea ei incearca si reusesc o ajustare si o adaptare fara ca cineva sa le impuna
acest lucru. Este de aceea necesara multa rabdare cu ei, si sa nu le cerem prea mult dintr-o
data; oricum se vor maturiza. Depinde de profesionistii care lucreaza cu ei daca
maturizarea si trecerea la o viata independenta se va face in salturi si dureros sau adaptat
si progresiv – aceasta ar trebui sa fie principiul calauzitor.
6. Nevoile clientilor sunt adesea diferite de cele pe care le exprima. Adesea
profesionistii sunt asaltati de clienti cu cereri materiale. La o prima vedere acestea par
indreptatite intrucat putini dintre ei se pot lauda cu un o acumulare materiala de vreun fel.
Sta in capacitatile profesionistilor sa inteleaga ca, clientii au nevoie si de altceva dacat de
ceea ce afiseaza si adesea revendica. De ce altceva oare banii si hainele cerute cu
insistenta si obtinute cu greu se “topesc” misterios? In acest sens este necesar sa fie
discutata problema fiecaruia sub toate aspectele si pe parcursul a mai multe intervale de
timp. Aceasta se poate intampla cel mai bine si organizat in timpul reuniunilor de echipa
care totusi nu trebuie sa se margineasca doar la acest rol. Adaptarea continua la realitate
trebuie sa se oglindeasca in P.P.I. si sa fie unul dintre scopurile acestuia.
7. Sunt necesare studii longitudinale cu privire la evolutia pe termen lung a
fostilor clienti. Adesea profesionistii considera un caz rezolvat si chiar un model de buna
practica ceea ce in timp se poate dovedi un fiasco. Este de aceea necesara o monitorizare
pentru o perioada de minim 6 luni. Recomandabil si frumos ar fi 2 ani.
8. Foarte putini clientii isi planifica si realizeaza o activitate din timp si in
amanunt (de exemplu facutul temelor, invatatul pt. scoala). Adevarata problema este
nerecunosterea adevaratelor nevoi ale copilului, adolescentului si tanarului, dintre care
face parte si libertatea. A manca bine sau rau, a invata bine sau nu, a se imbraca corecect
sau nu, trezit si culcat la ora reglementata, relatiile din institutii se invart in jurul acestui
gen de lucruri. Pentru adolescenti si tineri este important sa fie autonomi cat mai devreme
posibil. Au nevoie sa se simta iubiti si sa devina siguri pe ei in spatiu, sa castige progresiv
o anumita libertate de miscare. Pot fi lasati in voia nevoii lor de experienta personala, de
relatie, profesionistul se poate multumii sa asiste si sa fie la indemana clientului. Spatiul
si timpul in care se pot comporta liber, frecventarea altora asemeni lui, autonomie in ceea
ce priveste ritmul nevoilor sale, aceasta educa respectul limitelor de spatiu si timp. Daca
este respectat acest principiu, planificarea, organizarea si punerea in ordine a timpului si
in final a vietii va deveni de la sine o deprindere.
22
Interdependenta intre oameni este normala (afectiva, intelectuala sau spirituala)
dar interdependenta exprimata prin amenintari si santaj distruge increderea in autoritate
care reprezinta si inlocuieste parintii, dar si increderea in sine. A educa este egal cu a-l
face sa devina autonom. Nu este pedagogic ca copiilor sa le impui multe dintre dorintele
si regulile tale (ma refer la profesionisti, instructori, referenti de caz etc.) fara nici o
valoare formatoare din punct de vedere moral. Bine si frumos ar fi ca, copilul si mai apoi
adolescentul si tanarul sa aiba doar un cadru de reguli indispensabile pentru siguranta lui
si experienta il va invata atunci cand va incerca sa le incalce ca sunt indispensabile si ca
regulile nu sunt puse doar pentru a-l bate la cap. Trebuie totusi fermitate in a interzice
ceea ce este periculos dar cu respect fata de adultul in devenire. Desigur, importanta este
si interdictia sexuala intre copii si adulti, pe care copiii ar trebui sa o cunoasca, intrucat
deseori ajung prada celor mari.
10. Dezvoltare fizica.
Cand copilul a crescut si a juns in adolescenta, trebuie lasat sa-si antreneze corpul.
In privinta miscarii si a foamei, clientul se autoregleaza. Nu trebuie sa ne alarmam ca
initial frigiderul este gol. Daca il lasam sa faca singur experiente, va invata sa fie prudent.
Daca, dimpotriva., nu-l lasam sa incerce usoare si progresive esecuri, clientul va fi
nepregatit pentru experiente dificile.
De asemenea nu trebuie sa ne alarmam daca clientul strica diferitele obiecte pe
care le foloseste pentru prima data “liber” sau se ingrijeste mai putin de aspectul lui si al
spatiului lui.
Taci, nu atinge, stai nemiscat, aia nu ai voie si altele sunt interdictii ce stau la
baza cladirii unor personalitati nevrotice. Asa a crescut in institutie. Copilul inabusa
inlautrul lui dorinta, placere si durere. Devine pasiv si timid, adica “cuminte” sau “copil
bun”. Adolescent fiind, barierele se rup sau el “se rupe”. La baza acestei conditii sta
nevoia unei parti a personalului din institutii de a avea rezultate bune, adica “copii buni”,
“cuminti”. In timp conduita clientului se va rega si adapta noului statut
11. Scoala
Este exagerata importanta acordata reusitei scolare. Scoala este un loc privilegiat
de intalnire cu ceilalti, dar strada , televiziunea si calculatorul sunt mediatori moderni ai
cunoasterii. Cand copilul are un esec scolar, este un semn ca altceva nu merge de fapt.
Caracterul, inteligenta si inserarea in social sunt indispensabile vietii, mult mai
importante decat notele si aceste elemente trebuiesc urmarite si intarite (desigur
preocuparea aceasta trebuie sa aiba ecou si in PPI).
12. Legile si regulile
Copiii ar putea fi, foarte devreme, pusi la curent cu adevaratele legi. Cand copilul
are de luptat cu legile unui grup, ale unei institutii, ale societatii, nu va amestecati si nu
comentati “moraliceste ca ceea ce s-a intamplat a fost bine sau rau, totusi, regulile trebuie
modificate pe masura ce copilul inainteaza in varsta, dar in nici un caz, pe cele legate de
infractiuni si de Codul Penal. Adesea, in institutii, toti sunt tratati la fel sau asa este
anuntat ca intentie. Nu conteaza cat de mare, inteligent, silitor, “ascultator” sau de
dezvoltat este copilul si mai apoi adolescentul client al S.D.V.I., el trebuie sa se supuna
aceluiasi regulament si acelorasi proceduri ca si cei mai mici, slabi la invatatura,
“handicapati” sau rai. Dezvoltarea unui adolescent se poate intarzia in acest fel de
asteptarea dezvoltarii colegului care are alt potential sau pur si simplu alt ritm. Tratati-l
23
pe fiecare asa cum trebuie, fara a ceda revendicarilor rezultate din comparatii. Asumati-va
raspunderea de a fi “nedrepti”.
14. Revendicativitatea
24
16. Gandirea magica.
Unii clienti cred ca situatia lor se va rezolva in mod miraculos. Cineva sau ceva va
interveni pe langa Bunul Dumnezeu si nu vor ramane fara noroc. O atare forma de
miracol o reprezinta si ajutorul din afara care vine fara nici un fel de efort. Un astfel de
miracol este spre exemplu primirea S.D.V.I . imediat cum a aparut nevoia si a fost facuta
solicitarea (un bun motiv pentru care primirea trebuie temporizata).
Acestea par a face parte tot din categoria gandirii magice. Astfel exista credinta
ca le pot fi citite nevoile (slujba preferata, timp liber, felul de mancare preferat, etc.) sau
gandurile. Acest lucru pare benefic la inceput – cand toata lumea pare a le vrea binele, dar
se poate transforma intr-o piedica putin mai apoi, cand trebuiesc impuse respectarile
regulilor si limitelor.
O mare parte dintre clienti cer sprijin pe o perioada nedefinita (“Ca pana la urma
s-o intampla ceva, si m-oi descurca eu”) - asta ca nu zic infinita - (“pana ma cheama
fratele meu cu care nu am mai discutat de 8 ani peste granita”, “pana aranjez sa-mi donez
un rinichi”, “pana gasesc o solutie ”, pana ma impac cu mama” etc.) Nu trebuie sa mai
explic folosirea mecanismelor “foot in the door” si “door in the face”, dar trebuie sa
precizez ca rareori este vorba despre o strategie in sensul tare – adica constienta si
exersata cu buna stiinta. Cel mai adesea este vorba despre o miscare inconstienta si care
se inscrie intr-o tendinta profund umana - de a mana pana la momentul dezvoltarii
suficiente. Nu trebuie sa ridiculizam acest demers, trebuie doar lucrat pentru
constientizarea limitei de timp si a inevitabilitatii parasirii sistemului. Gradarea, limitele
si pasii din PPI sunt instrumente in acest sens.
19.Deresponsabilizarea.
“Daca mi se intampla ceva rau profesionistii sunt de vina!” Cu alte cuvinte: ”Daca
m-ati luat, atunci sa si aveti grija de mine”. Astfel ajung in rolurile unor copii (ascultatori
sau nu) si ca orice copii au “probleme” de dependenta. Este necesara neaparat
responsabilizarea clientilor si trecerea haturilor vietii de la institutie (reprezentata prin
profesionisti) in mainile clientilor. Nu doar simbolic ci si fizic: la inceput demersurile (de
ex. pt. obtinerea de acte de identitate) se fac impreuna a profesionistii pentru ca mai apoi
sa fie doar indrumate si asistate de profesionisti.
20. Dependenta.
25
cand asteptam asistenta si indicatii si pentru a lua o aspirina. Cu alte cuvinte nu este ceva
grav, daca profesionistul poate face deosebirea si se poate comporta nuantat.
22. Infantilismul.
Institutionalizarea prin ceea ce este si prin ceea ce face (ingrijire in afara familiei,
ruperea relatiilor de atasament normale, duce persoanele gazduite la infantilizare. Acest
lucru se intampla oricui este gazduit intr-o institutie din afara casei personale – spre
exemplu la spital. Trebuie facuta deosebirea inca de la inceput intre conduita infantila cu
care intra in sistemul de protectie (si care este datorata varstei) si cea pe care o
dobandeste aici. Unii dintre clientii protejatii incearca sa paraseasca sistemul pe portita
din spate (fuga, sarcina “nedorita”, excludere, etc.) in dorinta de a fi recunoscute ca
persoane adulte. Atentie, multi dintre acesti clienti sunt in risc de exploatare (lucru la
negru, trafic, etc.) Este deci bine si frumos ca in nici un caz infantilizarea sa fie
incurajata si orice progres si apropiere de maturitate sa fie marcate (unul din rolurile PPI).
Nu inseamna ca tentatia nu este mare. Un beneficiar infantilizat, iti pune mai putine
probleme, protesteaza mai putin, s.a.m.d. Astfel ai senzatia ca – profesionist - ca lucrezi
mai usor, mai bine. De aceea (pentru constientizare si ajustare) sunt necesare reuniunile
de echipa, supervizarile, analiza muncii, P.P.I. – ul, etc.
Impresia ca sunt necesari foarte multi bani pentru o viata independenta. Este de
fapt vorba despre a spune in alte cuvinte ca nu se cred in stare de a avea grija in acest
moment singuri de ei. Desigur ca daca ar avea un salariu mai bun (mult mai mult decat
este necesar decat se poate pe moment, lucrurile ar sta altfel.) Pare firesc deci sa ramana
sub protectia sistemului pana cand vor fi in stare sa castige acei bani. Iata un minunat
prilej de a cauta la nesfarsit un serviciu si de a-si-l parasi cand se apropie de desprinderea
de sistem. De aici si urmatoarea idee: toate problemele se pot solutiona cu bani. Clientii
se simt indreptatiti sa ramana dependenti pentru ca nu au bani. De aici porneste si
dezechilibrul flagrant intre calificarea pe care o au si slujba pe care o cauta. Este nevoie
de multa rabdare si de fermitate pe pozitii pentru a pregati desprinderea de sistem si de
mult profesionalism pentru a o face cu adevarat posibila. Este sortit esecului orice fel
26
“intarcare” fortata desi exista termene si resurse limitate care preseaza partasirea
sistemului.
27
anturajului, etc. A schimba statutul de persoana asistat cu unul de mama pare o evolutie
catre independenta.Femeia care a ramas insarcinata are nevoie de cineva care sa o
iubeasca. Un copil - poarta cel putin virtual – promisiunea de iubire neconditionata si
eventual de reparatie a trecutului ce i-a fost refuzat mamei. Prin ingrijirea adecvata a
copilului se ingrijeste pe sine si arata celor din trecutul ei cum ar fi trebuit ea ingrijita.
Mecanismul este asemanator si in situatia in care i-a murit o ruda apropiata sau copilul
anterior
Se mai intampla ca, tanara mama (sau potentiala mama) sa aiba nevoie nevoie de
ceva doar al ei cum ar fi un copil pe care sa nu-l imparta cu nimeni. Nu este asadar de
mirare de ce uneori nu se mai intereseraza de soarta tatalui copilului, sau mai degraba de
ce isi aleg drept concubin o persoana care nu sa nu se mai intereseze de copil.
Drogurile si mituri asociate conduitei dependente care circula printre clienti:
- Folosirea ocazionala a drogurilor nu poate face rau.
- Marihuana este la fel ca alcoolul sau ca tutunul.
- Doar cei slabi devin toxicomani.
- Toata lumea se drogheaza din cand in cand.
- Drogurile nu afecteaza decat drogatii.
- Este treaba fiecaruia daca se drogheaza sau nu.
- Drogurile nu “prind” la romani.
Este nevoie de un training specific pentru a combate aceste mituri / prejudecati si
de aceea este neaparat necesara cooperarea cu Centrele de Prevenire si Consiliere
Antidrog si consultarea legislatiei in vigoare ( 143 / 2000).
28
C. Cum sunt depistaţi cei care au nevoie de sprijin pentru formarea dezvoltarea şi
îmbunătăţirea deprinderilor de viaţă independentă
Preluarea
29
• evaluarea consecinţelor şi procesarea rezultatelor
Asistentul social trebuie să-1 ajute pe tânăr să-şi evalueze propriile sale puncte tari
şi nevoile pe care le are.
Evaluarea completă a gradului în care tânărul acţionează trebuie să determine
deprinderile curente şi deprinderile noi pe care trebuie să şi le însuşească pentru a deveni
independent.
Reevaluările periodice îl vor ajuta pe tânăr să rămână conştient de progresul făcut
şi sâ-şi dea seama ce deprinderi mai are de dobândit.
Orientarea trebuie să se focalizeze pe acumulările tânărului ca urmare a acţiunilor
pe care le-a realizat şi acest lucru îl va incuraja să-şi îmbunătăţească şi deprinderile pe
care le stăpâneşte mai puţin.
Monitorizarea regulată a stării generale de bunăstare a tânărului trebuie să ofere
feedback în ce priveşte nivelul curent în formarea deprinderilor raportat la planul
tânărului de dezvoltare a independenţei.
30
La terminarea interviului, se va revizui împreună cu tânărul formularul de
evaluare completat. Se vor modifica acele date care nu sunt considerate de tînăr a fi în
concoirdanţă cu ce a declarat el.
Se va cere tânărului să identifice nevoia pe care ar vrea să o satisfcă imediat şi se
va consemna acest fapt in formular.
In final, se va înmîna tînărului o copie xerox sau la indigou a documentului.
Fisa de descriere a clientului (asamblata din rezultatele consilierii, al anchetei
sociale, si al evaluarilor psihologice. Cadrul. Indicatii de lucru.
31
Pe masura ce interviul continua, profesionistul trebuie sa mentina discutia in jurul
punctelor importante si sa-l aduca pe beneficiar la subiect daca acesta are tendinta de a se
indeparta. Acest lucru are si rolul de a organiza discursul clientului ceea ce-l ajuta pe
acesta sa-si (re)formuleze problema. In timp se transforma intr-o deprindere ce ajuta la
structurarea interioara.
Aceasta trebuie sa se petreaca fara utilizarea intrebarilor dirijate (vezi Glosar de
temeni ) sau intrebari inchise (vezi Glosar de temeni ).
Este de preferat ca profesionistul sa foloseasca o schita a interventiei consemnand
sistematic si organizat informatia in pasi simplii, atat pentru a nu scapa nimic din vedere
cat si pentru a usura accesul celorlalti la informatii. Intrucat oricum este greu ca datele sa
fie adunate tot timpul in aceeasi ordine dar si pentru ca clientul sa nu se simta fortat este
recomandat ca demersul sa fie destul de flexibil.
Pentru inceput schita va putea fi folosita ca un ghid urmand ca mai apoi sa devina
un sprijin pentru ca profesionistul sa nu treaca cu vederea vreun aspect. Nu este posibil si
nici obligatoriu sau important ca aceasta schema sa fie integral completata, experienta,
intuitia si bunul simt vor decide cat de adanc trebuie mers si ce anume va fi lasat pentru
alta data.
Fisa de descriere este recomandabil sa fie completata in cele din urma impreuna
cu intreaga echipa chiar daca initial o mare parte este completata de psiholog si /sau
asistent social.
1.Persoanele care il au (l-au avut) in grija pe client (de exemplu educatorii din
C.P. sau din scoala speciala de unde provine.)
Nume, relatia cu clientul, cat de apropiate / intim au fost / sunt cu acesta, de cand
si cat de bine il cunosc.
Cata incredere li se poate acorda acestora.
Explicatii:
Este graitor uneori faptul ca nu a existat nici o persoana careia sa-i stie numele
complet, dovada a faptului ca nu a existat nici o persoana de referinta si atasament stabila
in viata clientului.
2. Familia (atat cat isi aduce aminte, cat se stie – asistent social, dosare, etc.)
Parinti, frati, rude care l-au crescut
Familia extinsa
Varsta lor in prezent
Varsta lor in momentul in care au rupt legatura (sau, daca este cazul, momentul
decesului). Precizarea datelor cand s-au intamplat.
Statusul lor marital
Starea sanatatii (vezi Glosar de termeni – sanatate, normalitate, boala )
Ocupatia
Ce poate spune legat de personalitatea acestora (vezi Glosar de termeni –
personalitate)
Cum se intelegea cu acestia
Pozitia sociala a familiei
Din ce anume proveneau veniturile casei
Cum se intelegeau in familie
32
Care sunt problemele in familie la acest moment
Afectiuni mintale in familie care sa necesite spitalizare, tratament medicamentos,
urmarire (de exemplu trisomia 21 sau epilepsie)
Droguri, alcolism (vezi Glosar de termeni – alcoolism, droguri, dependenta)
Probleme cu politia
Explicatii:
Trebuie precizata atat varsta in ani cat si data nasterii pentru ca se poate intampla
sa nu corespunda dand cont de problemele cu cei a caror varsta trebuie precizata, de
dezorganizare interioara sau chiar de tulburari. In mod asemanator dupa ce este necesara
estimarea oricarei perioade de timp este bine sa fie cerute precizate si datele.
Problemele actuale sau peste care nu s-a trecut pot reprezenta un factor de
involutie in dezvoltare sau un factor de stres. Problemele din familie / ale familiei pot
furniza explicatii asupra unor ticuri, fobii (vezi Glosar de termeni – ticuri, fobii ) sau
preocupari excesive ale clientului (de ex.: frica de apa se poate datora faptului ca un frate
a murit inecat, un comportament antisocial se poate datora unei identificari cu o ruda din
inchisoare, etc.).
3. Date personale:
Daca stie ceva despre datele lui de la nastere (ex. scorul APGAR, daca nasterea lui
a fost fatala mamei, daca a fost abandonat (vezi Glosar de termeni – abandon) inca din
spital, etc.)
33
Trasaturile nevrotice din mica copilarie nu au neaparat legatura cu momentul
prezent dar pot da indicii in legatura cu dezvoltarea si traseul din copilarie.
4.Scolarizare
5. Ocupatii avute
Explicatii:
34
Informatiile obtinute pot da indicatii despre conditiile de viata din prezent (de
cand lucreaza ca bucatar are suficienti bani cat sa poata pleca la mare sau la munte in
fiecare weekend), despre aspiratiile personale ale clientului (de ex. lucreaza la
McDonalds pentru ca asa poate deveni sef in cel mai scurt timp), despre problemele de
sanatate diagnosticate si care au inraurire asupra traseului profesional ulterior (de ex. are
reumatism articular de cand a lucrat in piata), despre caracteristici ale personalitatii lui
(de ex. faptul ca a fost concediat in repetate randuri poate indica de exemplu – din fericire
nu intotdeauna – un caracter dificil, agresivitate, conduite antisociale).
De asemenea daca fiecare slujba este inferioara ca salarizare, conditii si perioada
celei dinainte poate fi luata in calcul o posibila tulburare mintala (ex. tumoare,
degenerescenta) sau chiar o dependenta de substanta (de ex. heroina). Intrebarile legate
de consum de substanta toxico-dependente pot incepe evaziv (de ex.: Luati in mod
regulat vreu medicament ? Care anume ?). Este important daca clientul dovedeste o buna
cunoastere a substantelor interzise (vezi Glosar de termeni – substante interzise ) care
contin mici cantitati de opiacee sau potenteaza drogurile. La fel o buna cunoastere a
medicatiei psihiatrice poate indica o boala psihica in familie sau chiar a clientului.
6. Serviciul militar
7. Istoricul menstruatiei
35
Data ultimei menstruatii da indicii despre constientizarea propriilor procese
fiziologice dar si despre monitorizarea acestora.
Cu totul, istoricul menstruatiei poate aduce si informatii referitoare la nivelul de
cunostiinte legate de anatomie, planing si contraceptie sexuala.
Explicatii:
Bunul simt, experienta si intuitia vor hotara cat de multe intrebari pot fi puse si cat
de amanuntite pot fi acestea. Este important sa se afle in primul rand aspecte legate de
nivelul de cunostiinte referitoare la planing si contraceptie si referitoare la personalitate.
(de ex. multiple relatii sexuale precum si o viata sexuala dezorganizata poate da indicatii
referitoare la o posibila tulburare de personalitate).
Trebuie in mod special avuta o deosebita grija la momentul ales pentru punerea de
intrebari referitoare la homosexualitate precum si la implicatiile acestora.
Dorinta de a vea copii poate da indicatii referitoare la dorinta de reparatie a
trecutului clientului dar si referitoare la maturitatea lui afectiva.
Informatiile despre sarcini, nastere, avorturi, dau uneori cont de reactiile
psihologice adverse la maternitate ale tinerei mame.
Importante sunt si fantasmele legate de fiecare din aceste aspecte.
9. Starea prezenta:
10. Personalitatea
36
Prieteni apropiati
Relatii cu colegii
Relatia cu autoritatea
Probleme cu politia
Hobby-uri
Temperament (vezi Glosar de termeni)
Aptitudini (vezi Glosar de termeni)
Vointa (vezi Glosar de termeni)
Inteligenta (vezi Glosar de termeni)
Vocabular
Caracter (vezi Glosar de termeni)
Atentie (vezi Glosar de termeni). Concentrare in sarcina.
Obiceiuri
Planuri de viitor
Religie. Schimbarea religiei
Explicatii:
Cea mai mare parte dintre aceste intrebari fie nu mai trebuiesc puse daca tot
interviul a decurs normal pana la acest punct, fie pot fi aflate prin instrumente specifice
( de ex.: baraj de semne pentru atentie, Raven pentru inteligenta – atentie, nu este nevoie
de aflarea QI-ului, ci doar de incadrarea in normalitatea generala sau identificarea unei
eventuale deficiente, CPI, alte inventare de personalitate).
Este necesar ca in mod special acest capitol sa fie supraveghiat in completare de
catre psiholog. Acesta isi poate lua informatii de la asistentul social (este chiar necesar)
sau din alte surse.
Se cuvine o atentie deosebita la cateva puncte: relatia cu autoritatea, probleme cu
politia, schimbarea religiei. Acestea indica rupturi in traseul de viata al clientului, si chiar
posibile directii de actiune (de ex.: daca are o relatie proasta cu autoritatea poate fi ghidat
catre o meserie ce presupune mai mult legaturi pe orizontala, trecerea la alta religie indica
poate o schimbare la nivel valoric si caracterial).
37
FORMULAR
(National Resource Center for Youth Services din Tulsa, Oklahoma)
FORMULAR
2. Social / Personal
3. Familie si prieteni
Ce schimbari ti-ai dori sa faci in familia
Cine consideri ca iti este familia? ta?
Cine iti sunt prietenii? Momentan locuiesti impreuna cu
In ce sens esti un bun prieten pentru familia?Ce trebuie sa se imbunatateasca
ceilalti? Ti-ai dori alti prieteni ?
Ce prieteni ai chema in ajutor? Ce ar trebui sa facă familia sau prietenii
pentru tine acum?
Ce schimbari sunt dorite de catre familia
ta sau de catre agentie?
38
4. Religie, valori, credinte
5. Educatie şi ocupatie
Ce iti place cel mai mult la scoala? Iţi doresti mai multa instruire/ educatie?
Ce scoli ai absolvit? Ce munca ti-ai dori sa prestezi?
Care sunt mateniile tale preferate? Este ceva legat de munca ta pe care ti-ai
Ce slujbe ai avut? dori sa aprofundezi?
Ce parte din munca ta iti place mai mult? Ce nevoi sunt reeunoscute de catre
angajator si personal?
7. Conditia fizica
39
8. Sisteme de sprijin/Reactia la servicii profesionale
9. Altele
(Aceasta categorie este pentru observatie si intrebări care nu se încadrează în celelalte
categorii).
40
Alte elemente privind evaluarea bazată pe puncte tari
Membrii familiei răspund pozitiv atunci când se capitalizează pe punctele lor tari
decât atunci când se concentrează pe slăbiciuni.
Toate familiile au puncte tari unice bazate pe competenţe, deprinderi, interese şi
valori şi preferinţe specifice.
Absenţa unor competenţe particulare nu reprezintă un eşec.
Familia poate avea probleme care ar trebui rezolvate dar acest lucru nu înseamnă că
este "o familie rea".
Responsabilul de caz şi ceilalţi membri ai echipei sunt priviţi ca parteneri şi nu ca
experţi.
ECOHARTA
DATA…………………………………………………………
NUMELE CLIENTULUIU………………………………….
ASISTENT SOCIAL…………………………………………
MEDI
C
SCOALA
PRIETENI
FAMILIE
CLIENT
VECINI
Acestea sunt etapele prin care asistentii sociali trec zilnic.Etapele B.A.S.I.C.
pentru planificarea obiectivelor sunt :
Brainstorming-ul optiunilor
- Incurajarea tanarului in identificarea tututror optiunilor.
- Adaugati ideile dumneavoastra numai dupa ce ati obtinut implicarea tanarului.
- Ajutati tanarul sa aleaga
- Planul trebuie sa apartina tanarului.
- Nu fortati optiunile pe care le considerati cele mai bune.
Sa se planifice PASI MICI
- Ajutati tanarul sa planifice pasi mici care il provoaca, dar nu il coplesesc.
- Succesul da nastere la succes
Contractul acesta poate fi semnat si de catre tinerii mai mari sau in cazul in care
familia sau reprezentantul legal lipsesc ,se semneaza numai de catre tinar.
Resposabilul de caz are responsabilitatea de a prezenta si explica familiei si, după
caz, copilului:
I. scopul acestui contract,
II. responsabilităţile părţilor,
III. rolul contractului în implementarea planului de servicii personalizat,
IV. posibilităţile si condiţiile în care acest contract se poate modifica sau rezilia.
Evaluarea este esenţială. Pentru a începe procesul de oferire de servicii trebuie să avem o
formă structurată de evaluare a adolescenţilor. Trebuieca planul pentu părăsirea
plasamentului temporar să înceapă chiar din momentul în care ei intră în acesta.
Trebuie recunoscută importanţa legăturii cu familia. In orice proces deevaluare trebuie să
includem reţeaua socială, inclusiv contactele cu familia.
Evaluarea deprinderilor adolescentului se va face cu ajutorul unorinstrumente
standardizate şi prin includerea informaţiilor obţinute de lafamilie, profesori şi
adolescenţi înşişi.
Evaluarea prin performanţă, care necesită demonstrarea deprinderilor şi competenţelor
actuale este necesară pentru a ne asigura că adolescentul şi-a însuşit deprinderile necesare
unei vieţi independente.
Folosirea 'work-portofolios' prin care tinerii demonstrează ce ştiu prin ceea ce fac şi nu
prin răspunsul la întrebări pe hârtie.
Asistenta psihologica a clientilor in procesul de formare a
deprinderilor de viata independenta
__________________________________________________________________
Rolul fiecărui membru al echipei trebuie să fie acela de profesor, consilier şi ghid,oferind
tânărului oportunităţi de a învăţa şi exersa deprinderile necesare pentru a deveni un adult autonom.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World 61
Learning , Programul Childnet, 2004
Ei trebuie să-1 încurajeze pe tânăr să-şi asume riscurile necesare pentru a deveni independent. Este
important de recunoscut că adulţii în preajma cărora trăieşte tânărul au o influenţă considerabilă
asupra abilităţii tânărului de a-şi forma deprinderi de viaţă independentă.
Profesor
Caută momentul adecvat predării („teachable moments”)
Introduce noi concepte prin vorbire directă şi demonstraţii practice
Oferă oportunitatea tinerilor dea practica noi deprinderi
Recunoaşte diferenţele dintre tineri în procesul de învăţare
Permite tinerilor să înveţe prin încercări şi greşeli
Instructor
Explică „regulile jocului”
Încurajează tânărul
Asigură feedback pozitiv
Provoacă tinerii să obţină cele mai bune rezultate
Asistă de la „tuşă”
Consilier
Este tent la preocupările tinerilor
Asistă tânărul în clarificarea sentimentelor, valorilor, scopurilor
Pune accentul pe rezultatele tânărului şi nu pe problemele acestora
Permite tinerilor să îşi conducă viaţa
Încurajează tinerii să acţioneze pentru atingerea unui scop
Mentor
Caută noi oportunităţi şi resurse
„Deschide porţi” pentru tânăr
Permite tânărului să îl însoţească la rezolvarea unor probleme personale
Îl prezintă pe tânăr diferitelor persoane şi organizaţii de valoare
Conservarea alimentelor
De ce conservăm alimentele ?
Care sunt şi cum trebuie să arate alimentele ce se pot conserva ?
Cum se conservă alimentele alese.
Bucătăria românească
Câteva feluri de mâncare sănătoase şi uşor de preparat.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World 64
Learning , Programul Childnet, 2004
Obiective
Dezvoltarea capacităţii de a face legătura între alimentaţie şi starea de sănătate / boală;
deprinderea unor obiceiuri alimentare sănătoase pentru viaţă;
Dobândirea unor cunoştinţe despre aprovizionarea cu alimente, păstrarea acestora şi
pregătirea hranei;
Dobândirea unor cunoştinţe despre instrumentarul bucătăriei şi utilizarea acestuia;
Să înveţe cum „se citeşte” o carte de bucate şi să înţeleagă utilitatea ei.
Activitatea 1 De ce mâncăm ?
Se ştie că a mânca este o necesitate. Motivele pentru care mâncăm fac parte din aspectele legate de
alimentaţie. Alimentaţia este ştiinţa modului în care organismul utilizează alimentele pe care le
consumăm. Cu toate că este o ştiinţă foarte complicată, cunoaşterea câtorva principii simple şi
însuşirea câtorva reguli legate de alimentaţie ne ajută să avem obiceiuri alimentare sănătoase.
Scopul : Este acela de a-i ajuta pe adolescenţi să definească alimentaţia, să conştientizeze
importanţa şi rolul alimentaţiei şi să înceapă să-şi pună întrebări despre modul în care fiecare
dintre ei o face.
Durata : 40-60 de minute.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World 65
Learning , Programul Childnet, 2004
Participanti : 6-8 adolescenti
Procedura
Grupul de 6-8 subiecţi se aşează în semicerc cu faţa către tablă / flip-chart. Liderul
grupului, formatorul, îi informează despre scopul întâlnirii.
Tehnica folosită este brainstormingul – o tehnică care permite participanţilor să facă
comentarii fără teama că vor fi judecaţi.
Pe tablă se scrie tema discuţiei: MÂNCARE;
Fiecare participant spune câte un cuvânt legat de acest titlu (ex.: foame, pâine, fructe).
Nimeni nu este nevoit să-şi apere punctele de vedere, fiecare fiind încurajat să participe oricât de
ciudate ar fi opiniile lui..
Un observator notează, separat pe o foaie de hârtie, tot ce se spune şi fără comentarii.
La sfârşit se notează pe tablă răspunsurile în ordinea în care au fost exprimate părerile, apoi
formatorul le grupează astfel încât răspunsurile să se subsumeze mai multor idei ca:
Toţi oamenii mănâncă;
Alimentele sunt foarte variate;
Preferinţele / aversiunile alimentare sunt foarte variate;
Mâncăm pentru că ne este foame etc.
Această primă parte a brainstormingului nu are rolul de a găsi soluţii la o problemă dată, ci
acela de a sparge gheaţa şi de a investiga atitudini, opinii privitoare la această temă. Este de
asemenea o bună metodă de a obţine idei de la care să înceapă apoi discuţiile.
În cea de a doua parte a şedinţei se scrie pe tablă cel de al doilea titlu: DE CE MÂNCĂM ?
Se procedează ca şi la secvenţa anterioară, după care, se structurează pe tablă răspunsurile,
subordonate, de exemplu, următoarelor idei:
Mâncăm pentru ca să trăim, ca să creştem şi ca să ne simţim bine şi sănătoşi;
Mâncăm pentru ca să avem energia necesară activităţilor noastre (învăţătură, muncă, joc,
sport etc.);
Mâncăm un anumit aliment pentru că acesta ne place.
La sfârşitul activităţii cursanţii vor fi întrebaţi:
Cum li s-a părut activitatea ? De ce ?
Dacă înainte de această lecţie s-au mai gândit la aceste probleme şi în ce mod ?
Ce alte lucruri ar dori să afle despre alimente / alimentaţie ?
Scopul
Este acela de a-i învăţa pe cursanţi să încadreze corect alimentele în cele 5 grupe
alimentare şi de a le face cunoscute funcţiile principale ale fiecărei grupe (v. anexe: lapte, carne,
legume, fructe, cereale).
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World 67
Learning , Programul Childnet, 2004
Durata : 40-60 de minute.
Participanţi :. Grupul de 6-8 adolescenţi şi tineri.
Resurse : Planşa cu grupele de alimente (v. anexa), orice alte materiale, planşe sau tabele,
în care să fie prezentate caracteristicile alimentelor (calorii, conţinutul în agenţi nutritivi, funcţii,
în ce alimente se găsesc etc.): Tablă / flip-chart
Foi de hârtie, cartonaşe pe care sunt trecute nume de alimente din cele 5 grupe cunoscute;
Ultima parte a lecţiei va fi alocată unui mic joc de rol. Scopul acestui exerciţiu este de a
fixa cunoştinţele dobândite şi pentru a termina lecţia într-un mod relaxant, chiar vesel.
Jocul de rol
Personaje: trei personaje, interpretate de cursanţi.
Scenariu:
Andrei, 13 ani, scund şi gras, mănâncă multe dulciuri, pâine, nu face mişcare, complexat
de felul în care arată şi de faptul că nu-şi poate face nici o prietenă.
Ştefan, prieten cu Andrei, îi procură uneori dulciuri sau mâncare în schimbul altor servicii. Victor,
prieten cu Andrei, încearcă să-l convingă că trebuie să-şi schimbe obiceiurile alimentare şi să facă
sport. Într-o zi Andrei îi cere lui Ştefan să-i cumpere prăjituri în schimbul colecţiei de timbre.
Victor se opune şi încearcă să le explice că nu procedează corect.
Cursanţii implicaţi în jocul de rol trebuie să aducă argumente pro şi contra solicitării pe
care Andrei i-o face lui Ştefan.
Ce ar trebui să spună Victor astfel încât Andrei să înţeleagă că greşeşte ?
Ce ar trebui să spună Andrei înainte şi după ce ar putea fi convins de Victor ?
Ce argumente ar putea oferi Ştefan pentru a obţine timbrele ?
Recomandări pentru formatori
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World 69
Learning , Programul Childnet, 2004
Exerciţiul dă posibilitatea tinerilor să demonstreze în ce fel percep şi înţeleg relaţia dintre
alimentaţie şi sănătate;
Formatorul poate modifica / alege un alt scenariu pentru jocul de rol;
La sfârşitul exerciţiului formatorul are obligaţia să sintetizeze observaţiile şi să formuleze
concluzii pe care să le ancoreze de informaţia transmisă în cadrul activităţii.
La sfârşitul activităţilor cursanţii vor şti cum şi de unde îşi pot procura alimente de calitate,
cât mai aproape de casă, la preţuri cât mai mici etc.
Locul În oraş, prin magazine alimentare şi pieţe.
Durata : Variabilă – câteva ore.
Resurse : Lista de cumpărături; O sumă minimă de bani (pentru un meniu ales); Sacoşe.
Procedura
Formatorul stabileşte împreună cu grupul felurile de mâncare pe care le vor pregăti;
Exemplu: ciorbă ţărănească, ghiveci de legume cu carne de vită, desert;
Se stabileşte lista cu alimentele ce trebuie procurate, aspectul acestora în stare proaspătă,
cantităţile, locurile unde pot fi găsite şi preţurile orientative;
Se discută despre pregătirea pentru mersul la cumpărături: bani, plase, distanţele şi
mijloacele de transport până la magazinele de desfacere cu argumente pro şi contra alegerii
acestora; Formatorul merge împreună cu grupul de tineri şi-i asistă la cumpărături. Fiecare
membru al grupului trebuie să cumpere un aliment şi să comenteze în faţa grupului cum anume l-a
ales (raport preţ/calitate, verificarea etichetei, locul de desfacere este aproape de casă etc.);
La sfârşit alimentele sunt aduse în bucătărie, sortate şi pregătite pentru gătit;
Se vor discuta următoarele aspecte:
Ce li s-a părut mai dificil ?
Cum ar fi putut acţiona aşa încât să economisească bani ?
Cum se face pregătirea pentru gătit ? (ex.: spălat, tranşat, curăţat, tocat etc.).
Recomandări pentru formator
Formatorul trebuie să se limiteze la prezentarea iniţială a scopului activităţii şi câteva linii
directoare şi să evite preluarea responsabilităţilor grupului; Înainte de a porni la cumpărături să se
asigure că tinerii cunosc orientativ preţurile, ştiu ce au de făcut, au stabilit în mod corect raportul
meniu/materie primă necesară. Chiar dacă iese prost, să evite intervenţia din motive legate de
risipă, pierderea timpului sau cumpărături „proaste”; În cazul în care nu a ieşit cum trebuie, să-şi
noteze toate observaţiile inclusiv de ce anume, şi să reia activitatea în altă zi.
La sfârşitul lecţiei tinerii vor fi capabili să cunoască şi să utilizeze corect obiectele din
dotarea bucătăriei, să respecte normele de igienă şi cele de păstrare / pregătire a hranei.
Durata : Variabilă – câteva ore.
Resurse :
Accesul în spaţiul unei bucătării;
Materie primă în funcţie de meniul ales (zarzavaturi, legume, fructe etc.);
Şorţuri, bonete, mănuşi şi prosoape de bucătărie;
Produse pentru curăţenie (bureţi, detergent, praf de curăţat etc.).
Observaţie
Se poate solicita accesul în bucătăria căminului şi folosirea materiei prime pentru
pregătirea mesei într-o zi obişnuită; Poate fi implicat personalul care lucrează la acea bucătărie.
Procedura
Lecţia se desfăşoară în mai multe etape astfel:
(a) Discuţie de grup
Ce este o bucătărie ?
De ce avem nevoie de un spaţiu special amenajat ?
Dacă din construcţie nu avem un asemenea spaţiu, atunci cum am putea să-l delimităm şi
să-l amenajăm (minimal) în acest scop ?
(b) Exerciţii de utilizare a instumentarului bucătăriei
Se completează fişa cu modul de utilizare a instrumentarului bucătăriei (v. anexa);
Într-o sală obişnuită se vor efectua exerciţii de utilizare a câtorva instrumente de bucătărie:
Utilizarea corectă a cuţitelor în cazul curăţatului legumelor / fructelor, tăiatul şi tocatul
legumelor / zarzavaturilor / verdeţurilor etc.;
Utilizarea mixerului;
Facerea / servirea unui ceai, care va fi oferit cursanţilor;
Se pot prepara salate de legume / fructe proaspete;
Aranjarea mesei (aşezarea corectă a tacâmurilor şi veselei);
Recomandări
Formatorul le va arăta practic modul corect de realizare a acestor activităţi, după care
urmează participarea cursanţilor sub supraveghere.
Tinerii vor fi încurajaţi să lucreze independent.
Formatorul îşi va reduce treptat demonstraţiile şi intervenţiile, pe măsură ce tinerii capătă
încredere şi competenţă.
La sfârşit se vor consuma cele pregătite, exersându-se eventual într-un joc de rol diferite
ipostaze posibile: „oaspeţi / gazde”, „între prieteni”, „cu diferite ocazii” etc;
(c) În bucătărie
Funcţia
Agenţii nutritivi majori Grupe alimentare
principală
oaselor şi a
Creşterea
Calciu
dinţilor
Proteine Vită, viţel, miel, porc, mezeluri, ouă, pasăre, peşte, crustacee.
muşchilor
Stimulează Creşterea
Acid nicotinic Fasolea uscată şi mazărea, soia şi produsele din soia,
Fier nucile combinate cu proteine animale sau cerealiere pot
Tiamină (B-1) substitui o porţie de carne:
organismului
funcţiile Toate legumele / fructele; cele cu frunze sau de culoare verde
închis ori portocalii sunt recomandate de 3-4 ori pe
Vitaminele A şi C
săptămână – pentru vitamina A. citricele sunt recomandate
zilnic – pentru vitamina C.
Scop
Pregătirea adolescenţilor pentru asumarea şi exercitarea corectă a statutului de adult
independent în rolurile sociale fundamentale.
Obiective
Conştientizarea de către adolescent a faptului că oamenii sunt, în elementele lor esenţiale,
toţi la fel: se nasc, cresc şi se dezvoltă psihosocial, îmbătrânesc şi mor;
Fixarea elementelor caracteristice dezvoltării în adolescenţă, implicit a diferenţelor
determinate de identitatea de sex;
Abilitarea adolescenţilor cu informaţii şi metode de autoevaluare;
Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea de sine;
Stimularea relaţionării sociale, cunoaşterea limitelor individuale în relaţia „EU –
CEILALŢI”.
Cunoaşterea caracteristicilor creşterii şi dezvoltării bio-psiho-sociale la pubertate şi
adolescenţă;
Metode participative
Discuţii de grup, joc de rol, brainstorming, studii de caz, mici proiecte individuale sau de
grup.
Evaluarea iniţială va permite comparaţia informaţiei de bază, deţinută iniţial de
participanţi, cu informaţia similară obţinută după un timp şi va demonstra influenţa pe care au
avut-o activităţile derulate şi dacă lecţia şi-a atins scopul propus.
Resurse necesare
Un spaţiu adecvat numărului de cursanţi şi tipului de activitate; Materiale informative de
tipul planşelor, pliantelor, mici cărţi de popularizare în domeniul sănătăţii comportamentului
sexual; Flip chart, tablă, creioane colorate; fişe, chestionare, foi de evaluare, etc; dosare şi
eventual albume foto; diferite obiecte de recuzită pentru jocul de rol; reportofon, casete audio.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World 74
Learning , Programul Childnet, 2004
Activitatea 1 Aşa sunt EU
Cunoaşterea de către adolescenţi şi tineri a părţilor pozitive şi negative ale personalităţii lor
joacă un rol important în găsirea unor modalităţi de depăşire a aspectelor negative şi a unor
modalităţi de dezvoltare a ceea ce au mai bun. Există foarte multe elemente ale personalităţii în
formare de care ei nu sunt conştienţi, elemente pe care le ignoră sau le minimalizează precum şi
elemente de care sunt mândri.
Autocunoaşterea sau autoaprecierea reprezintă cunoaşterea calităţilor şi defectelor proprii,
a capacităţilor, aptitudinilor şi atitudinilor, a trăsăturilor de personalitate precum şi a gradului lor
de dezvoltare. Ea se realizează prin comparaţie cu ceilalţi oameni şi evidenţiază particularităţile
individuale în cadrul unor grupuri.
Resurse necesare: Covor /mochetă; Tablă / flipchart; Creioane şi cretă colorată; Coli de
scris; Fişe de autoevaluare; Scenariile pentru jocul de rol; Studii de caz.
Procedura:
După ce grupul s-a întrunit, formatorul le prezintă scopul activităţilor care se vor derula; va
trebui să-i informeze, în linii generale, în ce vor consta acestea şi se va accentua caracterul
informal, distractiv al lor.
Participanţii vor sta în cerc pe covor împreună cu moderatorul grupului şi vor face o scurtă
prezentare a lor; nume, vârstă, autodescriere fizică, orice informaţie pe care ei o consideră
importantă şi cred că îi reprezintă.
Recomandări pentru formator
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World 75
Learning , Programul Childnet, 2004
Prezentarea va începe de la formator;
Vor fi stimulaţi să spună cât mai multe lucruri despre ei;
Nu se vor permite ironiile, întreruperile etc.
Exemplu pentru autoprezentare: „Mă numesc … sunt elev(ă) … îmi place să … muzica
mea preferată este … sunt înlat(ă) / scund(ă) … cea mai mare calitate a mea este … meseria pe
care vreau să o practic mai târziu este … am prieteni … etc.”
După ce s-au prezentat toţi participanţii, sunt întrebaţi dacă îşi amintesc ce îi caracterizează
pe „X”, „Y”, „Z” …; apoi se scriu pe tablă elementele comune identificate la toţi participanţii sau
lacea mai mare parte a lor precum şi cele care îi diferenţiază.
Exemplu pentru sistematizarea acestor informaţii:
Comune Specifice
Fete şi băieţi
Vârsta 16-17 ani (= adolescenţi);
Blonzi / bruneţi / şateni
Reşedinţa: Centrul de Plasament;
Înalţi / scunzi
Profesia: elevi
Pasiuni
Procedura
Dati fiecarei persoane cate un plic, pix sau creion si mai multe bucati de hartie. Cereti
fiecaruia sa isi scrie numele pe plic si sa dea plicul persoanei de langa el/ea. In momentul in care
ai primit plicul celui/celei de langa tine, scrii pe o bucata de hartie un atribut pe care il admiri la
acea persoana, si il introduci in plic dar iti scrii numele pe acea hartie, si continua dand plicul la
urmatoarea persoana, pana cand fiecare a scris cate ceva despre toti ceilalti din grup.
Cand plicurile s-au umplut, sunt inmanate conducatorului de grup. Acesta deschide
plicurile pe rand, si citeste cu voce tare cate un comentariu de pe foaia de hartie dar fara sa citesca
numele celui care l-a scris, iar cel al carui nume este scris pe plic trebuie sa ghiceasca cine i-a
adresat comentariul/complimentul respectiv si, daca ghiceste, primeste un punct. Scopul este ca la
sfarsit sa acumulezi cat mai multe puncte. Continuati pana cand plicurile au fost deschise si toate
comentariile citite. Cand jocul s-a sfarsit, fiecare participant poate pastra plicul cu complimente ca
sa-si aminteasca de calitatile sale remarcate in acest joc.
1.Cum te simti dupa ce auzi toate aceste lucruri pozitive despre tine?
2.Ti se intampla deseori ca ceilalti sa-ti faca complimente? Cum te influenteaza acest
lucru?
3.Vei pastra acest plic? De ce da sau de ce nu?
4.De ce este important sa auzim lucruri pozitive de la ceilalti?
5.Crezi tot ce a fost spus (scris) despre tine? De ce da sau de ce nu?
Dupa ce toata lumea a scris atributele si le-a introdus in plicuri, redistribuiti plicurile
printre participantii la joc, in asa fel incat fiecare va citi comentariile din plicul care i se va da.
Este o cale mai simpla pentru a implica mai mult pe fiecare participant in proces.
“Oglinda”
Cand ne privim intr-o oglinda, s-ar putea sa nu ne vedem in acelasi fel in care suntem
vazuti de catre alte persoane. Deseori, vedem parti negative, lucruri care nu ne plac la noi,
greselile pe care le facem atunci cand facem ceea ce credem ca este bine. Putem efectiv sa nu ne
vedem partile bune asa cum le vad ceilalti.
Aceasta activitate este una de reflectare asupra propriei persoane. Suntem prea duri cu noi
insine? Acordam vreodata atentie calitatilor noastre? Cand oamenii realizeaza cat de duri pot fi cu
propria persoana, incep sa-si vada si partile bune. Poate ca se vor simti mai bine in legatura cu ei
insisi.
Explorarea modului in care membrii grupului se percep pe sine si compararea acestei
perceptii cu modul in care sunt perceputi de ceilalti membrii din grup.
Crestere stimei de sine prin formularea de afirmatii pozitive din partea celorlalti membrii ai
grupului si recunoasterea originilor acesteia.
Pentru persoane care au o imagine de sine negativa. Este recomandabil ca membrii
grupului sa se cunoasca intre ei.
Se poate lucra individual precum si intr-un grup
Resurse necesare: Coli albe de hartie, Rigla, Markere colorate, Pixuri, creioane
Probleme abordate:
Cum comunic cu o persoană de sex opus de aceeaşi vârstă / mai în vârstă?
Ce sentimente (admiraţie prietenie, respect… lista va fi completată de membrii grupului)
dezvolt faţă de această persoană?
Cum îmi exprim aceste sentimente? Cum mă comport?
Exerciţiul 1
Timp de lucru: 3 min. / persoană
Povestiţi (fiecare membru al grupului) o întâmplare în care cineva v-a oferit o dovadă de
prietenie.
Împreună cu formatorul, pe baza povestirilor, analizaţi:
Ce calităţi trebuie să aibă un prieten adevărat?
Ce defecte ale unei persoane vă împiedică să-i deveniţi prieten?
Exerciţiul 2
Acest exercciţiu reia tema prieteniei şi are rolul de a identifica:
Ce calităţi trebuie să aibă un prieten / o prietenă (enumeraţi minimum 5)?
Ce defecte să nu aibă prietenul / prietena (enumeraţi minimum 5)?
Exerciţiul 2
Timp de lucru: 30 min.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World 81
Learning , Programul Childnet, 2004
Forma de desfăşurare: joc de rol.
Teme pe grupe:
Grupul 1 – Cum facem cunoştinţă cu o fată / un băiat?
Grupul 2 – Cum facem prezentările între fete şi băieţi?
Grupul 3 – Cum facem o invitaţie (la film, în oraş, etc.)?
Grupul 4 (format din perechi) – Cum ne împăcăm după o ceartă, cum cerem scuze, cum iertăm pe
cineva ?
Formatorul va oferi copiilor, înainte de începerea exerciţiului liste cu principalele formule
specifice fiecărei situaţii.
A se prezenta / a prezenta pe cineva; a face cunoştinţă
Îl cunoşti / o cunoşti pe…
Îl cunoşti pe prietenul meu… O cunoşti pe prietena mea…
Vă cunoaşteţi?
Îţi prezint pe (sora mea, prietenul meu, colegul meu…)
Permiteţi-mi să vă prezint pe…
Sunt încântat (ă) să vă / te cunosc. Bună ziua / Salut.
Îmi pare bine (de cunoştinţă).
Să mă prezint: sunt…
Îmi permit să mă prezint singur. Mă numesc… şi sunt…(elev în clasa, şcoala….,
prietenul lui… etc…)
Între prieteni sau tineri prezentările se pot face numai cu prenumele, cu un gest al mâinii,
fără formule explicite de prezentare.
A invita, a face o invitaţie
Înainte de a face invitaţia se întreabă persoana respectivă dacă este liberă (aceasta este deja
o invitaţie mascată):
Eşti liber (ă) diseară?
Ce faci sâmbătă?
Ai un program pentru duminică?
Atenţie!
Întrebarea “Eşti liber mâine seară?” poate ridica o problemă: dacă răspunsul este “da” va fi
dificil să refuzi invitaţia ce va urma. Dacă răspunsul este “nu” va fi dificil să accepţi invitaţia ce îţi
va fi adresată. Cum vom proceda?
Dacă nu cunoşti bine persoana care te invită, poţi răspunde vag: Ah, nu ştiu încă ce voi
face mâine seară. Sau: oh, în principiu ies cu un prieten / o prietenă, dar nu este nimic sigur. Acest
tip de răspuns îţi va permite să te orientezi asupra acceptării / refuzării invitaţiei ce va urma.
Dacă cunoşti bine persoana, poţi răspunde cinstit: “Depinde. Vrei să-mi propui ceva? / Să
mă inviţi undeva?”
Trebuie să stabiliţi o distincţie clară între a invita şi a propune: tradiţional, cel ce invită este
şi cel care plăteşte. Este deci o diferenţă între: Să mergem la un film / la o pizza (propunere,
sugestie) şi Te invit la un film / la o pizza. (invitaţie)
Cum invităm
Te invit la…
Vrei să mergi cu mine?…
Vrei să dansăm?…
Ce-ai zice de un film? Aş vrea să te invit…
A accepta o invitaţie
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World 82
Learning , Programul Childnet, 2004
Da, cu plăcere.
E drăguţ din partea ta. Vin cu plăcere.
E simpatic. De ce nu?
De acord.
Dacă spui tu…
Eu ştiu…cred că da….
A refuza o invitaţie
E drăguţ din partea ta, dar…
Sunt dezolat (ă), dar…nu sunt liber (ă) mâine seară…nu pot…am de lucru…
Regret, dar…nu pot…nu-I posibil…poate altă dată…
Nu, nu mă interesează.
Nu-mi plac filmele…
Nu ştiu dacă sunt liber (ă)…Poate, voi vedea…(dacă vrei să te mai gândeşti asupra
răspunsului ce-l vei da)
A mulţumi pentru o invitaţie
Mulţumesc (mult).
Oh, mulţumesc.
Mii de mulţumiri….Sunt încântat (ă).
E foarte drăguţ din partea ta…
Nu ştiu cum să-ţi mulţumesc…
Îmi face mare plăcere…
A răspunde la mulţumiri
N-ai pentru ce.
Cu multă plăcere.
Plăcerea e de partea mea.
Mă bucur că ai acceptat…
Exerciţiul 3 : film pe temă adecvată, la cinematograf
Timp de lucru: 2 ore.
Notă: formatorul poate fructifica experienţa din exerciţiul precedent stimulând membrii
grupului să invite la acest film pe cineva astfel încât – pe cât posibil – să iasă în perechi cu o
persoană pe care o simpatizează. La întâlnirea viitoare se vor rezerva 15 – 20 min. / grup pentru
comentarea filmului văzut şi concluziile care se pot desprinde la sfârşitul întregii teme (nevoia de
comunicare deschisă, de cunoaştere, criterii de alegere a unui prieten, valori ce stau la baza
relaţiilor dintre fete şi băieţi, etc.).
Este recomandabil ca organizarea ieşirii, cumpărarea biletelor, alegerea filmului dintr-o ofertă de
filme cu tematica respectivă ce rulează în localitate să fie făcute de către copii / tineri cu ajutorul
formatorului. Se vor repartiza responsabilităţi: cine se interesează de orarul filmelor şi de costul
biletelor, cine cumpără biletele; dacă este cazul, cine se interesează de mijloacele de transport în
comun care circulă în acea zonă, etc.
Principii metodologice
Este bine să reţinem : Capacitatea de a-i motiva pe adolescenţi este una dintre condiţiile
principale de reuşită ale unui program de dezvoltare a deprinderilor.
Un alt principiu care trebuie avut în vedere este de a structura formarea numai după luarea
în considerare a părerilor, propunerilor,iniţiativelor manifestate de copii sau tineri.
Posibilităţi de rezolvare:
Discuţie (cu fiecare participant sau cu toată grupa)
Etichetarea comportamentului „negativ” drept pozitiv. Să nu se conştientizeze eşecurile
ca instructor nu trebuie să duci o luptă să te contrazici cu clientul; mai degrabă trebuie
pus la probă, lăsat să dovedească valabilitatea părerii sale importanţa întâlnirilor
pregătitoare (evaluarea întâlnirii precedente şi pregătirea întâlnirii viitoare).
Discuţiile stimulează schimbul liber de opinii şi îi ajută pe tineri să-şi clarifice anumite
idei, sentimente, atitudini.Discuţiile merg foarte bine dacă sunt provocate de o scurtă povestire, un
studiu de caz prezentat anterior.
Intrebările puse de instructor: dar în aşa fel încît să nu-i “încuie “ pe cursanţi şi astfel să
producă o reacţie de jenă , descurajare sau inhibare. 0 întrebare va trebui pusă într-un mod pozitiv,
să se lase suficient timp pentru răspuns dar totodată să nu încetinească exagerat ritmul de activitate
al grupului.Intrebările vor trebui puse în aşa fel încât să presupună răspunsuri mai dezvoltate şi nu
doar răspunsuri monosilabice, prin da sau nu.
Exemplu :
Să începem activitatea cu o discuţie liberă despre haine şi rolul lor
De ce ne îmbrăcăm? (Las tânărului libertatea de a se exprima în legătură cu rolul hainelor în viaţa
noastră).
-Unii spun că hainele acoperă goliciunea – de aici ideea de necesitate.
-Urmează ideea de frumos şi decent.
-Ne îmbrăcăm frumos şi curat pentru că noi comunicăm cu cei de lângă noi şi prin îmbrăcăminte.
-O ţinută decentă înseamnă respect pentru tine şi cei din jur.
-O ţinută indecentă sau murdară aduce după simte dezaprobarea celor din jur, priviri indiscrete,
propuneri indecente (pentru fete).
După ce am trecut de necesitate şi decenţă am abordat modul în care ne asortăm hainele după:
4
Exemplele din această parte a Ghidului provin din lucrarea Formarea deprinderilor de viaţă
independentă. Manual pentru formatori, UNICEF, 2003
Dezbaterile în grupul de lucru (sau lucrul în grup): Grupurile mici – doi, trei, patru cursanţi
sunt cele mai puţin stanjenitoare. Odată ce, pe parcurs, gradul de încredere este în creştere se va
putea trece la grupuri mai mari.
Grupurile trebuie formate prin diferite metode, uneori la întamplare alteori după criterii
date de instructori, în aşa fel încât să nu lăsăm cursanţii să-şi formaze propriile lor grupuri si să
marginalizeze alţi participanţi.
Exemplu :
Am ales din grupa de băieţi, cinci, din care trei cu debilitatea mentală gravă şi doi cu
debilitate mentală uşoară, iar eu nu prea i-am văzut „înghesuindu-se” la activităţile din
bucătărie.
Ne-am deplasat în bucătărie unde aveau câteva fursecuri şi câte un pahar cu suc. Le-am
spus că urmează să pregătim ceva de mâncare, dar de data aceasta eu am să asist, iar ei trebuie
să gătească. Trei dintre ei erau entuziasmaţi, iar ceilalţi doi mai rezervaţi.
Înainte de-a începe treaba, i-am întrebat ce înţeleg ei prin „bucătărie”.
„Bucătăria este o parte din gospodărie!” mi-a răspuns unul din băieţi.
„Bucătăria este locul unde pregătim mâncarea şi unde dormim vara!” a răspuns altul.
Următoarea întrebare a fost: „Ce trebuie să se găsească într-o bucătărie?” Răspunsurile
au fost clare, deoarece se aflau deja în bucătărie, iar copiii au început să nu se mai simtă
stingheri.
„Câte mese se pregătesc zilnic în bucătărie şi cum se numesc ele?”
„Domnu’ nu ştiu cum se numeşte prima, când mâncăm cel mai puţin” mi-a spus un elev.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World 87
Learning , Programul Childnet, 2004
„Astăzi încercăm să pregătim o masă de prânz, dar fără ciorbă, adică felul unu. O să
facem cartofi prăjiţi şi o salată! Ce trebuie să facem prima data?”
Să curăţăm cartofii, mi-au răspuns.
Nu. Să stabilim câte porţii facem. O să avem nevoie de 6 porţii. Apoi?
Să curăţăm cartofii!
Cartofii înainte de a fi curăţaţi trebuie spălaţi!
Dar nu-i spălăm după ce-i curăţăm?
Da, dar aşa vom fi foarte murdari şi se măreşte riscul de a ne îmbolnăvi.
Trei băieţi s-au ocupat de spălatul şi curăţatul cartofilor şi doi de spălatul roşiilor,
castraveţilor, a cepei şi de pregătirea salatei. Unul dintre ei a spus că îi este frică să cureţe
cartofi, să nu se taie, el doar îi spăla. I-am arătat cum trebuie făcut. A fost mai greu la început, la
primi doi cartofi, dar s-a obişnuit. După ce i-au tăiat „pai”, lucru mai greu a fost să-i pună în
uleiul închis.
„Nu-i mai uşor să-i punem în uleiul rece şi apoi să punem tuciuleţul pe foc ca să nu ne
frigem?” a întrebat unul din ei. I-am explicat de ce nu e bine, am păstrat doi cartofi şi la sfârşit i-
am demonstrat.
Când au terminat de gătit, i-am pus să aranjeze masa ca şi cum s-ar servi şi ciorbă şi
desert. Toţi au pus numai lingura şi furculiţa.
După ce le-am explicat cum trebuie aranjată vesela, mi-au spus: „Ce rost mai are să
murdărim atâtea tacâmuri” Le-am explicat că trebuie să ştii să mănânci manierat, chiar dacă
acasă nu respecţi întocmai regulile, că este mai bine să ştii, ca să nu te faci de râs în societate.
Am povestit o întâmplare cu cineva care a mers la restaurant şi a mâncat „ostropel de
pui”. Si când i s-a servit mâncarea i-au pus pe masă şi un bol cu apă şi petale de trandafir pe
deasupra. În timp ce mânca a băut şi apa din bol crezând că aşa trebuie. Mai târziu, a observat
pe cineva care de fapt se spala pe degete în acel bol…
Cred că acţiunea a fost reuşita, mai ales că i-am auzit după aceea povestind colegilor cum
se pregăteşte şi se serveşte corect masa.
Autor: instructor de educatie Ilie Vasile, Centrul de plasament Plopeni, Prahova
Brainstormingul
Tehnica prin care se accepta orice fel de raspuns exprimat la o anumita tema propusă.
Nu se evalueaza în nici un fel răspunsurile, ci doar se consemnează pe o tabla sau pe o
foaie de hartie. Urmeaza apoi perioada de reflectie si de ordonare a listei, sarcina care se
incredinteaza tot grupului. Aceasta tehnica poate fi recomandata acolo unde:
- apar probleme sensibile sau controversate si se impune o explorare a situatiei;
- se impune incurajarea participarii la discutie a unor cursanti mai timizi sau mai ezitanti
- se doreste recoltarera rapida a cat mai multor sugestii.
Exemplu :
Grupul de 6-8 subiecţi se aşează în semicerc cu faţa către tablă / flip-chart. Liderul
grupului, formatorul, îi informează despre scopul întâlnirii.
Pe tablă se scrie tema discuţiei: MÂNCARE;
Fiecare participant spune câte un cuvânt legat de acest titlu (ex.: foame, pâine, fructe).
Nimeni nu este nevoit să-şi apere punctele de vedere, fiecare fiind încurajat să participe oricât de
ciudate ar fi opiniile lui..
Un observator notează, separat pe o foaie de hârtie, tot ce se spune şi fără comentarii.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World 88
Learning , Programul Childnet, 2004
La sfârşit se notează pe tablă răspunsurile în ordinea în care au fost exprimate părerile, apoi
formatorul le grupează astfel încât răspunsurile să se subsumeze mai multor idei ca:
Toţi oamenii mănâncă;
Alimentele sunt foarte variate;
Preferinţele / aversiunile alimentare sunt foarte variate;
Mâncăm pentru că ne este foame etc.
Această primă parte a brainstormingului nu are rolul de a găsi soluţii la o problemă dată, ci
acela de a sparge gheaţa şi de a investiga atitudini, opinii privitoare la această temă. Este de
asemenea o bună metodă de a obţine idei de la care să înceapă apoi discuţiile.
Jocul de rol
Presupune prezentarea unei scurte scenete, realizata spontan prin care se descriu situatii
posibile de viata. Uneori e mai usor sa imitam pe altii decat sa ne exprimam propriile noastre idei
sau sentimente.Aceasta tehnica este eficienta dar totodata greu de stapanit.
Ea impune:
- utilizarea voluntarilor ( nu poate fi obligatoriu), a celor care sunt mai energici si mai
extravertiţi;
- implicarea si a instructorului intr-unul dintre roluri;
- asigurarea în prealabil a unui sumar scenariu sau a unor idei de pornire;
- utilizarea unei minime recuzite: pălării, cărţi de joc cu nume scrise pe ele, peruci
- obţinerea unor momente hazlii dacă se poate
- împarţirea grupului în grupe mici ( eventual perechi în care fiecare să aibă rolul său) în
acest fel eliminându-se sentimentul de jenă de a se afla in faţa clasei sau grupului mai mare.
Exemplu :
Scenariu: Andrei, 13 ani, scund şi gras, mănâncă multe dulciuri, pâine, nu face mişcare,
complexat de felul în care arată şi de faptul că nu-şi poate face nici o prietenă. Ştefan, prieten cu
Andrei, îi procură uneori dulciuri sau mâncare în schimbul altor servicii. Victor, prieten cu Andrei,
încearcă să-l convingă că trebuie să-şi schimbe obiceiurile alimentare şi să facă sport. Într-o zi
Andrei îi cere lui Ştefan să-i cumpere prăjituri în schimbul colecţiei de timbre. Victor se opune şi
încearcă să le explice că nu procedează corect.
Cursanţii implicaţi în jocul de rol trebuie să aducă argumente pro şi contra solicitării pe
care Andrei i-o face lui Ştefan.
Ce ar trebui să spună Victor astfel încât Andrei să înţeleagă că greşeşte ?
Ce ar trebui să spună Andrei înainte şi după ce ar putea fi convins de Victor ?
Ce argumente ar putea oferi Ştefan pentru a obţine timbrele ?
Exerciţiul dă posibilitatea tinerilor să demonstreze în ce fel percep şi înţeleg relaţia dintre
alimentaţie şi sănătate;
Formatorul poate modifica / alege un alt scenariu pentru jocul de rol;
La sfârşitul exerciţiului formatorul are obligaţia să sintetizeze observaţiile şi să formuleze
concluzii pe care să le ancoreze de informaţia transmisă în cadrul activităţii.
Analiza de caz
Practicând acest exerciţiu se poate ajunge la punctul cu care ar trebui să înceapă orice
planificare, astfel încât obiectivele să poată fi atinse în timp util şi cu maximum de eficienţă. Acest
exerciţiu poate fi urmat de o planificare a activităţilor începând cu ultimul nivel ale schemei: paşii
corecţi pe care personajul ar trebui să-i urmeze pentru a-şi atinge obiectivul de a ajunge la timp la
întâlnirea cu funcţionarul de la Forţele de Muncă.
ESTE IMPORTANT SA SUBLINEIM FAPTUL CA O PLANIFICARE (PROGRAMARE) EFICIENTA ESTE RODUL UNEI
ACTIVITATI CONCERTANTE , DE ECHIPA, INTERDISCIPLINARA.
Obiectivele fazei 1.
Stabilirea unei viziuni globale asupra situatiei copilului si a factorilor de influenta asupra acesteia. Identificarea acestora
precum si a problemelor, a resurselor si a capitalului de cunoastere ar putea atenua consecintele sau rezultatele problemei.
Activitatile fazei 1
Colectarea de date dupa 3 axe:
Nevoi / cereri / resurse si competenta
Nevoile
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 92
Sunt probleme observate de profesionisti insa nu doar observatia este instrumental de studiu ci si alte metode de cercetare.
Cererile
Sunt expresia unor probleme traite de tanar
Resursele si savoir-fair
Competentele dezvoltate de profesionisti si de catre tanar in vederea atenuarii problemelor
Nevoile observate
De profesionisti Resurse si competenta
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 93
In etapa de explorare, de evaluare, timpul limitat si nevoia obtinerii unor date cu acuratete fac ca aceste evaluari sa fie realizate
de profesionistii ehipei interdisciplinare in urma observatiilor sau aplicarii altor metode de cercetare in contactele directe cu tanarul
beneficiar. Pentru stabilirea nevoilor autentice este necesar un demers empiric dar si riguros de culegere a datelor toate aceste fiind
confruntate cu observatiile profesionistilor.
Exista o tendinta generala de a exprima problemele observate sau identificate in termenii absentei unei solutii deoarece , in
general, o persoana care formuleaza de obicei o problema o face ghidata de experienta personala . Ori, problemele trebuie formulate ca
o descriere a situatiei in care tanarul resimte o dificultate, o jena, o insatisfactie, o frustrare chiar intr-o situatie data, bine delimitata.
Formularea trebuie sa fie precisa, nuantata si sa dea indicatori de timp, populationali, de grup tinta, de loc.
Spre exemplu:
Intr-o comunitate se formuleaza o problema “Nu este apa”.
Ce se constata „Este apa, insa aceasta nu este potabila”
In continuare se reformuleaza problema „Nu este apa potabila”
Ce se constata „Este apa potabila insa nu regulat”
Nu este apa potabila regulat
Anumite persoane au apa potabila regulat insa ele se aprovizioneaza din amonte sau centrale de apa, sursa.
Este dificil pentru persoanele care locuiesc departe sa ia apa direct de la sursa
Ori, problema este reala doar in perioadele de mare seceta sau calamitate
Concluzia in urma demersului logic
In timpul sezonului de secetos, pentru persoanele care locuiesc departe de sursa de apa sa aiba acces in mod regulat la apa
potabila.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 94
Deseori avem tendinta de a identifica problemele prioritare ca fiind cele mai grave. Ori, daca gravitatea este o problema de
priorizare, xista si alte criterii de care trebuie tinut cont: frecventa problemei, amploarea, evolutia, prognosticul, impactul psihologic,
social, economic. Daca abordezi problema din toate punctele de vedere, daca un tanar vi fi acompaniat sa castige anumite deprinderi de
viata acest lucru va diminua efectele negative pe termen lung?
Rezultate ale etapei de observare-evaluare: echipa de profesionisti are o viziune clara a situatiei, o viziune descriptive si
sistemica
Un anumit numar de probleme sunt identificate si listate
O problema (absenta unei deprinderi sau competente) este enuntata si este stabilita prioritatea.
ANALIZAREA PROBLEMELOR
Obiective:
a. Identificarea, analizarea si validarea cauzelor, efectelor si mecanismelor determinante ale problemei prioritare
b. Identificarea nevoii
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 95
Arborele causal
Reprezentarea grafica sub forma de arbore si trunchiul simbolizand problema, radacinile cauzele si ramurile efectele pe care le
produc.
Arborele se imbogateste direct proportional cu compozitia grupului care analizeaza care poate fi constituit din profesionisti,
tineri, parinti, etc.
Operational cauzele pot fi grupate in familii. Aceste familii determina numarul de radacini generale, nu mai mult de 3-4.
PROBLEMA
De ce? De ce ?
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 96
In acest stadiu problema se poate nuanta:
Se pot stabilii sau formula anumiti indicatori care sunt variabile ce au ca obiect masurarea si aprecierea unei stari de fapt, a
unei evolutii.
Arborele te ajuta sa stabilesti mai usor indicatorii
Arborele poate nuanta problemele, le poate reformula, poate reorganiza cauzele si efectele
Tabel recapitulativ
Se identifica o data cu Informatie ca aceasta cauza sa Permite masurarea amplorii Unde este posibil sa gasesti
construirea arborelui existe cauzei valoarea indicatorului
Costurile de reintegrare sociala Cu salariul existent nu se pot Costul propriuzis/salariu mediu Costul respectiv este disponibil
sunt foarte mari acoperii costurile de intretinere in statisticile primariei sau
caietul administrativ al
imobilelor. Salariul mediu este
obtinut din statistici nationale
Exemplul 2
Obiectiv 3
Stabilirea unei piramide a obiectivelor
Stabilirea obiectivelor generale, intermediare si specifice
Pentru obiectivele specifice definiti cateva activitati generice si rezultatele asteptate
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 97
Obiectivul general este direct formulat de o maniera pozitiva plecand de la problema.
Problema Obiectiv general
La sf. activitatilor de formare toti tinerii vor stapani deprinderi de auto-gospodarire La sf.programului 8 tineri cu dizabilitati au
competente si un loc de munca
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 98
Jocurile
Tipuri de jocuri :
Execiţiu individual cu rol de a-i obişnui pe copii şi tineri cu dialogul interior, le
încurajează spiritul critic, puterea de introspecţie şi concentrare.
Jocul de confruntare : în care se poate favoriza un anumit tip de comportament, anumite
strategii. Cei care pe practică corect vor câştiga. Jocul are nevoie de un regulament clar şi de un
arbitru corect. La sfârşitul jocului, câştigătorii vor primi un premiu simbolic.
Jocul de simulare : folosit pentru a învăţa anumite modele comportamentale şi procese pe
care obişnuieşte cineva să le folosească într-un rol specific, real sau simulat. Este un model de
realitate care permite participanţilor să experimenteze limitele şi să descopere aspecte noi.
Jocul trebuie urmat de o discuţie evaluativă asupra semnificaţiei jocului si asemănărilor-
deosebirilor dintre acesta şi viaţa reală.
Practicarea deprinderilor
Exemple ( Din ghidul Programelor Casey )
Tineri care sunt deja în posesia propriului carneţel de bucate şi adaugă reţete pentru a le
folosi atunci când se vor muta în propria lor casă.
Tineri care merg în mod curent să cumpere diferite produse pentru nevoile centrului de
plasament sau pentru propriile nevoi.
Tineri care ajută la rezolvarea unor sarcini gospodăreşti.
Tineri care economisesc bani cu scopul de a cumpăra ceva în viitor.
Asemenea deprinderi trebuie încurajate.
Organizarea serviciului SDVI se poate realiza atât la nivelul serviciului public specializat
cat si la nivelul OPA.
Metodologia de organizare a serviciului, descrisa mai jos, se refera in primul rând la
organizarea serviciului in cadrul SPPC. La nivelul OPA, organizarea unui astfel de serviciu
trebuie sa tina cont de normativele de personal si atribuţiile descrise in acest capitol.
La nivelul SPPC, organizarea serviciului se va realiza după cum urmează:
Recrutare de specialişti : in cadrul serviciului vor activa specialişti din domeniile:
asistenta sociala, psihologie, psihopedagogie si medical; specialiştii trebuie sa aibă experienţa in
domeniul protecţiei copilului, îngrijirii copilului institutionalizat si cunstinte aprofundate in
domeniile specifice.
FORMAREA DE PERSONAL
Identificarea cu clientul
Este evitata prin acest fenomen o reala acceptare a clientilor asa cum sunt ei in realitate.
Nu vor putea fi oferite in acest fel suficiente posibilitati de schimbare interioara si
crestere/maturizare afectiva.
Este probabil ca mai tarziu cand asteptarile profesionistilor sunt (inselate) neindeplinite sa
apara tendinta de respingere a clientilor.
Pe langa aceasta identificarea cu clientul duce la implicarea pana la epuizare a
profesionistului. Inverstitia emotionala fara rezultat poate duce de asemenea la aparitia
simptomului de incompetenta la profesionisti.
Exemplu: Un tanar client este concediat. Profesionistul incepe o lunga batalie cu
angajatorii facand uz de toate parghiile. Clientul este din nou concediat. Profesionistul face el
demersuri pentru angajare, se duce el sa vorbeasca cu alti patroni, il impinge pe tanar de la spate
si acesta este angajat in alta parte. Povestea se repeta. Si inca o data. Profesionistul nu mai vrea sa
aiba de-a face cu acel client, vrea sa-i fie repartizat altuia sau si mai ine sa faca o munca de birou
caci nu mai poate s-o ia din nou de la capat.
Inlocuirea problemei
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World 102
Learning , Programul Childnet, 2004
Se petrece atunci cand problemele sunt coplesitoare si par a nu avea nici o rezolvare.
Profesionistul se concentreaza doar asupra unui aspect minor al problemei si se amageste cu
gandul ca daca il va putea rezolva pe acesta atunci toate problemele vor disparea. Este stilul de
lucru asa-zis pompieristic al solutiei salvatoare.
Eventual se va petrece o rezolvare pe termen scurt a problemelor dar acestea vor aparea in
continuare la clienti.
Aceasta strategie are avantajul pentru profesionist ca-i da sentimentul ca a facut ceva si
deci ca munca si investitia depusa se vede undeva. Cel mai adesea clientul a iesit deja din
sistemul de protectie sociala atunci cand apare recurenta problemei si scapa oricaror statistici. De
aceea este folositor sa existe o monitorizare post serviciu pe o perioada mai lunga de timp.
Acest mod de lucru apare adeseori din necesitati financiare – nu exista suficienti bani
pentru a rezolva toate problemele si atunci este aleasa una care promite cea mai spectaculoasa
rezolvare.
Exemplu: Un tanar este respins de la 20 de interviuri. Profesionistul se decide ca este
vorba de hainele cu care se prezinta la interviu clientul. Face demersuri la diferite fundatii si
obtine pentru tanar un foarte frumos costum de haine. La al 21 - lea interviu clientul este acceptat.
Nimeni nu se mai oboseste sa-i explice profesionistului victorios ca tanarul nu a purtat hainele
acelea la interviu.
4. Proiectia neajunsurilor
Profesionistii experimenteaza propriile lor neajunsuri atunci cand lucreaza cu clientii. Este
foarte greu sa te raportezi la agresivitatea, negarea / minimalizarea sau incercarilelor de evadare
ale clientilor din fata realitatii. Sentimentele profesionistilor de ineficienta sunt astfel intarite. In
loc sa se raporteze la toate acestea ca la o situatie strict profesionala profesionistii ajung adesea sa
se considere incapabili. Apare tendinta de a proiecta propriile lipsuri asupra colegilor sau
clientilor. De aici rezulta o agresivitate crescuta. Adesea aceasta strategie se succede unei
perioade de supraidentificare.
Exemplu: Un profesionist discuta cu un altul: “Normal ca nu pot sa-l invat ce trebuie pe
acest tanar, mi-ar trebui mult mai mult timp si mai multi bani pentru asta...”
Introiectia
Exemplu: In mijlocul unei reuniuni de lucru imediat dupa ce s-a ajuns la problema unui
client victima a abuzului, toata lumea a inceput sa vorbeasca si sa se invinuiasca reciproc pentru
lipsa de atentie, de grija, pentru ca ca nu au facut la timp demersurile potrivite, pentru ca nu si-au
dat seama, etc. Comunicarea este haotica, nimeni nu asculta pe nimeni.Dupa lungi ore, sedinta s-a
incheiat fara sa fie propusa nici o solutie.
Retragerea
Reducerea complexitatii
Este un proces prin care activitatea este mentinuta in standardele de calitate prin:
- sprijin informational;
- suport emotional;
- abordarea prin prisma teoretica a cazurilor;
- asigurarea unei „priviri obiective”;
- posibilitatea de a reflecta asupra detaliilor cazului si a muncii in general;
- monitorizarea cazului.
In fapt, supervizarea este o modalitate de dezvoltare profesionala .
Prin supervizare angajatul se asigura ca ii sunt clare rolurile si responsabilitatile, ofera
posibilitati de reducere a stresului profesional, dezvolta un climat potrivit pentru practica.
Principiile care stau la baza activitatii de supervizare sunt:
- se realizeaza in interesul clientului;
- este definita de politica institutiei;
- supervizarea inseamna impartirea responsabilitatii;
- este regulata si continua;
- implica management, dezvoltare, evaluare, mediere si sprijin;
- promoveaza practica competenta, controlabila si imputernicita;
- promoveaza practica antidiscriminatorie;
- este bazata pe principiile invatarii adultului.
Supervizarea indeplineste trei functii: formare, control/coordonare si de suport.
Exista modalitati diferite de realizare a supervizarii:
- supervizarea formala – structurata, focalizata si contextuala;
- informala – de cele mai multe ori functioneaza in situatiile de criza
- individuala – relatie directa supervizat - supervizor;
- de grup – fiecare membru al grupului invata din experienta celorlalti.
Abandon (nevroza de ~): nevroza dcu tulburari care au ca obiect mai ales relatiile afective
precoce. Aceasta nevroza se caracterizeaza clinic printr-un sindrom asociant : angoasa,
agresivitate si depreciere de sine. Aviditatea afectiva a subiectului suscita mai devreme sau mai
tarziu la cei carora li se adreseaza, o atitudine de respingere. Se manifesta din copilarie dar se
manifesta de fiecare data cand o imprejurare de viata trezeste sentimentul de frustrare si abandon.
Abuz: atingerea integritatii corporale sau psihice a unei persoane.
Activitate – pasivitate: una din perechile de contrarii fundamentale din viata psihica.
Exprima tipuri determinate de scopuri pulsionale. Din punct de vedere genetic, opozitia activ-
pasiv este primordiala in raport cu opozitiile ulterioare in care ea se integreaza.
Act ratat: act in care rezultatul urmarit explicit nu este atins, ci inlocuit printr-un altul. Se
va vorbi de acte ratate nu pentru a desemna ansamblul rateurilor de vorbire, memorie sau actiune,
ci avand in vedere actele pe care subiectul este in mod obisnuit capabil sa le faca si al caror esec
este tentat sa il atribuie doar neatentiei sau intamplarii.
Adaptare: proces dinamic de schimbare, dezvoltat in mod voluntar sau involuntar in
scopul replasarii organismului intr-o pozitie mai avantajoasa fata de mediul sau intern sau fata
de mediul inconjurator, care presupune capacitatea de a invata.
Afect: orice stare afectiva neplacuta sau placuta, difiuza sau precizata, care apare fie ca o
descarcare masiva, fie ca o tonalitate generala.
Agresivitate: tendinta sau ansamblu de tendinte care se actualizeaza in conduite reale sau
fatasmatice ce tintesc sa faca rau altuia, sa distruga, sa constranga, sa umileasca etc. Are multe
modalitati, in fapt nu exista conduita, fie ea negativa (refuzul ajutorului) sau pozitiva, simbolica
(ironia) sau efectiv realizata (agresiunea fizica) care sa nu poata functiona ca agresiune.
Alterare a eului: ansamblu de limitari si atitudini anacronice dobandite de Eu in cursul
etapelor conflictului defensiv si care au consecinte defavorabile asupra posibilitatilor sale de
adaptare.
Ambivalenta: prezenta simultana in relatia cu acelasi obiect a unor tendinte, atitudini si
sentimente opuse, in primul rand, dragoste si ura.
Anorexia nervoasa: se carcterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala
normala minima.
Anxietate: emotie generata de anticiparea unui pericol difuz, greu de prevazut si controlat;
se transforma in frica in fata unui pericol bine identificat.
Anxietate de separare: Se caracterizeaza printr-o anxietate excesiva si inadecvata
dezvoltarii in legatura cu separarea de casa sau de cei de care copilul este atasat.
Aparat psihic: termen ce subliniaza caracteristici atribuite psihismului, capacitatea
acestuia de a transmite si transforma o energie determinata si diferentierea sa in sisteme sau
instante.
Aparare: ansamblu de operatii a caror finalitate este de a reduce, de a suprima orice
modificare susceptibila sa puna in pericol integritatea si constanta individului.
Atentie: capacitatea de a ne concentra de o maniera sustinuta asupra unui anumit stimul
sau activitati; perturbarea in atentie se poate manifesta printr-o distractibilitate facila sau
dificultate in realizarea sarcinilor sau in concentrarea in activitate.
Mutism: absenta vorbirii, fie din cauza nedezvoltarii limbajului, fie din cauza inhibarii
voluntare sau involuntare; nu presupune o tulburare cauzata de lezarea centrilor cerebrali ai
limbajului. Se intalnesc cazuri de mutism complet in unele forme de psihoza si un mutism electiv,
de origine nevrotica sau reactionala.
Mutismul electiv: Este caracterizat prin incapacitatea constanta de a vorbi in situatii
sociale specifice in ciuda faptului ca vorbeste in alte situatii.
Nevoi speciale: cerintele unei persoane afectate de o deficienta, congenitala sau
dobandita, temporara sau definitiva.
Nevroza: se refera la tulburari mintale care se caracterizeaza prin simptome mai apropiate
de experienta normala (de exemplu: anxietatea).
Nevroza institutionala: ansamblu de tulburari mintale (nevrotice, psihotice) dobandit de
individ intr-o institutie de gazduire dupa o anumita perioada de timp. Se adauga uneori la
simptomatologia individuala.
Normalitate: desemneaza de obicei, pe de o parte, conformitatea cu un tip mediu, pe de
alta parte, absenta patologiei. Definierea normalitatii prin medie este de ordin statistic (de
exemplu, varsta mintala normala, QI-ul normal). Riscul utilizarii acestei notiuni este de a
considera media ca nnorma si valoare. Aceasta face ca anomalia (de exemplu: inima pe partea
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World 112
Learning , Programul Childnet, 2004
dreapta), singularitatea (culoarea pielii), dizidenta (apartenenta la o secta) sa fie cu prea multa
usurinta sa fie considerate anormale, si deci, patologice.
Pedofilia: activitatea sexuala cu un copil prepubecescent (in varsta de 13 ani sau mai
putin); individul cu pedofilie trebuie sa fie in etate de 16 ani sau mai mult, cu cel putin 5 ani mai
in etate decat copilul.
Personalitate: se refera la calitatile comportamentale stabile ale unui individ intr-o mare
varietate de circumstante.
Potenţial: posibilitate de dezvoltare, avand in sine toate conditiile esentiale pentru
realizare; suma resurselor individului care pot fi utilizate la un moment dat.
Psihoza: se refera la forme severe de afectiune mintala, cum sunt tulburarile mintale
organice, de exemplu: schizofrenia, tulburarile afective etc., caracterizate prin lipsa constiintei
bolii si neputinta de a distinge intre experienta subiectiva si realitate.
Pulsiune: proces dinamic constand dintr-o presiune (incarcatura energetica, factor de
motricitate) care face organismul sa tinda spre un scop.
Sanatate: opusul bolii (absenta bolii sau a infirmitatii – lipsa de dureri, disconfort si
invaliditate); stare de bine, capacitate satisfacatoare de munca si de relationare cu cei din jur,
capacitate de a iubi si pe altcineva decat pe sine, fara simptome, fara conflicte mintale serioase;
adaptare la mediu si situatii, putere de a accede la fericire; acceptare a sexualitatii si a altor forme
de viata instinctiva care sa fie controlate de instante superioare ale psihismului; grad rezonabil de
armonie interna si integrare a personalitatii, posibilitatea de a face fata unor exigente medii si de a
fi socialmente acceptabil.
Sanatate mintala optimala: cea mai buna stare de sanatate posibila in conditiile existente.
Scor APGAR: Scorul Apgar este un test folosit pentru masurarea semnelor vitale ale unui
copil la nastere. Dr. Virginia Apgar (1909 – 1974) a introdus scorul Apgar in anul 1952. Testul
este util medicilor pentru a determina ce gen de asistenta medicala este necesara imediat dupa
nastere pentru a a ajuta la stabilizarea unui nou-nascut. Scorul Apgar este folosit in intreaga lume
pentru stabilirea starii de sanatate a unui copil la un minut si la cinci minute dupa nastere. Testul
din primul minut masoara cat de bine a tolerat nasterea nou-nascutul. Cel facut la cinci minute
masoara cat de bine se adapteaza copilul la mediul incojurator.
Scorul Apgar masoara cu 0, cu 1 sau cu 2 fiecare categorie, scorul total maxim ce poate fi
atins fiind 10;
1. Ritmul cardiac: absent = 0, slab (mai mic de 100 de batai pe minut) = 1, ritmul potrivit
(mai mult de 100 de batai pe minut) = 2;
2. Respiratie: absenta = 0, planset slab sau respiratie neregulata = 1, planset puternic = 2;
3. Tonus muscular: flasc = 0, anumite flexii = 1, miscare activa = 2;
4. Raspunsul la stimulare (asa numitul reflex iritabil): fara raspuns = 0, grimasa = 1,
planset si miscare viguroasa = 2;
5. Culoare: pala sau albastrie = 0, culoare normala a corpului, extremitati albastrii = 1,
culoare normala = 2.
Explicatii: un scor Apgar de la 7 la 10 este normal si indica faptul ca nou-nascutul este
intr-o stare buna. Un scor maxim (10) este ceva neobisnuit. Aproape toti nou-nascutii pierd un
punct pentru ca au mainile sau picioarele albastrii. Un scor mai mic de 7 indica faptul ca micutul
are nevoie de asistenta medicala pentru a fi stabilizat, iar personalul medical trebuie sa actioneze,
spre exemplu, ajutand copilul sa respire.
Testul poate fi repetat dupa 10 minute sau mai tarziu pentru a vedea daca masurile luate
de personalul medical au fost eficiente.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 120
ANEXA 1. Referential de competente, scala de evaluare
Progresie
Ghidul este menit să fie în concordanţă cu cele mai înalte trei niveluri de dezvoltare ale ACSLA: ACSLA-II (11-14 ani), ACSLA-III
(15-18 ani) şi ACSLA-IV (peste 19 ani). Primul nivel de dezvoltare al ACSLA, ACSLA-I (8-10 ani) nu a fost inclus datorită nevoilor
unice de învăţare ale acestui grup de vârstă. Toate Scopurile pentru o arie de deprinderi sunt menţionate împreună deoarece tinerii nu
învaţă neapărat deprinderile într-o secvenţă cronologică. De exemplu, este posibil ca un tânăr de vârstă mai mare să fi omis o
deprindere pe care semenii săi au învăţat-o la o vârstă mai mică. Acest lucru este adevărat în mod deosebit pentru tinerii care se află în
îngrijire în afara domiciliului care au avut experienţa mai multor plasamente şi întreruperi în educaţia lor. Scopurile sunt de asemenea
menţionate împreună pentru a încuraja tinerii să îşi aleagă propriile scopuri.
Etapa de dezvoltare planificată sau gama de vârstă este indicată în paranteză la finalul Scopului. Etapa 2 (II) este adaptată pentru tinerii
cu vârste între 11 şi 14 ani; etapa 3 (III) este adaptată pentru tinerii cu vârste între 15 şi 18 ani; iar etapa 4 (IV) este adaptată pentru
tinerii cu vârste între 19 şi 23 de ani. Când (II, III şi IV) apar la finalul Scopului, scopul este în principal pentru cei între 11 şi 14 ani
dar ar putea fi adecvat pentru un tânăr mai mare dacă el/ea a pierdut acest lucru într-o etapă anterioară. Figura 3 este un exemplu care
indică faptul că un Scop este adecvat pentru tinerii adulţi cu vârste între 15 şi 23 de ani, dar nu ar fi potrivit pentru cei cu vârste între
11 şi 14 ani.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 121
Elaborează o foaie de date personale pe care să o utilizaţi atunci când
completaţi formularul de angajare.
Scopurile
Scopurile sunt uneori denumite competenţe, afirmaţii privitoare la cunoştinţe şi abilităţi, sau scopuri de rezultat 5. Acestea sunt scrise
pentru a completa o abordare a învăţării bazată pe dezvoltare. Această abordare recunoaşte faptul că învăţarea se produce în timp şi că
tinerii progresează printr-o serie de etape sau niveluri pe măsură ce învăţarea se desfăşoară. Nivelurile de învăţare utilizate în modelul
de dezvoltare sunt menţionate în Figura 4.
Majoritatea tinerilor manifestă o conştientizare fundamentală a deprinderilor de viaţă necesare pentru tranziţie. Verbele de la începutul
Scopurilor indică nivelul la care este elaborat acel Scop.
5
Utilizăm scopuri pentru simplicitate. Utilizatorul este liber să substituie limbajul (de ex. competenţe) care este mai potrivit situaţiei lor.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 122
Utilizând exemplele de mai sus, Scopul de tipul „ştie şi înţelege” necesită ca instructorul să prezinte informaţii într-o modalitate care
va creşte baza de cunoştinţe a tânărului. La finalul sesiunii se va aştepta doar ca tânărul să descrie sau să explice ce a învăţat despre
instituţiile financiare.
În următorul exemplu, „know-how”, instructorul trebuie să creeze o ocazie pentru tânăr de a exersa efectuarea unei cumpărături
utilizând un cec. În general, Scopurile de tipul „ştie cum să” sunt realizate într-un mediu tip clasă sau domiciliu. Nu pot decât să
simuleze situaţii din viaţa reală. Adesea, sunt acelea de care un tânăr poate avea nevoie în viitor dar nu acum.
În ultimul exemplu, „poate pune masa pentru mesele zilnice”, Scopul este elaborat la cel mai înalt nivel şi necesită ca instructorul să
ofere ocazia de a exersa în lumea reală. De exemplu, nu va fi suficient doar să se arate studentului cum arată masa. Cu o instruire
potrivită, studentul ar trebui să fie capabil să demonstreze punerea mesei pentru trei mese zilnice.
Rezultate aşteptate
Rezultatele aşteptate, uneori cunoscute ca Indicatori sau Obiective, descriu ce ar trebui să fie capabil tânărul să realizeze ca urmare a
predării şi arată cum a fost realizat Scopul. Acestea sunt îndrumările pentru realizarea unui Scop. Începând cu un verb orientat pe
acţiune, acestea arată dacă un tânăr a deprins sau nu Scopul. Rezultatele aşteptate pot fi transpuse în planificarea de caz sau
planificarea de grup doar prin adăugarea cuvintelor „La sfârşitul perioadei de timp sau sesiunii X, tânărul va fi capabil să…” înaintea
fiecărei Rezultate aşteptate. De exemplu, „La sfârşitul sesiunii de grup, tânărul va fi capabil să dezvolte o fişă de date personale pe care
să o utilizeze la completarea unui formular de angajare.” Partea subliniată din exemplu reprezintă un Rezultat aşteptat.
Resurse şi activităţi
Ghidul identifică activităţile şi exerciţiile din resursele existente de deprinderi de viaţă care pot fi utilizate pentru a preda Scopurile fie
în sesiuni de grup, fie în sesiuni individuale. Într-un efort de a minimaliza costurile resurselor, au fost selectate cele mai larg folosite şi
mai rentabile resurse. Resursele fundamentale utilizate în acest ghid sunt:
Reuşind pe cont propriu – Un manual pentru tineri
Activităţi creative de deprinderi de viaţă – O colecţie de 100 activităţi de grup
Activităţi de deprinderi de viaţă pentru elevii de gimnaziu cu nevoi speciale – 190 de lecţii gata de utilizare cu foi de lucru
reproductibile
Activităţi de deprinderi sociale pentru elevii de gimnaziu cu nevoi speciale – 180 de foi de lucru gata de utilizare.
Ştiu încotro mă îndrept (Dar vor ţine banii mei pasul cu mine) – Un manual în două părţi pentru tineri
Ştiu încotro mă îndrept (Dar vor ţine banii mei pasul cu mine): Ghidul îngrijitorului – Un ghid pentru părinţi cu activităţi şi
sfaturi despre modul de utilizare a manualelor pentru tineri „Ştiu încotro mă îndrept”.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 123
Locul nostru – Curriculum video cu 16 componente pentru activităţile de grup.
Putere prin opţiuni – Un curriculum centrat pe tinerii aflaţi în îngrijire la asistenţii maternali şi îngrijire de grup ce predă
educaţie sexuală.
Pe locuri, fiţi gata, zburaţi! Un ghid de predare a deprinderilor de viaţă pentru părinţi – Strategii ce pot fi folosite de părinţi
pentru a preda deprinderi de viaţă ca parte a vieţii de zi cu zi.
Cum să supravieţuiţi predării educaţiei sanitare – Jocuri, activităţi şi foi de lucru pentru clasele 4-13.
Activităţi şi exerciţii din aceste resurse sunt anexate Scopurilor. Fiecare activitate este menţionată cu numele, numărul paginii şi
numărul activităţii (în cazul în care este furnizat). O descriere detaliată a fiecărei resurse cu detalii de achiziţionare este inclusă în
Anexa A. Este oferită de asemenea şi o listă suplimentară de resurse online. Aceste resurse completează setul de resurse fundamentale
şi oferă informaţii specializate şi detaliate asupra unui sau mai multor Scopuri. O listă suplimentară de materiale de referinţă online
este oferită pentru instructorul de deprinderi de viaţă.
Admitem de asemenea faptul că practicienii şi părinţii au propriile activităţi de predare a deprinderilor de viaţă. Pentru a facilita
utilizarea acestor activităţi cu Ghidul scopurilor, o foaie de lucru goală a fost inclusă în Anexa B pentru a fi utilizată de instructori
atunci când înregistrează propriile activităţi de deprinderi de viaţă. Această foaie de lucru este uşor de completat şi uşor de utilizat.
Scopurile, Rezultatele aşteptate şi resursele pentru activităţi oferă instructorului de deprinderi de viaţă (practician sau părinte) un loc de
unde să pornească pentru a crea un Plan de învăţare a deprinderilor de viaţă (vezi figura 5). Capitolul 3 oferă informaţii detaliate asupra
modului de creare a unui Plan de învăţare a deprinderilor de viaţă.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 124
Completarea unui formular de Defineşte termenii utilizaţi într-o cerere de Reuşind pe cont propriu, pagina
angajare. (III, IV) angajare. 12
Pe locuri, fiţi gata, zburaţi! Un ghid de predare a deprinderilor de viaţă pentru părinţi
Un tovarăş al ACSLA şi al Ghidului, Pe locuri, fiţi gata, zburaţi! Un ghid de predare a deprinderilor de viaţă pentru părinţi este o
colecţie de activităţi organizate în funcţie de gradul de dezvoltare pe care părinţii le pot folosi pentru a preda tinerilor deprinderi de
viaţă în timpul vieţii de zi cu zi. Este util pentru orice părinte care caută informaţii despre cum să predea deprinderi de viaţă la
domiciliu. De asemenea, profesioniştii din domeniul protecţiei copilului pot utiliza această resursă pentru a educa îngrijitorii asupra
predării deprinderilor de viaţă. Ca ghid pentru părinţi şi/sau profesioniştii din domeniul protecţiei copilului, resursa oferă multe sugestii
creative pentru a-i ajuta pe tineri să realizez scopurile de deprinderi de viaţă. Adesea doar prin citirea acestor activităţi, părinţilor li se
oferă idei pentru a-şi crea propriile activităţi care se potrivesc mai bine nevoilor copilului lor. Pe locuri, fiţi gata, zburaţi! poate fi
accesat la www.caseylifeskills.org iar activităţile pot fi imprimate de pe site-ul web. Pot fi de asemenea achiziţionate copii tipărite ale
lucrării Pe locuri, fiţi gata, zburaţi!
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 125
fasolea - oferă proteine, legumele oferă
vitamine şi minerale, amidonul oferă
carbohidraţi pentru energie, lactatele
întăresc oasele). Nivelele: 1 2
2. Cunoaşte şi înţelege faptul că a. Înţelege modul în care obiceiurile alimentare zilnice ale unei Evaluarea unei mese
nutriţia are un impact asupra persoane au impact asupra bunăstării sale generale; explică În timp ce luaţi masa, rugaţi-i pe copii să
sănătăţii fizice şi emoţionale. nevoia de moderaţie şi echilibru atunci când se planifică o dietă ghicească valoarea nutriţională a mesei şi
(II, III, IV) sănătoasă. să denumească componentele ei cele mai
b. Explică modul în care obiceiurile alimentare zilnice pot sănătoase. Nivelele: 1 2
conduce la probleme grave de sănătate (de ex. hipertensiune,
afecţiuni ale inimii şi diabet). Importanta legumelor
c. Descrie modul în care opţiunile alimentare pot avea impact Lăsaţi-i pe copii sa vă ajute daca plantaţi
asupra condiţiei fizice (de ex. alergii, migrene şi diabet). şi întreţineţi legume; lasati-i sa va ajute
d. Manifestă respect pentru opiniile altora şi diferenţele culturale si la piata, in alegerea legumelor. Copiii
atunci când se identifică opţiunile alimentare personale. pot învăţa despre cât de sănătoase sunt
legumele şi se vor bucura mâncându-le!
Nivelele: 1 2 3
Gustări sănătoase
Când mergeţi la cumpărături cu copiii,
lăsaţi-i să aleagă diferite gustări
sănătoase. Discutaţi despre calităţile unei
gustări sănătoase. De asemenea, invitaţi
copiii să gătească gustări sănătoase
(salată, paste, floricele, mere feliate).
Nivelele: 1 2 3
Nutriţia (continuare)
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
3. Cunoaşte şi înţelege impactul a. Descrie momentele din timpul zilei când gustările sunt Gustări sănătoase
gustărilor (consumului de „snacks- potrivite. Când mergeţi la cumpărături cu copiii, lăsaţi-i
uri”) asupra nutriţiei. b. Distinge între gustări (snacks-uri) sănătoase şi cele să aleagă diferite gustări sănătoase. Discutaţi
(II, III, IV) nesănătoase. despre calităţile unei gustări sănătoase. De
c. Înţelege riscurile nutriţionale şi la adresa sănătăţii asemenea, invitaţi copiii să gătească gustări
determinate de gustări (consumul de snacks-uri). sănătoase (salată, paste, floricele, mere
feliate). Nivelele: 1 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 126
4. Ştie să interpreteze etichetele a. Explică de ce este important să citiţi informaţiile Discutati in timpul cumparaturilor despre
alimentelor din punctul de vedere al nutriţionale de pe ambalajul alimentelor. produse alimentare similare oferite de marci
informaţiilor nutriţionale. b. Identifica ingredientul predominant dintr-un produs. diferite.
(III, IV) c. Compară informaţiile nutriţionale inscripţionate pe
produse alimentare similare.
Planificarea meniului
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
5. Este capabil să planifice o masă a. Recunoaşte resursele disponibile pentru planificarea Realizarea unui carneţel de bucate cu reţete
hrănitoare simplă, cu indrumare din mesei (de ex. cărţi de bucate, reţete de pe ambalajele favorite
partea adultului. alimentelor, reţete de familie favorite, reţete din Elaboraţi o carte de bucate cu cele mai bune reţete.
(II, III, IV) magazine şi sugestii din emisiuni de După prepararea unei mese, lăsaţi-i pe copii să
bucătărie/Internet). decidă dacă vor include sau nu reţeta respectivă în
b. Înţelege nevoile de dietă individuale şi preferinţele cartea lor personală de bucate (caiet, agendă, cutie cu
culturale atunci când planifică masa. note). Nivelul 2
Tinerii pot fi deja în posesia propriului carneţel de
bucate şi pot adăuga reţete pentru a le folosi atunci
când se vor muta în propria lor casă. Nivele 3 4
6. Este capabil să realizeze meniul a. Respectă diversităţile culturale când planifică meniul Realizarea unui carneţel cu reţetele favorite
pentru o săptămână, cu indrumare pentru sine sau pentru alţii. Elaboraţi o carte de bucate cu cele mai bune reţete.
din partea adultului. b. Creează o listă de cumpărături ce menţionează După prepararea unei mese, lăsaţi-i pe copii să
(III, IV) articolele şi cantitatea pentru un meniu pentru 7 zile. decidă dacă vor include sau nu reţeta respectivă în
c. Calculează costul unui meniu pentru 7 zile. cartea lor personală de bucate (caiet, agendă, cutie cu
d. Compară costurile gătirii mâncării şi ale servirii mesei note). Nivelul 2
în oraş. Tinerii pot fi deja în posesia propriului carneţel de
e. Respectă nevoia de a planifica mesele încadrându-se bucate şi pot adăuga reţete pentru a le folosi atunci
într-un buget. când se vor muta în propria lor casă. Nivele 3 4
f. Poate realiza cele de mai sus fara indrumare din partea
adultului
Planificarea meselor
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 127
săptămână la cină (lasagna, enchilada, pui prăjit).
Nivele 1 2
Aranjarea meniului
Lăsaţi-i pe tinerii mai mari să planifice meniul
familiei pentru o săptămână. Încurajaţi-i să includă
un meniu principal, legume şi cereale pentru fiecare
masă şi desert pentru câteva dintre acestea. Nivele 2
34
Cumpărarea alimentelor
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
7. Cunoaşte şi înţelege modalităţi de a. Stie sa faca o lista de cumpărături. Lista de cumpărături
a face cumpărături în mod b. Explică beneficiile utilizării cupoanelor şi Afişaţi o listă cu cumpărături pe frigider. Rugaţi-l pe
economic. cumpărării mărcilor proprii ale magazinului. copil să noteze pe liostă alimentele pe care le-a folosit la
(II, III, IV) c. Descrie avantajele şi dezavantajele cumpărării ultima masă (de ex. lapte) sau orice alt produs de care
en-gros. familia are nevoie. Nivelul: 1
d. Explică unde şi când cumpără chilipiruri (de ex.
reduceri, oferte speciale). Alcătuirea unei liste de cumpărături
e. Explică informaţiile privitoare la preţul unitar Rugaţi-i pe copiii mai mari să întocmească lista de
pentru două articole alimentare. cumpărături pentru întreaga săptămână. Asiguraţi-vă că
vor include ingredientele pe care le-au plănuit, precum şi
alte produse cum ar fi hârtie igienică sau produse de
curăţat vesela. Nivele: 2 3 4
Pentru a-şi face o idee asupra costurilor, invitaţi-i să vă
ajute la cumpărături şi rugaţi-i să ţină evidenţa costurilor
folosind un calculator Nivele: 2 3 4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 128
mănânce la masă şi rugaţi-i să noteze produsele pe listă.
Nivelul: 1
Pentru cei mai mari, rugaţi-i să identifice ingredientele
Cumpărături moderate
Daţi-i copilului lista săptămânală de cumpărături şi
cupoanele de reduceri oferite de ziare şi reviste. Rugaţii
să găsească cât mai multe cupoane pentru alimentele de
le listă. Pentru a-i motiva cu adevărat, oferiţi-le banii
economisiţi prin folosirea cupoanelor (multe magazine
indică această sumă la sfârşitul chitanţei). Nivele: 1 2 3
8. Ştie cum să evalueze articolele a. Explică ce este un termen de valabilitate, unde Cumpărături eficiente la supermarket
alimentare din punct de vedere al se găseşte pe ambalaj şi cum poate fi utilizat Când mergeţi la magazin, lăsaţi-i pe copii să găsească
prospeţimii şi al economiei. atunci când se cumpără pentru mese pentru o produsele de pe listă, să compare mărcile şi să observe
(III, IV) săptămână. care este cea mai economică. Învăţaţi-l pe copil să
b. Descrie semnele de alterare pentru două sau citească preţul cu amănuntul inregistrat pe etichetă (dacă
mai multe alimente (de ex. fructe, legume, magazinul are aşa ceva). Discutaţi raportul calitate/preţ
produse marine, carne). la un produs. Cel mai scump nu este întotdeauna şi cel
c. Utilizează preţul unitar şi informaţiile de pe mai bun. Nivele: 2 3
eticheta produsului pentru a efectua cele mai
avantajoase cumpărături. Alte cumpărături eficiente
d. Selecteaza a trei articole alimentare din punct Când căutaţi un anumit produs, cercetaţi adausurile
de vedere al prospeţimii şi al economiei.
e. Înţelege potenţialele beneficii economice şi comerciale ale magazinelor. Arătaţi cum două magazine
nutriţionale ale cumpărării produselor din piata.
f. Compară prospeţimea si preturile pentru cu acelaşi produs practică preţuri diferite. Discutaţi
produsele din supermarketuri mari, magazine
universale, chioşcuri, cooperative şi/sau din argumentele pro şi contra vizitării mai multor magazine
piata.
pentru a găsi cele mai bune preţuri pentru toate
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 129
observa care sunt preţurile cele mai mici pentru acelaşi
produs. Nivele: 1 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 130
Pentru cei mai mari, rugaţi-i să identifice ingredientele pentru masă
şi să le adauge pe listă. Nivelul: 2
Celor mai mari le puteţi încredinţa o sumă de bani pentru a cumpăra
ingredientele necesare. Nivele: 3 4
Practică la cumpărături
Când sunteţi în magazin, lăsaţi-i pe copii să identifice anumite
Singur la cumpărături
Sintetizaţi ceea ce a învăţat un tânăr în legătură cu planificarea
meselor şi cumpărături lăsându-l să planifice mesele pe o
săptămână, să întocmească lista de cumpărături şi oferindu-i
posibilitatea să procure toate acestea cu o anumită sumă de bani.
Nivele: 3 4
Prepararea mesei
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
10. Ştie şi înţelege numele şi a. Descrie ce ustensile, aparate şi echipamente sunt
utilizarea ustensilelor şi a necesităţi şi care sunt extravaganţe.
echipamentelor de bucătărie. b. Descrie modul în care se utilizează aparatele disponibile
(II, III, IV) (de ex. cuptor, prăjitor de pâine, cuptor cu microunde,
maşină de spălat vase).
c. Descrie cum şi când utilizează ustensile în siguranţă (de
ex. cuţite, răzătoare).
d. Recunoaşte nevoia de a depozita ustensilele de bucătărie
într-un mod organizat şi sigur astfel încât să poată fi
găsite şi utilizate eficient.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 131
11. Ştie şi înţelege importanţa a. Înţelege nevoia de a pastra manualele de utilizare şi
întreţinerii aparatelor de bucătărie. certificatele de garanţie ale aparatelor de bucătărie.
(III, IV) b. Descrie cum să menţină aparatele de bucătărie curate.
c. Ştie pe cine să contacteze pentru repararea şi service-ul
aparatelor de bucătărie.
12. Este capabil să utilizeze a. Demonstrează utilizarea adecvată a tuturor ustensilelor, Exerciţii practice
echipamentul de bucătărie disponibil vaselor şi tigăilor disponibile atunci când pregăteşte Pentru a-i implica pe copii în gătit, începeţi prin
pentru a prepara şi a găti o masă masa sau o gustare cu supervizare. a-i lăsa să vă ajute la prepararea unui meniu. De
simplă sau o gustare. b. Demonstrează utilizarea adecvată a aparatelor de exemplu, copiii pot sa vă ajute la pregătirea
(II, III, IV) bucătărie disponibile atunci când prepară o masă sau o salatei. Nivelul: 1
gustare cu supervizare.
Tinerii pot ajuta la mâncăruri mai dificile cum
ar fi orezul, pastele, tortellini sau fripturi, etc.
Nivele: 2 3
13. Ştie şi înţelege cum să prepare a. Descrie importanţa menţinerii curate a tuturor Exerciţii practice
mâncarea în siguranţă. suprafeţelor, obiectelor şi a mâinilor în tot timpul Pentru a-i implica pe copii în gătit, începeţi prin
(II, III, IV) procesului de preparare. a-i lăsa să vă ajute la prepararea unui meniu. De
b. Descrie cum gătirea şi manipularea incorectă a mâncării exemplu, copiii pot sa vă ajute la pregătirea
pot cauza o îmbolnăvire fizică. salatei. Nivelul: 1
c. Descrie moduri sigure de a dezgheţa, curăţa şi prepara
Tinerii pot ajuta la mâncăruri mai dificile cum
carnea şi legumele.
ar fi orezul, pastele, tortellini sau fripturi, etc.
Nivele: 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 132
f. Înţelege importanţa cronometrării precise atunci când se apoi să vă bucuraţi împreună de ceea ce au
urmează o reţetă. pregătit. Nivel: 3
g. Utilizează un ceas sau un cronometru pentru a respecta
întocmai instrucţiunile din reţetă.
15. Poate realiza si pastra un caiet a. Ştie unde să găsească reţete (de ex. cărţi de bucate, Exerciţii practice folosind reţete culinare
personal cu reţete. reviste, emisiuni de televiziune, Internet, ambalajele Deşi nu folosim reţete de fiecare dată când
(II, III, IV) alimentelor, ziare, prieteni şi rude). gătim, este bine să ştim cum să le folosim. Când
b. Creează un caiet personal cu reţetele favorite. copilul doreşte ceva special, poate să aleagă o
c. Înregistrează reţetele. reţetă din cartea de bucate. Puteţi să-i
supravegheaţi citind şi urmărind reţeta.
Nivele: 1 2
Cei mai mari pot fi lăsaţi nesupravegheaţi şi
apoi să vă bucuraţi împreună de ceea ce au
pregătit. Nivel: 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 133
17. Este capabil să pregătească a. Selectează meniurile ce vor fi preparate în fiecare zi. Arătă ce ai învăţat
meniuri hrănitoare şi economice b. Identifică ingredientele, ustensilele, echipamentele Rugaţi tânărul să vă ajute să pregătiţi cina o
pentru o săptămână, cu indrumare. necesare pentru fiecare meniu. dată pe săptămână. Lăsaţi-l să citească reţetele
(III) c. Face mâncarea utilizând ingredientele, ustensilele şi (dacă le-aţi folosit) şi să participe la preparare.
echipamentul. Mai târziu, lăsaţi-i să-şi pregătească mâncarea
preferată.
Aceleasi rezultate sunt asteptate si pentru nivelul IV, dar
Nivele: 2 3
fara indrumare din partea adultului
Când sunt pregătitţi, lăsaţi-i să prepare masa
deseară a familiei pentru o săptămână
Nivele: 3 4
Servirea mesei
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
18. Poate aseza masa. a. Cunoaşte aşezarea farfuriilor, paharelor, Aranjarea mesei
(II, III, IV) tacâmurilor şi a şerveţelelor. Lăsaţi tinerii să aranjeze masa pe rând. Nivelul: 1
b. Înţelege influenţa tradiţiilor de servire a
Dacă pregătiţi o cină obişnuită arătaţi-le cum să aranjeze
mesei, a alegerii mâncării, a preparării şi
masa pentru aceasta (folosiţi porţelanuri/veselă specială
manierelor în diverse culturi.
dacă aveţi) şi apoi lăsaţi-i să încerce să aranjeze singuri
c. Stie sa puna masa.
masa. Nivel: 2
19. Cunoaşte şi înţelege cum a. Cunoaşte mâncăruri şi tradiţii din culturi Etichetă internaţională
diversitatea culturală poate afecta diferite. Plănuiţi o masă cu prietenii din alt mediu cultural decât al
prepararea şi servirea mesei. b. Compară aşezarea farfuriilor şi utilizarea vostru. Lăsaţi tinerii să-i întrebe pe invitaţi despre
(II, III, IV) tacâmurilor în diferite culturi. tacâmuri, maniere, mâncărurile şi obiceiurile la masă care
fac parte din cultura lor. Nivele 1 2.3 4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 134
Cină în oraş
Când luaţi cina la un restaurant, încurajaţi tinerii să
comande meniul pe care îl doresc, să vă ajute să calculaţi
bacşisul şi să verificaţi nota de plată. Nivele: 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 135
23. Poate curăţa bucătăria după a. Explică de ce este importantă curăţarea amănunţită
prepararea mâncării, cu indrumare a tuturor echipamentelor şi suprafeţelor utilizate la Lecţia Strângerea mesei
din partea adultului. gătit.
(II, III) b. Explică modul de utilizare a produselor de curăţare După ce s-a terminat masa, cereţi fiecărui copil să
a bucătăriei (de ex. bureţi, prosoape de mâini şi cureţe vasele. Dacă copilul ia prânzul la şcoală,
absorbante). întrebaţi-l ce doreşte sa primească la pachet. Dacă a
c. Demonstrează utilizarea corectă a unei maşini de primit bani pentru prânz, lăsaţi-l să-i păstreze pe cei
spălat vase (în cazul în care este disponibilă). pe care nu i-a cheltuit, dacă serveşte prânzul din
d. Demonstrează spălarea manuală a paharelor, pachetul de acasă. Nivele: 1 2
vaselor, cratiţelor şi tigăilor.
e. Stie sa sorteze deseurile alimentelor şi a ambalajelor
în concordanţă cu cerinţele de reciclare. Curăţenia după mese
f. Stie sa curete toate echipamentele de bucătărie şi Lăsaţi familia să facă cu rândul la curăţenia după
suprafeţele utilizate la prepararea mâncării. masă. Copiii mai mici pot ajuta să se elibereze
masa. Nivelul 1
Aceleasi rezultate sunt asteptate si pentru nivelul IV, Cei mai în mari pot spăla şi usca vasele, umple
dar fara indrumare din partea adultului maşina de spălat vase şi curăţa aragazul. Nivele 2 3
De asemenea, cei mai mari pot curăţa toată
bucătăria cel puţin o dată pe săptămână, şi pot primi
o recompensă, de exemplu – mai mulţi bani de
buzunar. Nivele 3 4
Managementul casei
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
24. Cunoaşte şi înţelege importanţa a. Descrie cel puţin două calităţi ale unei Motivarea pentru curăţenie
curăţeniei casnice. case curate. Atunci când încurajaţi copiii să participe la curăţenie în
(II, III, IV) b. Explică două beneficii ale menţinerii gospodărie, jucaţi un joc pentru a observa cine termină mai
unei case curate. repede şi mai bine ceea ce are de făcut. Spuneţi-le că veţi trece
c. Descrie utilizarea şi depozitarea corectă într-o „inspecţie” oficială a muncii lor în timp util (dacă nu au
a produselor de curăţare. îndeplinit corect sarcinile, vor trebuie să se întoarcă şi să le
d. Identifică trei tehnici de curăţare şi repete). Sărbătoriţi momentul în care fiecare persoană îşi
echipamentul aferent. termină munca! Nivele 1 2
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 136
casnice. Nivele 1 2 3
25. Poate menţine o cameră curată. a. Stie cum se schimbă cearceafurile şi cum
(II, III, IV) se face patul. Lecţia Păstrarea curăţeniei
b. Cunoaste utilizarea si depozitarea
corectă a echipamentelor de curăţare şi a Când dezvoltaţi o listă de treburi casnice, întrebaţi-i pe tineri
tehnicilor de curăţare. care este rolul păstrării curăţeniei în casă (poţi găsi lucrurile,
c. Stie două modalităţi de depozitare a există organizare, îţi ia mai puţin timp să păstrezi casa curată
obiectelor personale (de ex. modalităţi de decât să o laşi în dezordine şi apoi să trebuiască să faci
depozitare a jucăriilor, cărţilor, hainelor). curăţenie). Nivele 1 2
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 137
27. Poate avea grijă de haine. a. Descrie diferite metode de spălare a Sortarea şi spălarea hainelor
(II, III, IV) hainelor (de ex. curăţare chimică, spălare Lăsaţi-i pe tineri să spele ceva colorat împreună cu un prosop
manuală, spălare la maşină). sau cearşaf mai vechi şi apoi să vă descrie ce s-a întâmplat.
b. Interpretează informaţiile de pe Arătaţi-le de ce este important să separe hainele colorate de
etichetele de întreţinere a hainelor. cele albe înainte de spălare. Nivele: 1 2
c. Descrie etapele spălării la maşină (de ex.
separarea culorilor, prespălare, aplicarea Spălarea rufelor la început
detergentului, înălbitorului, balsamului Daţi copilului propriul coş de rufe. Lăsaţi-l să vă ajute la spălat
de rufe, selectarea temperaturii de măsurând detergentul şi turnându-l în apă. Lăsaţi-i să aranjeze
spălare şi a programelor de spălare); articole mici cum ar fi cârpele de bucătărie sau chiar hainele
spala la masina automata de spalat. lor. Se vor amuza potrivindu-şi şosetele şi aruncându-le în coş.
d. Descrie etapele călcării hainelor. Nivele: 1 2
e. Demonstrează împăturarea şi ordonarea
hainelor curate. Mai multă practică la spălarea rufelor
Prezentaţi copilului ideea de spălare a rufelor arătându-i
Siguranţa domestică
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
28. Cunoaşte şi înţelege importanţa a. Explică trei moduri de prevenire a incendiilor (de Protecţia împotriva incendiilor
siguranţei domestice. ex. evitarea supra-utilizării prelungitoarelor, Pentru a-i învăţa pe copii despre protecţia împotriva
(II, III, IV) evitarea lăsării nesupravegheate a lumânărilor).
b. Descrie un traseu de evacuare de urgenţă în caz incendiilor, faceţi exerciţii de simulare a incendiilor.
de incendiu.
c. Explică două moduri de a preveni intrarea prin Desenaţi planul casei şi decideţi cea mai bună cale de
efracţie în casa unei persoane.
d. Explică două moduri de pregătire pentru dezastre a ieşi din fiecare cameră din casă. Decideţi locul de
naturale (de ex. uragane, inundaţii, tornade).
e. Explică depozitarea corespunzătoare a întâlnire la ieşirea din casă (casa unui vecin, în faţa
materialelor domestice periculoase (de ex.
produse de curăţat, medicamente, cuţite). unui copac). Nivele: 1 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 138
f. Explică trei modalitati pentru a face o casă sigură
pentru copii (de ex. dopuri pentru prize, încuietori
pentru dulapuri, portiţe pentru scări).
g. Identifică patru articole din trusa de prim
ajutor/trusa de urgenţă a casei (de ex. bandaje,
dezinfectanţi, lanternă, baterii).
29. Ştie cum să acceseze resurse a. Explică funcţiile diferitelor resurse comunitare
comunitare în caz de urgenţă. (de ex. pompieri, poliţie, ambulanţă şi când sunt
(II, III, IV) folosite).
b. Exemplifica trei situaţii de urgenţă şi selectează
resursele comunitare corespunzătoare.
30. Este capabil să ofere prim ajutor. a. Urmeaza un curs de pregătire de prim-ajutor. Primul ajutor
(III, IV) Învăţaţi copiii metode de bază de prim ajutor folosind
12
Siguranţa domestică (continuare)
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 139
31. Ştie cum să facă reparaţii a. Explică tipurile de reparaţii pentru care este Folosirea uneltelor
casnice simple. responsabil chiriaşul. Arătaţi copiilor cum să folosească uneltele din casă, la
(III, IV) b. Stie cum să înlocuiască siguranţele.
c. Stie să foloseasca un desfundător. început cu ajutorul uneltelor de jucărie. Nivelul 1.
d. Stie cum se utilizează filtrele.
e. Demonstrează utilizarea sigură şi
Dacă trebuie agăţat un tablou pe perete, lăsaţi copilul să vă
corespunzătoare a uneltelor casnice.
ajute să decideţi unde să îl aşezaţi, să măsuraţi, să vă
asiguraţi că este bine şi să bateţi un cui în locul găsit.
Lăsaţi-i să observe şi apoi să vă asiste la simple reparaţii
prin casă cum ar fi schimbarea unui bec, desfundarea
toaletei, etc. Nivele: 2 3
32. Cunoaşte şi înţelege asigurarea a. Află cum se poate obţine o poliţă de Importanţa asigurărilor
proprietarului/chiriaşului. asigurare şi costurile aferente acesteia. Alcătuiţi împreună cu tânărul un inventar complet al
(III, IV) locuinţei. Folosiţi creionul şi hârtia, un aparat de
fotografiat sau o cameră video pentru a înregistra obiectele
din fiecare cameră a locuinţei. Folosiţi acest prilej pentru a
discuta despre valoarea asigurării casei pentru proprietar
sau pentru chiriaş, în cazul în care aceste obiecte trebuiesc
înlocuite dacă sunt pierdute, furate sau distruse. Nivele: 3 4
Locuinţa
Locuinţa (continuare)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 140
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
2. Ştie cum să caute un apartament sau a. Defineşte termenii utilizaţi cel mai frecvent în
un alt tip de locuinţă. procesul de căutare a unei locuinţe (închiriere,
(III, IV) subînchiriere, garanţie, chiriaş, proprietar).
b. Descrie două sau mai multe moduri de căutare a
unei locuinţe (de ex. din auzite, anunţuri, afişe,
mersul prin cartiere, Internet).
c. Interpretează informaţiile conţinute în anunţurile
de locuinţă.
d. Creează o listă cu nevoile legate de locuinţă (de ex.
proximitatea liniei de autobuz, la primul etaj,
permisiunea de a avea animale de casă).
e. Compară două sau mai multe opţiuni de locuinţă în
funcţie de locaţie, condiţie, cost, siguranţă, acces la
transport, slujbă, şcoală, etc.
3. Poate căuta un apartament sau un alt a. Creează o listă cu nevoile legate de locuinţă. Ce ne trebuie în sufragerie
tip de locuinţă. b. Realizează o căutare a locuinţei. Fiecare dintre noi avem cerinţe diferite legate de
(IV) c. Evaluează opţiunile de locuinţă în funcţie de locuinţă. Lăsaţi tânărul să alcătuiască o listă cu
locaţie, condiţie, cost, siguranţă, acces la transport, toate cerinţele importante pentru propria lor
slujbă, şcoală, etc. locuintă (distanţa faţă de staţia de autobuz,
numărul de dormitoare, mobilată sau nemobilată,
cu animale sau fără). Nivele: 2 3
Găsirea unei locuinţe
Sunt multe modalităţi de a găsi o locuinţă.
Povestiţi tânărului cum v-aţi găsit prima
locuinţă. Cereţi tânărului să se gândească la
diferite zone ale oraşului (sau diferite oraşe)
unde ar dori să locuiască. Tinerii vor descrie în
scris tipul locuinţei pe care o doresc (apartament,
casă, etc). Arătaţi tânărului cum să folosească
Internetul, ziarele, cartea de telefon, sau alte
resurse pentru a găsi locuinţă. Nivele: 2 3 4
Locuinţa (continuare)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 141
adultului. b. Evaluează starea de funcţionare a Povestiţi tânărului cum v-aţi găsit prima
(III, IV) instalaţiilor şi aparatelor din locuinţă (de locuinţă. Cereţi tânărului să se gândească la
ex. aragaz, frigider, chiuvetă, toaletă). diferite zone ale oraşului (sau diferite oraşe)
c. Stabileşte dacă sunt necesare reparaţii ale unde ar dori să locuiască. Tinerii vor descrie în
locuintei şi cine va plăti pentru acestea. scris tipul locuinţei pe care o doresc (apartament,
d. Ştie cum să vizioneze un apartament sau un casă, etc). Arătaţi tânărului cum să folosească
alt tip de locuinţă, fara indrumare. Internetul, ziarele, cartea de telefon, sau alte
resurse pentru a găsi locuinţă. Nivele: 2 3 4
Locuinţa (continuare)
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
7. Cunoaşte şi înţelege argumentele a. Identifică două motive pentru care oamenii închiriază în Împărţirea locuinţei cu un coleg de
pro şi contra închirierii în comun. comun. cameră
(III, IV) b. Menţionează cel puţin patru avantaje şi dezavantaje ale Împărţirea locuinţei cu un coleg de cameră
închirierii în comun. poate să fie o bună oportunitate şi/sau o
decizie proastă. Lăsaţi-i pe tineri să
alcătuiască o listă de motive pro şi contra
împărţirii locuinţei cu un coleg, o rudă sau
cu prietenul/prietena. Ajutaţi tânărul să
alcătuiască o listă de întrebări pentru un
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 142
posibil coleg de cameră. Nivele: 2 3 4
8. Cunoaşte şi înţelege ce resurse a. Identifică două sau mai multe instituţii care oferă asistenţă cu
comunitare sunt disponibile pentru problemele de locuinţă.
a-l ajuta cu problemele de locuinţă. b. Descrie tipurile de asistenţă oferite de aceste instituţii.
(III, IV)
Locuinţa (continuare)
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
9. Planifica mutarea în propria a. Identifică şi calculează Ce ne trebuie în sufragerie
locuinţă; pastreaza aceasta toate costurile iniţiale (de Fiecare dintre noi avem cerinţe diferite legate de locuinţă. Lăsaţi tânărul să
locuinta. ex. taxă de solicitare, alcătuiască o listă cu toate cerinţele importante pentru propria lor locuintă
(III, IV) garanţie, garanţie pentru (distanţa faţă de staţia de autobuz, numărul de dormitoare, mobilată sau
întreţinere, taxe de nemobilată, cu animale sau fără). Nivele: 2 3
instalare, chiria pe prima
lună, mobilă/articole pentru Cheltuieli legate de locuinţă
locuinţă).
b. Creează o listă cu obiectele Un aspect important în păstrarea unei locuinţe stabile este acela de a-ţi permite
necesare (de ex. mobilă, toate costurile de întreţinere ale acesteia. Lăsaţi copiii să vă însoţiească în timp ce
aparate de bucătărie, plătiţi cheltuielile de întreţinere, electricitate, etc. În timp ce copiii lipesc timbrele
prosoape şi cearceafuri). sau plicuri, explicaţile pentru ce anume se fac plăţile respective. Nivelul: 1
c. Calculează costuri Copiii mai mari vor alcătui o listă cu cheltuieli legate de gospodărie (mobilier,
anticipate de achiziţionare bucătărie, lenjerie de pat, papetărie) şi vor indica preţul fiecărui articol. Nivele: 2
a dotărilor esenţiale. 3
d. Dezvoltă un buget lunar
realist pentru locuinţă. Costul chiriei
e. Identifică două resurse Alegeţi un anunţ de închiriere dintr-un ziar. Discutaţi despre termenii şi costurile
personale sau organizaţii menţionate în anunţ (plata în avans, facilităţi, chiria pe prima lună) cât şi despre
comunitare care să ofere costurile care nu sunt menţionate (taxe, mobilat/nemobilat, animale, etc.).Nivele:
asistenţă pentru acest plan. 34
f. Descrie două moduri de a
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 143
face locuinţa sigură (de ex. Planul de rezervă
încuietori, detectoare de Între locul de muncă şi stabilitatea locuinţei există o strânsă legătură. La
fum). alcătuirea unui buget al locuinţei, cereţi tânărului să vă descrie modul în care vor
g. Respectă termenii plăti locuinţa dacă vor rămâne fără slujbă (concediere, demisie). Discutaţi despre
contractului de închiriere. importanţa economiilor – bani economisiţi pentru situaţii de urgenţă. Nivele: 3 4
h. Îşi îndeplineşte toate
obligaţiile financiare la Lecţia Îngrijirea spaţiului de locuit
timp.
Începeţi să-i învăţaţi pe copii rutina unei bune îngrijiri a casei prin a le da
responsabilităţi de menţinere a curăţeniei în propria lor cameră. Copiii de vârstă
mare vor primi şi alte sarcini de curăţire a gospădăriei Nivele 1 2
Fiecare spaţiu de locuit necesită întreţinere. Tânărul va dezvolta o listă cu
treburile casnice necesare întreţinerii casei menţionând timpul de care are nevoie
9. Planifica mutarea în propria săptămânal pentru fiecare dintre acestea. Nivel 3
locuinţă; pastreaza aceasta
locuinta. Practica timpurie a „chiriei”
(III, IV) Cu cei mai tineri, pretindeţi că le „închiriaţi” dormitorul pentru o perioadă de
- continuare timp (o săptămână sau o lună). Stabiliţi în scris „condiţiile” de închiriere (să îşi
facă patul, să vă plătească o sumă simbolică săptămânal) şi ceea ce se întâmplă
dacă se termină contractul. Nivele: 1 2
Planificarea mutării
Când tânărul începe să se gândească la mutare cereţi-i să alcătuiască o listă cu
cele necesare spaţiului unde vor locui (mobilă, aşternuturi, veselă, etc.), costul
acestor articole şi cum să mobileze noul spaţiu la un preţ scăzut. De asemenea
solicitaţi-i să facă o listă cu alte costuri legate de mutare (instalaţii, facilităţi,
etc.); împreună cu tânărul dezvoltaţi un plan pentru plata celor necesare şi un
buget lunar realist necesar întreţinerii locuinţei. Nivele: 3 4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 144
Transport
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
10. Este capabil să utilizeze a. Identifică tipurile de transport public Deplasarea
transportul public acolo unde este disponibil. Cunoaşterea şi descifrarea hărţilor este importantă pentru ca tânărul
cazul. b. Descrie costul diferitelor forme de să se deplaseze în cartier şi să nu se rătăcească. Copiii de vârstă
(II, III, IV) transport public. mică vor învăţa să citească numele străzilor şi numele clădirilor.
c. Citeşte orarele şi rutele de transport. Nivelul 1
d. Utilizează cel puţin o formă de Tinerii vor desena o hartă care să indice drumul de acasă până la un
transport public. loc favorit din oraş. Nivel: 2
Transportul cu autobuzul
Mergeţi într-o scurtă călătorie cu autobuzul sau metroul. Lăsaţi-l pe
copil să aleagă destinaţia şi arătaţi-i cum să ajungă acolo cu
autobuzul/metroul. Lăsaţi-l să plătească biletul şi să utilizeze cartela
de călătorie. Nivele: 1 2
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 145
Pentru cei mai mari, lăsaţi-i să afle singuri cu ce autobuz/metrou
trebuie să meargă pentru a ajunge într-un anumit loc şi să se asigure
că vor ajunge la timp când pleacă de acasă. Nivele: 2 3
Transport (continuare)
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
11. Poate călători singur. a. Interpretează orarele şi rutele de Transportul cu taxi-ul
(II, III, IV) transport. Mulţi tineri vor să meargă cu taxi-ul dintr-un loc în altul. Cereţi
b. Alege mijloacele de transport dintre tânărului să se informeze despre costurile transportului cu taxiul.
cele disponibile în comunitate. Când tânărul poate plăti, rugaţi-l să telefoneze la o companie de taxi
c. Demonstrează utilizarea unuia sau şi însoţiţi-l într-o scurtă călătorie. Nivele 2 3
mai multor mijloace de transport în
comun pentru a se deplasa. Transportul cu avionul
Transportul cu avionul face parte din viaţa. Vizitaţi aeroportul
împrună cu tânărul şi lăsaţi-l să observe căile de acces şi ieşirile.
Discutaţi despre ce se poate întâmpla dacă pierde avionul cu care
trebuia să călătorească. Nivele 2 3
Transport (continuare)
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
12. Ştie cum să obţină permis de a. Cunoaste cerinţele legale pentru Ce presupune obţinerea permisului de conducere
conducere. obţinerea permisului de conducere. Un factor important pentru a deveni conducător auto este
(III, IV) b. Stie unde să se adreseze pentru a solicita obţinerea permisului de conducere. Cereţi-le copiilor să se
permisul. informeze la Poliţia rutieră sau să se deplaseze până acolo.
Tinerii pot pregăti o listă cu paşii necesari pentru obţinerea
permisului de conducere - înscrierea la cursul de conducere,
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 146
participarea la teste scrise şi practice, obţinerea asigurării, etc.
Nivele: 2 3 4
Decizii la volan
Conducerea unui automobil este o responsabilitate mare.
Trebuie să fii un adevărat model atunci când conduci. Discutaţi
despre deciziile în timpul condusului. Întrebaţi-i pe tineri ce
decizii trebuiesc luate (schimarea benzii de circulaţie,
semnalizarea, viteza) şi de ce. Nivele: 2 3
13. Cunoaşte şi înţelege costurile a. Identifică şi calculează costurile deţinerii Cheltuielile unui posesor de automobil
aferente deţineri unui automobil. unui automobil (de ex. eliberarea Când tinerii devin interesaţi să-şi cumpere o maşină, lucraţi cu
(III, IV) talonului, plăcuţe de înmatriculare, ei la realizarea unui buget. Faceţi o listă a cheltuielilor maşinii
asigurare, întreţinere de rutină). (maşina, plăcuţele de înmatriculare, asigurare, întreţinere).
b. Cunoaşte legile aferente deţinerii unui Dezvăluiţi-le cât plătiţi dumneavoastră pentru fiecare dintre
automobil. acestea. Nivele: 3 4
Asigurarea auto
O cheltuială semnificativă şi curentă a unui automobil este
asigurarea. Lăsaţi-i pe tineri să discute cu un agent de asigurări
despre ceea ce infuenţează costurile asigurării (vechimea
maşinii, etc.) Nivele: 2 3 4
Reparaţiile maşinii
Când întreţineţi maşina, rugaţi-i pe copii să vină cu
dumneavoastră la service. Nivel: 1
Pentru cei mai mari repetaţi cu ei ce întrebări îi veţi pune
mecanicului. Nivele: 2 3 4
Transport (continuare)
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
14. Ştie cum să cumpere o maşină. a. Identifică două sau mai multe locuri Pregătirea pentru obţinerea unui automobil
(III, IV) unde să găsească automobile de vânzare Atunci când tânărul este interesat de obţinerea unui automobil,
(de ex. dealeri de automobile noi/uzate, ajutaţi-l sa alcătuiască un buget. Elaboraţi împreună o listă a
ziare, afişe). costurilor şi explicaţi-i cât plătiţi dvs. Pentru maşină în fiecare
b. Identifică două sau mai multe locuri de lună. Nivele 3 4
unde să obţină un împrumut pentru
automobil. Pregătiri pentru cumpărarea unei maşini
c. Evaluează bugetul financiar şi determină Cumpărarea unei maşini este o problemă delicată la orice vârsă.
suma de bani disponibilă pentru Înainte de a merge să vizionaţi maşinile, lăsaţi-l pe copil să
cumpărarea unui automobil. pregătească o listă cu întrebările pe care ar dori să le pună
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 147
d. Evaluează argumentele pro şi contra vânzătorului în legătură cu maşina. Rugaţi-l să se gândească la
fiecărui tip de automobil. unul sau două persoane care ar putea să îl însoţească atunci
e. Evaluează argumentele pro şi contra când merge să cumpere o maşină. Nivele: 3 4
fiecărui plan de finanţare (de ex. leasing,
rate etc. Practică în vederea cumpărării unei maşini
Pretindeţi că sunteţi un vânzător de maşini. Printr-un joc de rol
lăsaţi-l să pună întrebări şi să poată să răspundă „nu”. Nivele:
34
Resurse comunitare
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
15. Este capabil să folosească a. Stie sa foloseasca secţiunile ziarelor şi ale paginilor aurii.
ziarele şi paginile aurii pentru a găsi b. Utilizează aceste resurse pentru a găsi informaţii pentru a-l Lecţia Jucaţi un joc
informaţii. ajuta spre exemplu în căutarea unei slujbe, a unei locuinţe şi
(II, III, IV) localizarea asistenţei medicale. Alcătuiţi o listă cu obiectivele pe care aţi
dori să le localizeze tânărul în comunitate -
cum ar fi un restaurant, un magazin de
piese auto sau un parc. Folosind Pagini
Aurii, lăsaţi-i pe tineri să identifice
capitolele unde ar putea gasi locaţiile
respective. Nivele: 1 2
Lăsaţi-i pe cei mai mari să telefoneze în
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 148
aceste locuri şi să întrebe despre locaţie,
orele de program şi preţul serviciilor.
Nivele: 2 3 Acest joc poate fi de asemenea
jucat şi folosind Internetul!
Obţinerea informaţiilor
Dacă un tânăr are nevoie de informaţii, de
exemplu, unde este frizeria sau unde
rulează un anumit film, lăsaţi-i să se
gândească unde trebuie să caute informaţia
şi apoi să telefoneze pentru a solicita
informaţii. Nivele: 1 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 149
17. Ştie cum să obţină copii ale a. Identifică unde să se adreseze pentru a obţine certificatul Păstrarea documentelor importante
documentelor personale si sa de naştere, documente de identitate cu fotografie şi Aranjaţi un sertar sau un dosar pentru fiecare
pastreze documentele documente şcolare. copil din casa dumneavoastră. Puneţi în el
importante in siguranta. b. Precizează costurile aferente obţinerii acestor documente. documentele importante (sau copiile lor) cum ar fi
(II, III, IV) c. Completează formularele necesare pentru obţinerea certificatul de naştere, fişa de sănătate şi
copiilor acestor documente. fotografii. Arătaţi copiilor ce este în
d. Identifică unde să se adreseze pentru obţinerea istoricului sertarul/dosarul fiecăruia. Nivele: 1 2
şi evidenţelor medicale. Pe măsură ce cresc faceţi-i responsabili cu
e. Identifică unde să se adreseze pentru obţinerea întreţinerea dosarului/sertarului. Discutaţi cu cei
documentelor de imigrare (acolo unde este cazul). mai în vârstă despre ce documente importante
(fişa de securitate socială, certificat de naştere,
permis auto) ar trebui să înlocuiască sau să le facă
copii. Nivele: 3 4
18. Cunoaşte şi înţelege a. Explică importanţa votării în alegerile locale si generale. Primele practici legate de votare
îndatoririle civice. b. Identifică unde trebuie să fie luat în evidenţă pentru a vota. Încurajaţii participarea la vot supunând la vot
(III, IV) c. Descrie cerinţele legale pentru a fi luat în evidenţă la problemele importante în timpul întâlnirilor în
serviciile elective. familie. De exemplu, familia ar putea vota cum să
d. Înţelege valoarea voluntariatului în comunitate. petreaca noaptea de sâmbătă sau ce film să
e. Explică modul în care devine voluntar. închirieze. Nivele: 1 2
19. Poate selecte resursele a. Descrie două situaţii în care este necesar să se apeleze Unde să telefonaţi pentru ajutor
corespunzătoare pentru a fi numărul de urgenţă. La cină sau în maşină, faceţi un scenariu cu care
folosite în situaţii de urgenţă. b. Foloseste resursele comunitare in functie de situaţiile de tînărul s-ar putea întâlni şi apoi întrebaţi-l unde ar
(II, III, IV) urgenţă (conflicte domestice, toxi-infecţii alimentare, trebui să sune pentru a obţine ajutor. De exemplu,
incendiu, fisurare a conductei principale de apă). ce ar face dacă ar ieşi la plimbare şi ar auzi
strigăte de ajutor venind dintr-o casă sau ar vedea
fum. Întrebaţi-i ce ar face dacă ar avea nevoie să
găsească o rudă din alt oraş. Nivele: 2 3
Vecinii ca resurse
Vecinii pot fi o sursă importantă de informaţii şi
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 150
ajutor. Rugaţi-i pe tineri să vă spună la ce vecini
ar apela pentru diferite tipuri de ajutor cum ar fi
obţinerea unei slujbe, obţinerea de ajutor în cazul
unei urgenţe medicale sau pentru a împrumuta un
ou pentru o prăjitură. Nivele: 2 3
20. Cunoaşte şi înţelege a. Identifică trei resurse disponibile la bibliotecă (de ex. cărţi,
serviciile disponibile la secvenţe video, ziare, acces Internet).
biblioteca locală.
(II, III, IV)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 151
3. Cunoaşte şi înţelege diferitele a. Identifică moduri de a face donaţii altor
moduri în care oamenii folosesc persoane aflate în dificultate (de ex. donează
banii pentru a-i ajuta pe alţii. mâncare, îmbrăcăminte, bani şi timp
(II, III, IV) personal).
b. Cunoaşte că se simte bine atunci când îi ajută
pe ceilalţi.
c. Înţelege că oamenii donează în diferite
moduri pentru cauze pe care le consideră
importante.
d. Identifică o cauză către care ar face donaţii.
Economii
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
4. Ştie şi înţelege modalităţi de a a. Descrie două locuri unde se Primele economii
economisi bani. economisesc bani (de ex. puşculiţe, Obişnuiţi-i pe copii să economisească începând cu o puşculiţă şi cu
(II, III, IV) depunerea la bancă sau la CEC). o mică alocaţie săptămânală. Nivel: 1 Când puşculiţa se umple,
b. Identifică două moduri de mergeţi cu copilul la bancă şi deschideţi un cont de economii.
economisire (de ex. 10% din salar se Încercaţi să treceţi contul pe numele copilului, arătaţi-i carnetul de
economiseste in pusculita sau se economii şi lăsaţi-i să urmărească dobânda pe care banii lor o
depune la CEC pe termen). produc. Nivel: 2
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 152
exemplu, dacă tânărul doreşte să îşi cumpere un bilet de avion
pentru a-şi vizita familia sau prietenii, ajutaţi-l să se informeze
despre preţul biletului. Ajutaţi-i apoi să planifice şi să decidă câţi
bani vor trebui să economisească în fiecare lună şi pentru cât timp
pentru a-şi atinge scopul economiilor. Nivele: 2 3
Economii (continuare)
Impozitul pe venit
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
8. Cunoaşte şi înţelege obligaţiile de a. Intelege faptul că venitul câştigat indiferent de faptul că Taxele salariale
depunere a formularelor de impozit este plătit în numerar sau prin cecuri este impozitabil şi Pentru a-i învăţa pe tineri despre taxele pe
pe venit. trebuie declarat. venit, solicitaţi-le ca atunci când primesc
(III, IV) b. Identifică toate tipurile de impozite pe venit obligatorii în salariul să observe câţi bani au fost reţinuţi
zona respectivă (de ex. locale, municipale, judeţene). din salariul lor pentru diferite taxe. Aceasta
c. Cunoaşte nevoia de a depune formularele de impozit şi de este o ocazie de a descrie diferenţa dintre
a efectua la timp plata impozitelor. salariul net şi brut. Nivele: 3 4
d. Expune consecinţele nedepunerii formularelor şi a
neefectuării plăţilor la timp. Taxele pe venitul global
Odată ce începe munca, tânărul trebuie să
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 153
completeze formularele pentru declararea
venitului global. Pentru a ajuta tânărul să
înţeleagă beneficiile achitării taxelor,
explicaţi-i la ce folosesc banii din taxe
(drumuri, şcoli, poliţie, pompieri, servicii
sociale, parcuri, stadioane, etc.) Nivele: 1 2
De asemenea, puteţi să îi pregătiţi pe tineri
pentru plata taxelor prin studierea unui
formular tip. Solicitaţi-i tânărului să
identifice informaţiile de care are nevoie
pentru a completa corect formularul. Ajutaţi
tânărul să completeze formularul sau
solicitaţi asistenţă din partea unui prieten,
unei rude sau a unui contabil. Nivele: 2 3 4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 154
Operaţiuni bancare şi credite
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
11. Cunoaşte şi înţelege serviciile a. Identifică instituţiile financiare disponibile în Instituţii financiare
oferite de instituţiile financiare. comunitate (de ex. bănci, cooperative de credit, Discutaţi cu copilul despre instituţiile financiare pe
(II, III, IV) economii şi împrumuturi) si serviciile oferite de care le folosiţi şi despre serviciile pe care acestea le
acestea. oferă. Pe măsură ce observaţi anunţuri publicitare
pentru diferite produse (credite, economii şi
împrumuturi, etc.) discutaţi despre asemănările şi
deosebirile existente. Nivele: 2 3
12. Cunoaşte şi înţelege serviciile a. Explică serviciile bancare electronice (de ex.
bancare electronice. bancomate, servicii online) şi taxele aferente.
(III, IV) b. Descrie modalitatea în care se fac depuneri, se
plătesc facturi, se transferă fonduri şi se
monitorizează balanţa.
13. Cunoaşte şi înţelege alte a. Identifică alte modalităţi de a împrumuta bani (de
modalităţi de a împrumuta bani. ex. familie, prieteni, case de amanet).
(III, IV) b. Explică argumentele pro şi contra utilizării
acestor modalităţi de a împrumuta bani.
14. Ştie şi înţelege când şi cum să a. Ştie când este o decizie corectă să împrumute
împrumute bani. bani.
(III, IV) b. Descrie beneficiile, riscurile şi responsabilităţile
aferente împrumutului de la prieteni, rude şi
instituţii financiare.
c. Calculează efectul dobânzii asupra împrumutului.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 155
Operaţiuni bancare şi credite (continuare)
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
15. Cunoaşte şi înţelege argumentele a. Identifică trei avantaje ale utilizării creditului (de Învăţarea noţiunii de credit
pro şi contra utilizării creditului. ex. oferă numerar în situaţii de urgenţă, permite Cu un simplu exerciţiu, ajutaţi-i pe tineri să înţeleagă
(III, IV) achiziţionarea de produse prin telefon sau cum funcţionează creditul. Dacă vor să împrumute
Internet, este mai sigur ca folosirea numerarului). bani pentru a cumpăra ceva mai important,
b. Identifică trei dezavantaje ale utilizării creditului împrumutaţi-le dumneavoastră aceşti bani. Spuneţi-le
(de ex. poate conduce la datorii, cost ridicat al care este rata dobânzii de împrumut şi stabiliţi un plan
dobânzilor, poate dura ani până la achitare, de plată cu consecinţă pentru plăţi întârziate. Dacă
sfârşeşte prin a plăti mai mult decât preţul tânărul uită să plătească, deposedaţi-l de obiect. La
original). sfârşitul rambursării creditului, arătaţi-i tânărului care
era costul original al produsului şi apoi cât i-a costat
pe ei într-adevăr datorită faptului că v-au plătit în rate
cu dobândă. Nivele 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 156
16. Ştie şi înţelege cum funcţionează a. Explică diferenţele între cărţile de credit, cărţi de
cărţile de credit. debit şi taxele aferente.
(III, IV) b. Descrie argumentele pro şi contra utilizării
fiecărui card.
17. Ştie cum să solicite un împrumut a. Identifică două sau mai multe situaţii în care
şi ajutor financiar. împrumuturile pot fi necesare (de ex. educaţie,
(III, IV) casă, maşină).
b. Ştie unde să solicite un împrumut.
c. Explică ce informaţii sunt necesare pentru a
completa solicitarea.
d. Completează o solicitare de împrumut cu
supervizare.
18. Ştie cum să interpreteze un a. Explică termenii utilizaţi într-o foaie de salariu
fluturas de salariu (de ex. salariu brut, salariu net).
(III, IV) b. Interpretează informaţiile de pe foaia de salariu
(de ex. impozite reţinute, salariu brut, salariu net).
Buget/Plan de cheltuieli
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 157
19. Este capabil să ţină o evidenţă a a. Ţine un jurnal de cheltuieli Învăţarea folosirii banilor lichizi
unei alocaţii săptămânale. pentru a urmări toate Învăţaţi-l pe copil denumirile monezilor şi ale bancnotelor. Rugaţi-l pe
(II, III, IV) cheltuielile. copil să plătească ceva cu bani lichizi la un magazin sau la un restaurant
b. Determină zonele principale de fast-food şi ajutaţi-l să se asigure că a primit restul corect. Nivel: 1
cheltuieli (de ex. îmbrăcăminte, Jocul de-a „magazinul”
mâncare, activităţi recreative). Daţi-i copilului un registru de jucărie şi câţiva bani de jucărie
c. Rezistă tentaţiei de a face presupunând că are un magazin. Este un mod bun pentru a-i face să
cumpărături inutile. înveţe despre cumpărarea lucrurilor, a schimba banii şi despre luarea
d. Evaluează şi modifică deciziilor la cumpărături. Nivel: 1
obiceiurile de cumpărături.
20. Poate crea un plan de cheltuieli a. Cunoaşte importanţa planificării Plata facturilor
realist pentru o lună. cheltuielilor. Lăsaţi-l pe copil să plătească când plătiţi anumite facturi (utilităţi,
(III, IV) b. Creează o listă cu categoriile asigurări). Discutaţi despre diferite metode pentru plata facturilor cum ar
din planul de cheltuieli (de ex. fi deducerile, completarea cecurilor, plata online. Discutaţi despre
mâncare, haine, activităţi argumentele pentru şi împotriva fiecărei metode şi despre ce se întâmplă
recreative). dacă nu plătiţi argumentele la timp. Nivele: 1 2
c. Identifică dacă o categorie este
fixă sau flexibilă. Lecţia Exerciţii de trai după un buget
d. Evaluează situaţia curentă şi
alocă bani pentru fiecare Folosiţi un sistem de plicuri pentru a-i învăţa pe tineri cum să trăiască
categorie. după un buget. Socotiţi cât cheltuiţi în fiecare lună pe hainele copiilor,
pe articole de toaletă, tunsori, frizer, prânz, bani de buzunar şi alte
lucruri. Aranjaţi plicurile pe fiecare categorie şi daţi-le copiilor bani
lichizi pentru fiecare la începutul lunii (a-ţi putea începe făcând aceasta
săptămânal). Explicaţi-le că sunt responsabili pentru diferitele
cumpărături pe care le fac în fiecare lună folosind banii din plic iar când
aceştia s-au cheltuit, alţii nu mai sunt. Gândiţi-vă că tinerii vor cheltui
mai repede în primele luni. Acest sistem îi învaţă că dacă vor cumpăra
cele mai scumpe lucruri nu vor mai avea bani pentru altceva. Dacă
tinerii fac acest lucru la sfârşitul lunii cu banii rămaşi în plicuri datorită
deciziilor chibzuite pe care le-au luat, lăsaţi-i să îi cheltuie sau să-i
economisească. A-ţi putea, de asemenea, să includeţi în categoriile de
plicuri şi „economii” sau „acte de caritate”. Nivele: 2 3 4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 158
Consum
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
21. Ştie să cumpere utilizând a. Descrie valoarea monedelor şi a bancnotelor.
numerar. b. Numără corect banii pentru efectuare cumpărăturii.
(II, III, IV) c. Numără banii primiţi ca rest după cumpărături.
22. Cunoaşte şi înţelege modalităţi a. Înţelege cum obiceiurile de cumpărături ale unei persoane îi
de a face cumpărături încadrându-se afectează planul de cheltuieli.
într-un buget. b. Explică unde şi cum să caute reduceri
(II, III,IV) c. Explică unde şi cum să utilizeze cupoanele pentru a
economisi bani.
d. Identifică trei opţiuni de cumpărare alternative (de ex. pieţe,
magazine universale, reclame în ziare, magazine de produse
la mâna a doua, comenzi prin poştă, Internet, magazine cu
discounturi).
e. Compara diferitele opţiuni de cumpărare.
23. Ştie cum reclamele afectează a. Identifică trei forme de reclamă (de ex. TV, radio, reviste,
deciziile de cheltuieli. Internet, ziare).
(II, III, IV) b. Cunoaşte faptul că reclama reprezintă o momeală şi adesea
poate induce în eroare sau poate fi imprecisă.
c. Cunoaşte ce produse şi campanii de promovare sunt
concentrate pe tineri.
d. Identifică limbajul reclamelor şi interpretează „scrisul
mărunt”.
Consum (continuare)
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
24. Poate face cumpărături a. Găseşte şi foloseşte cupoane. Cumpărături prin comparaţie
convenabile pentru articolele de zi b. Explică preţul unitar. Pentru a arăta copiilor cum să-şi facă
cu zi (de ex. produse de îngrijire c. Interpretează şi foloseşte preţul unitar pentru a alege cea mai economiile le puteţi exemplifica aceasta
personală, mâncare, rechizite convenabilă achiziţie pentru bugetul unei persoane. prin cumpărături prin comparaţie. Luaţi-i la
şcolare). d. Evaluează informaţiile din reclame. cumpărături în diferite magazine. Discutaţi
(II, III, IV) e. Interpretează şi foloseşte informaţiile de pe eticheta despre ce aţi putea cumpăra cu 100.000 lei
produsului pentru a alege cea mai convenabilă achiziţie. din mai multe magazine. Puteţi de
f. Utilizează două opţiuni alternative de cumpărare (de ex, pieţe asemenea folosia aceasta ca o ocazie de a
de chilipiruri, cataloage, reprezentanţe). discuta despre raportul cantitate calitate.
Nivele: 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 159
25. Cunoaşte şi înţelege beneficiile a. Explică ce este cumpărarea prin comparaţie şi cum se Cumpărături prin comparaţie
cumpărării de mâncare şi realizează. Pentru a arăta copiilor cum să-şi facă
îmbrăcăminte prin comparaţie. b. Interpretează informaţiile de pe etichete produsului şi explică economiile le puteţi exemplifica aceasta
(II, III; IV) modul în care pot fi utilizate aceste informaţii pentru a lua prin cumpărături prin comparaţie. Luaţi-i la
decizii de cumpărare (de ex. etichetele alimentelor oferă cumpărături în diferite magazine. Discutaţi
informaţii nutriţionale, etichetele de pe articolele de despre ce aţi putea cumpăra cu 100.000 lei
îmbrăcăminte oferă instrucţiuni de spălare). din mai multe magazine. Puteţi de
c. Descrie diferenţele dintre produsele de marcă şi produsele asemenea folosia aceasta ca o ocazie de a
generice. discuta despre raportul cantitate calitate.
d. Face distincţia dintre modă şi necesităţi atunci când Nivele: 2 3
achiziţionează produse.
Preţul produselor de marcă
Toţi suntem ţinta publicităţii. Cumpărarea
unui „produs de marcă” sau altor produse
scumpe implică acordarea unor bonusuri.
Pentru a-i învăţa pe tineri despre aceste
bonusuri, descrieţi-le bugetul
dumneavoastră pentru un anumit articol
(deodorante, bascheţi, produse de îngrijirea
părului). Dacă vor ceva mai scump, trebuie
să folosească proprii bani pentru a
completa diferenţa. Nivele: 2 3
Consum (continuare)
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
26. Ştie şi înţelege argumentele pro a. Detaliază conceptul de rate sau leasing.
şi contra achiziţionării de la b. Identifică două avantaje ale cumpărării de la magazinele în Lecţia Evaluarea ofertelor prin
magazinele cu plata în rate sau rate (de ex. permite obţinerea produselor casnice cu fonduri telefon
leasing. limitate, permite obţinerea întregii dotări a unui apartament
(III, IV) dintr-un singur loc). Zi de zi suntem bombardaţi cu solicitări
c. Identifică două dezavantaje ale cumpărării în rate (de ex. mai telefonice pentru cărţi de credit, oferte
scump decât cumpărarea normală, trebuie achitate în timp „gratuite” şi alte „cadouri”. Când primiţi
sau se pierd toate obiectele închiriate). un telefon de un ofertant, cereţi-i copilului
să-i roage să trimită materiale scrise care să
descrie oferta. Aceasta vă ajută să-i învăţaţi
pe tineri că trebuie să fie atenţi când
evaluează ofertele şi să nu ia o decizie
imediată. Nivele: 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 160
27. Cunoaşte şi înţelege drepturile a. Cunoaste diferitele tipuri de garanţii şi modul de utilizare a
fundamentale ale consumatorului. acestora.
(III, IV) b. Stie când este adecvat să se schimbe sau returneze un produs
şi cum se face acest lucru (păstrarea chitanţei şi garanţiei
produsului).
c. Identifică cine promovează drepturile consumatorilor în
comunitate.
d. Descrie două metode de exercitare a drepturilor
consumatorului (de ex. plângere, doreşte să se adreseze
sefului magazinului).
e. Cunoaşte când şi cum să ceară ajutor de la protectia
consumatorului.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 161
Domeniul îngrijirii personale
Igienă personală
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
1. Cunoaşte şi înţelege importanţa a. Defineşte termenul „igienă”. LSASSSN, VI-11, Personal
unei bune igiene. b. Descrie ce înseamnă „bună igienă”. Checkup, p.396-398.
(II, III, IV) c. Explică modul în care „slaba igienă” afectează prieteniile şi relaţiile cu LSASSSN, VI-10, Hygiene,
ceilalţi. p.393-395.
d. Explică modul în care igiena afectează sănătatea unei persoane.
2. Poate menţine o bună igienă. a. Detaliază când şi cum se utilizează produsele de igienă (de ex. hârtia de STH, Unit 5, Activity 5,
(II, III, IV) toaletă, săpun, şampon, perie, pieptene, periuţă de dinţi, pastă de dinţi, aţă p.112-114.
dentară, deodorant, şerveţele/tampoane sanitare, ustensile de bărbierit). STH, Unit 5, Activity 13,
b. Demonstrează cum se spală corpul şi mâinile după folosirea toaletei. p.121.
c. Demonstrează utilizarea corespunzătoare a produselor de igienă pentru a STH, Unit 5, Activity 16, p.
menţine curate părul, dinţii, unghiile şi corpul unei persoane. 122-124.
RSF, Personal Hygiene #2
RSF, Personal Hygiene #3
Sănătate
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
3. Cunoaşte şi înţelege modalităţile a. Identifică trei moduri de a preveni răceala sau gripa. REF- Ways to Stay Healthy-
de a rămâne sănătos. b. Explică modul de prevenire a bolilor contagioase ca pojarul, oreionul şi http://www.hbci.com
(II, III, IV) vărsatul de vânt prin vaccinare şi/sau evitarea contaminării. /~jackp/survstay.htm
c. Explică modul în care exerciţiile regulate pot face o persoană să se simtă REF- Work Place Health Kit-
mai bine şi să arate mai bine. RSF, Health #1
RSF, Health #2
4. Ştie cum că trateze bolile minore a. Descrie simptomele răcelii, gripei şi altor probleme obişnuite de sănătate. MIOYO, Knowing What to
şi rănirile simple. b. Demonstrează cum se utilizează un termometru. Do,
(III, IV) c. Alege medicaţia adecvată eliberată fără reţetă pentru durere, probleme p.61.
stomacale, diaree, simptome de răceală/alergii. RSF, Health #3
d. Explică modul în care se tratează rănirile simple cum sunt tăieturile, RSF, Health #6
arsurile, muşcăturile, înţepăturile şi aşchiile.
e. Demonstrează tratarea rănirilor simple cum sunt tăieturile, arsurile,
muşcăturile, înţepăturile şi aşchiile.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 162
Sănătate (continuare)
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
5. Ştie când şi cum să solicite a. Descrie cum află când o boală nu a răspuns la medicaţia eliberată fără MIOYO, Knowing What to
asistenţă medicală. reţetă sau la remediile casnice. Do,
b. Explică ce trebuie să facă atunci când o boală nu a răspuns la medicaţia p.61.
eliberată fără reţetă sau la remediile casnice.
c. Ştie când să meargă la o cameră de urgenţă şi când să meargă la doctor sau
la clinică.
d. Expune costurile aferente doctorului/dentistului, clinicii şi camerei de
urgenţă.
e. Alege resursele medicale/stomatologice corespunzătoare pentru problema
ce necesită tratament.
f. Descrie paşii pentru a face şi a menţine un consult medical/stomatologic.
6. Cunoaşte şi înţelege importanţa a. Explică diferenţa dintre medicamentele eliberate cu şi fără reţetă. STH, Unit 8, Activity 4,
utilizării medicamentelor eliberate b. Interpretează instrucţiunile furnizate pe medicamentele eliberate cu şi fără p.161-
cu şi fără reţetă conform reţetă. 162.
recomandărilor. c. Descrie ce se întâmplă când medicaţia este utilizată necorespunzător. STH, Unit 8, Activity 5,
(II, III, IV) d. Descrie efectele posibile ale utilizării medicamentelor în timpul sarcinii. p.162.
7. Cunoaşte şi înţelege resursele a. Descrie tipurile disponibile de asigurare medicală (de ex. Medicaid, STH, Unit 8, Activity 2,
medicale/stomatologice disponibile. asigurări medicale pentru angajaţi, studenţi sau personale). p.160.
(III, IV) b. Explică unde şi cum să obţină una sau mai multe tipuri de asigurări CLSA, Activity 30, Where in
medicale. the World Do I Find…?
c. Identifică două moduri de a găsi un doctor/stomatolog în comunitate (de RSF, Health #10
ex. verifică paginile aurii, cabinetele medicale/stomatologice, companiile
de asigurări de sănătate, rude şi prieteni).
8. Ştie cum să menţină o bună a. Identifică trei moduri de reducere a stresului (de ex. exerciţii, respiră MIOYO, Dealing with Stress,
sănătate emoţională. adânc, simplifică programul). p.66.
(III, IV) b. Descrie semnele şi simptomele depresiei şi ale altor probleme de sănătate LSASSSN, VI-21, Stress &
emoţională. Stressors, p. 426-428.
c. Descrie unde să se adreseze în comunitate pentru a obţine ajutor pentru LSASSSN, VI-22, Stressful
depresie şi alte probleme de sănătate emoţională. Events & Situations, p.429-
d. Alege o strategie de reducere a stresului şi menţinere a unei bune sănătăţi 431.
emoţionale (de ex. exerciţii, respiră adânc, simplifică programul). LSASSSN, VI-23, Coping
e. Evaluează eficacitatea strategiei alese. with Stress, p.432-435.
LSASSSN, VI-24,
Depression, p.436-438.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 163
Alcool, droguri şi tutun
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
9. Cunoaşte şi înţelege riscurile a. Descrie modul în care alcoolul, drogurile şi tutunul afectează corpul. MIOYO, Drugs and Alcohol,
medicale, sociale, emoţionale şi b. Descrie modul în care alcoolul, drogurile şi tutunul afectează dezvoltarea p.64.
legale aferente consumului de fătului. STH, Unit 1, Activity 2, p.11-
alcool, droguri şi tutun. c. Explică modul în care alcoolul, drogurile şi tutunul afectează o persoană şi 14.
(II, III, IV) familia sa. STH, Unit 8, Activity 9,
d. Descrie ce cred prietenii şi familia despre consumul de droguri, alcool şi p.165.
tutun. STH, Unit 8, Activity 10,
e. Numeşte două moduri în care familiile transmit mai departe principii p.165-167.
despre droguri, alcool şi tutun. RSF, Alcohol, Drugs,
Tobacco #1, #2, #3, and #4
10. Cunoaşte şi înţelege impactul a. Defineşte expresia „presiunea exercitată de cei de-o seamă”. SSASSSN, Worksheet 95,
presiunii exercitate de cei de-o b. Explică modul în care cei de-o seamă influenţează deciziile privind Resisting Negative Pressure,
seamă asupra deciziilor privind consumul de alcool, droguri şi tutun. p.133.
alcoolul, drogurile şi tutunul. c. Identifică două moduri de a rezista presiunii negative exercitate de cei de- RSF, Alcohol, Drugs,
(II, III, IV) o seamă. Tobacco #5
11. Cunoaşte şi înţelege tipurile de a. Identifică trei forme de asistenţă privind abuzul de substanţe (de ex. MIOYO, Where Would You
asistenţă disponibile pentru NA/AA, consilier în domeniul consumului de substanţe). Go?
dependenţa de alcool, droguri şi b. Identifică cel puţin un grup de suport care oferă asistenţă membrilor P.65.
tutun. familiei (de ex. ALANON). RSF, Alcohol, Drugs,
(II, III, IV) c. Identifică unde sunt oferite aceste servicii în comunitate (de ex. carte de Tobacco #6
telefon, consilier şcolar, Internet).
12. Cunoaşte şi înţelege implicaţiile a. Descrie legile privitoare la consumul de alcool în statul respectiv (de ex. LSASSSN, IV-28, Choosing
legale ale condusului sub influenţa vârsta legală de la care este permis consumul de alcool). Your
alcoolului. b. Descrie limitele legale ale consumului de alcool stabilite în statul Driver, p.273-274.
(III, IV) respectiv. LSASSSN, IV-29, Drinking
c. Descrie două consecinţe ale condusului sub influenţa alcoolului. &
d. Descrie două strategii privind consumul responsabil de alcool (de ex. Driving, p.275-277.
consum limitat, desemnarea unui şofer). RSF, Alcohol, Drugs,
Tobacco #7
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 164
Sexualitate
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
13. Cunoaşte şi înţelege modul în a. Identifică anatomia sexuală feminină şi masculină. STH, Unit 1, Activity 2, p.11
care se schimbă corpul femeii şi al b. Explică schimbările corporale care intervin în timpul pubertăţii atât la STH, Unit 7, Activity 2,
bărbatului în timpul pubertăţii. bărbaţi cât şi la femei. p.142-143.
(II, III, IV) STH, Unit 7, Activity 3
RSF, Relationships and
Sexuality#1
14. Cunoaşte şi înţelege diferenţa a. Defineşte termenii gen sexual şi orientare sexuală. REF: Questions About Sexual
dintre genuri sexuale şi orientare b. Identifică trei orientări sexuale (de ex. heterosexual, homosexual şi Orientation
sexuală. bisexual).
(II, III) c. Defineşte stereotipurile şi discriminările bazate pe orientarea sexuală.
15. Cunoaşte şi înţelege modurile de a. Descrie modul în care femeile rămân însărcinate. CLSA, Activity 23, The Birth
evitare a sarcinilor. b. Identifică cel puţin trei metode de contracepţie. Control Box.
(II, III, IV) c. Explică modul de utilizare a acestor metode de contracepţie. CLSA, Activity 49 Not a Bag
d. Evaluează eficacitatea fiecărei metode de prevenire atât a sarcinilor cât şi a of Tricks.
bolilor cu transmitere sexuală. CLSA, Activity 63, Sexual
e. Explică de ce abstinenţa este singura metodă ce nu implică riscuri. Jeopardy.
f. Descrie cui să se adreseze pentru a obţine informaţii despre graviditate,
contracepţie şi prevenţie.
16. Cunoaşte şi înţelege cum să a. Explică modul de transmitere a unei boli cu transmitere sexuală sau SIDA. MIOYO, Preventing HIV &
prevină, identifice şi trateze bolile b. Identifică trei boli cu transmitere sexuală obişnuite. AIDS, p.67.
cu transmitere sexuală, inclusiv c. Descrie modul în care aceste boli cu transmitere sexuală îi afectează MIOYO, Other Sexually
SIDA. corpul. Transmitted Diseases, p. 68.
(II, III, IV) d. Explică modurile de protecţie faţă de bolile cu transmitere sexuală. LSASSSN, VI-16, HIV &
e. Descrie metodele de tratament pentru cel puţin două boli cu transmitere AIDS, p.412-414.
sexuală. CLSA, Activity 33, Cruise to
f. Identifică organizaţiile comunitare care oferă testare gratuită şi anonimă. Island Paradise.
PTC, Session IV,
Understanding STDs and
HIV & How to Reduce Risk.
PTC, Session V, Increasing
Your Knowledge About
Protection.
RSF, Relationships and
Sexuality #6
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 165
Sexualitate (continuare)
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
17 Cunoaşte şi înţelege simptomele a. Identifică două semne ale sarcinii (de ex. lipsa ciclului, greţuri matinale). MIOYO, Symptoms of
unei sarcini şi resursele disponibile. b. Explică unde poate obţine un test de sarcină. Pregnancy, p.10.
(II, III, IV) c. Identifică două resurse comunitare care oferă consiliere şi îngrijire PTC, Session VII, How to
prenatală. Use Resources to Support
Your Choices.
RSF, Relationships and
Sexuality #4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 166
Domeniul dezvoltării sociale
Dezvoltare personală
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
1. Cunoaşte şi înţelege conceptul a. Defineşte termenul „respect de sine”. CLSA, Activity 78, Getting to
respectului de sine. b. Explică legătura dintre respect de sine pe de o parte şi conştiinţă de sine şi Know Me.
(II, III, IV) imagine de sine pe de altă parte. CLSA, Activity 79, “Who Am
c. Descrie relaţia dintre respect de sine şi bunăstarea emoţională. I” Collage.
CLSA, Activity 98, Positive
Affirmation.
RSF, Personal Development
#1; RSF, Personal
Development #2
2. Cunoaşte şi înţelege punctele tari a. Defineşte punctele tari şi nevoile. CLSA, Activity 9, Toilet
şi nevoile unei persoane. b. Identifică trei puncte tari şi nevoi personale. Paper.
(II, III, IV) c. Recunoaşte cum punctele tari ale unei persoane pot fi utilizate pentru a CLSA, Activity 10, Grab
satisface nevoile. Bag.
3. Cunoaşte şi înţelege impactul a. Defineşte comportamentul atent, respectuos, responsabil şi onest. LSASSSN, 1-6, Acts of Kind
unui comportament atent, b. Dă exemple de situaţii în care comportamentul atent, respectuos, ness, p.13-15.
respectuos, responsabil şi onest responsabil şi onest a afectat o relaţie. SSASSSN, Worksheet 46,
într-o relaţie. Respecting Others as
(II, III, IV) Individuals, p.222.
SSASSSN, Worksheet 47,
Recognizing the Value of
Friendship, p.222.
RSF, Relationships #2
4. Cunoaşte şi înţelege modul în a. Defineşte comportamentul mânios, necinstit şi nerespectuos. SSASSSN, Worksheet 61,
care mânia, necinstea, şi nepoliteţea b. Dă exemple de modul în care acestea afectează relaţiile. Having Respect for the
afectează relaţiile. Property of Others, p243.
(II, III, IV) SSASSSN, Worksheet 63,
Respecting Community
Authority
Figures, p.243.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 167
Conştiinţă culturală
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
5. Cunoaşte şi înţelege identitatea a. Descrie obiceiurile asociate cu cultura persoanei (de ex. structura LSASSSN, I-2, My Ethnic
culturală a persoanei. familială, limba, mâncarea, îmbrăcămintea). Background, p.2-6.
(II, III, IV) b. Cunoaşte contribuţiile pe care cultura unei persoane le-a adus societăţii. RSF, Cultural Awareness #1
c. Înţelege impactul pe care cultura îl are asupra identităţii, valorilor şi RSF, Cultural Awareness #2
principiilor unei persoane.
6. Cunoaşte şi înţelege diferitele a. Identifică şi descrie obiceiurile a trei grupuri culturale. LSASSSN, I-1, Ethnic
grupuri culturale. b. Descrie contribuţiile pe care aceste culturi le-au adus societăţii. Groups, p.2-3.
(II, III, IV) c. Respectă atitudinile şi principiile celorlalte grupuri culturale. RSF, Cultural Awareness #6,
#7, #9, and #10
7. Cunoaşte şi înţelege cum poate a. Defineşte rasismul, stereotipurile, prejudecăţile şi discriminarea, CLSA, Activity 86,
răspunde eficace prejudecăţilor şi b. Demonstrează două strategii pozitive de a răspunde prejudecăţilor şi Celebrating Differences, Part
discriminării. discriminării acasă, la şcoală şi în comunitate. I.
(II, III, IV) CLSA, Activity 87,
Celebrating Differences, Part
II & III.
RSF, Cultural Awareness #11,
#12, #13, and #14
Comunicare
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
8. Cunoaşte şi înţelege elementele a. Recunoaşte influenţa diverselor culturi asupra elementelor comunicării. CLSA, Activity 2,
comunicării. b. Explică diferenţele dintre comunicarea verbală şi non-verbală. Grandmother’s Truck.
(II, III, IV) c. Descrie trei forme de comunicare non-verbală (de ex. ţinuta corpului, CLSA, Activity 15, Broken
gesturi, contact vizual, şi expresii faciale). Squares.
d. Explică modul de a asculta eficace pentru a clarifica ceea ce s-a spus. CLSA, Activity 17, Comfort
e. Explică modul de a adresa întrebări eficiente atunci când clarifică sau Zone.
obţine informaţii (de ex. întrebări deschise şi închise). CLSA, Activity 18, Body
f. Descrie modul în care feedback-ul poate ajuta comunicarea şi/sau o poate Language.
împiedica. CLSA, Activity 19, John &
g. Identifică două strategii de a oferi feedback (de ex. prin utilizarea Mary.
afirmaţiilor cu „eu”, concentrarea pe comportament nu pe persoană). CLSA, Activity 43, Peanut
h. Identifică două strategii de a primi feedback (de ex. contact vizual, Butter & Jelly.
neîntreruperea unei conversaţii). SSASSSN, Skill 3, Being
Able to Communicate, p.18
Comunicare (continuare)
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 168
9. Ştie cum să comunice cu prietenii a. Demonstrează cum să se prezinte şi să îi salute pe ceilalţi (de ex. SSASSSN, Revealing
şi familia. strângerea mâinii, contact vizual, limbaj standard vs. argou, atingere Yourself to
(II, III, IV) adecvată). Others, p.65-74.
b. Purtarea unei conversaţii utilizând limbajul verbal şi non-verbal SSASSSN, Skill 2,
corespunzător. Understanding
c. Demonstrează oferirea şi primirea de feedback în două situaţii cu familia Another’s Point of View,
şi prietenii. p.10-17.
d. Demonstrează toleranţă faţă de opiniile celorlalţi. RSF, Communication #2
10. Cunoaşte cum să comunice în a. Demonstrează cum să se prezinte şi să îi salute pe ceilalţi (de ex. LSASSSN, III-30, Getting
mediul şcolar. strângerea mâinii, contact vizual, limbaj standard vs. argou). Along
(II, III, IV) b. Utilizează tehnici de ascultare eficace pentru a lămuri instrucţiunile. with Authority, p.193-195.
c. Demonstrează capacitatea de a adresa întrebări eficace pentru a obţine LSASSSN, III-31, Asking
şi/sau clarifica informaţii. Good
d. Demonstrează oferirea şi primirea de feedback în două situaţii cu Questions, p.196-198.
personalul şcolii. RSF, Communication #11
e. Demonstrează toleranţă faţă de opiniile celorlalţi.
11. Ştie cum să comunice la locul de a. Demonstrează cum să se prezinte şi să îi salute pe ceilalţi (de ex. SSASSSN, Skill 7, Making a
muncă. strângerea mâinii, contact vizual, limbaj standard vs. argou). Good Impression, p.51-57.
(III, IV) b. Utilizează tehnici de ascultare eficace pentru a lămuri instrucţiunile. RSF, Communication #12
c. Demonstrează capacitatea de a adresa întrebări eficace pentru a obţine
şi/sau clarifica informaţii.
d. Demonstrează oferirea şi primirea de feedback în două situaţii legate de
muncă.
e. Demonstrează toleranţă faţă de opiniile celorlalţi.
12. Ştie cum şi când să utilizeze a. Explică modul diferit de utilizare a telefonului şi emailului la muncă şi REF-Business Netiquette –
tehnologia pentru a comunica acasă.. http://www.bspage.com
eficace şi în siguranţă. b. Demonstrează etichetă adecvată în utilizarea telefonului acasă şi la muncă /1netiq/Netiq.html
(II, III, IV) (de ex. cum să răspundă, să preia un mesaj şi să transmită informaţii). RSF, Communication #14
c. Demonstrează etichetă adecvată în utilizarea emailului acasă şi la muncă.
d. Explică modul de a comunica în siguranţă atunci când utilizează telefonul
şi emailul (mesaj vocal adecvat pe robotul telefonic, dezvăluirea
corespunzătoare a informaţiilor personale în email).
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 169
Comunicare (continuare)
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
13. Ştie cum şi când să fie sigur pe a. Explică diferenţele dintre stilurile de comunicare pasive, agresive şi sigure SSASSSN, Skill 4,
sine atunci când comunică acasă, la pe sine. Negotiating or
şcoală sau la muncă. b. Descrie cum să comunice demonstrând încredere în sine. Compromising, p.26-32.
(II, III, IV) c. Cunoaşte faptul că oamenii au dreptul de a exprima opinii diferite. RSF, Communication #16
d. Demonstrează comunicare ce reflectă siguranţă de sine în trei situaţii.
14. Ştie cum să gestioneze un a. Descrie semnele de conflict. LSASSSN, II-12, Identifying
conflict. b. Descrie două moduri diferite de a gestiona un conflict. a Conflict, p.107-108.
(II, III, IV) c. Demonstrează două tehnici de gestionare a conflictelor ce ar putea fi LSASSSN, II-13,
utilizate acasă, la şcoală sau la muncă. Compromising p.109-111.
15. Ştie cum să utilizeze tehnicile de a. Identifică situaţii care ar putea produce sentimente de mânie în propria SSASSSN, Skill 8,
gestionare a mâniei. persoană şi a altora. Controlling
(II, III, IV) b. Descrie indiciile şi sentimentele mâniei în propria persoană şi a altora. Your Emotions, p.58-64.
c. Explică o tehnică de gestionare a mâniei (de ex. plecarea). RSF, Communication #17
d. Demonstrează două tehnici de gestionare a mâniei ce ar putea fi utilizate
acasă, la şcoală sau la muncă.
Relaţii
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
16. Cunoaşte şi înţelege diferenţele a. Descrie diferitele tipuri de relaţii (de ex. familie, prieteni, de afaceri, CLSA, Activity 29, Finding
dintre diferitele tipuri de relaţii. profesionale, maritale şi sentimentale). the
(II, III, IV) b. Cunoaşte valoarea păstrării a mai mult de un tip de relaţii. Right Relationship.
c. Explică regulile, limitele şi codul comportamental aferente fiecărui tip de RSF, Relationships #1
relaţie.
d. Descrie rolurile diferite pe care le joacă oamenii în diferite relaţii.
17. Ştie cum să dezvolte şi să a. Identifică trei caracteristici ale relaţiilor sănătoase şi dăunătoare. CLSA, Activity 29, Finding
păstreze relaţii sănătoase. b. Descrie două moduri de a dezvolta o relaţie nouă cu familia, prietenii, the Right Relationship.
(II, III, IV) colegii de muncă, sau romantice. SSASSSN, Problems or
c. Descrie două moduri de a gestiona o relaţie dăunătoare (de ex. clarificarea Unusual Situations, p.168.
limitelor, solicitarea de consiliere, asistenţă legală, terminarea relaţiei). LSASSSN, I-21- I-31, Being
d. Analizează rolurile şi responsabilităţile pe care ambele părţi le au în Part
menţinerea relaţiei. of a Family, p.51-71.
e. Descrie cum relaţiile se modifică în timp. RSF, Relationships #2
f. Identifică două moduri de a menţine o relaţie în timp şi la distanţă.
Relaţii (continuare)
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 170
18. Ştie cum să vorbească cu ceilalţi a. Explică modul de a vorbi cu un partener despre probleme cum sunt PTC, Session III, How to
despre deciziile care afectează întâlnirile romantice, activităţile sexuale, prevenirea bolilor cu transmitere Make Your Choices Stick
relaţiile. sexuală şi a sarcinilor, despre căsătorie şi probleme părinteşti. PTC, Session VII, How to
(III, IV) b. Explică modul de a vorbi cu familia şi prietenii despre probleme cum sunt Use Resources to Support
întâlnirile romantice, activităţile sexuale, prevenirea bolilor cu transmitere Your Choices.
sexuală şi a sarcinilor, despre căsătorie şi probleme părinteşti. RSF, Relationships #3
c. Exersează convorbirea cu un partener într-o situaţie simulată. RSF, Relationships #4
d. Exersează convorbirea cu familia şi prietenii într-o situaţie simulată.
19. Ştie cum să dezvolte şi să a. Defineşte sistemul de suport personal. MIOYO, Friends, p.75.
utilizeze un sistem de suport b. Cunoaşte beneficiile de a avea mai mult de o persoană care să ofere ajutor SSASSSN, Making and
personal. cu problemele. Keeping
(III, IV) c. Identifică două sau mai multe persoane care pot oferi ajutor. Friends, p.89.
d. Creează o listă cu persoane-resursă incluzând adrese şi numere de telefon. OP, Unit XV, Identifying
e. Evaluează punctele tari şi nevoile unui sistem de suport personal. Supportive Resources.
f. Identifică trei strategii de a extinde sistemul de suport personal. RSF, Relationships #11
g. Analizează două situaţii unde este necesar ajutorul (de ex. probleme de
muncă, crize familiale) şi identifică persoana de suport corespunzătoare.
20. Ştie şi înţelege conceptul de a. Defineşte şi dă exemple de comunităţi diferite (de ex. religioase, grupuri SSASSN, Worksheet 71,
„comunitate”. culturale, de cartier, la şcoală, civice). Volunteering at Agencies,
(III, IV) b. Descrie responsabilităţile aferente apartenenţei la o comunitate. p.257.
c. Identifică trei lucruri care fac o persoană să fie parte a unei comunităţi (de RSF, Relationships #12
ex. vârsta, cultura, interesele, nevoile).
d. Cunoaşte beneficiile implicării în diverse comunităţi.
Timp liber
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
21. Cunoaşte şi înţelege importanţa a. Descrie diferenţele dintre activităţile recreative sănătoase şi dăunătoare. MIOYO, What Do You Do
activităţilor recreative sănătoase. b. Descrie două avantaje ale activităţilor recreative sănătoase (de ex. For Fun? p.72.
(II, III, IV) reducerea stresului, cunoaşterea de oameni cu interese similare). MIOYO, What Does It
c. Identifică două resurse care pot fi utilizate pentru a găsi activităţi Mean? p.73.
recreative sănătoase (de ex. ziare, Internet, afişaje, carte de telefon, familie MIOYO, Try Something
şi prieteni). New,p.73.
d. Identifică o activitate recreativă spre a o explora amănunţit. RSF, Relationships #13
Domeniul deprinderilor de muncă şi studiu
Planificarea carierei
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 171
1. Este capabil să identifice cariere a. Identifică deprinderile, abilităţile, afinităţile şi antipatiile legate de muncă. CLSA, Activity 27, Name
de interes. b. Găseşte domenii de carieră potrivite deprinderilor, abilităţilor, afinităţilor that Job.
(II, III, IV) şi antipatiilor. CLSA, Activity 79, “Who Am
I” Collage.
2. Este capabil să ia o decizie a. Strânge informaţii despre unul sau mai multe domenii de carieră (de ex. CLSA, Activity 32, A
privitoare la carieră în cunoştinţă de perspectiva/tendinţele carierei, deprinderi tehnice, salarii potenţiale, Window to the Future.
cauză. educaţie şi pregătirea necesară). CLSA, Activity 40, What is
(III, IV) b. Cunoaşte importanţa voluntariatului, urmăririi locurilor de muncă, şi My Career?
stagiilor plătite pentru a obţine informaţii despre domeniile de carieră. CLSA, Activity 58, What’s
c. Stabileşte scopul carierei. My Line.
d. Ajustează interesele carierei cu deprinderile, obiective carierei şi abilităţile CLSA, Activity 70,
personale. Community Interviews.
e. Evaluează fiecare opţiune de carieră şi alege un domeniu de carieră care se CLSA, Activity 75, Career
potrivesc cel mai bine scopurile de carieră ale individului. Choices.
3. Este capabil să dezvolte un plan a. Recunoaşte cum locul de muncă, experienţele de voluntariat, educaţie şi Cash 12-15, Part II, Chapter
de carieră. training profesional afectează îndeplinirea scopurilor de carieră. 3, Do I Get a Job or Bank on
(III, IV) b. Determină resursele necesare pentru a obţine educaţia, trainingul şi the Lottery?
stagiatura solicitată. RSF, Career Planning #9
c. Identifică bursele, fondurile şi ajutoarele financiare disponibile.
Locul de muncă
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
4. Înţelege importanţa angajării. a. Descrie modul în care nevoile şi dorinţele se leagă de angajare. CLSA, Activity 34, It’s In the
(II, III, IV) b. Identifică două motive pentru care oamenii muncesc (de ex. stabilitate, Bag.
independenţă). RSF, Employment #1
c. Explică două moduri în care munca afectează stilul de viaţă al unei RSF, Employment #2
persoane. RSF, Employment #3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 172
6. Ştie cum să caute un loc de a. Citeşte şi interpretează informaţiile din anunţurile din ziare şi alte MIOYO, How Do I Find A
muncă. materiale tipărite). Job? p.3.
(III, IV) b. Foloseşte Internetul pentru a găsi locuri de muncă disponibile. MIOYO, Learn More About
c. Cunoaşte importanţa relaţiilor personale în căutarea unui loc de muncă (de Finding Jobs, p.3-6.
ex. „piaţa de muncă ascunsă”). MIOYO, Reading Job
d. Explică ce fac agenţiile publice şi private de plasare a forţei de muncă şi Advertisements, p.7.
care sunt costurile aferente fiecăreia. LSASSSN, V-12, Searching
e. Găseşte locuri de muncă disponibile utilizând una sau mai multe metode for a Job, p.338-340.
de căutare. RSF, Employment #5
RSF, Employment #6
7. Poate completa un formular de a. Defineşte termenii utilizaţi în mod curent în formularele de angajare. MIOYO, Getting Your Facts
angajare. b. Interpretează întrebările din formular şi oferă răspunsurile adecvate. Together, p.8.
(III, IV) c. Creează o fişă de date personale pentru a fi utilizată la completarea unui CLSA, Activity 73, Assume
formular de angajare. an Identity.
d. Completează două formulare de angajare. LSASSSN, V-22, A Job
Application, p.364-367.
RSF, Employment #7
8. Poate crea un CV şi o scrisoare de a. Defineşte termenul „CV”. MIOYO, The Resume, p.9-
intenţie. b. Descrie diferitele formate de CV (de ex. funcţional, cronologic). 10.
(IV) c. Creează un CV utilizând aceste formate cu supervizare. MIOYO, Applying by Letter,
d. Explică ce este o scrisoare de intenţie şi ce ar trebui să conţină. p.11-12.
e. Creează o scrisoare de intenţie pentru a acompania un CV sau o aplicaţie LSASSSN, V-13, A Resume,
cu supervizare. p.341-342.
RSF, Employment #8
RSF, Employment #9
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 173
10. Cunoaşte şi înţelege importanţa a. Descrie două modalităţi de menţinere a contactului (de ex. telefon, MIOYO, Follow-up, p.15.
menţinerii contactului după interviu. scrisoare de mulţumire, email). RSF, Employment #13
(III, IV) b. Descrie ce trebuie spus în cadrul acestui contact.
11. Ştie cum să utilizeze tehnologia a. Identifică echipamentele obişnuite de la locul de muncă inclusiv REF: Impact of Technology on
obişnuită de la locul de muncă. computere şi alte tehnologii. the
(III, IV) b. Demonstrează utilizarea tehnologiei pentru a îndeplini sarcini la locul de Work Place -
muncă (de ex. fax, computer, copiator, imprimantă). http://scholar.lib.vt.edu/ejournals
/JITE/v33n3/lewis.html
12. Cunoaşte şi înţelege deducerile, a. Explică informaţiile privitoare la deducerile salariale incluse pe foaia de MIOYO, Your Paycheck, p.80.
beneficiile şi drepturile salariale ale salariu. Cash 12-15, Part II, Chapter 3,
angajatului. b. Identifică beneficiile pentru angajat (de ex. asigurări de sănătate, acordarea Do I Get a Job or Bank on the
(III, IV) de timp liber pentru studiu, concediu, planuri de pensii şi în caz de Lottery?
handicap). RSF, Employment #14
c. Descrie cum să obţină beneficiile pentru angajat. RSF, Employment #15
d. Descrie drepturile unei persoane privitoare la hărţuirea sexuală.
e. Explică ce este o plângere şi cum se utilizează pentru a rezolva disputele.
f. Identifică modalităţi de a promova (de ex. programe de pregătire
profesională, educaţie superioară).
g. Identifică resursele companiei care descriu drepturile şi beneficiile
angajaţilor (de ex. politici de personal, site Intranet al companiei).
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 174
14. Ştie cum să schimbe locurile de a. Cunoaşte cum încetarea relaţiilor de muncă actuale poate afecta LSASSSN, V-20, Changing
muncă. oportunităţile viitoare de angajare. Jobs: Why?, p.359-360.
(III, IV) b. Explică de ce este important să acorde angajatorului preavizul LSASSSN, V-21, Changing
corespunzător. Jobs: How?, p.361-363.
c. Demonstrează un interviu pozitiv de demisie dintr-o companie. RSF, Employment #19
Luarea deciziilor
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
15. Cunoaşte şi înţelege procesul de a. Cunoaşte diferenţele dintre deciziile impulsive şi cele bine-gândite. MIOYO, Making Decisions,
luare a deciziilor bine-gândite. b. Descrie etapele procesului de luare a unei decizii bine-gândite (de ex. p.16.
(II, III, IV) identificarea opţiunilor, evaluarea argumentelor pro şi contra, alegerea SSASSSN, Making Good
unei opţiuni). Decisions, p.134.
16. Poate utiliza un proces de luare a a. Analizează o situaţie privitoare la deprinderile de viaţă care necesită o MIOYO, Making Decisions,
deciziilor bine-gândite într-o situaţie decizie (de ex. alegerea unei cariere, schimbarea locului de muncă, p.16.
privitoare la deprinderile de viaţă. efectuarea unei achiziţii majore). RSF, Decision Making #3
(II, III, IV) b. Aplică procesul de luare a deciziilor bine-gândite la o situaţie privitoare la RSF, Decision Making #4
deprinderile de viaţă.
c. Evaluează rezultatele deciziei.
Deprinderi de studiu
Scopuri Rezultate aşteptate Activităţi
17. Cunoaşte şi înţelege ce a. Identifică două lucruri care influenţează capacitatea unei persoane de a LSASSSN, III-23, Study
influenţează capacitatea de studiu a studia (de ex. locaţia, spaţiul, timpul, distragerile). Smarter, p.174-175.
unei persoane. b. Determină condiţiile în care o persoană învaţă cel mai bine. LSASSSN, III-21, Getting
(II, III, IV) Organized, p.168-170.
REF- Girl Power Assignment
Book
http://www.health.org/gpower/
girlarea/assignment/
RSF, Study Skills #1, #3, and
#4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 175
18. Este capabil să utilizeze una sau a. Identifică stilul de învăţare al unei persoane (de ex. vizual, auditiv, LSASSSN, III-22, Taking
mai multe tehnici de învăţare pentru kinestetic). Notes,
a obţine un scop de studiu. b. Descrie două sau mai multe tehnici de învăţare care funcţionează cel mai 171-173.
(II, III, IV) bine pentru fiecare stil de învăţare (de ex. cartonaşe, subliniere, luarea de REF- Learning Styles
notiţe). http://www.howtolearn.com
c. Selectează o tehnică şi demonstrează utilizarea ei. RSF, Study Skills #6
19. Ştie cum să acceseze resurse a. Identifică resursele din comunitate care oferă meditaţii după orele de CLSA, Activity 30, Where In
pentru a îmbunătăţii rezultatele şcoală, cursuri de pregătire pentru teste şi costurile aferente acestora. the
educaţionale. b. Explică modul de accesare a acestor resurse comunitare. World Do I Find…?
(IV) RSF, Study Skills #8
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 176
ANEXA 2 Dosarul individual si programul de interventie specifica (PIS)
EVALUARE INTERDISCIPLINARA
PROGRAMUL DE INTERVENTIE SPECIFICA PIS
Aceasta este doar o mostra de dosar metodologic care cuprinde indicatori de evaluare,
date personale care sa contribuie la elaborarea programului de interventie specifica. Cu
siguranta nu este exhaustiv iar o seama de indicatori precum si itemi de evaluare au
aplicabilitate si relevanta mai ales pentru asistenta tinerilor peste 18 ani sau adolescenti. Pentru
copii mai mici sau copii cu dizabilitati se pot propune alte instrumente adaptate grupului tinta
care au numitori comuni cu acest instrument dar si date diferite si exigente diferite.
In al doilea rand acest instrument incurajeaza si promoveaza interdisciplinaritatea si
abordarea unitara a beneficiarului insa fiecare profesionist poate avea date pe care le considera
confidentiale astfel incat acest plan poate fi imbunatatit si fragmentat, nu trebuie completat
compact , in forma data ,legata.
DATE PERSONALE
Referent ......................................................
Nume………………………………………
Prenume…………………………………...
Data si locul nasterii……………………….....................
Sexul: masculin ..... feminin ........
Acte de identitate: CI...... BI.... AI ..... Nu .......
Seria ....................... Nr....................Data eliberarii ..............................
C.N.P:..........................................................
Masura de protectie...................................................../Conform HOT. CPC Nr...............din
data ....................................
Adresa la care se afla copilul/ tinarul .............................................................…………..
........................................................................................................................………………
Rezidenta........................................................................................................………………
Domiciliul temporar......................................................................................……………
Observatii:...............................................................................................................................
...............................................................................................................……………………
Merge in familie
Saptamanal
Lunar
PERSONALITATEA
Dimensiunea comportamentala
a. repectarea regulilor de convietuire rezidentiala
Observatii
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
b. comportament proactiv
relatiile cu colegii de apartament
Observatii……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
atitudinea privind obtinerea unor drepturi (somaj, acte de identitate, etc)
Observatii……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………….
Toleranta fata de stress
- coping centrat pe problema
DA NU
Observatii……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………..
Asertivitate
Dimensiunea afectiva
Trasaturi dispozitionale (anxietate, elemente depresive, buna dispozitie, irascibilitate,
dispozitie afectiva predominanta,mai mult vesel, optimist, mai mult trist, ciclotimic …, etc)
Observatii
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Maturitate afectiva
Observatii……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
Frustrari (elemente refulate, rezistenta la frustrare, )
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
Dimensiunea relationala
Relatia cu grupul de prieteni
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
A. REZULTATE LA ÎNVATATURA:
F.BUNE BUNE MEDII SLABE F.SLABE
B. MATERII PREFERATE
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
Integrarea in colectivitate
- relatii cu colegii
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………
- relatii cu profesorii
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
ORIENTARE PROFESIONALA
Observatii……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
Trasaturi aptitudinale
Potential (capacitati, abilitati, talente)…………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
Deprinderi de viata
Igiena personala
PREGATIREA PROFESIONALA
PROBLEME PERSONALE
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
.................................................................................................................................……….
.................................................................................................................................………..
.................................................................................................................................……….
.................................................................................................................................……….
PLAN DE INTERVENTIE
NEVOILE TANARULUI
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
OBIECTIVE
PE TERMEN SCURT ……………………………………………
……………………………………………
……………………………………………
……………………………………………
………………………………
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World 187
Learning , Programul Childnet, 2004
PE TERMEN MEDIU ……………………………………………
……………………………………………
……………………………………………
……………………………………………
………………………………
PE TERMEN LUNG ……………………………………………
……………………………………………
……………………………………………
……………………………………………
………………………………
ACTIVITATI PROPUSE
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
METODE DE LUCRU
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
PROGRAMUL DE INTERVENTIE SPECIFICA-PLAN
10
11
12
OBSERVATII FINALE
Consilierea psihologica
………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
Consilierea juridica
………………………………………………………………………………………........................
.............................................................................................……………..
Asistenta medicala
………………………………………………………………………………………........................
........................................................................................……………………………………………
………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………
………………………………
Am buletin de identitate
Da Nu
Am o copie a certificatului meu de naştere
Da Nu
Am o fotografie tip
Da Nu
De câte ori aţi completat acest formular până în prezent, excluzându-l pe cel de faţă?:
niciodată de două ori
o singură dată de 3 sau mai multe ori
Rugăm selectaţi răspunsul cel mai bun pentru fiecare din următoarele întrebări:
Sarcini privind viaţa de zi cu zi
1. Cum procedaţi atunci când vânzătorul nu vă dă restul corect la magazin?
îl ignor şi plec
îi cer să recalculeze restul
Mă înfurii şi îi spun că a făcut o greşeală
Solicit să discut cu managerul magazinului
2.Care din următoarele alimente se strică mai repede dacă sunt lăsate în frigider?
Roşiile
Pastele făinoase
Strugurii
Laptele
Locuinţa şi resursele comunitare
3. Dacă vă cumpăraţi o casă, în ce mod veţi plăti pentru aceasta?
Prin ipotecare
Chirie lunară
Un depozit de siguranţă
Un cont curent
4.Unde vă adresaţi pentru schimbarea adresei adresi din buletin atunci când vă mutaţi
domiciliul?
La magazin
La poliţie
La oficiul poştal
A B C D
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
Musckie School of Public Service, University of Southern Maine and National Resource
Center for Youth Services, College of Continuing Education University of Oklahoma au
identificat patru principii fundamentale si 13 criterii sugerate pentru practica care reflecta
tendintele actuale in literatura de specialitate si cuprind experientele expertilor in domeniu.
Cele patru principii se refera la :
dezvoltarea tanarului
colaborare
competenta culturala
legaturi permanente
Mai jos veti gasi cele 13 criterii. Marcati cu un cerc ο criteriile deja existente in programul
dumneavoastra. Marcati √ langa cele prezente in serviciile altor organizatii si marcati cu o steluta
* serviciile pe care doriti sa le implementati.
1.Un plan de tranzitie pentru fiecare tanar 5. Legaturi comunitare stabile care…
care: Fac legatura tanarului cu resursele
Se bazeaza pe evaluarea nevoilor, comunitare,
Este dezvoltat cu implicarea activa a Fac legatura tanarului cu mentorii adulti,
tanarului, Creaza oportunitati de cariera pentru
Este revizuit periodic. tineri,
Stimuleaza calitatea de leader a tinerilor.
2. O componenta de instructiuni clar 6. Componenta supervizata de viata
definite privind deprinderile de viata care independenta care permite tinerilor sa:
dau posibilitatea tanarului sa: Aleaga propria locuinta,
Sa cunoasca si sa inteleaga un set Plateasca cheltuielile si sa-si mentina
fundamental de deprinderi de viata bugetul,
Sa practice deprinderile intr-un Rezolve conflictele cu colegii si vecinii, si
“mediu real de viata” Sa preia sau sa-si asume cheltuielile legete
de chirie la inchiderea programului.
ANEXA 6
Care credeţi că a fost cel mai important lucru pe care părinţii dumneavoastră 1-au
considerat important să îl învăţaţi pe măsură ce vă dezvoltaţi?
Dacă aţi putea să vă învăţaţi copiii numai trei lucruri, care ar fi acelea?
Care sunt câteva dintre tradiţiile familiei dumneavoastră? Cine participă la sărbătorile
în familie (vacanţe, sărbători)?
In ce mod aţi dori să vă descrie cineva familia?
Spuneţi câteva lucruri despre loialitate familială care să aibă legătură cu familia
dumneavoastră.
Imaginaţi-vă familia dumneavoastră aşa cum aţi dori să fie. Spuneţi-mi cum arată.
Care sunt cele mai mari realizări ale familiei dumneavoastră?
Ce calităţi folosiţi pentru a vă ajuta familia în momente de stress şi greutăţi?
Dacă aţi putea spune un lucru bun despre dumneavoastră, care ar fi acela? Ce ar spune alţii?
Cum sunt luate deciziile în familia dumneavoastră?
Cum a fost gestionată ultima problemă apăruta în familia dumneavoastră?
Către cine se îndreaptă familia dumneavoastră la nevoie?
Care sunt câteva dintre cele mai importante lucruri care s-au întâmplat în familia
dumneavoastră?
Care este cel mai bun aspect legat de fiecare dintre copiii dumneavoastră?
Care sunt visele dumneavoastră privitoare la familie?
Care sunt locurile de muncă, hobby-urile şi deprinderile fiecărui membru al
familiei dumneavoastră?
Ce doriţi să faceţi pentru a vă distra? Sunt anumite lucruri pe care membrii familiei
dumneavoastră le fac cu plăcere împreună?
Cum vă faceţi prieteni? Care este cel mai bun prieten de familie?
A trebuit vreodată să vă bazaţi pe o organizaţie pentru ajutor?
Aţi avut vreodată o criză în familie? Aţi ştiut pe cine să sunaţi? Au răspuns într-o
manieră care v-a ajutat?
Sunteţi implicaţi în activităţi comunitare? In ce programe sau activităţi disponibile în
comunitatea dumneavoastră aţi dori să fiţi implicat dacă aţi putea?
ANEXA 7
MODEL 2 DE ANCHETA SOCIALĂ (MODEL 1 VEZI PIS, ANEXA 2
VII. Observaţii
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
__________________
VIII. Concluzii şi recomandări
______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Asistent Social
Semnatura Semnatura
ANEXA 9 - Model fisa de monitorizare a evolutiei copilului
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta – World Learning , Programul Childnet, 2004 211
ANEXA 10
Scopul
Forte restricitive
Forte motivatoare
Mod de desfăşurare