PROIECT DE LECŢIE

Şcoala:
Propunător:
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a VI-a
Subiectul lecţiei: Opera epică în versuri. Fabula.
Text suport: Bivolul şi coţofana de G.Topârceanu
Tipul lecţiei: transmitere de noi cunoştinţe

DEMERSUL DIDACTIC

1. MOTIVAŢIA: este o lecţie valoroasă din perspectiva metodelor activ – participative, în sprijinul
dezvoltării interesului pentru lectură şi a gustului estetic; lecţia se sprijină pe priceperile şi
deprinderile deja formate în decodarea mesajului artistic şi urmăreşte, în principal, perfecţionarea
continuă a capacităţii de comunicare prin valorificarea noţiunilor însuşite şi de investigare a unui
text literar.
2. OBIECTIVUL CADRU: cultivarea receptivităţii literar – artistice a elevilor, cu referire specială
asupra universului operei epice în versuri.
3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.1 să se realizeze înlănţuirea corectă a ideilor într-un mesaj oral;
1.2 să se sesizeze sensul unităţilor lexicale noi în funcţie de context;
3.1 să facă dovada lecturii textului literar, demonstrând înţelegerea lui;
3.2 să deosebească elementele de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit;
4.2 să utilizeze un lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de
îmbogăţire a vocabularului.
4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – să definească fabula şi să recunoască trăsăturile specifice acestei specii;
O2 – să identifice părţile componente ale fabulei: întâmplarea narată, respectiv, morala;
O3 – să recunoască personajele şi să realizeze o scurtă caracterizare a lor;
O4 – să evidenţieze modurile de expunere folosite de autor;
O5 – să recunoască procedeele artistice specifice fabulei: alegoria, personificarea, antiteza;
O6 – să înţeleagă morala fabulei şi să o explice:
5. CONŢINUTURI UTILIZATE: Definiţie, caracteristici, sentimente, conţinut de idei, tipuri
umane, realizare artistică.
6. CONDIŢII PREALABILE:
- clasă la nivel bun;
- elevii posedă capacitatea de a aborda un text litarar;
- elevii vor lucra pe grupe compacte şi vor expune rezultatele produselor lor.
7. EVALUAREA: - elevii completează fişele de muncă independentă, cadranul şi ciorchinele.
8. RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI
A. Resurse materiale: Limba şi literatura română – manual clasa a VI-a,
G.Topârceanu, Poezii; Gh.Ghiţă, C.Fierescu, Dicţionar de terminologie poetică,
Editura I.Creangă, Bucureşti, 1973; fişe de lucru.
B. Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 100 minute
9. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, spargerea gheţii (gândirea critică), brainstorming – ul,
ciorchinele, reflecţia, gândirea activă, activitatea pe grupe, metoda cadranelor (gândirea critică),
munca independentă, metoda calendar (povestirea în lanţ).
 SCENARIU DIDACTIC

Cadrul de Timp de Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi

învăţare lucru procedee
1. Evocarea 5’ 1. Moment organizatoric Elevii se pregătesc pentru lecţie Conversaţie
- organizarea clasei şi asigurarea climatului
necesar bunei desfăşurări a lecţiei;
2. Captarea atenţiei:
În debutul orei noastre, vom pleca DE la Spargerea
rezolvarea unui rebus. În final, pe axa AB, gheţii
veţi obţine un cuvânt care ne va conduce la (gândirea
titlul activităţii noastre de astăzi. activă)
Răspundeţi la următoarele întrebări: Elevii răspund
1. Regionalism ardelenesc pentru frumos.
2. Paronimul cuvântului anuar. întrebărilor puse,
3. Sinonim pentru viteaz. rezolvă rebusul,
4. Omograful cuvântului úmbrele.
5. Antonimul cuvântului răsărit.
obţinând pe axa AB
noţiunea de FABULĂ
A
F A I N
A N U A L
B R A V
U M B R É L E
L A
A P U S
B
2. Realizarea 2’ Anunţarea subiectului lecţie şi a obiectivelor:
sensului Pe axa AB, în urma rezolvării exerciţiului aţi
obţinut cuvântul fabulă. Drept urmare, astăzi
vom trece la aprofundarea studiului operei Elevii scriu titlul lecţiei în caiete
epice în versuri, fabula, având ca text suport
creaţia „Bivolul şi coţofana” de George
Topârceanu.
Anunţă obiectivele operaţionale ale lecţiei (1,
2, 3, 4, 5, 6).

1’ Se solicită elevilor şă-şi amintească ce creaţii Elevii răspund: „Balada unui

literare au studiat din creaţia lui George greier mic” , „Rapsodii de
Topârceanu în anii trecuţi. toamnă”

3’ Li se comunică elevilor că, alături de I.Pillat, Explicaţia

G.Topârceanu aparţine Argeşului (1886 –
1937) şi că este cunoscut mai ales ca poet prin Elevii receptează şi-şi notează în
volumele: „Parodii originale”, „Balade caiete ideile scrise pe tablă.
vesele şi triste” sau „Migdale amare”. A scris
însă şi proză, a realizat traduceri, a editat şi a
colaborat la numeroase publicaţii. (vezi
Anexa 1).Un loc aparte în creaţia sa poetică îl
ocupă fabulele scrise între 1930 – 1936 sub
titlurile: „Fabule pentru copii” şi „Fabule
mici pentru oameni mari”, care n-au văzut
lumina tiparului, dar care evidenţiază
înclinaţia spre umor şi ironie a autorului.
Explicaţia
Ce este fabula?
- termenul de fabulă vine din latină şi Notează în caiete originea, sensul
înseamnă povestire. S-a păstrat şi astăzi sensul cuvântului fabulă.
cuvântului a fabula = a spune poveşti, lucruri
neadevărate.
- sunt creaţii epice de mică întindere cu
caracter satiric şi moralizator în care
întâmplările narate sunt puse pe seama
animalelor, a păsărilor, a unor obiecte, care
 apar personificate. Povestirea alegorică se
încheie cu o concluzie numită morală şi
transmite unele învăţăminte;
Cadrul de Timp de Activitatea profesorului
învăţare lucru
- fabula satirizează defecte omeneşti pe care
doreşte să le îndrepte.
2’ Profesorul realizează lectura expresivă a
fabulei „Bivolul şi coţofana”.
2’ Se solicită elevilor să realizeze lectura fabulei
în gând.
4’ Se realizează exerciţii de lectură: citesc 2-3
elevi, respectând intonaţia şi punctuaţia
textului.
Li se solicită elevilor să evidenţieze cuvintele
necunoscute: malac.
„Bivolul şi coţofana” se încadrează în
volumul „Fabule pentru copii”.
1. În ce gen literar încadraţi fabula „Bivolul şi
coţofana”? Argumentaţi.
2. Care este aspectul general de viaţă
prezentat de autor?
3. Explicaţi semnificaţia titlului fabulei.
4. Fabula clasică este alcătuită din două părţi:
- cea narativă, care cuprinde povestirea
propriu-zisă relatată în stil alegoric;
Povestiţi întâmplarea narată de autor.
5. Fabula are morala sau învăţătura ce se
desprinde din relatarea întâmplării.
Recitiţi textul şi desprindeţi morala
întâmplării.
6. Ca orice operă epică, subiectul fabulei se
constituie în momente ale subiectului.
Stabiliţi momentele subiectului prin noua
metodă de învăţare prin cooperare. Gândiţi /
Activitatea elevului Metode şi
procedee
Elevii recepţionează Lectura
expresivă.
Realizează lectura în gând.
Citesc textul, realizând o lectură Exerciţiul de
expresivă, cu respectarea intonaţiei lectură
şi a punctuaţiei.
Elevii îşi notează în caiete sensul
cuvântului malac = bivol.
Aparţine genului epic, deoarece:
- autorul îşi exprimă gândurile şi
sentimentele în mod indirect prin
intermediul acţiunii şi personajelor;
- întâmplările sunt povestite de
narator, respectându-se ordinea
firească a momentelor subiectului.
- G. Topârceanu satirizează în
această fabulă tendinţa unor
oameni de a profita de prostia şi
slăbiciunea semenilor, pe cei care,
plasaţi pe o treaptă ierarhic
superioară nu-i acceptă decât pe cei
care le sunt de folos.
- este alcătuit din două substantive
comune articulate, folosite cu sens
alegoric: bivolul – simbol al omului
puternic şi brutal; coţofana –
simbol al parazitului util.
Elevii povestesc conţinutul fabulei, Metoda
folosind regula catenei (povestirea catenei
în lanţ), prin trecerea de la unul la (povestirea
altul, la întâmplare, a obiectului – în lanţ)
simbol (grupul statuar cu bivol).
- morala nu este distinctă ca în
majoritatea fabulelor, ci implicită,
adică îi revine cititorului sarcina de
a deduce din text: cei mari şi
puternici îi tachinează pe cei
inferiori lor atâta vreme cât pot
profita de pe urma acestora, dar
nu-i acceptă atunci când aceştia,
la rândul lor, vor să profite.
Fiecare elev lucrează individual. Gândiţi /
Găsesc un partener cu care dă Apreciaţi /
formă finală ideilor. Comunicaţi
1. Expoziţiunea: prezentarea celor
 trei personaje.
2. Intriga: trecând din întâmplare
pe lângă bivol, căţelul vede
Cadrul de Timp de Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi
învăţare lucru procedee
Lucraţi în perechi / Comunicaţi. coţofana plimbându-se pe spinarea
Grupa I. Stabiliţi expoziţiunea şi intriga acestuia.
acţiunii. 3. Desfăşurarea acţiunii: naiv
Grupa II. Stabiliţi desfăşurarea naraţiunii, căţelul sare pe spinarea bivolului;
punctul culminant şi deznodământul acţiunii. bivolul se supără şi îl răstoarnă în
trifoi.
4. Punctul culminant: bivolul îl
apostrofează într-un limbaj dur.
5. Deznodământul: căţelul nu i-ar
aduce nici un avantaj şi ar stârni
uimirea şi nemulţumirea întregului
neam de bovine.

7. Care sunt personajele fabulei? Arătaţi Cele trei personaje reprezintă tipuri Gândiţi /
caracteristicile umane pe care vi le sugerează umane: Apreciaţi/
ele. - bivolul – omul puternic, ocupă un Comunicaţi
loc de seamă în societate;
- coţofana – individul lipsit de
importanţă şi umil;
- căţelul – omul simplu, naiv şi
încrezător în ceea ce vede.
3. reflecţia 5’ 8. Pentru a testa capacitatea voastră de a Elevii lucrează cvintetele
sesiza esenţialul, alcătuiţi un cvintet (cinquins Răspuns posibil:
– poezie în cinci versuri), în care să a) Bivolul
surprindeţi trăsăturile personajelor şi modul mare, negru, fioros;
lor de comportare. ofensat de îndrăzneala căţelului;
agresiv îl aruncă ca pe-o zdreanţă;
Intolerant
b) Căţelul
naiv şi nevoiaş;
lipsindu-i simţul realităţii;
doreşte să profite de pe urma
bivolului;
Credul.
 Ora a II-a
Cadrul de Timp de Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi
învăţare lucru procedee
1. Evocarea 10’ 1. Moment organizatoric:
- organizarea clasei şi asigurarea climatului Elevii se pregătesc pentru ora de Conversaţie
necesar bunei desfăşurări a lecţiei; curs.
2. Pregăteşte materialul didactic, asigură
cadrul adecvat orei.
3. Actualizarea cunoştinţelor anterioare: Munca
- solicită elevilor să realizeze lectura în gând Efectuează lectura în gând a independentă
a fabulei. fabulei. Brainstorming
Adresează elevilor întrebări pentru Răspund la întrebările solicitate. - ul
verificarea însuşirii cunoştinţelor:
- Cine este autorul, fabulei „Bivolul şi
coţofana”?
- Ce fel de creaţie literară este „Bivolul şi
coţofana”? Argumentaţi.
- Ce vă sugerează titlul fabulei?
- În ce gen literar încadraţi textul în studiu?
- Ce aspect general de viaţă este prezentat de
Topârceanu?
- Din câte părţi este constituită o fabulă?
- Povestiţi întâmplarea relatată şi reliefaţi
momentele subiectului.
2. Realizarea 35’ Anunţarea subiectului lecţiei:
sensului - Vom continua discutarea fabulei, ocupându-
ne în mod special de caracterizarea
personajelor şi de realizarea ei artistică.
- La sfârşitul orei trecute aţi avut ca muncă Elevii citesc cvintetele, cele mai
independentă de alcătuit cvintete referitoare reuşite vor fi trecute în caiete.
la personaje.
Continuăm discutarea lecţiei prin metoda Gândiţi /
cadranelor, care este o modalitate activă de Lucraţi /
rezumare şi sintetizare a cunoştinţelor. Comunicaţi
Cum se procedează? Se trasează pe tablă sau Metoda
pe fişe două axe perpendiculare, în aşa fel cadranului.
încât să apară patru cadrane. Elevii citesc
bine textul.
Vor fi împărţiţi în patru grupe (vezi Anexa2):
Grupa I notează în cadranul I: trăsăturile de Rezolvă sarcina indicată. Activitatea pe
caracter ale bivolului . grupe

Grupa II notează în cadranul II: trăsăturile Rezolvă sarcina cerută.

de caracter ale căţelului şi ale coţofenei.

Grupa III. Notaţi în cadranul III realizarea Efectuează sarcina de lucru

artistică a fabulei (moduri de expunere şi solicitată.
figuri de stil).

Grupa IV. Notaţi în cadranul IV învăţătura Lucrează la rezolvarea sarcinii de

ce se desprinde din text şi sentimentele / lucru cerute.
atitudinea poetului faţă de cele relatate.

Profesorul monitorizează permanent

activitatea fiecărei grupe de elevi, îi îndrumă
pentru a se asigura că s-au transmis corect
informaţiile.
Cere câte unui elev – expert din fiecare grupă Elevii expun cele constatate.
că citească planul rezultat din activitatea pe
grupe. Completează, îndrumă şi corectează,
la nevoie, răspunsurile elevilor.
3. Reflecţia 5’ Profesorul a fixat pe un suport o planşă mare Elevii primesc fişele individuale Gândiţi /
 pe care este desenat ciorchinele – Fabula pe cu ciorchinele pe care-l Lucraţi /
care-l vor completa prin răspunsurile la completează, răspunzând la Comunicaţi
întrebări: (vezi Anexa 3) întrebări. (Ciorchinele)
Cadrul de Timp de Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi
învăţare lucru procedee
1. Daţi definiţia fabulei. Răspund la întrebări. Notează.
2. Ce fel de operă este? Argumentaţi.
3. Care sunt părţile constitutive ale fabulei?
4. În ce constă caracterul moralizator al
fabulei?
5. Care sunt modurile de expunere folosite în
fabulă?
6. Care sunt procedeele artistice specifice
fabulei? Mai cunoaşteţi şi altele în afara
acestora?
4. Concluzii şi Profesorul concluzionează. Conversaţie
aprecieri O fabulă este: Receptează. Notează în caiete.
- o specie literară răspândită şi îndrăgită de
cititori;
- are mulţi reprezentanţi în literatura română:
Al.Donici, Gr.Alexandrescu, G.Topârceanu,
Tudor Arghezi;
- în literatura universală: Fedru (la latină), la
Fontaine (Franţa), Krîlov (Rusia).
- face aprecieri asupra modului de participare
a elevilor la oră;
- fixează tema pentru acasă a elevilor: Scrie enunţul temei.
Argumentaţi, pe baza ideilor discutate şi a
ciorchinelui, că „Bivolul şi coţofana”
aparţine fabulei (pentru săptămâna viitoare).
 ANEXA 1

GEORGE TOPÎRCEANU (1886-1937) a fost unul dintre poeţii cei mai

populari şi mai simpatizaţi de public în perioada interbelică. S-a născut
la Bucureşti, a trăit la Iaşi, fiind un susţinător al revistei „Viaţa
românească". Volumele sale de versuri: Parodii originale, Balade vesele
şi triste şi Migdale amare aduc o notă nouă în poezia română din această
epocă. În versuri de o mare simplitate, poetul se apropie cu înţelegere,
sensibilitate, umor şi ironie de lumea măruntă a florilor, a gâzelor, a
păsărilor, de oamenii simpli. A fost un poet al naturii, al anotimpurilor,
în cunoscutele rapsodii (Rapsodii de primăvară, Rapsodii de vară,
Rapsodii de toamnă). Printre cele mai valoroase poezii ale sale figurează
şi Balada munţilor, Balada morţii, Balada unui greier mic, Balada
chiriaşului grăbit, Balada popii din Rudeni.
ANEXA 2

METODA CADRANELOR

CADRANUL I
Sarcina Grupei I
Trăsăturile de - puternic;
caracter ale - înstărit (nu acceptă
bivolului amestecul celor mici în
trăsăturile proprii);
- relaţiile lui cu oamenii
se bazează pe profitul
obţinut;
- tolerant şi concis cu
coţofana, deoarece îi face
servicii;
- intolerant şi neîndurător
cu căţelul;
- agresiv, brutal, foloseşte
un limbaj dur.
CADRANUL II
Citatul din operă Sarcina Grupa II Citatul din operă
„mare, negru, fioros” (caracterizare directă) Trăsăturile - omul simplu, nevoiaş;
„mare şi puternic, gospodar cu greutate” căţelului - îndrăzneţ, dar naiv, fără
(autocaracterizare) simţul realităţii;
- nu apreciază corect postura „-Ah ce mare dobitoc”
„cum ce slujbă poţi să-mi faci?” în care se află bivolul;
(caracterizare indirectă) - profitor; „e rost să mă plimbe şi pe mine”
„îl apără de muşte, de ţânţari şi de tăuni şi de Trăsăturile - nu apare direct;
alte spurcăciuni” (caracterizare indirectă) coţofenei - reprezintă pe oamenii
obişnuiţi;
„potaie”, „cam ce slujbă poţi să-mi faci?” - individul fără importanţă,
umil.
„îl răstoarnă, îl ia-n coarne, îl aruncă-n
trifoi”, „javră”, „potaie proastă”

CADRANUL III CADRANUL IV

Sarcina Grupei III Citatul din operă Sarcina Grupa IV Citatul din operă
Realizare - naraţiunea; Învăţătura care se Cei mari şi puternici îi „coţofana treacă – meargă pe spinare
artistică: - ritm alert prin „se trage”, „îşi face vânt”, „se piteşte”, desprinde din text. tolerează pe cei inferiori o suport / că mă apără …. Pe când
aglomerări de verbe; „sare”, „să se scuture”, „să arunce” etc. lor atâta vreme cât pot tu, potaie proastă ….”
- moduri de - folosirea monologului profita de pe urmele, dar
expunere (în exprimarea gândurilor nu-i acceptă când ei vor
căţelului); să profite.
- figuri de stil - folosirea dialogului Sentimentele / Dezaprobarea faţă de
(indignarea bivolului); atitudinea autorului profitori (bivol şi căţel)
- personificarea; „bivol mare, negru, fioros”, „gospodar cu - dispreţ faţă de bivol
- comparaţia; greutate” pentru infatuarea lui;
- antiteza; „să-l arunce ce pe-o zdreanţă” - compasiune faţă de căţel
- alegoria: bivol/căţel „mare, negru, fioros” / „căţel, (omul simplu, naiv,
javră, potaie” credul).
 NARAŢIUNE SCOPUL: DE A LE ÎNDEPĂRTA ANEXA 3

TRĂSĂTURI UMANE
GREŞELI UMANE NEGATIVE DEFECTE OMENEŞTI
DIALOG
PARTEA
MODURI DE SATIRIZEAZĂ
NARATIVĂ
EXPUNERE
(întâmplarea)
MONOLOG
STRUCTURA
FABULA
MORALA
PERSONIFICARE (învăţătura)
OPERĂ EPICĂ
FIGURI DE STIL

ANTITEZĂ
ÎN VERSURI SAU
PROZĂ

COMPARAŢII
ACŢIUNE (întâmplarea PERSONAJE NARATOR
propriu-zisă)
METAFORE
ANIMALE PLANTE LUCRURI

ALEGORIA

PERSONIFICATE