Suport de curs

Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala

Profilaxia infectiilor chirurgicale

Infecţiile chirurgicale reprezintă reacţiile organismului faţă de pătrunderea de germeni şi

multiplicarea lor. Ele se datoresc contaminării cu germeni proveniţi din mediul extern sau cu germeni
saprofiţi aflaţi pe tegumente, mucoase, căi respiratorii, căi urinare, şi cavităţi naturale (nas, gât, urechi,
gura). Termenul de infecţie provine din cuvântul latin “inficere”, care înseamnă a murdări.
Pătrunderea germenilor în organism poarta numele de inoculare.
Porţile de intrare cele mai frecvente pentru microbi sunt: tegumentele, căile respiratorii şi
aparatul digestiv.
Contaminarea reprezintă prezenţa germenilor vii în organism şi precede apariţia semnelor
(manifestărilor) de infecţie.
Incubaţia reprezintă timpul scurs de la momentul inoculării şi până la apariţia primelor semene
de boala.
Microbii au caractere variate de virulenţă, de toxicitate şi condiţii de viaţa aeroba sau anaeroba.
Infecţiile chirurgicale se deosebesc de infecţiile din bolile interne şi din bolile contagioase prin
faptul ca ele impun un tratament chirurgical.
Manifestările locale, la locul de pătrundere a microbilor poartă numele de inflamaţie.
Cauzele acestora au fost confuze, până în anul 1878, când Louis Pasteur prezintă în fata
Academiei de Chirurgie din Paris, microbii.
Este de remarcat faptul ca Pasteur nu a fost chirurg, nici medic ci a fost chimist şi biolog.
Descoperire microbilor reprezintă un moment epocal ca şi prepararea primului vaccin antirabic.
Pentru aceasta descoperire socotim pe Pasteur drept” părintele asepsiei”.
Până atunci, deşi infecţiile existau, ele erau atribuite altor cauze.
Microb, în limba greaca, se numeşte ”sepsis”. De la acest cuvânt deriva Asepsie care însemnă
fara microb şi Antisepsie care reprezintă metodele de indepartare a microbiilor pătrunşi în plăgi sau pe
obiecte.
Dacă asepsia este o metoda de profolaxie (prevenire), antisepsia este metoda curativa. ”Printele
antisepsiei” este Lister (1827-1912).
Dezinfecţia (provine din cuvantul francez ”disinfecţion”, reprezintă medode prin care distugem
microbii, formele lor vegetative şi sporii acestora care pot sa produca infecţii chirurgicale sau boli
transmisibile.
Contaminarea chirurgicala poate fi:
-directa, prin tegumente, mâini murdare, puroi, urina, fecale, etc.
-indirecta (mediate), din aer (aeroflora), haine, instumente şi obiecte diverse.

1
ASEPSIA

Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru evitarea apariţiei microbilor în plăgi. Este o metoda de prevenire
a infecţiillor.

Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea microbilor, a formelor sporulate
microbiene, a ciupercilor şi virusurilor, poarta numele de sterilizare.

Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, după sursa folosită:

A. Metode fizice:
- prin caldura
- prin iradiere
B. Metode chimice:
- formolizarea
- sterilizarea
C. Metode biologice:
- sulfamide
- antibiotice

Spalare pe mâini de către chirurgi reprezintă o metoda de asepsie obligatoriu. De asemenea echipamentul de
protecție chirugical şi al personalului din blocul operator, compus din bonete, măști, halate şi manuși sterile,
a cărei îmbrăcare necesită reguli stricte ce se vor învăța în stagile practice.

Asepsia campului operator prin badijonarea tegumentelor din zona care va fi supusă operaţiei, cu tinctură de
iod sau substanţe antiseptice, reprezintă o importantă masură de asepsie, îndepartand microbii saprofiti
existenti pe tegumentul bolnavului şi care ar putea fi introdusi în plaga operatorie.
Filtrul sau sala de pregatire preoperatorie are de asemenea un rol deosebit de important în
prevenirea patrunderii de germeni în blocul operator. Germenii pot patrunde în blocul operator prin
intermediul încălțămintei. Aceasta impune purtarea unor papuci sau botine de pânză sterile pentru cei care
patrund în blocul operator.

ANTISEPSIA- este o metodă curativă

Pentru realizarea asepsiei şi antiasepsiei se folosesc substanţele numite antiseptice. Aceste

substanţe trebuie sa indeplineasaca urmatoarele condiţii:
 sa distruga germenii şi porii lor;
 sa impiedice multiplicarea lor;sa menajeze ţesuturile bolnavului.
Substanţele antiseptice se inpart în două categorii:
-substanţe antiseptice ciofilactice, care menajeaza ţesuturile
-substanţe antiseptice citocaustice, care o dată cu microbii distrug şi ţesuturile pe care au fost
aplicate.
Marile dezavantaje ale multor antiseptice este ca ele nu distrug numai germenii patogeni, ci
dăunează și țesuturile, prin absorbția lor la nivelul plăgii pot să dea intoxicații grave.

2
INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE

I. Instrumente pentru tăiat ţesuturi:

1. Bisturie:
-sunt utilizate pentru incizia sau secționarea țesuturilor
-se sterilizează și se păstrează cu lama protejată în tifon sau vată

mâner de bisturiu

lame de bisturiu de unică folosinţă

bisturiu cu lamă fixă (Péan)

2. Cuţite de amputaţie:

cuţit Liston

3. Fierăstraie:

fierăstrău Charrière
fierăstrău Gigli (mâner şi sârmă)

4. Foarfeci: (curbe, drepte, cu vârfuri ascuțite sau boante, diferite lungimi, etc.):

-se folosesc pt.tăierea țesuturilor sau a materialelor de sutură chirurgicală

foarfecă Metzenbaum

foarfeci chirurgicale

3
II. Instrumente pentru hemostază:

1. Pense cu dinţi (gheare):

pensă Kocher dreaptă, curbă pensă Mickulicz (de histerectomie)

2. Pense fără dinţi:

pensă Mosquito
pensă Péan adevărată
pensă Péan (în cioc de raţă)

(pt pensarea vaselor fine)

pensă buldog (Dieffenbach)

pensă Overholt-Barraya

Altele: pensă Halsted (între pensa Péan şi pensa Mosquito), pensă port tampo
III. Pense pentru apucat şi prezentat ţesuturi:
pensă de pedicul renal (Guyon)
pensă Satinski
(clampă vasculară)

4
1. Pense autostatice:

pensă Lovelace pensă în T

pensă Forester (en coeur)

pensă Allis pensă Chaput-Poirier pensă Babcock

(„în dinţi de şoarece”)

2. Alte pense autostatice (de apucat colul uterin, de coprostază, port-tampon):

pensă Museux (de col)

pensa de coprostază Peyer
(clampa intestinală)

pensa porttampon (de

servit)

Altele: pensă Tierbald (pentru colul uterin, etc.).

3. Pense anatomice

pensă anatomică fără dinţi

pensă anatomică cu dinţi 5 („chirurgicală”)
(„anatomică”)
Sunt folosite pt. prinderea și manevrarea diferitelor țesuturi sau a materialelor textile utilizate în pansarea
plăgilor.

4. Pense de fixat câmpuri sterile („raci”sau ”cărăbuș”)

rac Backhaus-Roeder
rac Doyen

rac Backhaus
rac Jones

Se folosesc pt. fixarea la piele a câmpurilor de operație sterile, cu scopul de a delimita câmpul operator.

IV. Instrumente de depărtat ţesuturi (retractoare):

1. Instrumente manevrate de chirurg:

Se folosesc pt. îndepărtarea țesuturilor, organelor și a creea un câmp operator suficient de larg și pt. a proteja
unele țesuturi în timpul intervenției chirurgicale.

valvă abdominală Kelly

depărtătoare Farabeuf

specul vaginal
valve vaginale

6
 valvă abdominală Doyen specul anal Trélat

depărtător Langenbeck depărtător Kocher

depărtător Volkmann

valvă supravezicală

2. Depărtătoare autostatice:

depărtător Gosset
depărtător Balfour

7
depărtător Finochietto depărtător Percy
 depărtător Weitlaner
depărtător Kirschner depărtător Collin

Altele: depărtător Dartigues, depărtător Hrynkschak (în chirurgia urologică), etc..

V. Instrumente de sutură:

1. Portace:

portac Mathieu portac pensă Mayo-Hégar

2. Ace chirurgicale:
ac atraumatic
(cu fir insertizat)

ac rotund (intestinal)
ac triunghiular (Hagedorn)

ac Deschamps ac Reverdin
3. Agrafe şi aplicator de agrafe:

8
 agrafe Michel (copci)
aplicator de agrafe Michel

Agrafele se utilizează pentru apropierea marginilor plăgii.

VI. Varia:

benique
stilet butonat

sondă canelată sondă metalică uretrală feminină

dilatator de col Hégar

pensă de os (Liston)

periostotom
chiuretă Bruns
(răzuşă) costal
Doyen

răzuşă Farabeuf
curetă Volkmann

9
 apăsător de limbă pensă de calculi Desjardins
(à baise langue)

VII. SONDE CHIRURGICALE

Sunt sonde pentru aspiraţie nazo-gastrică (Faucher), uretro-vezicale (Folley, Tiemann, Nelaton, etc.), pentru
hemostază variceală (Sengstaken-Blakemore), pentru tubaj duode-nal (Einhorn), pentru aducerea diferitelor
stome (digestive, urinare) la piele (Pezzer, Malecot), pentru drenaj biliar extern (Kehr), pentru ajutarea
evacuării gazelor colo-rectale (tub de gaze = o sondă Nelaton mai groasă), etc..

sondă Pezzer

sondă Malecot

sondă Nélaton

10
sondă Sengstaken-Blakemore sondă Tiemann sondă Folley (cu o cale, cu 2 căi)
 tub T (Kehr)

sondă Faucher

11
Pregătirea preoperatorie

Primirea bolnavilor in sectie.

De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot depinde, in
mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie.

O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in personalul
spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el sa iasa
din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii de anxietate, pe care, mai estompat sau mai
evident o au toti cei care se interneaza.

Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu convalescenti care nu
au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de tratamente speciale, multiple in timpul
noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent medicala are un rol important in pregatirea psihica a
pacientului , pentu operatie. Pentru bolnavii adusi de urgenta atitudinea trebuie adecvata cazului respectiv.

 Pregatiri si teste preoperatorii

In functie de specialitatile chirurgicale, de particularitatile diferitelor boli, ale varstei, sexului

etc.,examinarile preoperatorii pot varia de la caz la caz, in plus, in afara examinarilor specifice fiecarui caz,
care se fac pentru stabilirea diagnosticului, trebuie sa se tina seama ca actul chirurgical si cel anestezic
produc unele modificari organismului operat, modificari ale caror particularitati le putem sesiza in mare
masura datorita examenelor efectuate. Printr-un tratament adecvat pre-intra-si postoperator, se pot remedia
aceste modificari, astfel ca organismul sa suporte bine operatia.

Postoperator se vor efectua cateva examene obligatorii si anume:

- o radiografie a plamanilor, pt a se depista o eventuala boala pulmonara, necunoscuta si netratata in

prealabil.Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al cordului si al aortei;

- se va executa o electrocardiograma,in caz de tulburari se va face tratamentul adecvat, iar interventia se va

amana,(in afara cazurilor de extrema urgenta), pana cand exista indicii ca functionarea inimii s-a ameliorat

- pe toata perioada internarii se masoara tensiunea arteriala, se numara frecventa pulsului, si se controleaza
temperatura;

- la bolnavii in varsta se determina capacitatea vitala respiratorie, pt ca la acestia exista o rigiditate a cutiei
toracice specifica varstei si in consecinta vor avea nevoie de o oxigenare suplimentara postoperatorie;

- asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si aspectul acestora
si va semnala medicului orice tulburari;

-asistenta medicala va cerceta daca bolnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in care interventia
chirurgicala trebuie amanata pana la ameliorare;

- analiza simpla de urina, m ne va da informatii asupra starii de functionare a rinichilor

- examinarea sangelui (numararea globulelor rosii, a leucocitlor, hematocritul , hemoglobina, timpul de

coagulare, timpii Quick si Howell, determinarea glicemiei, determinarea ureei sangvine). In aceste cazuri
orice rezultat patologic obtinut necesita investigatii suplimentare ale elementelor figurate ale sangelui

- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice ( GOT, GPT, etc)

12
- determinarea grupului sangvin si a factorului Rh

- este foarte important sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul ste alergic la unele medicamente, pentru
a de evita intrebuintarea lor;

- greutatea corporala va fi controlata inainte si dupa operatie;

- femeile trebuiesc intrebate in legatura cu data menstruatiei, nu este recomandat ca interventia chirurgicala
sa se efectueze in perioda menstruatiei, atat din punct de vedere igienic cat si datorita faptului ca timpul de
sangerare este mai prelungit.

Toate datele rezultate din investigatiile de mai sus vor fi notate in foaia de observatie.

 Ingrijirile din preziua operatiei

- Exista medicamente care necesita administrarea corecta inclusiv in preziua interventiei si dupa caz chiar
inainte si in timpul interventiei;

- Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta medicala , la
indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor.

- Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate mare,
pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate normala de lichide

- Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul in care va
observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia pana la vindecarea
completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca nu este capabil singur va fi ajutat
de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa. Daca operatia urmeaza pe sau in apropierea unei
zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata foarte larga (10-15 cm) fata de limitele inciziei.

 Ingrijirile din ziua operatiei

Pregatirea preoperatorie consta din :

- efectuarea unei clisme pentru bolnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se recomanda decat in
cazul unor interventii mari pe tubul digestiv, deoarece saracesc organismul de lichide si saruri minerale.

- vor fi indepartate bijuteriile, si proteza dentara

- unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata observa capilarele extremitatilor

- inainte de a fi dusi in sala de operatie li se va pune o sonda vezicala

- bolnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie pe cavitatea abdominala,
este bine sa li se aplice pe gamba si in treimea inferioara a coapsei un bandaj elastic usor strans , cu scopul
de a se evita staza in aceste vene, care ar contribui la reducerea masei sangvine circulante, motiv de
declansare a unui soc intra sau postoperator. Bandajul este util si pentru evitarea aparitiei de tromboflebite
postoperatorii.

Pregatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia chirurgului care urmeaza
a opera bolnavul.

Dupa plecarea bolnavului in sala de operatie , asistenta medicalava da dispozitii pentru schimbarea
lenjeriei de pat.

13
Interventia chirurgicală

Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii. Organizarea
spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii riscului de infectie

Sala de operație

Blocul operator are o componentă septică, în care se desfășoară intervențiile sterile și o componentă
septică pentru intervențiile în plăgi primar infectate.În cadrul sălii aseptice există o săliță unde se pot
desfășura și intervențiile ortopedice.Camerele filtru pentru personal și pacienți au drept scop prevenirea
introducerii de germeni în sala de operație. Fiecare bloc operator este prevăzut cu o sală pentru spălare și cu
o încăpere pentru anestezie, unde se pregătește anestezia și unde pacientul este adus după operație.

Îngrijirile postoperatorii

Îngrijirile postoperatorii încep imediat după intervenția chirurgicală și durează până la vindecarea
completă a bolnavului.

Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcție de natura intervenției, de complicațiile care au survenit

intraoperator, de felul anesteziei și starea generală a bolnavului.

Scop: ingrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea fucțiilor organismului, asigurarea cicatrizării
normale, a plăgii și prevenirea complicațiilor.

După intervenția chirurgicală bolnavul poate fi transferat la: serviciul de terapie intensivă;sala de trezire;
în patul său.

1. Îngrijirile bolnavilor operați cu anestezie generală

A. Îngrijirile acordate până la instalarea bolnavului la pat

Etape de execuție Timpi de execuție

1.Pregătirea camerei (se 1.1.Se aerisește încăperea.

efectuează în timpul 1.2.Se schimbă patul cu lenjerie curată și se plasează astfel încât operatul
intervenției) să poată fi ingrijit din toate părțile
1.3. Se protejează patul cu o aleză
1.4. Se încălzește patul dacă este cazul
1.5.Se controlează temperatura camerei și se menține la 18-20*C
1.6.Se atenuează lumina
2.1. Se pregătesc materialele pt. perfuzii
2.Pregătirea materialelor în 2.2. Se verifică sursa de Oxigen
vederea reanimării 2.3. Se pregătesc aspiratorul și sondele
postoperatorii 2.4. Se pregătește material pentru tratamentul medicamentos
2.5. Se pregătesc borcane necesare, cu suporturi , pt. aspirație, drenaj
pleural
3.Pregătirea materialului 3.1.Se pregătesc: termometru, cronometru, apart pt. TA, borcan pt. diureză
pt. supravegherea 3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt. terapie intensivă
bolnavului
4.Transportul bolnavului 4.1. Căruciorul se acoperă cu pătură, cearșaf, aleză
operat 4.2. Bolnavul este așezat în poziție de decubit dorsal cu capul într-o parte

14

5.Instalarea bolnavului
operat la pat
4.3. Se acoperă bolnavul pentru a nu răci
4.4. Transportul se efectuează cu blândețe
4.5. Se supraveghează pulsul la carotidă, eventula vărsătură, apariția
ceanozei
4.6. Se supraveghează perfuzia și drenurile
5.1. Până la trezire , bolnavul este așezat în decubit dorsal, cu capul într-o
parte , sau în decubit lateral
5.2. Dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei
5.3. Drenurile se racordează la borcane (cand este cazul).

B. Supravegherea și îngrijirile imediate

Bolnavul operat sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atrnția până la apariția
reflexelor, până la revenirea completă a stării de cunoștință, cât și în orele care urmează. De altfel
transportul din sala de operație se execută după revenirea acestor reflexe.

1.Supravegherea 1.1. Apariția palorii însoțitî de transpirații reci și răcirea extremităților indică
faciesului satrea de șoc
1.2. Apariția cianozei, chear redusă indică insuficiența respiratorie sau
circulatorie;se administrează oxigen pe sondă endonazal
2.Supravegherea 2.1. La trezire poate să prezinte o stare de agitație, atenție să nu își smulgă
comportamentului drenurile, perfuzia,să nu se ridice din pat , va fi imobilizat dacă este nevoie.
3.Supravegherea 3.1.Respirația trebuie să fie ritmică, de amplitudine normală
respirației 3.2.Jena respiratorie trădează încărcarea bronșică cu mucozități(se
aspiră);căderea limbii;inundarea căilor respiratorii cu vosimente( se previne
prin poziția bolnavului.
4.Supravegherea 4.1.Pulsul tr să fie regulat,rărindu-se în mod progresiv
pulsului Pulsul filiform este un semn de hemoragi, sau de altă stare critică
5. Supravegherea TA 5.1.TA va fi controlată în mod ritmic
5.2.Prăbușirea TA concomitent cu reducerea tensiunii diferențiale însoțită de
accelerarea pulsului indică starea de șoc provocată de hemoragie - se anunță
medicul

6.Supravegherea 6.1.Pansamentul trebuie să rămână uscat,să nu se îmbibe cu sînge sau

pansamentului serozitate
7.Schimbarea poziției 7.1.După trezire se așează în poziție semișezândă
bolnavului
8.Îngrijirea mucoasei 8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucală se șterge cu tampoane umezite în soluții
bucale diluate de bicarbonat de Na;acid boric, permanganat de potasiu;se ung buzele
cu vaselină
9.Prevenirea escarelor 9.1.Se efectuează frecții cu alcool la nivelul regiunii dorsale și a călcâielor,se
evită umezeala, se schimbă des poziția
10. Evacuarea vezicii 10.1.Se stimulează micțiunea:spontan pe aplicarea pe regiunea pubiană a unei
buiote(daca nu este contraindicat)s, lasând apa de la robinet să curgă, sau prin
introducerea bazinetului încălzit sub bolnav, sau prin sonadj vezical
11.Asigurarea somnului 11.1.Seara se administrează un himnotic ușor

15
C. Supravegherea și îngrijirile ulterioare
1.Supravegherea funcțiilor vitale și
vegetative
2. Îngrijiri igienice
3. Prevenirea escarelor
4. Exerciții respiratorii
5. Mobilizarea bolnavului
6. Tubul de gaze
7. Clisma cu apă sărată
8. Alimentația
9. supravegherea tranzitului intestinal
10. Scoaterea firelor
1.1.Temperatura se măsoară dimineața și seara
1.2. Pulsul și TA se urmăresc cu atenție
1.3. Se urmărește diureza și se stabilește
bilanțul hidric
2.1. Va fi efectuată tualeta bolnavului în fiecare
zi,
2.2. Se reface patul de mai multe ori pe zi
schimbând lenjeria de câte ori este nevoie
3.1. Se efectuează frecții, masaj în regiunile
expuse, pudraj, în afara menținerii igienei
tegumentelor3.2. Schimbarea de poziție
4.1. Se efectuează exerciții de gimnastică
respiratorie
4.2. Bolnavul va fi pus să umfle un balon
4.3. Bolnavul va tușii și va elimina sputa pt. a
evita încărcarea bronșică
5.1. Prima mobilizare va avea loc în prima zi pt.
a prevenii flebita
5.2. Dacă bolnavul nu poate fi ridicat va fi
efectuată gimnastica la pat
6.1. Pentru a combate meteorismul care se
accentuează în noaptea primei zile de la
intervenția chirurgicală va fi introdus tubul de
gaze lubrefiat timp de o oră
7.1. Se efectuează dimineața în a doua zi de la
interv. chirurgicală, pt a mării peristaltismul
intestinal și pt. reluarea tranzitului
8.1. În prima zi operatul va ține o dietă hidrică
cu ceai neindulcit
8.2. După evacuarea spontană a gazelor ,
bolnavul va primii ceaiuri indulcite , citronade,
supă de legume strecurată, lapte
8.3. dupa apariția primului scaun în alimentație
se pot introduce compoturile si carnea albă
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi reluata
alimentașia normală
9.1. Supravegherea apariției primului scaun
aproximativ în ziua a 4-a
9.2. Întârzierea apariției primului scaun poate fi
datorată unei ocluzii intestinale
10.1. În ziua a 6-a sau 7-a se scot firele
16
2. Îngrijirile speciale după Rahianestezie

1. Transportul 1.1. Se efectuează în poziție orizontală

2. Instalarea operatului la pat
3.Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative 3.1. Pulsul poate fi ușor bradicardic
4.Supravegherea micțiunii
5. Revenirea sensibilității
6. Depistarea incidentelor
2.1.Bolnavul va fi instalat in pozitie
orizontală, cel puțin 24 ore, fără pernă
3.2.TA poate fi ușor scăzută datorită
vasodilatației periferice prin paralizia nervilor
motorii
4.1.Micțiunea poate apărea spontan stimulată
cu mijloacele descrise la punctul B.
5.1.Sensibilitatea in membrele inferioare
reapare treptat de la radăcină spre extremități
5.2.Se notează ora reapariției sensibilității în
haluce
6.1.Dacă apare cefaleea se combate prin
aplicare pungii cu gheață, sau acompreselor
reci pe cap
6.2.Apariția grețurilor, redorii cefei, trebuie
anunțate medicului.

Îngrijirea plăgii operatorii

Complicatii imediate sau precoce de tip hemoragic sau supurativ → pot fi decelate numai printr-o
supraveghere atenta şi continua a plagii;

- senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament imbibat sero-hematic sau
patat cu sange (in seara operatiei la contravizita) → inspectie a plagii operatorii; daca bombeaza sau este
echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange → hematom, consecinta a unei hemostaze
deficitare → evacuare a hematomului, hemostaza chirurgicala şi resuturarea plagii in conditii de asepsie
perfecta;

- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament, infectarea ei de la
exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se umble la un pansament curat,
pentru a permite constituirea barierei de fibrina) → supraveghere mai uşoara, cu sesizare din timp a
diverselor complicatii (seroame, abcese parietale, etc.);

- uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare de rau
general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roşeata difuza şi tumefactie fluctuenta
→ sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;

- alteori, la 24-48 de ore de la interventie → alterare brusca a starii generale (facies palid, puls frecvent, TA
scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii şi de pansament prea strans → aparitie a unei gangrene a
peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea plagii constata edem difuz, tegumente
marmorate şi crepitatii; evolutie spre şoc toxico-septic, insuficienta hepato-renala, perturbari

17
 hemodinamice majore; tratament efectuat de o echipa mixta chirurg-anestezist → deschidere a plagii cu
debridare larga şi excizie a tesuturilor necrozate, drenaj larg şi lavaj cu apa oxigenata, antibioticoterapie
masiva şi sustinere a functiilor vitale;

- posibile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa (situatii in care plaga operatorie
evolueaza normal, bolnavul are toleranta digestiva şi tranzit intestinal, dar starea generala se altereaza,
prezinta febra şi frisoane) → examinarea atenta a bolnavului va decela sursa suferintei: abces post-
injectional, flebita de cateter, infectie urinara, pneumopatie acuta, etc..

- existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) → apreciere, dupa
cantitatea şi aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza normal sau a aparut o complicatie;

- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare → protejare a plagii
operatorii şi a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului umed tot timpul) + posibilitate de
urmarire a cantitatii şi aspectului secretiilor care dreneaza (experienta personala permite aprecierea
abaterilor de la normal);

- suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata): la 5-7 zile dupa
interventii mici (apendicectornii, herniorafii, etc.), la 10-12 zile in cazul marilor laparotomii.

Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase şi se afla in
afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.

Aplicarea pansamentelor

RESPECTAȚ I CONDIȚIILE UNUI BUN PANSAMENT

a) Să fie făcut în condiții aseptice

- Folosiți materiale de protecție şi instrumente sterile
- Spălați şi dezinfectați mâinile, îmbrăcați mănuşi sterile
- Serviți materialele folosind pense
- Nu introduceți în casoletă sau în trusa de instrumente pensa cu care ați lucrat în plagă
- Nu folosiți aceleaşi instrumente la alti pacienți

b) Să fie absorbant
- Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza cicatrizarea
- Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă

c) Să fie protector
- Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată
- Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgii cu cel puțin 1-2 cm
- Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată

d) Să nu fie dureros
- Acționați cu blândețe şi răbdare
- Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă situația o cere
- Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid şi secrețiile prin tamponare
- Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena circulația şi a nu produce durere
- Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există indicații în acest sens

18
e) Să fie schimbat la timp
- Verificați indicația medicală cu privire la schimbarea pansamentului;
- Schimbați cât mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci când se menține curat şi uscat;
- În cazul plăgilor secretante schimbați pansamentul ori de câte ori este nevoie;
- Anunțați medicul şi controlați plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră fără altă cauză,
schimbați pansamentul cu această ocazie.

RESPECTAȚI TIMPII PANSAMENTULUI

a) Crearea câmpului operator

- Degresarea tegumentelor din jurul plăgii pentru a îndepărta urmele de adeziv de la pansamentul sau
sebumul, folosind eter sau benzin iodată
- Îndepărtați compresele de la pansamentul vechi cu blândețe, umezindu-le cu soluție antiseptică dacă sunt
lipite
- Dezinfectați tegumentul cu o soluție antiseptică (începând dinspre plagă spre periferie, schimbați frecvent
tamponul)

b) Tratarea plăgii
- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura şi evoluția plăgii;
- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă prezintă secreții,
- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați medicul dacă este o plagă recentă
- Aplicați medicamente conform prescripției medicale

c) Acoperirea (protecția plăgii)

- Aplicați comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu 1-2 cm
- Nu aplicați un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun capilaritate
- La plăgile care secretă, acoperiți compresele cu strat nu prea gros de vată pentru a nu permite, stagnarea
secrețiilor în contact cu tegumentul favorizând iritația şi macerarea

d) Fixarea pansamentului :
- Alegeți o metodă de fixare adecvată regiunii prin înfăşare sau cu substanțe adezive
- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură repausul în cazul în care
este limitată mişcarea
- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea

OBIECTIVE
• Favorizarea vindecării plăgii
• Prevenirea infecției
• Aprecierea procesului de vindecare
• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici

PREGĂTIREA MATERIALELOR
Se face în funcție de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate,
sonde canelate;
- Comprese sterile

19
- Tuburi de dren sterile
- Mănuşi sterile
- Ochelari de protecție, mască
- Muşama, aleză
- Soluții antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plagă
- Soluții degresante: benzină iodată, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plas adeziv , soluție
adezivă, ace de siguranţă
- Tăviță renală

PREGĂTIREA PACIENTULUI

a) PSIHICĂ
- Informarea pacientul asupra necesității efectuării pansamentului
- Explicați modul de desfăşurarea al procedurii
- Obțineți consimțământul

b) FIZICĂ
- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie pansat
- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul

EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul pansamentului
- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii
- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă pansamentul se face la pat sau la sala de pansamente
- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi dezinfectați-le cu alcool
- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile
- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produceți durere. Dacă este lipit umeziți cu apă
oxigenată sau ser fiziologic; observați plaga
- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane îmbibate în benzină sau eter pentru a efectua
degresarea şi apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod. Ştergerea se va face de la plagă spre periferie
schimbând des tampoanele pentru a evita contaminarea
- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluțiile dezinfectante recomandate
- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere
- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi ştergeți apoi cu
un tampon uscat
- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de natura şi evoluția acesteia, aplicând medicamente
dacă sunt recomandate;
- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 1-2cm şi aplicați desupra un
strat subțire de vată dacă este necesar
- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii (circular, în
spiral , în evantai, cu faşă răsfrântă, în spic)

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

20
- Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea lezată în repaus
- Observați faciesul şi comportamentul la durere
- Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulația

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

- Colectați deşeurile cu potențial infecțios (comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi) în recipiente speciale
- Curățați instrumentele şi pregătiți-le pentru sterilizare
- Spălați mâinile cu mănuși
- Dezbrăcați mănuşile
- Spălați mâinile

NOTAREA PROCEDURII
- Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data, ora
- Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu pansamentele următoare

EVALUAREA EFICACITĂȚII PROCEDURII

REZULTATE AŞTEPTATE/DORITE:
- Pacientul nu acuză durere ;
- Pansamentul este bine fixat şi curat;
- Plaga este în curs de vindecare
REZULTATE NEDORITE / CE FACEȚI?
- Pacientul acuză durere, tegumentele sunt roşii, edemațiate, plaga secretă ;
- Anunțați medicul şi efectuați îngrijirile recomandate
- Tegumentele îşi schimbă culoarea, pot apare furnicături
- Pansamentul este prea strâns. Refaceți bandajul
- Pansamentul se umezeşte din cauza secrețiilor
- Aplicați un strat protector şi absorbant de vată
- Montați tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia
- Schimbați pansamentul de câte ori este nevoie

Tipuri de pansamente
PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de dren (plagă operatorie, locul unei injecții sau
puncții, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecție față de mediul înconjurator
RECOMANDĂRI
- Puteți folosi materiale sintetice în locul compreselor mari
PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheați pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dacă se
îmbibă
- Dacă medicul montează tub de dren notați cantitatea de lichid eliminată

21
PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de leziuni osoase peste care se aplică aparatul gipsat
pentru imobilizare
RECOMANDĂRI
- Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră
PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulații în caz de entors
sau pentru reducerea unei cavități superficiale după puncționare
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicați peste comprese un strat mai gros de vată astfel încât să se acopere reliefurile osoase şi
compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu împiedice circulația de întoarcere
PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDĂRI
- Aplicați comprese umede reci îmbibate în soluții recomandate de medic (Rivanol, cloramină, etc.)
- Protejați cu o bucată de material plastic
- Fixaţi
- Reumeziți din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau schimbați compresele deoarecese încălzesc şi produc
un efect contrar.

BANDAJE FIXAREA PANSAMENTULUI PRIN ÎNFĂŞARE (BANDAJAREA)

OBIECTIV
Fixarea pansamentului în regiunile în care substanțele adezive nu asigură aceastăcerință (extremități,
regiunea capului, regiuni articulare)
- Fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor în timpul unor accidente (mână, picior)
- Efectuarea pansamentului compresiv
- Imobilizarea temporară în traumatismele membrelor (entorse, luxații, fracturi)
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Feși de tifon de mărimi diferite (lățimi între 5 şi 25 cm, lungimi între 2 şi 5m)
- Feşi elastice
- Foarfecii
- Ace de siguranță, plasă, leucoplast
PREGĂTIREA PACIENTULUI
- Procedura este efectuată de regulă dup pansament (pentru fixare) ceea ce presupune pregătirea prealabilă
- Continuați să comunicați cu pacientul pentru atingerea obiectivului
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți feşile de dimensiuni corespunzătoare regiunii şi scopului
- Alegeți tehnica de înfăşare în funcție de zonă
- Stați tot timpul cu fața la pacient
- Țineți faşa în mâna dreaptă între police şi celelalte patru degete, iar cu mâna stângă prindeți capătul liber
- Trageți primele 4-5 tururi circulare la o distanță de 10-15 cm de plagă. După primul tur colțul liber al feşii
aşezat oblic se restrânge şi se acoperă cu al II-lea tur pentru a fi mai bine fixată
- Continuați înfăşarea în funcție de regiune folosind o modalitate adecvată circular , în spic, în evantai, în
spirală etc.

22
ÎNFĂŞAREA CIRCULARĂ
- Folosiți tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gât, torace, abdomen, braţ articulația pumnului
- La membre, începeți înfăşarea de la extremitate spre rădăcină în sensul circulației de întoarcere (de la
partea mai subțire)
- Acoperiți pansamentul în întregime prin ture, suprapuse
- Fixați cu ac de siguranță, leucoplast sau prin nod la distanță de plagă pentru a nu produce jenă
ÎNFĂŞAREA ÎN SPIRALĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă, antebraț ) regiuni tronconice şi suprafeţe întinse
- Efectuați după turele circulare inițiale, ture oblice în aşa fel încât tura următoare să acopere jumătate din
cea anterioară
- Răsturnați din când în când faşă pentru a asigura apropierea de segment
ÎNFĂŞAREA ÎN EVANTAI
- Folosiți înfăşarea pentru articulații (cot, genunchi, călcâi)
- Începeți cu două ture circulare deasupra articulației
- Continuați cu ture oblice descendente în aşa fel încât faşa să se suprapună la distanțe mai mici în plică şi
mai mari în partea expusă ajungând circular la nivelul liniei articulare şi apoi oblice sub articulație
- Încheiați cu două ture circulare şi fixați cu ac de siguranță, leucoplast

ÎNFĂŞAREA RĂSFRÂNTĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă , antebraț , regiuni tronconice şi suprafețe întinse) pentru a asigura
o mai bună etanşare
- Începeți cu 2 ture circulare
- Continuați oblic în sus până pe fața anterioară a segmentului unde fixați faşa cu policele sau cu ajutorul
altei persoane, o răsfrângeți şi continuț i în jos încojurând segmentul pe fața posterioară acoperind 1 din tura
anterioară
- Continuați cu tura oblic pe fața anterioară şi repetați manevra de răsfrângere a feşii şi de acoperire a feței
posterioare până când pansamentul este fixat
- Încheiați prin ture circulare
- Fixați capătul liber cu ac de siguranță sau leucoplast
ÎNFĂŞAREA ÎN SPICĂ
- Folosiți pentru regiuni articulare: scapulo-huerală, inghino-abdominală, cot, picior, pumn
- Începeți de regulă deasupra articulației prin ture circulare
- Treceți faşa dedesuptul articulației, în formă de "8" înconjurând zona vecină acoperind tura precedentă
jumătate sau două tururi
- Terminați prin ture circulare
- Fixați capătul liber

Îngrijirea stomelor

Stomă - vine de la cuvântul grecesc ”stoma”, care înseamnă gură sau gaură.
Stomie - înseamnă creearea printr-o intervenție chirurgicală a unei deschizături (stomă) prin care se
realizeză o comunicare între un organ cavitar și tegument, sau realizarea unei noi deschideri între două
formațiuni.
Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenție chirurgicală, în vederea eliminării
conținutului intestinal
In funcție de locul stomei se folosesc mai multe denumiri și anume:
Ileostomie - deschiderea și fixarea intestinului subțire printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii
peretelui abdominal (stoma este la nivelul ileonului)

23
Colostomie - deschiderea și fixarea colonului, printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii peretelui
abdominal. Poate fi temporară sau definitivă. Stoma poate fi la nivelul colonului ascendent, transvers sau
descendent.
Urostomie - nefrostomie - ceearea operatorie a unei comunicări între rinichi și piele printr-o sondă
- ureterostomie - aducerea ureterului la piele printr-o stomă
- cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele printr-o stomă (poate fi temporară sau
definitivă)
- uretrostomie - aducerea uretrei la pielea perineală printr-o stomă
Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și peretele abdominal print-o stomă creată chirurgical.
Scopul fiind nutriția pacientului.

Echipamentul necesar îngrijirii stomelor

- măsuță sau tavă pentru materiale

- un vas cu apă caldă
- fașă sau prosoape de hârtie
- aparat colector - există o mare varietate de aparate colectoare sau pungi. Alegerea tipului de material
colector se face în funcție de mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie, activitățile
pacientului, timpul pe care îl are pacientul la dispoziție pt. îngrijirile sale etc.
- foarfeci
- cană de măsurat conținutul
- mănuși nesterile
- cremă de barieră pt. protejarea pielii din jurul stomei
- recipient pt.material murdar

Conduita asistentei în practica de îngrijire

În primele zile din perioada post-operatorie asistenta:
- pansează rana abdominală
- din prima zi după operație ajută pacientul să se ridice
- în a 2-a a 3-a zi după operație, chirurgul verifică permeabilitatea stomei, acuma se elimină un scaun pastos,
mirositor.
- protejează patul cu mușama și aleză
- asigură intimitatea pacientului, îl ajută să adopte o poziție confortabilă
- il incurajează să participe la îngrijire
- îmbracă mănuși
- așează un prosop de hârtie sau o fașă în jurul stomei pt a proteja zona înconjurătoare de scurgeri sau
revărsări
- golește aparatul colector și la nevoie măsoară conținutul
- îndepărtează aparatul
- spală pieelea din jurul stomei cu apă caldă și săpun neutru, săpunul obișnuit poate irita pielea
- observă aspectul și culoarea stomei și a pielii dimprejur
- aplică o cremă protectoare, pe care apoi o îndepărtează
- fixează aparatul nou pregătit astfel încât să nu prezinte nici o scurgere în jurul stomei
Îngrijirea stomei nu este o practică sterilă, trebuie însă menținute standarde ridicate de curățenie. Îngrijirea
stomei trebuie coordonată cu dușul și baia ori de câte ori este posibil, majoritatea pungilor sunt rezistente și
permit băile și dușul.
Pacientul trebuie învățat să-și protejeze pielea împotriva iritării și infecțiilor. Conținutul pungii de la stomă
trebuie golit la toaletă. Pungile murdărite trebuie tratate ca și gunoi.

24
25
 Ghiduri pentru planuri de ingrijire la afectiunile chirurgicale

Plan de îngrijire pacientul cu Gastrostomie

Gastrostomia este crearea unei legături directe între cavitatea gastrică şi mediul extern prin intermediul unei sonde
Scopul: alimentarea pacientului, care necesită, timp îndelungat alimentaţie pe cale artificială (stricturi esofagiene)

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE

NURSING

Alimentaţie inadecvată alimentează pacientul: - pregăteşte bulionul alimentar din amestecuri de alimente cu Pacientul este echi-
prin Pacientul să fie valoare calorică mare, cu conținut în vitamine, ușor de digerat(lapte, zahăr, supă librat nutriţional,
deficit echilibrat strecurată,unt, ou crud, sucuri de fructe, cacao, zeamă de compot greutatea corporală
Manifestări: - scădere nutritional -reguli de preparare:-amestec omogen,lichid cu temperatura de 37gradeC se menţine
în greutate. -administrează bulionul alimentar prin intermediul sondei cu ajutorul seringii Guyon, constantă.
cantitatea la o masă fiind de 500ml.,injectarea se face lent și se închide sonda după
injectarea alimentelor
-educă pacientul pt. ași pregătii singur alimentele și să se alimenteze la domiciliu.

Anxietate Pacientul să fie - menajează psihicul pacientului prin asigurarea unui mediu de intimitate atunci când se Pacientul are
Cauza: - neliniştea în echilibrat aplică tehnicile de nursing; capacitatea de a se
legătură cu starea sa. psihic - implică familia în îngrijirea pacientului îngrijii.
Manifestări: Pacientul acceptă
- depresie psihică infirmitatea sa.

26
Alterarea integrităţii
tegumentelor din jurul Tegumentele să - îngrijeşte tegumentele din jurul fistulei prin curăţare, uscare, protejare cu cremă şi
fistulei fie curate, aplicarea unui pansament uscat;
Pacientul prezintă
Cauza: integre, fără - învaţă pacientul să se îngrijească singur.
tegumente integre,
- iritaţie produsă de leziuni în jurul
în jurul fistulei.
sucul gastric. fistulei.
Manifestări:
- roşeaţă locală;
- ulceraţii locale.
Riscul alterării dina- Familia ajută
micii familiale Familia să fie - poartă discuţii cu familia şi o antrenează în îngrijirea pacientului. pacientul în
Cauza: implicată în îngrijire devenind
- modificarea îngrijirea suportul său moral.
schemei corporale. pacientului.
Manifestări:
- izolare;
- singurătate.

27
Plan de îngrijire - Pacientul cu colostomie
Colostomia reprezintă orificiul de evacuare a materiilor fecale creat pe cale chirurgicală, după o intervenţie pe colon

DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE

Perturbarea imaginii de sine Pacientul să se adapteze - menajează psihicul bolnavului, asigurând intimitate în timpul Pacientul se
Cauza: la noua lui formă manevrelor de îngrijire adaptează la noua sa
-neadaptarea la schimbarea schemei corporală - identifică cu pacientul influenţa modificării schemei corporale situaţie, cunoaşte
corporale asupra vieţii sociale şi profesionale cum să se
Manifestări: -izolare autoîngrijească
Deshidratare - asigură alimentaţia pacientului :2-3 zilealimentaţie parenterală
Cauza: Pacientul să-şi menţină apoi alimentaţia hidrică, continuându-se cu alimentaţie Pacientul îşi menţine
-intoleranţă digestivă echilibrul semipăstoasă, neflatulentă. greutatea corporală
Manifestări: hidroelectrolitic şi -asigură măsurile pt.prevenirea escarelor şi a complicaţiilor constantă, nu apar
-scăderi în greutate nutritiv pulmonare semne de
-educă familia pacientului în vederea preparării hranei deshidratare.
- Pansează plaga chirurgicală
Risc de infecţii -Să se vindece plaga - Supraveghează drenajul Plaga chirurgicală
Cauza: chirurgicală fără - Îngrijeşte colostomia vindecată
- scăderea rezistenţei organismului complicaţii, pacientul să a) Primele zile pansament gros absorbant; pt menţinerea umidităţii
ştie să folosească intestinului;se aplică comprese îmbibate în ser fiziologic
aparatul de fixare la b) după reluarea alimentaţiei naturaşle, se aplică pansamentul gros
nivelul colostomiei pt. absorbant care se schimbă frecvent ;curăţă tegumentele din jur cu
colectarea materiilr ser fiziologic, se protejează cu pomadă.
fecale. C) adaptarea aparatului de colectare a materiilor fecale pt. a putea
cereea independenţă pacientului
Riscul alterării dinamicii familiare Familia să fie implicată - Educă familia pt. a creea pacientului un mediu de linişte şi Familia se implică în
Cauza: în îngrijirea pacientului încredere îngrijirea pacientului
-modificarea schemei corporale şi este suportul său
moral

28
Patologia esofagului

Esofagul - este un organ muscular cu rol în deglutiție

- este un organ profund inabordabil examenului fizic, informațiile provin numai din anamneză și examenele paraclinice

Semne și simptome ale patologiei esofagiene:

- disfagia- dificultate în deglutiția alimentelor cu senzația de oprire a bolului alimentar undeva în traiectul esofagului

- durere cu variantele de pirozis și durere toracică anterioară

- regurgitația

Îngrijirea pacientului cu Hemoragie digestivă superioară

Hemoragia digestivă superioară (H.D.S.) este sângerarea care are loc în esofag, stomac, duoden și jejunul proximal, exteriorizându-se fie pe
cale superioara prin varsaturi( hematemeză), fie pe cale inferioara, prin scaun (melenă), fie ambele.

Exteriorizarea prin vărsaturi se face sub formă de sânge proaspat sau parțial digerat, "in zaț de cafea", iar exteriorizarea anala este cu sânge de
culoare negră.

Este o urgență medico-chirurgicală

29
Plan de îngrijire

Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei Evaluare

Deficit de volum lichidian Pacientul să fie  evaluează gravitatea hemoragiei la locul accidentului prin măsurarea pulsului şi a Pacientul
Cauze: echilibrat volemic şi tensiunii arteriale; prezintă
 pierderi anormale hidroelectrolitic în zilele  transportă imediat pacientul la spital; scaun cu
de lichide următoare  colectează produsele eliminate: scaun, vărsături, apreciind cantitatea şi aspectul; aspect
 hematemeză;  asigură repausul digestiv prin stoparea alimentaţiei pe cale naturală până la normal, nu
 melenă oprirea hemoragiei; prezintă
 transpiraţie.  aplică măsurile de hemostază: pungă cu gheaţă în regiunea epigastrică, adminis- vărsături,
Manifestări: trează medicaţia hemostatică, administrează soluţii hemostatice pe cale orală cu anemia este
 sete; cubuleţe de gheaţă; corectată
 astenie;  asigură echilibrul hidroelectrolitic şi corectează anemia prin soluţiile prescrise de
 ameţeli; medic (ser fiziologic, soluţie Ringer, sânge integral, plasmă);
 paloarea  alimentează pacientul pe cale naturală după oprirea hemoragiei:
tegumente lor;  ziua I. 20-30 ml/h ceai rece;
 anemie.  ziua II. se creşte cantitatea de lapte şi ceai;
 ziua III, piure, griş cu lapte;
 ziua IV. budincă, cremă de lapte;
 ziua V. se adaugă legume fierte, ou fiert moale
Anxietate Să diminueze anxie-  explică pacientului factorii declanşatori ai hemoragiei;
Cauze: tatea.  îl învaţă să păstreze repausul fizic şi psihic; Pacientul
 necunoaşterea Pacientul să cunoască  favorizează un climat de linişte şi securitate. cunoasşte
prognosticului boala sa şi măsurile de modul de
bolii. prevenire a complica- viaţă ce
Manifestări: ţiilor trebuie
 nelinişte; respectat pt.
 agitaţie a prevenii un
nou episod
hemoragic

30
Risc de complicaţii
Cauze: Pacientul să aibă res-  asigură repausul la pat în decubit dorsal, după caz, poziţie Trendelenburg; Pacientul
dezechilibrul hidro- piraţia şi circulaţia re-  repausul se menţine cca 3 zile după oprirea hemoragiei; este echili-
electrolitic; stabilite, să fie corec-  monitorizarea pulsului, T.A. respiraţie la intervalele stabilite în funcţie de gravitatea brat
anemia tată anemia în decurs cazului (30-60 min). circulator,
Manifestări: de ...zile.  recoltează sânge pentru examene de laborator în vederea aprecierii anemiei şi hodro-
alterarea circulaţiei: şocului hemoragie; electrolitic şi
tahicardie, hipotensiune  pregăteşte sonda Blackmoore pentru a fi introdusă când hemoragia nu se opreşte psihic.
arterială, colaps; după administrarea medicaţiei hemostatice;
- stare de şoc.  pregăteşte preoperator pacientul, la indicaţia medicului

Lipsa autonomiei in Pacientul va fi autonom  ajută pacientul în satisfacerea nevoilor igienice ale organismului, pt a-i conserva Pacientul se
îngrijirile personale în asigurarea îngrijirilor energia; îngrijeşte în
Cauze: personale în...zile  deserveşte bolnavul la pat cu bazinet şi urinar; mod
 anemie;  îl ajută să se alimenteze. autonom
 astenie;
Manifestări:
 incapacitatea de
a-şi acorda îngrijiri
igienice,
 incap. de a se
alimenta,
 incap. de a se
deplasa.

31
Patologia stomacului și intestinului subțire

Îngrijirea pacientului cu boală ulceroasă

Boala ulceroasă este o ulcerație pe stomac, pe porțiunea inferioară a esofagului, sau pe duoden.Boala interesează întregul organism.Ulcerația
este favorizată de secreția gastrică crescută de HCl și aproape întotdeauna de infecția locală cu Helicobacter pylori.Este cea mai frecventă boală
digestivă, fiind corelată cu condițiile geografice (zone industrializate) și condițiile de stres.Localizarea ulcerului pe duoden este mai frecventă
decât localizarea gastrică.

Circumstanțe de apariție:

- persoane cu orar neregulat de alimentație, exces de condimente, alcool și tutun

- persoane cu teren ereditar

- persoane cu stres fizic si psihic

- persoane cu tratamente cronice cu aspirină, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene

- frecvența mai mare la bărbați

- incidența maximă la persoanele cu vârsta între 55-60 ani, pentru localizarea gastrică a ulcerului.

32
Pan de îngrijire Boala ulceroasă

Diagnostic de nursing Obiective Intervențiișle asistentei Evaluare

Disconfort abdominal Pacientul să aibă o - asigură repausul fizic şi psihic al pacientului (12 -14 ore Durerile diminuează, perioadele de
stare de confort fizic pe zi repaus la pat, repaus obligatoriu post-prandial) în acalmie se prelungesc; Pacientul
Cauze: să se poată alimenta perioada dureroasă; respectă dieta prescrisă
în decurs de...zile. - asigură dieta de protecţie gastrică, individualizată în
- alterarea
funcţie de fazele evolutive ale bolii;
integrităţii mucoasei
- alimentaţia este repartizată în 5-7 mese pe zi.
gastrice;
Alimente permise: laptele dulce, făinoasele fierte în lapte, ou
fiert moale sau sub formă de ochi românesc, carne de viţel
sau de pasăre (fiartă sau ia grătar), pâine veche de o zi, supe
Manifestări: de zarzavat, legume sub formă de pireuri, sufleuri, biscuiţi,
- durere epigastrică care
prăjituri de casă, fructe coapte.
apare la 1-2 ore după
mese sau nocturn; Alimente interzise: lapte bătut, iaurt, carne grasă, legume tari
- pirozis: (varză, castraveţi), pâine neagră, cafea, ciocolată, supe de
- foame dureroasă carne, sosuri cu prăjeli, alimente reci sau fierbinți, conserve,
condimente
-pregătește pacientul pt.explorări funcționale și îl îngrijește
după examinare
- administrează medicația prescrisă de medic: antiacidă,
alcalizantă, antisecretoare, sedativă.
- informează pacientul asupra efectelor secundare ale
medicaţiei;

33
 Pacientul să fie echi- - identifică împreună cu pacientul cauzele anxietăţii; Pacientul este echilibrat psihic;
Anxietate
ibrat psihic în...zile; - pregăteşte psihic pacientul în vederea tuturor investigaţiilor abandonează fumatul şi alcoolul;
Cauze:
Să cunoască regimul şi tratamentelor; cunoaşte regimul de viaţă impus.
- necunoaşterea prog-
de viaţă pe care - educă pacientul pentru profilaxia secundară a bolii; evitarea
nosticului bolii.
trebuie să-l respecte. stresului', a alimentelor iritante pentru stomac, renunţarea la
Manifestări:
obiceiuri dăunătoare (alcool, fumat).
- îngrijorare,
- teamă

Pacientul să fie echi- - supraveghează pulsul, tensiunea arterială, apetitul, semnele Pacientul este echilibrat
Deficit de volum
librat volemic şi de deshidratare, scaunul şi greutatea corporală; nutriţional, nu prezintă semne de
lichidian
nutriţional în decurs - pregăteşte pacientul preoperator atunc când aceasta se deshidratare.
Cauze:
de...zile. impune;
- vărsături;
- face bilanţul zilnic între lichidele ingerate şi cele eliminate
- inapetenţă.
(ingesta - excreta);
Manifestări: i
- administrează pe cale parenterală soluţiile perfuzabile
- anemie;
prescrise.
- scădere ponderală;
- astenie.

34
Îngrijirea pacientului cu Enterocolită

Enterocolitele sunt inflamații simultane ale mucoasei intestinului subțire și colonului. Enterocolita infecțioasă este o inflamție a mucoasei
cauzată de o bacterie, de un virus sau de un parazit.Contaminarea se face prin ingestia alimentelor infectate, sau prin transmiterea între indivizi.

Plan de îngrijire - Enterocolite

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE

NURSING
- asigură repausul fizic şi psihic al pacientului;
Deshidratare Pacientul să-şi reca- Pacientul este echi-
- menţine igiena tegumentelor, a lenjeriei;
Cauze: pete echilibrul hidric şi librat hidroelectrolitic;
- vărsături; - reechilibrează hidroelectrolitic pacientul prin regim hidric 24
nutriţional în...zile este apetent.
- scaune lichide (5-10- -48 ore (apă şi zeamă de orez); apoi regim alimentar de tranziţie;
30/zi) Pacientul să aibă o
orez fiert în apă, brânză de vaci, carne fiartă, ou fiert moale; după
Manifestări: alimentaţie completă
8-10 zile se poate introduce laptele şi mezelurile;
- adinamie; în cca 10 zile.
- supraveghează scaunul, frecvenţa, consistenţa;
- sete; - supraveghează manifestările de deshidratare: aspectul
- oligurie; tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului;
- hipotensiune arterială; - recoltează produsele pentru examen bacteriologic
- colaps; (coprocultură).
- tahicardie.

35
 - supraveghează durerile abdominale şi caracteristicile lor;
Disconfort abdominal Să diminueze greţurile Durerile abdominale
- recomandă pacientului poziţia antalgică de diminuare a
Cauza: şi durerile abdominale
durerilor; s-au redus.
- procesul inflamator în...zile. .
- administrează tratamentul antispastic.
intestinal. Să prezinte stare de
Manifestări: comfort fizic
- dureri abdominale
difuze sau colici abdominale;
- greţuri
- tenesme rectale.
- administrează tratamentul infecţios recomandat de medic;
Hipertermie Pacientul va avea Pacientul este afebril.
- măsoară temperatura corpului şi notează în foaia de temperatură.
Cauza: temperatura corpului
- procesul infecţios. între 36 şi 37 grade C
Manifestări: în...zile
- temperatura peste 37
grade C.

Riscul răspândirii infecţiei Pacientul să nu devină - respectă măsurile de prevenire a infecţiilor nosocomiale. Nu se înregistrează
sursă de infecţie pentru răspândirea procesului
alte persoane infecţios.

36
Patologia intestinului gros

Îngrijirea pacientului cu rectocolită ulcero-hemoragică

Rectocolita hemoragică este reprezentată de existența unor leziuni cu caracter ulcerativ purulent localizate în regiunea rectosigmoidiană, dar
în 30% din cazuri poate cuprinde colonul în întregime. Boala evoluează în pusee, cu perioade de liniște relativă.Îngrijirea intraspitalicească se
asigură în timpul puseelor acute.

Circumstanțe de apariție:

- persoane cu vârste cuprinse între 24-45 ani

- etiologie neprecizată

- frecvent boală familială

Plan de îngrijire - Rectocolita ulcero-hemoragică

Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei Evaluare

Disconfort abdominal
Cauza:
procesul inflamator intestinal.
Manifestări:
dureri abdominale;
dureri după defecaţie
jenă permanentă ano- rectală
Pacientul să nu pre-
zinte dureri abdomi- asigură repausul la pat fizic şi psihic în perioadele evolutive; Durerile abdominale,
nale în...zile administrează medicaţia prescrisă (antiin- flamatoare, tenesmele rectale diminuează.
Pacientul să prezinte antiinfecţioasă, simptomatică) şi urmăreşte efectele medicaţiei; Perioadele de remi- siune se
stare de bine fizic şi pregăteşte pacientul pentru examenul endoscopic şi radiologie şi îl prelungesc
psihic îngrijeşte după examinare.

37
Deshidratare
Cauze: Pacientul să prezinte -asigură alimentaţia: regim hidric în primele zile ale fazelor scurte, Pacientul este echilibrat
- scaune diareice frec- eliminări intestinale apoi supe de zarzavat îmbogăţite cu griş şi orez, brânză de vaci, ouă hidroelectrolitic şi nutriţional.
vente (de la 3-20/24 h) cu normale în... săptă- moi, carne fiartă, piure de morcov. Prezintă scaun normal
mucus, sânge şi puroi. mâni Regimul este normosodat.
Manifestări: Pacientul să fie echi- Regim hipercaloric, în caz de denutriţie, în perioadele de linişte;
- astenie librat hidroelectrolitic. - supraveghează scaunul pacientului şi caracteristicile lui
- paloare
- anemie
- scădere ponderală

Anxietate -furnizează pacientului cunoştinţele necesare despre boală, despre

Cauze: Să diminueze anxie- tratamentul de întreţinere şi despre alimentaţia pe care trebuie să Pacientul este echilibrat psihic
- incertitudinea faţă de tatea pacientului, să i o respecte.
prognosticul bolii. Manifestări: se atragă atenţia asu- -psihotropie este foarte utilă pt. a diminua anxietatea pacientului
- îngrijorare; pra normelor de viaţă
- insomnie; pe care trebuie să le
- iritabilitate respecte.

Risc de alterare a stării Pacientul să prezinte - supraveghează pulsul, T.A. şi le notează grafic
generale perioade de acalmie - recoltează produse în vederea examenelor de laborator Nu au apărut complicaţii,
Cauze: cât mai lungi, să nu - supraveghează manifestările de deshidratare(aspectul semne de deshidratare
- hemoragii prezinte manifestări tegumentelor şi al mucoaselor, TA, pulsul, diureza) şi anunţă
- perforaţii ale colonului. caracteristice compli- medicul dacă constată semnele de deshidratare
Manifestări: caţiilor - pregăteşte pacientul pt.intrvenţia chirurgicală la nevoie.
- deshidratare;
- alterarea circulaţiei şi
respiraţiei;
- caşexie

38
Patologia chirurgicală a ficatului și căilor biliare

Îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică

Ciroza hepatică este o suferință cronică a ficatului, cu evoluție progresivă, caracterizată prin dezorganizarea arhitecturii hepatice, țesutul
conjunctiv structurându-se în benzi de scleroză. Hepatitele acute cu virus B și C pot determina hepatite cronice, care apoi degenerează în ciroză
hepatică.

Circumstanțe de apariție:

- persoane cu hepatită virală tip B ,C sau D în antecedente

- persoane consumatoare de alcool

- persoane cu tulburări metabolice( diabet zaharat, supra și sub-alimentație)

- persoane tratate cu medicație hepatotoxică

- suferinzi ai unor obstrucții cu infecții în teritoriul căilor biliare, care determină proliferarea țesutului conjunctiv

- femeile la menopauză, tinerii , cauzele fiin necunoscute.

39
Plan de îngrijire - Ciroza hepatică

Dg.de nursing Obiective Intervenţiile asistentei Evaluare

Disconfort abdominal Pacientul să prezinte stare  asigură repausul la pat 16-18 ore pe zi în decubit dorsal sau în  Pacientul prezintă
Cauza: de confort fizic, să se poziţia adoptată de pacientul cu ascită masivă, care să-i stare staţionară cli-
 procesul inflamator hepatic; amelioreze starea faciliteze respiraţia; nică, diureza creşte,
Manifestări: generală în... zile  administrează tratamentul cortizonic, diuretic, greutatea corporală
 fatigabilitate; hepatoprotector, lipotrop; scade.
 anxietate;  pregăteşte pacientul şi materialele pentru puncţia abdominală
 inapetenţă; evacuatoare (dacă este cazul).
 greţuri;
 balonare, postpran- dială;
 mărimea în volum a
abdomenului.
Deficit de volum de lichid  Pacientul să nu  recoltează sângele, urina, pentru examenele de laborator;  Pacientul nu prezintă
Cauze: prezinte  supraveghează scaunul, urina (cantitativ şi culoare), icterul manifestări
 epistaxis; hemoragii. tegumentar, greutatea corporală şi le notează în foaia de hemoragice.
 gingivoragii; temperatură;
 metroragii;  supraveghează comportamentul pa cientului, sesizând semnele
 melenă; de agravare a stării sale;
 hematemeză.  hidratează oral pacientul când nu varsă şi pe cale parenterală
Manifestări: în celelalte situaţii, cu soluţiii glucozate, tampoane cu insulină
 alterarea circulaţiei şi  alimentează cu produse lactate, zarzavaturi,fructe fierte,
respiraţiei coapte, supe, piureuri (desodate)
Lipsa autonomiei în îngrijirile Pacientul să atingă un  educă pacientul şi antrenează familia  Familia este implicată
personale grad maxim de autonomie pentru a respecta alimentaţia şi normele de viaţă impuse în în îngrijirea
Cauze: în funcţie de stadiul bolii, funcţie de stadiul bolii. pacientului ,şi
 -slăbiciune familia să fie implicată în  reduce la maxim efortul fizic al pacientului prin deservirea la cunoaşte măsurile de
 -epuizare îngrijire pat, pt. ai conserva energia îngrijire.
Manifestări:  menţine igiena tegumentară, a lenjeriei, a cavităţii bucale
- incapacitatea de a se spăla şi  (când pacientul prezintă gingivoragii, gust amar)
îmbrăca, de a merge la toaletă. 

40
Risc de alterare a integrităţii să se menţină integritatea  respectă normele de prevenire a infecţiilor nosocomiale  Pacientul prezintă
tegumentelor tegumentelor  supraveghează edemele, măsoară greutatea corporală tegumente integre
Cauza:  supraveghează icterul
 pruritul  administrează medicaţie calmantă a pruritului
 edemele
Manifestări:
 leziuni de grataj

41
Plan de îngrijire Colecistita acuta

Colecistita acută este o inflamație acută a vezicii biliare. De cele mai multe ori apar pe fondul unei litiaze subiacente, al unei colecistite
cronice preexistente sau sunt secundare unor septicemii sau bacteriemii.

Diagnostic de nursing Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

Pacientul să nu
Disconfort abdominal
prezinte dureri în - administrează medicația analgezică antispastică Pacientul prezintă stare de bine
Cauza: următoarele ore recomandată de medic și confort
-asigură repausul fizic și psihic
- procesul inflamator
-pregătește pacientul pt. examenul radiologic al căilor
Manifestări:
biliare, după cedarea fenomenelor acute
- dureri în hipocondrul drept,
cu iradiere în umărul drept;
- greţuri;
- vărsături biliare;
- icter
Hipertermie Pacientul să aibă foloseşte mijloacele antiinflamatoare nemedicamentoase Pacientul este afebril
temperatura -administrează medicația antiinfecțioasă
Cauza:
corporală de 36-37 -supraveghează temperatura corporală, pulsul și TA.
- procesul inflamator Manifestări: grade0 C - recoltează produse pt. examene de laborator (VSH,HL)
- temperatura 39-40°C
- frison
Anxietate creează un climat de încredere empatică Pacientul are o stare de bine
Să se amelioreze an-
- pregăteşte fizic pacientul pentru investigaţii.
Cauza: xietatea.

- necunoaşterea prognosticului
bolii

42
Plan de îngrijire - Calculoza biliară

Calculoza biliară este o afectiune ce constă în prezenţa calculilor in vezica biliară. Calculii biliari sunt depozite solide care se formează in vezica biliară sau
căile biliare atunci când substantele din bilă, cum ar fi colesterolul si bilirubina, cristalizează.

Pacienţii pot prezenta un singur calcul biliar până la cateva sute. Calculii biliari pot fi mici sau pot ajunge la dimensiunea unei mingi de golf. Majoritatea
calculilor biliari sunt mai mici de 2 cm.

Riscul de aparitie a calculilor biliari creşte odata cu vîrsta. Incidenţa litiazei biliare creşte cu 1 -3% pe an. Peste 70 ani, între 10 si 15% din barbaţi sunt
afectati, comparativ cu 25 -30% femei. La copii prezenţa calculilor este asociată cu anomalii congenitale, malformaţii biliare sau afectiuni. Litiaza biliară este
mai frecventă la femei decât la bărbaţi. Explicaţia poate consta în faptul că hormonii estrogeni determină creşterea secreţiei de colesterol, iar progesteronul
favorizează staza biliară.

Intervențiile asistentei
Dgn. de nursing Obiective Evaluare
Durere acută - asigură repausul la pat pe perioada colicii
Cauza: Să diminueze durerile colicative şi Durerile au cedat; pacientul nu
biliare:
- procesul patologic. vărsăturile în... ore prezintă vărsături, nu sunt semne
- aplică pungă cu gheaţă în regiunea
Manifestări: de deshidratare.
- durere colicativă în
hipocondrului drept;
hipocondrul drept cu iradiere în - asigură hidratarea şi alimentarea în funcţie de
umărul drept; perioada evolutivă; 24 ore regim hidric şi apoi se
- greţuri; îmbogăţeşte treptat cu supe de zarzavat, piureuri;
- vărsături. - administrează medicația antialgică
Anxietate Să se amelioreze anxietatea în - aplică metodele de diminuare a durerii Pacientul cunoaște măsurile de
Cauza: câteva ore nemedicamentoase prevenire a apariției colicii
- necunoaşterea mijloacelor de - educă pacientul privind regimul alimentar şi
diminuare a durerii.
Manifestări:
de viaţă pe care să-l respecte după diminuarea
- neliniste, colicii (să evite maioneza, smântână, carnea
- îngrijorare grasă).

43
 Risc de hipertermie Pacientul să prezinte - administrează tratamentul cu antibiotice Pacientul nu este febril
temperatura corporală în limite
Cauza:
normale
- secundară infecţiei.
Manifestări:
-creșterea temperaturii peste 37
grade C
Riscul alterării circulaţiei şi - supraveghează temperatura, respiraţia, Nu au intervenit complicații
Pacientul să fie echilibrat
respiraţiei pulsul,TA ,la intervale de timp egale;
circulator şi respirator.
- supraveghează eliminările pe toate căile,
Cauza:
făcând zilnic bilanţul
- complicaţiile bolii.
- Manifestări:
- paloare;
- tahicardie;
- hipotensiune arterială;
- transpiraţii.

Patologia chirurgicală a pancreasului

44
Îngrijirea pacientului cu pancreatită acută

Pancreatita acută reprezintă inflamația acută a pancreasului.Enzimele eliberate interstițial provoacă autolezarea pancreasului.Evoluția este
variabilă și inițial dificil de prevăzut. Forma acută catarală survine în cursul bolilor infecțioase. Cea mai severă formă este forma hemoragică
necrotică, care este deseori letală.

Cirsumstanțe de apariție:

- persoane cu afecțiuni ale căilor biliare în special calculi biliari

- alcolici

- persoane care prezintă infecții

- persoane cu traumatisme pancreatice

- pacienți tratați cu glucocorticoizi

Plan de îngrijire – Pancreatita acută

45
Diagnostic de nursing
Disconfort abdominal
Cauza:
- procesul inflamator.
Manifestări:
dureri supraombilicale violente,
apărute brusc;
imobilitate cu iradiere dorsală şi
restroster- nală;
vărsături alimentare, biliare şi
hemoragice; meteorism
abdominal
Alterare a eliminării intestinale
Manifestări:
- retenţie de fecale şi gaze.
EVENTRATIILE
Obiective Intervențiile asistentei
Evaluare
Să se amelioreze du- - asigură repausul la pat în poziţie decubit dorsal;
Pacientul nu prezintă
rerile abdominale, să - aplică punga cu gheaţă în regiunea epi- gastrică;
dureri, este echilibrat
nu prezinte vărsături, - administrează tratamentul prescris anti- algic,
hidroelectrolitic, se
să fie echilibrat hidro- sedativ antiinflamator, antihemora- gic,
ameliorează starea
electrolit în... zile antienzimatic;
generală.
- asigură repausul digestiv; 4-5 zile regim 0
(alimentaţie parenterală); în zilele următoare: 400-
500 ml/24 h, ceai, supă strecurată; regimul se
îmbogăţeşte treptat;
- recoltează sângele şi urina pentru examenele de
laborator;
- educă pacientul pentru profilaxia secundară a
bolii; să combată obezitatea, alcoolismul,
prânzurile copioase şi să-şi trateze corect toate
infecţiile
- pregătește preoperator pacientul când se impune
tratamentul chirurgical
Pacientul să prezinte - supraveghează scaunul şi notează în foaia de Pacientul are tranzit
scaun normal - can- temperatură. intestinal prezent.
titativ şi calitativ.
46
Eventratiile reprezintă iesiri de organe abdominale, sub piele, prin zone slabite, ale peretelui abdominal. Ele sunt dobandite.
Eventratiile sunt, de două feluri:
- posttraumatice: accidente, contuzii sau plăgi abdominale (corn de bou, cutit) ;
- postoperatorii, avand o frecventa, de 2%, din totalul laparotomiilor.
Cauzele sunt, de două feluri:
- cauze care tin de bolnav;
- cauze care tin de tehnica operaţiei.
Cauzele care tin de bolnav sunt: varsta, sarcinile multiple, obezitatea, diabetul, anemia, hipoproteinemia, cancerul; bronsite cronice, constipatie
rebela, retentia urinata; acestea cresc presiunea intraabdominala; afecţiunile neurologice, hemiplegia; eforturi deosebite.
Cauzele care tin de operaţii:
- inciziile mari, intersectiile de mai multe incizii şi operaţiile repetate, pe abdomen;
- drenaje, facute prin plaga operatorie şi care nu respecta vascularizatia şi enervatia;
- materialele de sutura şi infecţiile postoperatorii, care, duc, la eliminarea firelor;
- ileusul postoperator şi varsaturile.
Semnele eventratiilor sunt:
- asimetria peretelui abdominal;
- tumefactia care se reduce partial datorita aderentelor sacului şi continutului;
- durerea la efort şi constipatia, prin aderente între intesţinele, din sacul de eventratie;
- din anamneza, reţinem numarul operaţiilor, supuratiile postoperatorii şi eventuale, afecţiuni asociate care favorizeaza apariţia
eventratiilor;
- diastazul este frecvent asociatl el constă, în indepartarea muschilor drepti abdominali, datorita slabirii consistentei liniei albe.
Tratamentul eventratiilor este chirurgical. Operaţia nu se face, mai înainte de sase luni. Se asteapta vindecarea granuloamelor de fir, fistulelor şi
dermitelor.
Operaţia constă în incizii eleptice, cu dermolipectomie. Refacerea peretelui abdominal se poate, face în două moduri:
prin procedee anatomice, adica strat cu strat;
prin procedee care folosesc plastii: cutanate, plase, fascii.

47
 EVISCERATIILE

Evisceratiile se caracterizeaza prin iesirea continutului abdomnal, prin piele, la vedere.

Ele pot fi:
- posttraumatice: harakiri, distrugeri ale peretelui abdominal;
- postoperatorii.
Evisceratiile postoperatorii sunt, de două feluri:
- precoce, cand se produc, în primele 3-5 zile, de la operaţie şi care se insotesc de socul peritoneal, grav;
- tradive sau fixate, care apar, după 8-10 zile, precedate de supuratii.
Semnele evesceratiilor sunt locale şi generale:
- locale: anse sau epiploon care iesi, la exterior, prin piele;
- generale, semnele de soc: traumativ, peritoneal, hemoragic şi care, se insotesc de tulburari respiratorii şi cardiovasculare.
Tratamentul este profilactic, avand la baza:
- tonificarea peretelui abdominal, înainte de operaţie;
- tratamentul unor boli cauzale: diabet, anemie, truse, etc. ;
- incizii şi suturi corecte, care sa respecte vascularizatia şi inervatia;
- infasarea peretului abdominal, după operaţie, la bolnavii predispusi sa faca evisceratii.

Bibliografie:

48
F. Udma ” Proceduri de nursing” Ex ponto Constanța 2007

G. Balta ”Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor” Editura Didactică și Pedagogică, București,1983.

Karl Heinz Kristel ”Îngrijirea bolnavului” Editura All București 1998

L. Titircă ”Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali” Editura Viața Românească București 1997.

L. Titircă ”Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali” Editura Viața Medicală Românescă București 2006.

L. Titircă ”Ghid de Nursing” Editura Viața Medicală Românească București 2001

M. Mihăilescu ”Chirurgie pentru cadre medii” Editura Medicală București 1991



49