Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport LP Parte Generala PDF
Suport LP Parte Generala PDF
6
: -ani de dimensiuni diferite, de culoare ro$ie-violet, consistenld crescutd,
to r4,ort cu suFafala oryanului, acoperite de pleurA cu depozite de fibrini; pe
sEdune zona respectivd are foruli tiunghiulad cu unul din vArfuri orientat citre
m qi cu baza opusa varfului respectiv oriedati cetre suprafafa pldmdnului. La
-ziei, fi.agmentul recoltat din zona de infarct cade la fundul vasului cu api.
Hogic3 secfiuni la paiafini, coloralie hematoxilin-eozird.
i lirtotogic de organl pl6mdn- organ parenchimatos alcituit din alveole pulmonare
akre delimitate de p€reti subtid, reprezentali de l€sut conjunctiv cu fibie elastice
cqilare sanguine; pe suprafala dinspre cavitatea alveolard exisg un stat de celule
{.dde alveolare); de asemenea s€ constati ducte aeriene, (brcnhii, bronhiole) cu
c qrat de un epiteliu cilinddc situat pe structuri conjunctive/cartilaginoase, cat
fi
ine (artere, vene).
numeroase hematii acoperi perefii nesrozali ai alveolelor pulmonare; se
$i celule incarcate cu pigment de culoare bruni (siderofage); pe alocuri p€relii
1}&i se identificd sub aspectul unor siluete colorate acidofil, nevascularizate; la periferia
-! e gisesc alveole pa4ial umplute cu hematii ce au perelii ingrotali datorit?i hiperemiei
qikq
- edemului qi infiltratului inflamator cu polimorfonucleare.
d:gii este.frecvenr
reprezenrari de insuficienla cardiaca sringa. produsa de
stenoa"::,:"i"pi
9:]11 rutrale ducand astfel la aparjlia plAmdnului cardiac.
Macrclcopic: pldmanul are volumul fi greltatea crescute; culoare brund, co$istenld
crescu-
u; la secfioDare se scurge o cantitate mare de s6nge inchis la culoare, cu camcter spumos.
8
Preprrrt hirtologiq secliui la parafna, colorafie hematoxilin-eozine
D[gmrtic hfutologic de orgrn: pEman- organ parenchimatos alcituit din alveole pulnonaxe
- cavitifi aedene delimitate de pereli subtiri, reprezentali de tesut conjunctiv cu fibie elastice
ce conline capilare sanguine; pe suprafafa dinsprc cavitatea alveolarl existA un st at de celtrle
turtite (celul€ alveolare); de asemenea s€ constati ducte aeriene, (bronhii, bronhiole) cu
peretele tapetat de un epiteliu cilinddc situat pe skucturi conjunctive/cartilaginoa$e, cat
$i
vase sanguine (artere, vene).
Microlcopiq la nivelul per4ilor alveolari capilarele sunt hiperemiate, au traiect sinuos gi
proemine in cayitatea alveolart; alveolele congin hematii extravazate, edem gi macrofage
cunoscute sub denunirca de celule ,,cardiace", care conlin in citoplasma pigrnent de culoare
brunA (colorafia Perls /Albastu de Prusia,/Albastru de Berlin evidenliaza iaftul ce pigmentul
conlinut tt citoplasna maoofagelor este hemosiderintr - se coloreazi in albastu).
DrsrRoFtr
ll
Hialinul poate si apare in contextul unor procese patologice (cicatrici vechi, olganizarea
trombilor, nefropatii glomemlare, tumo benigne/maligne, -hipertensiune arteriala,
ieftopatii
cronice, h€patifelirale/toxice etc) sau uneod poate reprezenta-un proces
de involulie nomrali
a.lesuturilor ..imb6triinite' (involutia corpului galben al ovarului rezultdnd
corpul albicans).
tnalrDoza aflerelor uterine la menopauza sau hialinoza arterelor din
diverie lesuturi la
persoanele in varste.
Macroscopic: ovaxul are comistenta qescuta iar pe suprafata de s€ctiune
se identihca zone
de dimensiuni diferite, bine delimitate, omogene, afuicioase, translucide.
Preprrrt hiltologiq sectiuni 1a parafura, coloratie hematoxilia-eozina
Diagnortic
lfltologic de orgrtr: ovar- prczinta la periferie capsula_ condensare de fibre
conjunctive dispuse paralel; urmeaza corticala ce conine foriculi ou*r"ni
io aiu"rr" a"
dezvoltare, dispusi intr-o sfoma dens4 bogat celulara; medulara "tuat
."pr"r"nf.tu ain t".rrt
cotjunctiv lax cu numeaoase vase sangume.
atbicars..reprezinta depunerea de hiatin, in condirii fiziologice, pe
f^:y::n-t::,:::{, dm involutia corpului galben; arc aspect omogen, acidofil, dimensiuni
:[1T:.i,.ruttut
olren&, lomra rotu_nd-ovala / neregulata; nu
Fezinta in jur reactie inflamatode. La nivelul
p€rerlor anenah ingrosati se pot distinge depozite de substanta
omogen4 acidofila.
12
Dirgnortic hirtologic de orgen: rinichi - organ parenchimatos alcatuit din: 1. corticala ce
contine glomeruli rcnal (ghem capilar cu numeroas€ hematii, inconjurat de capsula Bowmann,
tapetata dc un epiteliu tutit) si tubi contorti ; si 2. medular4 alcatuita numai din tubi ce apar
sectionati sub diverse incidente. Stroma dinte aceste componente este rcprezeniata de tesut
conjrmctiv bogat in celule si fibre si numeroase vase.
Mcrolcopiq folosind una din coloratiile speciale, se evidentiaza prezenta depozitelor de
amiloid la nivelul membranei bazale a anselor capilare glomerulare (materialul depozitat
apare sub aspectul unor mici ,,noduli"ce cresc progresiv in volurn, ducand la obliterarea
lumenului vascular; odata cu trcerea timpului intreg glomerulul va fi tarNformat intr-o masa
omogen4 acelulara, de forma rotLrnda), in mezangiu, in capsula Bou,manrq pe membrana
bazala a tubilot, in peretii vaselor mici (frecvent in arteriolele aferenle) si interstitial de,a
lungul hbrelor de reticulina.
,.,ilk*{**?frcAnr' cRAs
Reprezinta acumularea de lipide neutre intracelular, la nivelul parenchimului hepatic.
Depozitele lipidice trnt fi vizualizate la microscopul optic dupa prelucrarea corespunzatoare a
ftagnentului prelevat (prelucrare la gheata, p€ntru a se evita dizolvarea grasimilor in solventii
uzuali), sectionare la cdotom, iar cupele histopatologice colorate cu una din coloratiile
speciale :
-Sudan III- grasimile se coloreaza in portocaliu
-Acid osmic- grasimile se coloreaza in negru
-Scharlacb-Roth - grasimile se coloreaza ir rosu.
Cauzele care pot duce la aparitia icarcarii gase hepalice sun! hipoxi4 infectii grave,
intoxicatii cu eter, bismut, aN€n, fosfor, in{lamatii, alcoolisnr, diabet yaharat, obezitate,
malabsorbtie, infomelare etc.
Mecroscopie: ficahrl este marit de volum, are marginea anterioara rotunjita, consistenta
scazuta, auloar€ galben-lutoas4 friabil la sectionare.
Prepar&t hirtologic: s€ctiuni la parafina, coloratie Sudan III
DitgnoBtic hiltologic de organi ficat- organ parenchimatos alcatuit dilr lobuli hepatici
(tedtoriu poligonal centrat de vena cenholobulara si compus din hepatocite cu dispozitie
radiara- cordoane Remack, ce delimiteaza capilarele sinusoide), la unirea a aproximativ trei
lobuli hepatici se identifica spatiul port/Kieman- spatiu conjunctiv ce cupride o arteriola -mm
din artera hepatic4 o venula -rarn din vena pott4 si canalicule biliare tapetate de un rand de
celule epiteliale cubice.
Microscopiq hepatocitele marite de volum contin in citoplasma picaturi lipidice mici, (initial
in zona cenholobulara), ce pot ocupa toata citoplasma; prin fuziunea ac€stora apar depozite
lipidice mari care imping nucleul catre marginea celulei si pot rezulta chisturi gasoase (in
unele situatii €le pot constitui susa emboliilor grase).
l3
Macrorcopic: ficat marit de volurn.. culoare
brun_verzuie. capsula destinsa, consistenla
sectionarca parenchimului caile
::ff## biriare fi;",*#dj:iJ se scurse bita
la pamfina. colorarie hematoxitin _ eozha
H:n"i:ll1lt:S",.rectiuni
u."gnosnc hirtorogic de orgrr: ficat- organ parenchimatos a-"u,J, ao
(renronu porieonal lobuli hepatici
cenrxat devena
mdiara- cordoane Remack. ce delimireaza 111"y;qr"1.f
;;;;;;;;;;#;re cu dispozirie
capilarele "isinusoide). la unirea a aproxinutiv
lobuli hepatici se identifica spariul Dorl trej
spatiu conjunctiv ce cupride o'arteriola
dir anera hepatica- o v"nrlu-- ,ro dinf*:lT- -ram
u"* port4 si canalicule bitiare tapetate de un rand
celule epiteliale cubic". de
7. BOALA GAUCMR
I4
[tvrr,.m,a1n ltnspncu.rcn
2. ABCEST'L SEPAIIC
Abcesul hepatic este un prcces inflamator exudatiq purulent, bine circumscris. In functie de
calea de vehiculare a germenilor patogeni abcesele hepatice pot fi:
-pioernice (cale arteriala)
-pileflebitice (cale venoasa)
-colangitice (cale biliara)
Macoscopiq Abcesele pioemice (de regula apar in contettul unei septicemii) sunt multiple,
au dimensiuni mici, 3 - 4 rnm diametrq forma rotund ovala,
Abcesele pileflebitice: sunt multiple, au dimensiuni mari, 50 , 60 mm diametru, forma
rotunda sau neregulata, Ca forma particulaxa se citeaza abcesul ateolar Chauffard caracterizat
prin existenta a multiple cavitati purulente ce comunica intre ele.
Abcesele colaagitice: prezinta puroi de culoare verzuie, iar uneori procesul supwativ este
qrlins la nivelul ficatului, astfel incat acesta (ficatul), poate fi comparat cu un buete imbibat
in puroi de culoare verzuie.
In mare, abcesul este alcatuit din cavitatea abcesului plina cu puroi si ,,rnembrana piogena,,
sau ,,camasa" abcesului care delimiteaza procesul supwativ; in jwul colectiei puulente
tesutul apare hiperemial.
Preprt$ histologicl sectiuni la parafirB, coloratie hematoxilin, eozina
Diagno-stic hirtologic de organ: ficat- organ parenchimatos alcatuit din lobuli hepatici
(teritoriu poligoml cenhat de vena centrolobulara si compus din hepatocite cu dispozitie
radiara- cordoane Remack, ce delimiteaza capilarele sinusoide), la unirea a aproximativ trei
lobuli hepatici se identifica spatiul port/Kiernan- spatiu conjunctiv ce cupride o arteriola
-ram
l5
din artera hepatica, o venula ram din vena porta, si canalicule biliare tapetate de un
rand de
celule epiteliale cubice.
Microscopic; -puoiul este alcatuit din nuneroase polimorfonucleare, piocite
(polimorfonucleare alterate, incarcate cu grasime). fi brina. hepatocite necrozate.
germeni
patogeni.
-,,mernbrana oiogena" este rcprezentata
.de neoformatie si infiltrat inflamator).
de tesut de granulatie (fibroblaste, fibrocite, vase
demunit mezoteliu.
,i-fiu p*i-"rrto",
t6
Microrcopiqmezote liul de supnfata este padial disparut, stroma conjunctiva
este
hiperemiata si acoperita de filamente de fibrina care se intersecteaza sub divirse
incidente
rezultand o retea de hbrina ce contine mre polimorfonucleare, rare hematii si celule
endoteliale;
11 qroflrlzine
catre parenchimul pulmonar, se identifica tesut de granulati€, ce
va organiza fibrina si o va inlocui prin tesut conjunctiv.
lhllamatie acuta exudativa, de etiologie virala (virusul urlian), la nivelul glandelor parotide;
este o boala infectioasa acuta si transmisibila/contagioasa.h afara de glaadele salivare, (in
70o/o dh cazti afectarea patotidelor este bilaterala), mai sunt afectate: pancreasul, sistemul
nervos central si testiculele.
Macroscopie: glandele parotide sunt marita de volum, au consistenta oer,cuta, aspect
congestiv si edematos; local se poate costata o crestete a tempemturii si usoamjena dureroasa.
Preperat hirtologic sectiuni la pamfina; coloralie hematoxilin-eozina
Disgrmtic de.ory.n: glanda parotida- organ parenchimatos alcatuit din acini glandulari
serosi, separati in lobuli prin septuri conjunctive, ce contin vase si conducte excretorii.
Microrcopiq inte$titial se constata hiperemie intens4 insotita uneod de hematii extravazate-
edem si infiltate inflamatorii limfo-monocitare. In canalele excretorii se poate observa o
irflamatie catarala cu altenri si desc'amari epiteliale, cat si condensarea secretiei in rumene.
t7
7. TESU"rttL DE GRANULATTE
18
Inru.ln,r,lp spncrrrcr
2. TUBERCT'LOZA GAIIGLIONARA
19
HJffi?;ilTffi iil+ffili:,]Tf""" este populala de mun€rosi foliculi tuberculosi
f *l*T''y*f
,,r.,#tr"#iTii.iif $fl ffi:;H::::l;ffi i,f ili:Jf,"Til
a'.er,-,i a" i,""., ffi ;:"';."fr ffili" :ffi *:",:,ilff jil.*f
a
nuclei dispusi. de regula, pe circunnf< #ffi ,l$lH*:f
.i*"*".i'","
"ir"i.i. ;ffi;',.;;:,T:.:,.Tf:1:1fifnj;!:'::l"tr""Jffi :
urmeaza celulele epireloide. asemanaroare .uqinrrcl.li"i *p."#.i" Hi:i
wui romb. ll nr_"rour"
limfocite cate inconjoara toat€ celelahe
elemente descrise,avand di.poriti"
FoliculuJ tuberculos atipic nu prezinta A" cu.ounu.
celule glgarr," rnu ;u;I.'uil
3. AoRTIIA LUETICA
Iniamatie specifica la nivejul aortei- in
coltexh-rl sililisului/luesului tertiar, avand
etiologic tieponema Dallidum ca agent
Macroscopict frecuent este afechta poniunea
ascendenk a aortei. care prezinta perelele
tngrosat: la seoiooare se consrara
ca. i"rr,n" .g."*"- pr";nru"ii'rli.*.
tongitudinate. rnai.mutt sau mai purin i"i
..scoartel de copac'..
profiua.."* ii."" ," l'.'#;;T;:", "i"rt
asem,lnaror
20
Microsc{piq la nivelul canalelor exqetoare ale glandei parotide se identifica, pe alocuri,
celule epiteliale de dimensiuni mari (celule infectale de virus), de forma rotund;, 30 _ 4d
microni diametru, caxe au nucleul voluminos, iar la nivelul acestuia prezinta o incluzie de 7
I microni diametru, acidofila; idtr€ incluzie si membrana nucleara se constata rm spatiu optic
clar. Acest aspect al celulei infectata de virus a fost ase ranat cu aspectul ,,ochiului de pasare"
/ ,,ochiului de buftita-'.
InteNtitial se evidenti^za vase hiperemiate si iniiltrate inllarnatodi limfo-monocitare.
5. PIELOMFRITA MICOTICA
6. ACIINOMICOZA PULMONARA
21
Ttnronr BEMGNE
1. PAIILOMTJL CUTANAT
Fonnaiiune tumorala benigna a epiteliilot de tip pavimentos; cele mai frecvente localizari sunt
la nivelul pielii, mucoasei cavitatii bucale, laringe, esofag, mucoasa perineal4 vezica urinara.
Mrcrolcopiq formatiune sub forma unei escrescente/proeminente, de regula de culoarea
tesutului invecinat, cu suprafata neregulata, rugoasa, consistenta scazuta sau ferma in functie
de gradul de keratinizare. Dupa aspectul bazei de implantare se deosebesc papiloame sesile
Oaza de imFlantare larga, egala cu suprafata tumorii) si papiloame pediculate (baza de
mai mica decat suprafata tumorii). Papiloamele pot fi unice sau multiple.
lnplantarg lngusta?
Prepfirthirtologiq sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin-eozina
Dilgnortic hiEtologic de organ: piele- este fomata din epidem, derm si hipodemt.
Epidermul este compus din urmaioarele straturi, din suprafata catre profirnzime: stratul
comos- mai multe straturi de celule turtite, acidofile, fara nuclei; stratul granulos_ format din
-
2 4 randuri de celule romboidale, cu axul lung dispus paralel cu suprafata epidermului,
contin in citoplasma granule de keratohialin; stratul spinos- fomat din 6 -10 randud de celule
polieddce, solidarizate prin desmozomi, dandu-le aspect spinos; nucleii sunl rotunzi si
citoplasma bazofila; shatut bazal / geminativ- situat pe membrana bazala, este format dintr-
un singur rand de celule inalte, cilindrice; au nucleii alungiti, ovoizi, citoplasma este putina si
fiecvent prezinta mitoze.
Demul este alcatuit din tesut conjuncdv, contine vase de sange, limfatice, anexele pielii
(shucturi pilo-sebacee, glande sudoripare), filete nervoase.
Hipodermul este repezentat de tesut adipos.
Microscopiq histopalologic papilomul se caracterizeaza pdn urmatoarcle modificari:
-limita dinhe epidern si derm (papile dermice si creste interyapilare) este
accentuat4aspect cunoscut sub denumirea de papilomatoza
-acaatoza: reprezinta ingrosarea malpighianului
-hiperkeratoza: ingrosarea stratului cornos.
In shoma, uneori, pot fi prezente inJiltrate inflamatorii predominarf limfocitare, dispuse
perivascular.
::l:d"*i;;il;;'i:i#i"il,:H:"1#TT*T';Jf#"Jll"i*".i"li:
pertena tumorji se consrata
o deruificare fib."loid" a
"olug"o;;;""r?r,i" ""pr,,r".
4. EEMANGIOM CAPILAR CUTANAT
Formatiune tumomla benigna, intalnita la nivelul corpului ute n, alcatuita din prolifemri ale
fibrelor musculare netede si a tesuhrlui conjwctiv; aparitia si dezvoltarea tumorii este in
stransa corelatie cu hiperestrogenismul - q€ste in timpul sarcinii si involueaza la menopauza.
Mrcmscopic: se poate observa o singura formatiune tumorala sau pot exista multiple stfel de
formatiuni; tumoia este bine delimitata, incapsulata, are consistenta crescuta dimensiuni
variabile (cativa mm - zeci de cm); pe supnfata de sectiune fasciculele de fibre se dispun sub
forma de vaxtej. Twnora poate fi localizata in peretele corpului uterin submucos, intamural
sau subselos.
Preprrst hiriologiq sectiuni la parafina, coloratie Varl Gieson.
Diagnostic hirtologic dc orgNtrl ut€r- organ cavitar alcatuit din interior sprc extedor din:
/
endomefu mucoasa uterina- epiteliu care se invagineaza si formeaza glande uterine
inconjurate de stroma endometriala; epiteliul este simplu, cilindric si contine celule ciliat€ si
secretodi; urmeaza strahrl muscular / miometml alcatuit din fascicule de fibre musoulare
netede separate de fibre conjunctive subtiri; fibrele musculare au dispozitie spiralat4
longitudinala sau oblica; se observa si vase sanguine; la exterior seroasa, subtire alcatuita din
tesut conjunctiv acoperit de mezotelii.
Microrcopic utilizand coloratia van Gieson fibrele conjunctive se coloreaza in rosu iar
fibrele musculare netede in galben; atat fibrele musculare netede cat si cele conjunctive sunt
dispuse in fascicule de grosimi diferite care se intersecteaza sub diverse incidente, cel mai
ftecvent sub forma de vartej. La periferia tumorii se constata o densificare a fibrelor
conjunctive care realizeaza capsula tumorii.
Formatiune tumorala benigna ftecvent intalnita la nivelul glandelor salivare (glanda parotida).
Mrcrorcopiq nodul tumoral de consistenta crescuta, bine delimitat de o capsula subtire,
diametu aproinativ 2 - 6 cm, suprafata neteda, usor lobulata; pe suprafata de sectiune se
obsewa culoare albicioasa si consistenta diferita pe anumite portiuni.
Prep&nrt hirtologic: sectiurf lapamfina; coloratie hematoxilin-eozina
Disgnortic de organ: glanda parotida- organ parcochimatos alcatuit din acini
glandulari serosi, separati in lobuli prin s€pturi conjunctive, ce contin vase si conducte
excretodi.
Microscopic in alcatuirea tumorii intra doua componente:
- componenta epiteliala reprezentata de celule epiteliale si celule mioepiteliale; celulele
epiteliale sunt organizate in plaje, cordoane sau structud glandulare/tubulare; celulele
mioepiteliale, mai mici, sunt situate la periferia insulelor de celule epiteliale.
- Componenta conjunctiva se poate prezenta sub urmatoar€le aspecte:
-fibrilar (fascicule de celule fi.rziforme)
-mixoid (celule cu forrna st€lata dispuse intr-o masa amorfa slab bazofila)
-condrcid
-osteoid
25
7. TERATOM OVARIAN / CEIST DERMOID OVARIAN
26
TttMoRr MALTcNE
Formatiune hunorala maligna care isi are originea in celulele stratului bazal al €pidemului si
anexelor cutarate. Caracterul malign este subliniat de capacitalea distructiva locala;
metastazeaza exceptional de rax; nu afecteaza in mod plimar mucoasele, dar se poate extinde
la acestea de la tegumentele invecinate. Este cea mai ftecventa tumora maligna a pielii,
intalnindu-se de regula pe zonele fotoexpuse sub aspectul unei leziuni rurice sau pot ixista
multiple formatiuni tumolale (epiteliomatoza).
Macrorcopic turnora este teprezentata de uuul sau mai multi noduli mici ,,perle -
bazaliomatoase", roturzi, translucizi, cu telangiectazii pe suprafata; intr-uo stadiu mai avansat
nodulii conlluati pot forma o leziune turnorala cu centrul deprimat, uneori ulcerat acopedt de
crusta hematica.
Aspecte clinice: - forma nodulara (descrisa anlerior)
- forma chistica reprezentaia de unul sau rrlai multi noduli hemisferici moi; zona chistica
centrala poate fi mai intens pigmentata decat p€riferia.
-forma plan-cicatriciala are spectul unei placi cicatriciale cu ulceratii acoperit€ de cruste
hematice pe suprafata; pedferia este bine delimitata de un buelet perlat
- forma superficiala (pagetoida / eczematoida): placa eritemato-scuamoasa cu marginile
perlate si suprafata, pe alocuri, ulcerata
- forma pigmentara: tumola axe culoarc malo-negricioasa datorita melanocitelor pe caxe le
contine
- /
foma sclerodermifonua morfeiforma: placa tumorala cu consistenta crescuta,
suprafata neteda, usor supra- sau suMenivelata.
-Ulcus rodens:debuteaza ca un nodul carc se ulcereaza rapid; uneori marginile sunt
perlate, iar fundul ulceratiei este situat prcfi.nd.
-Ulcus terebrans:foma de carcinom bazocelular ce disauge tesuturile in profrozime,
avand evolutie mutilanta.
Preprret hiltologiq sectiwf la parafma, coloratie hematoxilin-eozina
Diagnostic hirtologic d€ organr piele- este fomata din epiderm, derm si hipoderm.
Epidermul este compus din unnatoarele stratud, din suprafala cate Fofunzime: stratul
comos- mai multe straturi de celule turtite, acidofile, fara nuclei; strahrl granulos- format din
-
2 4 randuri de celule romboidale, cu axul lung dispus paralel cu suprafata epidermului,
contin in citoplasma granule de keratohialin; stahrl spinos- format din 6 -10 randuri de celule
poliedrice, solidarizate prin desmozomi, dandule aspect spinos; nucleii sunt rotunzi si
citoplasma bazofila; stratul bazal / geminativ- situat pe memhana bazala, este fomat dintr-
un singur rand de celule inalte, cilindrice; au nucleii alungiti, ovoizi, citoplasma este putina si
ftecvent prezinta mitoze.
Demul este alcahrit din tesut conjunctiv, contine vase de sange, limfatice, anexele pielii
(structuri pilo-sebacee, glande sudoripare), filetq nervoase.
Hipodermul este reprezentat de tesut adipos.
Microscopic: forma histologica cea mai ftecvent intaldta este carcinomul buocelular solid.
In contextul acesteia dermul este invadat de numeroase insule tumorale de dimensiuni si
fome diferite, dens celulare; celulele de la perifeda proliferarilor neoplazice sunt asezate
27
insulelor turnorare sunt divers orientate
;;3i,ll*,;i"tfl1ifi1,,1;i#o",Tf;,','1"n"- si apar
*"0*o
"""
#.*. r#J1'liiiiL*""'Hi;}]"'#,H::""..
bazonle' au nucleul mare
se pot dispune si sub forma de cordoane/siraguri
;"#;;"H".t" ramificate si
Alte tipuri histopatologice sunt:
-tipul adenoid
-tipul kelatozic
-tipul chistic
-tipul sclerodermiform
-tipul superficial
-tiplrl pigmeotar.
:; ;iifi
Y:_:::,,:, H::"",:Tl
;""TiriltrH|i[::1"1fr,$"ifl:;iy":-*"3.ui9'i n' gi"r'" 'e"'i" u-"'i"i"'
"u
nu
",ou..
,uu ro^u *J
ooauj ;;'il;:iTl"liil:Hffi.:Ti:'"ff#:l:".::ffif R"::j"#
i"o*ro- i*'","*," "flli,"r,oa .o.
cenusii-galbui. aderenre: placa esle
efltematos; dupa cateva luni tumora de.
.i
inlltrara
proerrunenrr' nodulara' sangerarda
tundulacoperii de exu;;r";;;;;:;;i* inltiar
si ulcerata. cu
pl*'*r" i;;|i."ijl"T;:;:Jfffeo-lemaLcat rumora este mobila pe
'iui"".,..
.carcinomul spinocelular al mucoaselor: fu
(orala- genitala). primul "l"fJ ,"_i.i"*selor (buze), sau mucoaselor
semn clinic poale fr o fisura. o mica eroziune
percrstenta care sangereaza usor.
semimucoasu uuz.1o.
sau o ulceratie
infitrrare.discrera. care deviue nodutara. ".r.
,."urr. n"iiil.i"i,oo"u, in,,iul
:: f.:::p"producand
endoirttc " Tumora..;;;;;i; erofirjc sau
distrusere dsularr in cavitalea orala
genitale. leziunile pot d"uao; a*1. si la nilelul mucoasei
"onnl,,Teori suprainrecriei ).
i::f ::il*,."y"J;:;#ll;."?JH'g';A:
Dugroltic
il#l#il1:f"'#..',a
hirtologic de organ: piele _fonnara di"
este compus din umatoarele straturi
.pi;.;;;;:i hipoderm. Epidermul
supratara care protunzime: srranrt
rD"tr *j*i l. *fii-ni: ", comos_ mai
o. .o,uo;.J..
".rur" granure
citoplasna
;,";;'ffi
"J",i".",i;i.. ';l$ilTH:,TT,
tril$# :trfff
'-ili'r-[i, #ily
de kerarohiarini srratur tprnor- ro-u,'aTr, ?
poliedrice, prin desmozomi. o*a"_r. a.
".rr..t
""i.iir"'l, .r,""i
,sotidarizate
situat ^p."i-.pt"r,
crtoplasma bazofilai.slianrl bazal / gerrrunatrv_
pe membrana bazaia. esle tomal
cilindrice; au j-gii.'"'J":.ffi*'i,T.*. p,tr*,i
dintr_
H"'JHilgflfl";i$e.inalLe' "*r"ii
Dermul este alcah-dt din ksul coniunctiv.
c^ontile vase de sange. Iimfatice.
(structuri pilo-sebacee, glande anexele pielii
sudoripare,. rrlele neryoase-
Hrpoqermuj este reprezenkt de tesul
adipos.
28
(lrc.atinizar€a s-a facut complet) si respectiv parakentozici: keratinizarea a
evoluat incomplet,
cu pastrarga nucleului esturi nucleare in celulele keratinizate. Exista numeroase mitoze
atipice, precum si atipii nucleare si celulare.
Stroma contine un bogat infiltrat inflamator reactional.
In firnctie de proportia celulelor diferentiaie Broders a clasifica caxcinomul spinocelular in
patu grade:
gradul I : peste ?5% din celulele tumorale sunt diferentiate
gradul II : peste 50% din celulele tumorale sunt diferentiate
gradul III : peste 25% din celulele tumorale swrt diferentiate
gradul lV : zub 25% din celulele tumorale sunt diferentiale.
Tumora maligna melanocitara; rcptezi a l-2o/o din totalul nrmorilor maligne si 2_7%
din
totalul cancerelor cutanate; poate avea orice localizare pe piele sau pe mucoise; la femei
mai
ft€cvent se intalneste la nivelul gambelor iar la barbati li nivelul tomcelui posterior.
Macrorcopic: tumora pigmentara sau acromica dezvoltata pe o leziune pre-existenta
sau
aparuta de novo. Se descriu patru forme clinico-patologice:
- melan.om-extensiv in supmfata (pagetoid) 70% din totalul melanoamelor; afecteaza
-
adultii, fiind de tr€i ori mai iecvent la femei; debuteaza ca o leziune usor
suptadenivelata, cu margini neregulate, polimorfism cromatic (nuante de negrq maxo,
albastrui, rosu) si uneori cu fenom€ne inflamatorii injur.
- melanom dezvoltat pe lentigo malign: forma rar intalnita- 5% din cazud; se dezvolta
pe o lezirme pre-exist€nta (lentigo malign / melanoza Dubreuilh), care se identifica pe
zorcle fotoexpuse la varstnici; transformarea in tumora invaziva este aluntata de
aparitia pe suprafata melanozei -leziune policroma
- a uneia sau mai multor
fonmtiuni infiltmtive, nodulare, de regula pigmentate, care ulc€reaza.
- melanom nodular: nodul tumoral care sangereaza usor, de dimensiuni variabile, (de la
-
6 7mm la cativa cm), de culoare neuniforma (negru-albastui sau rosu-maroniu);
peiilezional poate exista uII halou pigmentar.
- melanomul acral: se localizeaza la livelul extremitatilor (palne, plante, degete); se
prezinta sub aspechrl wlot leziwri pigmentare neomogene, pe suprafata carora se
dezvolta o tumora infiltrativa a carei cresterc se prcduca initial in plan orizontal si
ultedor in plan vertical.
Preparrt hiltologiq sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin - eozila
Diagnostic hirtologic de orgrn: piele -formata din epidem, derm si hipodenn. Epidennul
est€ compus dirl umatoarel€ straturi, din suprafata catre profunzime: stntul comos_ mai
multe straturi de celule tutite, acidofile, fara nuclei; shatul granulos- format din 2 4 randuri
de celule romboidale, cu axul lung dispus paralel cu suprafata epidermului, contin in
-
citoplasma granule de keratohialin; stratul spinos- format din 6 -10 randuri de celule
poliedrice, solidarizate prin desmozomi, danduJe aspect spinos; nucleii sunt rotunzi si
citoplasma bazofila; stratul bazal / geminativ- situat pe membrana bazala, este fonnat dinh_
un singur rand de celule inalte, cilindrice; au nucleii alungiti, ovoizi, citoplasma €ste putina si
frecvent prczinta mitoze.
Dermul alcatuit din tesut conjunctiv, contiDe vase de sange, limfatice, anexele pielii
-estj
(structuri pilo-sebacee, glande sudoripare), filete nelvoase.
Hipodermul este reprezenlat de tesut adipos.
29
Microscopicl proliferarea tumorala lsl ongtnea aproape invariabil la nivelul jonctiunii
-are
dermo - epidermice. Djapnosticul histopatologic
arhitecturale.
* baznaza pe criterii citoiogice si
Dermul este invadat de nurneroase celule tumorale ce pot
contine sau nu in citoplasma
pigment melanic, organizate sub forma de cuiburi,
insul"'";;J.;;; Ji#cna. a" c"tule
izolare. Desi acesre celule au o mare variabilirare de lbr., .; ;;;".';;;; ,"'"_ourr"
ooua
tipuri unjore: celute epireloide (mai frecvente; si
tu ii;;;;';;;JJi."iio,u
evidente de malignitate: pleiomorfism, nucteiatipici""1"1"
lanizocJ";;, ;;"ht;;, hipercromi,
cu nucleol proeminent, monstruozitati nuclea.e, ai"iziuni
"*u",o"
celulara, cu stroma samca si vase hiperemiate; i"nft*tuf
ccelutare
"tipi""1.
it".u a"n,
Anurnuri, ."a"iinA "o.
cup.ioae,
lidlocite, histiocite, melanofage si eventual plasmocite.
"u,;r..,
esre
asemanatoare unui clab.
Prep tt-hiltologic: sectiunj la parafina. coloratie hematoxilin eozina.
DilgDlstic historogic de orgel: granda mamara glanda sudoripara
- modificata localizata in
lesutul subcuranat; este fomata din 15_20 lobi, ,i..*"ti ." !f-a"-i"j"o"iO"r," *
conduct ce se deschide la nivelul mametonulul; fiecare
lob este'inior]Lr'il i"r* *.1*",1, ",
ce.contine nutreroase celule adipoase: acest tesut pabunde
in lobi si ii imparte in lobuli. Ca
nalele galacrolore su-ot formale din celule epireliale
cubice. separare a. nr"-ii"Jnu Uu^fu p.in
celule mioepiteliale.
din purine
lt,jf:ipt::,11"*..alcaruita. cetule neoptazice de fonna poligonata- sLetara,
ylij:l.
compnmaF.,1""j?."rice.
aripice. dispuse. in cordoare. cuiburi. rubi. fiid separare
si
de llbre de colageD: tesutld fibros reprezinta un raspuns Ia prezenta celulelor
hrmorale. La periferie. celulele neoplazice invad".- r".rhrl gr*;.';;;;;;;,--'
s.ADENOCARCINOM RECTAL
30
Iliagnostic birtologic de orgrn: intestin gros - organ cavitar al carui perete este format din:
mucoasa, submucoas4 musculara si seroasa. Mucoasa €ste alcatuita din epiteliu cilinddc
intestinal ; codonul, bogat celular, contine glande de tip Lieberkultr; submucoasa- tesut lax;
musculara- stat de fibre musculaxe netede cu dispozitie circular4 la interior si strat de fibrc
musculare.netede cu dispozitie longitudinala" la extedo4 seroasa- formata din tesut conjunctiv
lax acoperit de mezotelii.
Microscopicl se constata o trccere brusca de la mucoasa normala la tesutul tumoml, care
formeaza structuri glandulare ce invadeaza tot perctele rectal. Aceste formatiuni glandulare
au
dimensiuni si fonne diferite avand peretele acatuit din celule inalte, pluristratificate sau
ps€udostratificate, cu citoplasma bazofila, nucleul volurninos, tahicromatic, cu
fiecvente
mitoze atipice.
Tnjunctiye care impart coticala in loji iar in medulara formeaza o reiea; parenchimul este
format din doua zone: l. corticala - contine foliculi limfoizi (formatiuni rotund-ovale,
alcatuite din limfocite, cu centrul germinativ mai clar), iaconjurati de sinusrui limfatice si 2.
medulam - tesut limfoid organizat in cordoane separate prin sinusuri limfatice.
Micmscopie: pe anumite zone structum normala a gangliorului este inlocuita de tesut
tumoral malign reprezentat de formatiwri glandulare de dimensiuni si fome difedte al caror
peiete este alcatuit din celule pluristratificate sau pseudostratificate, cu nucleul mare
comparativ cu volumul citoplasmatic, atipic, tahicromatic si cu nurneroase mitoze atipice_
7. FIBROSARCOMIJL
Sarcoamele sunt tumori maligne ale tesuhrlui conjunctiv; sunt mai rar inta.lnit€ in practica
medicala comparativ cu carcinoamele.
Ca ftecyenta se situeaza , la copii si la adultii tircri, pe locul 2 dupa leucemii; la adulti
ponderea sarcoamelor este de I 07o, restul tumorilor maligne fiind reprezentate de carcinoame.
s) FIBROSARCOM
Apare la nivelul fasciilor, septurilor intermusculare, tesutului subcutanat, periost,
constituindu-se ca o tumora neancapsulata, infiltmtiva, distructiva local, c€ poate recidiva
repetat chiar dupa multi ani.
Preparat histologict sectiuni la pamfina, coloratie hematoxilin-eozina
Diagnoslic histologic de organi nu se poate stabili, fragmentul fiind r€coltat din plina masa
tumorala.
Micmrcopie celulele sunt unifome si se intrepalrund cu fibroblasti bine difercntiati dispusi
in cordoane intretesute, care uneori au dispozitie sub forma de ,,oase de peste,'.
3l
Atipiile si mitozele sunt rar intalnite:
De. alocuri s€ poate identifica cantitate
Aspectul microscopic generat esle de uniformi","
,i;;;;il;;.'** "''
mare de colagen,
32
r"**[..r)
35
Figura 3, Staze pulmonad (col. I-lE)
36
I
I
I
I
Fir lnfarct rrioc
3',7
Figura 7. Ficat de stazi (col. HE)
"u
t2. eoulu cau"Iiifi i5
Figura 13. StMd biliarn (col. HE)
Figura
': i"l.rhrt::.
3r .,s,"0!!tLa $,
macroveziculard (col. HE)
14- Steatoza hepaticd
.r
41
Figura 15. Steatozi hepatica microvezilulau iiEj
fcJl.
-s$$ 4
"1,
lK
v"
Figra
:=.i-l;..,1
22- T- €sr & graolarie nes?ecific (col. HE)
45
Figura 23. Tesur de graoutane - celula giganra a-. ain-tif*n6
"i-,pl
4'l
Figura 27. Esofagiti micotictr Candida albicans (col. PAS)
--z , -.,\,**,d
S,",X: