Facultatea de Management înProducţieşiTransporturi

Specializarea:AdministratiePublica

Dreptul La Identitate

Nume:Condor
Prenume:Alexandru-Ovidiu
Timisoara, 201
 Articolul 6

În actuala Constituţie, articolul 6, cu denumirea „Dreptul la identitate”,

are următorul cuprins:
Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale
dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale,
lingvistice şi religioase

Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea

identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu
principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.

Noi considerăm că este cât se poate de potrivit ca statul român să recunoască şi

să garanteze dreptul tuturor cetăţenilor săi la păstrarea, la dezvoltarea şi la
exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Nu înţelegem de
ce numai unii cetăţeni ai României, cei care aparţin unor „minorităţi naţionale”,
adică unor etnii minoritare, trebuie să se bucure de acest drept. De ce statul român
să nu recunoască şi românilor, adică etniei majoritare, dreptul la păstrarea, la
dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

Ai dreptul să primești un certificat de naştere care cuprinde datele tale

personale: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, numele părinţilor,
cetăţenia, codul numeric personal.
Certificatul de naștere este primul tău act și se face imediat după
nașterea ta.
CNP-ul este codul tău numeric personal, acesta este unic pentru
fiecare persoană și este format din 13 cifre; acest cod va fi folosit și în
alte acte ale tale.

Numele tău de familie este dat, de obicei, de către tată; dacă mama
ta ia numele de familie al tatălui atunci când se căsătoresc, și tu vei
purta acest nume.
 Există și situații în care, numele tău de familie este același cu al
mamei- dacă părinții vor așa sau dacă tatăl nu e cunoscut;

Dacă ești născut în România, cetățenia ta este română și ai dreptul

să-ţi păstrezi cetățenia, numele şi legătura cu familia;
Dacă ești în grija unei alte familii, ești adoptat(ă) sau locuiești la un
centru de plasament, ai dreptul să-ţi păstrezi numele și prenumele și
să comunici cu părinții tăi biologici, dacă tu vrei asta și nu s-a stabilit,
prin lege, altfel.

Buletinul sau cartea de identitate este următorul tău act, care se face
când împlinești vârsta de 14 ani. Acest act e valabil la început 4 ani,
iar după prima înnoire, 10 ani.

La prima vedere dreptul la identitate pare să fie ceva de

la sine înțeles, unanim acceptat și reglementat în mod
corespunzător de legislația fiecărei țări de pe glob. Situația
nu stă însă chiar așa, motivul principal constând în chiar
dificultatea de a defini ce anume reprezintă identitatea și
dreptul la ea. Alăturarea acestor doi
termeni, drept și identitate, aduce în discuție, în mod
inevitabil, două sfere diferite, cu interpretări ce pot
prezenta, de cele mai multe ori, valențe diferite.
Identitatea unei persoane suportă în principal discuții
de natură filozofică, definirea[1] acesteia reprezentând
cauza multor cărți specifice domeniului. Totuși, din
punct de vedere filozofic nu există unanimitate în ceea ce
privește conceptul de identitate, interpretările
consacrate cumulând o serie de puncte comune, însă sub
rezerva amprentei personalității. În acest
context, reglementarea din punct de vedere juridic a unui
text de lege privind dreptul la identitate al
persoanelor, apare ca cel puțin greoaie, cât timp asupra
însuși conceptului de identitate nu există o concordanță,
aptă să nu mai dea naștere la discuții în contradictoriu.

Studiu de caz
Într-o ţară cu populaţia adunată pe o palmă de pământ există oameni
lăsaţi de izbelişte ca într-un deşert.

La prima vedere pare a fi inimaginabil ca în

condiţiile de astăzi să existe copii fără acte de
identitate. Aflaţi că aşa ceva se întâmplă chiar în
Republica Moldova. Şi nimeni nu poate spune dacă
sunt mulţi sau puţini, pentru că sunt în afara
evidenţelor, prin urmare, nu beneficiază nici de
asistenţă medicală şi nici de alocaţii sociale. Dincolo
de faptul că aceşti copii sunt privaţi de beneficiile
elementare ale socializării, ei riscă să devină victime
ale violenţei sau ţinte ale reţelelor de traficanţi de
fiinţe umane.
De cele mai dese ori copiii fără certificate de naştere
sunt depistaţi abia atunci când trebuie să meargă la
şcoală, spune Elena Chitoroagă, specialist la Asistenţa
Socială din Călăraşi: “Copilul a ajuns la vârsta de
şapte ani şi nu este documentat, dar trebuie să meargă
la şcoală”.
Claudia, o fetiţă de şapte ani, este unul din cei 5 copii
din raionul Călăraşi, care nu au certificate de naştere.
Copila a fost abandonată la naştere şi de atunci se află
în grija străbunicii. Anul acesta fata a mers la şcoală,
chiar dacă nu avea acte, datorită implicării asistentei
sociale din localitate, Angela Popescu, care de un an
încearcă să-i perfecteze actele: “Am mers la asistenţa
socială din raion, apoi la oficiul stării civile şi în
judecată ca să putem să perfectăm documentele. Am
fost respinşi din cauză că fetiţa este născută în
regiunea transnistreană.”
Bibliografie
https://www.europalibera.org/a/2149913.html
http://www.adolescenteen.ro/ai-drepturi-cunoaste-
le/dreptul-la-sanatate/
http://www.variantacojocaru.ro/?p=1203
http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&p
ar1=1#t1c0s0sba3
https://www.juridice.ro/288515/dreptul-la-
identitate-2.html