Das Narrenschiff

Sebastian Brant
-Corabia Nebunilor-

Sebastian Brant se naște în anul 1458 în Strasbourg (Franța) și moare

pe data de 10 mai 1521 în același oraș. A fost un scriitor și autor de poeme
satirice. Acest fapt se evidențiază în opera sa intitulată Das Narrenschiff
(Corabia Nebunilor), care este o poezie satirică închinată societății din
vremea respectivă. Aceasta a apărut în anul 1494 și este cea mai vestită
operă literară de origine germană din secolul al-XV-lea. Trebuie menționat
faptul că opera apare în plină ascensiune a umanismului european care
pornește din Italia de la personalități precum Petrarca, Boccacio etc.
Sebastian Brant a mai avut încă doi frați, însă el este cel mai mare.
Rămâne orfan de tată de mic copil și este crescut doar de mama sa. Dâdu-
și seama că fiul ei este pasionat de literartură și de arta scrisului, mama
acestuia face tot posibilul pentru ai oferi o educație aleasă.
În 1475, Brant se înscrie la Universitatea din Basel, unde devine
adeptul unui umanism conservator sub tutela mentorului său, teologul
Johannes Heynlin von Stein și își primește diploma de bacalaureat. Deși
era interesat de sfera umanistă, inițial studiază filosofia la Universitatea din
Basel, dar la scurt timp renunță pentru a urma cursurile Facultății de Drept.
În paralel cu această facultate continuă să studieze autorii latini. Predă
dreptul și filosofia între 1484 și 1500 în timp ce profesa deja în domeniul
său. O perioadă a fost și editor pentru unele publicații. După absolvirea
facultății traduce opera lui Vergiliu și operele complete ale lui Petrarca,
punând bazele umanismului în Basel. Se căsătorește cu Elisabeth Bürgis
din Basel cu care are șapte copii. Din anul 1492 ocupă funcția de decan al
Univesității și atrage atenția în cercurile umaniste cu poeziile sale scrise în
limbile greacă și latină.
 Opera sa de factură umanistă, Corabia Nebunilor este răspândită într-
un timp scurt în toată Europa. Prin acțiunile lui Martin Luther, care pune
bazele religiei reformante în Germania, opera lui Brant este consierată
ultima contribuție de limbă germană la patrimoniul literaturii universale.
Deși conservator în ceea ce privește ideile sale religioase, ca majoritatea
umaniștilor germani, Brant observă abuzurile bisericii, iar Corabia
Nebunilor este un mod bun de a ușura calea Reformării Protestante.
Scrisă în vers burlesc această operă a influențat lucrări franceze și
engleze. Chiar dacă Brant a folosit un limbaj popular, Corabia Nebunilor a
fost prima operă germană ce a fost adoptată de literatura vestică. Având
forma unei alegorii, Corabia nebunilor prezintă o corabie plină de idioți ce
se pornește spre tărâmul proștilor numit Narragonia. Brant nu continuă în
mod sistematic, multe descrieri fiind introduse fără nici o legătură cu ideea
principală. Cu toate acestea lipsa de unitate care rezultă are avntajul său,
pentru că permite poetului să evidențieze tot felul de probleme politice,
sociale și religioase. În această operă Sebastian Brant critică puternic
principalele vicii și slăbiciuni ale timpurilor sale. Nu doar slăbiciunile în
sensul obișnuit al cuvântului sunt satirizate, ci și infracțiunile și viciile ce
sunt percepute ca nebunii, în conformitate cu modul de gândire medieval,
de aceea sunt prezenți și cămătarii, dar si cei care preacurvesc. Tot aici
sunt incluși și bețivii, preoții care au un comportament neadecvat, călugării
libidinoși, cei ce cheltuie fără măsură, judecătorii care iau mită, femeil
bârfitoare și cele voluptoase. Tot aici Brant introduce un personaj fictiv,
Sfântul Grobian pe care îl descrie drept sfântul protector al oamenilor
grosolani și vulgari.
Deși considerat părintele satirei de moravuri, Brant are ca scop
dezvoltarea morală a semenilor și regenerarea bisericii și a imperiului.
Sebastian Brant este o figură îndărătnicită de tranziție în Evului Mediu, dar
reflectând deja unele aspecte din noua perspectivă introdusă de
Renaștere.
Împăratul Maximilian al cărui străduințe feudal-restaurative erau intens
susținute de către Brant l-a numit în funcția de consilier imperial,
conferindu-i și titlul nobiliar de baron al landului Pfalz.
Opera principală a lui Sebastian Brant este Das Narrenchiff – Corabia
Nebunilor- redactată în rimă împerecheată în limba germană. Autorul și-a
numit opera după haina poetică pe care i-a conferit-o. El își imaginează o
societate formată din mai bine de 100 de nebuni care se îmbarchează pe
un vas îndreptându-se către Narragonia. Fiecare dintre acești nebuni
reprezintă personificarea unui defect uman care este caracterizat de către
autor. Defectele umane prezentate în această alegorie stirică sunt:
arivismul, divorțul, lenevia, abuzul, puterea auto-dominatoare a banilor,
goana după posturi, pofta de a jefui -o adunătură apăsătoare de vicii și
defecte este considerat de Brant drept caracteristica vremurilor sale.
Prin acest poem Brant a schițat o imagine întunecată a vremurilor sale.
El a văzut societatea ca un mecanism dezmembrat, iar trăsătura pesimistă
a reprezentării sale arată faptul că avea puține speranțe în ceea ce privește
redresarea societății în care trăia. Corabia nebunilor a avut efectul unei
amenințări a apocalipsei. Opera a impresionat profund contemporanii lui
Sebastian Brant și a întărit aspirația lor către o schimbare a relațiilor
socilale. Prin aceste carcateristici opera se numără în rândul unei literaturi
bogate cu caracter profetic care a prezis o revoltă a țăranilor și venirea
anticristului.
În opinia mea, opera lui Sebastian Brant ilustează moravurile societății
specifice autorului care tind să se dezvolte într-un mod neplăcut ceea ce ar
da o altă față timpului său. Prin opera sa de o mare valoare universală,
Brant încearcă să stopeze amploare pe care ar fi putut-o lua latura
negativă a vremii. Prin această operă el dorește să arate lumii defectele
societății, dar totodată încearcă să remedieze acest lucru.