ROMANIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTANŢA
B-dul Mamaia 124, 900527 Constanţa
Tel./Fax: 40-241- 606467, 511512, 618372, 0723151222
E-mail: rectorat2@univ-ovidius.ro
Webpage: www.univ-ovidius.ro

FACULTATEA DE FARMACIE, Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B,

TEL./ FAX: 0241-605050, E-mail: farmacie@univ-ovidius.ro,
Web: http://www.farmacie.univ-ovidius.ro

TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA FARMACIE CLINICĂ

SPECIALIZAREA FARMACIE

ANUL V, SEMESTRUL I

Director de Departament,
Ş.L. dr. FLORENTINA RONCEA

Şef Disciplină,
Ş. L. dr. Georgeta Pavalache

An universitar 2013 – 2014

 INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

TEMA 1: NOŢIUNI INTRODUCTIVE. FARMACOGRAFIE GENERALĂ.

1. Bioritmurile circadiene sunt: E

A. enzimatice
B. cardiace
C. electrice a creierului
D. respiratorii
E. a temperaturii corpului
2. Cea mai rapidă cale în ce priveşte apariţia unui efect sistemic este calea: E
A. orală
B. intrarectală
C. nazală
D. conjunctivală
E. intravenoasă
3. Denumirea medicamentelor poate fi, cu excepţia: E
A. chimică
B. comuna internatională
C. comuna generică (INN)
D. oficinală
E. magistrală
4. Dezavantajele căii intravenoase sunt: C
A. nu se pot administra volume mari de lichide
B. latenţă este lungă
C. nu se pot administra suspensii, soluţii uleioase
D. se pot administra substanţe nutritive şi sânge
E. se evită primul pasaj hepatic
5. Dimineaţa, înainte de masă cu 30 minute se pot administra: D
A. sedative
B. antihipertensive
C. antiacide
D. antihelmintice
E. substituenţi ai secreţiei gastrice
6. Direcţiile de asistenţă farmaceutică, în farmacia de comunitate, sunt următoarele mai puţin una: C
A. consilierea privind medicaţia eliberată pe bază de reţetă, fundamentată pe analiza ştiinţifică a
prescripţiei, în contextul bolnavului
B. ghidarea automedicaţiei cu medicamente de tip OTC, fundamentată pe interogatoriul ţintit, în contextul
pacientului;
C. recomandarea scrisă (avizul farmaceutic scris) privind medicaţia OTC recomandată de farmacist pentru 1-2
zile, la solicitatea pacientului care se prezintă cu un simptom grav de boală
D. eliberarea fară reţetă, a 1-2 doze de medicament care nu face parte din categoria OTC, în caz de urgenţă,
eliberare fundamentată pe sesizarea unei simptomatologii grave ce nu poate fi rezolvată cu medicaţie OTC
E. eliberarea trebuie însoţită de recomandarea expresă a prezentarii la medic
7. Doza nu se stabileşte în funcţie de: C
A. sex
B. greutate
C. rasă
D. medicamentele asociate
E. alergii medicamentoare
8. Farmacografia se referă la următoarele, cu excepţia: E
A. formele farmaceutice
B. calea de administrare
C. modul de administrare
D. dozele prescrise
E. vârsta pacientului
9. În funcţie de latenţa actiunii famacodinamice (timpul de debut al efectului) în urgenţe se aleg A
următoarele categorii de medicamente:
A. medicamente cu perioadă de latenţa scurtă şi foarte scurtă;
B. forme farmaceutice retard;
C. substanţe care acţionează prin metabolit activ;
D. medicamente legate de proteinele plasmatice în procent mare;
E. medicamente cu mecanism indirect de acţiune.
10. În funcţie de timpul meselor şi alimentatie momentul optim de administrare per os este: B
A. medicamentele neiritante - pe stomacul plin pentru a favoriza biodisponibilitatea
B. medicamentele neiritante - pe stomacul gol pentru a favoriza biodisponibilitatea

2
 C. medicamentele iritante - pe stomacul gol pentru a favoriza biodisponibilitatea
D. stimulatoarele secretiei gastrice - administrate după mese la 1-2 ore
E. medicamentele antiacide se administrează cu 30 min înainte de masă
11. În general, dacă nu există o recomandare precisă, este preferabil ca medicamentele să fie administrate în E
raport cu mesele:
A. înainte cu 30 minute
B. în timpul
C. imediat după
D. la 30 - 60 minute, după
E. 1 ora înainte sau 3 ore după
12. În stabilirea dozei nu trebuie să se ţină cont de: D
A. vârstă
B. greutate
C. suprafata corporală
D. reactivitate placebo
E. starea de funcţionare a organelor ce participă la epurarea medicamentelor
13. În urgenţe, administrarea medicamentelor pe calea sublinguala: E
A. determină întârzierea eliminării
B. creşte durata de acţiune
C. efectele adverse apar frecvent
D. se utilizează datorită suprafeţei mari de absorbţie
E. este utilizată pentru administrarea nitroglicerinei
14. La 30 - 60 de minute după masă se pot administra: A
A. antiacide
B. stimulatoare ale secretiei gastrice
C. diuretice
D. hipoglicemiante
E. anorexigene
15. La starea de echilibru, pentru ca fluctuaţiile între Cmin şi Cmax să fie mici trebuie ca: B
A. intervalul dintre doze să fie egal cu timpul de înjumătăţire
B. intervalul dintre doze să fie mai mic decât timpul de înjumătăţire
C. intervalul dintre doze să fie mai mare decât timpul de înjumătăţire
D. indicele terapeutic să fie mai mic decât timpul de înjumătăţire
E. indicele terapeutic să fie mai mare decât timpul de înjumătăţire
16. Medicamente administrate dimineaţa, înainte de masă cu 30 minute: B
A. anorexigene
B. antihelmintice
C. orexigene
D. stimulatoare ale secreţiei gastrice
E. substituenţi ai secreţiei gastrice
17. Medicamente administrate la 30 - 60 de minute după masă: C
A. anorexigene
B. orexigene
C. antiacide
D. hipoglicemiante
E. diuretice
18. Notati afirmaţiile corecte referitoare la calea de administrare a medicamentelor: C
A. în urgenţe calea aleasa este orală
B. în urgenţe calea aleasa este cutanată
C. pentru pacienţii cu vărsături sau în comă este contraindicată calea orală
D. pentru efect rapid se administrează forme cu cedare controlată
E. în urgenţe este contraindicată calea intravenoasă
19. Notati afirmaţiile corecte, cu excepţia: B
A. farmaciştii sunt profesionişti autorizaţi pentru asistenţa de sănătate
B. asistenţa farmaceutică este practica prin care farmacistul nu işi asumă responsabilitatea pentru nevoile
pacientului referitoare la medicament
C. asistenţa farmaceutică presupune asistarea pacientului, dezvoltarea planului de asistenţă şi evaluarea
rezultatului
D. farmacistul poate acorda asistenţă farmaceutică în spital, farmacie de comunitate
E. în interesul pacientului, farmacistul trebuie să cultive relaţii de încredere cu pacientul, căruia trebuie sa-i fie
sfetnic în utilizarea medicamentelor, de colegialitate cu medicul,
20. Nu sunt utilizate la nivelul căii de administrare? D
A. antibiotice şi chimioterapice oral
B. antiacide oral
C. bronhodilatatoare inhalator
D. antidiuretice prin inhalaţie nazală

3
 E. purgative oral
21. Particularităţile supravegherii terapeutice sunt următoarele A
A. în funcţie de medicament - este necesară supravegherea medicamentelor care au concentraţii plasmatice
eficace şi toxice apropiate
B. în cazul asocierilor de medicamente nu este necesară supravegherea eventualelor interacţiuni
C. nu este necesară supravegherea funcţiei hepatice în cazul asocierii rifampicina - izoniazida
D. nu sunt consideraţi bolnavi cu riscuri prematurii, vârstnicii
E. la bolnavii cu risc există posologie standard chiar dacă modificarile farmacocinetice sunt foarte variabile şi
adesea imprevizibile
22. Schemele farmacografice nu se referă la: E
A. calea de administrare
B. forma farmaceutica
C. durata şi ritmul de administrare
D. doze
E. contraindicaţii
23. Se pot administra intravenoas medicamentele deoarece: C
A. calea intravenoasă are o latenţa mare
B. nu se pot administra substanţe iritante pentru tesuturi
C. pe cale intravenoasă pot fi administrate şi volume mari de soluţii sub formă de perfuzii
D. se pot administra substanţe ce precipită proteinele plasmatice
E. medicamentele se injectează cu viteza mare
24. Se recomandă administrarea medicamentelor pe cale orală deoarece: C
A. are o complianţa redusă din partea pacienţilor
B. se utilizează exclusiv pentru o acţiune sistemică
C. în cazul administrarii pe cale orală, unele medicamente pot suferi un efect al primului pasaj hepatic
D. aclorhidria nu influenţează absorbţia orală a medicamentelor
E. la nou-născut absorbţia digestivă a fierului este mult crescută
25. Soluţiile de combatere a potenţialului pericol de abuz sunt următoarele, mai puţin una: D
A. creşterea rolului farmacistului din farmacia de comunitate, ca şi consilier al pacientului
B. eliberarea medicamentelor OTC, exclusiv în farmacii, în vederea ghidării de specialitate a
automedicaţiei;
C. creşterea rolului documentar al prospectului, care trebuie să fie clar, complet şi corect;
D. materiale publicitare corecte, frecvent prezentate pentru orice medicamente OTC
E. educaţia terapeutică şi farmacoterapeutică a populaţiei şi pacienţilor, în vederea unei automedicaţii
responsabile.
26. Supravegherea particulară a medicamentelor cu marjă terapeutică îngustă se efectuează în următoarele C
situaţii mai puţin în cazul:
A. antiepileptice (fenitoina, fenobarbital) - nivele plasmatice, funcţia renală, numar de eritrocite
B. antiaritmice - electrocardiograma, tensiunea arterială
C. antiastmatice - funcţia hepatică
D. aminoglicozide - funcţia renală, nivele plasmatice
E. cardiotonice - electroliti - K, Mg, funcţia hepatică
27. Supravegherea terapeutică nu se realizează prin: E
A. interogatoriul bolnavului
B. examenul clinic
C. examene de laborator
D. determinarea concentraţiei plasmatice
E. stabilirea scopului tratamentului
28. Una din afirmaţiile urmatoare este falsă: C
A. farmacocinetica studiază evoluţia medicamentului în organism
B. farmacodinamia este o ramură principală a toxicologiei
C. farmacoepidemiologia este o ramură principală a farmacologiei generată de farmacodinamie
D. farmacoterapia studiază indicaţiile terapeutice
E. farmacografia studiază efectele adverse
29. Următoarele medicamente nu se absoarb oral: D
A. acenocumarolul
B. sulfinpirazona
C. warfarina
D. heparina
E. ticlopidina
30. Următoarele medicamente pot avea efecte toxice la nivelul căii renale de eliminare: D
A. purgativele
B. diureticele
C. expectorantele
D. aminoglicozidele
E. antiacidele neutralizante.

4
31. Următoarele substanţe medicamentoase prezintă absorbţie digestivă bună? C
A. nitroglicerina;
B. acid acetilsalicilic
C. fluconazol;
D. propranolol
E. drotaverina
32. Următoarele sunt căi de administrare naturale, cu excepţia: A
A. intraosoasă
B. bucală
C. intrarectală
D. subcutanată
E. uretrală

2. TEMA 2: Farmacoterapia generală.

33. Care dintre afirmaţiile urmatoare este falsă? A

A. alopatia este farmacoterapia fundamentată ştiinţific pe farmacodinamia clinică (studii pe pacienţi)
B. alopatia utilizează doze ponderale, minim zecimi de mg
C. principiul homeopatiei este „simila similibus curantur” = principiul similitudinii (tratamentul cu un
remediu ce provoacă la omul sanatos „sensibil” o stare asemănătoare simptomelor bolnavului tratat
D. diagnosticul homeopat este diagnostic terapeutic (de remediu)
E. diagnosticul alopat este diagnostic clinic (de boala)
34. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? C
A. farmacoterapia etiotropă treatează cauzele bolii
B. farmacoterapia de suprimare vindecă bolile
C. farmacoterapia de substituţie furnizează substanţe exogene deficitare
D. farmacoterapia de compensare aduce funcţia alterată (decompensată) la stadiul normal de funcţionare (ex.
cardiotonicele în insuficienţa cardiacă)
E. farmacoterapia de bază (standard) este utilizată pentru majoritatea bolilor cu acelaşi diagnostic
35. Clasificarea ATC a medicamentelor cuprinde: A
A. nivelul 1 anatomic
B. al doilea nivel - chimic
C. al patrunea nivel - anatomic
D. al treilea nivel - grupa terapeutică
E. al doilea nivel - subgrupa terapeutică
36. Criterii de includere pe liste a medicamentelor OTC sunt următoarele, cu excepţia: D
A. potenţial redus de nocivitate, la abuz
B. interacţiuni nesemnificative clinic, cu medicamentele prescrise frecvent
C. absenţa contraindicaţiilor, în bolile cronice cu frecvenţă şi mortalitate mare
D. potenţial crescut de nocivitate, la abuz
E. interacţiuni nesemnificative clinic, cu medicamentele prescrise frecvent
37. Efectele secundare ale medicamentelor dintr-o schema farmacoterapeutica: B
A. au la bază mecanisme toxice
B. sunt consecinţa directă sau indirectă a acţiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
C. aplazia medulară produsă de cloramfenicol este un efect secundar
D. citoliza hepatică produsă de paracetamol este un efect secundar
E. nefropatia produsă de fenacetină este un efect secundar
38. Funcţie de criteriul farmacografic există următoarele forme de farmacoterapie, cu excepţia: E
A. farmacoterapie de atac
B. farmacoterapia de întreţinere
C. farmacoterapia continuă (perfuzia)
D. farmacoterapia intermitentă (doze repetate, la intervale de timp fixe)
E. farmacoterapia de elecţie
39. În funcţie de starea pacientului, calea rectală se utilizează deoarece: B
A. dozele sunt absorbite complet
B. se utilizează pentru acţiunea generală la copii şi pacienţii inconştienţi
C. substanţele administrate suferă primul pasaj hepatic
D. nu poate fi utilizată pentru acţiunea locală
E. poate fi recomandată pacientului adult, activ
40. În legatură cu selectivitatea clincă a medicamentelor sunt adevarate următoarele afirmaţii cu excepţia: E
A. în clinică, selectivitatea este apreciată în raport cu efectul terapeutic, benefic şi efectele secundare
nedorite
B. selectivitatea clinică se referă la exclusivitatea efectului benefic terapeutic
C. metoda de realizare a selectivitaţii clinice depind de relaţia dintre efectul terapeutic şi efectele
secundare, raportate la mecanismele la nivel de receptori
D. una dintre relaţiile între efectul terapeutic şi efectele secundare, raportate la mecanismele la nivel de

5
 receptori constă în faptul că efectul terapeutic şi efectul secundar sunt mediate de tipuri diferite de receptori
E. efectul terapeutic şi efectul secundar nu pot fi mediate de acelaşi tip de receptori
41. Într-o schema farmacoterapeutica, antagonismul: A
A. apare când două medicamente asociate acţionează în sensuri opuse
B. este exclusiv unul chimic
C. antagonismul adrenalină-histamină este unul pe receptori de tip competitiv
D. antagonismul pilocarpină-atropină este unul fiziologic, de efect
E. antagonismul procaină-sulfamide se utilizează în terapie
42. Produsele cu asocieri fixe de medicamente nu sunt optime din următoarele considerente, cu excepţia: E
A. numărul efectelor adverse creşte cu cât sunt utilizate mai multe medicamente
B. componentele medicamentoase au o farmacocinetică şi durată de acţiune diferite, ceea ce poate
complica stabilirea corectă a dozelor şi ritmului administrării
C. asocierea în acelaşi produs poate favoriza apariţia inducţiei sau inhibiţiei incrucişate
D. optimizarea dozelor medicamentoase şi reducerea efectelor adverse devin foarte complexe şi dificil de a fi
controlate în cazul medicamentelor cu asocieri fixe
E. limitarea interacţiunilor medicamentoase este frecventă
43. Referitor la clasificarea ATC (anatomic, terapeutic, chimic) a medicamentelor sunt adevărate D
următoarele afirmaţii, cu excepţia:
A. cuprinde 5 nivele notate cu litere şi cifre
B. primul nivel este cel anatomic,se referă la locul de acţiune al medicamentului şi este notat cu o litera
mare
C. al doilea nivel este cel terapeutic, se referă la grupa terapeutică principală şi se notează cu o cifră
D. al treilea nivel este tot terapeutic, se referă la grupa terapeutică şi se notează cu o literă mare
E. al patrulea nivel este chimic, se referă la o substanţa chimică şi se notează cu o cifră
44. Referitor la farmacodependenţa sunt adevarate afirmatiile: D
A. farmacodependenţa psihică se manifestă prin apariţia sindromului de retragere
B. morfina produce doar dependenţa psihică
C. codeina produce o dependenţă fizică intensă
D. farmacodependenţa fizică se manifestă prin apariţia sindromului de retragere
E. farmacodependenţa nu poate produce modificari comportamentale
45. Referitor la produsele cu asocieri fixe de medicamente sunt corecte următoarele afirmaţii, cu excepţia: D
A. eficacitatea dorită nu poate fi atinsă în securitate, cu un singur medicament
B. medicamentul asociat diminuă efectul secundar al medicamentului principal
C. complianţa, la pacienţii în ambulatoriu, este mai bună pentru produsele medicamentoase complexe fixe
D. complianţa, la pacienţii în ambulatoriu, creşte cu numărulde produse medicamentoase utilizate separat
E. numărul efectelor adverse (în special reacţii alergice) creşte cu cât sunt utilizate mai multe medicamente
46. Următoarele medicamente au selectivitate pentru un subtip de receptori, cu excepţia: C
A. ranitidina
B. famotidina
C. izoprenalina
D. moclobemid
E. selegilin

TEMA 3: FARMACOEPIDEMIOLOGIE GENERALĂ

47. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la activitatea farmacoepidemiologică este falsă? E
A. formele activităţii de farmacoepidemiologie sunt activitatea de profilaxie şi activitatea de combatere
B. activitatea de profilaxie constă în cunoaşterea „profilului farmacotoxicologic” al fiecărui medicament,
contraindicaţiilor precum şi precauţiilor necesare la anumite categorii de bolnavi
C. raportarea la momentul introducerii în terapeutică, RA se clasifică în RA cunoscute înainte de
autorizarea pentru introducerea în terapeutică şi RA cunoscute în timp, după introducerea în terapeutică
D. RA cunoscute, prin cercetările preclinice şi clinice efectuate pentru dosarele necesare autorizării
medicamentului, sunt de două categorii, raportat la posibilităţile de anticipare şi anume - RA previzibile,
dependente de mărimea dozelor şi durata administrării şi RA imprevizibile, independente de doze
E. RA alegice şi idiosincrazice, raportat la posibilitaţile de anticipare sunt RA previzibile
48. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la activitatea farmacoepidemiologică este falsă? D
A. măsurile de profilaxie în cazul RA cunoscute constau în prescrierea dozelor minime posibil, pentru
atingerea scopului terapeutic, la bolnavul respectiv
B. anamneza minutioasă, pentru cunoaşterea unei sensibilizări anterioare este o măsură de profilaxie în
cazul RA cunoscute
C. monitorizarea pe criteriul farmacocinetic în cazul medicamentelor ce sunt metabolizate de sisteme
enzimatice cunoscute ca prezentând polimorfism este o măsură de profilaxie în cazul RA cunoscute
D. sulfamidele hipoglicemiante şi propranololul sunt metabolizate de sisteme enzimatice de dezesterificare şi nu
trebuie monitorizate farmacocinetic
E. HIN, hidralazina şi procainamida sunt metabolizate de sistemele enzimatice de acetilare şi monitorizate
farmacocinetic
6
49. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la activitatea farmacoepidemiologică de profilaxie este falsă? E
A. unele RA au cauze genetice şi sunt imprevizibile şi greu de detectat
B. unele RA sunt detectate şi cunoscute doar după utilizarea medicamentelor pe scară largă în terapeutică
C. utilizarea în terapeutică a oricarui medicament nou prezintă riscul unor RA neaşteptate, deoarece
acestea nu sunt cunoscute încă
D. profilaxia RA, necunoscute încă, presupune utilizarea restrânsă, cu prudenţă şi sub supraveghere
medicală strictă, a medicamentelor noi introduse în terapeutică
E. excluderea din tratamentele cu medicamente a copiilor până în vârstă de 20 ani
50. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? E
A. sistemul de FV este format din centrul OMS de FV şi reţelele naţionale de FV
B. centrul OMS de FV are atribuţia de a primi de la centrele naţionale informaţii privind RA, pe fişe de
raportare model OMS
C. centrul OMS de FV prelucrează informaţiile de la centrele naţionale şi întocmeşte rapoarte
D. centrul OMS de FV trimite periodic rapoarte la centrele naţionale fără nicio recomandare
E. centrul naţional de FV trebuie să ţină seama de toate prevederile rapoartelor OMS privind FV
51. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? E
A. activitatea de combatere farmacoepidemiologică constă în depistarea precoce şi diagnosticul corect al RA şi
intoxicăţiilor medicamentoase
B. activitatea de combatere farmacoepidemiologică constă în aplicărea de urgenţă a tratamentului adecvat al
RA şi patologiei provocate
C. activitatea de depistare şi diagnosticare corectă a RA este continuată cu înregistrarea şi raportarea
acestora, organizată în cadrul sistemului de farmacovigilenţă
D. din punct de vedere al gravităţii şi măsurilor de combatere, RA au fost clasificate în 4 categorii
E. RA uşoare necesita administrarea de antidot, tratament specific şi prelungirea spitalizarii
52. Despre reacţiile adverse provocate de medicamente sunt valabile următoarele afirmaţii, cu excepţia: B
A. sunt nedorite şi dăunătoare
B. sunt provocate exclusiv de dozele toxice
C. sunt favorizate de tratament prelungit
D. sunt favorizate de complianţa deficitară
E. sunt manifestăte la doze eficace terapeutice mari
53. Din punct de vedere al gravităţii şi măsurilor de combatere, RA au fost clasifcate în următoarele D
categorii, cu excepţia uneia:
A. RA uşoare
B. RA moderate
C. RA severe
D. RA cronice
E. RA letale
54. Efectul rebound: D
A. se mai numeste withdrawal sindrome
B. este declanşat de întreruperea unui tratament indelungat cu agonişti
C. are la bază un mecanism de down-regulation
D. se manifestă prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
E. este caracteristic morfinomimeticelor
55. Insuficienţa funcţională: A
A. apare la întreruperea bruscă a unui tratament îndelungat cu hormoni naturali sau de sinteză
B. mecanismul implicat "up-regulation"
C. apare la întreruperea bruscă a unui tratament îndelungat cu antihistaminice H2
D. nu poate fi produsă de corticosteroizi
E. măsurile de prevenire constau în administrarea de doze mari de medicament
56. Intoleranta dobandita: A
A. este influenţată de reactivitatea individuală
B. respectă relaţia doză-efect
C. nu este influenţată de calea de administrare
D. nu este influenţată de frecvenţa contactului cu organismul
E. duce la creşterea în timp a efectului farmacodinamic
57. În legatura cu metodele de studiu în farmacovigilenţa şi farmacoepidemiologie este falsă urmatoarea A
afirmatie:
A. metoda spontană constă în raportări voluntare individuale făcută de pacienţi
B. metoda intensivă constă în raportările făcute de către o echipă de specialişti, în urma unor studii
organizate asupra tuturor bolnavilor dintr-un spital sau mai multe spitale într-o anumita perioadă
C. metoda la scara populaţiei constă în înregistrarea consumului de medicamente şi a RA semnalate la o
populaţie şi în analizarea asocierilor probabile între diferite medicamente şi diferite tipuri de RA
D. farmacovigilenţa spontană constă în raportări voluntare individuale, făcute de medic sau farmacist
E. raportările de farmacovigilenţăă se fac pe fişe tipizate
58. În legatură cu profilaxia RA necunoscute încă, prin comercializarea supravegheată, sunt adevarate C
următoarele afirmaţii cu excepţia uneia:

7
 A. comercializarea supravegheată se aplică în cazul unor medicamente noi, ce aparţin categoriei de
medicamente destinate unor boli fără tratament
B. comercializarea supravegheată se aplică în cazul unor medicamente noi, ce aparţin categoriei de
medicamente destinate unor boli cu tratament ineficient
C. comercializarea supravegheată se aplică în cazul unor medicamente noi, ce aparţin categoriei de
medicamente cu indice terapeutic mare
D. comercializarea supravegheată presupune o punere în circulatie restrânsă, înainte de încheierea tuturor
studiilor clinice, cu dispoziţii speciale pentru supravegherea terapeutică a pacienţilor trataţi
E. comercializarea supravegheată permite obtinerea rapidă a unor informaţii suplimentare privind
eficacitatea şi farmacotoxicologia medicamentului respectiv, pe baza cărora se ia decizia finală de utilizare
largă
59. În reacţiile alergice sunt frecvent implicate următoarele, cu excepţia: E
A. penicilina G
B. ampicilina
C. cefalosporine
D. acidul acetilsalicilic
E. furosemid
60. La întreruperea bruscă a terapiei prelungite cu antagonişti farmacologici pot apare: B
A. tahifilaxie
B. sindrom de rebound (ricoseu)
C. sindrom de abstinenţă
D. obisnuinţă
E. insuficienţa de organ
61. La întreruperea bruscă a unui tratament îndelungat cu barbiturice se declanşează: D
A. toleranţa încrucişată cu alte medicamente
B. inducţie enzimatică
C. inhibiţie enzimală
D. sindrom de abstinenţă
E. insuficienţă hepatică
62. Ototoxicitatea şi nefrotoxicitatea sunt reacţii adverse caracteristice: B
A. penicilinelor
B. aminoglicozidelor
C. macrolidelor
D. tetraciclinelor
E. fenicolilor
63. Pot produce colorarea urinii in galben: C
A. antimalarice
B. citostatice
C. furazolidona
D. tetraciclina
E. minociclina
64. Pot produce colorarea dinţilor în galben: D
A. antimalarice
B. citostatice
C. fenotiazine neuroleptice
D. tetraciclina
E. minociclina
65. Sindromul de retragere: D
A. este declanşat de întreruperea tratamentului cu antagonişti ai receptorilor
B. se manifestă prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
C. reprezintă o manifestăre a hipofuncţiei unui sistem activator modulat de sistemul în care a activat
medicamentul
D. este declanşat de întreruperea bruscă a unui tratament de durată cu agonişti ai receptorilor
E. apare la beta-blocante
66. Sunt reacţii adverse cu mecanism de producere imunologic: B
A. idiosincrazia
B. alergia medicamentoasă
C. dependenţa
D. toleranţa acută (tahifilaxie)
E. reacţiile de tip toxic
67. Sunt substanţe incriminate în apariţia unor efecte adverse cancerigene: D
A. acidul ascorbic
B. corticosteroizii
C. tiamina
D. citostaticele alchilante
E. antibioticele ß-lactamice

8
68. Următoarele efecte adverse apar la nivel sanguin, cu excepţia: E
A. aplazia medulară
B. hemoliză
C. anemie
D. leucopenie
E. hipokaliemie
69. Următoarele medicamente produc efecte toxice cohleare, cu excepţia: B
A. kanamicina
B. minociclina
C. amikacina
D. gentamicina
E. streptomicina

TEMA 4: ANALIZA ŞTIINTIFICĂ A PRESCRIPŢIEI MEDICALE FARMACOTERAPEUTICE

70. Care din asocieri sunt permise în vitro: E

A. heparina + gentamicina
B. aminoglicozide + peniciline
C. saruri de calciu + tetraciclina
D. peniciline + bicarbonat de sodiu
E. butilscopolamina + metamizol
71. Care dintre afirmaţiile privind interacţiunile medicament - medicament la asocierea diureticelor este C
falsă?
A. tiazidele cresc toxicitatea cardiotonicelor
B. tiazidele scad eliminarea urinară de calciu
C. diureticele de ansă scad eliminarea urinară de calciu
D. eliminarea urinară de potasiu scade sub acţiunea amiloridului
E. tiazidele produc hiperglicemie şi hiperuricemie
72. Care dintre următoarele asocieri de substanţe antibacteriene este (sunt) recomandate în terapeutică: E
A. ampicilină + cloramfenicol
B. tetraciclină + cloramfenicol
C. gentamicină + kanamicină
D. benzilpenicilină + tetraciclină
E. izoniazidă + rifampicină
73. Determină sinergism de potenţare: E
A. warfarina asociată cu acid acetilsalicilic
B. clorpropamida cu hidroclorotiazida
C. guanetidina cu antidepresive triciclice
D. peniciline cu tetracicline
E. tubocurarina cu gentamicina
74. Este sinergism de potenţare utilizat în terapeutică: D
A. săruri de Ca i.v. în insuficienţa cardiacă acută + tonicardiace
B. antidiabetice orale + ß -adrenolitice
C. sulfamide + procainbenzilpenicilină
D. antihipertensive + diuretice
E. neostigmină + suxametoniu
75. Este sinergism de potenţare utilizat în terapeutică: D
A. tonicardiace + săruri de Ca i.v.
B. antidiabetice orale + ß -adrenolitice
C. parasimpatolitice + anticolinesterazice
D. antihipertensive + diuretice
E. neostigmină + suxametoniu
76. Este un sinergism de potenţare cu semnificaţie clinică (risc crescut de reacţii adverse): D
A. guanedidina + antidepresive triciclice
B. antibiotice bactericide în faza de multiplicare + antibiotice bacteriostatice
C. tetracicline + săruri de Ca p.o.
D. antidiabetice orale + ß-adrenolitice
E. antidiabetice orale + diuretice tiazidice
77. Medicamente ce declanşează tulburări la oprirea bruscă a tratamentului sunt următoarele, cu excepţia: D
A. barbiturice
B. clonidina
C. beta-adrenomimetice
D. aminofilina
E. antihistaminice H2
78. Notaţi afirmaţiile corecte referitoare la interacţiunile diureticelor cu alte medicamente: D
A. diureticele tiazidice potenţează uricozuricele

9
 B. diureticele tiazidice potenţează hipoglicemiantele
C. diureticele tiazidice potenţează antiaritmicele
D. diureticele tiazidice potenţează cardiotonicele
E. antinflamatoarele potenţează efectele diureticelor
79. Penicilinele injectabile se pot amesteca "in vitro" ( în seringa sau saci de perfuzie) cu: B
A. aminoglicozide
B. soluţie de clorură de sodiu izotonică
C. soluţie glucozată izotonică
D. soluţie de lactat de sodiu
E. soluţie de carbonat acid de sodiu
80. Pentru care dintre următoarele antimicotice este adevărată afirmaţia că absorbţia orală este scăzută când B
aciditatea gastrică este redusă:
A. clotrimazol
B. ketoconazol
C. miconazol
D. griseofulvina
E. nistatin
81. Pentru care dintre următoarele medicamente este adevarată afirmaţia că absorbţia orală nu este C
influenţată de alimente?
A. amoxicilina
B. metamizol
C. fluconazol
D. nifedipin
E. bromhexin
82. Pentru care dintre următoarele medicamente este adevarată afirmaţia ca absorbţia orală este scazută B
când aciditatea gastrica este redusă?
A. nitroglicerina
B. ketoconazol
C. tetraciclina
D. captopril
E. ranitidina
83. Pot produce supradozare relativă a barbituricelor prin inhibarea metabolizării lor hepatice: C
A. rifampicina
B. insecticidele organo-clorurate
C. cimetidina
D. griseofulvina
E. nistaţină

TEMA 5: CONSILIEREA PACIENTULUI REFERITOR LA PRESCRIPŢIA FARMACOTERAPEUTICĂ.

84. Care din următoarele afirmaţii sunt adevarate: C

A. digoxina este contraindicată în insuficienţa hepatică
B. hipokaliemia favorizează blocul A-V la asocierea cu glicozidele cardiotonice
C. sărurile de calciu i.v. sunt contraindicate la digitalizaţi
D. blocantele de Ca înlătură bradicardia digitalicelor
E. digitalicele se administrează exclusiv oral
85. Care din următoarele antibiotice are structură aminoglicozidică şi necesită ajustarea dozelor în D
insuficienţa renală:
A. eritromicina;
B. cloramfenicolul;
C. doxiciclina;
D. gentamicina;
E. penicilina G.
86. Care din următoarele reacţii adverse nu aparţine codeinei? E
A. farmacodependenţă, după administrare prelungită;
B. constipaţie, la doze mari;
C. creşterea presiunii intrabiliare;
D. inhibarea centrului respirator bulbar;
E. urticarie
87. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? A
A. antiacidele alcalinizante scad absorbţia gastrică a substanţelor bazice
B. parasimpatoliticele întârzie absobţia medicamentelor luate concomitent prin influenţarea motilităţii
gastrice
C. substanţele mucilaginoase reduc absorbţia medicamentelor prin reducerea contactului cu mucoasa
D. creşterea secreţiei acide a stomacului favorizează absorbţia substanţelor cu caracter acid
E. parasimpatomimeticele grăbesc evacuarea stomacului şi modifică viteza absorbţiei intesţinăle a

10
 medicamentelor
88. Cimetidina poate potenţa efectul diazepamului, prin urmatorul mecanism: C
A. favorizarea absorbţiei
B. inductie enzimatică
C. inhibitie enzimatică
D. modificarea pH-ului acid gastric
E. diminuărea eliminarii
89. Codeina provoacă: B
A. diaree
B. efect inhibitor asupra centrului respirator bulbar
C. scăderea presiunii biliare
D. tahicardie
E. expectoraţii prin efect iritativ local
90. Diazepamul nu este condiţionat in: A
A. comprimate 50 mg
B. fiole
C. comprimate 2 mg
D. comprimate 10 mg
E. soluţie rectală
91. Este medicament indicat în migrena: E
A. nicergolina
B. dihidroergotoxina
C. naftidrofuril
D. terlipresina
E. dihidroergotamina
92. Intra în combinatie cu trimetoprimul: B
A. amoxicilina
B. sulfametoxazol
C. ofloxacina
D. rosoxacina
E. ciprofloxacina
93. În cazul supradozării anticoagulantelor cumarinice se utilitează ca antidot: C
A. sulfat de protamină
B. fibrinogen
C. vitamina K
D. etamsilat
E. acid aminocaproic
94. Medicamente ce declanşează tulburări la oprirea bruscă a tratamentului sunt următoarele: E
A. diuretice
B. nitroglicerina
C. hipoglicemiante
D. aminofilina
E. antihistaminice H2
95. Nitraţii nu se administrează: C
A. sublingual - comprimate
B. sublingual - sray
C. intramuscular
D. transcutan - unguent
E. intravenos - perfuzii
96. Pot provoca reacţii adverse prin insuficienţă funcţională, la întreruperea bruscă a farmacoterapiei: B
A. beta-adrenoliticele
B. glucocorticoizii
C. antihistaminicele H2
D. anticolinergicele centrale
E. barbituricele
97. Preparatul AUGMENTIN contine asocierea: B
A. ampicilina/sulbactam
B. amoxicilina/acid clavulanic
C. amoxicilina/sulbactam
D. sultamicilina/acid clavulanic
E. ampicilina/mecilinam
98. Scăderea treptată a dozelor la întreruperea tratamentului îndelungat cu barbiturice se face pentru a C
preveni:
A. toleranţa dobândită
B. toleranţa încrucişată cu alte medicamente
C. sindromul de abstinenţă

11
 D. insuficienţa hepatică
E. insuficienţa renală
99. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu excepţia: B
A. utilizarea adrenoliticelor beta1 selective (atenolol, propranolol) asigura un efect antihipertensiv,
antianginos sau antiaritmic
B. utilizarea adrenoliticelor beta1 selective (atenolol, propranolol) asigura un efect antihipertensiv,
antianginos sau antiaritmic şi bronhoconstrictor
C. utilizarea adrenomimeticelor beta 2 selective ca antiastmatice anuleaza efectele secundare nedorite
stimulatoare centrale şi cardiace (de tip beta1 adrenomimetice)
D. antidepresivele moderne, inhibitori selectivi ai monoaminoxidazei diminuă crizele hipertensive aparute la
socierea cu alimente bogate în tiramina (ex. Branzeturi fermentate)
E. neurolepticele antagonisti ai receptorilor serotoninergici şi dopaminerigici nu au acţiune asupra
receptorilor colinergici muscarinici

TEMA 6: CONSILIEREA PACIENTULUI ASUPRA MEDICAMENTELOR OTC ŞI AUTOMEDICAŢIEI

100. Acidul acetilsalicilic recomandat pacientului cu febră va fi contraindicat în următoarele situatii, în afără B
de una dintre acestea:
A. astm bronsic;
B. cardiopatie ischemică;
C. ulcer gastro-duodenal;
D. alergie la salicilati;
E. diabet
101. Acidul acetilsalicilic se asociază frecvent în produsele farmaceutice cu: D
A. piroxicam
B. morfina
C. adrenalina
D. cafeina
E. metamizol
102. Administrate la gravidă pot produce malformatii cardiace la fat: D
A. tranchilizantele benzodiazepine
B. fenitoina
C. antineoplazice
D. litiu
E. anticoagulante cumarinice
103. Automedicaţia responsabilă prezintă următoarele caracteristici : B
A. este definită ca fiind utilizarea iraţională a medicamentelor proiectate, destinate, etichetate şi autorizate
pentru autoasistenţa de sanatate
B. este un sistem de tratament prin care se poate institui farmacoterapia în timp util după debutul
simptomelor, în cazul unei suferinţe minore;
C. se câştiga timp în suferinţele cronice şi trenante, pentru pacient, care poate avea acces la unele
medicamente, fară consult medical;
D. nu poate determină reducerea costurilor tratamentului
E. nu poate însă antrena abuzul de medicamente, cu efecte nedorite şi suferinţa suplimentară a pacienţilor
104. Bromhexinul este indicat ca: C
A. anestezic local
B. antitusiv
C. expectorant
D. antihistaminic
E. miorelaxant
105. Ca urmare a interacţiunilor, efectele papaverinei sunt diminuate de: C
A. analgezice
B. tranchilizante
C. fumat
D. anestezice generale
E. sedative
106. Contraindicaţiile administrării bromhexinei sunt: B
A. infarctul miocardic acut
B. ulcerul gastro-duodenal
C. epilepsia
D. astmul bronşic
E. hipertensiunea arterială
107. Doza antiinflamatorie medie a acidului acetilsalicilic este de: C
A. 0,5 g/ zi
B. între 1-2 g/zi
C. 2 x 1,5 g/zi

12
 D. aub 0,5 g/zi
E. între 0,5-1 g/zi
108. Doza zilnica medie de acid acetilsalicilic ca antiagregant plachetar este (in grame): B
A. 0,050
B. 0,200
C. 0,500
D. 1,000
E. 1,500
109. Efectele teratogene produse de benzodiazepinele administrate în primul trimestru de sarcină se B
caracterizează prin:
A. malformaţii cardiace
B. fisuri labio-palatine
C. spina bifida
D. malformaţii ale membrelor
E. moartea fătului în uter
110. În care din produsele farmaceutice urmatoare substanţa activă este acetilcisteina? B
A. bisolvon;
B. mucosolvin;
C. trecid;
D. calmotusin;
E. tusin.
111. La administrare concomitentă, papaverina diminuă efectele următoarelor medicamente: D
A. atropină
B. metamizol sodic
C. fenpipramidă
D. levodopa
E. fenobarbital
112. Notati antibioticul a carui posologie trebuie ajustată corespunzator insuficienţei renale:32 B
A. penicilina G
B. gentamicina
C. eritromicina
D. doxiciclina
E. cloramfenicol
113. Notaţi afirmaţiile corecte: C
A. antipireticele sunt substanţe hipotermizante
B. analgezicele acţionează numai prin mecanism periferic
C. unele prostaglandine (PGE1) cresc sensibilitatea terminaţiilor nervoase senzitive şi eliberărea de
substanţă P, provocând hiperalgie
D. analgezicele-antipiretice nu sunt eficiente în durerile somatice
E. antipireticele inhibă mecanismele de termoliză (transpiraţie, vasodilataţie periferică)
114. Notaţi afirmaţiile corecte: E
A. analgezicele-antipiretice produc euforie
B. analgezicele-antipiretice deprimă respiraţia
C. paracetamolul nu are efecte metemoglobinizante
D. paracetamolul se poate administra şi în caz de insuficienţă hepatică şi renală
E. pirazolonele pot produce tulburări sanguine: leucopenie, agranulocitoză, anemie aplastică.
115. Nu este indicata depasirea duratei de 5 zile în utilizarea : B
A. metamizol
B. paracetamol
C. acid acetilsalicilic
D. fenobarbital
E. acid ascorbic
116. Pacientul care se prezintă în farmacie cu tuse şi expectoraţie va primi un OTC expectorant D
secretostimulant:
A. acetilcisteina.
B. bromhexin.
C. mesnum
D. guaifenezina
E. ambroxol
117. Pacientului care se prezintă în farmacie cu tuse i se recomandă să nu asocieze acetilcisteina cu : D
A. isoprenalină
B. digoxină
C. trombostop
D. eritromicină
E. aalbutamol
118. Precizaţi pentru care dintre următoarele medicamente se impune o ajustare a posologiei sau a ritmului de D
13
 administrare în insuficienţa renală:
A. eritromicina
B. benzilpenicilină
C. tetraciclină
D. kanamicină
E. ciprofloxacina
119. Toxicitatea principală a paracetamolului în caz de intoxicaţie acută este: C
A. renală
B. hematologică
C. hepatică
D. neurologică
E. gastrică
120. Unul din următoarele medicamente recomandate pacientului cu tuse nu este expectorant: D
A. ambroxol
B. iodura de sodiu
C. saponine din Primula
D. noscapina
E. ipeca

14
 INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

TEMA 1: NOŢIUNI INTRODUCTIVE. FARMACOGRAFIE GENERALĂ

1. Care din următoarele medicamente se administrează dimineaţa înainte de masa: D, E

A. antiacidele
B. colereticele
C. iritantele mucoasei digestive
D. diureticele
E. purgativele
2. Care din următoarele medicamente se administrează dimineaţa înainte de masa: B, D, E
A. purgativele
B. diureticele
C. antiacidele
D. anorexigene
E. laxative
3. Care din următoarele medicamente se administrează seara înainte de culcare A, B, E
A. ranitidina
B. laxativele
C. psihostimulantele
D. antiparkinsoniene
E. hipnoticele
4. Care din următoarele medicamente se administrează seara înainte de culcare A, B, C
A. teofilina
B. antiacide
C. hipnoticele
D. antihipertensive
E. purgative
5. Care din următoarele medicamente suferă un puternic efect la primul pasaj şi nu pot fi B, C, E
administrate oral:
A. tetraciclina
B. insulina
C. progesteronul
D. digitala
E. procaina
6. Care din următoarele substanţe sunt iritante pentru mucoasa gastrică: A, C, D
A. sărurile de fier
B. carbonatul de calciu
C. digoxinul
D. teofilina
E. diosmectita.
7. Care dintr următoarele afirmaţii este adevarata? *A, D
A. în farmacografia convenţională se utilizează frecvent, la majoritatea bolnavilor, posologia
standard cunoscută pentru fiecare medicament, într-o anumita boală, pentru o anumita fază de
evolutie
B. între dozele administrate pe diferite căi poate fi stabilită o echivalenţă general valabilă
C. pentru anumite medicamente sau bolnavi „cu riscuri”, este necesară supravegherea terapiei
medicamentoase, prin dozarea medicamentului în fecale
D. pentru anumite medicamente este necesară supravegherea terapiei medicamentoase, prin dozarea
medicamentului în sânge
E. pentru echivalenta teapeutică a unui medicament dozele rectale sunt mai mici decât dozele per os
8. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la doza dunt adevarate: *A, B, D,
A. doza este cantitatea de substanţă medicamentoasă care produce un anumit efect biologic E
B. referitor la durata tratamentului, sunt două tipuri de doze - pentru o dată şi pentru o cură
C. după modalitatea şi viteza de realizare a stării de echilibru terapeutic, în urgenţele medicale, sunt doze
de atac (de incărcare) şi doze eficace
D. referitor la intensitatea efectelor biologice, sunt doze eficace (ce produc efectul
farmacoterapeutică), toxice (ce produc intoxicaţii) şi letale (ce produc moartea)
E. dozele eficace sunt extinse în zona maniabilă terapeutic, între doza minimă eficace şi doza
maximă tolerată
9. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la indicele terapeutic (IT) sunt adevarate: *C, D
A. IT este un indicator de siguranţă terapeutică şi este dat de raportul dintre doza minimă eficace şi doza
maximă tolerata, raportată la 50 % indivizi
B. IT este dat de raportul dintre doza maximă eficace şi doza minimă tolerată raportate la 50 %
indivizi
C. în cazul medicamentelor cu IT mare, concentraţia plasmatică este un indice mai corect de

15
 predicţie a eficacităţii terapeutice
D. concentraţia plasmatică este un indice mai corect de predicţie a toxicităţii unui medicament,
comparativ cu doza administrată, mai ales în cazul medicamentelor cu IT mic
E. în cazul medicamentelor cu IT mic indicele cel mai corect de predicţie a eficacităţii terapeutice este
doza
10. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la schemele farmacografice sunt adevarate? A, C, D,
A. în urgenţele medicale, calea aleasă este i.v. în doza unică repetată sau în perfuzie E
B. pentru efect rapid, în bolile acute: administrare sublinguală, în aerosoli sau per os (pe nemâncate şi în
forme farmaceutice cu eliberare rapidă)
C. pentru boli cronice (diabet, hipertensiune arterială etc): i.m., în forme farmaceutice retard, cu
cedare controlată, pentru menţinerea concentraţiei plasmatice terapeutice eficace în stare stationară
(Css)
D. pentru bolnavii cu vomă, convulsii sau în comă: este exclusă calea orală
E. pentru bolnavii psihotici: neurolepticele sunt preferabile în forme farmaceutice injectabile, depot, cu
eliberăre lentă (ex. oentanat de flufenazina)
11. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevarate? A, B, C,
A. farmacografia generală (FG) este o ramura aplicativă a farmacologiei generale, fundamentată D
ştiinţific pe farmacocinetica generală
B. FG studiază denumirea medicamentelor, formelor farmaceutice, reţeta medicală
C. FG studiază reglementările privind prescrierea şi eliberarea medicamentelor, stabilirea schemelor
farmacografice şi posologia
D. FG studiază supravegherea, monitorizarea şi optimizarea farmacografiei şi posologiei
E. medicamentul nu poate fi o substanţă medicamentoasă ca atare
12. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevarate? C, E
A. preparatele farmaceutice realizate în farmacii după Farmacopee se numesc magistrale
B. preparatele farmaceutice realizate în farmacii după retete medicale se numesc oficinale
C. după calea de administrare formele farmaceutice rectale şi vaginale sunt externe
D. inscripţia precizează forma farmaceutică şi dozele
E. superscripţia cuprinde date despre bolnav şi diagnostic
13. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevarate? A, C, D
A. substanţele active, biotransformate semnificativ la primul pasaj intestinal si/sau hepatic, se
administrează per os, în doza marită (propranololul)
B. substanţele active iritante tisulare nu se administrează intravascular
C. pentru bolnavii psihotici neurolepticele sunt preferabile în forme farmaceutice injectabile, depot cu
eliberăre lentă
D. prin complianţă se înţelege cooperarea bolnavului la tratament, cu respectarea întocmai a
indicaţiilor farmacografice
E. medicamentele hipoglicemiante, coleretice şi colecistokinetice, sunt administrate după mese la
15-30 min
14. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente: B, C, E
A. diureticele seara
B. antiinflamatoarele nesteroidiene în timpul sau imediat după masa
C. antiacidele după masă
D. digitalicele înainte de masă
E. antihistaminicele H2 de obicei seara
15. Care sunt avantajele administrarii medicamentelor pe cale orală: B, C
A. debutul acţiunii este relativ mare
B. este o cale naturală, fiziologică
C. autoadministrare comodă
D. se pretează la tratament acut
E. este recomandată în urgenţele medicale
16. Care sunt căile de administrare parenterală utilizate în cazuri de urgenţă A, D, E
A. intracardiacă
B. subarahnoidiană
C. intraarticulară
D. intraarterială
E. epidurală
17. Care sunt dezavantajele administrării medicamentelor pe calea rectală: C, D
A. ocolirea primului pasaj hepatic şi intestinal
B. poate fi utilizată la bolnavii inconştienţi
C. absorbţia este incompletă şi inegală
D. dozele intrarectale sunt cu 25-30% mai mari decât pe cale orală
E. se poate utiliza şi pentru bolnavii comatoşi
18. Care sunt factorii fiziologici care pot influenţa absorbţia orală a unui medicament: A, B
A. pH-ul
B. timpul de golire al stomacului

16
 C. prezenţa altor medicamente
D. diareea
E. temperatura mediului ambiant.
19. Cauzele noncomplianţei sunt: B, C, D
A. tratamentul efectuat corect cu asocieri de medicamente
B. insuficienţa de comunicare cu bolnavul
C. instruirea incompletă privind tratamentul
D. apariţia unor simptome noi
E. apariţia unor efecte favorabile
20. Cauzele noncomplianţei sunt: A, B, C
A. apariţia unor efecte neplăcute pentru bolnav
B. dispariţia simptomelor bolii şi oprirea prematură a tratamentului
C. forme farmaceutice inadecvate, gust neplăcut
D. asocierile medicamentoase sau preparate retard
E. rezistenta microbiană
21. Consecintele unei complianţe deficitare sunt: A, B, D, E
A. ineficienţa farmacoterapiei
B. recăderea cu reapariţia simptomatologiei la intreruperea tratamentului
C. efecte rebound la întreruperea lentă a oricarui tratament
D. efecte rebound la întreruperea brusca a unui tratament cu blocante
E. rezistenţa microbiană
22. Criteriile de aplicare a monitorizarii farmacocinetice a farmacografiei sunt următoarele: A, C, E
A. existenţa unei relaţii liniare concentraţie plasmatică - efect
B. relaţia neliniară doză- concentraţie plasmatică
C. efectul farmacologic este dificil de măsurat, iar teste biochimice nu există
D. indicele terapeutic (IT) este foarte mare
E. variaţii mari interindividuale si intraindividuale în viteza de metabolizare, cu variaţii mari ale T
1/2
23. Criteriile de aplicare a monitorizării farmacocinetice sunt: A, B
A. relaţia liniară concentraţie plasmatică- efect
B. relaţia neliniară doză - concentraţie plasmatică
C. efectul farmacologic este usor de măsurat
D. variatii mici interindividuale în viteza de metabolizare
E. bolnavii cu risc mic
24. Doza: A, C, E
A. influenţează cantitativ şi calitativ acţiunea medicamentului
B. nu influenţează afinitatea pentru un anumit teritoriu sau subtip de receptori
C. poate influenţa sensul actiunii unui medicament
D. se exprima intotdeauna în mg/kg corp
E. crescută poate creşte intensitatea efectului farmacodinamic
25. Formele farmaceutice sunt: A, C, D
A. interne- per os, sublinguală
B. interne - rectale, vaginale, nazale, cutanate
C. externe - rectale, vaginale, nazale, cutanate
D. compuse (asocieri sau combinatii fixe)
E. compuse (asocieri sau combinatii variabile)
26. Funcţie de bioritmul circadian: A, C, E
A. diureticele de administrează dimineaţa
B. antiastmaticele se administrează dimineaţa
C. antihistaminicele H2 se administrează seara înainte de culcare
D. diureticele şi hipnoticele se administrează seara înainte de culcare
E. hormonii glucocorticoizi se administrează dimineaţa
27. Individualizarea posologiei se face prin adaptarea posologiei standard în funcţie de: A, B, C, E
A. factorii fiziologici
B. sarcină
C. gravitatea bolii
D. intervalul dintre doze
E. medicamentele asociate
28. În cazul medicamentelor administrare pe cale orală, absorbţia: B,E
A. nu este influenţată de vascularizaţia locală
B. este influenţată de gradul de disociere al substanţei medicamentoase
C. nu este influenţată de continutul intestinal
D. nu este influenţată de flora microbiană digestivă
E. este influenţată de peristaltismul intestinal.
29. În fuctie de timpul de înjumatăţire dozele sunt: A, D
A. pentru substanţele cu timp de înjumatăţire mediu (3-8 h) şi indice terapeutic mic Da = 1-2 Dm

17
 B. pentru substanţele cu timp de înjumatăţire mediu (3-8 h) şi indice terapeutic mic Da = Dm
C. pentru substanţele cu timp de înjumatăţire mediu (3-8 h) şi indice terapeutic mic Da = 2 X 2Dm
D. pentru substanţele cu timp de înjumatăţire mediu (3-8 h) şi indice terapeutic mic intervalul dintre doze
este egal cu timpul de înjumatăţire
E. pentru substanţele cu timp de înjumatăţire mediu (3-8 h) şi indice terapeutic mic intervalul dintre
doze este mai mic decât timpul de înjumatăţire
30. Medicamente monitorizate farmacocinetic relativ frecvent A, B, C,
A. carbamazepina D
B. lidocaina
C. teofilina
D. gentamicina
E. metamizol
31. Medicamentele administrate parenteral: A, B, C,
A.trebuie să fie în soluţie pentru următoarele căi de administrare: intravenoasă (i.v.), intramusculară D
(i.m.), subcutanată (s.c);
B. pot fi în suspensie pentru calea intramusculara (i.m.);
C. trebuie să fie solubile în sânge sau alte lichide ale organismului;
D. trebuie să fie obligatoriu sterile;
E. trebuie să fie insolubile iar sterilitatea este facultativă.
32. Medicamentele biotransformate în metaboliţi activi sunt: A, C, E
A. procaina
B. N acetil procainamida
C. amitriptilina
D. nortiptilina
E. lidocaina
33. Medicamentul prezintă A, B, D
A. rol dublu: factor de sanatate şi bun de consum.
B. acest rol dublu antrenează liberalizarea accesului la medicament, ce poate deveni periculoasă
pentru sanatatea populaţiei, prin facilitarea abuzului
C. facilitarea abuzului nu este posibilă dacă procesul de liberalizare scapă de sub control
D. datorită maximalizării rolului de bun de consum al medicamentului în corelaţie cu legea cererii şi
ofertei şi minimalizării condiţiilor stricte în care medicamentul işi poate exercita rolul de factor de sanătate
pericolul de abuz este crescut extensiv
E. abuzul nu apare datorită creşterii continue a numărului de medicamente OTC şi de medicamente
compensate
34. Nivelul plasmatic terapeutic: A, D, E
A. se realizează şi se menţine relativ usor cu substanţe medicamentoase cu timp de înjumatăţire
mediu
B. se realizează şi se menţine relativ usor cu substanţe medicamentoase cu timp de înjumatăţire
mare
C. se realizează şi se menţine relativ usor cu substanţe medicamentoase cu timp de înjumatăţire mic
D. se realizează mai dificil cu substanţe medicamentoase cu timp de înjumatăţire foarte scurt
E. se realizează mai dificil cu substanţe medicamentoase cu timp de înjumatăţire foarte lung
35. Notati afirmaţiile corecte, privind datele de cronofarmacologie la om: A, B, E
A. schema optimă farmacografică, în corticoterapia de substituţie, prevede 2/3 din doza zilnica,
dimineaţa
B. teofilina este de preferat într-o singură doză mai înaltă, seara
C. antiastmaticele adrenomimetice au potenţa mai mare noaptea
D. antihipertensivele simpatolitice sunt mai eficace noaptea
E. antihistaminicele H2 sunt indicate o data pe zi, seara
36. Notati afirmaţiile corecte, privind datele de cronofarmacologie la om: A, B
A. antihelminticele se pot administra dimineaţa
B. ranitidina este indicata dimineaţa, de preferat în doză unică
C. antiacidele se administrează la 10 min după masă
D. antihipertensivele simpatolitice sunt mai eficace noaptea
E. teofilina este de preferat într-o singura doză mai înaltă, dimineaţa
37. Notati afirmaţiile corecte: A, B, E
A. schemele posologice ţin seama de timpul de înjumătăţire şi indicele terapeutic
B. funcţie de timpul de înjumătăţire şi indicele terapeutic se stabilesc doza de atac, doza de
menţinere şi intervalul dintre doze
C. funcţie de timpul de înjumătăţire şi indicele terapeutic se stabilesc doza de atac, doza de
menţinere nu şi intervalul dintre doze
D. pentru substanţele cu indice terapeutic mic nivelul plasmatic terapeutic se menţine usor
E. raportul dintre doza de atac şi doza de menţinere este în corelaţie cu intervalul dintre doze şi
timpul de înjumătăţire
38. Pentru medicamentele medicamentelor administrate pe cale orală absorbţia poate fi grabita prin: A, D

18
 A. folosirea de soluţii izotone, încalzite la 37°C;
B. administrare după masă (pe stomacul plin);
C. asocierea cu substanţe mucilaginoase sau adsorbante;
D. administrarea pe nemâncate (pe stomacul gol);
E. folosirea de comprimate retard.
39. Pentru optimizarea complianţei, sunt adevarate următoarele consideraţii legate de bolnav: A, B, D,
A. pentru bolnavii trataţi în ambulatoriu, în activitate, nu sunt indicate administrarea la intervale E
scurte de timp şi calea de administrare rectală
B. pentru bolnavii cu tulburări de vedere: medicamentele în forme farmaceutice diferenţiate (prin
culoare, formă, mărime) şi etichete scrise lizibil
C. pentru bolnavii cu tulburări motorii: medicamente fără ambalaje
D. pentru bolnavii cu tulburări de deglutitie: forme lichide sau comprimate mici
E. pentru bolnavii cu tulburări de memorie: medicamente livrate în pachete calendaristice
40. Prin administrare intravenoasă este posibililă: A, B, C, E
A. introducerea substanţei active direct în sânge;
B. apariţia rapidă a efectului;
C. apariţia rapidă, uneori imediată, a efectului;
D. apariţiai efectului după o perioadă de latenţă lungă;
E. apariţia efectului după o perioadă de latenţă scurtă.
41. Referitor la calea de administrare rectală a medicamentelor putem afirma că: D, E
A. permite o absorbţie rapidă şi completă
B. evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic
C. se utilizează numai pentru obţinerea unor efecte terapeutice locale
D. se recomandă la bolnavii cu vărsături, leziuni ale cavităţii bucale, în pediatrie
E. permite evitarea degradării principiului activ de către sucurile gastrice
42. Referitor la concentraţia plasmatică (Cp) a medicamentelor, sunt adevarate următoarele A, B, D
afirmaţii:
A. Cp de digoxin „terapeutică ” statistic poate fi Cp toxică, la un bolnav cu hipokaliemie
B. Cp de digoxin „terapeutică ” statistic poate fi Cp toxică la un bolnav cu hipercalcemie, prin
manifestarea fenomenului de sinergism farmacodinamic de efect între digoxin şi calciu
C. în insuficienţa renală terminală, creşte legarea de albumine şi scade fracţia liberă de substanţă
medicamentoasă
D. mărimea Cp poate să nu mai depindă direct proporţional de mărimea dozelor, la doze mari, ce
saturează mecanismele de epurare (biotransformare sau secreţie renală activă), în cazul anumitor
medicamente
E. propranololul chiar la doze mari, nu atinge biotransformarea de saturaţie, la primul pasaj hepatic
43. Referitor la concentraţia plasmatică (Cp) a medicamentelor, sunt adevarate următoarele A, B, C,
afirmaţii: E
A. Cp este un indice mai corect de predicţie a eficacităţii terapeutice a unui medicament, comparativ cu
doza administrată
B. Cp este un indice mai corect de predicţie a toxicităţii unui medicament, comparativ cu doza
administrată
C. la echilibru, starea stationară („steady state”), Cp oscilează în jurul unei Cp medie (Css) între o
concentraţie minimă (C min) şi o concentraţie maximă (Cmax)
D. Cp din zona terapeutică sunt Cp a formei libere, nelegată de proteinele plasmatice
E. Cp din zona terapeutică sunt Cp totale, adică forma liberă plus forma legată de proteinele
plasmatice
44. Referitor la metaboliţii activi sunt adevarate următoarele afirmaţii: B, C, D,
A. metaboliţii activi au importanţă în cazul medicamentelor cu marja terapeutică largă E
B. metaboliţii activi au importanţă în cazul medicamentelor la care profilul farmacocinetic (ex.
procainamida) sau farmacodinamic (ex.amitriptilina, imipramina) al metabolitului activ este diferit de
cel al medicamentului activ
C. procainamida are un metabolit acetilat inactiv antiaritmic, N-acetilprocainamida (NAPA)
D. procainamida şi metabolitul NAPA se deosebesc în privinţa eliminării: astfel NAPA este eliminat
exclusiv renal, în timp ce procainamida este eliminată renal numai 50%
E. la acetilatorii rapizi şi cu insuficienţă renală, se acumulează cantităţi semnificative de NAPA, cu
repercursiuni farmacotoxicologice de supradozare relativă, deşi concentraţia plasmatică de
procainamida, determinată la bolnav prin HPLC, este subtoxică
45. Referitor la momentul optim de administrare, în funcţie de bioritmul circadian sunt adevarate A, B, C,
următoarele afirmaţii: D
A. se administrează dimineaţa pe nemancare: diuretice, purgative, antihelmintice
B. se adminstreaza dimineaţa, orele 7-10 hormonii glucocorticosteroizi, în insuficienţa
corticosuprarenaliană (2/3 sau ľ din doza zilnica)
C. se administrează ziua: antihipertensive cu mecanism simpatolitic (beta adrenolitice, alfa -
adrenolitice)
D. se administrează seara, înainte de culcare: antiastmatice (teofilina, o doza mai mare),

19
 antihistaminice H2 (ranitidina, o doza unica), hipnotice
E. se administrează la prânz antispastice cu mecanism parasimpatoloitic, laxative
46. Referotor la posologia standard sunt adevarate următoarele afirmaţii: B, C, D,
A. criteriul farmacodinamic de stabilirea a posologiei standard utilizează relaţia concentraţie E
plasmatică eficace-efect
B. criteriul farmacocinetic de stabilirea a posologiei standard utilizează relaţia doză -efect
farmacodinamic (farmacoteapeutic)
C. este stabilită pe baza de criterii farmacodinamice şi criterii farmacocinetice
D. criteriul farmacocinetic de abordare a posologiei este superior celui farmacodinamic
E. relaţia doză - concentraţie plasmatică este influenţată de biodisponibilitatea preparatului
farmaceutic
47. Regula generală pentru momentul administrării per os, funcţie de timpul meselor şi alimentaţie B, C, D
este următoarea:
A. medicamentele iritante şi fără o recomandare specială privind momentul optim din nictemer se
administrează „pe stomacul gol” (3 ore după masă sau o ora înainte) pentru a favoriza
biodisponibilitatea
B. medicamentele iritante se administrează „pe stomacul plin” (în timpul mesei sau imediat după
masă)
C. există medicamente pentru care sunt indicaţii precise privind timpul optim de administrare,
raportat la mese
D. medicamentele anorexigene, orexigene şi stimulatoare ale secreţiei gastrice sunt administrate
înainte de mese cu 15 -30 minute
E. medicamentele hipoglicemiante, coleretice şi colecistokinetice sunt administrate la 15- 30 minute
după mese
48. Ritmul administrării unui medicament influenţează: A, C, D
A. durata efectului farmacodinamic
B. intensitatea acţiunii farmacodinamice
C. latenţa efectului farmacodinamic
D. timpul efectului maxim al substanţei medicamentoase
E. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice şi tisulare
49. Se absorb bine din tubul digestiv: A, D, E
A. cefalexina
B. benzilpenicilina G potasică
C. procainbenzilpenicilina
D. fenoximetilpenicilina
E. amoxicilina
50. Se recomandă monitorizarea concentraţiei plasmatice la următoarele medicamente: A, C, D
A. antiepileptice
B. antibiotice betalactamice
C. sărurile de litiu
D. digitalice
E. bronhodilatatoarele simpaticomimetice
51. Selectati variantele corecte pentru schemele posologice: B, C, D
A. schemele posologice trebuie să ţină seama de timpul de înjumătăţire (T ˝) al medicamentului, în
corelaţie cu doza
B. la starea de echilibru, pentru ca fluctuaţiile intre C min, şi C max să fie mici, trebuie ca intervalul dintre
doze să fie mai mic decât T ˝
C. nivelele plasmatice terapeutice se realizează şi se menţin relativ uşor cu substanţe
medicamentoase cu T ˝ mediu
D. cu cât intervalul dintre doze este mai mare, raportat la T ˝, cu atât şi dozele sunt mai mari pentru a
menţine nivelul plasmatic terapeutic
E. substanţele cu T ˝ foarte scurt şi IT mare se administrează intramuscular
52. Selectati variantele corecte referitoare la posologie: A, E
A. posologia este acea parte a farmacografiei care se ocupă se schemele de administrare a dozelor de
medicamente
B. schemele de administrare nu cuprind doza unitară şi durata tratamentului
C. schemele de administrare cuprind numai doza unitară şi durata tratamentului
D. tipurile de posologie sunt posologia standard, posologia individualizată şi posologia mixtă
E. posologia individualizată este optimizată, pe parcursul tratamentului, pe baza rezultatelor
supravegherii terapeutice
53. Selectaţi variantele corecte pentru momentul optim de administrare: B, C
A. medicamentele diuretice, purgative şi antihelmintice se administrează la prânz pe nemancate
B. medicamentele antiastmatice (teofilina în doză mare), se administrează seara înainte de culcare
C. hormonii glucocorticoizi, în insuficienţa corticosuprarenaliana (2/3 sau 3/4 din doza zilnică) se
administrează dimineaţa
D. antihipertensivele cu mecanism simpatolitic (beta-adrenolitice) se administrează seara

20
 E. medicamentele antispastice cu mecanism parasimpatolitic se administrează dimineaţa
54. Substanţele active degradate chimic în mediul acid gastric se administrează A, B
A. per os în forme farmaceutice cu inveliş gastrorezistent
B. pe altă cale
C. per os în doza marită
D. per os pe nemâncate
E. nu se mai administrează
55. Substanţele active iritante gastrice şi tisulare se administrează: A, B, E
A. per os, pe mâncate (ex. teofilina şi derivaţii, antiinflamatoarele, săruri de fier etc)
B. per os, în forme enterosolubile
C. pe alta cale, dar nu intravasculară, ci intratisulară
D. per os, dar în doza marită
E. per os, în forme farmaceutice cu inveliş entero-rezistent
56. Substanţele medicamentoase: A, B, C
A. cu timp de înjumătăţire foarte scurt (<20 min) şi scurt (<3h) şi indice terapeutic mic se
administrează în perfuzie intravenoasă
B. cu timp de înjumătăţire foarte scurt (<20 min) şi scurt (<3h) şi indice terapeutic mare se
administrează în perfuzie intravenoasă
C. cu cât intervalul dintre doze este mai mare raportat la timpul de înjumătăţire cu atat dozele sunt
mai mari
D. cu cât intervalul dintre doze este mai mare raportat la timpul de înjumătăţire cu atat dozele sunt mai
mici
E. daca intervalul dintre doze este mai mare raportat la timpul de înjumătăţire dozele sunt egale
57. Sunt recomandate medicamentele din schemele farmacografice pe cale orală deoarece aceasta: A, B
A. este o cale naturală
B. se pretează la administrări repetate
C. biodisponibilitatea este superioară căilor parenterale
D. se pot administra substanţe cu structura polipeptidică
E. latenţă este scurtă fiind o cale utilizată în urgenţe
58. Tipurile de doze utilizate în terapeutică sunt: B, E
A. referitor la durata tratamentului: doza pentru o dată, doza de atac, doza pentru 24 h
B. după viteza de realizare a stării de echilibru terapeutic: doza de atac, doza de întreţinere
C. referitor la intensitatea efectelor biologice - doza eficace, doza de menţinere, doza letală
D. doza de atac este doza de întreţinere care realizează concentraţia sanguină sau tisulara eficientă
E. doza de menţinere este doza care întreţine concentraţia sanguină eficientă, fiind egala cu
cantitatea epurată de organism
59. Următoarele afirmaţi sunt corecte cu excepţia: B, E
A. difuziunea în ţesuturi = trecerea substanţei active din sânge în ţesuturi prin membrana capilară şi
membrana celulară
B. prin metabolizare apar numai metaboliţi inactivi
C. prin metabolizare apar metaboliţi activi cu intensitate asemănătoare cu substanţa
medicamentoasă sau inactivi
D. eliminarea se face ca atare sau sub formă de metaboliţi
E. eliminarea se face numai sub formă de metaboliţi
60. Următoarele afirmaţii sunt adevarate : A, E
A. liberalizarea accesului la medicament (privit ca factor de sanătate şi bun de consum) este un
proces în evoluţie ascendentă
B. acest proces care trebuie oprit deoarece antrenează risc de abuz
C. acest proces trebuie dirijat şi controlat de către farmacile de comunitate prin intermediul
legislaţiei şi inspecţiei
D. dirijarea procesului de liberalizare a accesului la medicamente nu urmăreşte armonizarea legii
cererii şi ofertei de medicament, cu politica OMS a farmacoterapiei ştiinţifice şi raţionale
E. farmacoterapia ştiinţifica şi ratională este bazată pe medicamentele esenţiale şi rapoartele
beneficiu/ risc şi beneficiu/ cost.
61. Următoarele afirmaţii sunt corecte: A, C
A. farmacografia este o ramură aplicativă a farmacologiei generale fundamentată ştiinţific pe
farmacocinetica generală
B. farmacografia este o ramură aplicativă a farmacologiei generale fundamentată ştiinţific pe
farmacodinamia generală
C. farmacografia studiază denumirea medicamentelor, forma farmaceutică, prescripţia, schemele
farmacografice
D. farmacografia studiază denumirea medicamentelor, forma farmaceutică, prescripţia,
contraindicaţiile
E. farmacografia studiază reacţiile adverse ale medicamentelor şi modul de administrare
62. Viteza absorbţiei medicamentelor administrate oral în diferite forme farmaceutice descreşte în A, C, E
ordinea:

21
 A. soluţii, suspensii, capsule, comprimate, drajeuri;
B. soluţii, emulsii, suspensii, capsule, comprimate, drajeuri;
C. soluţii, suspensii, pulberi, capsule, comprimate drajeuri;
D. drajeuri, comprimate, capsule, pulberi, suspensii, emulsii, soluţii;
E. soluţii, emulsii, suspensii, pulberi, capsule, comprimate, drajeuri.

TEMA 2: FARMACOTERAPIA GENERALĂ

63. Alegerea grupei farmacodinamice şi a medicamentului din grupa farmacodinamică stabilită se A, B, C,

face în funcţie de: E
A. gravitatea suferinţei (formă, stadiul bolii)
B. polipatologia bolnavului
C. medicamentele asociate, luate de bolnavii cu boli cronice (diabet, HTA, insuficieţă cardiacă, astm
bronsic)
D. insuficienţa organelor de epurare
E. eficacitatea minimă, corelată cu necesităţile cazului
64. Alegerea grupei farmacodinamice şi a medicamentului din grupa farmacodinamică stabilită se A, B, C,
face în funcţie de: D
A. stadiul bolii
B. insuficienţa organelor de epurare
C. medicamentele asociate
D. eficacitatea maximă
E. doză
65. Bilantul beneficii terapeutice - riscuri în cazul unui plan terapeutic cuprinte următoarele riscuri: A, B, D, E
A. riscul real - consecinţa evoluţiei previzibile a bolii
B. riscul prin acţiunea medicamentelor
C. riscul de şoc anafilactic
D. riscul inevitabil
E. riscul prin omisiunea medicamentului
66. Calea de administrare a unui medicament se alege în funcţie de: A, B, C,
A. starea bolnavului D
B. locul unde dorim efectul
C. viteza cu care dorim efectul
D. caracteristicile medicamentului
E. receptorii pe care acţionează
67. Care din următoarele substanţe pot produce farmacodependenţă : B, C
A. parasimpatomimetice
B. morfinomimetice
C. sedativ-hipnotice
D. inhibitori ai enzimei de conversie
E. fibrinolitice
68. Care dintre afimratiile referitoare la obiectivele planului terapeutic sunt adevarate: A, C, D,
A. stimularea capacităţii proprii de refacere a organismului E
B. trebuie individualizat pentru fiecare boală
C. uşor de aplicat şi supravegheat, pentru facilitarea complianţei
D. economic pentru bolnav şi societate (raport beneficiu / cost optim)
E. eficacitate maximă cu riscuri minime (raport beneficiu/risc maxim)
69. Care dintre afirmaţiile referitoare al medicamentele esenţiale sunt adevarate: B, C, D,
A. calitate farmaceutică medie E
B. eficacitate certă
C. risc de reacţii adverse acceptabil
D. disponibilitate pe piaţa farmaceutică
E. cost convenabil
70. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevarate? A, C
A. farmacoterapia generală este o ramură aplicativă a farmacologiei generale, fundamentată
ştiinţific pe farmacofinamia generală
B. farmacoterapia generală studiază şi principiile referitoare la contraindicaţiile medicamentelor în
diferite boli
C. există două metode farmacoterapeutice alternative, care se deosebesc, în esenţă, prin principiile
terapeutice utilizate
D. clasificarea ATC (anatomic, terapeutic, chimic) a medicamentelor cuprinde 6 nivele (notate cu litere
şi cifre)
E. farmacofobia constă în recurgerea la medicamente în cele mai neânsemnate suferinţe,
absolutizând puterea medicamentelor
71. Clasificarea ATC a medicamentelor: B, D
A. cuprinde 3 nivele

22
 B. al treilea nivel este terapeutic şi se referă la subgrupa terapeutică
C. se noteaza cu litere nivelul anatomic şi grupa terapeutică
D. se noteaza cu litere nivelul anatomic şi cifre grupa terapeutică
E. nivelul chimic se referă la substanţa chimică şi se notează cu cifre
72. Criterii de includere pe liste a medicamentelor OTC A, C, D
A. peste 5 ani, cu prescriere medicală (timp necesar pentru o experienţă terapeutică şi o cunoaştere
suficientă);
B. indicaţii pentru situaţii cronice, în care autodiagnosticul nu poate fi pus relativ uşor;
C. eficacitate certă;
D. toxicitate mică (acută şi cronică);
E. reacţii adverse majore şi reversibile
73. Criterii se neadmisibilitate a medicamentelor pe listele OTC: A, C, E
A. blocante de receptori (antagonişti) = mecanism nefiziologic
B. toxicitate mică (acută şi cronică);
C. blocante finale
D. eficacitate certă;
E. blocajul tuturor căilor de reglare şi de echilibru funcţional
74. Direcţiile de informare şi instruire a bolnavului (şi/sau familiei) se referă la: A, C, E
A. scopul tratamentului şi efectele farmacoterapiei;
B. dozele şi modul de administrare al medicamentelor nu aparţin acestui domeniu ci posologiei
C. modul corect de administrare al formei farmaceutice
D. modul optim de administrare raportat la mese, bioritmul circadian neinfluenţând administrarea
E. doza pentru odată şi pentru 24 ore, doza maximă ce nu trebuie depăşită, ritmul administrării sau
intervalul dintre administrări, medicamentul al cărui tratament nu se sistează brusc şi necesită
reducerea treptată a dozelor;
75. Eliberarea unui OTC A, B, D, E
A. se face în urma discuţiei cu pacientul privind simptomele care îl deranjează;
B. farmacistul trebuie să prescrie dozele
C. farmacistul nu poate prescrie şi intervalul dintre doze;
D. farmacistul va face consilierea privind interacţiunile cu alte medicamente;
E. farmacistul trebuie să evite eliberarea OTC-urilor care conţin substanţe cu potenţial alergizant
76. Etapa pre-clinică a unui medicament cuprinde următoarele studii: A, B, C,
A. chimice D
B. farmacocinetice
C. biologice
D. toxicologice
E. clinice
77. Farmacistul poate influenţa biodisponibilitatea unui medicament alegând: A, B, C, E
A. starea fizică a substanţei medicamentoase
B. forma farmaceutică
C. starea chimică a substanţei medicamentoase
D. culoarea medicamentului
E. tehnologia de preparare
78. Farmacodependenţa fizică: B, C, D
A. duce la apariţia toleranţei
B. apare la întreruperea administrarii unei substanţe
C. se evidenţiază prin apariţia sindromului de abstinenţă
D. poate să apară la barbiturice
E. este puternică în cazul cannabisului
79. Incetarea farmacoterapiei este condiţionată de apariţia: A, B, C, E
A. efectelor adverse
B. toleranţei
C. ameliorarea/vindecare bolii
D. complicaţiilor bolii
E. efectul rebound
80. Induc cea mai intensă dependenţă psihică: B, C
A. amfetamina
B. morfina
C. cocaina
D. barbiturice
E. benzodiazepine
81. În cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se întalnesc în grade diferite: A, B, C, E
A. dependenţa psihică;
B. toleranţa;
C. dependenţa fizică;
D. tahifilaxia;

23
 E. psihotoxicitatea.
82. Încetarea farmacoterapiei este consecutivă următoarelor situaţii: A, B, D, E
A. eficienţa tratamentului
B. obţinerea rezultatelor terapeutice scontate;
C. disparitia unei reacţii adverse severe
D. apariţia toleranţei
E. ineficienţa tratamentului.
83. Încetarea tratamentului medicamentos este conditionata de: A, B, C,
A. apariţia sindromului de abstinentă E
B. apariţia efectului „rebound”
C. apariţia efectelor adverse
D. reducerea treptată a dozelor
E. obţinerea rezultatelor scontate
84. La întrerupere bruscă, următoarele grupe de medicamente pot declanşa efect rebound: B, C
A. anticolinesterazicele
B. ß-blocante
C. antihistaminice H2-blocante
D. parasimpatomimetice directe
E. antidiareice
85. Medicamentele care nu trebuie intrerupte brusc A, B
A. pot declanşa tulburări grave iar bolnavii trebuie avertizaţi
B. exemple: corticosteroizi, anticolinergice centrale, antiepileptice
C. tranchilizantele şi hipnoticele pot provoca totdeauna tulburări la oprirea bruscă
D. anticoagulantele orale nu produc niciodată tulburări la oprirea bruscă
E. nu există medicamente care determină tulburari la oprirea bruscă
86. Monitorizarea farmacografiei: A, C, E
A. se bazează pe criteriul farmacocinetic şi farmacocinetica clinică
B. se bazează pe criteriul farmacodinamic şi farmacocinetica clinică
C. permite ajustarea şi optimizarea posologiei
D. prezintă avantajul castigului de timp
E. creşte costul farmacoterapiei
87. Obiectivele generale ale planului terapeutic sunt: A, D, E
A. primum non nocere (întâi să nu faci rău);
B. eficacitate minima, cu riscuri maxime (raport maxim beneficiu/risc);
C. economie pentru bolnav şi societate (raport beneficiu/cost în favoarea farmaciei);
D. uşor de aplicat, în scopul facilitării complianţei;
E. stimularea capacităţii proprii de refacere a organismului
88. Optimizarea farmacoterapiei A, B, D
A. se face printr-un mecanism de feed-back,
B. constă în corectarea medicaţiei în funcţie de evoluţia bolnavului,
C. modificarea dozelor sau ritmului administrării nu este necesară
D. constă în înlocuirea unor medicamente, asocierea de noi medicamente
E. nu ţine cont de apariţia unor efecte adverse ale medicamentelor, dezechilibre hidroelectrolitice şi
acido-bazice sau instalarea rezistenţei microbiene la medicamentele administrate.
89. Optimizarea farmacoterapiei constă in: A, B, C
A. modificarea dozelor sau a ritmului administrării
B. inlocuirea unor medicamente
C. asocierea de noi medicamente
D. întreruperea tratamentului
E. instalarea rezistenţei microorganismelor la medicamente
90. Planul terapeutic trebuie individualizat pentru fiecare bolnav, pe criterii ştiinţifice şi raţionale: B, C, D
A. stabilirea farmacografiei (doze, interval între prize) strict individualizată
B. stabilirea posologiei (doze, interval între prize) trebuie făcută strict individualizat, pe criterii
clinice, biochimice sau farmaceutice
C. prescrirea corectă şi completă a medicamentelor, este esenţială pentru evitarea efectelor erorilor de
prescripţie
D. pentru asigurarea unei corecte eliberări a acestora de către farmacist şi unei complianţe adecvate
din partea pacientului se emite recomandare scrisa
E. rolul informării şi instruirii bolnavului revine medicului
91. Produsele medicamentoase OTC (over-the-counter) A, C, D
A. sunt eliberate fară reţetă
B. sunt eliberate cu reţetă
C. sunt destinate automedicaţiei, în tratamentul pe termen scurt
D. se utilizează în tratamentul unor afecţiuni minore
E. se utilizează în tratamentul unor afecţiuni minore, greu de diagnosticat de către pacient.
92. Riscurile care trebuie luate în calcul în cadrul planului terapeutic sunt de mai multe tipuri: A, B, C,
24
 A. risc real (consecinţa suferinţelor şi evoluţiei previzibile a bolii) E
B. risc potenţial (consecinţa efectelor adverse ale medicamentelor)
C. risc prin omisiunea medicamentului
D. risc prin lipsa de acţiunea a medicamentului
E. risc calculat
93. Schemele posologice trebuie să ţină seama de: A, B
A. timpul de înjumătăţire
B. indicele terapeutic
C. biodisponibilitate
D. latenţa
E. volumul de distributie
94. Selectivitatea clinică: A, B, D
A. se referă la exclusivitatea efectului benefic terapeutic
B. se apreciază în raport cu efectul terapeutic, benefic şi efectele secundare, nedorite
C. se apreciază în raport cu indicaţiile şi contraindicaţiile medicamentelor
D. efectul terapeutic şi efectele secundare pot fi mediate de acelaşi tip de receptori în tesuturi
diferite sau în acelaşi ţesut
E. efectul terapeutic nu poate fi mediat de diferite tipuri de receptori
95. Sindromul de abstinenţă la barbiturice se manifestă prin: A, B
A. excitaţie SNC
B. convulsii de tip epileptiform
C. stupoare
D. aritmii cardiace
E. hipotermie severă
96. Stabilirea medicamentului şi posologiei adecvate bolnavului se face prin parcurgerea B, C, E
următoarelor etape:
A. diagnosticul definitiv şi definirea problemei pacientului;
B. planul terapeutic: precizarea scopului şi obiectivelor terapeutice; stabilirea priorităţii
farmacoterapeutice şi grupei farmacoterapeutice eficiente;
C. alegerea medicamentului, din grupa farmaceutică selecţionată
D. stabilirea farmacografiei şi posologiei fără ca aceasta să fie adaptata pe parcurs
E. prescripţia farmacoterapeutică şi iniţierea farmacoterapiei;
97. Stabilirea medicamentului şi posologiei adecvate bolnavului se face prin parcurgerea A, B, C,
următoarelor etape: D
A. informarea şi instruirea pacientului;
B. controlul complianţei;
C. supravegherea terapeutică;
D. optimizarea farmacoterapiei;
E. continuarea tratamentului medicamentos, pentru siguranţă, chiar daca simptomele dispar
98. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandată în următoarele cazuri: B, C, E
A. când substanţa medicamentoasă are un indice terapeutic mare
B. când substanţa medicamentoasă are un indice terapeutic mic
C. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanţa medicamentoasă şi substanţele
auxiliare este mai mare de 1:5
D. pentru substanţe medicamentoase care prezintă o absorbţie uniformă de-a lungul tractului digestiv
E. pentru substanţele medicamentoase utilizate în maladii cu morbiditate ridicată
99. Sunt medicamente cu acţiune selectivă pentru anumite subtipuri de receptori: B, C, D, E
A. adrenalina
B. metoprololul
C. famotidina
D. selegilina
E. ondansetron
100. Supravegherea farmacoterapiei se face pe baza următoarelor criterii: A, C, E
A. clinic
B. paraclinic
C. bioghimic
D. microbiologic
E. farmacocinetic
101. Supravegherea terapeutică şi optimizarea farmacoterapiei A, B, D
A. constitiue un mecanism de re-control
B. cuprinde prescrierea corectă, instruirea pacientului,
C. nu necesită supravegherea complianţei
D. etapa oprimizării farmacoterapiei o constituie supravegherea toleranţei şi eventualelor reacţii
adverse
E. este necesară corectarea schemei farmacoterapeutice nu şi a celei farmacografice
102. Supravegherea terapeutică şi optimizarea posologiei după criteriul clinic se face în următoarele A, C
25
 moduri:
A. urmărirea efectului terapeutic
B. determinarea concentraţiei plasmatice
C. urmărirea apariţiei efectelor adverse uşoare ce preced apariţia efectului terapeutic
D. determinări radiologice, microbiologice
E. ajustarea posologiei
103. Tipuri de farmacoterapie: A, B, C, E
A. profilactică
B. curativă
C. simptomatică
D. neindividualizată
E. de substituţie
104. Toxicomania se caracterizează prin: A, B, C
A. dependenţă psihică
B. dependenţă fizică
C. toleranţa
D. idiosincrazie
E. efect rebound
105. Următoarele definiţii şi afirmaţii sunt corecte: A, C, E
A. farmacomania = recurgerea la medicamente în cele mai neânsemnate suferinţe
B. farmacofobia = recurgerea la medicamente frecvent
C. refuzul medicamentelor chiar când acestea sunt necesare, de teama exagerată a efectelor adverse =
farmacofobie
D. ameliorarea sau vindecarea bolii este consecinţa intervenţiei medicamentului nu şi a forţelor
proprii organismului
E. efectele adverse sunt evitate prin cunoaşterea factorilor favorizanţi

TEMA 3: FARMACOEPIDEMIOLOGIE GENERALĂ

106. Activitatea de farmacoepidemiologie are două forme: profilaxie şi combatere. Activitatea de A, B, C,

profilaxie constă in: D
A. cunoaşterea profilului farmacotoxicologic al fiecărui medicament
B. cunoaşterea contraindicaţiilor şi precauţiilor necesare
C. păstrarea corespunzatoare a medicamentelor
D. eliberarea şi circulaţia medicamentelor conform legislaţiei farmaceutice
E. monitorizarea abuzului de medicamente
107. Caracteristicile comune ale efectelor secundare sau toxice sunt următoarele: A, B, D, E
A. nu sunt dependente de doză, relaţia gradată doza - efect lipseşte;
B. sunt dependente de doză şi favorizate de supradozare în general;
C. ambele apar la dozele eficace, ca efecte adverse (de obicei);
D. ambele apar la doze toxice, în intoxicaţii medicamentoase;
E. sunt evidenţiabile experimental pe animale de laborator.
108. Care dintre afirmaţiile referitoare la obiectivele farmacoepidemiologiei sunt adevarate: B, C, D,
A. studiul cauzelor apariţiei, extinderii şi dispariţiei bolilor de etiologie medicamentoasă, cu mică E
raspandire
B. elaborarea metodelor de profilaxie şi de combatere a bolilor de etiologie medicamentoasă
C. formularea legilor generale ale procesului epidemiologic medicamentos
D. evolutia intoxicaţiilor acute, în corelaţie cu consumul medicamentelor
E. cunoaşterea contraindicaţiilor şi precauţiilor în farmacoterapie şi farmacografie
109. Care din urmatorii factori favorizează reacţiile adverse: A, B, C
A. dozele mari
B. asocierile medicamentoase
C. tratamentul prelungit
D. scăderea absorbţiei orale
E. rezistenţa la medicamente
110. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte privind reacţiile adverse la benzodiazepine? A, B, E
A. produc somnolenta;
B. reacţiile adverse sunt mai intense la vârstnici;
C. nu produc toleranţa;
D. nu produc sindrom de abstinenţă;
E. cresc riscul malformaţiilor la nou-născut.
111. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte: B, C, D,
A. farmacovigilenţa spontană constă în raportări voluntare, individuale, făcute de pacienţii care au E
avut RA
B. farmacovigilenţa intensivă constă în raportările făcute de către o echipa de specialişti, în urma
unor studii organizate asupra tuturor bolnavilor dintr-un spital sau mai multe spitale, într-o anumită

26
 perioadă
C. farmacovigilenţa la scară populaţiei constă în înregistrarea consumului şi analizarea asocierilor
posibile de medicamente la acea populaţie
D. profilaxia RA necunoscute încă, presupune excluderea din tratamentele cu medicamente noi, a
categoriilor gravide, nou-născuti, copii până la 15 ani
E. farmacoepidemiologia este o ramură aplicativă a farmacologiei fundamentată pe
farmacotoxicologie
112. Care dintre următoarele afirmaţii este adevarata? C, E
A. etapele procesului farmacoepidemiologic sunt debutul - oscilant (ascendent şi descendent) şi
stingerea - corelată cu mărimea consumului
B. procesul pandemic medicamentos reprezintă totalitatea tulburărilor şi fenomenelor patologice care
se manifestă în cadrul unor clinici unde sunt prezente efectele farmacotoxicologice ale unui
medicament
C. stingerea procesului farmacoepidemiologic are loc doar în cazul scoaterii medicamentului din
terapeutică
D. toate reacţiile adverse ale unui medicament trebuie cunoscute înainte de autorizarea pentru
introducere în terapeutică
E. abuzul de medicamente se referă la recurgerea la medicamente fără o justificare terapeutică
113. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la reacţiile adverse (RA) este adevarata: D, E
A. RA alergice şi idiosincrazice sunt previzibile şi dependente de mărimea dozelor
B. anemia aplastică la cloramfenicol este o manifestăre a unei RA previzibile, dependentă de
mărimea dozelor
C. în cazul RA independente de doză, se întrerupe imediat admininstrarea şi se evită o nouă
expunere
D. în cazul RA dependente de doză, se reduc dozele, la minim posibil
E. utilizarea în terapeutică a oricarui medicament nou prezintă risc ul unor RA neaşteptate
114. Care dintre următoarele medicamente pot da frecvent reacţii alergice? A, B, C
A. penicilina G
B. lidocaina
C. metamizol
D. dexametazona
E. hemisuccinat de hidrocortizon
115. Care medicamente pot declanşa şoc anafilactic ? A, B, C, E
A. penicilina G
B. dextranii
C. aspirina
D. gentamicina
E. ampicilina
116. Cauzele cele mai frecvent raportate de decese provocate de medicamente sunt următoarele: A, B, C,
A. hemoragii - la anticoagulante, citotoxice D
B. leziuni hepatice - izoniazida
C. insuficienţa renală - analgezice
D. reacţii anafilactice - penicilina
E. infectii - antiinflamatoare
117. Efectele (reacţiile adverse) sunt: A, B, D, E
A. reacţii nocive (dăunatoare), nedorite;
B. favorizate de tratamentul prelungit;
C. provocate numai de dozele mari, toxice;
D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente;
E. manifestate la doze eficace terapeutice mari.
118. Efectele adverse teratogene sunt: A, C, D
A. anomalii morfologice;
B. defecte fiziologice;
C. malformaţii;
D. efecte dismorfogene;
E. suferinţe fetale.
119. Efectele toxice care apar la întreruperea bruscă a unui tratament sunt: B, C, E
A. efectul cancerigen
B. efectul “rebound” (efect de ricoseu)
C. sindromul de abstinenţă
D. efect mutagen
E. insuficienţa funcţională glandulară
120. Efectul terapeutic şi efectele secundare mediate de acelaşi tip de receptori, situaţi în teritorii A,C
diferite se realizează
A. cu medicamente în doze elective pentru un anumit teritoriu (ex dozele de acid acetil salicilic)
B. cu orice doza de medicament

27
 C. utilizând medicamente în dozele eficace submaximale la care efectele secundare nu apar
D. cu medicamente cu potenţa mai mare decât efectul terapeutic şi în doze mari
E. cu doze care nu ţin cont de sensibilizare, starea fiziologică sau patologică
121. Efectul terapeutic şi efectele secundare mediate de acelaşi tip de receptori, în acelaşi ţesut A, B, C
A. selectivitatea clinică se obţine prin monitorizarea parametrilor clinici - tensiunea arteriala,
farmacocinetici - concentraţia palsmatică a medicamentului
B. efectele nedorite sunt datorate extensiei efectului benefic urmarit în terapeutică
C. dozele exagerate pot determina accidente hemoragice în cazul anticoagulantelor cumarinice
D. hipotensiunea posturală produsă de simpatolitice nu este mediată de aceşti receptori
E. prin supradozare nu poate apare coma hipoglicemica la administrarea dozelor exagerate de
antidiabetice orale
122. Efectul terapeutic şi efectele secundare mediate de tipuri diferite de receptori A, C, D
A. permite atingerea selectivitaţii clinice
B. nu permite atingerea selectivitaţii clinice
C. se poate realiza prin sinteza şi utilizarea de medicamente cu structuri chimice elective pentru tipul
de receptori responsabili de efectul benefic
D. selectivitatea biochimică imprimă o selectivitate clinică
E. efectele nedorite nu pot fi anulate sau nesemnificative
123. Etapele procesului farmacoepidemiologic sunt: A, C
A. introducerea medicamentului în terapeutică
B. stingerea - în cazul introducerii medicamentului din terapeutică
C. evoluţia ascendentă - corelata cu consumul
D. evoluţia descendentă - corelată cu efectele adverse
E. manifestările efectelor farmacotoxicologice
124. Factorii farmacoepidemiologici determinanţi sunt: A, B, C
A. medicamentul
B. structura chimică a medicamentului
C. populaţia sensibilă
D. abuzul de medicamente
E. supradozarea
125. Factorii farmacoepidemiologici favorizanţi sunt: B, C, D
A. populaţia sensibilă
B. abuzul de medicamente
C. supradozarea relativă
D. asocierile de medicamente cu alimentele
E. structura chimică a medicamentului
126. Factorii favorizanţi ai apariţiei alergiei la medicamente dependenţi de organism sunt: B, C, E
A. potenţialul antigenic al medicamentului;
B. atopia ereditară;
C. calea de administrare (apariţie mai frecventă la aplicare locală, pe piele şi mucoase);
D. frecvenţa contactului medicamentului cu organismul;
E. reactivitatea individuală (mai mare la femei).
127. Farmacoepidemiologia A, E
A. este o ramură aplicativă a farmacologiei fundamentată pe farmacotoxicologie
B. este o ramură aplicativă a farmacologiei fundamentată pe farmacoterapie
C. studiază contraindicaţiile şi precauţiile în farmacoterapie şi farmacocinetică
D. depisteaza bolile de etiologie infectioasă
E. obiectivele particulare sunt tipurile şi tendinţele formelor farmacotoxicologice pe grupe de
medicamente, zone geografice şi pe grupe de vârstă
128. Farmacovigilenţa include activităţi de: A, B, C
A. depistare a RA
B. înregistrare spontană, intensivă şi la scara populaţiei a RA
C. validarea a RA
D. tratare a RA
E. raportare a RA
129. Farmacovigilenţa: A, C, D,
A. este activitatea de depistare şi examinare a reacţiilor adverse E
B. este activitatea de înregistrare şi validare a unui medicament
C. este activitatea de validare şi evaluare sistematică a reacţiilor adverse ale medicamentelor
D. are ca obiectiv dezvoltarea informaţiilor privind profilul farmacotoxicologic al fiecărui
medicament
E. este activitatea de înregistrare a reacţiilor adverse
130. Frecventa mai mare a reacţiilor adverse se întilneşte la vârstnici datorită unor factori multiplii: A, B, C, E
A. particularităţile farmacocinetice specifice organismului vârstnic;
B. complianţa, frecvent deficitară;
C. particularităţile farmacodinamice specifice organismului vârstnic;

28
 D. utilizării de obicei de doze mai mari decât la adultul tanar;
E. polimedicaţia, consecinţă a polipatologiei.
131. Medicamente frecvent implicate în reacţiile alergice sunt: A, C, D,
A. ampicilina; E
B. adrenalina;
C. penicilina G;
D. procaina;
E. acidul acetilsalicilic.
132. Notati tipurile de reacţii adverse semnalate în grade diferite în cadrul toxicomaniei: A, B, D, E
A. obisnuinţa
B. toleranţa cronică
C. tahifilaxia
D. dependenţa fizică
E. dependenţa psihică
133. Oprirea bruscă a a tratamentului cronic cu fenobarbital poate produce: A, B
A. convulsii
B. sensibilizarea receptorilor pentru acid glutamic
C. toleranţă
D. hipertensiune arterială
E. crize anginoase
134. Produc efect rebound la oprirea bruscă a tratamentului antihipertensiv: B, C
A. alfa-1-adrenolitice
B. ß-adrenolitice
C. clonidina
D. vasodilatatoarele musculotrope
E. diureticele
135. Produc frecvent reacţii adverse la acetilatorii lenti: B, C, D
A. aspirina
B. izoniazida
C. dapsona
D. sulfasalazina
E. penicilinele
136. Reacţiile adverse de tip alergic: C, D
A. sunt efecte secundare datorate acţiunilor farmacodinamice care pot apărea la unii indivizi, în urma
supradozării
B. apar numai la indivizi cu anomalii enzimatice înnăscute
C. sunt independente de doză
D. au la bază mecanisme imune
E. se datorează metabolizării pe căi alternative la nivelul citocromului P450
137. Sistemul de farmacovigilenţa este alcătuit din A, B, C, E
A. OMS
B. reţelele naţionale de farmacovigilenţă
C. Comisia medicamentului
D. Colegiul farmacistilor
E. nuclee de farmacovigilenţă la nivelul spitalelor
138. Sursele de informaţie asupra reacţiilor adverse sunt: A, B, C
A. raportări individuale făcute de medic sau farmacist
B. raportări individuale făcute de pacient
C. raportări în urma unor studii asupra tuturor bolnavilor dintr-un spital într-o anumita perioadă
D. înregistrarea consumului de medicamente la pacienţii unui spital
E. înregistrarea tuturor reacţiilor adverse apărute în populaţie
139. Zona terapeutică şi pragul de toxicitate al concentraţiilor plasmatice A, B, D, E
A. sunt specifice fiecărui medicament
B. concentraţiile plasmatice din zona terapeutică sunt concentraţii plasmatice totale
C. medicamentele cu indice terapeutic mic prezintă o marjă de siguranţă foarte mare între
concentraţiile plasmatice eficace şi concentraţiile toxice
D. medicamentele cu indice terapeutic mic prezintă o marjă de siguranţă foarte mică între
concentraţiile plasmatice eficace şi concentraţiile toxice
E. în cazul aminoglicozidelor concentraţiile toxice minime intersectează zona terapeutică

TEMA 4: ANALIZA ŞTIINŢIFICA A PRESCRIPŢIEI MEDICALE FARMACOTERAPEUTICE

140. Absorbţia tetraciclinei după administrarea orală poate fi diminuată prin administrarea A, B, C
concomitentă de:
A. produse lactate (in cantitate mare);
B. preparate din fier;

29
 C. antiacide gastrice neutralizante;
D. antispastice;
E. enzime pancreatice.
141. Absorbţia tetraciclinei după administrarea orală poate fi diminuată prin administrarea B, C, D
concomitentă de:
A. fermenţi pancreatici
B. antiacide gastrice
C. produse lactate
D. preparate de fier
E. antispastice
142. Activităţile de farmacie clinică desfaşurate în farmacia de comunitate, în cadrul direcţiilor de A, C, D,
asistenţă farmaceutică, sunt: E
A. evidenţa computerizată privind pacienţii arondaţi şi prescripţiile medicale;
B. analiza ştiinţifică a prescripţiei medicale, fără corelaţie cu prescripţiile anterioare
C. instruirea pacientului (modul de administrare a medicamentelor eliberăte, precauţii şi
contraindicaţii, reacţii adverse)
D. legatura stransă şi colaborarea cu medicul de familie,
E. ghidarea automedicaţiei şi consilierea utilizării medicamentelor OTC;
143. Activităţile de farmacie clinică desfaşurate în farmacia de comunitate, în cadrul direcţiilor de A, C, D,
asistenţă farmaceutică, sunt: E
A. consultaţia minimală şi recomandarea medicaţiei de primă intenţie (sub aviz farmaceutic scris)
B. completarea dosarului pacientului privind istoricul analizelor de laborator, nu şi istoricul
medicamentos
C. soluţionarea problemelor farmacoterapeutice;
D. promovarea utilizarii medicamentelor, ţinând cont de eficacitate/riscuri/cost;
E. activitate de instruire şi educaţie farmacoterapeutică a populaţiei
144. Acţiunează sinergic cu teofilina, fiind medicamente care cu care interacţioneză, crescând frecvenţa B, C, D
reacţiilor adverse sau nivelul plasmatic al teofilinei:
A. ketotifenul
B. alopurinolul
C. probenecidul
D. simpatomimeticele
E. nedocromilul
145. Analiza ştiinţifica a prescripţiei medicale şi consilierea pacientului presupune: A, B, E
A. verificarea completă şi corectă a reţetei, în special instrucţia
B. la prescrierea antihipertensivelor - se indică rămânerea în clinostatism 30 min după prima doză
pentru evitarea hipotensiunii ortostatice
C. medicamentele iritante gastrice - să se administeze cu cel puţin 30 min înainte masă şi
menţinerea poziţiei verticale cel puţin 30 min după administrare
D. la prescrierea medicamentelor care au absorbţia diminuată în prezenţa alimentelor să se
menţioneze “pe stomacul plin”
E. la prescrierea a cel puţin două medicamente care pot interacţiona - să se mentioneze
“administrare la interval de cel puţin o ora” - pentru a evita formarea complecsilor neabsorbabili
146. Analiza ştiinţifica a prescripţiei medicale: A, B, C,
A. reprezintă o etapa de bază în activitatea de asistenţă farmaceutică. D
B. are ca scop final avizul farmaceutic şi consilierea pacientului
C. se face după eliberarea medicamentelor
D. prezintă ca obiective controlul unor posibile erori de prescriptie, privind coerenţa tratamentului şi
posologia
E. evidenţierea respectării precauţiilor şi contraindicaţiilor revine medicului
147. Apar interacţiuni cu potenţarea efectelor barbituricelor, la asocierea cu: A, B, C
A. diazepam
B. alcool
C. cimetidina
D. rifampicina
E. anticoagulante cumarinice
148. Asocierea dintre ß-blocante şi verapamil trebuie evitată, deoarece: B, D
A. favorizează bronhoconstricţia
B. ambele acţionează inotrop negativ
C. produc crize de angina pectorală
D. deprima conducerea A- V
E. produc spasme vasculare periferice
149. Asocierea diureticelor hipokaliemiante cu cele hiperkaliemiante corectează: C, D
A. hiperazotemia
B. alcaloza hipocloremica
C. kaliemia

30
 D. "autolimitarea“ efectului diuretic
E. dependenţa de diuretice
150. Asocierea glicozide cardiotonice-diuretice tiazidice: B, E
A. este un antagonism fiziologic
B. duce la scăderea potasemiei
C. duce la scăderea toxicitatii glicozidelor cardiotonice
D. necesită creşterea dozei de glicozid cardiotonic
E. necesită asocierea sărurilor de potasiu
151. Asocierea medicamentelor cu antiacide poate influenţa absorbţia şi biodisponibilitatea anumitor A, B, C
medicamente prin următoarele interacţiuni directe sau indirecte:
A. formarea de chelati greu absorbabili cu ionii bi- şi trivalenti
B. adsorbţia moleculelor de substanţă activă
C. creşterea pH-ului gastric
D. favorizarea absorbţiei tetraciclinelor
E. reducerea hidrosolubilitatii acizilor
152. Care din asocieri sunt permise în vitro: B, E
A. heparina-gentamicina
B. aminoglicozide -peniciline
C. saruri de calciu -tetraciclina
D. peniciline -bicarbonat de sodiu
E. butilscopolamina -metamizol
153. Care din următoarele asocieri reprezintă sinergism de potenţare A, B
A. codeina + aspirina
B. fentanil + droperidol
C. aspirina + paracetamol
D. heparina + protamina
E. warfarina + vitamina K
154. Care din următoarele interacţiuni au mecanism farmacodinamic C, D
A. tetraciclina + saruri de calciu
B. anticoagulante cumarinice + barbiturice
C. antidiabetice + diuretice tiazidice
D. tranchilizante + alcool
E. eritromicina + tetraciclina
155. Care din următoarele medicamente produc tulburări la oprirea bruscă a tratamentului: A, B, D
A. anticonvulsivantele
B. antihistaminicele H2
C. antiinflamatoarele nesteroidiene
D. corticosteroizii
E. colereticele
156. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A, C, E
A. chinidina+anticoagulantele orale creşte riscul de accidente hemoragice
B. chinidina+digoxina scade concentraţia plasmatică a digoxinei, reducându-i astfel toxicitatea
C.carbonatul acid de sodiu+chinidină alcalinizează urina şi creşte eliminarea chinidinei, scăzând
durata de acţiune
D. verapamilul în asociere cu digoxina scade concentraţia plasmatică a acesteia
E. amiodarona nu se asociază cu betablocantele, verapamilul şi chinidina
157. Care dintre următoarele asocieri de antihipertensive sunt contraindicate în terapeutică: D, E
A. beta-blocante + diuretice tiazidice
B. nifedipină + beta blocante
C. hidralazine + beta-adrenolitic
D. clonidină + beta-blocante
E. beta-blocante + verapamil
158. Cauzele erorilor în prescrierea medicamentelor sunt următoarele A, C, D,
A. nivel insuficient de competenţă şi experienţă a medicului prescriptor E
B. diagnostic complet şi /sau corect
C. prescripţii paralele - scrise de o serie de medici
D. număr mare de medicamente pe o prescripţie
E. prescripţii în urgenţa, inclusiv perfuzii, înainte de stabilirea diagnosticului
159. Cresc efectul anticoagulantelor orale: A, C
A. alcoolul în consum acut
B. alcoolul în consum cronic
C. AINS
D. contraceptivele orale
E. rifampicina
160. Erori de prescriptie pot fi următoarele: A, B, C
A. lizibilitatea - reţeta scrisa necitet sau greu descifrabil poate pune în pericol sanatatea şi viaţa

31
 pacientului.
B. neclarităţi în exprimare sau a informaţiilor incomplete
C. abrevieri (unităţi de măsură mg sau μg)
D. erori ştiinţifice - de execuţie practică a prescripţiei
E. erori tehnice - de prescriptie, de către medic
161. Este sinergism de potenţare utilizat în terapeutică, cu eceptia: A, B, C,E
A. săruri de calciu i.v. în insuficienţa cardiacă acută + tonicardiace
B. antidiabetice orale + ß -adrenolitice
C. acetilcisteina + paracetamol
D. antihipertensive + diuretice
E. metamizol + paracetamol
162. Este sinergism de potenţare utilizat în terapeutică, cu excepţia: A, B, C, E
A. tonicardiace + săruri de Ca i.v.
B. antidiabetice orale + ß -adrenolitice
C. parasimpatolitice + anticolinesterazice
D. antihipertensive + diuretice
E. neostigmină + suxametoniu
163. Este sinergism farmacodinamic evitat în terapeutică: A, C, D,
A. neostigmină + suxametoniu E
B. neostigmină + D- tubocurarină
C. ß-adrenolitice + antidiabetice
D. droperidol + fentanil
E. tonicardiace + săruri de calciu i.v
164. Etapele analizei ştiinţifice a prescripţiei medicale şi ale consultatiei minimale sunt următoarele: A, C, D,
A. analiza prealabilă - identitatea prescriptorului, a pacientului, data, respectarea legislatiei pentru E
toxice şi stupefiante
B. citirea prescripţiei după colectarea şi eliberarea medicamentelor
C. aflarea contextului prescripţiei -contextul fiziologic (vârstă, sex, sarcina),
D. contextul patologic (sensibilizare la medicamente, patologie asociată - coronariană, renală,
hepatică)
E. contextul farmacoterapeutic- farmacoterapia în curs şi automedicaţia, recunoaşterea DCI
165. In analiaza ştiinţifică a prescripţiei medicale farmacistul este obligat A, B, D, E
A. sa verifice dozele pentru o dată şi cele pentru 24 de ore
B. are obligaţia de a compara doze cu dozele maxime din farmacopee, şi, în cazul în care dozele sunt
depaşite să le reducă
C. reduce doza şi în cazul instalării unei stări de toleranţă, în care medicul prescrie o doza mai mare decât
cea maximă admisă
D. nu modifică doza în cazul instalării unai stări de toleranţă, în care medicul prescrie o doză mai mare
decât cea maximă admisă
E. urmăreaste dacă în aceiaşi reţetăa nu sunt prescrise substanţe cu acţiuni similare
166. In scopul potenţarii efectului antihipertensiv sunt recomandate următoarele asocieri: A, B
A. antihipertensiv - vasodilatatoare periferice sau centrale
B. antihipertensiv - tranchilizante
C. antihipertensiv - simpatomimetice
D. antihipertensiv - antidepresive triciclice
E. antihipertensiv - antiinflamatoare nesteroidiene
167. În cazul produselor farmaceutice cu asocieri fixe medicamentoase: A, D
A. cu cât sunt mai multe medicamente asociate creşte numărul reacţiilor adverse
B. cu cât sunt mai multe medicamente asociate scade numărul reacţiilor adverse
C. componentele medicamentoase au o farmacocinetică şi durată de acţiune diferită ceea ce duce la
determinarea corectă a dozelor şi ritmului de administrare
D. asocierea în acelaşi produs poate favoriza apariţia inducţiei sau inhibiţiei incrucişate
E. optimizarea dozelor este uşor de controlat în cazul medicamentelor cu asocieri fixe
168. Medicamentele sunt eficiente dacă: C, D, E
A. stare generală a pacientului este bună
B. administram doza maximă;
C. ambalajul medicamentului este usor de utilizat
D. administrăm concomitent alimente şi medicamente
E. calea de administrare este intravenoasă
169. Notati asocierile contraindicate: B, C, D, E
A. propranolol + dihidralazina
B. propranolol + verapamil
C. amiodarona + verapamil
D. amiodarona + chinidina
E. amiodarona + propranolol
170. Notati substanţele medicamentoase contraindicate la diabetici, datorită riscului de coma A, C

32
 hipoglicemică:
A. propranolol
B. atenolol
C. timolol
D. izoprenalina
E. adrenalina
171. Nu se asociaza în schemele terapeutice A, B, C, E
A. guanedidina + antidepresive triciclice
B. antibiotice bactericide în faza de multiplicare + antibiotice bacteriostatice
C. tetracicline + săruri de Ca p.o.
D. antidiabetice orale + ß-adrenolitice
E. antidiabetice orale + diuretice tiazidice
172. Nu se pot asocia următoarele medicamente: A, B, C,
A. heparina-gentamicina D
B. aminoglicozide - peniciline
C. saruri de calciu -tetraciclina
D. peniciline - bicarbonat de sodiu
E. butilscopolamina - metamizol
173. Nu se pot recomandate în terapeutică următoarele asocieri medicamentoase: A, B, C,
A. ampicilină + cloramfenicol D
B. tetraciclină + cloramfenicol
C. gentamicină + kanamicină
D. benzilpenicilină + tetraciclină
E. izoniazidă + rifampicină
174. Nu sunt utilizate în terapeutică ca medicaţie antidot asocierile: A, C, D,
A. paracetamol + metamizol E
B. paracetamol + acetilcisteina
C. spironolactonă + clorură de potasiu i.v.
D. droperidol + alfentanil
E. tonicardiace + săruri de Ca i.v
175. Produsele farmaceutice cu asocieri fixe de medicamente prezintă următoarele caracteristici: A, C
A. medicamentul asociat diminuă efectul secundar al medicamentului principal
B. medicamentul asociat nu influentează efectul celuilalt
C. medicamentul asociat creşte efectele secundare ale medicamentului principal
D. creşte complianţa pacienţilor prin scaderea numarului de produse medicamentoase utilizate
separat
E. creşte complianţa pacienţilor prin creşterea numărului de produse medicamentoase utilizate
separat
176. Produsele farmaceutice în asocieri fixe sunt utile deoarece: A, B, C
A. creşte complianţa în cazul asocierii a două antihipertensive
B. asocierea diuretice de ansa (furosemid) cu cicloamidine (amilorid) echilibrează balanta ionilor de
potasiu
C. rezistenta microbiană se dezvoltă mai puţin în cazul asocierilor de antibiotice
D. nu se pot asocia sărurile de magneziu cu sărurile de calciu pentru a nu anula efectele asupra
tranzitului intestinal
E. nu se asociază antiacide adsorbante cu antiacide neutralizante pentru a nu apare constipaţia
177. Reprezintă o interacţiune prin mecanism farmacodinamic asocierea dintre: C, D
A. contraceptivele orale + rifampicină
B. sulfamidele antidiabetice + fenilbutazonă
C. sulfamidele antidiabetice + beta adrenolitice
D. tranchilizante + hipnotice
E. glucocorticoizi + barbiturice
178. Se evită asocierea beta-blocantelor cu: A, B, D
A. blocanţi de calciu tip verapamil
B. hipoglicemiante
C. inhibitori ai enzimei de conversie
D. beta-simpatomimetice
E. diuretice
179. Sunt asocieri antagonice de antibiotice : A, C, E
A. tetraciclina + cloramfenicol
B. gentamicina + ampicilina
C. eritromicina + clindamicina
D. sulfametoxazol + trimetoprim
E. kanamicina + Colimicina
180. Sunt asocieri de medicamente nerecomandate: C, D
A. ß-adrenolitice + vasodilatatoare musculotrope

33
 B. ß-adrenolitice+ diuretice
C. ß-adrenolitice + clonidină
D. ß-adrenolitice + verapamil
E. Diuretice + vasodilatatoare musculotrope
181. Sunt interacţiuni medicamentoase produse prin mecanism farmacodinamic (sinergism de C, D, E
potenţare) cu semnificaţie clinică (risc crescut de reacţii adverse):
A. guanedidina + antidepresive triciclice
B. antibiotice bactericide în faza de multiplicare + antibiotice bacteriostatice
C. inhibitori de enzimă de conversie + spironolactonă
D. antidiabetice orale + ß-adrenolitice
E. antidiabetice orale + diuretice tiazidice
182. Următoarele afirmaţii sunt adevarate: A, B, D
A. concentraţia terapeutică pentru digoxin poate fi concentraţie toxică la un pacient cu hipokaliemie sau
hipercalcemie
B. în insuficienţa renală scade legarea de albumine şi creşte fracţia de substanţă medicamentoasă
C. în insuficienţa renală creşte legarea de albumine şi creşte fracţia de substanţă medicamentoasă
D. propranololul la doze mari atinge biotransformarea de saturaţie la primul pasaj hepatic
E. propranololul la doze mari nu atinge biotransformarea de saturaţie la primul pasaj hepatic

TEMA 5: CONSILIEREA PACIENTULUI REFERITOR LA PRESCRIPŢIA FARMACOTERAPEUTICĂ

183. Acetilcisteina este indicată în : C, D

A. starea de rău astmatic
B. tusea spastică iritativă
C. bronşită cronică
D. în laborator pentru fluidificarea sputei în vederea examenului microbiologic
E. tusea iritativă din insuficienţa cardiacă
184. Acidul acetilsalicilic are următoarele contraindicaţii: A, C, E
A. ulcer gastro-duodenal;
B. altralgii, mialgii;
C. boli hemoragice;
D. cefalee;
E. alergie la salicilati.
185. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mecanism farmacocinetic A, B, C,
(inductie enzimatică) cu scăderea eficacităţii următoarelor medicamente: D
A. contraceptive orale;
B. propranolol;
C. anticoagulante cumarinice;
D. teofilina;
E. medicamente antiacide.
186. Benzodiazepine nu sunt recomandate: A, C
A. conducătorilor auto
B. în stări anxioase
C. în miastenia gravis
D. în anesteziologie
E. în insomnii
187. Benzodiazepinele sunt contraindicate în următoarele situaţii clinice: A, D
A. primul trimestru de sarcină
B. preanestezie
C. hipertiroidie
D. la soferi
E. tetanos
188. Care din următoarele medicamente produc tulburări la oprirea bruscă a tratamentului: A, B, D
A. anticonvulsivantele
B. antihistaminicele H2
C. antiinflamatoarele nesteroidiene
D. corticosteroizii
E. colereticele
189. Care dintre asocieri sunt benefice în terapie: C, E
A. penicilina - soluţie perfuzabila de bicarbonat de sodiu
B. tetraciclina -saruri de calciu
C. fentanil- droperidol
D. alcool - benzodiazepine
E. anticoagulante orale supradozate - vitamina K
190. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? A, B
A. inhibitoarele enzimatice cresc efectele benzodiazepinelor care se metabolizează prin oxidare

34
 B. nu se recomandă asocierea benzodiazepinelor între ele, datorită competiţiei pentru situsurile de
leagre
C. asocierea benzodiazepinelor permite folosirea de doze mai mici, cu reducerea efectelor adverse
D. benzodiazepinele au efecte de tip antipsihotic, utile la bolnavii agresivi
E. la doze mari, benzodiazepinele produc reacţii extrapiramidale
191. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate? B, C, D
A. carbenicilina + tazobactam;
B. amoxicilina + acid clavulanic;
C. ampicilina = sulbactam;
D. piperacilina + tazobactam;
E. oxacilina + acid clavulanic.
192. După administrare repetata hipnoticele barbiturice provoacă următoarele reacţii adverse: A, B, E
A. efect "rebound" cu vise neplacute (coşmaruri), la oprirea brusca a tratamentului;
B. obisnuinţă;
C. creşterea metabolismului bazal;
D. inhibiţie enzimatică;
E. dependenţă fizică (sindrom de abstinenţă cu convulsii).
193. Efectele benzodiazepinelor pot fi crescute de: A, C, D
A. cimetidină
B. antiacide gastrice
C. alcoolul etilic
D. disulfiram
E. cafeină
194. Este antagonism pe receptori asocierea: A, E
A. morfina -naloxon
B. histamina -adrenalina
C. aspirina -paracetamol
D. pilocarpina -aspirina
E. diazepam- flumazenil
195. Exemple de asocieri medicamentoase incompatibile "in vitro“: A, B, C,
A. kanamicina cu meticilina D
B. heparina cu gentamicina
C. barbiturat de sodiu cu colimicina sulfat
D. heparina cu clorpromazina
E. penicilina G cu cefaloţină
196. Farmacotoxicologia neurolepticelor cuprinde: A, B, C, E
A. obisnuinţa şi dependenţa fizică.
B. efecte de tip extrapiramidal.
C. hipotensiune şi hipotermie.
D. hipertensiune arterială marcată.
E. efecte antimuscarinice.
197. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate: A, C, E
A. la bolnavii cu insuficienţă hepatică gravă
B. în preanestezie
C. la conducătorii auto
D. la pacienţii epileptici
E. în insuficienţa renală severă
198. Inhibitori de beta-lactamaza sunt: A, C, E
A. sulbactam;
B. ticarcilina;
C. tazobactam;
D. piperacilina;
E. acidul clavulanic.
199. Medicamentele antidepresive de tip triciclice (amine triciclice şi tetraciclice) potentează efectele: A, B, D
A. hipertensive ale simpatomimeticelor;338
B. anticolinergice ale atropinei, trihexifenidilului;
C. antihipertensivelor;
D. psihostimulantelor amfetaminice;
E. antiepilepticelor.
200. Notati afirmaţiile corecte : A, B
A. ghidarea autotratamentului şi automedicaţiei pacienţilor constituie o responsabilitate specială a
farmaciştilor
B. farmacistii trebuie să furnizeze consiliere expertă şi imparţială, privind utilizarea medicamentelor
eliberate fară prescripţie medicală (medicamentele OTC)
C. depistarea eventualelor interacţiuni medicament-medicament, pe aceleaşi sau pe reţete paralele
desţinate aceluiaşi reprezintă una dintre responsabilităţile medicului

35
 D. rolul de consilier al pacientului nu cuprinde sfatul privind dieta, în corelaţie cu diagnosticul şi
medicaţia
E. rolul de consilier al pacientului nu cuprinde informarea asupra alimentelor şi băuturilor
contraindicate, în raport cu medicaţia;
201. Notati medicamentele antihipertensive care produc efect rebound la intreruperea brusca a C, E
tratamentului:
A. reserpina
B. hidroclorotiazida
C. clonidina
D. prazosin
E. propranolol
202. Penicilina G sodică se poate utiliza în soluţie izotonă de clorură de sodiu: B, D, E
A. în soluţii perfuzabile cu pH acid sau alcalin;
B. după preparare extemporaneu;22
C. asociată în seringă cu alte medicamente;
D. singură în seringă;
E. pastrată la + 4 °C, maximum 24 ore.
203. Pentru care dintre următoarele medicamente este adevarata afirmaţia ca absorbţia orală este A, C, D,
scazuta cand aciditatea gastrica este redusa, cu excepţia? E
A. nitroglicerina
B. ketoconazol
C. tetraciclina
D. captopril
E. ranitidina
204. Potenţarea efectelor barbituricelor apare în cadrul unor interacţiuni cu: A, B, E
A. alcool etilic;
B. diazepam;
C. anticoagulante cumarinice;
D. rifampicina;
E. cimetidina.
205. Precizati asocierile finalizate cu sinergism de potenţare utilizat în terapeutică : A, C, D
A. anestezic general + tranchilizant
B. alcool + medicamente deprimante SNC
C. analgezic + neuroleptic
D. antihipertensiv + diuretic
E. adrenalina + histamina
206. Precizaţi situaţiile în care se urmăreşte în terapeutică un sinergism de potenţare: A, D, E
A. fentanil + droperidol
B. verapamil + metoprolol
C. atenolol + tolbutamid
D. amlodipin + indapamid
E. ampicilină +gentamicină
207. Precizaţi situaţiile în care sinergismul de potenţare este evitat în terapeutică: B, C
A. analgezic + neuroleptic
B. tranchilizante + alcool
C. sulfamidă hipoglicemiantă + beta adrenolitic
D. antihipertensiv + diuretic
E. anestezic general + tranchilizant
208. Reacţiile adverse frecvente ale antidepresivelor tip amine triciclice sunt: A, C, E
A. anxietatea
B. hipotensiunea arterială
C. psihoza delirantă
D. neperceperea culorilor roşu, verde
E. efecte secundare de tip anticolinergic
209. Reacţiile adverse la administrarea de hipnotice barbiturice sunt: A, B, E
A. toleranţa dobândită (obişnuinţa) pentru acţiunea hipnotică
B. sindrom de abstinenţă la întreruperea bruscă a unui tratament îndelungat
C. sindrom de abstinenţă la scăderea treptată a dozelor
D. hipertensiune arterială
E. toleranţă încrucişată cu alte medicamente
210. Reacţiile alergice pot apărea în urma administrării următoarelor medicamente: A, B
A. ampicilina
B. procaina
C. astemizolul
D. adrenalină
E. hemisuccinat de hidrocortizon

36
211. Se contraindică utilizarea opioizilor: A, B
A. în insuficienţa respiratorie
B. în hipertrofie de prostata
C. postoperator
D. în anestezia generală
E. ca antitusive
212. Sindromul de abstinenţă la hipnoticele barbiturice se manifestă prin: B, C, E
A. hipotensiune
B. halucinaţii
C. insomnie
D. diaree
E. stare de agitaţie psihică
213. Sunt antibiotice rezistente la betalactamază: A, C
A. oxacilina;
B. amoxicilina;
C. sultamicina (asocierea ampicilină + sulfactam);
D. ampicilina;
E. ticarcilina.
214. Sunt rezistente la sucul gastric: A, C, D,
A. fenoximetipenicilina E
B. benzilpenicilina
C. dicloxacilina
D. ampicilina
E. pivampicilina
215. Tratamentul reacţiilor adverse grave de tip alergic se face: B, D
A. prin administrarea de histamină, pentru desenbilizare
B. prin administrare de corticosteroizi i.v.
C. diminuând treptat dozele de medicament, pentru desensibilizare
D. prin administrare de adrenalină i.v.
E. prin administrare de H 2 - blocante
216. Unele antihistaminice H1 pot accentua efectele deprimante centrale ale: A, B, C
A. hipnoticelor
B. alcoolului
C. clonidinei
D. cafeinei
E. anticoagulantelor de sinteză
217. Următoarele substanţe diminuă efectul anticoagulantelor orale: A, D, E
A. antiacide
B. alcoolul, în consum acut
C. alopurinol
D. colestiramina
E. corticosteroizi

TEMA 6: CONSILIEREA PACIENTULUI ASUPRA MEDICAMENTELOR OTC ŞI AUTOMEDICAŢIEI.

218. Acetilcisteina: A, D
A. este un expectorant
B. are mecanism secretostimulant
C. este utila în tusea seacă
D. poate produce bronhospasm
E. este antidotul intoxicăţiei cu metamizol
219. Acidul acetilsalicilic are următoarele contraindicaţii: A, C, E
A. ulcer gastro-duodenal;
B. altralgii, mialgii;
C. boli hemoragice;
D. cefalee;
E. alergie la salicilati.
220. Acidul acetilsalicilic are următoarele reacţii adverse: A, B, D, E
A. iritatii gastro-duodenale
B. microhemoragii
C. bronhodilatatie
D. euforie
E. reacţii alergice
221. Acidul acetilsalicilic este indicat în: A, B, E
A. artralgii
B. infecţii acute febrile

37
 C. dureri preoperatorii moderate
D. tromboflebită acută
E. Dismenoree
222. Acidul acetilsalicilic se asociază frecvent în produsele farmaceutice cu: B, D, E
A. piroxicam.
B. cafeina
C. metamizol sodiC
D. acid ascorbic
E. paracetamol
223. Administrata i.v. rapid, papaverina poate produce: A, C
A. bradicardie
B. tahicardie
C. bloc atrio-ventricular
D. stimularea conducerii atrio-ventriculare
E. stimularea respiratiei
224. Administrate la mamă pot provoca la făt efecte teratogene (malformaţii) cu localizare A, C
craniofacială:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etreţinăt);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.
225. Analgezicele neopioide se pot asocia în preparate farmaceutice cu: A, B, C
A. codeina
B. cafeina
C. fenobarbital
D. morfina
E. adrenalina
226. Anamneza, bazată pe ascultarea şi interviul (dialogul dirijat) cu pacientul, oferă informaţii, A, B, C,
privind: D
A. acuzele (sunt răcit; am nasul înfundat, tuşesc, am febră, mă doare capul)
B. simptomele obiective (rinoree, tuse, febră) şi subiective (cefalee, colici, constipaţie, diaree,
durere)
C. debutul, evoluţia, intensitatea şi particularităţile simptomelor
D. istoricul acuzelor (periodicitate, frecventă, durată, acut, cronic)
E. interpretarea analizelor de laborator
227. Au proprietăţi antitusive A, B, C
A. morfina
B. dionina
C. oxeladina
D. zopiclonul
E. sulindac
228. Care din următoarele medicamente sunt contraindicate la gravide: A, B, C
A. opioidele
B. cloramfenicolul
C. tetraciclina
D. preparatele pe baza de fier
E. vitamina D
229. Care din următoarele medicamente sunt contraindicate la gravide: A, B, E
A. aminoglicozidele
B. tetraciclina
C. antiacidele neutralizante
D. vitaminele
E. benzodiazepinele
230. Care din următorii compuşi sunt analgezice-antipiretice: B, C, D
A. butilscopolamina
B. acidul acetilsalicilic
C. paracetamolul
D. metamizolul
E. proclorperazina
231. Care dintre afirmaţiile referitoare la posologia acidului acetilsalicilic sunt corecte ? A, C, E
A. ca analgezic-antipiretic se utilizeză la adulti în doze de 0,5 g de 4 ori pe zi
B. ca analgezic-antipiretic se utilizeză la adulti în doze de 0,5 g la 2-3 zile
C. ca antiinflamator se utilizează în doze mari timp indelungat
D. ca antiinflamator se utilizează în doze mici pe perioade scurte
E. ca antiagregant plachetar se utilizeza în doze de 0,5 g la 2-3 zile

38
232. Care dintre produsele farmaceutice date au ca substanţa activa paracetamolul? B, C, E
A. acesol
B. panadol
C. tylenol
D. tramadol
E. eferalgan.
233. Care dintre următoarele afirmaţii nu sunt corecte? B, E
A. ambroxolul este metabolitul activ al bromhexinului.
B. bromhexinul acţionează mucolitic prin desfacerea legaturilor disulfidice.
C. bromhexinul produce iritatie gastrica.
D. bromhexinul este conditionat sub forma de comprimate, soluţie de uz intern.
E. acetilcisteina este un mucolitic ce acţionează prin mecanism biochimic
234. Care dintre următoarele efecte adverse apar sub tratamentul cu papaverină: A, C, D
A. constipaţia
B. diareea
C. cefaleea
D. transpiraţiile
E. cianoza periorală
235. Care dintre următoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto? B, D
A. neostigmina;
B. prometazina;
C. izoprenalina;
D. clorfenoxamina;
E. bromhexin.
236. Consilierea pacientului cu tuse trebuie să respecte următoarele principii: A, C, D,
A. tusea uscată, inutilă, dăunătoare se combate. E
B. tusea umedă trebuie suprimată.
C. opioidele (codeina, morfina) au eficacitate maximă în combaterea tusei.
D. primul tratament al tusei trebuie să fie cel cauzal.
E. tusea umedă trebuie diminuata când este suparatoare.
237. Consilierea pacienţilor în farmacia de comunitate presupune alegerea căii de administrare în A, B, C, E
funcţie de:
A. viteză instalarii efectului;
B. locul acţiunii urmărite;
C. biodisponibilitatea medicamentului pe diferite căi;
D. costul tratamentului;
E. starea bolnavului.
238. Contraindicaţiile administrării paracetamolului sunt: A, C
A. insuficienţă renală
B. copii preşcolari
C. insuficienţă hepatică
D. alergie la salicilaţi
E. hipertensiune arterială
239. Efectele secundare posibile la administrarea acidului acetilsalicilic sunt: A, B
A. efect ulcerigen
B. microhemoragii gastrice
C. bronhodilatatie
D. tulburari de echilibru
E. tulburari de vedere.
240. Etapele culegerii informaţiilor de către farmacist şi asitenţei farmaceutice, în sindroamele febrile A, B, C, E
A. măsurarea temperaturii şi stabilirea gradului febrei: moderată, ridicată, hipertermie
B. observarea stării generale a bolnavului: bună sau alterată, gradul de deshidratare
C. observarea semnelor şi aflarea simptomelor subiective, asociate febrei
D. stabilirea unui diagnostic cert
E. recomandarea unui antipiretic OTC, personalizat pentru contextul bolnavului
241. Ibuprofen poate provoca următoarele R.A.: A, B, C,
A. disfunctii cognitive, psihoze şi halucinatii D
B. sindrom depresiv
C. meningita aseptica
D. rabdomiolize
E. citoliza hepatică
242. Inhibitoarele centrului tusei de tip opioid sunt: A, B, C
A. codeina
B. dionina
C. dextrometorfan
D. oxeladina

39
 E. clofedanol
243. În dureri sau febră acidul acetilsalicilic poate fi asociat cu: A, B, C
A. acid ascorbic.
B. paracetamol
C. cafeina
D. un antiinflamator puternic.
E. un antiagregant plachetar.
244. În insuficienţa renală: A, B, E
A. ritmul posologic (R) şi doza de menţinere variază direct proporţional cu clearence-ul renal
B. ramane constantă concentraţia plasmatică la starea de echilibru
C. nu se alterează clearence-ul renal al medicamentelor
D. se altereaza constanta de eliminare renală (Kn)
E. gradul de insuficienţa renală se apreciază în funcţie de clearence-ul creatininei
245. Medicamentele OTC recomandate pe cale orală respecta unele principii: A, B, D, E
A. are latenţa este relativ mare
B. nu este recomandată în urgenţe
C. este calea preferată în urgenţe
D. viteza de absorbţie intestinală este influenţată de timpul de golire al stomacului
E. este inutilizabilă la comatoşi
246. Metamizol are următoarele reacţii adverse: A, B
A. tulburări sangvine
B. reacţii alergice
C. toxicitate hepatică
D. toxicitate renală
E. cancer gastric
247. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce următoarele reacţii adverse: B, D
A. hepatotoxicitate;
B. tulburari sanguine (leucopenie, agranulocitoza);
C. neoplasm gastric;
D. reacţii alergice cutanate;
E. methemoglobinemie.
248. Metamizolul (noraminofenazona) prezintă următoarele contraindicaţii: B, D
A. insuficienţa hepatică;
B. alergie la pirazolone;
C. ulcer gastric;
D. leucopenie;
E. neoplasm gastric.
249. Metodologia consultaţiei minimale, în farmacia de comunitate A, B, D
A. farmacistul poate efectua o consultaţie minimală în farmacia de comunitate, atunci când
pacientul se prezintă cu acuze de boală şi solicită recomandarea unei medicaţii OTC
B. sursele şi metodele de informaţie permit farmacistului să emită numai o ipoteza de diagnostic
C. sursele şi metodele de informaţie permit farmacistului să emită un diagnostic sigur
D. pe baza diagnosticului farmacistul poate emite o recomandare a unei farmacoterapii de primă
intenţie cu medicamente OTC
E. daca emite un diagnostic corect nu mai este necesar sfatul prezentării la medic în cazul în care
suferinţa continuă
250. Notati antitusivele cu potenţial toxicomanogen: A, C
A. morfina
B. dextrometorfan
C. codeina
D. noscapina
E. oxeladina
251. Papaverina poate produce în doze mari următoarele reacţii adverse: B, C, D
A. diaree
B. cefalee
C. inroşirea fetei
D. transpiraţii
E. hipertensiune arterială
252. Paracetamolul este contraindicat în: B, C
A. insuficienţa respiratorie
B. insuficienţa renală
C. insuficienţa hepatică
D. insuficienţa coronariană
E. insuficienţa cardiacă
253. Paracetamolul poate provoca următoarele reacţii adverse: A, B, C, E
A. citoliza hepatică

40
 B. methemoglobinemie
C. rabdomiolize
D. hemoragii gastrice
E. erupţii cutanate
254. Paracetamolul: B, C, D
A. este contraindicat la pacienţii trataţi cu antivitamine K
B. este antipireticul preferat la astmatici
C. poate fi folosit în cursul sarcinii
D. poate determină citoliză hepatică în caz de supradozaj
E. este contraindicat la sugari
255. Pentru bolnavii cu polipatologie şi polimedicatie A, B, C
A. trebuie depistată automedicaţia neghidată - antiinflamatoare, antireumatice, diuretice, laxative
B. supravegherea terapiei trebuie să prevadă eventualele efecte adverse datorate interacţiunilor
medicaţiei prescrise cu automedicaţia
C. nu există o posologie standard la pacienţii cu risc (insuficienţa hepatică, renală)
D. se exclud asocierile medicamentoase nefrotoxice în cazul insuficientei hepatice
E. se determină concentraţiile plasmatice ale substanţelor din asocierile medicamentoase
256. Precizati cauza pentru care acidul acetilsalicilic trebuie evitat la bolnavii sub tratament cu A, D, E
heparina:
A. inhiba sinteza de tromboxan A2
B. interferă cu metabolismul heparinei
C. este fibrinolitic
D. este antiagregant plachetar
E. este hipoprotrombinizant
257. Precizati medicamentele analgezice - antipiretice pe care le putem recomanda ca OTC pacientului C, D
care se prezintă în farmacie cu febră:
A. pitofenona;
B. meloxicam;
C. paracetamol;
D. metamizol;
E. fenpipramida.
258. Prin consiliere atentă: A, B, C, E
A. farmacistul trebuie să evite supradozarea medicamentelor;
B. farmacistul trebuie să evite medicamentele contraindicate în sarcină;
C. forma farmaceutică trebuie să fie adecvată vârstei - siropuri, suspensii la copii
D. formele solide nu sunt indicate pentru adulţi
E. când este posibil la copii se preferă supozitoarele, formele orale
259. Prin prelucrarea informaţiilor obţinute din anamneza şi observaţia bolnavului A, B, C, E
A. farmacistul trebuie să emită o ipoteză de diagnostic de boală
B. poate lua decizia initială
C. îndrumă pacientul la medicul de familie sau în caz de urgenţă, direct la spital
D. recomandarea unei farmacoterapii de primă intenţie, cu medicaţie OTC este responsabilitatea
medicului
E. implicarea farmacistului în recomandarea unei farmacoterapii de primă intenţie, cu medicaţie
OTC, presupune: alegerea grupei farmacodinamice, medicamentului şi produsului, pentru contextul
fiziologic, patologic şi farmacoterapeutic al bolnavului
260. Recomandarea farmaceutică scrisă are următoarele roluri: A, C, D
A. de a ajuta pacientul să reţină corect recomandările;
B. de a conţine instrucţiuni auxiliare, posologie, în scopul întârzierii consultaţiei la medic
C. de a creşte complianţa pacientului la farmacoterapia prescrisă;
D. de a avea certitudinea că pacientul nu uită intervalul de timp indicat de farmacist
E. de a aminti, în funcţie de caz, să revină la farmacist sau să se prezinte la medic daca simptomele
persistă
261. Recomandarea farmacoterapeutică OTC, se dă pe formular tipizat care trebuie să cuprinda: A, B, D
A. data şi semnătura farmacistului
B. coordonatele pacientului (nume, adresă), vârstă, condiţii, simptome acuzate şi semne observate,
medicaţie în curs, prescrisă de medic şi automedicaţie, comentarii
C. nu este necesară recomandarea de trimitere la medic
D. medicamentele OTC recomandate
E. investigatiile paraclince necesare diagnosticului
262. Recomandarea spitalizării în cazul unui pacient cu febră trebuie făcută în următoarele cazuri, mai A, D
puţin:
A. ipoteza de boală infecţioasă contagioasă, care trebuie internată obligatoriu în spital (sinuzita,
herpes oral)
B. boală infecţioasă care nu necesită internarea obligatorie în spital, dar care are o evoluţie
nefavorabilă
41
 C. necesitatea investigaţiilor paraclinice
D. ipoteza de boală cu evoluţie favorabilă
E. imposibilitatea îngrijirii bolnavului, la domiciliu
263. Situaţiile de prezentare a pacientului la farmacie, cu o acuză de simptom sau de boală şi A, C, D
modalitaţile de soluţionare sunt:
A. pacientului care acuză un simptom acut, pe fondul unei boli cronice diagnosticate de medic şi cu
tratament instituit i se poate eliberă un OTC
B. pacientul care acuză un simptom cronic, pe fondul unei boli cronice diagnosticate de medic şi cu
tratament instituit poate primi un OTC
C. farmacistul poate recomanda un medicament OTC eficace temporar
D. în cazul în care nu există un medicament OTC potrivit cazului, poate elibera cantitatea necesară după
caz (reglementat, pentru 1 zi de lucru sau 3 zile de weekend şi sarbători legale) din
medicamentul indicat de pacient ca fiind prescris anterior de medic
E. farmacistul poate elibera orice medicament de pe o prescripţie cu valabilitate expirată, bilet de
ieşire din spital
264. Situaţiile de prezentare a pacientului la farmacie, cu o acuză de simptom sau de boală şi A, B, D, E
modalitaţile de soluţionare sunt:
A. farmacistul poate efectua o consultaţie minimală a pacientului care acuză un simptom acut al unei
suferinţe ce debutează
B. poate recomanda şi elibera (sub aviz farmaceutic scris) medicaţie OTC pentru 1-3 zile, cu
recomandarea precizată în scris de prezentare la medic
C. poate recomanda şi elibera medicaţie OTC pentru 30 de zile,
D. în cazuri de urgenţă, farmacistul poate elibera 1-2 doze dintr-un medicament non-OTC necesar vital
bolnavului
E. farmacistul trebuie să fie foarte circumspect şi precaut în emiterea ipotezei de diagnostic, cât şi în
recomandarea medicaţiei OTC
265. Trec placenta şi trebuie evitate la gravide: A, D, E
A. tetraciclina
B. ampicilina
C. vitamina D
D. fenitoina
E. benzodiazepinele

42
 TEMA 7: INTERACŢIUNI MEDICAMENTOASE

Este contraindicată asocierea aminoglicozidelor cu tetraciclinele întrucât:

A. apare un antagonism de efect
B. apare creşterea efectului bactericid
266. C. apare scăderea efectului bactericid A,C
D. apare scăderea efectului antihelmintic
E. efectul antibacterian nu este influenţat

La asocierea medicamentelor in vitro (în seringă sau în sacii de perfuzie) pot să intervină reacţii
chimice, urmate de:
A. inactivarea medicamentelor
B. apariţia de compuşi toxici
267. C. pierderea eficacităţii medicamentelor A,B,C
D. distrugerea seringii sau a sacului de perfuzie
E. nu au loc niciodată reacţii chimice în acest caz

Cercetarea interacţiunilor medicamentoase are în vedere următoarele aspecte:

A. interacţiuni in vivo medicament – medicament, prescrise pe aceeaşi reţetă sau pe prescripţii paralele la
acelaşi pacient
B. interacţiuni in vivo medicament prescris – automedicaţie (OTC)
268. C. interacţiuni medicament – medicament in vivo (în seringi, flacoane sau saci de perfuzie), manifestate ca A,B,D,E
incompatibilităţi
D. interacţiuni medicament – ambalaj (seringă, flacon sau sac de perfuzie)
E. interacţiuni medicament – alimente, alcool, tabac, radiaţii solare, intervenţie chirurgicală

Exemple de asocieri cu interacţiuni medicament – medicament, contraindicate sunt:

A. antidiabetic oral + diuretic tiazinic
B. antidiabetic oral + antiasmatic adrenomimetic beta-2 selectiv, sistemic
269. C. inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei + antiinflamator AINS A,B,D,E
D. antidepresiv inhibitor selectiv al recaptării serotoninei + tramadol
E. prometazină + atropină

Asocierea antiepileptic + contraceptiv oral, in vivo:

A. este un sinergism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de contraceptiv
B. este un antagonism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de antiepileptic
C. presupune metabolizare ridicată cu scăderea eficacităţii contraceptivului
270. D. este un antagonism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de antiepileptic B,C
(excepţie fenobarbital)
E. este un antagonism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de antiepileptic
(excepţie carbamazepina)

Care din următoarele exemple de asocieri cu interacţiuni medicament – medicament sunt

contraindicate întrucât conduc la antagonism de efect?
A. amitriptilina cu butilscopolamina
B. atorvastatina cu eritromicina
271. C. penicilina G cu tetraciclina C,D
D. antidiabetic oral cu hidroclorotiazidă
E. citalopram cu tramadol

Care din următoarele afirmaţii nu sunt corecte?

A. la asocierea in vitro (în seringă sau în saci de perfuzie) pot să intervină reacţii chimice, urmate de
inactivarea medicamentelor şi pierderea eficacităţii sau chiar apariţia de compuşi toxici
B.la asocierea medicamentelor in vivo (în organism), pot să apară interacţiuni, multe cu răsunet clinic fiind
soldate cu sinergism de potenţare urmat de efecte de supradozare sau cu antagonism manifestat prin
diminuarea eficacităţii
272. C. cercetarea interacţiunilor medicamentoase are în vedere interacţiuni medicament – ambalaj (seringă, flacon D,E
sau sac de perfuzie)
D. numeroase asocieri medicamentoase pot determina interacţiuni soldate cu creşterea controlabilă a acţiunii
farmacodinamice sau diminuarea efectelor adverse (asocieri evitate)
E. numeroase asocieri medicamentoase pot determina interacţiuni soldate cu diminuarea acţiunii
farmacodinamice sau exacerbarea efectelor adverse şi riscului de toxicitate (asocieri urmărite în terapeutică)
 Este contraindicată asocierea antidiabeticelor orale cu:
A. hidroclorotiazida întrucât există risc de comă diabetică
B.diuretice tiazidice întrucât acestea cresc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor
273. C. antiasmatic adrenomimetic beta-2 selectiv întrucât există risc de comă diabetică A,C,D
D. acid acetilsalicilic (în doze mari, antiinflamatoare) întrucât există risc de comă hipoglicemică
E. salbutamol întrucât acesta creşte efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor

Următoarele asocieri cu interacţiuni medicament – medicament sunt acceptate cu precauţii:

A. glicozizi cardiotonici cu colestiramină (hipocolesterolemiant) întrucât produc antagonism fizico-chimic cu
reducerea dozei absorbite şi scăderea eficacităţii cardiotonice
B. glicozizi cardiotonici cu colestiramină (hipocolesterolemiant) întrucât produc antagonism fizico-chimic cu
creşterea dozei absorbite şi scăderea eficacităţii cardiotonice
C. glicozizi cardiotonici cu colestiramină (hipocolesterolemiant) întrucât produc antagonism fizico-chimic cu
274. reducerea dozei absorbite şi creşterea eficacităţii cardiotonice A,E
D. antidiabetic oral cu beta-arenolitic neselectiv (prescris pentru efect antihipertensiv) întrucât există risc de
comă hiperglicemică
E. antidiabetic oral cu beta-arenolitic neselectiv (prescris pentru efect antihipertensiv) întrucât există risc de
comă hipoglicemică

Asocierile urmate de interacţiuni medicamentoase pot avea loc:

A. numai în organism
B. in vivo (în seringă şi flacoane de perfuzie)
275. C. in vitro (în seringă şi flacoane de perfuzie) C,D
D. in vivo (în organism)
E. in vitro (în organism)

Incompatibilităţile in vitro nu se referă la următoarele categorii:

A. medicament – medicament în seringă
B. medicament – medicament în sac de perfuzie
276. C. medicament – ambalaj în sac de perfuzie D,E
D. medicament – ambalaj în cutia de carton
E. medicament – alcool

Incompatibilităţile sunt:
A. interacţiuni in vitro ce pot fi soldate cu diminuarea acţiunii farmacodinamice
B. interacţiuni in vitro ce pot fi soldate cu apariţia de compuşi toxici
277. C. stări fiziologice particulare (sarcină, alăptare) A,B
D. activităţi speciale (practicarea sportului)
E.diferenţele de structură chimică între diferite substanţe medicamentoase

Care din următoarele medicamente în soluţie injectabilă i.v. nu se amestecă cu nici un alt medicament?
A. ampicilina
B. diazepam
278. C. gentamicina A,B,C,D
D. insulina
E. glucoză

Heparina (cu caracter puternic acid, datorită grupărilor sulfat) nu se asociază cu:
A. serul fiziologic
B. kanamicina
279. C.insulina B,C,D,E
D. clorpromazina
E. gentamicina

Medicamentele foarte oxidabile pot fi alterate în contact cu aerul. Dintre acestea amintim:
A. vitamina A
B. vitamina B1
280. C. vitamina B6 A,D,E
D. vitamina C
E. vitamina E
 Alegeţi afirmaţiile corecte:
A. ionii de calciu pot forma chelaţi inactivi cu unele medicamente
B. ionii de magneziu pot forma chelaţi inactivi cu unele medicamente
281. C. ionii din grupa a II-a A nu formează niciodată chelaţi A,B,E
D. complexul tetraciclină – calciu este foarte uşor solubil
E. complexul tetraciclină – calciu este insolubil şi precipită

Care din următoarele afirmaţii nu sunt corecte?

A. aminele glicozidice nu se asociază cu substanţele ce au funcţie de acid carboxilic deoarece formează amide
inactive
B. aminele glicozidice se asociază întotdeauna cu substanţele ce au funcţie de acid carboxilic deoarece
282. formează amide inactive B,C,D
C. aminele glicozidice nu se asociază cu substanţele ce au funcţie fenolică deoarece formează amide inactive
D. aminoglicozide sunt: penicilinele şi cefalosporinele
E. aminoglicozide sunt: kanamicina şi gentamicina

Alegeţi medicamentele în soluţie injectabilă care nu se amestecă cu nici un alt medicament:

A. metotrexat
B. manitol
283. C. glucoza A,B,D,E
D. nitroprusiat de sodiu
E. fenitoina

Substanţele medicamentoase pot interacţiona cu elementele cedate de materialul ambalajului sau pot fi
adsorbite de către acesta. Interacţiunea este direct proporţională cu următorii parametri:
A. suprafaţa şi timpul de contact
B.temperatura
284. C. volumul soluţiei A,B,C,D
D. debitul de perfuzie
E. înălţimea

Interacţiunile in vivo se referă la următoarele categorii:

A. medicament – alimente
B. medicament – tabac
285. C. medicament – alcool A,B,C,D
D.medicament – radiaţii solare
E. medicament – aer

Care din următoarele substanţe măresc absorbţia intestinală?

A. parasimpatoliticele
B. parasimpatomimeticele
286. C. analgezicele morfinomimetice B,D,E
D. anticolinesterazicele
E. cafeina

Care din următoarele substanţe întârzie absorbţia intestinală?

A. parasimpatoliticele
B. parasimpatomimeticele
287. C. analgezicele morfinomimetice A,C
D. anticolinesterazicele
E. cafeina
 Interacţiunile medicamentoase la nivelul tubului digestiv pot fi:
A. interactive
B. directe
288. C. indirecte B,C,D,E
D. manifestate prin creşterea absorbţiei intestinale
E. manifestate prin întârzierea absorbţiei intestinale

Care dintre următoarele asocieri medicament prescris – medicament OTC sunt contraindicate şi
trebuiesc evitate?
A. biseptol, prescris pe reţetă şi propifenazonă ca automedicaţie analgezică antispastică
B. biseptol, prescris pe reţetă şi drotaverină ca automedicaţie analgezică antispastică
289. C. anticoagulant oral, prescris pe reţetă şi acid acetilsalicilic ca automedicaţie analgezică, antipiretică A,C
D. anticoagulant oral, prescris pe reţetă şi paracetamol ca automedicaţie analgezică, antipiretică
E. medicamentele OTC se pot asocia cu orice medicament prescris pe reţetă

Care dintre următoarele asocieri nu sunt contraindicate?

A. sulfafurazol - metamizol
B. sulfafurazol - propifenazonă
290. C. sulfafurazol - drotaverină C,E
D. cotrimoxazol - metamizol
E. cotrimoxazol – drotaverină

Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaţie, fără avizul şi
consilierea date de farmacist poate să genereze interacţiuni medicamentoase
B. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaţie, fără avizul
dat de farmacist sau consilierea unui alt pacient care a mai urmat acest tratament, poate să genereze
interacţiuni medicamentoase
291. C. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaţie poate fi A,C,D
însoţită de interacţiuni ce nu pot fi evitate şi care, în consecinţă, sunt contraindicate
D. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaţie poate fi
însoţită de interacţiuni ce pot fi evitate prin precauţii
E. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaţie nu poate fi
însoţită niciodată de interacţiuni

Alimentele influenţează absorbţia medicamentelor, astfel:

A. influenţează negativ absorbţia medicamentelor, pentru că reprezintă o barieră fizică spre suprafaţa de
292. absorbţie A,B,C,E
B. întârzie absorbţia intestinală, prin întârzierea golirii stomacului în funcţie de cantitatea alimentelor,
vâscozitatea, compoziţia şi temperatura lor
C. cresc absorbţia pentru medicamentele puţin solubile
D. alimentele nu influenţează absorbţia medicamentelor
E. scad absorbţia pentru medicamentele degradate în stomac
Care dintre următoarele substanţe se indică a se administra după mese sau asociate cu lapte?
A. penicilina V
B. sărurile de fier antianemice
293. C. sărurile de potasiu şi de calciu B,C,D,E
D. cafeina
E. fenilbutazona

Care din următoarele afirmaţii referitoare la momentul optim de administrare raportat la timpul
meselor, sunt corecte?
A. anorexigenele se administrează cu 30 minute înainte de masă
294. B. anorexigenele se administrează cu 30 minute după de masă A,C,D
C. substituenţii secreţiei gastrice se administrează în timpul mesei
D. antiacidele se administrează la 30-90 minute după masă
E. antiacidele se administrează seara, la culcare
 Interacţiunile directe medicament – alimente pot avea următoarele mecanisme:
A. modificarea funcţiilor motorii şi secretorii ale aparatului digestiv, cu influenţarea absorbţiei
B. modificarea activităţii sistemelor enzimatice (inducţie sau inhibiţie enzimatică) cu influenţarea efectului
295. primului pasaj intestinal sau/şi hepatic C,D,E
C. mecanisme fizico-chimice (absorbţie, chelatare) cu eliminarea digestivă a medicamentelor
D. modificări de pH la nivel gastric sau intestinal, cu influenţarea medicamentelor acide şi bazice
E.competiţie pentru sistemele de transfer transmembranar specializat, cu întârzierea absorbţiei la nivelul
intestinului subţire

Interacţiunile indirecte medicament – alimente pot avea următoarele mecanisme:

A. modificarea funcţiilor motorii şi secretorii ale aparatului digestiv, cu influenţarea absorbţiei
B. modificarea activităţii sistemelor enzimatice (inducţie sau inhibiţie enzimatică) cu influenţarea efectului
primului pasaj intestinal sau/şi hepatic
296. C. mecanisme fizico-chimice (absorbţie, chelatare) cu eliminarea digestivă a medicamentelor A,B
D. modificări de pH la nivel gastric sau intestinal, cu influenţarea medicamentelor acide şi bazice
E.competiţie pentru sistemele de transfer transmembranar specializat, cu întârzierea absorbţiei la nivelul
intestinului subţire

Mecanismele interacţiunilor medicament – alcool pot fi:

A. farmacocinetice
B. farmacodinamice
297. C. farmacotoxicologice A,B,C
D. farmacointeractive
E. farmacovigilente
Care din următoarele medicamente pot induce reacţie de tip antabuz?
A. glucoza
B. disulfiram
298. C. doxiciclină B,C,D,E
D. furazolidona
E. disulfiram

Reacţia antabuz:
A. reprezintă oprirea biotrabsformării alcoolului la acetaldehidă şi acumularea acesteia, cu efecte toxice
B. reprezintă oprirea biotrabsformării alcoolului la alcan şi acumularea acestuia, cu efecte toxice
C. reprezintă oprirea biotrabsformării alcoolului la acetaldehidă şi acumularea acesteia, cu efecte benefice
299. asupra organismului A,E
D. reprezintă răul de mişcare în timpul călătoriei cu autobuzul
E. reprezintă interacţiune medicament – alcool

Disulfiramul:
A. poate induce reacţie de tip antabuz
B. este medicament indicat în tratamentul alcoolismului cronic
300. C. este medicament contraindicat în tratamentul alcoolismului cronic A,B,E
D. este medicament indicat în tratamentul hipertensiunii arteriale
E. generează interacţiuni medicament – alcool

Alcoolul:
A. poate produce inhibiţie enzimatică a ADH, la consum acut (ocazional) în cantitate mare, cu creşterea
acţiunii unor medicamente asociate şi efecte de supradozare
B. este metabolizat la acetaldehidă sub acţiunea alcooldehidrogenazei (ADH) şi a citocromului P450 izoforma
CYP2E1
301.
C. este metabolizat la acetonă sub acţiunea alcooldehidrogenazei (ADH) şi a citocromului P450 izoforma
A,B,D
CYP2E1
D. este metabolizat la acetat pe calea enzimatică a aldehiddehidrogenazei (ALDH)
E. este metabolizat la propionat pe calea enzimatică a aldehiddehidrogenazei (ALDH)
 Unele medicamente pot induce fotosensibilizare, în cazul unei expuneri prelungite la soare. Dintre
acestea amintim:
A. tetraciclinele pot da fotoreacţii de contact
302. B. tetraciclinele pot da fotoreacţii la administrare sistemică A,B,D,E
C. omeprazolul poate da fotoreacţii de contact
D. omeprazolul poate da fotoreacţii la administrare sistemică
E. sulfamidele pot da fotoreacţii de contact şi la administrare sistemică
Penicilinele sunt instabile în:
A. soluţie perfuzabilă de clorură de sodiu
B. soluţie perfuzabilă de bicarbonat de sodiu
303. C. soluţie perfuzabilă de glucoză B,C,D
D. soluţie perfuzabilă de lactat de sodiu
E. orice soluţie perfuzabilă

Care din următoarele medicamente sunt instabile în soluţia perfuzabilă de bicarbonat de sodiu?
A. penicilinele
B. aminoglicozidele
304. C. tetraciclinele A,B,C
D. toate medicamentele sunt stabile în soluţia perfuzabilă de bicarbonat de sodiu
E. toate medicamentele sunt instabile în soluţia perfuzabilă de bicarbonat de sodiu

Alegeţi antibioticele incompatibile, in vitro, cu Amfotericina B:

A. orice antibiotic, cu excepţia antibioticelor bacteriostatice
B. ampicilina
305. C. carbenicilina B,C,D,E
D. gentamicina
E. tetraciclina
Care din următoarele antibiotice sunt incompatibile, in vitro, cu eritromicina?
A. orice cefalosporină, cu excepţia cefalotinei
306. B. orice cefalosporină, cu excepţia cefazolinei C,D,E
C. cefazolina
D. cefalotina
E. colimicina

Ampicilina este medicament incompatibil, in vitro, pentru următoarele substanţe:

A. adrenalină
307. B. novobiocină A,B,D,E
C. clorură de sodiu
D. eritromicină
E.cloramfenicol
Adrenalina este medicament incompatibil, in vitro, pentru următoarele substanţe:
A. ampicilina
B. cloramfenicol
308. C. clorură de potasiu A,B,C,D
D. clorură de calciu
E. clorură de sodiu

Efectele interacţiunilor medicamentoase, in vivo, se pot manifesta prin:

A. sinergism de adiţie
B.sinergism de potenţare
309. C. sinergism sau antagonism (sunt sinonime) A,B,D,E
D. antagonism chimic (prin neutralizare chimică)
E. antagonism fiziologic, de efect

Care din următoarele exemple de antagonism sunt dorite şi urmărite în terapeutică?

A. naloxon (antagonist total al receptorilor opioizi µ şi k), în intoxicaţia cu morfină
B. vitamina K în supradozarea anticoagulantelor cumarinice (antimetaboliţi ai vitaminei K)
310. C. atropina (parasimpatolitic) în intoxicaţiile cu parasimpatomimetice (pilocarpină şi derivaţi organofosforici) A,B,C
D. procaina care are în structura sa acid PAB ce diminuă efectul sulfamidelor antimicrobiene
E. diureticele tiazidice reduc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale
 Care din următoarele exemple de antagonism sunt nedorite şi evitate în terapeutică?
A. naloxon (antagonist total al receptorilor opioizi µ şi k), în intoxicaţia cu morfină
B. vitamina K în supradozarea anticoagulantelor cumarinice (antimetaboliţi ai vitaminei K)
311. C. atropina (parasimpatolitic) în intoxicaţiile cu parasimpatomimetice (pilocarpină şi derivaţi organofosforici) D,E
D. procaina care are în structura sa acid PAB ce diminuă efectul sulfamidelor antimicrobiene
E. diureticele tiazidice reduc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale

Mecanismele apariţiei interacţiunilor medicamentoase in vivo nu pot fi:

A. farmacocinetice
B. farmacointeractive
312. C. farmacotoxicologice B,D
D. farmacovigilente
E. farmacodinamice

Mecanisme de interacţiune farmacocinetică pot să apară în procesul evoluţiei medicamentelor în

organism, în următoarele etape farmacocinetice:
A. în etapa de absorbţie
B. în etapa de eliminare
313. C. în etapa de transport A,B,C,D
D.în etapa de biotransformare
E. în etapa de stocare

Care din următoarele medicamente cu care interacţionează antianemicele (săruri de fier) determină
scăderea absorbţiei p.o. a acestora?
A. vitamina C
B. cisteina
314. C. acidul citric C,D
D. antiacide (săruri de calciu)
E. vitamina A

Cu care din următoarele medicamente interacţionează metoclopramidul (propulsiv gastrointestinal)

determinând creşterea absorbţiei per os a acestora?
A. levodopa
B. cimetidina
315. C. digoxina A,E
D.penicilina V
E. paracetamol

Care din următoarele medicamente interacţionează cu lidocaina mărindu-i biotransformarea prin

inducţie enzimatică?
A. fenobarbital
B. rifampicină
316. C. cimetidină A,B,D,E
D. fenitoină
E. carbamazepină

Alegeţi afirmaţiile care nu sunt corecte:

A. în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul creşte biotransformarea acesteia scăzând efectul
anticoagulant
B. în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul scade biotransformarea acesteia crescând efectul
317. anticoagulant B,D,E
C. în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul creşte biotransformarea acesteia prin inducţie enzimatică
D. în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul scade biotransformarea acesteia prin inhibiţie enzimatică
E. warfarina nu interacţionează farmacocinetic cu fenobarbitalul

Care din următoarele medicamente duc la creşterea nefrotoxicităţii, dacă se asociază cu gentamicina?
A. amfotericina B
B. cisplatin
318. C. furosemid A,B,C,D
D. cefalosporinele
E. ser fiziologic
 Asocierea captoprilului cu spironolactona presupune:
A. potenţarea hiperkalemiei
B. risc de letalitate
319. C. potenţarea hipokalemiei A,B,E
D. evitarea riscului de letalitate
E. această asociere este contraindicată

Asocierea curarizantelor (miorelaxante periferice) cu gentamicina poate duce la:

A. creşterea efectului miorelaxant
B. bloc neuromuscular
320. C. risc de paralizie a muşchilor respiratori A,B,C,D
D. oprirea respiraţiei
E. scăderea efectului miorelaxant

TEMA 8: PARTICULARITĂŢI FARMACOLOGICE ÎN UNELE STĂRI PATOLOGICE

Febra de cauză infecţioasă corespunde următoarelor boli:

A. boala Hodgkin
B. tumori cerebrale
321. C. otită C,D,E
D. sinuzită
E. malarie

În rinofaringita acută, febra se asociază cu următoarele simptome:

A. strănut
B. nas înfundat
322. C. rinoree A,B,C,D
D. dureri faringiene
E. dureri dentare

Care din următoarele simptome sunt asociate în febră, în miocardita acută?

A. dureri toracice
B. dispnee accentuată
323. C. tendinţă de creştere a tensiunii arteriale A,B,D,E
D. mărirea matităţii cardiace
E. fatigabilitate

Cauzele febrei pot fi:

A. infecţioase, de natură medicamentoasă
B. infecţioase, de natură bacteriană
324. C. neinfecţioase, în boli de colagen B,C,D
D. neinfecţioase, în boli endocrine
E. numai de natură infecţioasă

Următoarele boli infecţioase nu necesită internare obligatorie în spital:

A. trichinoza
B. varicela
325. C. antrax A,B
D. botulism
E. bruceloza

Exemple de infecţii respiratorii superioare sunt:

A. bronşita
B. rinita
326. C. faringita B,C,D
D. amigdalita
E. pneumonia

Semnele şi simptomele ce trebuie evaluate în cazul infecţiilor respiratorii acute sunt:

A. gradul febrei: moderată sau ridicată
B. dureri la nivelul articulaţiilor
327. C. starea generală a bolnavului: bună sau alterată A,C,E
D. insomnie
E. starea funcţiei vitale respiratorii: dispnee sau polipnee
 Etiologia infecţiilor respiratorii poate fi:
A. virală
B. bacteriană
328. C. parazitară A,B
D. medicamentoasă
E. necunoscută

Insuficienţa renală impune următoarele precauţii şi contraindicaţii farmacoterapeutice:

A. contraindicarea medicamentelor nefrotoxice
B. reducerea posologiei medicamentelor epurate majoritar renal, funcţie de gradul de insuficienţă renală,
exprimat în clearance-ul creatininei
C. creşterea posologiei medicamentelor epurate majoritar renal, funcţie de gradul de insuficienţă renală,
329. exprimat în clearance-ul creatininei A,B,D,E
D. precauţii la administrarea medicamentelor cu risc crescut de majorare a consecinţelor fiziopatologice ale
insuficienţei renale
E. limitarea asocierilor medicamentoase

Care din următoarele medicamente sunt contraindicate în insuficienţa renală?

A. streptimicina
B. kanamicina
330. C. gentamicina A,B,C,E
D. drotaverina
E. colistina

Cefaclorul:
A. se poate administra în insuficienţa renală numai în asociere cu diuretice
B. se poate administra în insuficienţa renală numai în asociere cu aminoglicozide
331. C. se poate administra în insuficienţa renală în orice condiţii D,E
D. este contraindicat în insuficienţa renală în asociere cu diuretice
E. este contraindicat în insuficienţa renală în asociere cu aminoglicozide

Insuficienţa hepatică impune contraindicarea medicamentelor hepatotoxice precum:

A. paracetamol
332. B. antituberculoasele cu excepţia izoniazidei A,C,E
C. rifampicina
D. antibioticele cu excepţia eritromicinei
E. prometazina
Warfarina:
A. este contraindicată în insuficienţa hepatică
B. este medicament cu mecanism şi loc de acţiune la nivel hepatic
333. C. este medicament cu mecanism şi loc de acţiune la nivel renal A,B
D. este medicament cu mecanism şi loc de acţiune la nivel dermic
E. este eficientă în tratarea insuficienţei hepatice

În cazul hipertensiunii arteriale, tratamentul farmacologic:

A. devine necesar când tratamentul nefarmacologic este insuficient
B. este permanent şi nu trebuie abandonat, în cazul hipertensiunii arteriale esenţiale
334. C. trebuie adaptat la gradul, grupul de risc şi stadiul de HTA A,B,C,D
D. trebuie adaptat la evoluţia bolii
E. înlocuieşte cu succes trapamentul nefarmacologic

Care din următoarele medicamente sunt contraindicate în HTA?

A. captopril
B. enalapril
335. C. cafeină C,D,E
D. anorexigenele amfetaminice
E. formele farmaceutice efervescente, care conţin substanţial bicarbonat de sodiu

Pentru cardiopatia ischemică:

A. tratamentul nefarmacologic este opţional
B. tratamentul nefarmacologic este indispensabil
336. C. tratamentul farmacologic devine necesar când tratamentul nefarmacologic este insuficient B,C,D,E
D. sunt contraindicate medicamentele tahicardizante
E. sunt contraindicate antiasmaticele cu teofilină şi miofilină
 Cafeina şi teofilina:
A. nu au efecte psihostimulatoare
337. B. nu produc stimulare cardiacă D,E
C. produc hiposecreţie gastrică
D. sunt contraindicate în ulcerul gastro-duodenal
E. sunt contraindicate în cardiopatie ischemică

Care din următoarele medicamente sunt contraindicate în boala Parkinson?

A. haloperidol
B. reserpină
338. C. selegilină A,B
D.amantadină
E. levodopa

Efecte secundare vegetativolitice anticolinergice, apar la administrarea de:

A. tioridazină
B.levomepromazină
339. C. reserpină A,B,C
D. fenotiazine, cu excepţia clorpromazinei
E. fenotiazine, cu excepţia levomepromazinei

Dopaminergicele de tip amantadină şi bromocriptină sunt contraindicate în următoarele afecţiuni:

A. boala Parkinson
B. psihoze
340. C. cardiopatie ischemică B,C,D,E
D. tahiaritmii
E. parkinsonism medicamentos

Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. analgezicele morfinomimetice stimulează centrul respirator
B. analgezicele morfinomimetice scad tranzitul intestinal
341. C. analgezicele morfinomimetice sunt contraindicate în astm bronşic B,C,E
D. analgezicele antipiretice sunt indicate în astm bronşic
E. analgezicele antipiretice sunt contraindicate în ulcerul gastro-duodenal

Acidul acetilsalicilic:
A. produce efecte secundare de inhibiţie a COX, cu inhibiţia biosintezei de PGE2 şi TXA2
B. nu se administrează în viroze febrile la adult întrucât produce sindrom Reye
342. C. este indicat în caz de retenţie hidrosalină A,D,E
D. este contraindicat în astm bronşic
E. este contraindicat în ulcer gastro-duodenal

Care din următoarele medicamente nu sunt contraindicate în epilepsie?

A. fenobarbital
B. mianserina
343. C. tramadol A,E
D. săruri de amoniu
E. carbamazepina

Care din următoarele afirmaţii referitoare la expectorantele de tip bronhosecretostimulante

administrate per os sunt adevărate?
A. sunt contraindicate în gastrită şi ulcer gastro-duodenal întrucât produc iritaţia mucoaselor
B. nu sunt contraindicate în gastrită şi ulcer gastro-duodenal întrucât protejează mucoasele
344. C. sunt de exemplu: bromhexin, ambroxol A,D,E
D. sunt de exemplu: benzoat de sodiu, săruri de amoniu
E. cele precum sărurile de amoniu stimulează SNC fiind contraindicate în epilepsie

Antiastmaticele de tip corticosteroizi sistemici pot produce următoarele reacţii adverse:

A. psihoză schizofrenică în hipercorticism
B. retenţie hidro-salină
345. C. hiperpotasemie A,B
D. hiposecreţie gastrică
E. hipoglicemie prin glucoliză
 Medicamentele coleretice sunt contraindicate în următoarele afecţiuni:
A. colecistită acută
B. hepatită acută
346. C. ciroză decompensată A,B,C,D
D. icter obstructiv
E. colici biliare

Care din următoarele afirmaţii referitoare la antiulceroase de tip analogi ai somatostatinei sunt false?
A. se poate administra în diabet cu precauţie fiind necesară monitorizarea glicemiei şi ajustarea dozelor de
antidiabetic
347. B. produce hiperglicemie la diabeticii insulino-dependenţi B,C,D
C. nu influenţează nivelul glicemiei
D. sunt total contraindicate în diabet
E. inhibă secreţia de insulină şi glucagon

Stimulantele peristaltismului intestinal:

A. produc hipopotasemie
B. produc hiperpotasemie
348. C. nu influenţează nivelul potasiului în sânge A,D
D. sunt contraindicate în apendicita acută
E. nu sunt contraindicate în obstrucţie intestinală

Codeina:
A. este antipropulsiv opioidergic
B. este contraindicată în diareea de etiologie infecţioasă (risc de stagnare în intestin)
349. C. este contraindicată în diareea cronică (risc de farmacodependenţă) A,B,C
D. difuzează în SNC ca şi loperamidul
E. se poate administra în diareea parazitară

Uleiul de parafină produce:

A. hipervitaminoză A
B. hipervitaminoză D
350. C. hipovitaminoză K C,D,E
D.hipovitaminoză A
E. hipovitaminoză D

Papaverina este contraindicată în cefalee, migrenă (crize), hipertensiune intracraniană deoarece:

A. produce vasodilataţie cerebrală
B. produce vasoconstricţie cerebrală
351. C. produce vasodilataţie coronariană A,C
D. produce vasoconstricţie coronariană
E. produce vasodilataţie cerebrală şi coronariană

Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. cimetidina este contraindicată în leucopenie deoarece produce reacţii adverse hematologice
B. loperamidul este contraindicat în diareea cronică (risc de farmacodependenţă) deoarece difuzează în SNC
352. C. drotaverina este contraindicată în cefalee deoarece produce vasodilataţie cerebrală A,C,D,E
D. prometazina este contraindicată în glaucom deoarece are efect anticolinergic central
E. misoprostolul este contraindicat în sarcină deoarece are efect ocitocic

Întrucât au efect stimulant SNC şi efecte simpatomimetice cardiovasculare şi oculare, anorexigenele

centrale de tip amfetaminic-dopaminergic sunt contraindicate în:
A. hipotiroidie
B. hipotensiune arterială
353. C. hipertensiune arterială C,D,E
D. cardiopatie ischemică
E. glaucom

Următoarele antivomitive sunt contraindicate în cancerul de sân (voma indusă de chimioterapia

antitumorală) deoarece produc hiperprolactinemie:
A. proclorperazina
B. tietilperazina
354. C. metoclopramid A,B,C,D
D. domperidon
E. ondansetron
 Antihistaminicele H2 (cimetidină, ranitidină, famotidină) pot da reacţii adverse de tip:
A. hematologic
B. hepatic
355. C. endocrin (proandrogenice ireversibile) A,B,D,E
D. endocrin (antiandrogenice reversibile)
E. renal

Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. hidroclorotiazida este contraindicată în alcaloză
B. butizida produce hipopotasemie
356. C. indapamidul produce hiperpotasemie A,B
D. furosemidul produce hipoglicemie
E. furosemidul produce hipocolesterolemie

Diureticele tiazide (hidroclorotiazida, butizida) produc următoarele reacţii adverse:

A. hiperpotasemie
B. alcaloză hipocloremică
357. C. hipoglicemie B,E
D. hipouricemie
E. hipercolesterolemie

Care din următoarele diuretice sunt contraindicate în hipopotasemie şi alcaloză?

A. acetazolamida
B. hidroclorotiazida
358. C. indapamidul B,C,D
D. furosemidul
E. spironolactona

Care din următoarele diuretice nu produc hiperpotasemie?

A. diuretice tiazide (hidroclorotiazida, butizida)
B. sulfamide heterociclice (indapamid)
359. C. sulfamide acizi carboxilici (furosemid) A,B,C
D. sulfamide heterociclice tip acetazolamidă
E. antialdosterolice (spironolactona)

Alegeţi afirmaţiile false:

A. cardiotonicele digitalice produc efecte cronotrop şi dromotrop negative
B. cardiotonicele digitalice produc efecte cronotrop şi dromotrop pozitive
C. digitoxina este contraindicată în insuficienţa hepatică
360. D. cardiotonicele digitalice nu sunt contraindicate în afecţiuni precum: bradicardie sinusală, stenoză aortică, B,D
cardiomiopatie hipertrofică sau cardiomiopatie obstructivă
E. digoxina este contraindicată în insuficienţa renală

Antihipertensivele simpatolitice centrale agonişti alfa-2-presinaptici şi/sau agonişti I1 presinaptici

(clonidina, moxonidina, rilmenidina):
A. cresc filtrarea glomerulară consecutiv arteriolodilataţiei arteriolei aferente
B. scad filtrarea glomerulară consecutiv arteriolodilataţiei arteriolei aferente
361. C. se administrează cu precauţie în insuficienţa renală, monitorizându-se ureea şi creatinina sangvină B,C
D. nu influenţează filtrarea glomerulară
E. se pot administra în caz de insuficienţă renală deoarece ureea şi creatinina sangvină nu variază

Care din următoarele asocieri medicament – reacţie adversă, sunt corecte?

A. antianginoasele de tip nitraşi şi nitriţi organici produc vasodilataţie cerebrală, meningiană, intraoculară
B. alfa-adrenoliticele antihipertensive produc vasodilataţie cu tahicardie reflexă
362. C. musculotropele antihipertensive produc vasodilataţie cu tahicardie reflexă A,B,C,D
D. musculotropele antihipertensive produc polinevrite
E. blocantele canalelor de calciu (tip nifedipină) produc vasoconstricţie

Captoprilul se administrează cu precauţie în insuficienţa renală deoarece:

A. produce creşterea angiotensinei II
363. B. produce creşterea filtrării glomerulare C,D
C. produce scăderea angiotensinei II
D. produce scăderea filtrării glomerulare
E. nu influenţează filtrarea glomerulară
 Nicergolina este contraindicată în:
A. hipotensiune arterială
B. hemoragii acute cerebrale
364. C. hipertensiune arterială A,B
D. insuficienţă circulatorie cerebrală
E. insuficienţă circulatorie periferică

Enalaprilul prezintă următoarele reacţii adverse:

A. creşterea angiotensinei II cu creşterea filtrării glomerulare
B. scăderea angiotensinei II cu scăderea filtrării glomerulare
365. C. scăderea aldosteronului cu hiperkalemie B,C,D
D. creşterea bradikininei şi PGE2, PGI2
E. scăderea bradikininei şi PGE2, PGI2

Fenilbutazona:
A. produce bronhodilataţie
B. produce retenţie hidrosalină
366. C. prezintă risc crescut de efect proulcerigen B,C,D
D. este contraindicată în insuficienţa renală
E. este contraindicată în hipotensiune arterială

Care din următoarele antiinflamatoare inhibitoare COX neselective prezintă risc moderat de efect
proulcerigen?
A. fenilbutazonă
B. ibuprofen
367. C. diclofenac C,D,E
D. piroxicam
E. ketoprofen

Acidul nicotinic:
A. produce hiperglicemie
B. produce hipoglicemie
368. C. produce hiperuricemie A,C,E
D. produce hipouricemie
E. este contraindicat în diabet şi gută

Fibraţii (bezafibrat, clofibrat, ciprofibrat, gemfibrozil):

A. determină creşterea excreţiei bilare a colesterolului, cu predispoziţie la calcului biliari
B. induc miopatii (miozite, rabdomiolize), favorizate de asocierea cu statine
369. C. sunt contraindicaţi în miopatii (miozite, rabdomiolize) dacă nu se asociază cu statine A,B,E
D. determină scăderea excreţiei bilare a colesterolului
E. sunt contraindicaţi în litiază biliară

Alendronatul şi risedronatul sunt aminobifosfonaţi, antiosteoporotice antiresorbtive, care:

A. nu se administrează în cazul pacienţilor imobilizaţi la pat
B. nu produce iritare şi afectare esofagiană şi gastrică
370. C. se administrează în cazul pacienţilor imobilizaţi la pat A,D
D. produce iritare şi afectare esofagiană şi gastrică
E. nu sunt contraindicaţi în reflux gastroesofagian

Terapia de substituţie estrogenică:

A. scade incidenţa de cancer de sân sau endometru
B. scade coagulabilitatea sângelui şi riscul de accidente tromboembolice (cerebrovasculare, coronariene,
tromboflebite)
C. creşte incidenţa de cancer de sân sau endometru
371. D. creşte coagulabilitatea sângelui şi riscul de accidente tromboembolice (cerebrovasculare, coronariene, C,D,E
tromboflebite)
E. se aplică cu precauţie pacientelor cu accidente tromboembolice recente sau cu risc crescut de accidente
cerebrale şi cardiace, istoric familial de cancer de sân sau uterin

Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. carbenicilina nu produce efect antiagregant plachetar, cu risc de hemoragii (la doze mari şi insuficienţă
renală)
B. carbenicilina nu este contraindicată în diateza hemoragică
372. C. carbenicilina nu este contraindicată în AVC hemoragic D,E
D. carbenicilina este contraindicată în diateza hemoragică
E. carbenicilina este contraindicată în AVC hemoragic
 Medicamente contraindicate în constipaţia cronică sunt medicamentele ce reduc tonusul şi
peristaltismul gastro-intestinal:
A. antispastice parasimpatolitice blocante neselective ale receptorilor muscarinici M1 şi M3, de tip atropină
(atropină, propantelină etc)
373. B. antiacide cu bismut ( bismut subnitric, subcitrat de bismut coloidal) deoarece blochează H 2S intestinal sub A,B,D,E
formă de sulfură de bismut
C. opiacee ce scad tonusul, cresc peristaltismul intestinal şi măresc secreţia
D. diuretice administrate pe durată lungă
E. antiacidele în general
Care din următoarele medicamente sunt hiperglicemiante şi se administrează cu precauţie în diabet cu
automonitorizarea glicemiei?
A. hidroclorotiazidă
B. salbutamol
374. C. glibenclamidă A,B
D. tolbutamidă
E. metformin

Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. Pirazinamida (antituberculos) produce scăderea eliminării acidului uric
B. sulfamidele antibacteriene cu eliminare rapidă (de tip sulfafurazol) nu produc efecte toxice renale
C. metronidazolul produce tulburări neurologice toxice, la doze mari, de aceea este contraindicat în afecţiuni
375. cerebrale organice A,C,E
D. piperazina nu produce neurotoxicitate de aceea se poate administra în caz de epilepsie
E. ofloxacina produce tulburări SNC (psihotice, convulsii) de aceea se administrează cu prudenţă în epulepsie,
la copii până la pubertate

Bibliografie
1. Cristea A. N. Farmacie clinica, volumul 1, Editura Medicala, Bucuresti, 2009
2. Cristea A. N. Farmacie clinica, volumul 2, Editura Medicala, Bucuresti, 2012
3. Stroescu Valentin - Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediţia a VII-a, Edit. Medicală, Bucureşti,
2001
4. Cristea A.N. - Farmacologie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.
5. Cristea A. N. Tratat de farmacologie, Editura medicala, Bucuresti, 2007
6. *** - Agenda medicală. Editura Medicală, Bucureşti, 2007
7. Baza de date rezidentiat Farmacie 2004 “www. Rezidentiat2004.ro”