Sunteți pe pagina 1din 6

1

Dreptul familiei

Curs 1 25.02.2016

Aspecte introductive

Curs - Marieta Avram – Ed. Hamangiu, 2013

Prelegerile de la curs vin in completarea cursului tiparit – nu sunt suficiente pt examen

Examen 40 grile

Dreptul familiei si regimurile matrimoniale

In ce masura mai putem vorbi de autonomia dr fam, mai ales prin faptul ca odata cu intrarea in vigoare
a Codului Civil, Codul familiei a fost abrogat? Dr civil nu este altceva decat solul in care se dezvolta dr
familiei. Institutiile din dr fam sufera modificari pt a se plia pe aspectele din dr fam. DAR miza nu este
una practica.

Familia este o tema atemporala.

Sociologii vorbesc de o criza a familiei traditionale – casatoria heterosexuala nu mai apare ca unica
posibilitate. Sistemul nostru de drept nu s-a aliniat la alte tendinte (influenta Bisericii, spre ex).

Art. 48 din Constitutie – intentia de modificare (o casatorie poate fi incheiata intre un barbat si o
femeie) -> nu ar trebui sa fie atat de rigida -> trebuie tolerenta

Art. 277 Cod Civil -> in sistemul nostru de drept, nu este legalizata casatoria homesexuala, chiar se
refuza recunoasterea casatoriilor legal incheiate intre homosexuali in strainatate – desi, Codul Civil ii
lasa sa se stabileasca in tara -> nu produc efecte juridice pe teritoriul Romaniei

Cele mai relevante hotarari ale CEDO

I. HOTARARILE PRONUNTATE IN TEMEIUL ART.8

II. HOTARARILE PRONUNTATE IN TEMEIUL ART.12

Precizari prealabile:
a) Nu putem face abstractie de jurisprudenta CEDO, prin prisma importantei ei. Receptarea acestor
hotarari de Curtea Constitutionala a Romaniei: cu privire la tagada paternitatii – beneficiaza de
prezumtia de paternitate sotul mamei. Reglementarea era foarte stricta (o decizie din 1995 prin care
a interpretat restrictiv). Doar sotul mamei avea calitate procesual activa. In anul 2001 (D 349/2001),
receptand o hotarare CEDO pronuntata intr-o decizie contra Olandei, Curtea a admis exceptia de
neconstitutionalitate, considerand ca se aduce atingere la anumite drepturi.

b) Sfera de aplicare a art. 8, 12 CEDO:


2
Dreptul familiei

art.8: sfera de aplicare mai larga: se refera si la protectia domiciliului si corespondetei – protectia vietii
private si a vietii de familie

art. 12: consacra libertatea matrimoniala – dr de a se casatori si de a intemeia o familie. Art. 12 nu


protejeaza un singur drept (dincolo de redactarea formala, reglementeaza 2 dr distincte interconectate
- dr de a se casatori si de a intemeia o familie)

Diferenta de reglementare intre cele doua articole: art.8 foloseste sintagma generala ,,orice
persoana”; art. 12 ,,barbatul si femeia” => art.12 protejeaza, in realitate, doar casatoria traditionala,
heterosexuala! => casatoria homosexuala nu intra in sfera de protectia a art. 12, astfel incat
reglementarile interne care nu reglementeaza casatoriile homosexuale sunt puse la adapost

Art.12 trimite la legislatia nationala a fiecarui stat. Art.8 cuprinde si un paragraf 2 care obliga la
efectuarea unui TEST DE PROPORTIONALITATE – statul poate aduce atingere (un membru de familie
exercita acte de violenta asupra partenerului/copilulul – copilul poate fi extras de acolo => se aduce
atingere dr la protectia vietii de fam, se pericliteaza legaturile personale dintre parinte si copil –
actiunea aduce atingere art.8? Trebuie facut testul de proportionalitate – Curtea verifica daca masura
respectiva e prevazuta de lege, daca e necesara intr-o societate democratica – in ex, este o ingerinta
adusa vietii de fam, dar ESTE JUSTIFICATA –interes legitim: asigurarea protectiei familiei)

Art. 8 este analizat in tandem cu art.14 (care interzice discriminarea), de cele mai multe ori. Art. 14
trebuie conjugat cu alte texte.

Se poate vorbi de un veritabil drept european al familiei. CEDO si-a depasit competenta? Discutie in
doctrina.

VIATA DE FAMILIE

- de-a lungul jurisprudentei Curtii, s-a elaborat o veritabila notiune autonoma si supranationala a
familiei. Art. 8 presupune 2 dimensiuni: o obligatie negativa a statului de noningerinta in viata de fam
a persoanelor implicate si obligatii veritabil pozitive de a asigura respectul efectiv al vietii de familie =>
evolutie interesanta a practicii, treptat, not de viata de fam s-a extins si asupra relatiilor de fam de
facto care nu sunt bazate pe casatorie => CEDO a statuat ca intra relatiile dintre parinti si copii (exista
intre copii si parinti o legatura constitutiva a vietii de fam, chiar daca, la mom nasterii, parintii nu traiau
impreuna, si chiar daca, a luat sfarsit casatoria).

O chestiune care nu a primit solutie: o simpla legatura biologica este suficienta pt a benefia de protectia
art.8? De ex, dupa nastere, tatal se dezintereseaza de copil – dupa 5 ani, isi aduce aminte ca are un
copil si incearca sa ia legatura – Curtea a fost nevoita sa se pronunte. Jurisprudenta oscilanta – in unele
situatii, a dat un raspuns negativ, analizand prin prisma interesului superios al copilului – a validat (desi,
nu se poate substitui instantelor nationale – meniera este de a se pronunta daca intr-un anumit caz a
existat o violare a Conventiei) ca legatura biologica nu era dublata de o relatie de afectivitate.

Curtea a considerat si ca relatiile intre rude apropiate trebuie sa beneficieze de acesta protectie
(nepot/bunic, spre ex). Trebuie sa existe legatura cand cere protectia (doua cupluri de italiene care
adoptasera doua fete din Romania – exista o hotarare pt adoptie, doar ca cele doua cupluri s-au lovit
de refuzul fetelor de a-I urma in strainatate – nu se crease o viata de familie, chiar daca au corespondat
prin scrisori, s-au vizitat – Curtea a opinat ca nu e evident ca viata de fam pitentiala ar trebui exclusa
din sfera de aplicare a art. 8 – poate fi considerata ca suficienta pt a benefia de protectia art.8)
3
Dreptul familiei

Libertatea matrimoniala sau dr fundamental de a incheia casatoria – art.12 CEDO. Mai multe axe –
limitele legale, situatia detinutilor, situatia transsexualilor, situatia cuplurilor homosexuale

1. Limitele legale

Art.12 – statele se bucura de o marja de apreciere destul de mare – nu mai exista un paragraf 2 similar
art.8 => marja de apreciere mult mai larga. S-a ridicat chestiunea pana unde se intinde aceasta marja
de apreciere? In anumite sit, s-ar ajunge la o afectare a insusi dr de a incheia casatoria si sa se ajunga
sa nu isi poata exercita (Hotarare CEDO contra Elvetiei 1987 – a adus atingere? In CCiv elvetian, in caz
de divort, judecatorul putea sa restranga dreptul sotului vinovat sa se casatoreasca o perioada de timp
– a sesizat CEDO (dupa epuizarea cailor interne) – CEDO a admis ca este un domeniu sensibil – strans
legat de traditiile culturale si istorice a fiecarei societati – dar Elvetia este vinovata de incalcarea art.12
– era o afectare considerabila a dr fundamental de a incheia o casatorie, restrangerea se putea
rasfrange si asupra copiilor – nu se poate impiedica formarea unei noi relatii (iar daca nu se putea
incheia casatoria, acei copii puteau fi afectati). Concluzia: interdictia impusa de CCiv aducea atingere.

O alta hotarare contra Croatiei: Curtea a apreciat ca si durata excesiva a unei proceduri de divort ar
putea aduce atingere – limitare excesiva a dr de a incheia o casatorie

Sistemul nostru de drept a fost unul avangardist (adoptat in 1953-intrat in vigoare in 1954) – nu mai
facea diferenta dintre copiii din casatorie si cei din afara

2. Situatia detinutilor

O serie de state interziceau, de plano, exercitarea dr la casatorie de aceste persoane. Anumite hotarari
- daca un detinut indeplineste conditiile prevazute de legislatia civila are dr sa se casatoreasca, la fel
ca o alta persoana – libertatea persoanei nu este o conditie prealabila pt incheierea valabila a
casatoriei. Birsan: exercitiul drepturilor fundamentale nu trebuie sa se opreasca la portile inchisorii.

Pe aceasta linie, sunt si alte hotarari. Una din 2010, contra Poloniei, exercitarea dr la casatorie nu
depinde de starea de libertatea a unei pers, cu exceptia situatiilor care tin de securitate (tine de
aprecierea autoritatilor nationale) – autoritatile nu se pot opune hotararii unui detinut de a se casatori
cu o persoana.

La noi, Legea 254/2013 privind exercitarea pedepselor art.75 Dreptul la incheierea casatoriei. Dr la
vizita intima este reglementat, aici. Poate intretine relatii sexuale cu sot/partener daca nu e casatorit?
Una dintre conditii: exista o relatie de casatorie – dovada prin copie legalizata - sau, dupa caz, o relatie
de parteneriat similara relatiilor dintre soti (concubini), anterior incarcerarii – dovada prin declaratie
pe proprie raspundere autentificata de notar. Daca are o relatia extraconjugala – nu .

*Daca nu am o hotarare definitiva, ci am o masura privativa de liberatate, pot beneficia de vizita


intima? Discriminare – este ingradit dr pt aceste persoane. Curtea Constitutionala a admis exceptia de
neconstitutionalitate. Pot beneficia .

3. Situatia persoanelor transsexuale

O persoana era jucator de tenis – si-a facut operatie de schimbare de sex – nu l-au mai lasat sa joace
tenis nici la femei, nici la barbati – Curtea i-a dat dreptate.

Hotararea Goodwin (2002) – prima hotarare prin care Curtea a recunoscut dr la protectie pe
taramul art.12, privind acest subiect – statele refuzau sa le recunaosca juridic noua identitate sexuala.
Problema: o persoana a devenit din femeie barbat, intentioneaza sa se casatoreasca cu o persoana de
sex opus. Este afectat dr la casatorie? Se spunea ca se pot hotarari cu o persoana de acelasi sex ->
4
Dreptul familiei

absurd, pt ca nu puteai sa te casatoresti nici asa. Curtea: daca statele lasa sa se faca schimbare de sex,
e iologic sa nu lase, ulterior, producerea unor consecinte – spre ex, incheierea casatoriilor. Curtea:
transsexualii traiesc in doua lumi – nu mai poate ramane asa situatia.

Situatia persoanelor transsexuale poate produce numeroase consecinte, mai ales juridice. O persoana
hotaraste sa-si schimbe sexul. Dar nu s-a realizat ca atare operatie – nu este finalizata operatia.
Savarseste o infractiune – in care penitenciar plasam persoana? O plasam in celula individuala?
Penitenciare supraponderate + revolta celorlalti (tratamente discriminatorii).

La noi, L 119/1996 permite efectuarea modificariloe in actele de nastere ale persoanei => recunoaste
(prin hotarare) noua identitate sexuala.

O alta problema: daca persoana care isi schimba sexul este una casatorita si recurge, in timpul
casatoriei, la schimbarea de sex (ii recunoastem noua identitate), dar ce facem cu respectiva casatorie?
Nu avem voie casatorii homosexuale. Vid legislativ. Casatoria nu poate fi nula. La incheierea casatoriei,
conditia era indeplinita => nu poate fi nulitate. Autorii francezi: caducitate. Ar aduce atingere o
interventie a autoritatilor a dreptului de familie, pt ca ei doi si-au format o viata de familie? Curtea:
daca statul conditioneaza efectuarea operatiei de schimbare de sex, nu se aduce atingere. Atata timp
cat art.12 este aplicat strict familiei traditionale (femeie-barbat) – nu se aduce atingere.

4. Situatia cuplurilor homosexuale

Primul stat care a reglementat: OLANDA (in anul 2001). Primul stat care a pus bazele unui parteneriat:
Danemarca (mai devreme)

Problema: posibilitatea de a adopta copii – rezerve de unele state care au reglementat casatoria cu
privire la adoptie

Parteneriatele (pact al vietii in comun etc) – au configurat un model intern – este o recunoastere a
acestei uniunii, care genereaza o serie de efecte in plan patrimonial si in plan nepatrimonial. Se poate
schimba numele de familie? Incumba obligatia de fidelitate? Se poate aplica regimul matrimonial, asa
cum este el? Exista o forma de recunoastere a relatiei.

Sunt trei hotarari relevante:

Hotarare contra Austriei (2010):

-pana in 2010, au existat spete in care Curtea a exeminat situatia acesot cupluri homosexuale. Admitea
ca se bucura de protectia vietii private, dar nu le recunoastea protectia vietii de familie – statele aveau
doar o obligatie negativa. In 2010, Curtea si-a schimbat optica. Trendul european a stat la baza
schimbarii. Curtea a constatat ca din ce in ce mai multe state reglementeaza fie casatoria homosexuala,
fie parteneriatele civile inregistrare. Pe terenul art.12, Curtea nu isi schimba optica, subliniaza ca
statele au o marja de apreciere sufiecient de larga -> nu incumba o veritabila obligatie pozitiva in
sarcina statelor de a reglementa o veritabila casatorie homosexuala, DAR a facut o nuanta: nu a mai
respins, de plano, cererea ca fiind inadmisibila, pe temeiul art.12. Tinand seama si de art.9 care nu mai
foloseste, in terminis, conceptele de barbat si femeie, Curtea apreciaza ca acest art.12 nu ar mai trebui
sa se limiteze in toate situatiile la o casatorie intre barbat si femeie, dar revine statelor parti de a
aprecia. Nu se degaja o obligatie pozitiva de a legifera casatoria homosexuala, dar nu mai e respinsa
ca inadmisibila, de plano.

-cu privire la art.8, este artificial sa apreciem ca un cuplu homosexual nu ar dezvolta relatii stabile
continue. Curtea a apreciat ca nerecunoasterea ar insemna o nesocotire a art. 8 combinat cu art.14 =>
5
Dreptul familiei

incalcare a art.14 combinat cu art.8. concluzie: recunoasterea a protectiei vietii de fam in cazul
cuplurilor homosexuale.

*Doctrinarii: veritabila obligatie pozitiva a statelor rezulta de aici? Cei mai multi: trebuie privita
nuantat. Curtea a manifestat o prudenta. In Austria, din ianuarie 2010, a intrat in vigoare legea
privitoare la parteneriatele inregistrate. Judecatorii au considerat ca nu mai e cazul sa se pronunte
daca se constata ca s-a adus atingere art.14 combinat cu art.8.

Hotararea contra Greciei:

In 2008, Grecia adoptase o lege dedicata pactului vietii in comun la care aveau acces doar persoanele
heterosexuale. Cuplurile de homosexuali au promovat aceasta hotarare la CEDO. Curtea a ajuns la
concluzie ca reclamantii puneau in discutie discriminarea (era una vadita). Curtea a retinut ca se
incalcase art.14 combinat cu art.8, dar nu s-a pronuntat transat daca exista sau nu o obligatie pozitiva.

Hotarare contra Italiei (iulie 2015):

Situatie nuantata: Curtea verifica care e trendul. A constatat ca din partile la Conventie (47), 24
reglementeaza fie casatoria intre homosexuali, fie un parteneriat => o majoritate sensibila. Guvernul
italian a invocat marja de apreciere si o serie de considerente anterioare a CEDO + este un domeniu
sensibil. Populatia din Italia a declarat ca nu se opune –marea majoritate (prin sondaje). Curtea a
preluat acest argument. Curtea a considerat ca o reglementare a parteneriatelor nu este de natura sa
lezeze. In consecinta, a statuat ca s-a adus atingere art.14 coroborat cu art.8, Italia neintervenind in
sens util, cu privire la aceasta obligatie. Italia trebuie sa reglementeze.

La noi, lucrurile sunt diferite. In Romania, populatia nu este majoritara.

Perspectiva sistemului nostru de drept asupra diverselor modele de uniuni


conjugale

Doar casatoria heterosexuala este reglementata. Legiuitorul se dezintereseaza de concubini, la fel cum
si concubinii se dezintereseaza de lege.

In materia stabilirii paternitatii unui copil din afara casatoriei, art. 426 alin. 1 Cod Civil – nu beneficiaza
de prezumtie (avem nevoie de recunoastere sau de hotarare judecatoreasca). Este suficient ca
reprezentantul sa faca dovada ca a existat o convietuire intre barbatul parat si mama -> prezumtie
paternitatii; barbatul trebuie sa dovedeasca ca nu este asa

In materia autoritatii parintesti, in cazul copilului din afara casatoriei, se exercita in comun si in mod
egal.

Nu exista o reglementare generala dedicata concubinajului, dar exista dispozitii disparate.

Art. 277 Cod Civil – casatoriile/parteneriatele incheiate valabil in strainatate nu vor fi recunoscute in
Romania. Acest art. nu a existat de la bun inceput. Menirea CCiv este de a reglementa institutiile
fundamentale, iar acest subiect este sensibil. Nu au reglementat, asadar. Au considerat ca trebuie lege
speciala. Membrii comisiei parlamentare au considerat ca trebuie introdus acest art. 277 => nu
recunoastem nici casatoriile, nici parteneriatele inregistrate (nici macar parteneriatele heterosexuale
nu recunoastem!). Reglementarea a fost apreciata ca fiind excesiva si potential neconventionala
6
Dreptul familiei

raportat la art.8 combinat cu art.14. Pozitia cea mai inteleapta era aceea a membrilor initiali sau sa se
aplice principiile dreptului international privat. Se puteau recunoaste macar anumite drepturi.

Si in Italia este tot rigid. Doi cetateni homosexuali au incheiat o casatorie in Olanda si voiau sa se
prevaleze de efecte in Italia. S-a respins, de plano, hotararea, ca fiind un act valabil.

O persoana a incheiat mai multe casatorii pt ca legea nationala ii recunoaste acest drept. Acel barbat
se stabileste in Romania insotit cu cele trei sotii. Vor fi recunoscute in Romania? Nu aduc atingere
principiilor? O serie de doctrinari: ar putea produce niste efecte – spre ex, obligatia de intretinere.
Perspectiva trebuie sa fie aceeasi si in cazul casatoriilor homosexuale.

LOGODNA

Nu creeaza un veritabil statut legal. Este doar o promisiune reciproca de casatorie. O casatorie de
proba. Se nas veritabile obligatii cu un continut juridic? Nu. Orice persoana are dreptul de a nu se
casatori. Nu mai sunt interesat si inteleg sa ma dezic. Celalalt ar putea sa ceara executarea silita a unei
obligatii, in acest caz?  Nu.

Starea de logodna nu genereaza obligatii juridice. Este o datorie de onoare. Unii autori considera ca nu
e inspirata introducerea in Codul Civil.

Prezinta relevanta cand intervine ruperea logodnei care genereaza doua categorii de efecte:

- obligatii de natura patrimoniala: art.268 restituirea darurilor – sunt supuse restituirii darurile pe
care le au primit in considerarea logodnei, cu exceptia darurilor obisnuite. Ce inseamna daruri
obisnuite? Inelul de logodna este un dar obisnuit? Ne raportam la starea patrimoniala a celui care a
donat -> daca el obisnuia sa dea astfel de daruri, este dar obisnuit. Art. 268 - INTERVINE INTOTDEAUNA,
mai putin cand a incetat prin moarte (nu ma intereseaza daca a avut sau nu un caracter abuziv).

- raspunderea pentru intreruperea logodnei: trebuie sa demonstram ca va fi rupere abuziva – art.269


– CARE ESTE TEMEIUL ACESTEI OBLIGATII DE DESPAGUBIRE? Este o expresie a raspunderii civile
delictuale sau pe teren contractual? Logodna este un acord de vointa, pana la urma. Ce cheltuieli se
apropie? Cele facute sau contractate in vederea casatoriei, precum si oricare altele (materiale si
morale, daca sunt dovedite). Nu se restituie automat toate cheltuielile (daca imi cumpar rochie de
mireasa de 100.000 euro – daca nu era potrivita cu imprejurarile, se poate respinge actiunea sau sa o
admita doar in parte).