Simularea întocmirii unei echipe redacționale

Am decis să prezint această activitate în cadrul cercului de jurnalism de la Palatul Copiilor

Brăila întrucât prezintă cel mai înalt grad de interactivitate! Aceasta implică în primul rând jocul de
rol care-i pune pe elevi în situații inedite și îi împinge să ia anumite decizii repede stimulându-le
creativitatea și inteligența. În același timp un astfel de proiect este prin sine însuși un act
interdisciplinar. Jurnalistul este prin definiție o personalitate care are cunoștințe în mai toate
domeniile de activitate (atât socio-cultural, cât și în cadrul științelor exacte – statistică), iar acolo
unde nu știe este obligat uneori de împrejurări să se informeze temeinic! De aceea, simularea unei
ședințe de redacție în care fiecare își prezintă materialele sau punctul de vedere în așezarea acestora
în pagină este cel mai potriviti mod de a stimula imaginația.

Obiectivele activității:

1. Creșterea nivelului de colaborare între elevi;

2. Stimularea luării deciziei în situațiile date;

3. Înțelegerea rolului votului democratic în vederea alegerii unui lider sau luarea unor decizii;

4. Creșterea abilităților tehnice;

5. Dezvoltarea creativității și a inteligenței;

6. Stimularea spiritului de observație și a simțului critic;

7. Creșterea abilităților de analiză și de sinteză

8. Dezvoltarea abilităților de organizare.

Metode didactice:

1. Jocul de rol;

2. Organizarea de alegeri democratice;

3. Problematizarea;

4. Conceperea de materiale de presă/literare;

5. Discuțiile libere – însoțite de explicații din parte moderatorului când e cazul;

6. Dezvoltarea capacității privind utilizarea programelor de tehnoredactare/editare.

1
 Desfășurarea efectivă a activităților:

Într-o primă fază după întrunirea grupei trebuie organizat colectivul redacțional. De aceea se
vor organiza alegeri pentru desemnarea șefului de redacție. Înainte de a fi aleși efectiv participanții
la micul scrutin democratic copiii sunt rugați să-și depună candidatura. După această etapă, fiecare
elev care dorește să se găsească în fruntea unei redacții trebuie să facă față unui scurt interviu în
care să dea dovadă că are cunoștințe din diverse domenii (literatură, matematică, istorie, geografie
etc.), dar și de o bună capacitate de organizare – oferind soluții la diverse probleme care se ivesc.
Poate fi pus chiar în situația de a răspunde întrebărilor unui alegător sau a unui contracandidat!
Trebuie să știe să-și impună prin argumente inteligente ideile, covingând astfel pe ceilalți să-l aleagă
lider în redacția grupei.
După ce prima etapă se va fi încheiat, redactorul șef va decide care sunt coordonatele
revistei: câte pagini, câte rubrici, tematica de bază, denumirea, subtitlu, eventual moto etc.
Redactorul șef își va crea echipa sa: el are dreptul să-și aleagă – în conformitate cu propriile
principii – șefii departamentelor redacției. Poate organiza scurte interviuri cu aceia dintre elevii care
doresc să conducă un departament în cadrul redacției.
La rândul lor aceștia din urmă își vor crea echipele de redactori și reporteri. Care să respecte
cerințele redactorului șef, dar și exigențele șefilor de departament.
Putem organiza apoi un mic atelier creativ în care toată lumea să fie implicată în vederea
conceperii blazonului revistei. Cea mai reușită idee îi va aduce ca premiu autorului posibilitatea de a
redacta și semna articolul program al revistei – care, de regulă, este apanajul redactorului șef. El
trebuie să-și câștige acest drept de data asta. În vederea realizării unui astfel de material – care să fie
sufletul revistei – vor fi preventate la clasă câteva exemple: fie ele propuse de către elevi, fie
propuse numai de către profesor. Conceperea a ceva nou nu este până la urmă decât regândirea a
ceva ce deja există. Talentatul autor al blazonului revistei poate – dacă își dorește – să deseneze și
anumite caricaturi pentru revistă. Poate lucra împreună cu alt elev care să scrie glumele sau poate fi
pe cont propriu. Încurajăm însă spiritul de echipă, fiindcă uneori asocierea dintre textul cuiva și
caricatura altcuiva poate fi foarte interesantă. Ca o reinterpretare a unei picturi celebre despre care
deja s-a spus aproape totul. Și ceilalți elevi sunt încurajați să își încerce creionul pe tărâmul
caricaturii. Benzile desenate sun foarte apreciate...
De asemenea, trebuie să fie realizate și anumite exerciții privind paginile revistei: discuții
despre dimensiunea corpului de literă pentru titlu, subtitlu, lead – când e cazul și pentru textul în
sine, discuții despre împărțirea pe coloane, dezbateri cu argumente pro și contra privind adecvarea
așezării unor tipuri de materiale în preajma altori tipuri de materiale etc. Un alt exercițiu ce implică
imaginația ar putea fi crearea de asocieri între un text și un set de imagini sau viceversa – un set de
texte și o singură imagine. O altă variație a acestei acțiuni ar putea fi conceperea de titluri pentru
anumite materiale: fie ele texte sau doar simple imagini!
Toate aceste exerciții practice, însoțite de jocurile de rol și dezbaterile au rolul de a duce la
creionarea machetei revistei – care va rămâne mai mult sau mai puțin fixă de-a lungul vremii. O
dată realizată macheta, elevii pot începe alte jocuri practice privind încadrarea materialelor proprii
(sau nu) în revistă. Când se vor aduna suficiente articole originale, iar paginile revistei se vor fi
umplut aceasta va fi dată publicului larg prin încărcarea ei pe internet – unde fiecare
redactor/colaborator își poate promova propria muncă pe rețele de socializare.
Ca să nu rămânem înpotmoliți în ideea unei singure activități, putem să reogranizăm puțin
redacția astfel încât aceasta să arate mai aproape de redacția unei televiziuni de știri. Astfel, se pot
rescrie unele materiale care au fost incluse deja în revistă pentru a putea fi prezentate la televizor.
Aceste activități sunt deocamdată unele orientative. Ele pot fi îmbunătățite pe parcurs: se pot
adăuga sau modifica idei privind conținutul. Elevii pot ei înșiși să facă propuneri în acest sens. Până
la urmă ei sunt principalele entități ale procesului de educație (formală sau non-formală).
Toate aceste activități se vor desfășura de-a lungul mai multor ore de curs. Totul se va face

2
pas cu pas în funcție de viteza cu care se vor mișca elevii, în funcție de părerile lor și, de asemenea,
în funcție de modul în care se vor desfășura ostilitățile. În clipa în care se va ajunge foarte aproape
de realizarea machetei revistei se vor intensifica și prezentările conținuturilor tehnice. Voi încerca să
realizez o simbioză între partea artistică și demersul tehnic astfel încât activitatea de simulare a
creării unei echipe redaționale să fie una cât mai plăcută.

Bibliografie

1. Peter Brielmaier – Ghid de tehnoredactare – Ed. Polirom, Iași, 1999;

2. Mircea Ichim – Secretariatul de redacție – Ed. Minerva, București, 1978;

3. David Randall – Jurnalistul Universal – Ed. Polirom, Iași, 2007;

4. Radu Dascălu – Didactica specialității – educața și cultura civică, Ed. Arves, 2006;

5. Andra Şerbanescu – Cum se scrie un text – Ed. Polirom, Iaşi 2007.