[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup

județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir

Facultatea Management Turistic și Comercial

Proiect
STATISTCĂ
TEMA

ANALIZA STATISTICĂ A ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN

JUDEȚUL ”ALBA” ÎN PERIOADA 2000-2013
Precup Corina
Numele şi prenumele
Anul I– IF/IFR Grupa 16 Anul I Zi
Grupa:

Cuprins

1.1 Introducere ........................................................................................................ 2

1.2 Definirea şi organizareaactivităţilorproiectului ............................................ 2

1.3 Realizarea proiectului ...................................................................................... 3

1.4 Cerințele proiectului......................................................................................... 3

1.5 Prezentarea rezultatelor .................................................................................. 3
1.6 Exemplu proiect ................................................................................................ 3

1.7 Bibliografie:..................................................................................................... 17

1
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

1.1 Introducere
Potrivit Fișei Disciplinei obiectivele acestei discipline vizează:
1. Însuşirea principalelor concepte de statistică, a metodelor şi tehnicilor de analiză a
indicatorilor statistici, de fundamentare statistică a calculelor de prognoză.
2. Formarea gândirii statistice şi însuşirea limbajului statistic,
3. Formarea abilităţii de a folosi sursele de informaţii din băncile de date statistice şi din
publicaţiile oficiale dedate statistice.

Prin disciplina de statistică se urmărește dezvoltarea următoarelor competenţe:

1. Cunoaştere şi înţelegere
 Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor şi conceptelor cu care operează statistica;
 Folosirea corectă a termenilor de specialitate din domeniul statistică;
 Cunoaşterea şi însuşirea metodologiei de calcul şi intrepretare a indicatorilor statistici
economico-sociali
 Folosirea competentă a publicaţiilor naţionale şi internaţionale de date statistice.
2. Explicare şi interpretare
 Utilizarea cu discernământ a corelaţiilor dintre statistică şi celelalte ştiinţe pentru analiza
cantitativă şi calitativă a diferitelor domenii de activitate;
 Realizarea unui studiu de caz folosind statistica;
 Organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional statistic;
 Organizarea procesului de cercetare statistică într-o viziune sistemică;
 Asigurarea comparabilităţii datelor statistice pe plan naţional şi internaţional.
3. Insrumental aplicative
 Capacitatea de a transpune în practică a cunoştinţelor obţinute la cursuri, seminarii și
proiecte;
 Abilităţi de cercetare, creativitate, competenţe în rezolvarea studiilor de caz şi a
proiectelor de statistică;
 Cunoaşterea modului de organizare instituţionala a statistici pe plan naţional şi
internaţional;
 Particularităţi ale aplicării statistice în comerţ şi turism.

În acest sens, pentru realizarea acestor obiective fiecare student va elaborarea unui proiect
obligatoriu, care va fi depus la titularul de curs sau de seminarcu min. 5 zile inainte de examen.
În procesul de evaluare a rezultatelor proiectului, este de aşteptat să stăpâniţifoartebinenoţiunile,
conceptele debază alestatisticii şi să metodele de analiză statisică.Scopul principal al
proiectuluifiind analiza descriptivă, interpretarea rezultatelor şi a concluziilor.
Înfinal,nu uitaţi: lucrările plagiate,subiectele copiatenuvorprimi
notedetrecereaexamenuluiladisciplinele „Statistică”.

1.2 Definirea şi organizareaactivităţilorproiectului

Proiectulare drept scop imbinarea teoriei cu practica statistică. El include planificarea, realizarea
şiprezentarea rezultatelor uneicercetări statistice realizate independent de către fiecare student.
Sunt apreciateprelucrările generate automat (pe calculator).
Tematica proiectului urmărește o analiză reală a activității turistice la nivelul unei județ din
Romania într-o preioadă determinată.

2
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

1.3 Realizarea proiectului

Proiectulconstă din mai multe etape:

Etapa 1. Se alege un județ. Pentru evitarea multiplelor suprapuneri, alegerea unei județ este în
funcție de prima inițială a numelui personal (Ex. Bucur Crina - jud. Brașov)
Etapa 2. Extragerea din baza de date a indicatorilor privind oferta și cererea turistică în județul
ales.
Din ”Baza de date proiect statistica MTC - Cererea si oferta turistica 2000-2013” se preiau
datele de la o regiune sau un județ pentru întreaga perioadă privind următorii indicatori:
 Capacitatea de cazare existentă în județul ”X”
 Capacitatea de cazare în funcțiune în județul ”X”
 Numărul de turisti sosiți în județul ”X”
 Nivelul înnoptărilor în județul ”X”
 Populația în regiunea/județul X
Etapa 3. Prelucrareadatelorşi construirea indicatorilor statistici (tabele, grafice, relații statistice)
în baza cerinețelor și a modelului prezentat mai jos;
Etapa 4. Analiza datelor şi formularea concluziilor.
1.4 Cerințele proiectului
2.2 Analiza ofertei turistice ......................................................................................................... 4
2.2.1 Structura de primire turistică ........................................................................................... 4
2.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune .......................................... 5
2.3 Analiza cererii turistice în România .................................................................................... 8
2.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor ........................................................................................... 9
2.3.2 Nivelul și dinamica înnoptărilor .................................................................................... 10
2.3.3 Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor .......................................... 12
2.4 Durata medie a sejurului .................................................................................................... 14
2.5 Densitatea turistică .............................................................................................................. 15
2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică .......................................................................... 16

1.5 Prezentarea rezultatelor

Întregul proiect va trebuiprezentat sub formă de raport scris, de preferinţă editat în MS Word,
pentru evaluarea paşilorurmaţi în obţinerearezultatelorşi evidenţierea eforturilorpersonaleÎn
general, studenţii găsesc realizarea proiectului ca o sarcină grea, dar el este important pentru
dezvoltarea abilităţilor de cunoaștere și înțelegere a unor metode tehnice. De obicei, tocmai
studenţii cu mai puţine rezultate la clasă depun mai mult efort în realizarea proiectului.

1.6 Exemplu proiect

În cele ce urmează este expus un model de proiect. ”Analiza în dinamică a ofertei şi

cererii turistice în România în perioada 2000-2009”.
Atenție! Perioada proiectului este 2000-2013
Vă dorim mult succes!

Cu stimă,
Conf.univ. dr. Emilia Gogu
Lector univ.drd. Diana Coconoiu
3
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

Model proiect:
2 ANALIZA ÎN DINAMICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN
ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2000-2009

2.1 Note metodologice

Pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice
completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de
primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.
Pentru activitatea agenţilor de turism privind acţiunile turistice organizate, datele provin din
rapoartele statistice completate de agenţiile de turism şi de către direcţiile de protecţie şi
asigurări sociale, oficiile de pensii, administraţiile de tabere şcolare, organizaţiile sindicale şi alte
instituţii care comercializează acţiuni turistice.
Datele privind turismul internaţional sunt furnizate de către Ministerul Administraţiei şi
Internelor - Inspectoratul General al Politiei de Frontiera.

Activitatea de cazare turistică

Numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
cuprinde toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au
domiciliu stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o structura
de primire turistică şi în zone vizitate din tară; motivul principal al călătoriei este altul decât
acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.
Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoana este înregistrata într-o structură de
primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, indiferent daca fizic este prezentă sau nu în
camera.
Înregistrarea turistului străin care este cazat într-o structura de primire turistică cu
funcţiuni de cazare turistică se face după tara sau zona geografică de reşedinţăa acestuia. Indicii
de utilizare neta a capacităţii de cazare turistică în funcţiunese calculează prin raportarea
numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada
respectivă.

2.2 Analiza ofertei turistice

Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pe lângă determinarea forţei de muncă
din activitatea turistică şi analiza potenţialului tehnico-material turistic şi a.
Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele
provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate
sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

2.2.1 Structura de primire turistică

Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se inţelege orice
construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi
alte servicii specifice pentru turişti.
Nu se cuprind în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică:
structurile de primire folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durata mai mare de un
4
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

an, indiferent de clasificarea acestora; locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în scopuri
turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele şcolare pe perioada anului
şcolar, unităţile spitaliceşti (cu excepţia sanatoriilor şi a altor spaţii similare ce practică în mod
exclusiv activităţi turistice); vagoanele dormitor; adăposturile şi refugiile montane şi similare;
barăcile şi dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele de copii.
In numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică sunt cuprinse
structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a căror
activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare de timp, în vederea realizării unor reparaţii
capitale sau pentru modificări importante ale capacităţii de cazare sau/şi a categoriei de
încadrare.
Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct de vedere al tipurilor de unităţi de
primire în România este variată formată din:
 Hoteluri
 Hoteluri pentru tineret
 Hosteluri
 Hoteluri apartament
 Hanuri si moteluri din care:
 Moteluri
 Vile turistice
 Cabane de vanatoare
 Bungalouri
 Popasuri turistice
 Casute turistice
 Tabere de elevi si prescolari
 Pensiuni turistice urbane
 Pensiuni turistice rurale
 Alte unități de primire

Prin structura de primire cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau
amenajare care furnizeaza în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistică şi alte
servicii pentru turişti. Vilele turistice, bungalourile şi pensiunile turistice se constituie ca
structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare distincte, pentru fiecare cladire în parte chiar
dacă au o recepţie comună.

2.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse
la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,
înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se exclud
locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turisti, pentru reparaţii sau alte
motive. Relevant în caracterizarea ofertei turistice este să analizăm şi capacitatea turistică în
funcţiune.
Pentru o prezentare obiectivă a ofertei este necesar să analizăm capacitatea de cazare în
funcţiune. Nivelul şi dinamica acestora este considerat ca fiind oferta efectiva de locuri de cazare
de care dispun structurile de cazare turistică.
Pentru o analiză în dinamică a acestui indicator apelăm la indicatorii seriei cronologice.

5
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

Tabelul 1 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazare

în funcţiune în perioada 2000-2013
Modificările Indicii de Ritmul de
Capacitatea în absolute dinamică % dinamică %
Ani funcţiune
(mii locuri-zile)  t /1  t / t 1 I t /1 I t / t 1 Rt / 1 Rt / t 1
I
t /1

2000 485 -
2001 505 20 20 104.2 104.2 4.2 4.2
2002 419 -66 -86 86.4 82.9 -13.6 -17.1
2003 401 -84 -18 82.7 95.7 -17.3 -4.3
2004 377 -108 -24 77.7 94.0 -22.3 -6.0
2005 362 -123 -15 74.6 96.0 -25.4 -4.0
2006 489 5 127 100.9 135.2 0.9 35.2
2007 489 5 0 100.9 100.0 0.9 0.0
2008 589 104 99 121.4 120.3 21.4 20.3
2009 628 143 39 129.5 106.7 29.5 6.7
2010 620 135 -8 127.8 98.7 27.8 -1.3
2011 759 274 139 156.5 122.5 56.5 22.5
2012 1024 540 266 211.3 135.0 111.3 35.0
2013 1139 654 114 234.8 111.1 134.8 11.1
Total 8286 - 654 - - - -
Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010, INS Bucureşti

Analizând dinamica absolută şi relativă a capacităţii în funcţiune, din tabelul de mai sus
putem observa că numărul de mii locuri-zile a crescut considerabil în 20013 faţă de 2000 (cu
aproximativ 650 mii. locuri-zile) Cele mai mari creşteri faţă de anul de bază an s-au înregistrat
în anii 2012 cu 11.3% şi 2013 cu 34.8%. Faţă de anul precedent în 2002 avem descreşteri de
17,1%,si in anii 2003 si 2005 de 4 % iar în restul perioadei creşteri de până la 35% (2006 si
2012).

Indicatori absoluţi

Reprezintă forma de baza a seriilor dinamice. Pebaza lor se potobţine indicatorii

generalizatori pe întreaga perioada.
Indicatorii de nivelsunt chiar termenii unei serii formate din indicatori absoluţi (y1, ...yt, ..., yt.).
 n 
Nivelul totalizat al termenilor   yt  , numai pentru seriile de intervale de timp de mărimi
 t 1 
absolute.
Modificările absolute
 cu bază fixă(t/1):
t/1=yt - y1 unde, t  2, n
 cu bază în lanţ (bază mobilă sau variabilă) (t/t-1):
t/t-1=yt - yt-1 unde, t  2, n

6
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

Indicatori relativi
Constituie un mod de prezentare de regula procentual. În aceasta situaţie este obligatoriu
ca în titlu sau în afara tabelului sa se specifice care este baza de raportare, pentru ca interpretarea
datelor să se facă corect.

Indice de dinamică
 cu bază fixă (It/1):
yt
I t / 1(%)   100
y1
 cu bază în lanţ (It/t-1) :
yt
I t / t 1(%)   100
yt 1
Ritmul de dinamică
 cu bază fixă (Rt/1) :
Rt / 1  I t / 1(%)  100%
 cu bază în lanţ (Rt/t-1) :
Rt / t 1  I t / t 1(%)  100% t  2, n

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:

Nivelul mediu al capacităţii în funcţiune
n

y t
8286
y t
 591.857 mii locuri  zile / ani
n 14
Modificarea medie absolută al capacităţii în funcţiune
y  y1 1139  485
 n   50.30 mii locuri  zile / an
n 1 14  1
Indicele mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune
y
I  n 1 n  √2.348 =1.067 sau 106,78
13

y1
Ritmul mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune
R  I  100 =1.0678-100=6,78%

Pe ansamblu nivelul mediu al locurilor de cazare în funcţiune în România în perioada

2000-20013 a fost de 591.857mii locuri/an, cu o creştere medie absolută de aproximativ un
milion locuri-zile/an respectiv o creştere relativă de 6,78%. Dacă comparăm dinamica medie a
capacităţii de cazare în funcţiune (106,78%), se poate observa că prima o devansează pe a doua,
ceea ce semnifică faptul că a sporit eficienţa ofertei de cazare prin procesul renovării sau a
creşterii cererii turistice.

7
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

Evolutia capacitatii in functiune in Romania in

perioada 2000-2013
1200

1000
y = 45.725x + 253.84
800
mii locuri zile

600

400

200

0
20002001200220032004200520062007200820092010201120122013

Figura 1

Pentru a estima capacitatea de cazare în funcţiune în următorii trei ani, vom folosi funcţia
de ajustare y =45,725x + 253,84, obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea capacităţii de cazare existentăpentru perioada 2009-2013

Valori ajustate după funcţia
Ani t (x) y =45,725x + 253,84

2014 15 939,715
2015 16 985,44
2016 17 1031,165

În condiţiile în care factorii de influenţă în activitatea turistică vor menţine acelaşi ritm şi
în următorii cinci ani, în anul 2013 în judetul Alba capacitatea de cazare în funcţiune va fi de
aproximativ 100de milioane de locuri-zile.

2.3 Analiza cererii turistice în România

Potrivit noţiunilor, metodologiilor de calcul şi a surselor de date1 ale Institutului Naţional

de Statistică indicatorii activităţii turistice cuprind următoarele elemente:
Pornind de la datele statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, privind cererea
turistică, putem analiza nivelul şi dinamica următorilor indicatori:
 nivelul sosirilor totale;
 nivelul înnoptărilor totale;
 durata medie a sejurului;
 densitatea turistică.
Aceşti indicatori vor fi caracterizaţi atât în dinamică cât şi în structură astfel: pe total ţară;
pe regiuni de dezvoltare; pe principalele destinaţii; pe categorii de unităţi de cazare şi după
provenienţa turiştilor.

1
https://statistici.insse.ro/shop
8
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

2.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor

Modificările absolute şi relative ale sosirilor în perioada 2000-2013
Modificările Indicii de dinamică Ritmul de dinamică
Total sosiri
absolute % %
Ani (mii
persoane)  t /1  t / t 1 I I I t / t 1 Rt / 1 Rt / t 1
t / 1 t /1

2000 49 -
2001 60 11 11 121.5 121.5 21.5 21.5
2002 49 -1 -11 98.6 81.2 -1.4 -18.8
2003 52 3 4 106.3 107.8 6.3 7.8
2004 48 -1 -4 97.7 91.9 -2.3 -8.1
2005 49 0 1 99.3 101.7 -0.7 1.7
2006 51 1 2 102.6 103.4 2.6 3.4
2007 54 5 3 109.6 106.8 9.6 6.8
2008 51 2 -3 103.9 94.8 3.9 -5.2
2009 44 -5 -7 89.8 86.4 -10.2 -13.6
2010 48 -1 4 97.0 108.1 -3.0 8.1
2011 78 29 31 159.2 164.1 59.2 64.1
2012 96 47 17 194.5 122.2 94.5 22.2
2013 102 53 6 206.6 106.2 106.6 6.2
Total 832 - 53 - - - -
Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010, INS Bucureşti

Analizand nivelul si dinamica sosirilor, din tabelul de mai sus putem observa ca numarul
de mii de persoane a crescut considerabil in anul 2013 fata de anul de baza 2000( cu aproximativ
50 de mii de persoane). Cele mai mari cresteri fata de anul de baza s-au inregistrat in anii 2013
cu 106,6% si 2012 cu 94,5%. Fata de anul precedent in 2002 avem descresteri de aproximativ
18.8 % si in anul 2009 de 13.6%, iar in restul perioadei cresteri de pana la 64% (2011).

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:

Nivelul mediu al sosirilor
n

y t
832
y t
 59.42 mii persoane
n 14
Modificarea medie absolută al sosirilor
y  y1 102  49
 n   4.07 mii persoane
n 1 13
Indicele mediu de dinamică al sosirilor
y
I  n 1 n  13√2,081=1,058 sau105,8%
y1
Ritmul mediu de dinamică al sosirilor
R  I  100 = 105,8-100=5,8

Pe ansamblu nivelul mediu sosirilor in Alba in perioada 2000-2013 a fost de 59,42 mii
persoane, cu o crestere relativa de 5,8% si o dinamica medie a sosirilor de 105,8%.

9
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

Dinamica sosirilor in regiunea Alba in perioada 2000-

2013
120

100

80 y = 2,8725x + 37,864
Mii persoane

60

40

20

Figura

Pentru a estima nivelul sosirilor în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare
y=2,8725x+37,864 obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea sosirlor pentru perioada 2009-2013

Valori ajustate după funcţia
Ani t (x) Y=2,8725x+37,864

2014 15 80,9515
2015 16 83,824
2016 17 86,6965
In conditiile in care factorii de influenta in activitatea turistica vor mentine acelasi ritm si
in urmatorii cinci ani, in anul 2016 in judetul Alba dinamica sosirilor va fi de aproximatuv 87
milioane locuri-zile

2.3.2 Nivelul și dinamica înnoptărilor

Modificările absolute şi relative ale înnoptărilor în perioada 2000-2013
Modificările Indicii de dinamică Ritmul de dinamică
Total
absolute % %
Ani înnoptări
(mii zile)  t /1  t / t 1 I I I t / t 1 Rt / 1 Rt / t 1
t / 1t /1

2000 86 -
2001 96 10 10 111.0 111.0 11.0 11.0
2002 95 9 0 110.6 99.6 10.6 -0.4
2003 98 12 3 114.2 103.3 14.2 3.3
2004 90 4 -8 104.6 91.5 4.6 -8.5
2005 95 8 4 109.8 105.0 9.8 5.0
2006 103 17 9 119.7 109.0 19.7 9.0
2007 118 31 14 136.5 114.0 36.5 14.0
10
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

Modificările Indicii de dinamică Ritmul de dinamică

Total
absolute % %
Ani înnoptări
(mii zile)  t /1  t / t 1 I t /1 I t / t 1 Rt / 1 Rt / t 1
2008 111 25 -7 128.9 94.4 28.9 -5.6
2009 101 15 -10 117.0 90.8 17.0 -9.2
2010 101 15 0 117.3 100.2 17.3 0.2
2011 156 70 55 180.7 154.0 80.7 54.0
2012 206 120 51 239.4 132.5 139.4 32.5
2013 213 127 7 247.1 103.2 147.1 3.2
Total 1669 - 127 - - - -
Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010, INS Bucureşti

Analizand nivelul si dinamica innoptarilor, din tabelul de mai sus putem observa ca
numarul mii zile a crescut considerabil in 2013 fata de anul 200( aproximativ 127 mii zile). Cele
mai mari cresteri fata de anul de baza s-au inregistrat in anii 2013 cu 47,1% si 2012 cu 39,4%.
Fata de anul precedent avem descresteri de aproximativ 9% in anul 2009 si 8,4% in anul 2004,
iar in restul perioadei cresteri de pana la 54% in anul 2011.

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:

Nivelul mediu al înnoptarilor
n

y t
1669
y t
  119.21 mii zile
n 14
Modificarea medie absolută al înnoptarilor
y  y1 1669  86
 n   121.79 mii zile
n 1 13
Indicele mediu de dinamică al înnoptarilor
y
I  n 1 n  𝟏𝟑√19,406=1,256 sau 125,6%
y1
Ritmul mediu de dinamică al înnoptarilor
R  I  100 = 125,6-100=25,6%

Pe ansamblul nivelului mediu al innoptarilor in judetul Alba in perioada 2000-2013 a fost

de 119,21 mii zile, cu o crestere relativa de 25,6% si o dinamica a sosirilor de 125,6%.

11
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

Dinamica innoptarilor in judetul Alba in perioada

2000-2013
250

200
y = 7.791x + 60.813

150
Mii zile

100

50

Figura

Pentru a estima nivelul înnoptarilor în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y
=7,791x + 60,813, obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea înnoptarilor pentru perioada 2009-2013

Valori ajustate după funcţia
Ani t (x)
Y=7,791x+60,813
2014 15 177,678
2015 16 185,469
2016 17 193,26

2.3.3 Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor

Tabelul. Nivelul şi dinamica sosirilor, înnoptărilor înjudetul Alba
în perioada 2000-2013
Total Modificarea absolută Dinamica faţă de
Total sosiri
Ani înnoptări faţă de 2000 2000%
(mii persoane)
(mii zile) Sosiri înnoptări sosiri înnoptări
2000 49 86 - - -
2001 60 96 11 10 121.5 111.0
2002 49 95 -11 0 81.2 99.6
2003 52 98 4 3 107.8 103.3
2004 48 90 -4 -8 91.9 91.5
2005 49 95 1 4 101.7 105.0
2006 51 103 2 9 103.4 109.0
2007 54 118 3 14 106.8 114.0
2008 51 111 -3 -7 94.8 94.4
2009 44 101 -7 -10 86.4 90.8
2010 48 101 4 0 108.1 100.2
2011 78 156 31 55 164.1 154.0
2012 96 206 17 51 122.2 132.5
12
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

Total Modificarea absolută Dinamica faţă de

Total sosiri
Ani înnoptări faţă de 2000 2000%
(mii persoane)
(mii zile) Sosiri înnoptări sosiri înnoptări
2013 102 213 6 7 106.2 103.2
Total 832 1669 53 127 - -
Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2010 . INS Bucureşti 2010

Nivelul cel mai scăzut al sosirilor în perioada analizată, s-a înregistrat în anul 2009 (4847,5
mii sosiri) astfel, faţă de anul 2000.
Începând cu 2003 numărul total de sosiri şi înnoptări înregistrează creşteri succesive până
în 2008, iar în anul 2009 faţă de 2000, nivelul turiştilor a sporit cu 64,1%, iar cel al înnoptărilor
cu 54%.

Evolutia sosirilor si a innoptarilor in Romania in perioada

2000-2013
250

200
mii turisti/ mii zile-om

150
y = 7.8x + 60.714

100

50
y = 2.8725x + 37.813

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Figura
Evoluţia circulaţiei turistice este determinată de acţiunea diferitelor categorii de factori
care alcătuiesc componentele seriei cronologice date. Una din problemele principale ale analizei
acestor serii o reprezintă tocmai separarea componentelor şi evaluarea lor statistică. Pentru
determinarea trendului sau a tendinţei centrale am utilizat metode analitice. Metodele analitice de
trend se bazează pe cronograma seriei ce permite alegerea funcţiei matematice care estimează cel
mai bine tendinţa generală a circulaţiei turistice (Figura.)..
Din analiza evoluţiei şi din reprezentarea grafică . putem concluziona că dinamica
sosirilor cât şi cea a înnoptărilor avut o evoluţie crescătoare de la un an la altul. Pentru a estima
numărul de sosiri şi înnoptări pentru următorii ani, vom utiliza funcţia liniară rezultată din
graficul2.
Analiza comparativă a sosirilor şi înnoptărilor în România evidenţiază un trend
asemănător. Potrivit funcţiei de ajustare termenul liber al ecuaţiei este de 17366mii zile-omşi
reflectă influenţa factorilor esenţiali, iar viteza de schimbare a innoptăţrilor atunci când timpul se
schimba cu o unitate este egală cu 213 mii zile-om.

13
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

2.4 Durata medie a sejurului

Raportând nivelul înnoptărilor la nivelul sosirilor obținem durata medie a sejurlui.

Total sosiri Total înnoptări Durata sejurului

Ani
(mii persoane) (mii zile) (zile/turist)
2000 49 86 1,75
2001 60 96 1,06
2002 49 95 1,09
2003 52 98 1,88
2004 48 90 1,87
2005 49 95 1,93
2006 51 103 2,01
2007 54 118 2,18
2008 51 111 2,17
2009 44 101 2,29
2010 48 101 2,10
2011 78 156 2
2012 96 206 2,14
2013 102 213 2,08
Total 832 1669 2

Evolutia duratei sejurului in perioada 2000-2013

2.5

2
Zile turist

1.5

1 y = 0.0427x + 1.6027

0.5

0
20002001200220032004200520062007200820092010201120122013

În anul 2013 durata medie a sejurului a fost de 2,08 zile/turist, cea mai mică înregistrată
în ultimii zece ani. Durata cea mai mare a sejurului în această perioadă s-a înregistrat în 2009 de
2,29 zile/turist.

Figura 3

Corelând nivelul sosirilor cu durata medie a sejurului, se poate afirma că, deşi numărul
persoanelor care practică turismul în România este în creştere, durata sejurului este în continuă
scădere, aceasta putând fi cauzată de tarifele prea mari în neconcordanţă cu calitatea serviciilor
oferite. Astfel potrivit ecuaţiei de ajustare în medie durata sejurului se diminuează cu 0,1 zile/an.
14
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

2.5 Densitatea turistică

Un alt indicator important în analiza cererii este densitatea turistică. Dacă dinamica
duratei sejurului este în scădere continuă, densitatea turistică a înregistrat creşteri semnificative
astfel: dacă în 2000 la fiecare al cincilea locuitor exista un turist, în 2013 raportul este de 3:1.
Acest fapt derivă din creşterea numărului de turişti cât şi a scăderii numărului populaţiei
României.

Densitatea turistică în raport cu populaţia din judetul Alba (turist/ la 100 loc.)
total _ turisti _ sositi 831717
Dt pop   100   15,63turisti la 100 locuitor
total _ populatie 5319824
Densitatea turistică în raport cu suprafaţa din judetul Alba
total _ turişur_ sositi 831717
Dt sup r    133,24turişur/ km 2
suprafata 6242

Tabelul . Sosirile, înnoptările, durata medie a sejurului şi densitateaturistică în judetul Alba

Densitatea
turistică în
Populaţia Densitatea raport cu
Total sosiri
Ani judetului turistică
(mii persoane) suprafaţa din
(mii pers.) (la 100 pers.) zona

0 1 2 3=1/2 6
2000 49319 396,909 0,12 1,92
2001 59901 395,653 0,15 2,40
2002 48628 386,680 0,12 1,92
2003 52409 386,435 0,13 2,08
2004 48168 384,410 0,12 1,92
2005 48963 380,091 0,12 1,92
2006 50619 380,539 0,13 2,08
2007 54054 376,747 0,14 2,42
2008 51264 374,727 0,13 2,08
2009 44271 374,535 0,11 1,76
2010 47838 373,134 0,12 1,92
2011 78496 371,520 0,21 3,36
2012 95918 370,083 0,25 4,00
2013 101869 368,361 0,27 4,32
Total 831717 5319.824
Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2010 . INS Bucureşti 2011

15
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică

Capacitatea
Total y2
în funcţiune Yxi=
Ani înnoptări x2 xiyi
(mii locuri-
(mii zile)
zile)
2000 485 861 235225 417585 322306 741321
2001 505 957 255025 483285 335597 915849
2002 419 953 175561 399307 278446 908209
2003 400 984 160000 393600 265819 968256
2004 377 901 142129 339677 250534 811801
2005 361 946 239121 341506 239902 894916
2006 489 103 239121 50367 324964 10609
2007 558 117 311364 65286 370818 13689
2008 588 111 345744 65268 390755 12321
2009 627 100 393129 62700 416672 10000
2010 619 101 383161 62519 411356 24025
2011 758 155 574564 117490 503728 24025
2012 102 206 10404 21012 67783 42436
2013 113 213 12769 24069 75093 45369
Total 6401 6708 3477317 2843671 8507546 5422826
Sursa: INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/ - aprilie 2014

Se cere:
1. Să se stabilească variabila factorială și variabila rezultativă
2. Să se reprezinte grafic corelația dintre cei doi indicatori
3. Să se stabilească forma, direcția legăturii și funcția de regresie prin metode parametrice
simple
4. Să se studieze legatura variabilelor prin metode parametrice analitice
5. Interpretarea rezultatelor obținute.

a
 y x  x y x
i
2
i i i i
 6708∗3477317−2843671∗6401= 5123504365 = 664,55
n x  ( x ) 2
i i
2
14∗3477317−40972801 7709637

n xi yi   xi  yi 14 * 2843671  6401 * 6708 - 3126514

b    0,40
n xi2  ( xi )2 7709637 7709637

Funcţia de regresie este: Yxi = a + b * xi=664,55*xi -0,40

16
 [Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup
județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

Valorile funcţie de regresie se obţin înlocuind xi cu valorile empirice.

Intensitatea legăturii se măsoară prin coeficientul de corelaţie (ry/x).

n x i y i   x i  y i
ry / x  
n x 2
i 
 ( x i ) 2  n y i2  ( y i ) 2 
 3126514  3126514
  
(7709637) * (14 * 5422826 - 29407041826276) 7709637 * 29406965906712

2.7 Bibliografie
1. INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/
2. Anuarul Statistic al României, INS Bucureşti
3. Gogu E. Statistica în turism şi comerţ Editura Oscar Print, 2009

17