PROIECT EDUCATIONAL

IN DEZVOLTAREA ABILITATILOR DE VIATA IN CONTEXT DE DEZVOLTARE

DURABILA

A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT:

Denumirea instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante: școli
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”LUCEAFĂRUL”, BUCUREȘTI
LICEUL TEHNOLOGIC ”TIU DUMITRESCU”, MIHĂILEȘTI, GIURGIU
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ "CAROL DAVILA", BUCUREȘTI

B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului, I AM THE ONE TO DECIDE !
Durata proiectului, martie – iulie 2015
Tipul de proiect (local, județean, interjudețean, național, internațional), local,
Locul de desfăşurare a proiectului (localitate, judeţ), Mihăilești, București
Partener(i):
LICEUL TEHNOLOGIC ”TIU DUMITRESCU”, MIHĂILEȘTI, GIURGIU
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”LUCEAFĂRUL” BUCUREȘTI
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ "CAROL DAVILA"

C. DESCRIEREA PROIECTULUI
JUSTIFICARE PROIECT: Prezentarea Situației Existente, identificarea problemei sau a
nevoii,
Participând la activități extracurriculare de tipul excursiilor tematice, respectiv
la activități de socializare a elevilor din clasă în afara școlii (vizionare de film,
activități la Mall), am observat că o mare parte dintre elevi nu știe să gestioneze
corect un buget fix. Plecați în excursie cu resurse financiare alocate de părinți
în funcție de posibilități, elevii clasei a VIII-a au manifestat următorul tip de
comportament: copiii cu bani mulți au rămas fără bani încă de la începutul
activităților, pe când unii copii cu resurse limitate au reușit să își gestioneze banii
pentru a beneficia de toate oportunitățile, reușind să procure și mici suveniruri pentru
cei de acasă. Elevii clasei a IX-a C nu știu să gestioneze bugetul alocat de părinți, în
condițiile în care deplasarea la Mall a fost discutată, pregătită și documentată, atât cu
elevii, cât și cu părinții, cu toții fiind consultați cu privire la tipul și numărul
activităților, precum și la suma necesară. Aproximativ 30% dintre ei nu au luat în calcul
cheltuielile de transport de la adresa de domiciliu până la destinație; o treime a
preferat să vină cu mașina, cu părinții, din comoditate; dintre cei 30 de elevi,
aproximativ 7% au ales jocurile de noroc, 7% au ales patinoarul, 10% au optat pentru
shopping și doar 25% au remarcat că scopul excursiei era să petrecem timpul
împreună, la film și la o pizza. Restul elevilor a acționat indecis, nereușind să aleagă
între propunerile colegilor. Ca urmare au ales varianta ”sigură” și au urmat dirigintele.
La final cu toții au optat pentru Mc Donald’s.
În următoarea oră de dirigenție, chestionarul aplicat elevilor a permis, pe lângă
evaluarea activității extracurriculare, și identificarea unor nevoi care solicită o atenție
imediată și susținută, ceea ce a dus la conturarea prezentului proiect.
Extrapolând, situația este asemănătoare și pentru elevii școlii postliceale care se
întrețin în școală (în proporție de 50% din nr. total de elevi) și care sunt puși în situația
de a nu putea să își plătească taxele școlare, cazarea, întreținerea zilnică, printr-o
proastă gestionare a resurselor financiare, unii fiind puși în situația de a-și abandona
studiile.
Concluziile noastre au fost următoarele:
- Majoritatea elevilor participanți nu a avut capacitatea de a gestiona un buget fix.
- Majoritatea elevilor preferă produsele puternic mediatizate în defavoarea produselor
mai puțin mediatizate
- Majoritatea adoptă un stil de viață nesănătos

Am considerat ca principală problemă incapacitatea de administrare a unui buget fix.

Cauzele probabile sunt:
- Absența unui model sustenabil în familie (modelul parental prea permisiv sau
extrem de restrictiv nu a încurajat moderația)
Presiunea mediatică și tendința de a imita comportamentul celor de acceași vârstă cu
ei au deformat percepția copilului cu privire la necesitatea de a procura/sau nu
anumite obiecte
- Absența unor situații concrete de viață care să presupună dezvoltarea AV cu privire
la gestionarea resurselor, mai ales la copiii care nu au frați sau surori și nu sunt
învățați să împartă, nu a permis copilului să conștientizeze că resursele sunt limitate
și se pot epuiza
- Neimplicarea copilului în luarea deciziilor cu privire la alocarea bugetului (în
familie/clasă/școală), nu a încurajat luarea deciziilor
- Lipsa de coparticipare a copilului, în limita cadrului legislativ, în achiziționarea unor
bunuri, nu a permis dezvoltarea unei percepții corecte asupra valorii banului,
importanței unor bunuri
Toate aceste cauze, nesoluționate, pot genera următoarele efecte:
 pe termen scurt, afectează capacitatea copilului de a își gestiona resursele și
conduce la atitudine defensivă, insatisfacție; de asemenea, crește potențialul
subiectului de a deveni victimă în fața altor actori ai sistemului financiar
 pe termen mediu, copilul se confruntă cu pasivitate/depresie, lipsa de implicare la
nivelul comunității școlare și locale, lipsa de perspectivă
 pe termen lung, tânărului îi lipsește viziunea, fiind incapabil să utilizeze resursele
într-o manieră responsabilă; este incapabil să gestioneze riscurile, se blazează.
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI
Creșterea capacității de a gestiona un buget fix în rândul celor 90 de elevi ai școlilor
partenere (30 de elevi din clasa a VIII-a de la Șc. Gimn. ”Luceafărul”, București, sect.5
a celor 30 de elevi din clasa a IX-a de la Lic. Tehnologic ”Tiu Dumitrescu”, domeniul
economic, profilul servicii, 30 de elevi de la Școala postliceală sanitară, ”Carol
Davila”).
BENEFICIARI:
Grup țintă, elevi de gimnaziu, liceu, școală postliceală la final, respectiv la început de ciclu.
Beneficiari direcți:
90 de elevi, clasa a VIII-a și a IX-a, de la Șc. Gimn. Luceafărul și Lic. Tehn. Tiu
Dumitrescu, respectiv Școala postliceală sanitară ”Carol Davila”
Beneficiari indirecți:
- Părinții elevilor
- Cadrele didactice care predau la această clasă
- Comunitatea locală

OBIECTIVE:
I - Creșterea în proporție de 50% a comportamentului responsabil cu privire la
achiziționarea de bunuri și produse de uz zilnic, din perspectiva dezvoltării durabile în
rândul celor 90 de elevi ce alcătuiesc grupul țintă, în cele 5 luni de proiect
II - Dezvoltarea unui model sustenabil de gestionare a resurselor în familiile celor 30
de elevi implicați în proiect
II.1 – informarea și cooptarea părinților în realizarea obiectivelor proiectului
II.2 – identificarea modelelor de consum și a modului de gestionare a bugetului la nivelul
familiei (joc de rol la copii, microscenarii la adulți, activ. comune p-c)
II.3 - ateliere privind conceptul de dezvoltare durabilă și reflectarea acestuia în educația
financiară – microscenarii
II.4 – cooptarea copiilor în procesul de gestionare a cheltuielilor / veniturilor familiei / lună
II.5 – responsabilizarea copilului cu privire la creșterea resurselor materiale prin economie de
resurse (gaze, lumină, etc) și prin mici servicii retribuite
CCAP – Obiectiv I
I - Creșterea în proporție de 50% a comportamentului responsabil cu privire la
achiziționarea de bunuri și produse de uz zilnic, din perspectiva dezvoltării durabile în
rândul celor 90 de elevi ce alcătuiesc grupul țintă, în cele 5 luni de proiect.
CUNOȘTINȚE COMPORTAMENT ATITUDINE PERFORMANȚĂ
-are cunoștințe cu privire la: -gestionează corect banii de -manifestă deschidere față -este capabil să realizeze o
> procesul de producție al buzunar pe care îi primesc de ideea de reciclare, balanță simplă (venituri-
diferitelor categorii de zilnic refolosire, revalorificare cheltuieli)
mărfuri -cunosc tipurile de mărfuri și -dezvoltă un comportament -e capabil să proiecteze
> calitatea mărfurilor produse și cumpără în responsabil în luarea corect gestionarea unei
> noțiunea de cunoștință de cauză deciziilor cu privire la sume fixe pt. o săptămână,
venit/cheltuială -fac cumpărături pentru gestionarea bugetului alocat incluzând o serie de factori
sine/pt.familie în mod -e capabil să găsească
 responsabil reușește să prioritizeze surse de finanțare alternativă
achiziționează noțiuni corect nevoile financiare -folosește trocul ca metodă de
privind dezvoltarea pentru o perioadă schimb
durabilă, concentrate pe determinată de timp
gestionarea resurselor, -manifestă respect față de
asumarea riscurilor, luarea muncă, factor determinant în
deciziilor, rezolvarea de asigurarea unor resurse de
probleme trai decente
-înțelege rolul monedei în
societate (mijloc, nu scop)

Obiective specifice subsecvente:

O I.1 – dobândirea unor cunoștințe privind dezvoltarea durabilă în contextul
gestionării resurselor, în special a resurselor financiare, în rândul elevilor din grupul
țintă, pe toată durata derulării proiectului
O I.2 – dezvoltarea unui comportament de consum responsabil de bunuri și produse
uzuale în rândul unui număr de 90 de elevi, proveniți din medii diferite (urban și rural),
cicluri diferite de viață, în cele 5 luni de proiect
I.2.1 - cei 90 de elevi vor fi capabili să evidențieze modelul propriu al consumului zilnic
I.2.2 - cei 90 de elevi vor fi capabili să gestioneze resursele financiare în mediu sigur
I.2.3 - cei 90 de elevi vor fi capabili să gestioneze resursele financiare în mediu mai puțin controlat
I.2.4 - cei 90 de elevi vor fi capabili să identifice modele de finațare alternativă
O I.3 – dobândirea unei atitudini responsabile față de gestionarea resurselor în rândul
celor 90 de elevi, la finalul proiectului
O I.4 – dobândirea abilității de a echilibra balanța cheltuieli-venituri în rândul celor 60
de elevi din grupul țintă, la finalul proiectului
PROCEDURĂ:
Pasul 1– informare – EXPLICAREA OBIECTIVELOR
Cine ? – elevii și părinții acestora
- A1 întâlnire cu elevii în ora de dirigenție
- A2 întâlnire cu părinții - ședința cu părinții

Răspunde: diriginții fiecărui grup țintă

Ce ?

- management de proiect – informarea elevilor, stabilirea ședințelor cu părinții,

enunțarea nevoii identificate, discutarea obiectivelor și creionarea rezultatelor
așteptate
- obiectivele proiectului și rezultatele așteptate prin implementarea proiectului
Când ? – S1 / L1 prima lună de proiect
Unde ? - la nivelul fiecărei școli partenere
Cum ? – brainstorming, chestionar de identificare a stilului de gestionare a resurselor
financiare, studiu de caz, analiză de nevoi reale de consum, discuții facilitate
Rezultate așteptate
- min. 90% dintre elevii grupului țintă participă la sesiunea de informare a cu privire la
scopul și obiectivele proiectului
- min. 50% dintre părinții elevilor grupului țintă participă la sesiunea de informare a cu
privire la scopul și obiectivele proiectului
- se obțin minimum 3 soluții structurate privind oportunitățile de dezvoltare a abilității
de a gestiona un buget fix
- min. 50% dintre părinții elevilor din grupul țintă semnează un acord de colaborare în
vederea realizării obiectivelor proiectului
- min. 50 % dintre participanții la cele 2 întâlniri conștientizează că proasta gestionare
a resurselor materiale are impact la nivel personal, local, național și global și identifică
diferite soluțiilor de remediere a abilității de gestionare a bugetului propriu

PASUL 2 – dezvoltarea durabilă – CONCEPT, ateliere

A3 - Atelier cu elevii pe DD – extrașcolar
A4 - Întâlnire cu elevii pentru pregătirea atelierului cu păriții pe DD – dirigenție
A5 - Atelier cu părinții pe tema DD – extrașcolar
– organizarea a 2 ateliere cu tema ”dezvoltarea durabilă” pentru un număr de 30 de
elevi și pt. min. 30 de părinți ai elevilor din grupul țintă (în cazul minorilor)
Cine ? - elevi și părinți, cadre didactice
Răspund: A3 - diriginții fiecărui grup țintă pt. grupul țintă
A4,5 - elevii pentru introducerea propriilor părinți în conceptul de DD, gestionarea
bugetului (monitorizați și facilitați de elevii de la postliceală).
Ce ? - subteme: concepte, actori, inițiative, provocări, abilități de viață în contextul DD,
identificarea rolului resurselor financiare în context global / național / local,
planificarea resurselor financiare proprii (criză globală, ...)
Când ? – S2,3,4 / L1 prima lună de proiect – 3+2 întâlniri X 2h/întâlnire, în afara orelor
de curs
Unde ? – A3,4 - la nivelul fiecărei școli partenere
A5 - la școala gimnazială și la liceu, în prezența elevilor de la postliceală
Cum ? - filme, discuții, asimilarea conceptului de dezvoltare durabilă prin joc de rol și
crearea de microscenarii legate de planning financiar, chestionar de analiză a măsurii
în care participanții conștientizează necesitatea planningului financiar și analiză-
discuție facilitată pe marginea chestionarului.
Rezultate așteptate
- min. 90 % dintre elevii grupului țintă participă la atelierul de DD
- min. 50 % dintre părinții elevilor din grupul țintă participă la atelierul de DD
- minimum 50% dintre participanți conștientizează nevoia de a planifica bugetul și de a
găsi soluții de remediere a dezechilibrului financiar, când e cazul,

PASUL 3 – creșterea comportamentului responsabil –

GESTIONAREA UNUI BUGET FIX
I.2.1 - evaluare inițială a modelului de consum zilnic pt. rural și urban / categorii de vârstă
Cine ? – cei 30 de elevi de la fiecare școală parteneră, profesori de tehnologie,
informatică, economie, sociologie, matematică
Răspunde: diriginții fiecărui grup țintă
Ce?
A6 – individual elevii vor ține un jurnal de venituri și cheltuieli pe o săptămână, unde
vor consemna fiecare ban primit/cheltuit/ zi
A7 – la orele de dirigenție, tehnologie, sociologie, elevii vor fi sprijiniți să realizeze o
diagramă a consumului propriu, pe durata unei săptămâni, în termeni de alimente,
produse pentru școală, transport, distracție
A8 - la orele de dirigenție, tehnologie/economie, sociologie, elevii vor fi sprijiniți să
analizeze situațiile particulare în grup, să identifice punctele comune, respectiv să
realizeze o balanță simplă pe venituri/cheltuieli.
A9 – la ora de TIC, elevii vor fi sprijiniți să împărtășească concluziile partenerilor de
proiect, pe site-ul proiectului
Când ? – S1-4, L2
Unde ? – la nivelul fiecărei școli / pe site
Cum ? jurnale personale de cheltuieli/venituri, diagramele de consum/categorii de
consum, o statistică simplă la nivel de grup și la nivel de parteneriat
Rezultate așteptate:
- identificarea modelelor de consum zilnic pentru min. 90% dintre participanții elevi
- realizarea unor statistici simple care să evidențieze modelele de consum uzual în
funcție de zonă (urban, rural), respectiv pe categorii de vârstă (gimnaziu, postliceală)

I.2.2 - cei 90 de elevi vor fi capabili să gestioneze resursele financiare în mediu sigur – ateliere
A10 – dirigenție - atelier cu elevii grupului țintă modele de bună practică privind
gestionarea resurselor financiare
Cine ? - elevi , cadre didactice
Răspund: diriginții fiecărui grup țintă
Ce ? – modele de bună practică
planificarea resurselor financiare în context dat
Unde ? - la nivelul fiecărei școli partenere
Când ? S1 / L3
Cum ?
filme - https://www.youtube.com/watch?v=dy9VXwzKCAg, discuții privind
eficientizarea bugetului și repercursiunile pe plan personal, local, național, global,
studiu de caz
Rezultate așteptate:
- min. 75 % dintre participanți vor identifica corect repercursiunile privind
administrarea resurselor financiare, pe baza unor studii de caz

A11 – extracurricular - atelier

Cine ? - elevi , cadre didactice
Răspund: diriginții fiecărui grup țintă
Ce ? – modele de bună practică
planificarea resurselor financiare în context dat
Unde ? - la nivelul fiecărei școli partenere
Când ? S2,3 / L3
Cum ?
GIMNAZIU ȘI LICEU
-joc de rol – criză rezolvare de probleme
-târg de obiecte personale / competențe personale în vederea încurajării trocului și
stimularea găsirii surselor alternative de finanțare
POSTLICEALĂ: teatru forum (opresor, opresat, persoane neutre –> 7-8 elevi + public) –
joacă realitatea, apoi se pot schimba toate personajele cu excepția opresorului și
oferă alternative)
Rezultate așteptate – conștientizarea faptului că moneda e un mijloc, nu un scop
pentru 90% dintre participanți (elevi)
A12 – diseminare în CȘE / pe site-ul proiectului
Cine ? - elevi , cadre didactice
Răspund: diriginții fiecărui grup țintă
Ce ? – diseminarea activităților în comunitatea școlară și la nivel de parteneriat
Unde ? - la nivelul fiecărei școli partenere / site
Când ? S4 / L3
Cum ?
Prezentării PPT, filmulețe
Rezultate așteptate:
- min. 3 prezentări legate de modul în care s-a derulat proiectul în mediu controlat,
tipul activităților, concluziile ce s-au tras (scenarii posibile)

I.2.3 - cei 90 de elevi vor fi capabili să gestioneze resursele financiare în mediu mai puțin controlat -
individual
A13 - individual, simulare privind gestionarea resurselor financiare pentru
subzistență/o lună, în mediu mai puțin controlat
Cine ? - elevi , părinți
Răspund: elevii, părinții elevilor din grupul țintă, dirigintele clasei
Ce ?
vor gestiona o sumă fixă de bani / o lună, ținând cont de factori precum: transport,
rechizite, pachet, haine curate, cheltuieli neprevăzute, etc; suma e aceeași pentru toți
vor ține un jurnal cu cheltuielile zilnice
vor reflecta la sfârșitul fiecărei zile asupra situațiilor prevăzute, situațiilor neprevăzute,
lucrurilor rezolvate, urgențe, lucruri nerezolvate (amânate)
vor reflecta asupra experienței personale pe site
Când ? – L4 (S1-4)
Unde ? - la nivel individual / familie
Cum ? – vor primi o sumă fixă săptămânal
Rezultate așteptate
- min. 80 de jurnale personale (financiare și de reflecție) care reflectă venituri/cheltuieli
săptămânale pe durata unei luni
- min. 70 de jurnale de reflecție structurate pe enumerarea situațiilor prevăzute,
situațiilor neprevăzute, lucrurilor rezolvate, urgențe, lucruri nerezolvate (amânate) /
zilnic, timp de o lună
- min. 30 de comentarii legate de experiența trăită, pe site-ul proiectului

I.2.4 - cei 90 de elevi vor fi capabili să identifice modele de finațare alternativă

A14 - dirigenție, personalizat pentru fiecare partener în parte, brainstorming pt.găsirea
unor surse alternative de finanțare a activităților școlare, creare de microscenarii
realiste privind potențialul sursei identificate (plan de afaceri ?)
Rezultate așteptate
- min. 1 sursă de finanțare alternativă viabilă

Pasul 4– evaluare, diseminare, valorificare, monitorizare după

finalizarea proiectului
A15 - evaluarea rezultatelor în raport cu obiectivele, evaluarea proiectului în
ansamblu:
- reaplicarea chestionarelor privind comportamentul de consum, atât la elevi, cât și la
părinți, interpretarea și compararea rezultatelor cu chestionarul inițial (dirigenție,
repsectiv ședința cu părinții

discuții facilitate cu părinții / elevii pe marginea rezultatelor obținute din compararea

chestionarelor într-o ședință cu părinții și copiii
- raportul proiectului - analiză
A16 – diseminarea și valorizarea exemplelor de bună practică
ACTIVITĂȚI
I.1 Activități de dezvoltare a abilității de viață – Abilitatea de planificare și organizare
I. 2 Prezentarea abilității de viață – gestionarea resurselor financiare în contextul DD
Detaliată la Pasul 1– informare – EXPLICAREA OBIECTIVELOR
Narativ: O bună gestionarea a resurselor financiare presupune:
- Pe plan personal – deprinderea noțiunii de dezvoltare durabilă

bună gestiune a resurselor de către toți membrii grupului țintă

dezvoltarea altor AV în corelație cu educația financiară
- Local – implicare / viziune sporite în rândul celor 30 de elevi implicați în proiect

utilizarea rațională a resurselor

- Național – crește responsabilitatea socială
- Global – eficientizarea utilizării resurselor

 pe termen scurt, crește capacitatea copilului de a își gestiona resursele și conduce

la atitudine corectă față de consum; de asemenea, crește potențialul subiectului de a
deveni alege responsabil în fața altor actori ai sistemului financiar
 pe termen mediu, copilul manifestă încredere, implicare la nivelul comunității
școlare și locale, perspectivă
 pe termen lung, tânărul dă dovadă de viziune, înțelepciune în gestionarea riscurilor,
responsabilitate în gestionarea resurselor;

I. 3 Dezvoltarea abilității de viață – sunt descrise punctual în proiect și în Gantt

I. 3.1 activități în sine (descrierea activității devine anexă la proiect)
I. 3.2 activități în sine
I. 3.3 activități în sine
I. 4 Evaluarea dezvoltarii abilității de viață – descrisă punctual în proiect
II. Managementul proiectului
II. 1 Promovarea şi vizibilitatea proiectului: site-ul proiectului, site-ul școlilor, media există
la nivelul unităților școlare (astfel, va apărea un articol în revista Școlii postliceale
Carol Davila, și un reportaj pe postul TV online, Credendo Vides, al Liceului
Tehnologic Tiu Dumitrescu), afișe promoționale, mini-clipuri promoționale,
comunicate de presă în presa locală la debutul și la finalul proiectului, invitații la
evenimente, minighidul-online-exemple de bună practică
Diseminarea:
- în CȘE
- în CP / Cerc pedagogic
- în mediul virtual, pe site – PPT, filme promoționale, postul TV al liceului
- în revista școlii
- în presa locală
- minighidul online de bune practici – cu posibilitatea de a primi feedback de la alți
utilizatori (like/dislike/comments)

II. 2 Evaluarea proiectului

- inițială – chestionar, discuții cu actorii implicați
- continuă – pe parcurs: diagrame, studii comparative simple, sesiuni de reflecție,
autoevaluare, balanțe simple pe cheltuieli/venituri, jurnale, poze, chestionare de satisfacție
privind activitățile derulate
- finală

– chestionar pt. identificarea schimbărilor obținute în raport cu obiectivele (adresat elevilor,

părinților, cadrelor didactice implicate),
– autoevaluarea în cadrul grupului de lucru, discuții facilitate
– evaluare în cadrul parteneriatului – analiză – raportul final al proiectului
- externă – nr. de vizualizări / like-uri pe site-urile de promovare

II. 3 Planificare temporală (diagrama Gantt): anexată

REZULTATELE PROIECTULUI: Descrieţi rezultatele aşteptate ca urmare a implementării
proiectului – descrise punctual după fiecare activitate, sunt sintetizate mai jos:
Rezultate așteptate
- min. 90% dintre elevii grupului țintă participă la sesiunea de informare a cu privire la
scopul și obiectivele proiectului
- min. 50% dintre părinții elevilor grupului țintă participă la sesiunea de informare a cu
privire la scopul și obiectivele proiectului
- min. 50 % dintre participanții la cele 2 întâlniri conștientizează că proasta gestionare
a resurselor materiale are impact la nivel personal, local, național și global și identifică
diferite soluțiilor de remediere a abilității de gestionare a bugetului propriu
- se obțin minimum 3 soluții structurate privind oportunitățile de dezvoltare a abilității
de a gestiona un buget fix
- min. 50% dintre părinții elevilor din grupul țintă semnează un acord de colaborare în
vederea realizării obiectivelor proiectului
- min. 90 % dintre elevii grupului țintă participă la atelierul de DD
- min. 50 % dintre părinții elevilor din grupul țintă participă la atelierul de DD
- minimum 50% dintre participanți conștientizează nevoia de a planifica bugetul și de a
găsi soluții de remediere a dezechilibrului financiar, când e cazul, cf. chestionarelor și
analizei-discuție facilitată pe marginea chestionarului
- identificarea modelelor de consum zilnic pentru min. 90% dintre participanții elevi
- realizarea unor statistici simple care să evidențieze modelele de consum uzual în
funcție de zonă (urban, rural), respectiv pe categorii de vârstă (gimnaziu, postliceală)
- min. 75 % dintre participanți vor identifica corect repercursiunile privind
administrarea resurselor financiare, pe baza unor studii de caz
- conștientizarea faptului că moneda e un mijloc, nu un scop pentru 90% dintre
participanți (elevi)
- min. 3 prezentări legate de modul în care s-a derulat proiectul în mediu controlat,
tipul activităților, concluziile ce s-au tras
- min. 80 de jurnale personale (financiare și de reflecție) care reflectă venituri/cheltuieli
săptămânale pe durata unei luni, în mediu mai puțin controlat
- min. 70 de jurnale de reflecție structurate pe enumerarea situațiilor prevăzute,
situațiilor neprevăzute, lucrurilor rezolvate, urgențe, lucruri nerezolvate (amânate) /
zilnic, timp de o lună, în mediu mai puțin controlat
- min. 30 de comentarii legate de experiența trăită, pe site-ul proiectului
- min. 1 sursă de finanțare alterativă viabilă identificată la finalul proiectului

BUGET + alte resurse ce trebuie mobilizate

Resurse umane: 90 de elevi, min. 10 cadre didactice, 3 profesori diriginți, 75% dintre
părinții elevilor minori
Resurse materiale/financiare:
-consumabile – materiale reciclabile (hârtie)
-protocol pt. întâlniri (apă, cafea, snacks) – se încurajează producția proprie (fiecare
vine cu ceva homemade)
-logistică - școală-spațiu, flipchart, videoproiector, boxe, markere, laptop
-trasport – București-Mihăilești-București - pt. 15 elevi de la postliceală
București – București (de la postliceală la gimnaziu) - pt. 15 elevi de la postliceală
Resurse de timp:
-orele de dirigenție
-orele de sociologie, tehnologie, economie, matematică
-ședințe cu părinții
-activități extracurriculare cu elevii și părinții
SUSTENABILITATE
Minighid – bune practici
Creșterea abilității de găsire a resurselor alternative
Creșterea spiritului antreprenorial
Vor gestiona realizarea unei activități extracurriculare cu resurse proprii, eventual
generatoare de venituri (TÂRG: felicitări, mărțișoare, păpuți/obiecte decorative) –
procură marionete – pun în scenă spectacole – adună bani pentru pavoazarea
clasei/excursie, etc)
Vor extinde exercițiul la gestionarea resurselor locale, după identificarea unei nevoi
reale, printr-o activitate de observare a comportamentului locuitorilor din
localitate/comunitate în contextul DD.
Activitate de dezvoltare abilitați de viata –
FIŞĂ DE ACTIVITATE 1– CÂT DE MULT COST EU?CÂT DE MULT VALOREZ EU ?
Tipul de activitate
– extra -curriculară
Abilitatea de viaţă vizată – Gestionarea resurselor financiare
Obiectivele:
• Crearea unei atmosfere propice pentru schimbul de idei și împărtășirea de
informații despre sine .Prezentarea participanților din grup constituie momentul
inițial și fundamental pentru formarea grupului și acceptarea traseului de parcurs
împreună în procesul acestei activități ;
• Conștientizarea influenței factorului economic asupra aspectelor de zi cu zi ale
vieții participanților .
• Analiza implicării și autonomiei participanților ,din punct de vedere al strategiei
economice de cumpărare ;
• Identificarea diferențelor de consum între barbate și femei ,în ceea ce privește
tipurile de obiecte pe care le dețin ,costul acestora ,dar ,cel mai important
,procesele de alegere a lor (dacă iau decizii în mod independent ,împreună cu alte
persoane ,dacă le sunt ”impuse ”anumite alegeri ,condiționarea socială –prin modă
,stereotipuri ,etc.);
• Legături între gestionarea responsabilă a resurselor financiare și consumul
responsabil ;
• Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi colaborare între adolescenţi
părinţi - profesori - comunitatea locală;
Grupulţintă: elevi și părinți
• 30 de elevi ai clasei a VIII-a
• 30 de părinți
Resursele:
 Resurse umane :61
 Resurse de timp:90 min
 Resurse materiale

Jocul Cutiei
o O cutie colorată cu capac ,
o Foi albe de scris
o Markere ,
o creioane
o post-it
o flipchart
Cât de mult cost eu ?Cât de mult valorez eu ?
o Foi albe de scris
o Creioane
Introducere
Întâmpinaţi elevii si părinții și prin a le ura bun venit;
Prezentaţi, pe scurt, lecţia elevilor.
Sfat:
Rugaţi elevii să povestească despre interesele şi obiectivele lor, pentru a stabili un
raport şi pentru a creşte interesul faţă de proiect .
Desfăşurarea activităţii
Jocul Cutiei
Cât de mult cost eu ?Cât de mult valorez eu ?
Prezentare
1.Jocul Cutiei
Participanții la grup –fete și băieți ,femei și bărbați –se descriu fiecare pe sine în mod
anonim pe un bilețel ,căutând să concentreze atenția celorlalți pe diverse aspecte
personale :fizice ,de caracter ,interese ,vise ,dorințe ,visuri ,etc.
Bilețelele (unul de persoană )sunt împăturite și introduse în cutie .Apoi fiecare
participant la activitatea proiectului extrage câte un bilețel ,îl citește și încearcă să
ghicească care persoana din grup corespunde descrierii respective .
TEME DE APROFUNDAT
Este important să se promoveze diferite forme de exprimare ,nu doarprin scris ,dar si
prin desene ,caricaturi etc .
La finalul jocului ,se pun mai multe întrebări participanților ,pentru a cunoaște
părerile lor :
o V-a plăcut jocul ?
o A fost simplu să vă descrieți pe voi înșivă ?
o A fost ușor să vorbiți despre voi cu ceilalți ?
REGULI
o Suspendarea dreptului participanților sau a profesorului de a-i judeca pe ceilalți
participanți din grup
o Respect față de timpul alocat pentru realizarea activităților ,fără a începe un
exercițiu nou ddacă nu este suficient timp pentru a-l finaliza .
2. Cât de mult cost eu ?Cât de mult valorez eu ?
CONTEXT DE LUCRU
Evaluarea aspectului economic al vieții de zi cu zi
Gradul de conștientizare a criteriilor de selecție care stau la baza fiecărei
cumpărături
Reflecție asupra fluxurilor de bunuri si asupra impactului global /local
Extrapolarea și extinderea formelor de achiziție fără transfer de bani (schimb
,realizare proprie etc )
Reflecții asupra diferențelor dintre ”costul ” obiectelor și valoarea lor .
MOD DE DERULARE
Se cere participanților de sex masculin și de sex feminin (60 de persoane in total )să
facă o listă cu toate obiectele pe care le poartă asupra lor sau cu sine la acel
moment ,definind pentru fiecare obiect costul ,originea materiilor prime și /sau locul
de producție ,modul cum au intrat în posesia produsului (cumpărare ,cadou ,schimb
,auto-producție etc ) ,precum și în funcție de ce criterii au fost.
achiziționate (de ei sau de cei care le-au cumpărat ).Amintiți-vă că în listă trebuie
incluse tot ceea ce poartă și transportă fiecare participant în acest moment (haine
,accesorii ,pantofi ,telefoane mobile ,laptop sau tablete sau alte aparate ,obiecte de
machiaj ,creme ,echipamente dentare ,ochelari etc ) .De asemenea ,profesorul poate
decide împreună cu grupul să fie incluse în listă și alte costuri și alte costuri
referitoare la îngrijirea corpului și aspectul personal –pentru a înțelege și a evalua și
aceste tipuri de costuri (de exemplu pentru coafor ,frizer ,activități zilnice de
întreținere –masaj ,sport ,spa ,etc ) .
ACITIVITATE INDIVIDUALĂ :fiecare participant va completa individual formularul ”Cât
cost eu ?Cât de mult valorez eu ?”(maxim 15 minute )
ACTIVITATE DE GRUP :după ce formularul a fost completat ,profesorul invită
participanții să discute în grup despre aspectele menționate mai jos .
TEME DE APROFUNDAT
o Ce am simțit pe parcursul acestui exercitiu ?
o Am avut vreo surpriză ?(De obicei ,participanții sunt surprinși de costul total al
obiectelor pe care le poartă /le au ei ).
o Ce părere am de valoarea totală ?
o De unde provin obiectele /hainele pe care port /le am la mine ? Cum le-am ales ?De
ce ?
o Cum evaluez suma totală (mare mică ,corespunzătoare cu ce ?

-de exemplu ,cu salariul minim sau mediu pe economie etc )

o Care este originea ,cum se face producția obiectelor și de unde se obtine materiile
prime ,ce implică transportul sau distribuția produselor ,respectiv ce impact au
asupra economiei ,mediului ,dezvoltării globale /locale etc .?
o Cum am intrat in posesia produsului :
Le-am cumpărat ? Le-am făcut eu ? Le-am primit cadou ?
Pe care le-am ales eu și pe care le-au ales alții ? Există vreo regulă ?( de exemplu
bijuteriile ,accesorile și dispozitivele electonice sunt cadouri și restul le-am cumpărat
ei ,sau există alte reguli ?)
Cum le-am ales ? Când mi-am cumpărat ceva ,ce valori /criterii mi-au influențat
deciziile ?De exemplu :

Cumpăr de la piață deoarece trebuie să am grijăă de bugetul lunar

Cumpăr din locuri unde stiu că se comercializează produse de calitate
Cumpăr din magazine din apropierea locului meu de muncă (în acest caz ,cum se
poate considera variabila ” timp ” ? Implică un cost care trebuie adăugat la costul
obiectelor ,in unele cazuri ?
Cumpăr doar ce am nevoie sau merg la shopping din plăcere ,ca o activitate de
petrecere a timpului liber ? Cumpăr în funcție de originea produselor și de anumite
valori etice ?
Credeți că există diferențe între stategiile de cumpărare și tipurile de produse
alese ,specifice pentru femei și bărbați ? Ce observați la nivelul grupului ,există
diferențe intre participanți ?
METODE
Metode ce antrenează purtătorii de informaţii

-Ancheta selectivă în sală

- Teste psihometrice
Tehnici folosite :
- tehnici de interogare pe bază de interviu structurat Instrumente :
1) Completarea de cuvinte
2) Asociere de imagini
3) Asociere de cuvinte
- Teste psihometrice Tehnici folosite :
a) teste proiective

b) teste „oarbe” Instrumente de culegere a informaţiilor

1) Completarea decuvinte
2) Asociere de imagini
21 3) Asociere de cuvinte
Metode ce nu antrenează conştient purtătorii deinformaţii
- Observarea
Tehnici
a) Cu ochiul liber
b) Cu mijloace tehnice de observare
c) Măsurarea urmei fizice
d) Tehnica inventarierii –fişele de produs
Rezultate:
Indicator cantitativ –analiză
Instrumente de culegerea informaţiilor
-discuţiile de grup
asociaţiile libere,nestructurate pe idei
inteviul în profunzime pe bază de ghid de conversaţie

Chestionare orală cu înregistrarea răspunsurilor pe un film

Indicator calitativ –schimbarea care s-a produs si-au dat seama că omul are o
valoare mai mare ca banii .Omul face banii!

Consumul este studiat cantitativ, calitativ şi structural în funcţie de anumite

criterii.
1. După destinaţia de consum a bunurilor avem:
- consumul productiv, adică folosirea bunurilor şi serviciilor pentru producerea de
noi bunuri şi servicii etc. Aici agenţii economici fac eforturi pentru procurarea
materiilor şi materilaelor, a diferiţilor factor de producţie, fac cercetări pentru
obţinerea de informaţii, toate cu scopul maximizării eficienţei şi eficacităţii
economice.Marketing – elemente fundamentale, strategii şi tactici consumul
neproductiv, denumit consumul final sau consumul propriu-zis, destinaţia
bunurilor fiind folosirea lor de către spre satisfacerea unor nevoi de consum,
individuale, colective etc. Aici aria studiilor de marketing este cea mai largă
plecându-se de la marea diversitate a
nevoilor populaţiei, ale individului, care cumpără nu numai din raţiuni economice,
ci şi din motivaţii subiective exprimate prin dorinţe, preferinţe, tradiţii,
obiceiuri ale consumatorilor.
2. După sursa de provenienţă a bunurilor şi serviciilor avem:
- consum din producţia diverşilor agenţi economici
- consum din gospodăria casnică (autoconsum).
Aceste forme de consum se pot intersecta în
uncţie de produsele necesare. De exemplu, fibrele textile pot fi folosite şi în
gospodărie şi în fabrici de ţesături.
3. După sursele de asigurare ale consumului
avem:
- consum din venituri proprii/private - individuale, familiale
- consum finanţat de buget.
4. După modul de utilizare în consum a bunurilor:
- consum individual – personal
- consum colectiv – la nivel de familie sau alt grup.
Evaluare
Chestionar
Feed back –Fisa –Muntele

În concluzie, cunoscând toate aceste componente ale procesului de cumpărare şi

influenţa lor asupra comportamentului de cumpărare, participanții pot alege
responsabil .Formarea convingerilor, a atitudinilor prin învăţare şi informare,
luarea unei decizii de cumpărare în cunoştinţă de cauză pot determina eliminarea
neplăcerilor postcumpărare, pot elimina sentimentul de frustrare şi eşec, neîncrederea în sine,
frica de a nu greşi, etc.