Sunteți pe pagina 1din 6

Cursul I

Analiza Conflictelor Internationale

- mecanismul prevenirii si gestionarea conflictelor


- abordare de natura istorica a conflictelor

Conflictul reprezinta un diferend in cea ce priveste rezultatele preferate intr-o situatie de negociere,
conflictele pot evolua catre razboi, darn u inttotdeauna.
Razboiul este un act de violenta facut cu intentia de a-l constringe pe oponent sa ii satisfaca dorinta.
Problemele conflictuale sunt studiate in diverse locuri in diverse formule, sunt in atentia unor structuri
cu character guvernamental precum onu sau nonguvernamental.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a stability niste linii directoare
referitoare la conflicte, pace si cooperare in dezvoltare, prin acest document fiind precizate sursele
conflictelor, aceasta organizatie punand in aplicare planul Marschal.

Cu privire la sursele de conflicte, OCDE precizeaza:


- probleme de gestionare a tranzactiilor si schimbarile rapide
- disparitati socio-economice in crestere, problema legata de globalizare
- exploatarea divergentelor de natura etnica sau de alt tip, in timpul Razboiului Rece, astfel
de conflicte nu se manifestau deoarece marea divergenta inghetase aceste conflicte, la destramarea
comunismului aceste divergente au reaparut
- conflicte care sunt legate de accesul la resurse, cele mai evidente astfel de conflicte se
regasesc in spatiul african, Congo de est este cel mai afectat spatiu fiind atacat pe de-o parte si de
alta, aceasta regiune este foarte bogata intr-un element chimic numit koltan folosit in telefonie
- mostenirea violentelor in care se incadreaza conflictele de lunga durata

Tipologia conflictelor

Nu exista decat o singura formula de clasificare a conflictelor, insa in cartea lui Goldstein, acestea se
impart in doua mari categorii:
1. Conflicte legate de interese materiale tangibile
2. Conflicte mai putin tangibile, conflictele de idei

1. Conflicte legate de interese materiale tangibile


- dispute cu privire la granite teritoriale, inclusiv incercarile de secesiune in care legitimitatea
granitelor este data de tratate de pace
- conflicte referitoare la cine controleaza guvernele nationale
- conflicte economice referitoare la comert, bani, resurse naturale, trafic de droguri

2. Conflicte mai putin tangibile, conflictele de idei


- conflicte etnice
- conflicte religioase
- conflicte ideologice

Cursul II

Tema 1 : Romania in relatiile de putere in europa 1870-1914


- Mircea Popa, ‘Primul Razboi Mondial 1914-1918’ pag 59-116
1
Tema 2 : Marile puteri si Romania in Primul Razboi Mondial
- Iasi 1980, ‘Romania in relatiile internationale 1699-1939’, paginile 375-441

Tema 3 : Marile puteri si Romania in al Doilea Razboi Mondial


- Florin Constantiniu, Alexandru Dutu, ‘Romania in razboi 1914-1945, un destin in istorie’,
’95, Bucuresti, paginile 88-111

Trebuie facuta o diferentiere intre cauze, analiza conflictelor se face cu un scop, primul scop in analiza
conflictelor este acela de a intelege cauzele, de a identifica, cercta cauzele fundamentale ale conflictelor
pentru a controla fortele ce conduc la escaladarea si extirparea violentei
Un al doilea scop este acela de a incerca solutionarea crizei prin reglementarea conflictelor de
profinzime. Un al treilea scop fiind acla de a crea institutii care sa poata face fata unor crize viitoare, iar
aici intervine prevenirea conflictelor..

Pentru prevenirea conflictelor o importanta majora o are carta ONU, prin articole ca articolul 33, si
articolele Agendei pentru Pace 15 si 20

Cursul III

Tema 4 : Conflictul din Orientul Mijlociu


- Peter Calvocoressi – ‘Politica Mondiala dupa 1945’
- John Mearsheimer, Stephan Walt – ‘Lobbyul israelian si politica externa a SUA’

Tema 5 : Irlanda de Nord


- Peter Calvocoressi – ‘Politica Mondiala dupa 1945’
- Kristin Archick – ‘Northern Irland : The peace process’ 26 aprilie 2005

Conflictele de idei

Una din categoriile conflictelor de idei este cel religios, conflict care a insotit istoria omenirii, cel mai
important lucru de retinut este ca aceasta categorie de conflict nu este intre religii ci este cauzat de acest
element religios.
Un conflict religios este acel conflict determinat sau cauzat de divergente religioase, acestea pot fi
intre state cu religii diferite, dar pot fi si intre state si secte din ineriorul unor orase sau a unor grupuri
religioase care vor sa-si extinda influenta.
Exista numeroase exemple de conflicte religioase, insa cele mai importante pot fi cruciadele, exista si
conflicte care au un element etnic, desi nu sunt considerate conflicte religioase, insa aceste elemente stau
la baza tipologiilor conflictelor.
Cu alte cuvinte se poate spune ca nu exista un conflict ideal, in acestea se pot regasi elemente si din
celalalte categorii de conflicte.
Religia este considerata centrul unui sistem de valori ale unei comunitati, se poate spune ca nu exista
nici un element interetnic care sa justifice sau care sa duca in mod direct la un conflict, insa sunt utilizate
ca justificare.
Religia a fost utilizata in calitate de motiv pentru pornirea unor razboaie, in asemenea state in care
exista o coerenta confesionala, de exemplu monarhia, cand monarhul era botezat intr-o anumita religie,
toti supusii acestuia primeau religia, insa in aceasta coerenta statala existau si divergente ce erau denumite
erezii.

2
Prima forma de conflict majora au fost cruciadele, cele cruciade clasice 1092-1270, prima este insa cea
care traieste fervoarea religioasa cea a cruciadelor taranesti, cea de-a patra este cea in care nu se mai
ajunge in orient, tot ce inseamna efectul religios dispare, aceasta fiind considerata prima ruptura.
Cea de-a doua ruptura se poate regasii in reforma lui Martin Luther

Cursul IV

Reluand ceea ce inseamna conflict cu caracter religios putem spune ca exista trei conflicte majore ce
se incadreaza in aceasta categorie : in primul rand sunt cruciadele, alt conflict major este razboiul religios
din Franta, cel de-al treilea fiind razboiul de 30 de ani.
Conflictele religioase sunt in acelasi timp si o forma de conflict ideologic.

Conflictul ideologic este cel intre lumea democratica si comunism, conflictul ca atare l-a produs
revolutia rusa din dorinta acesteia de a controla lumea.
Chiat daca intr-un conflict apar si elemente de natura religioasa, in faza initiala conflictul se
declanseaza pe baza ideologica, aceasta natura ideologica pierzandu-se in timp.

Conflictele de idei pot avea si pretinsa imagine de razboi ideologic, un exemplu foarte important fiind
chiar Razboiul Rece.

Forma cea mai cunoscuta de razboi ideologic este Razboiul Rece, dupa anumiti istorici, aceasta a
reprezentat doar anumite perioade din conflict. Conflictul ideologic intre lumea occidentala si comunism,
nu tot este ghidat de principii ideologice, insa apar prin identificarea a celor doua lumi.
Ca terminologie, razboiul rece a fost folosit pentru prima data in 1947 intr-un discurs, formula dusa
mai departe de Walter Lippman, discursul de la Universitatea Fulton din 1946 al lui W. Churchil.
In ceea ce priveste razboiul rece sunt mai multe abordari, prima este aceea ca razboiul rece a inceput la
sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Andre Fontaine, in “Istoria Razboiului Rece” sustine ca razboiul rece incepe odata cu aparitia relatiilor
internationale ale unui stat care doreste impartirea gandirii.
Hans Morgentau, in “Argueing about the Cold War” preciaza notiunea de “razboi prin procura”, pentru
ca statele nu vor sa-si reglementeze problemele stabilesc acest tip de “razboi”.
Raymond Aron considera ca razboiul inseamna numai perioada 1947-1953 de extrema intre Rusia si
SUA.
Zbignieu Brzezinski caracterizeaza Razboiul Rece prin mai multe elemente, in primul rand polarizarea
fara precedent a politicii mondiale ce se afla in jurul a doua superputeri ostile din punc de vedere
geopolitic si ideologic. Tendinta conflictului militar se evidentiaza prin tendinta competitiva intre
superputeri, isi face aparitia si caracteristica initiatica, pericolul de ca la un moment dat competitia dintre
puteri sa scape de sub control.

Razboiul Rece a fost interpretat in maniera diferita in occident.


Martin McCauley are o analiza referitoare la interpretarea Razboiului Rece, interpretarea ortodoxa, in
biblie exista trei grade de conducere, atat papa cat si Constantinopolul cereau conducerea religioasaa
intregului popor.
George Kennan scrie doua document, scrisoarea cea lunga si Sursele comportamentului sovietic.
Kennan spune ca originea se afla in Marxism, se cere revolutia universala si lupta statului sovietic pentru a
a sigurasupravietuirea, o alta sursa se gaseste in nevoia de a mobiliza populatia in conditiile controlului
asupra acestuia.
Apare faza interpretarii ortodoxe si cea a interpretarii revizioniste.

3
Gabriel Kolko in Politics of War spune ca nu URSS e cea raspunzatoare de originea acestui conflict,
motivatiile conflictului trebuind a fi gasite in sistemul politic si economic American, si explica necesitatea
de a acoperi slabiciunile.
John Lewis Gaddis spune ca toate analizele au slabiciuni, spune ca ortodocsii acorda prea putina
atentie securitatii.
-slabiciuni traditionale ca pun responsabilitatea pe URSS
-revizuirea slabiciunii traditiei, teorie revolutionara ce ignora comportamentul sovietic
Adrian Hyde-Price spune ca perioadele de razboi rece au fost cele de confruntare maxima, preferand
sa foloseasca termenul de razboi istoric. Acesta citeaza cinci factori sau caracteristici ale razboiului rece:
-rivalitatile superputerilor
-antagonismul ideologic
-rivalitati traditionale ale marilor puteri, astfel rivalitatea traditionala a fost incorporata in interiorul
rivalitatii de ansamblu intre cele doua puteri
-conflicte nationale etnice in europa si implicit persistenta acestora
-cursa inarmarilor a fost calea de incheiere a razboiului rece prin initiativa de aparare strategica, bazat
pe scutul antiracheta.

Tema 6 : Relatiile Rusiei cu Occidentul la sfarsitul Razboiului Rece


- Mihail Ionescu 1993, “Dupa hegemonie. Patru scenarii de securitate pentru europa de est in
anii ‘90”, Bucuresti, pag 128-147
- Valentin Stan, “Rusia intre “strainatatea apropiata” si politica mondiala”, Sfewra politicii,
nr 25, februarie
- Mihail Dobre, “Mostenirea imperiala si Securitatea europeana”, Sfera Politicii, nr13
februarie 1994

Cursul V

Tema 7 : Romania si sfarsitul Razboiului Rece – Problema clauzei natiunii celei mai favorizate in
relatiile cu SUA
- Romania impotriva SUA – Diplomatia Absurdului, 1985-1989, Roger Kirk, Mircea
Raceanu, Bucuresti 1993, pag 13-21, 211-223, 338-342

Conflictul etnic insoteste dezvoltarea umana, elementul de diferentiere fiind apartenenta etnica,
conflictul vizeza elemente comunitare de dezvoltare, dezvoltandu-se in locurile in care fervoarea
nationalista e puternica.
Conflictul etnic pleaca de la devergente etnice, grupul etnic formeaza din perspectiva ce impartaseste
elementul de limba, religie si identitate comuna ce fac ca individul sa se identifice cu grupul.
Cand sunt adversiuni intre doua grupuri conflictul se transforma in ura si membrii simt acest lucru
sistematic fata de celalalt grup.
Conflictul nu e influentat pe cauze materiale ci de ce reprezinta acel ceva sau cineva, cauza
nonmateriala determinata de apartenenta la o anumita etnie.
Astfel de conflicte gasite in numeroase societati, formeza baza, in masura in care acest tip de abordare
progreseaza sunt limitate considerabil de fiecare individ, in maniera directa un grup favorizat fata de altul
si de obicei, acel raport este locul de unde apare problema minoritatilor.
Diferenta intre nationalismul etnic si cel civic nu trebuie identificati indivizii ca apartenenta etnica ci
pur si simplu in calitate de cetateni.

Razboiul de 30 de ani, abordari pe problemele grupurilor minoritare in prisma grupurilor religioase,


aceste idei cu privire la ideile minoritatilor se amplifica, statele se formeaza pe baza elementelor de
identitate etnica.
4
In 1859-1870 are loc unificarea italiana alaturi de unificarea Germaniei si cea Romaneasca, pornind de
la principiul etnic se formeaza noi state.
Sintagma de “tara mama” folosita de Hitler, apare inaintea lui , fiind folosita pentru prima oara ca scop
ce viza constituirea statului national in scopul emanciparii statului national.
Ferdinand Tönnies in lucrarea Comunitate si Societate in 1887, recunoscut ca intemeietor al teoriei
comunitatii poporului, in esenta aceasta delimita ca baza de infiintare a comunitatii umane apartenenta la o
comunitate etnica intrucat aceasta se baza pe relatii de sange.
Perioada nazista deforma teoria lui Tönnies in sensul ca nu aceeasi comunitate umana are ca baza
apartenenta la o comunitate etnica cu consecinte, ca daca statul e constituit drept comunitate etnica, astfel
coceptul de baza era “tara mama” in Mein Kampf, in calitate de stat trebuind sa includa toti germanii.
Ideea de tara mama pe care o gasim in diverse lucrari nu poate fi utilizata.
Cel de-al doilea razboi mondial schimba datele problemei pentru ca elimina abordarea problemei
minoritatilor din modul in care discuta abordarea securitatii, in perioada razboiului rece tensiunile de tip
etnic, conflictul ce avea la baza elemente de origine etnica au fost pozitionate pe plan secundar, conflictul
etnic existent in europa a ajuns sa fie inghetat.

Cursul VI

Tema 8 : Divergente etnice in spatiul ex-iugoslav. Problema purificarii etnice.


- A brief history of ethnic cleansing andrew bell-fialkoff -1993
- le drame yougoslave -1992

Conflicte provocate de interese materiale:

I.
Disputele teritoriale in interiorul carora se regasesc mai multe categorii, acestea sunt foarte greu de
rezolvat, pentru ca teritoriul este in ansamblu un factor essential, ceea ce atrage si consecinta, statul de-a
lungul timpului are tendinta de a-si recupera teritoriile pierdute (manifestarea iredentismului).
Judecand din perspectiva actuala, teritoriul este mai pretuit decat valoarea lui reala, Sun Tzu spune ca
pamantul reprezinta temelia statului.
Imperiul otoman a avut cea mai mare extindere teritoriala pe vremea lui Traia, istoric, castigarea
razboiului a insemnat in acelasi timp si castigarea frontierelor si tratatelor au reprezentat formulele de
retrasare a frontierelor.
Un conflict care impune incalcarea frontierelor este repudiat imediat, conflictul referitor la granite
ramane in relatiile internationale drept unul de importanta majora.
Aceste dispute pot fi rezolvate si pe cale pasnica:
-a- dispute legate de granite (implica doua state)
-b- secesiunea implica tendinta unei regiuni dintr-un stat de a se separa de statul de origine, astfel de
miscari de sucesiune sunt multe ca numar, insa nu toate au avut rezultate. Decolonizarea prin creearea
Consiliului de Tutela aviza teritoriile neautonome din interiorul unui stat
-c- disputele persistente sunt acele dispute ce se deruleaza pe perioade lungi de timp precum conflictul
arabo-israelian
-d- conflict legat de apele teritoriale, apele teritoriale sunt reglementate in carta ONU, acest tip de
conflict poate avea doua motive fundamentale: pescuitul si rezervele naturale
-e- conflict legat de spatiul aerian, pentru a-si proteja teritoriul, fiecare stat are drept proprietate si
spatiul aerian

II.
Controlul asupra guvernelor nationale.

5
In timpul razboiului rece, superputerile erau interesate ca in anumite state sa fie alese guverne
favorabile lor, astfel de conflicte nu implica modificari ale frontierelor ci doar pentru a se face influenta
asupra conducerii si a stabili un guver favorabil.

III.
Conflicte economice.
Cele mai raspandite ca forma de conflict, dar care nu duc la forma violenta, nu implica folosirea fortei
militare, intrucat factorii militari nu sunt eficienti.
Viata istorica se confrunta cu mai multe tipuri de conflicte economice:
-conflicte de tip comercial
-conflicte legate de industria militara extrem de problematica, apare o condamnare de natura
economica pe de alta parte sunt evidentiate si probleme legate de securitate
-conflicte legate de comertul cu materiale strategice
-conflicte legate de modul de distributie a bogatiei si saraciei
-conflicte legate de traficul de droguri

S-ar putea să vă placă și