Culegere - Matematica Igsu PDF

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
ACADEMIA DE POLIŢIE
„Alexandru Ioan Cuza”
FACULTATEA DE POMPIERI
Coordonator:
Valentin UBAN
Emanuel DARIE Garibald POPESCU Cristian DAMIAN
ALGEBRĂ
ȘI ELEMENTE DE
ANALIZĂ MATEMATICĂ
Rezolvarea subiectelor date la concursul de
admitere
Academia de Poliție
Facultatea de Pompieri
2006 - 2016
Editura Ministerului Afacerilor Interne

2016
Coordonator: Valentin UBAN
Garibald POPESCU* Emanuel DARIE* Cristian DAMIAN**
ALGEBRĂ
ȘI ELEMENTE DE
ANALIZĂ MATEMATICĂ
Rezolvarea subiectelor date la concursul de
admitere
Academia de Poliție
Facultatea de Pompieri
2006 - 2016
ISBN: 978-973-745-167-5
Colecția
București
Editura Ministerului Afacerilor Interne
2016
*Col. conf. univ. dr. ing. – Facultatea de Pompieri **Col. dr. ing. – Inspectoratul General pentru
I Situații de Urgență
Rezolvarea subiectelor date la concursul de admitere
Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”
Facultatea de Pompieri 2006 - 2016
CUVÂNT ÎNAINTE
Demersul realizării unui volum care să cuprindă rezolvarea subiectelor de la

disciplina „Algebră și Elemente de Analiză Matematică” date la concursul de
admitere la Facultatea de Pompieri din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan
Cuza” a pornit de la necesitatea existenței unui cadru real de verificare a candidaților
la concursul de admitere.
Experiența didactică a autorilor arată că, în special la această disciplină se
impune o pregătire în condiții reale a concursului, această lucrare oferind posibilitatea
rezolvării subiectelor și în consecință testarea candidaților în timpul alocat.
Deși rezolvarea acestor subiecte de tip grilă nu poate înlocui pregătirea
fundamentală teoretică și aplicativă la disciplina „Algebră și Elemente de Analiză
Matematică” a viitorilor studenți, acestea pot constitui un suport real de abordare a
problemelor propuse, mai ales că subiectele sunt rezolvate în întregime, unele chiar
prin mai multe metode.
Având în vedere faptul că se reunesc în lucrare rezolvările subiectelor date la
concursul de admitere în perioada 2006-2016, considerăm că studierea cu atenție a
acesteia reprezintă în sine o modalitate solidă de aprofundare a tuturor capitolelor
necesare atacării cu succes a unui examen de „Algebră și Elemente de Analiză
Matematică”.
Lucrarea este de un real folos viitorilor candidați la concursul de admitere la
Facultatea de Pompieri, fiind prima de acest tip realizată de un colectiv de cadre
didactice și specialiști ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
De asemenea, parcurgerea lucrării poate fi utilă tuturor candidaților la
concursul de admitere în învățământul superior tehnic civil și militar.
Octombrie 2016 Autorii
II
CUPRINS
1. Rezolvarea subiectelor date la concursul de admitere – Academia de Poliție
„Alexandru Ioan Cuza” Facultatea de Pompieri, 2006……………………………… 1

3. Rezolvarea subiectelor date la concursul de admitere Academia de Poliție


5. Rezolvarea subiectelor date la concursul de – Academia de Poliție







12. Bibliografie…………………………………………………………………… 119
III
Matematică
2006
1. Soluţiile ecuaţiei xlg x  100 x (unde lg x  log10 x) sunt:
a) 10 1 , 10 2 ; b) 1, 2; c) 1 , 10; d) 2 , 3; e) 10 , 100; f)  1 , 2.
Soluție:
Domeniul de definiţie este dat de:
x  0 , x  1  x  (0,) \ 1. (1)
Atunci:
x lg x  100 x  lg x lg x  lg 100 x  (lg x) 2  lg 100 x  lg 10 2  lg x 
 (lg x) 2  2  lg x  (lg x) 2  lg x  2  0 . (2)
Notăm:
y  lg x  y 2  y  2  0 , (3)
care admite soluţiile
lg x  2  x1  100  10 2 şi lg x  1  x2  10 1 . (4)
Răspunsul corect este a).
2. Ecuaţia x 3  x  3 x 3  x  2  12 are soluţia:
a) x  1; b) x  0 ; c) x  2 ; d) x  1; e) x  3 2 ; f) x  2 .
Soluție:
Domeniul de definiţie: ecuaţia admite soluţii în R.
Avem că:
x 3  x  3 x 3  x  2  12  x 3  x  2  3 x 3  x  2  10 . (5)
ALGEBRĂ ȘI ELEMENTE
2006
DE ANALIZĂ MATEMATICĂ 1
Matematică
2006
Se observă că, în mod unic, avem simultan:

3
x 3  x  2  2 şi x 3  x  2  8 . (6)
Din cea de-a doua ecuaţie rezultă:

x 2  x  10  0 (7)
sau
x 3  8  x  2  0  ( x  2)( x 2  2 x  5)  0 . (8)
Singura soluţie reală este x  2 .
Răspunsul corect este c).
1 i
3. Să se calculeze partea imaginară a numărului complex z  .
1 i
a) Im z  1 ; b) Im z  i ; c) Im z  i ; d) Im z  1 ; e) Im z  Re z ; f) Im z  0 .
Soluție:
Deoarece:
1  i 1  i 1  i (1  i) 2  2  i
z      i  Re z  i  Im z . (9)
1 i 1 i 1 i 1 i2 2

1
4. Să se calculeze lim ( x 2  2)  arcsin .
x  2x  12
1
a) 0; b)1; c)  ; d) ; e) 2; f) nu există.
2
Soluție:
Deoarece:
1
( 0 ) ( x 2  2)  arcsin
2 x  1  lim x  2  1 .
2
1 2
lim ( x 2  2)  arcsin  lim (10)
x  2x 2  1 x  1 x  2 x 2  1 2
(2 x 2  1)  2
2x  1
Răspunsul corect este d).
2006
Matematică
2006
Pentru rezolvare s-au utilizat:

1
arcsin
arcsin u ( x) u ( x)
lim  1 sau lim  1. (11)
x 0 u ( x) x  1
u ( x)
5. Termenul al cincilea al unei progresii geometrice în care b8  384 şi raţia

q  2 este:
a) b5  48 ; b) b5  192 ; c) b5  36 ; d) b5  46; e) b5  128 ; f) b5  72 .
Soluție:
Termenul general al unei progresii geometrice este:
bn  b1  q n1 . (12)
Atunci:
384
b8  b1  q 7  384  b1  2 7  b1  . (13)
27
Rezultă:
384 4 384
b5  b1  2 4   2  3  48 . (14)
27 2
6. Fie f : (2 , 2) \  0   R ,   
f ( x)  ln x 2 4  x 2 . Suma valorilor extreme ale
funcţiei f este:
1
a) 4 ln 2 ; b)  2 ; c) ; d) 2 ; e) 2 ln 2 ; f) 0.
2
Soluție:
Valorile extreme se calculează utilizând derivata întâi:
'

f ( x)  ln x (4  x )  2
2 2

[ x 2 (4  x 2 )]'
'
x (4  x ) 2
 0  8 x  4 x 3  0  4 x( 2  x 2 )  0 . (15)
2006
Matematică
2006
Rezultă:
x1  0, x2  2 , x3   2 . (16)
Atunci:
f  x2   f  x3   4ln 2 . (17)
a b c
b c a
7. Valoarea determinantului a b c , pentru care a, b, c  R \ 0 este:
ab bc ca
a) (a  b)(b  c)(c  a) ; b) abc(a  b  c) ; c) abc ; d) (a  b)(b  c)(c  a) ; e) 0;
f) abc(ab  bc  ca) .
Soluție:
Utilizând regula lui Sarrus pentru descompunerea determinantului, rezultă:
a b c
b c a a c b c c
a b c  bc a  a bc   a b c  a bb  bc c 
b a c a b
ab bc ca
b
 a   c  a  c  a 2  b  c 2  a  b 2  b 2  c  c  a 2  b  c 2  (a  b)(b  c)(c  a) . (18)
c
ex
8. Asimptotele funcţiei f : R \ 0  R , f ( x)  sunt:
x
a) x  1 asimptotă verticală şi y  0 asimptotă orizontală;
b) x  0 asimptotă verticală şi y  x asimptotă oblică;
2006
Matematică
2006
c) y  0 asimptotă orizontală şi y  x  1 asimptotă oblică;
d) x  0 asimptotă verticală;
e) x  e asimptotă verticală şi y  1 asimptotă orizontală;
f) x  1 e asimptotă verticală.
Soluție:
În concordanţă cu modul de definire al funcţiei:
f : R \ 0  R , (19)
rezultă că
x  0, (20)
este asimptotă verticală a funcţiei din text.
Determinăm asimptotele orizontale:
 
 0 
  '
e x    ex
y  lim f ( x)  lim  lim  lim e x  0 ; (21)
x  x  x x   x ' x 
  
y  lim f ( x)  lim

e x   

 lim
 
ex
'
 lim e x    . (22)
x  x  x x   x ' x 
Determinăm asimptotele oblice:
f ( x) ex
m  lim  lim 2  0 ; (23)
x  x x  x
f ( x) ex
m  lim  lim 2   . (24)
x  x x  x
Atunci:
n  lim  f ( x)  mx  lim f ( x)  0 . (25)

x  x 
2006
Matematică
2006
Funcţia nu admite asimptote oblice.
 xe x , x  0
9. O primitivă a funcţiei f : R  R , f ( x)   , este :
3x , x  0
2
e x ( x  1)  1 , x  0 e x ( x  1) , x  0
a) F ( x)   ; b) F ( x)   ;
 x3 , x0  x ,
3
x0
e x ( x  1)  1 , x  0 e x ( x  1)  1 , x  0
c) F ( x)   ; d) F ( x )   ;
 x  x, x0  x  1, x0
3 3
e x ( x  1), x  0 e x ( x  1)  1 , x  0
e) F ( x)   ; f) F ( x)   .
 x ,
3
x0  x2 , x0
Soluția nr. 1:
O primitivă a funcţiei:
 xe x , x  0
f : R  R , f ( x)   2 , (26)
3x , x  0
este
e x ( x  1)  c1 , x  0
F ( x)   , (27)
 x  c2 , x0
3
care admite o dublă infinitate de soluţii.
Deoarece o funcţie este integrabilă dacă şi numai dacă este derivabilă. O

funcţie este derivabilă dacă şi numai dacă aceasta este continuă.
Atunci:
c  1 , x  0
F (0)   1 . (28)
 c2 , x0
2006
Matematică
2006
Pentru valoarea x  0 , rezultă:
c1  1  c2 . (29)
Se observă că pentru:
c2  0 , (30)
rezultă
c1  1 . (31)
Atunci:
e x ( x  1)  1 , x  0
F ( x)   . (32)
 x3 , x0
Soluția nr. 2:
O primitivă a funcţiei:
 xe x , x  0
f : R  R , f ( x)   2 , (33)
3x , x  0
este
e x ( x  1)  c1 , x  0
F ( x)   , (34)
 x  c2 , x0
3
care admite o dublă infinitate de soluţii.
Deoarece o funcţie este integrabilă dacă şi numai dacă este derivabilă. O

funcţie este derivabilă dacă şi numai dacă aceasta este continuă.
Atunci:
c  1 , x  0
F (0)   1 . (35)
 c2 , x0
2006
Matematică
2006
Pentru valoarea x  0 , rezultă:
c1  1  c2 . (36)
Dacă:
c2  c , (37)
respectiv
c1  c , (38)
atunci
e x ( x  1)  c  1 , x  0
F ( x)   , (39)
 x 3  c, x0
respectiv
e x ( x  1)  c , x  0
F ( x)   3 . (40)
 x  c  1, x0
Se observă că pentru:
c  1, (41)
rezultă
e x ( x  1)  1 , x  0
F ( x)   . (42)
 x3 , x0
Observații:
Metoda nr. 1
Pentru calculul integralei cu x  0 , s-a utilizat integrarea prin părţi:
 
I   xe x dx   x e x dx  xe x   e x dx  x(e x  1)  c1 ,
'
(43)
2006
Matematică
2006
în care
f ( x)  x f ' ( x)  1 ; (44)
  '
g ' ( x)  e x ; g ( x)  e x . (45)
Metoda nr. 2
Pentru calculul integralei cu x  0 , s-a utilizat substituţia:
e x  t  x  ln t , (46)
pentru care
e x dx  dt  tdx  dt , (47)
Atunci integrând prin părţi:
I   xe x dx   ln tdt  t (ln t  1)  c1  e x ( x  1)  c1 . (48)
2006
Matematică
2007
1. Fie funcţiile: f : 0;   R, f x  log 2 x, g : R  R , g ( x)  5 x . Atunci:
a) f crescătoare şi g crescătoare; b) f descrescătoare şi g crescătoare;
c) f crescătoare şi g descrescătoare; d) f și g au numai valori negative;
e) f și g au numai valori pozitive; f) f descrescătoare şi g descrescătoare.
Soluție:
Prin definiţie, funcţia:
f x   log 2 x , (1)
este crescătoare pe intervalul (0,  ) , iar funcţia
g ( x)  5 x , (2)
este crescătoare pe R .
2. Să se rezolve ecuaţia: 3x1  3x  108 .
a) x  3 ; b) x  4 ; c) x  2 ; d) x  1; e) ecuaţia nu are soluţie ; f) x  5 .
Soluție:
Deoarece:
3 x1  3 x  108  3 x  3  3 x  108  3 x  4  108 
 3 x  27  3 x  33  x  3 . (3)
2007
Matematică
2007
3. Dacă z este o rădăcină a ecuaţiei z 2  2  z  5  0 , atunci z este:
a) 1; b) 4; c) 8; d) 5 ; e) 2; f) 5.
Soluție:
Ecuaţia:
z2  2  z  5  0 (4)
admite soluţiile
z1, 2  1  2  i , (5)
în care
z1  12   2  5 şi z 2  12  2 2  5 .
2
(6)
În concluzie:
z  z1  z 2  5 . (7)
sin mx
4. Să se calculeze lim
x 0
, m, n  N  .
sin nx
m
a) mn ; b) 1; c)  m  n ; d) nu există; e) m  n ; f) .
n
Soluția nr. 1:
Din text:
0
lim
sin mx  0 
 lim
sin mx  lim m  cos mx  m  lim cos mx  m ,
'
(8)
x 0 sin nx x 0 sin nx ' x 0 n  cos nx n x0 cos nx n
2007
Matematică
2007
Deoarece:
lim cos mx  1 , () m  N  , (9)

x0
şi
lim cos nx  1 , () n  N  , (10)
x0
funcţiile
sin mx, cos mx, sin nx, cos nx , (11)
sunt continue pe R .
Răspunsul corect este f).
Soluția nr. 2:
Se utilizează fără demonstraţie faptul că:

sin x
lim  1. (12)
x 0 x
În consecinţă avem:
sin mx sin nx
lim  1 şi lim  1 () n, m  N * . (13)
x 0 mx x  0 nx
Atunci:
sin mx
0
   mx
sin mx 0 mx mx m
lim  lim  lim  . (14)
x 0 sin nx x 0 sin nx x 0 nx n
 nx
nx
5. Termenul al cincilea al unei progresii geometrice bn , n  N * cu primul termen

b1  3 şi raţia 2 este:
a)  48 ; b) 100; c) 20; d) 2007; e) 8; f) 5.
2007
Matematică
2007
Soluție:
Termenul general al unei progresii geometrice este:
bn  b1  q n1 . (15)
Atunci termenul al cincilea este:
b5  b1  q 4  (3)  2 4   48 . (16)
Calculaţi f ' 1 dacă f x    x  arctgx, x  R .

1
6.
2
a)  ; b) 0; c) 1 2 ; d) 2; e) 1; f) -1.
Soluție:
Deoarece:
f x    x  arctgx  f ' x   
1 1 1
. (17)
2 2 1 x2
În aceste condiţii:
f ' 1  1 . (18)
Răspunsul corect este e).
Soluție:
Dacă   C este o rădăcină a ecuaţiei x 2  x  1  0 . Determinantul matricei

  1 
A    este:
 1   1
a) -1; b)  ; c) 1- i; d) 2; e)  2 ; f) 0.
2007
Matematică
2007
Soluție:
Deoarece   C este rădăcină a ecuaţiei:
x2  x  1  0 , (19)
rezultă că
2   1  0. (20)
Deoarece:
  1 
A    , (21)
 1   1
Atunci:
 1
det. A     (  1)  (1)  1    (  1)  1   2    1  0. (22)
1  1
n
8. Şirul cu termenul general xn  are limita:
2n
a) 5 ; b) -1; c) 1; d) 2; e)  ; f) 0.
Soluție:
Deoarece:
f (n)  n şi g (n)  2 n , (23)
sunt funcţii continue şi derivabile pe R , avem


n    1 1 1
lim xn  lim n  lim n   lim n  0 . (24)
x  x  2 x  2  ln 2 ln 2 x   2
2007
Matematică
2007
Funcţia f x   , x  0,   are primitivele:

1
9.
x  x  1
x
a) ln(1  x 2 )  c ; b) ln  c ; c) x  arctgx  c ; d) x  c ; e) x  ln(1  x)  c ; f) x  ln x  c .
x 1
Soluție:
Din:
1 A B
  , (25)
x( x  1) x x  1
rezultă
A  1 şi B  1 . (26)
Atunci:
1 1 1  dx dx
I  dx     dx      ln x  ln x  1  c 
x( x  1)  x x  1 x x 1
x
= ln x  ln( x  1)  c  ln  c. (27)
x 1
Răspunsul corect este b).
2007
Matematică
2008
1. Să se rezolve inecuaţia log 2 (3x)  2 .
a) x     ,  ; b) x   0 ,  ; c) x  3 ; d) x  1; e) x  0 , 1   0 ,  ; f) x  0 , 1 .
4 4 4
 3  3  3
Soluție:
Se stabileşte domeniul maxim de definiţie pentru funcţia logaritm, definită în

text.
Condiţia este dată de:
3x  0  x  0  x  0 ,   . (1)
Se rezolvă ecuaţia din text:
4  4
log 2 (3x)  2  log 2 (3x)  log 2 4  3x  4  x   x   , . (2)
3  3 
Soluţia ecuaţiei este dată de:
 4  4
x  0 ,        ,  0 , . (3)
 3   3 
2. Să se calculeze numărul: S  C86  A62 .
a) S  60 ; b) S  56 ; c) S  2 ; d) S  58 ; e) S  52 ; f) S  48 .
Soluție:
8! 6 ! 6 ! 7 8 4 !5 6
S  C86  A62      28  30  58 . (4)
6 ! 2 ! 4 ! 6 ! 2 ! 4!
Răspuns corect d).
2008
Matematică
2008
3. Se consideră numerele complexe z1  2  2i şi z 2  1  i . Să se calculeze modulul

numărului complex z1  z 2 .
a) 10; b) 10 ; c) 2 ; d) 5 ; e) 1; f) 3 2 .
Soluție:
Conform cerinţei din text:
z  z1  z 2  3  i . (5)
Modulul numărului complex z este:
z  32  12  10 . (6)
Răspuns corect b).
x3  x2  2
4. Să se calculeze l  lim .
x 1 x 1
a) nu există; b) l  1 ; c) l   ; d) l  5 ; e) l  7 ; f) l  3 .
Soluția nr. 1:
Limita din text devine:

0
 
x3  x2  2  0  ( x 3  x 2  2) '
l  lim  lim  lim (3x 2  2 x)  5 . (7)
x 1 x 1 x 1 ( x  1) ' x 1
Soluția nr. 2:
Limita din text devine:

0
 
x3  x2  2  0  ( x  1)( x 2  2 x  2)
l  lim  lim  lim ( x 2  2 x  2)  5 . (8)
x 1 x 1 x 1 x 1 x 1

2008
Matematică
2008
5. Să se determine numerele reale m şi n astfel încât funcţia f : (0 ,  )  R ,
 ln x, x  0, e
f ( x)   să fie derivabilă.
mx  n, x  e,  
1 1 1
a) m  , n  0 ; b) m  R , n  1; c) m  , n  1; d) m  1 ; n  1; e) m  , n  R ;
e e e
1
f) m  , n  2 .
e
Soluție:
Studiem derivabilitatea funcţiei în punctul x  e .
Limita la stânga ( x  e) :
l s (e)  lim f ( x)  1 (9)

x e
Limita la dreapta ( x  e) :
l s (e)  lim f ( x)  m  e  n (10)

x e
Din relaţiile (9) şi (10) rezultă:
m  e  n  1. (11)
Derivata întâi este:
 1
, x  0, e
f ( x)   x
/
. (12)
m, x  e,  
Atunci:
1
f s/ (e)  (13)
e
şi
f d/ (e)  m . (14)
2008
Matematică
2008
În concluzie:
1
m , n  0. (15)
e
 x  x
6. Se consideră matricea A    , x  R . Să se calculeze suma elementelor
 x x 
de pe diagonala principală a matricei A3 .
a) 8 x ; b) x 3 ; c) 8x 3 ; d) 4x 2 ; e) 5x 3 ; f) 0.
Soluție:
Cerinţa din text devine:
 x  x   x  x   2x 2  2x 
A 2  A  A         .
 (16)
  x x    x x    2x
2
2x 2 
 2x 2  2x 2   x  x   4x 3  4x 3 
A  A  A  
3 2
  . (17)
  2x
2
2 x 2    x x    4 x 3 4 x 3 
Suma elementelor de pe diagonala principală a matricei A3 este egală cu 8x 2 .
 2 2 3
 
7. Fie matricea A   1  1 0  . Atunci valoarea determinantului inversei
 1 2 1
 
matricei A este:
1
a) 1; b) -1; c) 2; d) ; e) 3; f) 0.
2
2008
Matematică
2008
Soluție:
Matricea transpusă se defineşte ca fiind:
 2 1  1
 
M  2 1 2  .
T
(18)
3 0 1 
 
Matricea adjunctă admite forma:
 a11 a12 a13    1 4 3 

   
A   a 21 a 22
*
a 23     1 5 3 , (19)
a a33   1  6  4 
 31 a32
pentru care s-au calculat
1 2
a11   1
11
  1 ; (20)
0 1
2 2
a12   1
1 2
  4; (21)
3 1
2 1
a13   1
1 3
  3; (22)
3 0
1 1
a 21   1
2 1
  1 ; (23)
0 1
2 1
a 22   1
2 2
  5; (24)
3 1
2 1
a 23   1
2 3
  3; (25)
3 0
1 1
a31   1
31
  1; (26)
1 2
2 1
a32   1
3 2
  6 ; (27)
2 2
2 1
a33   1
3 3
  4 . (28)
2 1
2008
Matematică
2008
Determinantul matricei A este:
2 2 3
det. A  1 1 0  1 . (29)
1 2 1
 1 4 3 
 1 5 3 
   1 4 3 
   
1
A 
A*
  1 6 4    1 5 3  . (30)
det. A  1  
 1 6 4 
 
Atunci:
1 4 3
det. A   1 5 3  1 .
1
(31)
1 6 4
8. Fie funcţia f : (0,)  R , f ( x)  x  ln x . Primitiva F a lui f , cu proprietatea

1
F (1)   , este:
4
x2 x x2 x x2 x2 x2
a) F ( x)   ln x  ; b) F ( x)   ; c) F ( x)   ln x  ; d) F ( x)   ln x  ;
2 4 4 2 4 2 4
x2 x2 x2
e) F ( x)   (ln x  1) ; f) F ( x)   ln x  .
4 2 4
Soluție:
'
 x2  x2 1 x2 x2
F ( x)   x  ln xdx      ln x dx   ln x   x dx   ln x  c. (32)
 2  2 2 2 4
2008
Matematică
2008
Din relaţia (32) rezultă:

1
F (1)    c . (33)
4
Din text:
1
F (1)   . (34)
4
Corelând condiţiile, rezultă c  0 .
Pentru calcule s-au utilizat următoarele:

1
f ( x)  ln x ; f ' ( x)  ; (35)
x
şi
'
 x2  x2
g ( x)  
'
 ; g ( x)  . (36)
 2  2
x2
9. Aria A a suprafeţei mărginită de parabolele y  x 2 , y  şi de dreptele x  0
3
şi x  3 este:
5 11
a) A  1; b) A  ; c) A  6 ; d) A  3 ; e) A  ; f) A  5 .
4 4
Soluție:
Aria cerută este:

3
3
x2  2
3
2 x3
A    x 2   dx   x 2 dx   = 6 (u.a.) (37)
0
3  30 3 3 0
2008
Matematică
2009
C n1 C n2
1. Să se determine n astfel încât 1, , să fie termeni succesivi ai unei
2 4
progresii aritmetice.
a) 10; b) 8; c) 12; d) 14; e) 6; f) 9.
Soluție:
Se consideră termenii succesivi ai unei progresii aritmetice:
... , ak 1 , ak , ak 1 , ... . (1)
Atunci avem că:

C n2
2  ak  ak 1  ak 1  C n1  1   4  Cn1  4  Cn2  (2)
4
n! n! (n  1)  n
 4  4  4n  4   n 2  9n  8  0 . (3)
(n  1)! 2 !  (n  2) ! 2
Ecuaţia admite soluţiile:

n1  1 şi n2  8 . (4)
Datorită condiţiei n  2 impusă de text, se acceptă doar soluţia n  8 .
2. Soluţia reală a ecuaţiei x  x  1  x  1 este:

1 16 3
a) 1; b) ; c) 2; d) ; e) ; f) 0.
5 25 4
Soluția nr. 1:
Se impun condiţiile necesare şi suficiente pentru stabilirea domeniului de

definiţie al radicalilor:
 x0
  x  0,1  x  0,1
 1 x  0     x  0,1. (5)
1  1  x  0 1  1  x  0 1  x  1

2009
Matematică
2009
Se consideră funcţia:
f (x)  x  x  1  x  1. (6)
Prin încercări se calculează:
f (1)  0 ; f (1 5)  0 ; f (16 25)  0 ; f (3 4)  0 ; f (0)  0 . (7)
Soluția nr. 2:
Se impun condiţiile necesare şi suficiente pentru domeniul de definiţie al

radicalilor:
 x0
  x  0,1  x  0,1
 1 x  0      x  0,1. (8)
1  1  x  0 1  1  x  0 1  x  1

Se rezolvă ecuaţia din text, astfel:
x  x  1  x  1  ( x  1  x ) 2  (1  x ) 2  x  1  x  1  2 x  x 
 x  1  x  1  2 x  x  (2 x ) 2  (1  1  x ) 2  4 x  1  2 1  x  1  x 
 4 x  1  2 1  x  1  x  (5x  2) 2  (2 1  x ) 2  25x 2  20 x  4  41  x 
 25x 2  20 x  4  4  4 x  25x 2  16 x  0  x(25x  16)  0 . (9)
Rezultă:
x1  0 , (10)
care nu se verifică şi
16
x2  , (11)
25
care se verifică.
2009
Matematică
2009
3. Să se determine rădăcinile ecuaţiei 9 x1  28  3 x  3  0 .

1 1
a)  1 şi 2; b) -1 şi - 2; c) 1 şi -2; d) şi 9; e) 3 şi ; f) 1 şi 2.
3 9
Soluție:
Ecuaţia se mai scrie:
9 x1  28  3 x  3  0  9 x  9  28  3 x  3  0  9  32 x  28  3 x  3  0 . (12)
Se notează:
y  3 x  9 y 2  28 y  3  0 , (13)
pentru care
b  y 28  26
y1, 2   , (14)
2a 18
de unde rezultă
1
y1  3 şi y 2  . (15)
9
Revenind la substituţie, rezultă:
x1  1 şi x2  2 . (16)
1 0 2
4. Să se determine m, astfel ca 2 m  1  1 .
3 1 3
a)  2 ; b) 2; c) 1; d) -1; e) 0; f) 3.
Soluție:
Din text avem:
1 0 2
2 m  1  1   3m  5  1  m  2 . (17)
3 1 3
2009
Matematică
2009
2  1 1 0 
5. Suma elementelor matricei X din X       este:
  1 1  1 0 
a) 2; b) 1; c) 3; d) 0; e) 4; f) 5.
Soluție:
Ecuaţia este de forma:
X  A  B, (18)
în care
 2  1 1 0 
A    şi B    . (19)
1 1  1 0 
Pentru :
X  A  B, (20)
înmulţim cu A 1 la dreapta şi rezultă
X  A  A1  B  A1  X  B  A1 . (21)
Calculăm A 1 . Atunci:
2 1
det .( A)  1 0. (22)
1 1
Matricea transpusă admite forma:
 2  1
AT    . (23)
 1 1 
Matricea adjunctă admite forma:
a a12  1 1 
A*   11     , (24)
 a 21 a 22  1 2 
în care
a11   1
11
1  1 ; (25)
2009
Matematică
2009
a12   1
1 2
 (1)  1 ; (26)
a21   1
21
 (1)  1 ; (27)
a22   1
2 2
2  2. (28)
1 1 
1 2  1 1
1
A 
A*
   
1 2  . (29)
det. A 1  
Atunci:
1 0  1 1  1 1
X  B  A1          . (30)
1 0  1 2  1 1
Atunci suma elementelor matricei X este egală cu 4.
x 
( x  3x  2)
2 x 2 1
.
1 1
a) 1; b) 0; c) e ; d)  ; e) ; f) .
2 e
Soluție:
Limita este de tipul (  0 ).
Fie:
1
f ( x)  g ( x) h( x)
 ( x  3x  2)
2 x 2 1
, (31)
de unde se poate scrie că
f ( x)  e h( x )ln g ( x ) , (32)
2009
Matematică
2009
şi deci
1
lim f ( x)  lim ( x  3x  2)
2 x 2 1
 lim e h ( x )ln g ( x ) . (33)
x  x  x 
Atunci:
ln( x 2  3x  2) (ln( x 2  3x  2)) '

lim  lim 
x  x2 1 x  ( x 2  1) '
( x 2  3x  2) ' 2x  3
 lim  lim 3  0.
x   
x  3x  2 ( x  1)
2 2 '
x  2 x  6 x 2  4 x
(34)
x2
7. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  e . Să se calculeze f " (1) .
2
1 2
a) e ; b) e ; c) ; d) 2 e ; e) ; f) 0.
e e
Soluție:
Prima şi a doua derivată sunt:

x2 x2
f ( x )  (e )  x  e ,
' 2 ' 2
(35)
respectiv
x2 x2
f ( x)  ( x  e )  (1  x )  e .
" 2 ' 2 2
(36)
Atunci:
f " (1)  2 e . (37)
2009
Matematică
2009
1 dx
8. Dacă I  0 , atunci:
( x  1)( x 2  1)
1   1  1 
a) I   ln 2  ; b) I  ln 16 ; c) I  ; d) I   ln 2  ; e) I   ln 2  ;
4 4 8 4 2 4 8
1 
f) I   ln 2  .
2 8
Soluție:
Deoarece:
1 A Bx  C
  2  1  A( x 2  1)  ( Bx  C )( x  1) , (38)
( x  1)( x  1) x  1 x  1
2
rezultă
A  C  1; A  B  0 ; B  C  0 . (39)
Din:
A  B  0  A B  0
    AC  0. (40)
B  C  0  B  C  0
Din:
AC 1 1
  AC  . (41)
A  C  0 2
Din:
 A  B  0 1
 A 1  B . (42)
 2
2
Rezultă atunci că:

1 1 1 1 x
   . (43)
( x  1)( x  1) 2 x  1 2  ( x 2  1)
2
2009
Matematică
2009
Atunci:
1 (1  x)dx 1 dx
1 1 1 1 1
dx 1 dx 1 dx 1 x
    2     2   2
1
I  
0 ( x  1)( x 2  1) 2 0 x 1 2 0 x 1 2 0 x 1 2 0 x 1 2 0 x 1
1 1  1 ln 2 1 
  ln 2       ln 2  . (44)
2 2 4 2 2 4 8
Pentru calcule s-au utilizat:

1
dx
 x  1  ln x  1
1
I1  0
 ln 2 ; (45)
0
1
dx
1

I2   2  arctg x  ; (46)
0 x 1 0
4
1 ( x 2  1)'
 
1 1 1 1
x 1 2x 1
I3   2 dx   2 dx   2 dx   ln( x 2  1) ' dx 
0 x 1
2 0 x 1 2 0 x 1 20
1 1 ln 2
 ln( x 2  1)  . (47)
2 0 2
9. Să se determine aria domeniului din plan cuprins între graficele funcţiilor

e x  ex e x  ex
f ( x)  şi g ( x)  , x  [0 , 1] .
2 2
1 e 1 e 1 e2
a) ; b) ; c) 0; d) ; e) 1; f) .
2 e 2e 2e
Soluție:
Aria domeniului plan este egală cu:

1 1 1
 e x  ex e x  ex 
A   ( f ( x)  g ( x))dx   (chx  shx) dx      dx 
0 
0 0
2 2
e 1
1 1
  e dx    ( e  x ) ' dx   e  x   (e 1  e 0 ) 
x 1
. (48)
0 0
0 e
2009
Matematică
2010
1. Se consideră ecuaţia x 2  mx  2  0 cu soluţiile x1 şi x 2 . Să se determine

m  R astfel încât x12  x22  m  4 .
a) m  (  , 0)  (1 ,  ) ; b) m  ( , 1] ; c) m  ( , 0)  (2 ,  ) ; d) m  (0 , 1) ;
e) m  [1 , 1) ; f) m  (2 ,  ) .
Soluție:
Aplicăm relaţiile lui Viète:

b c
x1  x2    m şi x1  x2   2 . (1)
a a
Atunci:
x12  x22  ( x1  x2 ) 2  2 x1  x2  m 2  4  m  4  m 2  m  0 . (2)
Se rezolvă ecuaţia:
m2  m  0 , (3)
care admite rădăcinile
x1  0 şi x2  1 . (4)
m 2  m  0  m  (0 , 1) . (5)
2. Soluţiile ecuaţiei 9 x  3 x  6  0 sunt:

a)  1 şi 1; b) 1; c) 2 şi 3; d) -2 şi 3; e) 0; f) -3 şi 3.
Soluție:
Ecuaţia din text se poate scrie:
9 x  3 x  6  0  32 x  3 x  6  0 . (6)
2010
Matematică
2010
Se notează:
3x  y  y 2  y  6  0 . (7)
Discriminantul ecuaţiei în y este:
 y  b 2  4ac  25, (8)
iar rădăcinile acesteia sunt:
b  y 1 5
y1, 2    y1  3 şi y 2  2 . (9)
2a 2
Revenind la substituţie:
3x  3  x  1, (10)
care se acceptă şi
3 x  2  x  log 3 2 , (11)
care nu se acceptă.
3. Numărul x  C64  A52 are valoarea:
a) 35; b) 28; c) 40; d) 11; e) 15; f) 20.
Soluție:
6! 5 ! 4 !5 6 3! 4 5
x  C64  A52      15  20  35 . (12)
4 ! 2 ! 3! 4 ! 2 ! 3!
2010
Matematică
2010
 2 2 3
 
4. Se consideră matricea A   1  1 0  . Să se calculeze determinantul
 1 2 1
 
matricei A 2 .
a) 0; b) -1; c) 2; d) -2; e) 7; f) 1.
Soluție:
Avem:
 2 2 3  2 2 3  3 8 9 
     
A2  A  A   1  1 0    1  1 0    1 3 3 . (13)
 1 2 1  1 2 1  1  2  2
     
Atunci:
3 8 9
det. A2   1 3 3  1 . (14)
1 2 2
5. Modulul numărului complex z  (1  i) 8 este:
a) 32; b) 2 8 ; c) 16; d) 38 ; e) 1; f) 0.
Soluție:
Deoarece:
(1  i) 2  2i , (15)
atunci
z  (1  i) 8 = (2i) 4  2 4  i 4  16  1  16. (16)
2010
Matematică
2010
 ax  1 , x  1
6. Fie funcţia f :RR, f ( x)   . Pentru ce valori a, b  R ,
7  bx , x  1
2
funcţia f este derivabilă pe R?
a  2 a  6 a  0  a  12 a  1
a)  ; b) a  2b  0 ; c)  ; d)  ; e)  ; f)  .
b  4  b  12 b  6 b  6 b  7
Soluție:
O funcţie derivabilă este o funcţie continuă.
Din condiţia de continuitate în punctul:
x  1, (17)
respectiv
l s (1)  l d (1) , (18)
rezultă
a b  6. (19)
Din condiţia de derivabilitate în punctul:
x  1, (20)
respectiv
f s' (1)  f d' (1) , (21)
rezultă
a  2b . (22)
Rezultă după calcule:
a  12 , b  6 . (23)
2010
Matematică
2010
7. Fie f ( x)  x  x 4  e 3 x , x  R. Să se calculeze f ' (0).
a) 0; b) 4; c) -1; d) 1  e ; e) 3e 2 ; f) 4  e .
Soluție:
Deoarece:
f ( x)  x  x 4  e 3 x , (24)
atunci
f ' ( x)  1  4 x 3  3e 3 x , (25)
şi
f ' (0)  4 . (26)
2
1
Să se determine m  R , m  0 astfel încât e
 ln x
dx 
2
mx
8. .
1
m
a) 2; b) 4; c) - ln2; d) ln2; e) 3; f) 1.
Soluție:
Se face substituţia:
y  e ln x  x  y . (27)
Atunci:
   e  dy 
2 2 2 2
1
e  e  y dy  
 ln x '
I dx  e my  my 2 dy 
2 2 2
mx my my 23 '
1 1
2m 1 1

1
2m
 1

 e 2 m  e m   e 2m  e m  2  0 .
m
(28)
2010
Matematică
2010
Notăm:
em  t  t 2  t  2  0 . (29)
Se acceptă doar valoarea:
t  e m  2  m  ln 2 . (30)
ln x
9. Fie funcţia f : (0 , )  R , f ( x)  . Să se calculeze aria suprafeţei plane
x
1
mărginită de graficul funcţiei f , dreptele x  2 , x  e 2 şi axa Ox.
e
e2 1 e2 1 1
a) 4; b) 2
; c)  2 ; d) e  ; e) 0; f )  4 .
2e 2 2e e
Soluție:
Aria cerută este dată de:

e2 e2
e2
dx   {ln x) '  ln x dx  ln x 
ln x ln x
I   
2
1 dx . (31)
1 x e2 1 x
e2 e2
Notând:
e2
ln x
I 
1 x
dx , (32)
e2
rezultă în raport cu relaţia (31)

e2
ln x
2 I  
1 x
dx . (33)
e2
2010
Matematică
2010
Atunci:
I 
1
2
 ln x 
2 e2
1 
1
2

 ln e 2   ln e    4.
2 2 2
(34)
e2
Pentru rezolvare, s-a realizat integrarea prin părţi în care:

1
f ( x)  ln x ; f ' ( x)  ; g ' ( x)  (ln x) ' ; g ( x)  ln x . (35)
x
2010
Matematică
2011
1. Determinaţi rădăcina x 2 a ecuaţiei 3x 2  mx  30  0 , unde m  R , ştiind că

ecuaţia admite rădăcina x1  2 .
1 1 5
a) 1; b) ; c) 0; d) 5; e)  ; f) .
3 3 3
Soluție:
Fie polinomul:
f ( x)  3x 2  mx  30 . (1)
Dacă x 2 este rădăcină a ecuaţiei din text dată de:
3x 2  mx  30  0 , (2)
atunci
f ( x2 )  0  3x22  mx2  30  0  3  2 2  2  m  30  0 , (3)
rezultă
m  21. (4)
Înlocuind valoarea astfel determinată în ecuaţia din text, rezultă:
3x 2  21x  30  0  x 2  7 x  10  0 , (5)

x1  2 şi x2  5 . (6)
2. Aflaţi suma pătratelor soluţiilor ecuaţiei exponenţiale: 2 2 x1  5  2 x1  2  0 .

a) 5; b) 16; c) 4; d) 9; e) 1 3 ; f) 12.
Soluția nr. 1:

22x 2x
2 2 x1  5  2 x1  2  0   5  2  0  22x  5  2 x  4  0 . (7)
2 2
2011
Matematică
2011
Se notează:
2x  y  y2  5 y  4  0 . (8)
Discriminantul ecuaţiei admite valoarea:
 y  b 2  4ac  9 (9)
cu soluţiile,
b  y 53
y1, 2    y1  4 şi y 2  1 . (10)
2a 2
Din:
2 x  4  x1  2 , (11)
iar din
2 x  1  x2  0 . (12)
Soluția nr. 2:
Ecuaţia din text, se poate scrie:
2 2 x1  5  2 x1  2  0  2  2 2( x1)  5  2 x1  2  0 . (13)
Se notează:
2 x 1  y  2  2 2 y  5  2 y  2  0 , (14)
care se rezolvă ca în cazul soluţiei nr. 1.
În concluzie:
x12  x22  4 . (15)
Fie S mulţimea soluţiilor ecuaţiei log x 

36 
3.   1 . Atunci:
 x 
a) S  0 ; b) S   6 , 6; c) S  6; d) S  6,  ; e) S    ; f) S  36.

1 1
 6 6 
2011
Matematică
2011
Soluție:
Din condiţiile necesare pentru verificarea domeniului maxim de definiţie,

avem:
x  0 , x  1 ; 36 x  0 , (16)
de unde rezultă
x  (0 ,  ) \ 1. (17)
Soluția nr. 1:
Rezolvând ecuaţia avem:
 36 
log x    1  log x 36  log x x  1  log x 36  2  36  x 2  x1, 2  6 . (18)
 x 
Se acceptă doar soluţia:
x  6  S  6. (19)
Soluția nr. 2:
Utilizând proprietăţile logaritmilor, avem:
 36 
log x    1  36  x 2  x1, 2   6 . (20)
 x 
Se acceptă doar soluţia:
x  6  S  6. (21)
2011
Matematică
2011
C 42  A43
4. Calculaţi numărul a  .
2!
15
a) a  9 ; b) a  15 ; c) a  ; d) a  14 ; e) 1/3; f) 12.
2
4! 4!

C A
2
2!2! 1! 6  24
3
a 4
 4
  15 . (22)
2! 2 2
1 3
5. Fie numărul complex z   i  . Calculaţi r  z  z , unde z este conjugatul
2 2
numărului complex z.
1 1
a) r  2 ; b) r  4 ; c) r  3 ; d) r  1 ; e) r  ; f) r  .
4 2
Soluție:
Deoarece:
1 3
z i , (23)
2 2
conjugatul lui z este
1 3
z i . (24)
2 2
Atunci:
2
1 3  1 3 1  3
2
1 3
r  z  z    i    i       i      1. (25)
  
2  2  2   4 4
2 2  2
2011
Matematică
2011
 x 1 2 
 
6. Fie matricea A   1 3  6  , unde m, x  R . Determinaţi valoarea lui m astfel
 1 m  4
 
încât determinantul matricei A să nu depindă de x.
a) m  2 ; b) m  1 ; c) m  1 ; d) m  3 ; e) m  0 ; f) m   4 .
Soluție:
Din text:
x 1 2
det. A   1 3 6   12 x  4  6mx  2m   4  (3x  1)  2  m  (3x  1) 
1 m 4
 (3x  1)(2m  4)  2(3x  1)(m  2) . (26)
Pentru ca determinantul matricei A să nu depindă de x, este necesar şi

suficient ca:
det. A  0  m  2 . (27)
2x
7. Fie o primitivă a funcţiei f : R  R , f ( x)  . Calculaţi valoarea F " (0) .
x  11
2
2 2 11 4
a) 2; b) ; c) ; d) ; e) 0 ; f) .
11 121 2 11
Soluție:
Din text:
( x 2  11) '
dx   ln( x 2  11)  dx  ln( x 2  11)  c . (28)
2x
F ( x)   f ( x) dx   
'
dx 
x  11
2
x  11
2
2011
Matematică
2011

F ' ( x)  ln( x 2  11)  
' 2x
x  11
2
 f ( x) , (29)
respectiv
22  2 x 2
'
 2x 
F ( x)  f ( x)   2
" '
  2 . (30)
 x  11  ( x  11)
2
Atunci:
22 2
F " (0)   . (31)
121 11
8. Calculaţi aria domeniului plan mărginit de graficul funcţiei f ( x)  x  e 3 x , axa

Ox, dreapta x  0 şi dreapta x  1.
2e 3  1 2e 3 e3 2e 3  1 e3  1 3e 3  1
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) .
3 9 3 9 9 9
Soluție:
Integrala care trebuie calculată este:
1   1  3 1 3x 
1 1 1
1
I   x  e dx   x  (e ) dx =   x  e
3x 3x ' 3x 1
  e dx     e   e dx  
3x
0
30 3  0
0  3  0 
2e 3  1
1
1 1 1 1
=  e 3   e 3 x dx   e 3   (e 3  1) = . (32)
3 30 3 9 9
Pentru rezolvare, s-a utilizat integrarea prin părţi:
  '
f ( x)  x ; f ' ( x )  1 ; g ' ( x )  e 3 x ; g ' ( x)  e 3 x (33)
2011
Matematică
2011
şi
1 1 '
1 1
I 1   e dx   (e 3 x ) dx   (e 3  1) .
3x
(34)
0
30 3
 x 2  mx  n, x  0
9. Fie funcţia f : R  R , f ( x)   2 x 1
. Determinaţi parametrii reali m
 e , x0
şi n astfel încât funcţia f să fie derivabilă pe R.
2 1 2 2 1 1 1 1
a) m  , n  ; b) m  , n  ; c) m  , n  ; d) m  e , n  ; e) m  2e , n  ;
e e e e e e e e
1 2
f) m  , n  .
e e
Soluție:
Studiem continuitatea în punctul x  0 .
Limita la stânga acestui punct, este egală cu:
l s  lim f ( x)  lim ( x 2  mx  n)  n . (35)

x 0 x 0
x 0 x 0
Limita la dreapta acestui punct este egală cu:

1
l d  lim f ( x)  lim e 2 x 1  . (36)
x 0 x 0 e
x 0 x 0
Din condiţia:
1
ls  ld  n  . (37)
e
Studiem derivabilitatea funcţiei din text:

0
 
f ( x)  f (0) x 2  mx  0  ( x 2  mx) '
f s' (0)  lim  lim  lim  lim (2 x  m)  m . (38)
x 0 x0 x 0 x x 0 ( x) ' x 0
x 0 x 0 x 0 x 0
2011
Matematică
2011
f ( x)  f (0) (e 2 x 1  e 1 ) ' 2
f d' (0)  lim  lim   lim 2  e 2 x 1  . (39)
x 0 x0 x  0 ( x) ' x  0 e
x 0 x 0 x 0
Condiţia necesară şi suficientă pentru ca funcţia să fie derivabilă în

punctul x  0 este dată de:
2
f s' (0)  f d' (0)  m  . (40)
e
2011
Matematică
2012
1. Fie x1 , x 2 rădăcinile ecuaţiei x 2  (m  1)  x  m  0 . Să se determine toate valorile

parametrului real m astfel încât x12  x22  10 .
a) m  1, 3; b) m  0 , 3; c) m   1,1; d) m   2 , 2 ; e) m  2; f) m   3.
Soluția nr. 1:
Relaţiile lui Viéte sunt:

b
x1  x2    m  1, (1)
a
respectiv
c
x1 x 2   m. (2)
a
Atunci:
x12  x22  ( x1  x2 ) 2  2 x1 x2  (m  1) 2  2m  m 2  1  10  m 2  9 , (3)
de unde rezultă că
m   3. (4)
Soluția nr. 2:
Deoarece x1 , x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei:
x 2  (m  1)  x  m  0 , (5)
rezultă
x12  (m  1)  x1  m  0 , (6)
respectiv
x22  (m  1)  x2  m  0 . (7)
Adunând membru cu membru ultimele ecuaţii, rezultă:
x12  x22  ( x1  x2 )  (m  1)  2  m  0  x12  x22  (m  1) 2  2  m  0 , (8)
2012
Matematică
2012
de unde
x12  x22  (m  1) 2  2  m  m 2  1  10  m 2  9 , (9)
astfel că
m   3. (10)
3
1 3
2. Calculaţi a    i   .
2 2 
1
a) a  i ; b) a  1; c) a  i  1; d) a  ; e) a  1  i  3 ; f) a  2  i .
2
Soluția nr. 1:
Din text avem:

3
1 3 1 3 1 3 1 3
a    i     i
 
  i 
 
  i 
 
   1. (11)
2 2  2 2  2 2  2 2 
Soluția nr. 2:
Se utilizează relaţia lui Moivre:
(cos   i  sin  ) n  cos n  i  sin n , n  N . (12)
Atunci:
3
1 3    
3
a    i     cos  i  sin   cos   i  sin   1  i  0  1 . (13)

2 2   3 3
2012
Matematică
2012
Soluția nr. 3:
Din text:
3
1 3
 
3
  1  1
a   i     1  i  3    (1  i  3 ) 3 
2 2  2  8
1
  (1  i  3 )  (1  i  3 )  (1  i  3 )  1 . (14)
8
3. Să se determine mulţimea soluţiilor ecuaţiei: 32 x4  10  3 x3  1  0 .
a)  3; b)  1;  5; c)  2 ; 2 ; d) 1; 3 ; e) 0 ;1; f) 0 ; 4.
Soluția nr. 1:
2 x 4 x 3 32 x 3x
3  10  3  1  0  4  10  3  1  0  32 x  30  3 x  81  0 . (15)
3 3
Se notează:
3 x  y  y 2  30  y  81  0 . (16)
Soluţiile ecuaţiei sunt:
 b   30  3
y1, 2   , (17)
2a 2
de unde rezultă
y1  27 şi y 2  3 . (18)
Din:
3 x  27  x1  3 , (19)
2012
Matematică
2012
iar din
3 x  3  x2  1 (20)
Soluția nr. 2:

10 x 2
32 x4  10  3 x3  1  0  32( x 2)   3  1  0  3  32( x2)  10  3 x2  3  0 . (21)
3
Se notează:
3 x 2  y  3  y 2  10  y  3  0 , (22)
de unde
b  y 10  8
y1, 2   , (23)
2a 6
de unde rezultă
y1  3 şi y 2  31 . (24)
Din
3 x2  3  x1  3 , (25)
iar din
3 x2  31  x2  1 . (26)
4. Găsiţi toate numerele naturale k pentru care C6k  16 .
a) 1,3,5; b) 0,2,4,6; c) 0,1,2,4,5,6; d) 3; e) 1,2,7; f) 0,3,6.
2012
Matematică
2012
Soluție:
Condiţia necesară este dată de:
6 k, kN. (27)
Condiţia de suficienţă este dată de verificarea valorilor lui k în inecuaţie.
Din condiţia de necesar:
6 k, kN, (28)
rezultă
k  0 ,1, 2, 3, 4, 5, 6. (29)
Pentru realizarea condiţiei de suficienţă se verifică valorile numerice ale lui k

în inecuaţie.
Atunci:
6!
k  0  C6k  C60   1  16 ; (30)
0! 6!
6!
k  1  C6k  C61   6  16 ; (31)
1! 5!
6!
k  2  C6k  C62   15  16 ; (32)
2! 4!
6!
k  3  C6k  C63   20  16 ; (33)
3! 3!
6!
k  4  C6k  C64   15  16 ; (34)
4! 2!
6!
k  5  C6k  C65   6  16 ; (35)
5!1!
6!
k  6  C6k  C66   1  16 . (36)
0! 6!
2012
Matematică
2012
În concluzie, soluţia inecuaţiei din text este:
k  0 , 1, 2 , 4 , 5, 6. (37)
5. Să se determine valorile parametrului real m pentru care sistemul
 x  m y  z 1

 x  y  m z  2
2  x  y  3  z  3

este compatibil determinat.
a) m  R \ 1,2; b) m  0,5; c) m  1 ; d) m  2 ; e) m  R \ 0,1; f) m  R \ 0,2.
Soluție:
Se notează cu A matricea sistemului din text.
Pentru ca sistemul să respecte cerinţa din text, este necesar şi suficient ca:
det. A  0 . (38)
1 m 1
det. A  1 1 m  0 . (39)
2 1 3
Rezultă:
m(m  1)  0 , (40)
sau
m  0,1  m  R \ 0,1. (41)
2012
Matematică
2012
6. Fie X  M 2 ( R) soluţia ecuaţiei matriciale:
1 2 7 7
   X    .
2 1  8 2
Calculaţi determinantul D al matricei X.
a) D  14 ; b) D  25 ; c) D   4 ; d) D  7 ; e) D  3 ; f) D  5 .
Soluție:
Se consideră:
1 2
A    (42)
2 1
şi
7 7
B    . (43)
 8 2 
Se poate scrie că:
A X  B. (44)
Înmulţim ecuaţia anterioară la stânga cu A 1 şi rezultă:
A1  A  X  A1  B  X  A1  B , (45)
în care
1 0
A 1  A  A  A 1  I 2    , (46)
0 1
A 1 este matricea inversă pe care trebuie să o evaluăm şi I 2 este matricea unitate care
reprezintă un element neutru în raport cu operaţia de înmulţire a matricelor în
mulţimea M 2 ( R) .
Calculăm inversa matricei A.
2012
Matematică
2012
Matricea transpusă este definită prin:
 1 2
AT    . (47)
 2 1 
Se defineşte matricea:
a a12 
A*   11  , (48)
 a 21 a 22 
în care
a11  (1)11  1  1 ; (49)
a12  (1)12  2  2 ; (50)
a21  (1) 21  2  2 ; (51)
a22  (1) 22  1  1 . (52)
Deci:
 1  2
A*    . (53)
 2 1 
Atunci matricea inversă admite exprimarea:
A* A* 1  1  2
A1       . (54)
det .( A)  3 3   2 1 
Atunci:
1  1  2   7 7   3  1
X  A1  B       . (55)
3   2 1   8 2   2 4 
În concluzie:
3 1
D  det .( X )   12  (2)  14 . (56)
2 4
2012
Matematică
2012
7. Fie f : R  R , f ( x)  ( x 2  mx  1)  e x . Găsiţi toate valorile parametrului real m

pentru care funcţia f admite două puncte de extrem.
a) m  1 ; b) m  0 ; c) m  0 ; d) m  2 ; e) m  1 ; f) m  0 .
Soluție:
Determinarea extremelor funcţiei f pentru care nu se specifică natura lor,

implică analiza şi evaluarea expresiei:
f / ( x)  0 . (57)
Deci:
f / ( x)  0  x 2  (m  2)  x  m  1  0 . (58)
Pentru a avea două puncte de extrem, este necesar, dar nu şi suficient să existe
x1 , x 2 pentru care x1  x2 .
Studiind semnul funcţiei:
f / ( x)  0 , (59)
rezultă că între rădăcini avem semnul () , iar în afara lor semnul () , astfel că există
două extreme, primul de maxim, al doilea de minim, nefiind astfel nevoie să se mai
calculeze derivata a doua, prin intermediul căreia în general, se determină natura
extremelor.
Condiţia de suficienţă este dată de:
x  0. (60)
Calculând pe  x , rezultă:
 x  b 2  4  a  c  (m  2) 2  4  1  (m  1)  m 2  0 , (61)
care este adevărată pentru
m  0  m  R \ 0. (62)
2012
Matematică
2012
1
8. Să se calculeze integrala: I   x 2011  1  x 2012dx .
0
2 2 1 3 1 2 2 1
a) I  ; b) I  1 ; c) I  ; d) I  ; e) I  ; f) I  0 .
3018 2 2012 1006
Soluția nr. 1:
Se face schimbarea de variabilă:
t  1  x 2012  dt  2012  x 2011dx . (63)
Atunci:
1 2 2
dt 1
I   x 2011  1  x 2012 dx   x 2011  t 
2012 1
  t  dt 
0 1 2012  x 2011
1 2 2
2 2 1
   t3  . (64)
2012 3 1 3018
Soluția nr. 2:

t  x 2012  dt  2012  x 2011dx . (65)
Atunci:
1 1 1
dt 1
I   x 2011  1  x 2012 dx   x 2011  1  t 
2012 0
  1  t  dt. (66)
0 0 2012  x 2011

1  t  y  dt  dy . (67)
Atunci:
2 2 1
1 2 2
1 1 1 2
I   1  t dt    y dy    y3  . (68)
2012 0 2012 1 2012 3 1 3018
2012
Matematică
2012
9. Să se calculeze aria domeniului plan mărginit de graficul funcţiei f : R  R ,

x
f ( x)  , axa 0x şi dreptele x  1 şi x  2 .
x 3
2
1 1 7
a) 1 ln 7 ; b) ln ; c) 1 3 ; d) 5 ; e) ln 2 ; f)  ln .
2 2 4
Soluția nr. 1:
Aria domeniului plan este egal cu:
1 ( x 2  3) /
3 2 2 2
x 1 2x
f ( x)   F ( x) dx   2 dx    2 dx    2 dx 
1 x 3
1
2 1 x 3 2 1 x 3
 
2
1 1 1 7
   ln( x 2  3) dx   ln( x 2  3)   ln .
2
(69)
2 1 2 1 2 4
Soluția nr. 2:
t  x 2  dt  2 xdx . (70)
Atunci, aria domeniului plan este egal cu:

dt
1 (t  3) /
3 4 4 4
1 dt
f ( x)   F ( x) dx  
t  3 2 1 t  3 2 1 t  3
2     dt 
1 1
4 /
  ln(t  3)  dt   ln(t  3) 1   ln .
1 1 4 1 7
(71)
2 1 2 2 4
2012
Matematică
2013
1. Aflaţi mulţimea M a tuturor valorilor parametrului real a pentru care matricea

a 1 
A    nu este inversabilă.
1 a 
a) M  2; b) M  0; c) M   4,4; d) M   1,1; e) M   2; f) M  3.
Soluție:
Condiţia necesară şi suficientă este dată de:

a 1
det.( A)  0   0  a 2  1  0  a   1, 1. (1)
1 a
ax  b, x  0
2. Fie funcţia f : R  R , f x    şi S  a 2  b 2 . Determinaţi valoarea
 x  1, x  0
lui S, în cazul în care f este derivabilă.
a) S  0 ; b) S  2 ; c) S  2 ; d) S  3 ; e) S  1; f) S  1 .
Soluție:
O funcţie derivabilă este întotdeauna o funcţie continuă.
Studiem continuitatea funcţiei f în punctul x  0 .
Atunci, limitele la stânga şi la dreapta punctului definit de text sunt:
l s  lim f ( x)  lim (ax  b)  b , (2)

x 0 x 0
x 0 x 0
şi
l d  lim f ( x)  lim ( x  1)  1 . (3)

x 0 x 0
x. 0 x 0
Din condiţia că l s  l d , se deduce că funcţia f este continuă în punctul x  0

dacă şi numai dacă b  1 .
2013
Matematică
2013
Studiem derivabilitatea funcţiei f în punctul x  0 :

f ( x)  f (0) ax
f s' (0)  lim  lim  a, (4)
x 0 x0 x 0 x
x 0 x 0
şi
f ( x)  f (0) x 11 x
f d' (0)  lim  lim  lim  1 . (5)
x 0 x0 x 0 x  0 x 0 x
x 0 x 0 x 0
Condiţia necesară şi suficientă pentru ca funcţia să fie derivabilă în

punctul x  0 este dată de:
f s' (0)  f d' (0)  a  1 . (6)
În aceste condiţii,
S  a2  b2  2 , (7)
n2  n
3. Valoarea limitei lim este:
n 
n4 1
1
a) ; b) 1 ; c) 4 ; d) 2 ; e)  1; f) 0 .
2
Soluție:
Deoarece n  0 , rezultă:
 1 1
n 2 1   1
n n n n
 lim 
2 2
n n  1.
lim  lim  lim
n 
n 1
4 n 
 1  n 
1 n 
1
n 4 1  4  n2 1 4 1 4 (8)
 n  n n
2013
Matematică
2013
4. Determinaţi mulţimea D  R a tuturor valorilor parametrului real a  1 pentru

x  y a  1  1
care sistemul liniar  este compatibil determinat.
 x a  1  y  1
a) D   1,  ; b) D  1,   ; c) D   1,0  0,  ; d) D   1,0  0,  ; e) D   1,   ;

f) D   1,0 .
Soluția nr. 1:
Pentru ca sistemul să fie compatibil determinat este necesar şi suficient să fie

îndeplinită condiţia:
1 a 1
 0  1 a 1  0  a 1  1  a  0 . (9)
a 1 1
Din condiţiile:
a  0 şi a  1 , (10)
rezultă
D  a   1, \ 0   1,   . (11)
Soluția nr. 2:
Se rezolvă sistemul:
 x  y a  1  1

 x a  1  y  1
(12)
prin eliminarea termenului x din prima ecuaţie a sistemului

 x  y a  1  1 / ( a  1)  x  a  1  y  a  1  1 / ( a  1)
  

 x a  1  y  1 
x a  1  y  1

 x a  1  y  (a  1)   a  1
 .

 x a  1  y  1
(13)
2013
Matematică
2013
Adunând membru cu membru ecuaţiile din sistem rezultă:
a 1 1
ay  1  a  1  y  . (14)
a
Din sistemul de ecuaţii:
x  y a  1  1

 a 1 1 (15)
 y  a
rezultă
a 1 1
x . (16)
a
În concluzie, rădăcinile sistemului sunt:
a 1 1
x (17)
a
şi
a 1 1
y . (18)
a
Pentru ca sistemul să fie compatibil determinat, este necesar şi suficient ca

rădăcinile sale să îndeplinească simultan condiţiile:
a  1
 . (19)
a0
În concluzie:
D  a   1,  0   1, 0  0 ,   . (20)
2013
Matematică
2013
1
x
5. Calculaţi integrala definită I   4 dx .
0 x 2
1 
2
a) I  4 ; b) I  4 ; c) I  2 ; d) I  2 ; e) I  1 ; f) I  1 .
Soluția nr. 1:
1 1 1 1
x x 2 xdx dt
I  4 dx  4   2 dx  2   2  2 
0 x2 12

0 ( x  1)
2
1 ( x  1)
2
0 (t  1)
2
'
2
dy
2
1
 2 2  2   dy  1.
1
1 y
y
(21)
Pentru calcule s-a utilizat substituţia:
t  x 2 ; dacă x  0  t  0 . (22)
Dacă:
x  1  t  1 şi dt  2 xdx . (23)
Pentru:
t 1  y cu t  0  y  1 şi t  1  y  2 şi dt  dy . (24)
Soluția nr. 2:
1 1 1 1
x x 2 xdx dt
I  4 dx  4 2 dx 2 2  2 
0 x2 1
2
 
0 ( x  1)
2
1 ( x  1)
2
0 (t  1)
2
' 1
 1   1 
1
 2   dt  2     1.
 t  1  t 1 0
(25)
t  x 2 ; dacă x  0  t  0 . (26)
2013
Matematică
2013
Dacă:
x  1  t  1 şi dt  2 xdx . (27)
Soluția nr. 3:
' 2
1 1
1 1 2 2 3
x x 2 xdx dt
I  4 dx  4 2 dx 2 2  2 2  2   dt  2     1.
0 
x 1
2 2
 0 ( x  1)
2
1 t 1 t 1 
t t 1
(28)
t  x 2  1 ; dacă x  0  t  1 . (29)
Dacă:
x  1  t  2 şi dt  2 xdx . (30)
6. Derivata funcţiei f : R  R , f x   x 3  3 x este:
x2 x2
a) f x    3 ln 3 ; b) f x   3x  3 ; c) f x   x  3 ln 3 ; d) f x  
x
 2 x
 2 x
  3x ;
4 4
e) f x   3x 2  3 x ln 3 ; f) f x   x 2  3 x .
Soluție:
Din calcul rezultă:
f ' ( x)  ( x 3  3 x ) '  3x 2  3 x  ln 3. (31)
2013
Matematică
2013
7. Aflaţi mulţimea M a tuturor valorilor parametrului real m pentru care funcţia
m  ln x, x  1,  
f : (0,)  R , f x    este continuă.
 x  1, x  0,1
a) M  1; b) M  0; c) M   1; d) M  0,  ; e) M  R ; f) M  R \ 0.
Soluție:
Studiem continuitatea funcţiei f în punctul x  1.
Atunci:
l s  lim f ( x)  lim ( x  1)  0 (32)

x 1 x 1
x 1 x 1
şi
l d  lim f ( x)  lim m ln x  m  0 . (33)

x 1 x 1
x.1 x 1
Din condiţia l s  l d se deduce că funcţia f este continuă în punctul x  1 dacă şi

numai dacă m  R .
x2
8. Fie L  lim . Aflaţi valoarea numărului L.
x 2 x 4  16
1 1 1 1 1
a) L  ; b) L  ; c) L  ; d) L   ; e) L  ; f) L  .
2 64 4 16 32
Soluția nr. 1:
0
x  2  0  x2 1 1
L  lim 4  lim  lim  .
x  2 x  16 x 2 ( x  2)( x  2)( x  4)
2 x 2 ( x  2)( x  4)
2
32 (34)
2013
Matematică
2013
Soluția nr. 2:
Utilizăm regula lui L’Hospital:

0
x  2  0  ( x  2) ' 1 1
L  lim 4  lim 4  lim 3  .
x  2 x  16 x  2 ( x  16) ' x 2 4 x 32 (35)
9. Mulţimea tuturor soluţiilor inecuaţiei log x1 1  x  1  2  x  0 este:
a) 1,2 ; b) 1 ; c) 1,2; d) 1,2 ; e) 1,2; f) 1,2 .
Soluție:
Se impun condiţiile care relevă existenţa domeniului maxim de definiţie pentru

toate funcţiile:
- pentru logaritm,
x  0 ,   /1; (36)
- pentru radicali,
 x 1  0
 . (37)
2  x  0
Din condiţiile de mai sus rezultă:
 x  0, /1

 x  1,     x  1, 2. (38)
 x    , 2

Rezolvarea inecuaţiei din text implică:
x 1  2  x  0
(39)
care este adevărată x  1,2 .
În concluzie, răspunsul corect este f).
2013
Matematică
2014
1. Mulţimea soluţiilor ecuaţiei x  2  4 este:
a) 0 , 3; b)  2 , 6; c) 1, 5; d) 4 ,7; e)  1,  3; f) 2 , 8.
Soluția nr. 1:
Conform textului avem:
x  2  4  x  2  4  x1  6 , x2  2 . (1)
În concluzie:
x   2; 6. (2)
Soluția nr. 2:
Se explicitează modulul:
 x  2 , x  2  x  2 , x  2 ,   
x2    . (3)
2  x , x  2 2  x , x    , 2
Cazul nr. 1:
x  2  x  2 , pentru x  2 ,   . (4)
Ecuaţia din text devine:
x  2  4  x  2  4  x1  6  2, , (5)
deci x1  6 este soluţie a ecuaţiei din text.
Cazul nr. 2:
x  2  2  x , pentru x    , 2 . (6)
2014
Matematică
2014
x  2  4  2  x  4  x2  2    , 2 , (7)
deci
x2  2 , (8)
este soluţie a ecuaţiei din text.
În concluzie:
x   2; 6. (9)
Soluția nr. 3:
x2  4  x  22 4  x 2  4x  4  4 . (10)
Ridicând la puterea a doua ultima relaţie, obţinem:
x 2  4 x  4  16  x 2  4 x  12  0 . (11)
Discriminantul ecuaţiei este:
 x  b 2  4ac   4  4  1   12  64 .
2
(12)
Rădăcinile ecuaţiei sunt:
 b  x 48
x1, 2   . (13)
2a 2
În concluzie:
x   2 ; 6. (14)
2014
Matematică
2014
Soluția nr. 4:
f ( x)  x  2  4 , f : R  R . (15)
Se verifică din grilă, valorile numerice ale lui x pentru care:
f ( x)  0 . (16)
Se observă că, singurele valori sunt:
x  2 , x  6 . (17)
În concluzie:
x   2 ; 6. (18)
Soluția nr. 5:
Se realizează graficul funcţiilor:
 x  2 , x  2  x  2 , x  2 ,   
f ( x)  x  2    (19)
2  x , x  2 2  x , x    , 2
şi
g ( x)  4 . (20)
Soluţiile ecuaţiei din text sunt date de intersecţia celor două grafice:
 2; 6  x  R f ( x)  g ( x). (21)
2014
Matematică
2014
Soluția nr. 6:
f ( x)  x  2  4  0 . (22)
 x  6, x  2  x  2 , x  2 ,   
f ( x)  x  2  4    . (23)
 2  x , x  2  2  x , x    , 2
Cazul nr. 1:
Pentru:
f ( x)  x  6 , x  2;  , (24)
ecuaţia din text devine:
f ( x)  0  x  6  2;  , (25)
deci
x1  6 , (26)
Cazul nr. 2:
Pentru:
f ( x)  2  x , x    ; 2 . (27)
f ( x)  0  x  2  2;  , (28)
deci
x2  2 , (29)
2014
Matematică
2014
În concluzie:
x   2 ; 6. (30)
Soluția nr. 7:
Notăm:
y  x2. (31)
y  4  y   4  y1  6 , y 2  2 . (32)
x   2; 6. (33)
2. Suma soluţiilor ecuaţiei x 2  11x  24  0 este:
a) -3; b) 0; c) 1; d) 5; e) -7; f) -11.
Soluția nr. 1:
 x  b 2  4ac  112  4  1  24  25 . (34)
 b  x  11  5
x1, 2   . (35)
2a 2
2014
Matematică
2014
În concluzie, rădăcinile ecuaţiei sunt:
x   8 ;  3. (36)
Suma soluţiilor ecuaţiei din text este egală cu valoarea  11.
Soluția nr. 2:
Ecuaţia din text este o ecuaţie de gradul doi.
Conform teoriei, orice ecuaţie de grad doi se poate scrie sub forma:
x 2  Sx  P  0 , (37)
în care
S  x1  x2 , (38)
reprezintă suma rădăcinilor ecuaţiei din text şi
P  x1  x2 , (39)
reprezintă produsul rădăcinilor ecuaţiei.
Rezultă:
S  11. (40)
Soluţia nr. 3:
f ( x)  x 2  11x  24 , f : R  R . (41)
Se verifică din grilă, valorile lui x pentru care:
f ( x)  0 . (42)
2014
Matematică
2014
Singurele valori care se acceptă sunt:
x  8 , x  3 , (43)
astfel că
S  11. (44)
3. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  3x 2  e x . Atunci:
a) f ' (0)  3 ; b) f ' (0)  3 ; c) f ' (0)  0 ; d) f ' (0)  1; e) f ' (0)  1; f) f ' (0)  2 .
Soluţie:
Derivata întâi admite expresia:
 '
f ' ( x)  3x 2  e x  6 x  e x . (45)
Atunci
f ' (0)  1. (46)
4. Fie polinomul P( x)  x 4  2 x 2  ax  b ; pentru ce valori ale lui a şi b, polinomul
P este divizibil cu polinomul x 2  1 ?
a) a  2 , b  1 ; b) a  1, b  2 ; c) a  1 , b  0 ; d) a  2 , b  0 ; e) a  3 , b  2 ;
f) a  0 , b  1 .
Soluţia nr. 1:
Deoarece, polinomul din text este divizibil cu x 2  1 , acesta este divizibil în

mod separat cu x  1 , respectiv cu x  1 , deci:
P(1)  0 , (47)
2014
Matematică
2014
respectiv
P(1)  0 . (48)
Atunci:
P(1)  0  a  b  1  0 , (49)
respectiv
P(1)  0  b  a  1  0 . (50)
Rezolvând sistemul de ecuaţii (49) şi (50) rezultă:
a  0 , b  1. (51)
Polinomul căutat admite expresia:
 
2
P( x)  x 4  2 x 2  1  x 2  1 . (52)
Soluţia nr. 2:
Se fac notaţiile:
deîmpărţit  D  x 4  2 x 2  ax  b , (53)
împărţitor  Î  x 2  1 . (54)
Deoarece, polinomul din text este divizibil cu x 2  1 , atunci:
D C  Î  R, (55)
în care
cât  C  x 2  1 , (56)
şi
rest  R  ax  b  1  0 . (57)
2014
Matematică
2014
Rezolvând ecuaţia (59) rezultă:
a  0 , b  1. (58)
3 1
5. Valoarea determinantului este:
2 2
a) 6; b) 0; c) 1; d) 2; e) 5; f) 4.
Soluţia nr. 1:
Conform cu noţiunile de teorie care rezidă din algebră, rezultă:

3 1
 3  2  2 1  6  2  4 . (59)
2 2
Soluţia nr. 2:
Conform cu cerinţa textului, un alt mod de a calcula determinantul este:

3 1
 3  2  (1)11  1  2  (1)1 2  6  2  4 . (60)
2 2
6. Mulţimea soluţiilor inecuaţiei x 2  5x  4  0 este:
a) 0 , 2 ; b)  3 , 0 ; c)  1, 0 ; d) 1, 4 ; e) 2 , 5 ; f) 1, 3 .
Soluție:
x 2  5x  4  0 . (61)
2014
Matematică
2014
 x  b 2  4ac  (5) 2  4  1  4  9 . (62)
b x 53
x1, 2   . (63)
2a 2
x1  4 , x2  1 . (64)
Deoarece, între rădăcini avem semnul minus, rezultă:
x  1, 4 . (65)
7. Aria cuprinsă între graficul funcţiei f ( x)  x 2  1 , axa Ox şi dreptele verticale

x  0 şi x  3 este:
a) 4; b)10; c) 14; d) 6; e) 5; f) 12.
Soluție:
Aria cerută este egală cu:

3
 x3   03 
 
3
33
A x  1 dx    x  
2
 3    0   12 . u.a. (66)
0  3 0 3  3 
Mulţimea soluţiilor ecuaţiei 2 x x  4 este:

2
8.
a)  ,   ; b) 0 , 2; c)  1, 3 ; d)  3 ,3; e)  ,  ; f)  2 ,1.

1 1 1 1
 2 3  2 3
2014
Matematică
2014
Soluție:
Conform cu textul, rezultă:

x x
 4  2x  22  x 2  x  2  x 2  x  2  0 .
2 2
2x (67)
 x  b 2  4ac  12  4  1  (2)  9 . (68)
 b  x 1 3
x1, 2   . (69)
2a 2
x1  2 , x2  1 . (70)
Mulţimea soluţiilor ecuaţiei este:
x   2 ,1. (71)
9. Soluţia ecuaţiei x  3  x  5 este:
a) x  4 ; b) x  0 ; c) x  2 ; d) x  3 ; e) x  2 ; f) x  1.
Soluţia nr. 1:
Se impune stabilirea domeniului maxim de definiţie pentru radical:
x  3  0  x  3 ,   . (72)
Rezolvăm ecuaţia din text, astfel:
x 3  x  5  x 3  5 x   x 3 
2
 5  x  
2
 x  3  25  10 x  x 2  x 2  11x  28  0 . (73)
2014
Matematică
2014
 x  b 2  4ac  (11) 2  4  1  (28)  9 . (74)
 b  x 11  3
x1, 2   . (75)
2a 2

x1  7 , x2  4 . (76)
Se verifică soluţiile obţinute în domeniul maxim de definiţie şi apoi în ecuaţia

din text.
Singura soluţie care se acceptă este:

x  4. (77)
Soluţia nr. 2:
x  3  0  x  3 ,   . (78)
Deoarece:
x  3  0  x  3  0  5  x  0. (79)
Se rezolvă sistemul:
x  3  0  x  3 ,   
   x  3 ,      , 5  3 , 5. (80)
5  x  0  x    , 5
Se verifică valorile din intervalul dat de relaţia (78).
x  4. (81)
2014
Matematică
2014
Soluţia nr. 3:
x  3  0  x  3 ,   . (82)
Se verifică din grila de răspunsuri, valorile care respectă relaţia (82).
Singurele valori care verifică relaţia (82) sunt:
x  3, (83)
respectiv
x  4. (84)
Se verifică în ecuaţie, valorile date de relaţiile (83) şi (84).
x  4. (85)
Soluţia nr. 4:
y  x  3. (86)
y  y  2, (87)
pentru care se impune domeniul maxim de definiţie dat de
y  0  y  0 ,   . (88)
Atunci:
y  y  2  y y  2  4 y3 . (89)
2014
Matematică
2014
Rezultă la limită:
4
y3  1  y  1  x  4. (90)
Soluţia nr. 5:
y  x  3. (91)
y  y  2, (92)
y  0  y  0 ,   . (93)
Rezolvăm ecuaţia:
yy2 y  ( y )2  2  0   y
2
 y 2  0. (94)
t y  t2 t  2  0 . (95)
 t  b 2  4ac  12  4  1  (2)  9 . (96)
 b  t 1 3
t1, 2   . (97)
2a 2
t1  2 , t 2  1 . (98)
2014
Matematică
2014
Revenind la substituţie, respectiv la relaţia (97) se acceptă doar:
y  1  y  1. (99)

x  4. (100)
Soluţia nr. 6:
y  x  3. (101)

y  y  2, (102)
y  0  y  0 ,   . (103)
Rezolvăm ecuaţia:
yy2 y  2 y   y 2
 2  y   y 2  5 y  4  0 .
2
(104)
 y  b 2  4ac  (5) 2  4  1  4  9 . (105)

b  y 53
y1, 2   . (106)
2a 2
Rădăcinile ecuaţiei (104) sunt:
y1  4 , y 2  1 . (107)
x  4. (108)
2014
Matematică
2014
Soluţia nr. 7:
y  x  3. (109)
y  y  2, (110)
y  0  y  0 ,   . (111)
Rezolvăm ecuaţia în mulţimea numerelor naturale, deoarece este permisivă

această situaţie.
yy2 y  ( y )2  2  y  (1  y )  2 . (112)
Rezultă:
 y 1
 , (113)
1  y  2
şi
 y  2
 . (114)
1  y  1
Din primul sistem de ecuaţii rezultă:

 y 1 
 y 1
   y  1  y  1  x  4, (115)
1  y  2
  y 1

care verifică cerinţele impuse în text.
Din cel de-al doilea sistem de ecuaţii rezultă:

 y 2 
 y 2 y  4
   . (116)

1  y  1 
 y  0  y  0
2014
Matematică
2014
Din:
y  4  x  1, (117)
care nu verifică cerinţele impuse de text.
Din:
y  0  x  3, (118)
Rezultă că singura soluţie este:
x  4. (119)
Soluţia nr. 8:
Conform cu textul:
x 3  x  5  x 3  5 x. (120)
Se face notaţia:
y  5 x. (121)
2 y  y. (122)
Se impune condiţia generată de domeniul maxim de definiţie:
2  y  0  y    , 2. (123)
Ecuaţia definită de relaţia (122) devine:
2  y  y  2  y  y2  y2  y  2  0 . (124)
2014
Matematică
2014
 y  b 2  4ac  12  4  1  (2)  9 . (125)
b  y 1 3
y1, 2   . (126)
2a 2
y1  2 , y 2  1 . (127)
Rădăcinile ecuaţiei verifică relaţia (124).
Din:
y  2  x  7 , (128)
Din:
y 1 x  4, (129)
care verifică cerinţele impuse de text.
Rezultă că singura soluţie este:
x  4. (130)
10. Pentru ce valori ale lui m  R , ecuaţia x 3  3x  m  0 are 3 soluţii reale

distincte?
a) m    ,  3 ; b) m  0 ,   ; c) m   ; d) m   2 , 2 ; e) m  0 , 2 ; f) m   2,0.
Soluție:
Aplicăm șirul lui Rolle.
2014
Matematică
2014
Fie atunci:
f ( x)  x 3  3x  m , f : R  R , m  R . (131)
Atunci, derivata întâi a lui f este:
f ' ( x)  3x 2  3  3 ( x 2  1) . (132)
Ecuaţia:
f ' ( x)  0 , (133)
admite rădăcinile
x1  1 şi x2  1 . (134)
Pentru stabilirea semnului funcţiei f, s-au efectuat următoarele calcule:
f (1)  m  2 ; f (1)  m  2 , (135)
respectiv
lim f ( x)    ; lim f ( x)    . (136)

x  x 
Pentru respectarea cerinţelor şirului lui Rolle, este necesar şi suficient ca:
m  2  0  m   2 ,   , (137)
simultan cu
m  2  0  m    , 2 . (138)
În concluzie:
m   2 ,      , 2   2,2 . (139)
 x 
1
11. Valoarea integralei 3
 2 x dx este:
0
3 1
a) 0 ; b)  ; c) 1 ; d) 2 ; e) 3 ; f) .
4 2
2014
Matematică
2014
Soluție:
Integrala din text este egală cu:

1 1
 x4   x4   14   04 
 
1
x2 3
x  2 x dx    2 
3
    x 2     12     0 2    . (140)
0  4 2 0  4 0  4   4  4
12. Modulul numărului complex 3  4  i este:

a) 2; b) 1; c) 5; d) 3; e) 4; f) 6.
Soluție:
Modulul numărului complex:
z  3 4i , (141)
este
z  32  4 2  5 . (142)
3 1
13. Se dă matricea A    ; atunci A 2 este:
5 4
10 11   1 3 4 9  2 10   14 7   20 12 
a)   ; b)   ; c)   ; d)   ; e)   ; f)   .
14 15   1 4 10 11  30 19   35 21  35 20 
Soluție:
Conform cu cerinţa din text avem:

 3 1   3 1   3  3  1  5 3  1  1  4   14 7 
A 2  A  A             . (143)
 5 4   5 4   5  3  4  5 5  1  4  4   35 21
2014
Matematică
2014
n2  n  2
14. Limita şirului a n  este:
2n 2  5n
1 1
a) ; b) ; c) 0; d) 3; e) -1; f) -2.
2 3
Soluție:
Limita şirului definit în text prin:
n2  n  2
an  , (144)
2n 2  5n
este:
 1 2  1 2
n 2 1   2  1  2
n n2
 lim 
2
n n  n n  1.
lim a n  lim  lim (145)
n  n  3n  5n
2 n   5 n  5 2
n2  2   2
 n n
15. Soluţia ecuaţiei 2 x  3  7 este:
a) x  2 ; b) x  0 ; c) x  1; d) x  5 ; e) x  1; f) x  3 .
Soluţia nr. 1:
Ecuaţia din text se mai scrie:
2 x  3  7  2 x  10  x  5 . (146)
Soluţia nr. 2:
f : R  R , f ( x)  2 x  3 , (147)
2014
Matematică
2014
şi funcţia
g : R  R , g ( x)  7 . (148)
Atunci, soluţia ecuaţiei din text reprezintă punctele de intersecţie ale celor două
grafice:
f ( x)  g ( x)  x  x  R f  g  x  5 (149)
16. Abscisele punctelor de extrem local ale funcţiei f : R  R , f ( x)  x  e  x

2
sunt:
3 2 1
a) x   ; b) x  1; c) x  2 ; d) x   3 ; e) x   ; f) x   .
3 2 2
Soluție:
Derivata întâi a lui f este:

f / ( x)  x  e  x
2
  x  e  x  e   e  1  2x .
/ / x2 x2
/
x2 2
(150)
Abscisele punctelor de extrem rezultă din condiţia:
2
f / ( x)  0  1  2 x 2  0  x1, 2   . (151)
2
17. Mulţimea soluţiilor inecuaţiei log 1 x 2  4  0 este:

3
a) x  2 ,   ; b) x  0 , 2; c) x    , 0 ; d) x   5 ,   ; e) x   5,  2 2, 5 ;
f) x  0, 5 .
2014
Matematică
2014
Soluție:
Domeniul maxim de definiţie al funcţiei:
 
f ( x)  log 1 x 2  4 , (152)
3
este dat de
x 2  4  0  x    ,  2  2 ,  . (153)
Inecuaţia din text devine:
 
log 1 x 2  4  0  x 2  4  1  x 2  5  0  x   5 , 5 .  (154)
3
Soluţia inecuaţiei este atunci:
  
x    ,  2  2 ,    5, 5   5,  2  2, 5 .    (155)
18. Într-o progresie aritmetică a n n se cunosc a1  3 şi a2  5 ; atunci:
a) a5  7 ; b) a5  8 ; c) a5  14 ; d) a5  4 ; e) a5  9 ; f) a5  11 .
Soluție:
Raţia progresiei aritmetice este:
r  a2  a1  2 . (156)
Termenul general al progresiei aritmetice admite expresia:
an  a1  n  1  r . (157)
Termenul cerut de text este cel pentru care n  5 , respectiv:
a5  3  5  1  2  11 . (158)
2014
Matematică
2015
1. Să se rezolve ecuaţia: lg (3  2 x  2)  0 .
1 1
a) 4; b) 1; c) 2; d) ; e) ; f) 0.
2 4
Soluție:
lg (3  2 x  2)  0  3  2 x  2  1  3  2 x  3  2 x  1  x  0 , (1)
care este soluţie a ecuaţiei deoarece, pentru
x  0  3 2x  2  0 , (2)
astfel că, condiţia de existenţă pentru logaritm este îndeplinită.
2. Soluţia ecuaţiei 3 x1  9 x este:

1
a) 0; b) 2; c) 1; d) 4; e) ; f) 3.
2
Soluție:
Condiţia necesară şi suficientă pentru domeniul maxim de definiţie al

radicalului este:
x  0  x  0 ,  . (3)
Atunci:
3x 1  9 x
 3x 1  32 x
 x 1  2 x . (4)
Soluţia nr. 1:
Din:
x 1  2 x   x  1  2
2
x  ( x  1)2  0 , (5)
2015
Matematică
2015
de unde rezultă:
x  1  0  x1, 2  1 . (6)
Soluţia nr. 2:
Deoarece:
x  1  2 x  x  1  (2 x )2  x 2  2 x  1  0  x1, 2  1 .
2
(7)
Soluţia nr. 3:
Notăm:
y  x  0  x  y2  0 . (8)
Atunci:
x  1  2 x  y 2  1  2 y   y  1  0  y1, 2  1 .
2
(9)
Din:
y1, 2  1  x  1 . (10)
3. Soluţia ecuaţiei 3x  8  2x  7 este:
a) -1; b) 1; c) -3; d) 3; e) 0; f) 2.
Soluție:
3x  8  2 x  7  3x  2 x  7  8  5x  15  x  3 . (11)
2015
Matematică
2015
4. Soluţiile ecuaţiei 2 x 2  3x  1  0 sunt:

a)  ; 4 ; b)  ; 0 ; c) 1;  ; d)  2 ; 4 ; e) 1;  2; f)  ;1 .
1 1 3 1
2  2   2 2 
Soluție:
Discriminantul ecuaţiei din text este:
 x  b 2  4ac  1 . (12)
Soluţiile ecuaţiei din text sunt:
 b   3  1 3 1
x1, 2    . (13)
2a 4 4
În concluzie:
1 
x   ;1 . (14)
2 
5. Calculaţi: C102  C108 .

a) 30; b) 12; c) 18; d) 0; e) 6; f) 1.
Soluție:

10 ! 10! 8!9  10
C102     45. (15)
2!10  2 ! 2!8!! 2!8!
10 ! 10! 8!9  10
8
C10     45. (16)
8!10  8 ! 8!2! 8!2!
Atunci:
C102  C10
8
 0. (17)
2015
Matematică
2015
3 1
6. Modulul numărului complex   i este:
2 2
a) 1 3 ; b) 2; c) 1; d) 1 ; e) 4; f) 3  1 .
2
Soluția nr. 1:
Deoarece:
3 1
z  i , (18)
2 2
avem
2
 3   1 2
z        1.
 2 (19)
 2 
Soluția nr. 2:
Numărul complex z se poate scrie şi sub formă trigonometrică:
z  z  (cos   i  sin  ) . (20)
Deoarece:
3 1  
z   i  cos  i  sin , (21)
2 2 6 6
rezultă prin identificare cu relaţia anterioară că,
z  1. (22)
2015
Matematică
2015
2 3 4 
7. Se cere valoarea parametrului m  R pentru care matricea A  1 2 m  are
5 - 4 7 
 
det. A  0 .
a)  2 ; b) 1; c) 2; d)  1; e) 3; f)  3 .
Soluţia nr. 1:
2 3 4
det. A  0  det. A  1 2 m  7m  7  0  m  1 . (23)
5 4 7
Soluţia nr. 2:
2 3 4
det. A  1 2 m  2  (1)11 
2 m 1 m 1 2
 (3)  (1)11   4  (1)11  
4 7 5 7 5 4
5 4 7
 2  (14  4m)  3  (7  5m)  4  (4  10)  7m  7  0  m  1 . (24)
1 1 1 x
8. Fie matricele A    şi B    . Să se determine x şi y astfel încât
 2 2  y 1
A B  B  A.
a) x  0 , y  1 ; b) x  1, y  0 ; c) x  0 , y  0 ; d) x  1, y  1 ; e) x  1, y  2 ;
f) x  2 , y  1 .
2015
Matematică
2015
Soluție:
Evaluând, avem:
1 1  1 x  y 1 x 1 
A  B          ; (25)
 2 2   y 1   2(1  y ) 2(1  x) 
 1 x   1 1  1  2 x 1  2 x 
B  A          . (26)
 y 1   2 2  y  2 y  2 
Deoarece:
 y 1 x  1  1  2 x 1  2 x 
A  B  B  A    =   . (27)
 2  (1  y ) 2  (1  x)   y  2 y  2 
Din:
y  1  1  2 x , x  1  1  2 x , 2  (1  y)  y  2 , 2  (1  x)  y  2 , (28)
rezultă
x  0, y  0. (29)
9. Să se determine a şi b astfel încât x  1 şi y  2 este soluţie a

2 x  by  6
sistemului:  .
ax  3 y  2
a) a  3 , b  3 ; b) a  4 , b  2 ; c) a   4 , b  2 ; d) a  2 , b  4 ; e) a  2 , b  4 ;
f) a  4 , b  2 .
Soluție:
Fie:
f ( x)  2 x  by  6 . (30)
2015
Matematică
2015
Atunci:
f (1; 2)  2  2b  6  2b  4  0  b  2 . (31)
Fie:
g ( x)  ax  3 y  2 . (32)
Atunci:
g (1; 2)  a  6  2  a  4  0  a  4 . (33)
10. Fie polinomul f  X 3  3 X 2  2 X cu rădăcinile x1 , x 2 , x3 . Să se calculeze

x12  x22  x32 .
a) 4; b) 1; c) 5; d) 3; e) 2; f) 6.
Soluţia nr. 1:
Deoarece
f  x 3  3x 2  2 x  x( x 2  3x  2)  0  x1  0 , x2  1 , x3  2 . (34)
Atunci:
x12  x22  x22  x1  x2  x3   2  x1  x2  x2  x3  x3  x1   5 .

2
(35)
Soluţia nr. 2:
Utilizăm relaţiile lui Viète:

b c d
x1  x2  x3    3 ; x1 x2  x2 x3  x3 x1   2 ; x1 x2 x3    0 . (36)
a a a
2015
Matematică
2015
Atunci:
x12  x22  x22  x1  x2  x3   2  x1  x2  x2  x3  x3  x1   5 .

2
(37)
11. Să se determine a  R astfel încât numerele a  1 , 3, a  1 să fie în progresie

aritmetică.
a) 7; b) 2; c) 5; d) 6; e) 4; f) 3.
Soluţia nr. 1:
Numerele:
a  1 ; 3; a  1 , (38)
sunt în progresie aritmetică, dacă:
3
a  1  a  1  a  3 . (39)
2
Soluţia nr. 2:
Numerele: a  1 şi 3 sunt în progresie aritmetică, atunci:
b2  b1  r  3  a  1  r  4  a  r . (40)
Numerele: 3 şi a  1 sunt în progresie aritmetică, atunci
b2  b1  r  a  1  3  r  r  a  2 . (41)
Din:
4  a  r şi r  a  2  a  3 . (42)
2015
Matematică
2015
12. Să se calculeze restul împărţirii polinomului f  X 3  2 X 2  3 X  2 la X  1 .
a) 0; b) 1; c) 2; d) 2015; e) 10; f) -2.
Soluţia nr. 1:
Deoarece:
f (1)  0 , (43)
rezultă că polinomul din text, are restul 0.
Soluţia nr. 2:
Se realizează împărţirea polinomului f la X  1 şi rezultă restul egal cu 0.
x2  2x  1
x 1 x 2  3 x  2
.
a)  ; b) 1; c) 0; d) -2; e) -3; f) 2.
Soluţia nr. 1:
Conform cu regula lui L’Hospital:

0
 
x2  2x  1  0  ( x 2  2 x  1) / 2x  2 0
lim 2  lim 2  lim  0. (44)
x 1 x  3 x  2 x 1 ( x  3 x  2) / x 1 2 x  3 1
2015
Matematică
2015
Soluţia nr. 2:
Conform cu enunţul din text:
x2  2x  1 ( x  1)( x  1) x 1 0
lim 2  lim  lim   0. (45)
x 1 x  3 x  2 x 1 ( x  1)( x  2) x 1 x  2 1
Soluţia nr. 3:
Facem schimbarea de variabilă:
x 1  y . (46)
Atunci când:
x 1  y  0 , (47)
astfel că
x2  2x  1 ( y  1) 2  2( y  1)  1 y2 0
lim  lim  lim   0. (48)
x 1 x  3 x  2
2 y  0 ( y  1)  3( y  1)  2
2 y 0 y  3 y  6
2
6
 x 2  ax  1, x  1
14. Să se determine a  R , astfel încât funcţia f : R  R , f ( x)  
 3x  1, x 1
să fie continuă pe R.
a) 4; b) 3; c) 1; d) 0; e) 2; f) -2.
Soluție:
Pentru ca funcţia f să fie continuă în punctul x  1 , este necesar şi suficient să

fie îndeplinită condiţia:
ls  ld  f 1 , (49)
2015
Matematică
2015
pentru care
ls  lim f (x)  2  a , (50)

x 1
x 1
şi
ld  lim f (x)  4 . (51)

x 1
x 1
a  2. (52)
15. Fie f : 0,  R , f ( x)  2 x  a  ln x. Să se determine a  R astfel încât f / (1)  1 .
a) 1; b) 0; c) -1; d) e ; e) 2; f) e  1 .
Soluție:
Conform cu enunţul din text, rezultă:

a
f / ( x)  2   1. (53)
x
Atunci:
f / (1)  1  a  1 . (54)
16. Să se determine numărul soluţiilor reale pentru ecuaţia x3  3x  10  0 .
a) una; b) două; c) trei; d) niciuna; e) ecuaţia are două soluţii egale;

f) ecuaţia are toate soluţiile egale.
2015
Matematică
2015
Soluţia nr. 1:
Se realizează tabloul de variaţie determinat de:
x , f / ( x) şi f (x) . (55)
Derivata întâi este:
f / ( x)  3( x 2  1) , (56)
x1, 2   1 . (57)
De asemenea:
f (1)  8 , f (0)  10 , f (1)  12 , (58)
şi
lim f (x)   , lim f (x)   . (59)

x   x  
Din alternanţa valorilor numerice, deci a semnelor () şi (-) pentru funcţia f,
rezultă că graficul funcţiei f intersectează axa Ox într-un singur punct; în aceste
condiţii, ecuaţia din text definită prin:
f ( x)  0 , (60)
admite o singură rădăcină reală, în intervalul
x  1, . (61)
Soluţia nr. 2:
Se trasează graficul funcţiei f.
Graficul funcţiei f intersectează axa Ox într-un singur punct; în aceste condiţii,

ecuaţia din text definită prin:
f ( x)  0 , (62)
2015
Matematică
2015
admite o singură rădăcină reală, în intervalul,
x  1, . (63)
1
17. Să se calculeze integrala  ( x3  2 x)dx .
0
3 3 1 1
a) -1; b) ; c) 1; d)  ; e) ; f)  .
4 4 4 4
Soluție:
Integrala din text devine:

1 1 1
x4 x2 3
0      .
3
( x 2 x ) dx 2 (64)
4 0 2 0 4
Fie f : 1,6  R , f ( x)   . Să se determine valoarea minimă a lui f .

x 2
18.
8 x
17 1 9 7
a) ; b) ; c) 2; d) 1; e) ; f) .
8 8 8 8
Soluţia nr. 1:
Evaluăm extremul funcţiei:
f : 1,6  R , f ( x) 
x 2
 . (65)
8 x
Derivata întâi este egală cu:

1 2
f / ( x)   . (66)
8 x2
2015
Matematică
2015
Punctele de extrem sunt date de:
f / ( x)  0  x   4. (67)
Deoarece:
f : 1,6  R , (68)
se acceptă doar valoarea
x  4. (69)
Stabilim natura extremului funcţiei.
Deoarece:
4
f // ( x)   0, (70)
x3
funcţia f admite un minim cu valoarea numerică
f (4)  1 . (71)
Soluţia nr. 2:
Din text:
x 2
y  f ( x)    x 2  8 yx  16  0 . (72)
8 x
Atunci, determinantul ecuaţiei este necesar şi suficient să îndeplinească

condiţia:
 y  0  y 2  1  0  y   ,  1  1, . (73)
Deoarece:
x  0  ymin .  1 , (74)
care este un minim pentru funcţia din text.
2015
Matematică
2015
Soluţia nr. 3:
Se trasează graficul funcţiei din text şi se deduce că aceasta admite două

minime:
y1min .  1, (75)
şi
y2 min .  1 , (76)
pentru
x   4, (77)
respectiv pentru
x  4. (78)
Deoarece:
x  0  ymin .  1 . (79)
Soluţia nr. 4:
Utilizăm pentru calcul, inegalitatea:
a  b  2 ab ,  a, b  0 . (80)
Atunci:
  1    1;    ,  x  0 .
x 2 x 2 x 2
y  f ( x)    2 (81)
8 x 8 x 8 x
În aceste condiţii, rezultă:
ymin .  1 . (82)
2015
Matematică
2016
Facultatea de Pompieri 2006 – 2016
1. Limita şirului: an 
n  1n  2 este:
3n  2n  1
3
2 1
a) ; b) 1; c)   ; d) ; e) 0; f)   .
3 3
Soluție:
Limita şirului definit în text este:
 3 2 
n 2  1   2 
n  1n  2  lim n  3n  2  lim
lim (a n )  2
2
 n n  
n   3n  2n  1 n    3n  2n  1
2 n     2 1 
n 2   3n   2 
 n n 
 3 2  3 2
n 2  1   2  1  2
 lim  n n   lim n n  1  0. (1)
n    2 1  n    2 1 
n 2   3n   2  3n   2
 n n  n n
2. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  x  e x ; să se calculeze f // (0) .

a) 0; b) 2; c) 1; d)  2 ; e) 2e; f)  1.
Soluție:

f / ( x)  x  e x   x   e
/ / x
 
 x  ex
/
 ex  x  ex . (2)
Derivata a doua este egală cu:
f // ( x)  (e x  x  e x ) /  2e x  x  e x . (3)
Atunci, derivata a doua este egală cu:
f // (0)  2 . (4)
2016
Matematică
2016
3. Să se determine valoarea parametrului a  R , astfel încât funcţia f : R  R ,

 
 2x 2  x  a  e 2x , x  0
definită prin f ( x)   , să fie continuă.

 ln 1  x ,
2
 x0
1 3
a) a   ; b) a  3 ; c) a  ln 2 ; d) a   ; e) a  1 ; f) a  0 .
2 2
Soluție:
Pentru ca funcţia f să fie continuă în punctul x  0 , este necesar şi suficient să

fie îndeplinită condiţia:
ls  ld  f  0  , (5)
pentru care
l s  lim f (x)  lim ln(1  x 2 )  0 , (6)

x 0 x 0
x0 x0
şi
l d  lim f (x)  lim (2 x 2  x  a)  e 2 x  a . (7)

x 0 x 0
x 0 x 0
a  0. (8)
4. Să se afle ecuaţia asimptotei la   pentru graficul funcţiei f : R \  1 ,1  R ,

2x 2  x  2
dată de f ( x)  .
1 x2
1
a) y  1 ; b) y  2 ; c) y  x ; d) y  0 ; e) y  ; f) y  x  1 .
2
2016
Matematică
2016
Soluție:
Asimptota cerută de text este:

 1 2 
x2  2   2 
2x  x  2 2
2x  x  2 2
 x x 
y  lim f ( x)   lim  lim 
n   1 x 2 n   1 x 2 n 
2  1 
x   2  1
x 
1 2
2 
 lim x x2   2 . (9)
n  1
1
x2
1
x
5. Valoarea integralei x
0
2
1
dx este:
1 1 3
a) ln 2 ; b)  ln 2 ; c) 1 ; d) ; e)  ln 2 ; f) 2  ln 2 .
2 2 2
Soluție:
Integrala din text se mai scrie:
( x 2  1) /
 
1 1 1 1
x 2x
I  2 dx  2   2 dx  2   2 dx  2   ln( x 2  1) dx 
/
0 x 1 0 x 1 0 x 1 0

 2  ln( x 2  1) 
/ 1
0
 2  ln 2 . (10)
x2 1 1
6. Să se calculeze limita: lim
x 0
.
x
1 1
a)  1; b) 1 ; c) ; d)   ; e) 0 ; f)  .
2 2
2016
Matematică
2016
Soluție:
Limita din text, se mai scrie ca fiind:

0
 
x 1 1
2 0
x2 1 1 x2 1 1 x
lim  lim   
x 0 x 0
x x x x 1 1
2
x 0
 lim   0. (11)
x 0
x2 1 1 2
7. Să se calculeze aria mulţimii plane mărginite de graficul funcţiei f : R  R ,

dată prin f ( x)  3x  x 2 , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x  1 şi x  3 .
2 1 10 13
a) 1 ; b) 3; c) ; d) ; e) ; f) .
3 3 3 3
Soluție:
Aria mulţimii plane mărginite de graficul funcţiei f : R  R , f ( x)  3x  x 2 , axa

Ox şi dreptele de ecuaţii x  1 şi x  3 este egală cu:
3
3
 x2 x3  10
A  I f   (3x  x ) dx   3 
2
   . (12)
1  2 3 1 3
8. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  x 3  3x 2  2 . Să se determine suma valorilor

extreme ale funcţiei f.
1
a) ; b)  24 ; c) 24 ; d) 0 ; e)  3 ; f) 5 .
4
Soluție:
 /
f / ( x)  x 3  3 x 2  2  3 x 2  6 x  0 . (13)
2016
Matematică
2016
Din condiţia:
f / ( x)  0 , (14)
rezultă valorile absciselor care permit generarea prin intermediul funcţiei din
text, a extremelor sale:
x1  0 şi x2  2 . (15)
Suma valorilor extreme ale funcţiei f definită în text, este egală cu:
f ( x1 )  f ( x2 )  f (0)  f (2)  0 . (16)
9. Să se afle m  R astfel încât ecuaţia 4 x 3  9 x 2  12 x  7m  0 să aibă o singură

rădăcină reală.
a) m   ; b) m   4 ,  ; c) m    ,  4   ,    ; d) m    ,  4   0 ,  ;
13 13 13
 28   28   28 
e) m    4 ,   ; f) m     , 3 .
Soluție:
Fie funcţiile:
f :RR, (17)
respectiv
g:R R, (18)
definite prin
1
 
f ( x)    4  x 3  9  x 2  12  x ,
7
(19)
respectiv
g ( x)  m , m  R . (20)
2016
Matematică
2016
Determinarea parametrului m în condiţiile cerinţei din text implică faptul că

graficele celor două funcţii este necesar şi suficient să se intersecteze o singură dată
în raport cu codomeniile de definiţie ale acestor funcţii.
Atunci, derivata întâi este:
f / ( x) 
6
7

  2  x2  3 x  2 ,  (21)
admite rădăcinile
1
x1  2 , x1  . (22)
2
Tabloul de variaţie corespunzător este:

1
x  2 0 
2
1
f / ( x) ----------- 0 ++++++++++ ------------
2
13
f (x)   4  0   
28
Se trasează graficul lui f şi g.
10. Să se calculeze 2  C2016

1
 C2016
2015
.
a) 2014 ; b) 2015 ; c) 2016 ; d) 4032 ; e) 0 ; f) 2013 .
Soluție:
Deoarece:
n!
C nk  , n  k , n, k  N , (23)
k ! (n  k )!
2016
Matematică
2016
rezultă
2016! 2015! 2016
1
C 2016    2016 , (24)
1! 2015! 2015!
şi
2016! 2015! 2016
2015
C 2016    2016 . (25)
2015! 1! 2015!
Atunci:
2  C2016
1
 C2016
2015
 2  2016  2016  2016  (2  1)  2016 . (26)
11. Dacă f ( x)  x  1 să se calculeze f (1)  f (0)  f (1) .
a) 0 ; b) 1 ; c)  1; d) 2 ; e)  2 ; f) 4 .
Soluție:
Deoarece:
f (1)  2 ; f (0)  1 ; f (1)  0 , (27)
atunci
f (1)  f (0)  f (1)  (2)  (1)  0  0 . (28)
12. Să se calculeze suma soluţiilor ecuaţiei x 2  3x  2  0 .

a)  3 ; b) 2; c) 0; d) 3; e) 1; f) 4 .
Soluția nr. 1:
Se rezolvă în mod clasic ecuaţia din text:

 x  b 2  4ac  (3) 2  4  1  2  1 . (29)
2016
Matematică
2016
Atunci, rădăcinile sale sunt:
 b   3 1
x1, 2   , (30)
2 2
de unde rezultă
x1  2 şi x2  1 . (31)
Suma soluţiilor ecuaţiei este egală cu:
x1  x2  3 . (32)
Soluţia nr. 2:
Se aplică în mod direct una dintre relaţiile lui Viète:

b
x1  x 2    3. (33)
a
Soluţia nr. 3:
Se aplică una dintre relaţiile lui Viète dedusă.
Rădăcinile ecuaţiei de gradul doi definită prin:
ax 2  bx  c  0 , a  0 , a , b , c  R , (34)
admite rădăcinile:
b 
x1, 2  . (35)
2
Atunci:
 b    b    2b b
x1  x2       3. (36)
2a 2a 2a a
2016
Matematică
2016
Soluţia nr. 4:

x 2  3x  2  x 2  x  2 x  2  x  ( x  1)  2  ( x  1)  ( x  1)( x  2)  0 . (37)
Aceasta are rădăcinile:
x1  2 şi x2  1 . (38)
Atunci, suma soluţiilor ecuaţiei este egală cu:
x1  x2  3 . (39)
1 2 3
 
13. Fie matricea A    1 0 1  . Să se calculeze det .( A2 ) .
 0 1  1
 
a) 4 ; b) 16; c) 9; d) 1; e) 0; f) 36 .
Soluţia nr. 1:
Evaluăm pe A 2 .
Atunci:
 1 2 3   1 2 3   1 5 2 
     
A  A  A   1 0 1    1 0 1    1 1  4 .
2
(40)
 0 1  1  0 1  1   1  1 2 
     
În aceste condiţii, avem:

1 5 2
det .( A )   1  1  4 
2
1 1 2
1  4 1  4 1 1
 (1)11   (1)1 2   (1)13  
1 2 1 2 1 1
1  4 1  4 1 1
    (2  4)  (2  4)  (1  1)  0 . (41)
1 2 1 2 1 1
2016
Matematică
2016
Soluţia nr. 2:
Aplicăm regula lui Sarrus.
Evaluăm pe A 2 .
Atunci:
 1 2 3   1 2 3   1 5 2 
     
A2  A  A    1 0 1     1 0 1     1  1  4  . (42)
 0 1  1  0 1  1   1  1 2 
     
În aceste condiţii, avem:
1 5 2
det.( A2 )  1 1 4  2  (1)  (1)  (4)  (1)  (1)  2  (1)  (1) 
1 1 2
1 1  4
 1  1 [ 2
T
 (1)  (y1)  2  (1)  (1)  (4)  (1)  (1)  2  0 . (43)
p
Răspunsul corect este e). e
a
14. Se cer restul şi câtul împărţirii polinomului f  X 3  2 X 2  3 X  1 la X  1 .
q
a) r  1, X 2  3 X ; b) r  1, X u2  3 X ; c) r  1, X 2  3 X ; d) r  1,  X 2  3 X ;
e) r  1, X 2  3 X ; f) r  2 , Xo 2  1.
t
e
Soluție:
f
Se realizează operaţia rde împărţire şi se observă că:
o
( X 3  2mX 2  3 X  1) : ( X  1)  X 2  3 X 1, (44)
care corespunde schemei

t
h DCÎ r. (45)
e
d
o 2016
DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
c 112
u
Matematică
2016
15. Care este soluţia ecuaţiei: 4 x  2 x  6  0 ?
a)  1; b) 2 ; c) 1 ; d) 0 ; e)  2 ; f) 3 .
Soluţia nr. 1:
Deoarece răspunsul este unic, se verifică în parte, fiecare soluţie în ecuaţia din
text şi rezultă x  1.
Soluţia nr. 2:
Ecuaţia se poate rezolva grafic.
Fie:
f ( x)  4 x  2 x , (46)
şi
g ( x)  6 . (47)
Se reprezintă grafic funcţiile:
f : R  R , f ( x)  4 x  2 x , (48)
şi
g : R  R , g ( x)  6 . (49)
Din intersecţia celor două grafice rezultă soluţia:
x  1, (50)
respectiv
 f  g  1. (51)
2016
Matematică
2016
Soluţia nr. 3:
2x  t . (52)
Ecuaţia din text, se mai scrie ca fiind:
4 x  2 x  6  0  22x  2 x  6  0  t 2  t  6  0 . (53)
Discriminantul ecuaţiei (2) admite valoarea:
 t  b 2  4ac  12  4  1  (6)  25 . (54)
Soluţiile ecuaţiei (53) sunt:
 b  t 1 5
t1, 2   , (55)
2a 2
din care rezultă soluţiile
t1  3 şi t 2  2 . (56)
Deoarece:
2x  t  0 , (57)
se acceptă doar soluţia
2 x  2  x  1. (58)
16. Produsul soluţiilor ecuaţiei ln 2 x  ln x  0 ( x  0) este:

a) e 2 ; b) 1 ; c) e  1 ; d) e ; e) 2 ; f) e  2 .
Soluţia nr. 1:
ln 2 x  ln x  0  ln x  (ln x  1)  0 . (59)
2016
Matematică
2016
Din:
ln x  0  x1  e 0  1 . (60)
Din:
ln x  1  0  ln x  1  x2  e . (61)
Produsul soluţiilor ecuaţiei din text este egal cu:
x1  x2  e . (62)
Soluţia nr. 2:
Notăm:
y  ln x . (63)
y 2  y  0  y  ( y  1)  0. (64)
Ultima ecuaţie admite ca soluţii:
y1  0 şi y 2  1 . (65)
x1  1 şi x2  e . (66)
Produsul soluţiilor ecuaţiei din text este egal cu:
x1  x2  e . (67)
2016
Matematică
2016
2  1 1 0 
17. Fie ecuaţia matricială X       ; care este suma elementelor matricei
  1 1  1 0 
X  M 2 ( R) ?
a)  2 ; b) 8 ; c) 2 ; d) 6 ; e) 4 ; f) 5 .
Soluție:
Se consideră:
 2  1
A    (68)
 1 1 
şi
1 0 
B    . (69)
1 0 
Deoarece:
X  A  B. (70)
Înmulţim ecuaţia (70) la dreapta cu A 1 şi rezultă:
X  A  A1  B  A1  X  B  A1 , (71)
în care
1 0
A 1  A  A  A 1  I 2    , (72)
0 1
A 1 este matricea inversă pe care trebuie să o evaluăm în continuare şi I 2 este

matricea unitate care reprezintă un element neutru în raport cu operaţia de înmulţire a
matricelor în mulţimea M 2 ( R) .
Evaluăm inversa matricei A.
Matricea transpusă este definită prin:
 2  1
AT    . (73)
1 1 
2016
Matematică
2016
Se defineşte matricea:
a a12 
A*   11  , (74)
 a 21 a 22 
în care
a11  (1)11  1  1 ; (75)
a12  (1)12  (1)  1 ; (76)
a21  (1) 21  (1)  1 ; (77)
a22  (1) 22  2  2 . (78)
Rezultă că:
1 1 
A*    . (79)
1 2 
Atunci matricea inversă admite exprimarea:
1 A* A* 1 1 
A    A*   . (80)
det. A 1  1 2 
Atunci:
1 0   1 1   1 1 
X  B  A1          . (81)
1 0   1 2   1 1 
Suma elementelor matricei X  M 2 ( R) este egală cu 4.
18. Dacă x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile polinomului f  X 3  3 X 2  2 X  2 , să se calculeze

x1  x2  x3  ( x12  x22  x 23 ) .
a) 5 ; b) 8 ; c) 2 ; d) 4 ; e)  4 ; f) 10 .
2016
Matematică
2016
Soluție:
Polinomul are forma:
f  aX 3  bX 2  cX  d  X 3  (3) X 2  2 X  (2) . (82)
Se aplică în mod direct relaţiile lui Viète:

b
x1  x2  x3    3, (83)
a
c
x1  x2  x2  x3  x3  x1   2, (84)
a
d
x1  x2  x3    2. (85)
a
Atunci:
x1  x2  x3  ( x12  x22  x 23 ) 
 
 x1  x2  x3  ( x1  x2  x3 ) 2  2  ( x1  x2  x2  x3  x3  x1 )  2  (32  2  2)  10 . (86)
2016
Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” Matematică
BIBLIOGRAFIE
[1] *** Grile subiecte – Fizică, algebră şi analiză matematică date la admiterea în
Facultatea de Pompieri, www.academiadepolitie.ro.
[2] Darie, E., Popescu, G. – Exerciţii pentru admiterea în învăţământul tehnic
superior, Pompierii Români, nr. 4/2006.
[6] Darie, E., Popescu, G., Pincu, M. – Exerciţii pentru admiterea în
învăţământul tehnic superior, Pompierii Români, nr. 8/2006.
[7] Darie, E., Popescu, G., Pincu, M. – Exerciţii pentru admiterea în
învăţământul tehnic superior, Pompierii Români, nr. 9/2006.
[8] Popescu, G., Darie, E. – Probleme de algebră şi analiză matematică propuse
pentru admiterea în învăţământul superior tehnic, Buletinul Pompierilor,
nr. 2/2010, Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor, Bucureşti, 2010.
[9] Popescu, G., Darie, E., Pavel, D. – Rezolvarea unor probleme de algebră şi
analiză matematică date la admiterea în Facultatea de Pompieri – Academia
de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” în perioada 2004-2010, Buletinul
Pompierilor, nr. 2/2010, Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor,
Bucureşti, 2010.
[10] Popescu, G., Darie, E. – Rezolvarea unor probleme de algebră şi analiză
matematică date la admiterea în Facultatea de Pompieri – Academia de Poliţie
„Alexandru Ioan Cuza” în perioada 2005-2009, Buletinul Pompierilor,
[11] Darie, E., Popescu, G. – Rezolvarea subiectelor la disciplina fizică date la
concursul de admitere la Facultatea de Pompieri – Academia de Poliţie
„Alexandru Ioan Cuza”, sesiunea iulie 2011, Buletinul Pompierilor,
[12] Popescu, G., Darie, E. – Rezolvarea subiectelor de algebră şi analiză
matematică date la admiterea la Facultatea de Pompieri – Academia de Poliţie
„Alexandru Ioan Cuza”, sesiunea iulie 2011, Buletinul Pompierilor,
BIBLIOGRAFIE 119 DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
[13] Darie, E., Popescu, G., Damian, C. – Rezolvarea subiectelor la disciplina

fizică date la concursul de admitere la Facultatea de Pompieri – Academia de
Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, sesiunea iulie 2012, Buletinul Pompierilor,
[14] Popescu, G., Darie, E., Damian, C. – Rezolvarea subiectelor de algebră şi
de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, sesiunea iulie 2012, Buletinul Pompierilor,
nr. 2/2013, Editura Ministerului Afacerilor Interne, Bucureşti, 2013.
Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, sesiunea august 2016, Buletinul Pompierilor,
nr. 2/2016, Editura Ministerului Afacerilor Interne, Bucureşti, 2016, (în curs de
apariţie).

de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, sesiunea august 2016, Buletinul
Pompierilor nr. 2/2016, Editura Ministerului Afacerilor Interne, Bucureşti,
2016, (în curs de apariţie).
ISBN: 978-973-745-167-5

Culegere - Matematica Igsu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere - Matematica Igsu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Editura Ministerului Afacerilor Interne

Demersul realizării unui volum care să cuprindă rezolvarea subiectelor de la

Octombrie 2016 Autorii

2. Rezolvarea subiectelor date la concursul de admitere – Academia de Poliție

3. Rezolvarea subiectelor date la concursul de admitere Academia de Poliție

4. Rezolvarea subiectelor date la concursul de admitere – Academia de Poliție

5. Rezolvarea subiectelor date la concursul de – Academia de Poliție

6. Rezolvarea subiectelor date la concursul de admitere – Academia de Poliție

7. Rezolvarea subiectelor date la concursul de admitere – Academia de Poliție

8. Rezolvarea subiectelor date la concursul de admitere – Academia de Poliție

9. Rezolvarea subiectelor date la concursul de admitere – Academia de Poliție

10. Rezolvarea subiectelor date la concursul de admitere – Academia de Poliție

11. Rezolvarea subiectelor date la concursul de admitere – Academia de Poliție

12. Bibliografie…………………………………………………………………… 119

1. Soluţiile ecuaţiei xlg x  100 x (unde lg x  log10 x) sunt:

a) 10 1 , 10 2 ; b) 1, 2; c) 1 , 10; d) 2 , 3; e) 10 , 100; f)  1 , 2.

Domeniul de definiţie este dat de:

x  0 , x  1  x  (0,) \ 1. (1)

x lg x  100 x  lg x lg x  lg 100 x  (lg x) 2  lg 100 x  lg 10 2  lg x 

 (lg x) 2  2  lg x  (lg x) 2  lg x  2  0 . (2)

care admite soluţiile

Răspunsul corect este a).

2. Ecuaţia x 3  x  3 x 3  x  2  12 are soluţia:

Domeniul de definiţie: ecuaţia admite soluţii în R.

Se observă că, în mod unic, avem simultan:

Din cea de-a doua ecuaţie rezultă:

Singura soluţie reală este x  2 .

Răspunsul corect este c).

Răspunsul corect este a).

Pentru rezolvare s-au utilizat:

5. Termenul al cincilea al unei progresii geometrice în care b8  384 şi raţia

Termenul general al unei progresii geometrice este:

Răspunsul corect este a).

Valorile extreme se calculează utilizând derivata întâi:

Răspunsul corect este a).

a) (a  b)(b  c)(c  a) ; b) abc(a  b  c) ; c) abc ; d) (a  b)(b  c)(c  a) ; e) 0;

Utilizând regula lui Sarrus pentru descompunerea determinantului, rezultă:

Răspunsul corect este a).

a) x  1 asimptotă verticală şi y  0 asimptotă orizontală;

b) x  0 asimptotă verticală şi y  x asimptotă oblică;

c) y  0 asimptotă orizontală şi y  x  1 asimptotă oblică;

e) x  e asimptotă verticală şi y  1 asimptotă orizontală;

În concordanţă cu modul de definire al funcţiei:

este asimptotă verticală a funcţiei din text.

Determinăm asimptotele orizontale:

Determinăm asimptotele oblice:

n  lim  f ( x)  mx  lim f ( x)  0 . (25)

Funcţia nu admite asimptote oblice.

Răspunsul corect este d).

care admite o dublă infinitate de soluţii.

Deoarece o funcţie este integrabilă dacă şi numai dacă este derivabilă. O

Pentru valoarea x  0 , rezultă:

Răspunsul corect este a).

care admite o dublă infinitate de soluţii.

Deoarece o funcţie este integrabilă dacă şi numai dacă este derivabilă. O

Pentru valoarea x  0 , rezultă:

Răspunsul corect este a).

Pentru calculul integralei cu x  0 , s-a utilizat integrarea prin părţi:

Pentru calculul integralei cu x  0 , s-a utilizat substituţia:

Atunci integrând prin părţi:

I   xe x dx   ln tdt  t (ln t  1)  c1  e x ( x  1)  c1 . (48)

1. Fie funcţiile: f : 0;   R, f x  log 2 x, g : R  R , g ( x)  5 x . Atunci: