!V.

::i M a n u a lu l co nstituie re v iz îâ re d iţiei a p ă ru te în a n u l 1977, re s tru c tu ra tă iiohform

program ei şc olqre^ iprobate de M inisterul E d u caţiei şi în v ă ţă m în tu lu i ţ u jir. 3443/1979.

D in P a rte a a şap tea E lem entele d e circuit, A p a rate le electrice d e a c ţio n a re şi

A p a rate le electrice d e m ăsu rat sîn t tra ta te în m an u a lu l de Fizică p e n tru cla sa a X -a.

C o ntribuţia a u to rilo r la revizie a fost u rm ăto area

I. Berencz — p a rte a a doua, cap. IX —X I j

p a rte a a şasea, cap. IX ;

ingi W. F rie d ric h — p a rte a a treia, cap. I—V III ;

p a rte a a p a tra , cap. I —IX ;
p a rte a a cincea, cap. I—I I ;

ing. P. K iri — p a rte a a doua, cap. I—V II şi X I I ;

p a rte a a şasea, cap. I —V III ;
p a rte a a şaptea, cap. I —I I ;
p a rte a a opta, cap. I—V ;

ing. Ov. S afta — p ă rţile în tîi şi a noua ;

A. Szabo — p a rte a a doua cap. IX —X I ;

p a rte a a p a tra , cap. X —X V III ;
p a rte a a o p ta, cap. VI.

R e fe r e n ţi: ing. T. B ocaneciu ;

•> N. B ălăşoiu

R edactor : prof. V aleria M ovanu

T e h n o re d a c to r: V iorica Condopol
Grafician : E lisabeta-V eronica D u m itraehe
 PARTEA INTI1

DEZVOLTAREA PRESTAŢIILOR DE S E R V O "

IN ECONOMIA SOCIALISTĂ, CERINŢĂ
A CREŞTERII NIVELULUI DE TRAI AL POPULAŢIE!

sÎntregul n o stru popor îşi u neşte efo rtu rile şi acţionează neabătut
p en tru înfăp tu irea h o tărîrilo r ad o p tate de Congresul al X II-lea al P a rti­
dului Com unist Rom ân, în vederea fă u ririi societăţii socialiste m u ltilate ra l
dezvoltate şi în a in tă rii R om âniei sp re comunism. C ongresul a stabilit ca
obiectiv fu n d am en tal al viito ru lu i plan cincinal creşterea în ritm su sţin u t
a economiei naţionale, afirm area cu p u tere a revoluţiei tehnico-ştiinţific-e
în toate dom eniile, trecerea la o nouă calitate a în treg ii activităţi econo-
mico-sociale, rid icarea continuă a b u n ăstării m ateriale şi sp irituale a în­
tregului popor, în tă rire a independenţei şi suv eran ităţii patriei noastre so­
cialiste.
E laborat sub îndrum area directă a tovarăşului Nicolae Ceauşe^cu,
secretar general al partid u lu i, p reşedintele republicii, p rogram ul este ast­
fel conceput în cît să constituie o nouă etap ă de ridicare a nivelului de ci­
vilizaţie a societăţii noastre, de sporire a bun ăstării în treg u lu i popor, de
afirm are deplină a personalităţii um ane. Sporirea v en itu lu i naţional este
factorul h o tărito r în ridicarea b u n ă stă rii m ateriale şi sp iritu ale a în tre g u ­
lui popor. în an u l 1985, v en itu l n aţio n al pe locuitor va fi de 34 000 —
35 900 lei, situ în d Rom ânia în rîn d u l ţărilo r cu nivel m ediu de dezvoltare
economică.
Concom itent cu creşterea b u n ăstării m ateriale a populaţiei, creşte
dotarea gospodăriilor cu obiecte de folosinţă îndelungată, care duc la spo­
rire a confortului şi la creşterea g rad u lu i de civilizaţie. în vederea în tre ­
ţinerii şi rep a ră rii b u n u rilo r de folosinţă îndelungată, cum sîn t a u to tu ris­
mele, televizoarele, ceasornicele, ap aratele de uz gospodăresc, locuinţele
etc., cererile populaţiei vor fi to t m ai m ari. P e n tru a se p u tea satisface
nevoile m ereu c rtsc în d e ale populaţiei, va trebui să se ex tindă în ritm to t
m ai ridicat p restările de servicii.
în sectorul de activitate a cooperaţiei m eşteşugăreşti, program ul pre­
vede dezvoltarea m ai accentuată a in d u striei mici şi artizanale, e x tin d erea
şi diversificarea p restărilo r de servicii, în vederea valorificării pe scară
m ai largă a resu rselo r locale de m aterii prim e şi a utilizării forţei de
m uncă p e n tru satisfacerea nevoilor oam enilor m uncii din fiecare judeţ.

CALITATEA PRODUSELOR ŞI A SERVICIILOR PRESTATE

în ţara no astră, calitatea produselor şi a p restărilo r de servicii e«te

tra ta tă ca o problem ă de stat. Legea nr. 7 din iulie 1977 stabileşte obliga­
tiv itatea tu tu ro r Oamenilor m uncii, a unităţilor econom ice, â m inisterelor $i

3
a a lto r organe economice de a p erfecţiona înco n tin u u calitatea produselor.
R idicarea nivelului teh n ic şi c a lita tiv al acestora constituie condiţia esen­
ţia lă a Creşterii, eficienţei econom ice. • 3 ;
P rin calitate se -înţelege, to ta lita te a p ro p rietăţilo r unui produs de a
satisface cerin ţele societăţii, ca 're z u lta t al perform anţelor ţehnieo-econo-
m ice şi e ste tio e ,a l g rad u lu i de u tilita te şi eficienţă econom ică pe care le
asigură. în calitatea produselor in te rv in e activ itatea de concepţie, tehnolo­
gică şi de producţie. C ercetarea, în v ă ţă m în tu l şi producţia tre b u ie să se
orienteze p en tru afirm area p len ară a revoluţiei tehnico-ştiinţifice contem ­
porane, în toate dom eniile de ac tiv ita te economică şi socială. T rebuie să
se stitnuleze şi să se sp rijin e d ezvoltarea creaţiei tehnico-ştiinţifice de
m asă, p rin lărgirea cu n o ştin ţelo r ştiin ţifice şi tehnice în rîn d u l oam enilor
muncii,» prin educarea în sp iritu l lu p tei p e n tru afirm area p erm an en tă a
noului în toate dom eniile de activ itate. De asem enea, este necesară d o ta­
re a corespunzătoare a u n ită ţilo r d e producţie, care creează, la rîndul lor,
prem ise favorabile p e n tru perfecţionarea producţiei şi ridicarea p e o tre a p tă
superioară a calităţii produselor. Se cere o nouă calitate a forţei de m uncă,
p rin ridicarea gradului de p re g ă tire profesională, în tă rire a ordinii şi a d is­
ciplinei, respectarea stric tă a proceselor tehnologice de fabricaţie şi re ­
paraţie, evitarea reb u tu rilo r şi a reclam aţiilor.
P e n tru traducerea în v iaţă a sarcinilor în dom eniul calităţii produ­
selor, se întocmesc, la nivelul econom iei naţionale, p lan u ri de introducere
a progresului tehnic şi se stabilesc m ăsu ri de ridicare* a calităţii produse­
lor, ca p ărţi com ponente ale p lan u lu i naţional unic de dezvoltare, planul
cincinal 1981— 1985 fiind d eclarat c'a cincinal al calităţii şi eficienţei eco­
nomice.

CONŞTIINŢA PROFESIONALĂ, TRĂSĂTURĂ Ă OMULUI

MULTILATERAL DEZVOLTAT

în societatea socialistă m unca este considerată ca o îndatorire de

onoare, p rin care fiecare cetăţean se poate afirm a. A titudinea faţă de
m uncă se reflectă in m odul de îndeplinire a sarcinilor de plan.
P e n tru ă se asigura ritm u l rid ic a t de dezvoltare a economiei naţio­
nale, se acordă o atenţie deosebită form ării cadrelor. în acest scop, învă­
ţăm în tu l a fost m odernizat, p rin legarea lui de cerinţele dezvoltării, de
viaţă, de cercetare şi de producţie.
Edificarea construcţiei societăţii socialiste m u ltilate ra l dezvoltate
presupune un grad în a in ta t de dezvoltare în toate dom eniile de activitate
ştiinţifică, tehnică şi socială. în consecinţă, este necesară ridicarea niv e­
lului de pregătire profesională în to ate m eseriile şi la toate nivelurile
(m uncitori, tehnicieni, ingineri, oam eni de ştiinţă) în pas cu cele m ai noi
cuceriri ale tehnicii naţionale şi m ondiale.
P e n tru a se p u tea face fa ţă acestor cerinţe, tre b u ie fo rm at om ul de
tip nou, m u ltilateral dezvoltat, cu o concepţie ştiinţifică m aterialist-dialec-
tică despre lum e şi viaţă, cu o în altă conştiinţă profesională, care să aplice
în întreag a sa activitate principiile eticii şi echităţii socialiste. El trebuie
să îndeplinească cu sim ţ de răsp u n d ere toate sarcinile încredinţate, să com­
b ată m anifestările de parazitism , chiul, înşelătorie şi superficialitate. în
m uncă, să m anifeste g rijă fa ţă de a v u tu l obştesc, să lupte îm potriva ne­

4
glijenţei, risipei, a tu tu ro r m an ifestărilor de distrugere a b u n u rilo r
obşteşti.
Profesiunea de ceasornicar-; re p a ra to rj solicită din p arte a m eseriaşu­
lui o serie de calităţi, av irid 'în v ed ere leg a fa ra'd ire c tă cu publicul. Astfel,
trebuie să asculte cu m u lt câlm ş r să~ v 6 rbeM că~respectubs cu clienţii. S ă
fie bine p re g ă tit profesional p e n tru a putea rezolva toate problem ele iv ite
în m unca sa, ţin în d seam a de m area diversificare a ceasornicelor m ecanice
şi electronice. Să n u se descurajeze atunci cînd întîm pină greu tăţi, să in ­
siste pînă la d ep istarea şi re p a ra re a tu tu ro r defecţiunilor. R epararea să
se facă cît m ai rap id şi de calitate superioară, p en tru a satisface solicită­
rile m ereu crescînde ale populaţiei.
 PARTEA A DOUA

CEASUL DEŞTEPTĂTOR

#■

% CAPITOLUL I

TIMPUL Şl MASURARA LUI

A. TIMPUL

T im pul este u n a d in tre form ele fundam entale de ex isten ţă a m ate­

riei în m işcare, exprim in d succesiunea sau sim u ltaneitatea proceselor re a ­
lităţii obiective. U nitatea de m ăsură fundam entală a tim pului în toate
sistem ele de u n ităţi este secunda.
în m om entul de faţă se poate obţine o unitate de tim p stric t constantă
num ai pe baza observaţiilor astronom ice. în astronom ie se lucrează cu
ziua siderală, care este îm p ărţită în 8 6 400 s ; însă în această u n ita te ziua
are num ai 23 h, 56 m in, 4 s. T ransform ările din tim pul sideral în cel solar
se. fac cu a ju to ru l tabelelor de transform are întocm ite în acest scop. P en ­
tru „păstrarea® orei exacte, la observatoarele astronom ice se urm ăresc
12— 1 4 stele fixe, cu u n u l sau m ai m ulte instrum ente de m ăsurat. în tre
două observări de acest fel, tim p u l se păstrează cu ajutorul ceasornicelor.
Ceasornicele m ăsoară, ca orice in stru m en t de m ăsurat, cu anum ite
eroii. Ceasornicele cu existai de cu arţ pot m ăsura tim pul cu o precizie de
10~ 8 s. Se poate deci observa că m ăsurarea tim pului se face cu o precizie
foarte ridicată, mai m are decît a m ăsurării celorlalte m ărim i fundam en­
tale. Dealtfel, un ceasornic care are o abatere de ± 1 5 s în 24 h m ăsoară
tim pul cu o eroare relativ ă de aproxim ativ 0,03%, ceea ce rep rezin tă o
precizie foarte m are p e n tru in stru m en tele de m ăsurare de utilizare ge­
nerală.
Există d iferite servicii de tim p, naţionale şi internaţionale, care fu r­
nizează ora exactă p rin radio (cu o precizie de 0 ,1 s) pe anum ite lungim i
de undă, din secundă în secundă, cu m arcarea distinctă a m inutelor.
P e n tru a avea o oră u n ita ră , cel puţin în tr-o anum ită zonă geogra­
fică, P ăm în tu l a fost îm p ă rţit în 24 de zone de tim p corespunzătoare unui
in terval de 15° m eridiane (3 6 0 :2 4 = 15°). în tre zonele învecinate există
o diferenţă de cîte o oră, ia r ca oră de re fe iin ţă p en tru în treg u l glob s-a
adoptat în 1925 o ra m erid ian u lu i zero (care trece prin localitatea G ren-
wich, de lîngă Londra).

6
 B. SCURT ISTORIC ASUPRA MĂSURĂRII TIMPULUI

P rim ele ap arate de m ă su ra t tim p u l s-au bazat pe m işcarea ap arentă

a Soarelui pe bolta cerească. în perioada anilor 2000— 1580 î.e.n., p e n tru
m ăsurarea (aprecierea) tim p u lu i s-a folosit v ariaţia iungim ii um brei a ru n ­
cate de o tijă verticală (fig. 1 , a).
O a ltă p o sibilitate de m ăsu rare a tim pului, b azată to t pe u m b ra a ru n ­
cată de o tijă , constă în u rm ărirea variaţiei poziţiei unghiulare a um brei
(folosită în 1550 î.e.n.). A cestea sîn t
de fapt ceasui'ile solare. Ele pot fi
cu cadran orizontal sau v ertical
(fig. 1 , b, c). i
în perioada 1450— 1380 î.e.n. au
fost utilizate ceasurile cu ■nisip (clep­
sidre), respectiv ceasurile cu apă.
A sem ănătoare cu acestea au fost şi Fig. 1. C easuri solare.
m ijloacele de m ăsurarea tim p u lu i
bazate pe anum ite fenom ene continue, cum a r fi arderea unei lum in ări
gradate sau ard erea uleiului.
în tre anii 650 şi 1000 au fo st construite anum ite m ijloace de m ăsu­
rare care foloseau transm isii cu roţi dinţate. De o im portanţă deosebită
p entru evoluţia ceasornicelor este descoperirea legilor pendulului, în 1641,
de către G alileo G alilei. în 1656, C hristian H uyghens inventează ceasul
cu pendul. în decursul secolelor urm ătoare se perfecţionează ceasurile me-
cank'e cu pendul şi balansier, d ato rită descoperirilor privind în special
eşapam entele.
A nul 1930 m archează u n progres deosebit în m ăsu rarea cît m ai p re ­
cisă a tim pului, prin realizarea prim ului ceasornic cu cristal de cuarţ. P ri­
m ul orologiu atom ic a fost co n stru it în 1947, de către Herold Lygens.

C. CLASiFlCARHA CEASORNICELOR

A paratele de m ă su ra t tim pul se clasifică în : ceasornice ; cronom etre ;

aparate speciale.
a. Ceasornicele se in tîlnesc în tr-o diversitate foarte m are. în funcţie
de domeniul de u tilizare, se deosebesc : ceasornicele stabile ■—* cave nu se
transportă d in tr-u n loc în altu l în tim pul funcţionării, num ite uneori oro­
logii ; ceasornicele de m în ă şi b uzunar, num ite şi portabile ; ceasornicele
deşteptătoare ; cronom etrele m arine.
Ceasornicele m ai p o t fi îm p ărţite în două m ari categorii : ceasornice
independente şi ceasornice ale reţelelor orare.
Ceasornicele indepen d en te sîn t cele care au o funcţionare autonom ă
(necondiţionată de le g ă tu ra cu alte ceasornice). Cele dependente sîn t cea­
sornice secundare, u tiliz a te în circuitele orare şi care sîn t com andate , de
ceasornice principale (ceasdrnice-m am ă).
Ceasornicele independente, în funcţie de fenom enul periodic care
stă la hgza fu n cţio n ării lor, se clasifică în : ceasornice cu reg u lato r p en d u ­
lar, num ite ceasornice cu pen d u l sau pendule ; ceasornice cu reg u la to r cir­
cular sau b alansier (ceasornicele deşteptătoare, de m înă, de b u zunar, cro-

7
nom etrele de m arină etc.) ; ceasornice- cu 'm o to r sincron ; ceasornice cu
diapazon ; ceasornice cu c u a r ţ ; ceasornice atom ice.
După' principiul de funcţionare,' ceasornicele pot f i : ceasornice m eca­
nice (peiidule,.ceasornice 'de m înă etc.) j! ceasornice electrice', adică cu re ­
m o ntare sau în tre ţin e re pe cale electrică a oscilaţiilor (ceasornice cu m o­
to r s in c ro n ); ceasornice electronice (ceasornice c u diapazon, eu cuarţ,
atom ice/.
b. Cronoinetrele sîn t ap arate folosite exclusiv p en tru m ăsu rarea in -
terv ajelo r de tim p (cronom etre m ecanice n u m ite şi portabile, cronom etre
electrice şi cronom etre electronice sau num erice).
c.‘ Aparatele speciale care sîn t u tilizate to t p e n tru m ăsu rarea in te r­
valelor de tim p, însă n u se utilizează num ai p e n tru m ăsurări speciale (mi-
lisecundare, cronografe, oscilografe prevăzute cu m arcator de tim p, re-
gloscoape etc.).

D. PĂRŢi COMPONENTE

Ceasornicele m ecanice au u rm ătoarele p ărţi funcţionale principale :

m ecanism ul m otor sa u m ecanism ul de acţionare ; m ecanism ul de tran sm i­
sie ; m ecan ism u l/in d icato r (m ecanism ul a ră tă to a re lo r^ ; .e şa p a m e n tu l; os­
cilatorul ; m ecanism e auxiliare.
M ecanism ul m otor rep rezin tă sursa de energie. Lâ ceasornicele m e­
canice cu aju to ru l acestui m ecanism se realizează înm agazinarea energiei
acum ulate în tim p u l arm ării.
M ecanism ul de transm isie are rolul de a tran sm ite cuplul m otor de
la m ecanism ul m otor la eşapam ent şi m ecanism ul indicator.
M ecanism ul in d icato r a re ro lu l de a p erm ite citirea indicaţiilor cea­
sornicului. V aloarea ind icaţiilo r ceasornicului este determ inată de poziţia
acelor indicatoare (arătătoare) în ra p o rt cu cadranul.
E şapam entul îm piedică consum area rap id ă a energiei acum ulate în
m ecanism ul m otor, p erm iţîn d ro ţilo r executarea unei m işcări in te rm ite n te
de rotaţie şi tran sm ite reg u lato ru lu i im pulsurile necesare m enţinerii os­
cilaţiei lui.
R egulatorul stabileşte ritm u l (viteza) de m işcare a roţilor, constituind
p arte a ceasornicului care realizează m ăsu rarea tim pului.
M ecanism ele au x iliare au rolul de a p erm ite ceasornicului fu rn iza­
rea u n o r inform aţii su p lim en tare (de sem nalizare, calendar etc.).

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Cum se defineşte tim pul, tim pul sideral şi timpul solar?

2. Care au fost in trecut m ijloacele de măsurare a timpului ?
3. Ce descoperiri au influenţat în m od hotărîtor evoluţia m ijloacelor d e măsurare a
tim pului ?
4. Cum şi în funcţie de ce criterii se clasifică ceasornicele ?
5. Care sînt părţile funcţionale im portante ale ceasornicelor mecanice şi ce ro l au
acestea ?

8
 CAPITOLUL II

MECANISMUL MOTOR

M ecanism ul m otor are ro lu l de a produce şi tran sm ite m ecanism ului

de transm isie m om entul m o to r/ La toate ceasornicele d eşteptătoare m eca­
nice m om entul m otor este produs de u n arc. P rin în făşurarea arcului 1
în ju ru l unui miez (axul de acţionare 2 ) (fig. 2 ), în m aterialul arcului ia u

Fig. 2. M ecanism de acţionare :

a rc; 2 — m o to r; 3 — ros ta d e c lic h e t; 4 - - c lic h e t; 5 — roata c o to a r e ; 6 — n i t ; - şa ib ă e la s -
t i c ă ; 8 — arcu l clich etu lu i.

naştere tensiu n i in tern e care tin d să-l readucă la form a iniţială, nedefor­
m ată. T ensiunile in tern e produc u n m om ent de ro taţie (readucerea) care,
p rin interm ediul axului, roţii de clichet 3, clichetului 4 şi roţii m otoare 5,
se transm ite m ecanism ului de transm isie.

A. ARCUL MOTOR

A rcul m otor este o bandă lam inată de oţel, călită, eu suprafeţele şle­
fuite, care se fixează cu u n capăt de axul m otor şi cu celălalt fie de o p a rte
fixă (bolţul scheletului), fie de casetă.
F ixarea capătului in te rio r se face p rin agăţare de u n cîrlig ştan ţat
(fig. 3, a) sau frezat (fig. 3, b) în ax, a u n u i orificiu şta n ţa t (fig. 4). Ca­

Fig. 3. Cîrlig de agăţare. Fig. 4. O rificiu,

de agăţare.

9
pătul ex terio r al arcu lu i se fixează d e b o lţu l scheletului p rin în d o ir e a ca-
p ă tu lu iu n ju ru l lu i (fig. 5, a) sau de g h eara casetei prin a g ă ţa re c u una
din form ele de cîrlig rep rezen tate în fig u ra 5, b, c, d.
M om entul teoretic produs de arc (cînd toate spiralele sîn t l i b e r e ) este
dat de relaţia «
,, E/is3
M = - w - x - n o,
- 9
în care :
E este modul de elasticitate ;
* h — lăţim ea a r c u lu i;
s — grosimea^ a r c u lu i;
— lungim ea arcului ;
fio — n u m ă ru l de rotaţii ale m iezului (axului) socotit de l a starea
n etensionată a arcului.
M ărindu-se puţin grosim ea, m om entul produs de arc creşte f o a r t e m ult.
Grosim ea arcului n u poate depăşi însă o anum ită v a lo a re ; în c a z c o n tra r
ap ar tensiuni in tern e foarte m ări care produc deform aţii p e rm a n e n te sau
ruperea lui. P e n tru a se p reîn tîm p in a acest lucru, se ia
r

unde cu r s-a n o ta t raza m inim ă de în făşu rare a arcului (raza m ie z u lu i).

Dacă se m ăsoară m om entul produs de arc la d iferite rotaţii ale a x u lu i, se
observă că, la încep u tu l şi la sfîrşitu l arm ării, acesta n u c o re s p u n d e cu
m om entul teoretic (calculat), deoarece spirele se ating în tre e le . R epre-

Fig. 5. C ap ătu l e x te rio r al arcului. Fig. 6. D iagram a m o m e n tu lu i.

zentîndu-se grafic perechile de valori m ăsurate (m om entul şi n u m ă r u l de

rotaţii), se obţine diagram a din figura 6 .
P orţiu n ea A B din curbă rep rezin tă dom eniul în care sp ire le s e ating
la începutul arm ării şi m om entul m ăsu rat este m ai m are decît c e l calcu­
la t (cu circa 10— 30»/o)- Pe porţiunea BC spirele sîn t libere şi m o m e n te le
corespund, iar pa porţiunea CD spirele se ating din nou la s f î r ş i t u l ar-

10
m ării, şi m om entul m ăsu rat este m âi m are decît cel teoretic d ato rită fre ­
cărilor dintre spire.
P en tru a se' obţine o precizie m are în fu n cţio n area ceasornicului este
necesar ca m om entul m otor să varieze cît m ai p u ţ i n ; de aceea, la unele
ceasuri precise se folosesc dispozitive de lim itare, care îm piedică înfăşu­
ra re a şi desfăşurarea com pletă a arcului (elim ină porţiunile A B şi CD),
sau un clichet cu lim itare, care îm piedică arm area com pletă a arcului (eli­
m ină porţiunea CD).
A rcurile m otoare se execută din bandă călită şi şlefuită d in oţel car­
bon, oţel a lia t sau oţel special cu b eriliu (nivoflex).

B. CLICHETUL

Clichetul este u n m ecanism com pus d in tr-o ro ată (roată de clichet),

clichetul propriu-zis, şi u n arc care perm ite ro tirea num ai în tr-u n sin ­
gur sens.
La ceasornicele fără casetă sau cu casetă fixă, ro a ta de clichet este
fixată rigid pe ax, ia r clichetul pe roata m otoare. In tim pul funcţionării,
axul şi roata se rotesc îm p reu n ă ; la arm area arcu lu i se roteşte axul, ia r
roata răm îne nem işcată. A xul se roteşte m anual, cu cheia în sens invers
sensului de ro taţie la funcţionare. D atorită acestui fapt, In tim pul arm ării,
m om entul transm is de arc este egal cu zero.
La ceasornicele cu casetă, ro ata de clichet este fix ată rigid pe ax, ia r
clichetul se fixează pe schelet. în tim pul funcţionării, axul este nem işcat,
iar caseta se ro teşte în ju ru l lui. La arm are, ax u l se ro teşte în sensul de
rotaţie a casetei, deci m om entul transm is de arc n u se anulează.
După m odul de funcţionare se deosebesc : clichete sim ple, clichete
cu lim itare şi clichete cu fricţiune.
a. M ecanism ul cu clichet sim plu are roata cu dinţii înclinaţi, ia r cli­
chetul este fix a t cu u n bolţ (nit sau şurub), în ju ru l căruia se poate roti.
C lichetul este a p ăsat pe ro ată de u n arc. L a unele ceasornice de construc­
ţie m ai simplă arcu l ţin e loc şi de clichet (fig. 7).
După felu l solicitării se deosebesc : clichete de com presiune şi cli­
chete de tracţiune.
La m ecanism ele cu clichet de com presiune, b olţul de fixare a cliche­
tu l ui trebuie să fie deasupra tan g en tei la ro ată în punctul de contact

11
(fig. 8 ); p e n tru că descom punîndu-se fo rţa care acţionează tan g en ţial în tr-o
com ponentă ce trece p rin b o lţu l clich etu lu i şi u n a perpendiculară- pe
aceasta* ultim a îm pinge clich etu l sp re roată, m ărin d siguranţa de fu n c­
ţionare.: . i .. UţfM. : ‘ :n :r: \a ■•■■■■
Dacă bolţul clichetului este a şe z a t'su b tan g en tă (fig. 9), com ponenta
care ap are are ten d in ţa să scoată: clich etu l d in tre d in ţi/ P e n tru că să poată
funcţiona, u n astfel de clichet, a rc u l de apăsare treb u ie să fie puternic,
ceea ce cauzează o u zu ra rapidă a d in ţi­
lo r roţii.
L a clichetul de tracţiune, situ aţia se
p rezin tă invers. O funcţionare sigură se ob­
ţin e cînd b o lţu l clichetului este situ a t sub
ta n g e n tă (fig. 10, a). D acă clichetul se fixează
pe tan g en tă, este recom andabil ca flancul de
sp rijin a l d in telu i s ă n u fie o d reap tă radială,
ci în clin ată faţă de aceasta cu 8 — 1 0 ° (fig. 1 1 ).
La m ecanism ele simple cu clichet.
ro ata se execută din alam ă, avînd 12— 24
d in ţi şi adîncim ea (dinţilor) pe rază de 0;5 p
p înă 0,8 p (p = p a su l). C lichetul se execută
Fig. 9. C lichet de com presiune din ban d ă de oţel tare.
(greşit), x b. M ecanism ul c
n u p erm ite arm area com pletă a arcului, de­
oarece ax u l se va ro ti d upă a rm are în sens invers cu iu n an u m it unghi
care depinde de construcţia clichetului. In acest caz, roata de clichet este
o roată d in ţată obişnuită din oţel m o n tată pe ax.

Fig. 10. C lichet de tra c ţiu n e : Fig. 11. R oată c lic i»

o — c o r e c t; b — g re şit. d in ţi deg ajaţi.

C onstrucţia clichetului poate fi d iferită, şi anum e :

1 ) Clichetul cu gaură ovală tangenţială (fig. 12, a) şi ovală radială
(fig. 12, b). Acest clichet, p rin ro tire a ro ţii la arm are, este tra s pînă cînd
se tam ponează de bolţ şi n u m ai d u p ă aceea eliberează roata. La term in a­
rea arm ării, clichetul e ste îm pins înapoi perm iţind revenirea roţii cu un
unghi corespunzător p asului roţii.
2) C lichetul de sp rijin pe platină. C lichetul cu un dinte (fig. 13, 5)
sau un arc (fig. 13, o) blochează ro a ta tam ponîndu-se de platină. La nr-

12
 îi
I

rk

Fig. 12. C lichet cu g aură ovală. Fig. 13. C lichet d e s p rijin pe p la ­

tin ă . •

m are, clichetul (arcul) se îndepărtează de platină, eliberează ro ata şi alu­

necă peste v îrfu l dinţilor. La sfîrşitu l arm ării, clichetul in tră in tre dinţi
şi perm ite ro tirea înapoi pînă la tam ponare.
3) C lichet tip roată. C lichetul d in fig u ra 14 este o ro ată d inţată cu
un nu m ăr lim ita t de dinţi (uneori cu un singur dinte), prevăzută cu o
degajare. A cest clichet p erm ite ro tire a în sensul d egajării (la arm are) şi
blochează ro ata clichet la ro tirea inversă. P e n tru ca forţa d e blocare să
n u fie suportată de n it, clichetul are o g aură m ai m are decît nitul, fapt
care perm ite deplasarea lui pînă cînd se sprijină de platină.
Un astfel de clichet tip roată se foloseşte şi la ceasornicele deşteptă­
toare care au u n sin g u r are m otor, a tît p en tru m ecanism ul de m ers cît şi
p en tru m ecanism ul de sonerie (fig. 15). La acestea arcul se introduce în ­
tr-o casetă 1, ia r pe a x u l casetei 2 se m ontează ro ata m otoare de sonerie
3. Caseta se poate ro ti lib er în ju ru l a x u lu i; ro ata de sonerie se poate
roti în tr-u n sin g u r sens (la arm are), în celălalt sens fiind blocată de u n
clichet sim plu 4. P e ax se m ontează rigid încă o ro ată de clichet 5 care
angrenează eu un clichet tip ro ată 6 m ontat pe platină. A cest clichet are
un nu m ăr de dinţi care p erm ite ro tire a în sensul in v ers al arm ării cu un

Fig. 14. Clichete tip roată. Fig. Io. M ecanism de lim ita re :
1 — ca setă ; 2 — a x : 3 — ro a ta m o to a r e de
s o n e r ie ; 4 — c lic h e t; 5 — r o ş ta d e clic h e t;
6 — clich et tip roată: 7 — a rc; S — a rc c li­
c h et ; 9, i 0 — p la tin e. *

13
 - ung h i de aproape 3,60°. Rolul acestuia .este
de a nu perm ite d esfăşurarea com pletă a a r-
- cului cînd se declanşează soneria,
c. M ecanism ul' clichet cu fricţiu n e
(fig. 16) este u n arc elicoidal 5 m ontat p rin
|s tr în g e r e pe bucşele 3 şi 4. Bucşa 3 care su s-
: ţin e roata 2 se m ontează c u : joc pe axul 1,
; bucşa 4 se m ontează pe ax cu strîngere (pre-
"sat). Sensul de în făşu rare a arcului se alege
Fig. fricţiune. astfel încît la arm are să aibă ten d in ţa de
desfăşurare, iar d iam etru l in terio r al arcului
să crească şi să p erm ită deplasarea relativ ă a. bucşelor 3 şi 4. La în to a r­
cerea îfl sens invers (în tim p u l funcţionării), arcu l are ten d in ţa de înfăşu­
rare, strîngîndu-se pe cele două bucşe şi blocînd roata pe ax.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Ce rol a re m ecanism ul m o to r ?
2. Cai*e este m o m en tu l p ro d u s’de a rc u l m otor ?
3. Cum se fix ează cele d o u ă e x tre m ită ţi ale a rcu lu i ?
4. C lasificaţi m ecanism ele cu clichet.
5. Cum fun cţio n ează m ecanism ul c u clichet cu lim ita re ?
6. D ar m ecanism iţl cu clichet cu fric ţiu n e ?

CAPITOLUL III

MECANISMUL DE TRANSMISIE

A. ANGRENAJE
t

A ngrenajele servesc la tran sm iterea energiei m ecanice de la axul

conducător la un ax condus. La angrenaje, ro ata conducătoare şi ro a ta con­
dusă sîn t cuplate (legate) în tre ele d ato rită coroanelor d in ţate care angre­
nează în tre ele (dintele unei ro ţi in trîn d în golul d in tre doi d in ţi învecinaţi
ai celeilalte roţi). D in această cauză, angrenajele tra n sm it m işcarea fără
alunecare, ia r lagărele angren aju lu i n u au de p re lu a t decît forţa perife­
rică ce acţionează pe coroană. In ceasornicărie se utilizează : angrenajele
cilindrice cu dinţi d r e p ţi; angrenajele conice ; angrenajele cu coroană.
L A ngrenajele cilindrice cu dinţi drepţi (fig. 17) se utilizează cînd
ax ele sîn t paralele, ia r ro ata conducătoare şi ro ata condusă sîn t în ace­
laşi plan. P rin astfel de angrenaje se realizează transm isiile (la ceasor­
nice) în proporţie de circa 90«/o.
• 2. Angrenajele conice se folosesc cînd axele sîn t concurente, for-
m ind în tre ele u n unghi oarecare sau u n u l de 90° (fig. 18). Se observă că

14
Fig. 17. A ngrenaj Fig. 18. A n g re n aje conice :
cilindric. d o u ă r o ţi d in ţa te c o n ic e : b — eu o ro a tă coTîlcâ
u n a c ilin d ric ă .

lăţim ea şi în ălţim ea d inţilor se m icşorează înspre punctul de intersecţie

a axelor. Aceste roţi, fiind greu de executat, se utilizează r a r (la m eca­
nism ele de arm are şi la ceasornicele de turn).
3. A ngrenajele cu coroană sîn t m ai uşor de realizat, p u ţin d înlocui
în m ulte cazuri angrenajele conice (în special în cazul fabricării în masă,
fără nici u n dezavantaj). Figura 19, a re p re z in tă : angrenarea a două ele­
mente. d in ţate avînd axele perpendiculare : an g ren ajul constînd d in tr-u n
pinion cu d a n tu ra cilindrică norm ală şi o coroană dinţată (care poate i i
asem uită cu o crem alierâ). Un « tf e l de angrenaj se utilizează, de exem plu,
la m ecanism ul de arm are cu cuplaj, la ceasornice de m înă sau buzunar,
în fig u ra 19, b se rep rezin tă o ;oluţie şi m ai sim plă p e n tru realizarea an ­
grenajului in tre două axe perpendiculare în tre ele, care se în tretaie. A m -

Fig. 1 Angrenaje eu coroană.

15
bele elem ente dinţate sînt ro ţi d in ţa te cilindrice (se execută cel m ai uşor)
cu dinţi drepţi. Pinionul este elem en tu l conducător, iar roata d in ţa tă este
condusă. D in p u n ct de vedere teoretic, această soluţie n u este chiar cea
m ai corectă, însă se utilizează la ceasornicele de b u zunar şi de m î n ă la
m ecanism ul de arm are cu p îrg h ia oscilantă (ceasornice ieftine). - 1? I

B. MECANISME NORMALE

,, M ecanism ul de transm isie are ro lu l de a tran sm ite m om entul de ro ­

taţie de la m ecanism ul m otor la ro a ta eşapam entului şi de a în reg istra
n u m ăru l de oscilaţii ale regulatorului.
In fig u ra 2 0 este rep rezen tată schem a unui ceasornic obişnuit n o r­
mal. M ecanismul de transm isie al unui astfel de ceasornic se com pune

Fig. 20. S chem a d e ştep tăto ru lu i norm al.

din urm ătoarele elem ente d in ţa te (roţi şi pinioane) : ro ata m otoare 1 cu

Z,, dinţi, pinionul m in u tar 2 cu Z,'„ dinţi, roata m in u ta iă J cu Z», dinţi,
pinionul in term ed iar 4 cu Z; d inţi, ro ata interm ed iară 5 cu 7J dinţi, pi-
nionul secundar 6 cu Z * dinţi, ro a ta secundară 7 cu Z* dinţi, pinionul eşa­
pam entului S cu Z'! dinţi, ro ata eşapam entului 9 cu Z,_ dinţi şi balans:erul
10 cu *}* oscilaţii pe secundă.
M ecanism ele de ceasornic care au la n ţu l cinem atic identic cu cel din
fig u ra 2 0 se num esc m ecanism e norm ale ; toate celelalte care au ro ţi sau
pinioane în plus sau în m inus fa ţă de acestea, cu scopul de a obţine un an u ­
m it avantaj, se num esc m ecanism e speciale.

C. MECANISME SPECIALE

a. M ecanism ul fără ro ată m in u ta ră (ceas tip Rosskopf) nu are in> la n ­

ţu l cinem atic „roata m otoare — ro a ta eşapam entului11, o roată care se în -
v irte şte o dată la oră. P inionul p ă tra r 9 şi ro ata o rară 10, care la un ceas
n o rm al se m ontează pe axul m in u tar, se rotesc în ju ru l unui ştift n itu it
în p latin ă (schelet). A n tre n a re a lo r se face p rin tr-u n pinion 7, respectiv
o roată schim bătoare 8 (fig. 2 1 ).
M ecanism ul Rosskopf p rezin tă av an taju l că se economiseşte o pe­
reche de roţi dinţate, d a r şi d ezav an taju l că arătăto ru l m in u tar are u n joc
m are (intre dinţii ro ţii schim bătoare şi dinţii pinionului pătrar).

16
 b. M ecanism ul cu'p in io ri^m in u tar'sp eciaî-p rezin tă av an taju l că per­
m ite o m ai bu n ă a ra n ja re a roţilor, reducîhd astfel g ab aritu l m ecanism ului.
• î l ^ ^ a s o m i c e f e norm âte, a x u l m inutar-treb u fe^S ăîfie:îh -e&ntrul cea­
sornicului (poartă indicatorul-^m inutar). '■Ac»arstâ"i6 ondiţie -iirftîteas^v.pdsi-
bilMâţtle de^aratt r-ii: »t> s;n v " n>'3 .*S i? jS iţnia •>.'>
î: ; i n . ’ .« f i i '"i-:--. -■ :f .' m i; sq h tc t: A .rs® Î5 M -*s >

-u •-:■■■*> .:i « f a t a f a T*:> "*4ft r::.r.-; <9.*--avA i'~.<h.+£>a'5}

Fig.. 2î.' Si-hetria dcşfep-
>ătcrulur îâfâ rfcata*m i-
nutarâ :
I — rc a ta m o to a r e ; 2 . “ p i-
n io n in term ed ia r 7 : 3 — r o a ­
ta in term ed ia ră : 4 - - . p i­
n io n in term ed ia r i f , 5 —
roata in term ed iară l i : 6 —
P.'nioji an coră: 7 — p m ion
sch im b ă to r: 5 ....—. - ^oata...
s ch im b ă to a re; 9 — j>:?u6jC.
p iiirar; 10 — roata orară.'
Fig. 22. Schem a, deşteptă­
torului c a piniciî- m in u ta r
sp e c ia l':
i roata m o to a re;' 2 — roată
in te r m e d ia r i; 3 — roata in ter-
m e d ia ră J i; 1- — roata s e c u n ­
d a r i ; 5 .-7 -.p in io n an coră: 6 —
p in io n m in u ta r special':-' 7 p i­
n io n p ătrar: 8 — roata sc h im b ă .
y to a r e : 9 — p in 'o n sch im b ător;
10 — ro a ta orară.
Fig. 23. S chem avdeştcp-
tăxoruiui cu secundar-
\ c e n tra l; •
l — roata m o t o a r e 2 — roa­
ta m in u ta ră ; 3 — ro a ta in ­
term e d ia ră ; 4 — ro a ta s e ­
cundară*; 5 — p in io n a n c o r ă :
6 — ro a ta in t e r m e d ia r i s p e ­
cia lă ; 7 — p in io n sec u n d a r
; sp e c ia l.

Pinionul m in u ta r special 6 se m ontează pe u n ş tift îm preună cu pi­

nionul p ătra r 7. El e ste a n tre n a t de ro ata m otoare 1 (fig. 22). Acest m e­
canism prezintă d ezavantajul că are u n pinion m ai m ult, ia r indicatorul
m inutar, este cu joc... ■■■ < ............... s
•C> M ecanismul cu]şecundar. c e n tra l are fa ţa de, u n m ecanism norm ai
o. pereche de roţi d in ţa te în plus. P inionul secundar, special 7 se : m ontează
pe aqcul m in u tar şi e s te a n tre n a t de o rolă in term ed iară su plim entară 6,
m onţată pe a x u l in term ed iar (fig. 23). ,,■ ■
■ ;s Roţile d in ţate ale m ecanism ului de transm isie se execută din- alam ă,
ia r ax ele din oţel, p rev ăzu te cu fu su ri cilindrice de d iam etre m ai mici, ast­
fel oa-reducerea diam etrelo r (la fusuri) să creeze u m eri care să îm piedice
deplasarea axială. De obicei, fu su l l- şi la g ă ru l se fac din m ateriale difer
ritej :p e n tra ev itarea frecării p rea- • . : >
m ari şi a uzurii. . " ii * *
' '• Lagărele ceasornicelor 'de­
şteptătoare sint, de obicei, sim ple
găuri in platina de-aîam ă (fig: 24),
prevăzute la p a rte a exterioară cu
o adîncilură s f e ric ă ; (sau conică)
pentru păstrarea uleiu lu i de u n ­
gere. La uneie ceasornice cu g a-
bari-î; mic se folosesc şi lagăre pe
p ietre (rubine), care a u a v a n t a ju l - ; Fig. 24: Lagăre în platină :
că reduc frecările şi u zu ra, . a - d e ca p ă t; t> - d<* t f e c e r e - •

2 — M anualul ce a so rn ica ru lu i 17
 O. CINEMATICA ANGRENAJELOR

F igura 25 rep rezin tă un angrenaj cu roţi d in ţa te cilindricei R azele

cercurilor d e d iv izare (prim itive) şm t însem nate c u r t şi rj, ia r n u ittărul
de dinţi cu Zi şi Zj. C ercurile de divizare se caracterizează p rin aceea că
ele rulează u n u l p e celălalt in tim pul tran sm iterii m işcării fără să alunece
(rostogolire perfectă). Aceste cercuri îm p a rt dintele în două : partea de

Fig. 25. C inem atica a n g ren a ju lu i cilindric.

deasupra num in d u -se capul dintelu i, ia r cea din in terio ru l acestui berc,
piciorul dintelui. Suprafeţele care lim itează d in ţii' şi se rostogolesc una
peste cealaltă se num esc flan cu rile 1 dinţilor. Angrenarea d in ţilo r fncfepe
cînd flancul piciorului foţii conducătoare in tră în co ntact cu flancul ca­
pului roţii conduse în p u n ctu l Ei. în desfăşu rarea în continuare a m işcării
de antren are, d in tele roţii conduse p ătru n d e în golul d in tre doi dinţi ai ro­
ţii conducătoare. în p u n ctu l W se încheie m işcarea de in tra re în angrenare
a d in te lu i Conducător respectiv şi începe ieşirea lui din angrenare. In tim ­
pul in tră rii în angren are (înainte de W), flancul piciorului dintelui con­
ducător conlucrează cu flancul capului dintelui condus, în tim p ce ia ie­
şirea din an g ren are (după W), flancul capului din telu i conducător şi fla n ­
cul piciorului d in telu i condus lucrează îm preună. C apul dintelui condu­
cător alun ecă in m işcarea lui d e-a lu n g u l flancului corespunzător ai p i­
ciorului ro ţii conduse şi j n punctul £ 2 dinţii ies d in contact.
D eoarece se cere o tran sm itere n eîn treru p tă, uniform ă a m işcării,
u rm ătorul d in te conducător, treb u ie să-şi fi început, in tra re a în angrenare,
înainte da d in tele precedent să fi ieşit din angrenare. A ceasta înseahină
că arcul P 1 P 2 treb u ie să fie mai m are decît pasul p.
P rin pasul p se înţelege lungim ea m ăsurată; pe coardă cercului d e di­
vizare corespunzătoare unui dinte şi u n u i gol. E vident, roţile dinţate care
form ează u n angrenaj trebuie să aibă acelaşi pas. v

18
i ■ . In- a fa ră â^fâM fcir^iiM T U terea m işcării tre b u ie să se fac» cu un
rap o rt co n stan t n sM i care se păstrează co n sta n t dacă p erpen­
diculara com ună pb ţş ţim iijjîv în toate punctele d e co n tact posibile ale unei
perechi de flancuil:.^ H | ^ ^ to « ază im p reu n ă^treee p rin p u n c tu l W> Teo­
retic, ex istă p e n tru flancurile fanţilor, care satisfac
această condiţie. Iiiî 5 6 întrebuinţează; d o a r două : profilul în
evcâventă şi p ro filu îv & d â w ^ w ă . La construcţiile d e ceasornicărie se fo­
losesc, din cele m ai V&nl ţltyţ^Hiri, dinţii în cicloidâ şi dinţi, asem ănători
cicLoidei, d a to rită urm allbăre^oi' av an taje fa ţă de cele ale d in ţilo r în evol-
ventă : / / ţ"T---- f 1
— p e rm it r e a l i z a t ă vi'fior ra p o a rte de transm isie m ai m ari (pînă la
1/ 12)
— n u m ă ru l m inim de dinţi al pinionului este m ic (6 dinţi faţă de
14 la cei în evolventă).
A ngrenajele cu p ro fil ciclo id ăl prezintă şi u n e le dezavantaje, şi
anum e :
— u n joc m are în tre f l a n c u r i şi la fund ;
— rezisten ţă scăzu tă ( d i n ţ i i pinionului sin t foarte subţiri).
în m ecanica fin ă şi, în sp e c ia l, in Ceasornicărie, acestea n u constituie
dezavantaje, deoarece m o m e n tu l se tran sm ite în tr-o singură direcţie (deci
jocul din tre flan cu ri n u in ţeT 'v in e negativ), iar valoarea m om entul este
foarte mică.
La ro ţile d in ţa te cu d i r j ţ i în cicloidă, capul dintelui este o porţiune
dintr-o epicicloidă, ia r p i c i o r u l din telu i o hipoeicloidă.
Epîcicloida e ste c u rb a d e s c r is ă de un p u n ct de pe circum ferinţa unui
cerc, care se rostogoleşte fă ră . alunecare pe circum ferinţa ex terio ară a cer­
cului de d ivizare a ro ţii r e s p e ctiv e (fig. 26).
P e n tru p ro filu rile d in ceaso rn icărie, d iam etrul cercului de rostogo­
lire se ia egal cu raza c e r c u lu i de divizare.

19
 i D acă-cercul d ^ rostogolire 2 se -rostogoleşte în interiorul' cercului-de-.
.(Evizare 1 ,.o ric e ;p u iic t d e :p e acest cerc descrie o. hifk)dcloidâ-‘(figc-27);
G u rb a c a r tf îâ n a ş te r e în acest caz n u este a lţc e v ă d e c îto ' dreaptă- radială .'3.
' In ce a so rn ic ării se' utilizează5/ în general, d a n tu ra corectată. Astfel;
epicidoidâ - se înlocuieşte la ro ţile •d in ţate cu lînj $rc* d e ; cerc c t r care;'se
aproxim eazăcurbă^ respectivă; La 1 pm idanele conduse (antrenate), care -ţof-

Fig. 27. H ipocicîoidă.

T ig?'2K. P ro filu l capului d in te lu i : ' ' prom C

f ' U e ' r .
e' — g r o s im e a d in te lu i m ă su ra tă pe" c e r c u l
.... s d e d iv iz a re. .• - ... o.

m ează cazul .-normal în ceasornicărie, fo rm a cap u lu i d in telu i-n u are-o im ­

p o rtanţă deosebita, p u tîn d u -se utiliza ti-ei p ro filu ri diferite : .5, R şi C
(fig. 28). C înd pinioanele sînţ*conducătoa're -{la. m ecanism ul arătăto arelo r),
se adm ite n u m ai folosirea p rofilului'C , X . / vw

E. DIMENSIONAREA ROŢILOR DINŢATE Şl A PINIOANELOR_

Calicului geom etric' al angrenajelor, cu -profir cicloidah se deosebeşte

de cel al an g ren ajelo r în 'tevolventăjdeoarece^ m ărim ile elem entelor (ca­
piii dintelui; piciorul dintelui, grosim ea d in telu i etc.) n u depind num ai de
m odul şi n u m ă ru l d e dinţi, ci şi de n u m ăru l de d in ţi ai roţii c-u care se
află iii.a n g re n a re (roţii conjugate). D in-această cauză, la acest calcul se
utilizează tabele. M etoda de calcul cea m ai folositoare este cea norm ali­
zată de elv eţien i (NHS 56702 ; 56703 ; 56704).
a. C alculul ro ţilo r d in ţate. L a calculul roţilor dinţate, deci al ele­
m entelor d in ţa te cu u n n u m ă r de dinţi de peste 2 0 , se deosebesc două si­
tuaţii distin cte : ro ata d in ţa tă angrenează cu u n pinion ; ro ata d in ţată an­
grenează cu o a ltă ro ată dinţată» :

20
 »

Fig. 29. E lem entele geom etrice ale d a n tu rii cicloidale la ro ţile d in -
__ ţa ţe c are angrenea z ă cu p inio an g,__

î ) Calculul roţilor dinţate care angrenează cu. u n pinion (fig. 29) :

p = r •m ;. . 1S |

i ,> V | V iă i ••• - f i ’

e = Y P = l;5 7 - m ; •
U m j ■ ' ' ; ■

1
-----:— •--------------- b — '■jf~p~i,57 m ~

* •, - D, = D + 2 d ; ' ' ‘
D ; s* D — 2 b .

V aloarea coeficientului /<• se scoate dm tab elă .1, în funcţie de ra ­

p o rtul de transm isie şi n u m ă ru l de dinţi ai pinionului cu care angrenează
ro ata în cauză.
Baza de cu rb u ră o a capului dintelui se determ ină to t cu aju to ru l
tabelei 1 , un d e este d at ra p o rtu l d in tre raza. d e c u rb u ră p şi m odulul m,
în funcţie de aceleaşi elem ente ca şi J v . V aloarea "p/m citită în tab ela - se
înm ulţeşte cu m odulul, obţinîndu-se valoarea r a ţe i ţie curbură.
Tabela 1
Coeficienţi pentru calculai roţilor dinţate
ale m ecanim sulul de transm isie
Z',Z 1 /3 , 1/4 1/5 1/6 1 /6 4

£ |, j p/m | l. p/m 4 p/nt ! p/m | p/m

*— i 1

:6' 2 .5 2 ‘ * 6 5 ‘ ' 2 ,ou * 1 .3 8 2 ,5 8 ' 1 ,9 0 2 ,6 0 " H M 2,‘o r ,1 ,0 2 ;

r 2 ,6 7 1,97 2 ,7 2 2 ,0 0 2 ,7 5 2 ,0 2 2 ,7 6 2 ,0 4 — " Un J!,
s 2 .8 0 2 .OR 2.S 6 2 ,4 3 2 ,9 0 2,1 3 * 2 ,9 2 2 ,1 5 2 ,9 3 2 ,1 6
9 2 ,9 3 2 ,1 6 2 ,9 9 2 .2 0 3 ,0 2 2 ,2 3 3 ,0 5 2 ,2 6 — —
10 3 .0 3 2 ,2 5 3,11 2 ,2 9 3 ,1 4 2 .3 2 3 ,1 7 2 ,3 4 3 .1 8 2 ,3 5
12 3 ,2 5 2 ,8 9 3,3 2 2 ,4 5 3 ,3 6 2 ,4 8 3 ,4 0 2 .5 1 3.41 2 ,5 1
.14, . 3 ,4 4 .- , 2 ,5 3 i 3,51 : 2 ,5 9 . 3,50 ,2 ,6 2 . 3 ,6 0 - 2.60 . 3 ,6 1 2 ,6 6
.3 ,3 2 . 2 .6 0 . 3 .6 0 2 ,6 5 . .3 .6 5 , 2,6fj . 3 ,6 9 . 2 .”2 — - - ,.;
'1 6 ' - 3 , 6 0 •' 2 ,6 5 ' 1 3 .0 3 * 2 ,7 2 ' . ‘ 3 ,7 3 2 .7 5 ‘ " 3 ,7 8 2 ,7 0 * 3,79. :‘ ' 2 ,7 9 '
'A '-s

21

I
 T abela 1 (continuare)
Z '/Z < U7 1/7ai . l/« l/M 1/9-

2 ><
p/m
h 1 p/m . Ic | o/m
!< \
p/m t. o/m

6 2.61 1,92 2.62 j 1,93 2,63 ’ 1,94 2,63 1,94 2,63 - 1,94
7 2.78 2,05 ■ -> —< 2,79 2,06 t i? &— 2,80 2,06
8 2,94 2 16 2,94 2,17 2,94 2,17 2,95 2,18 2,95 2,18
9 - '3,07 2,26 —V j — 3,09 2,27 a r w •• • — 3,10 2^8
10 3,1# 2,35 3,20 ' 2,36 3,21 2,37 3,22 2,37 3,22 2,37
12 3.42 2,52 3,45 2,53 3.44 2,53 3,45 2,54 3,45 2,54
H* 3.62 2,67 3,63 2,67 3,64 2,68 3,65 2,69 3,66 2.8»
15 3,71 2,74 — — 3,71 2,76 ţ f -V — 3.75 2,7«
16 3.60 2.80 3.81 2,81 3,82 2,81 3,83 2,82 3,84 2.83

Z ',Z J/l ,5 1/10 1/11 l'12

z . /r j p/m
| pţm lc | plm p/m

6 2.64 1,95 2,61 1,95 2.65 1,95 2,65 1,95

7 - — 2,81 2,07 2 82 2,08 2,82 2,08
g UM 2,18 2,% 2,18 2,97 2,19 2.97 2,09
9 — — 3,31 2,29 3,11 2,29 3.12 2,30
10 3,25 2.38 3,25 2,38 3,24 2,39 . 3,24 2.39
12 3.46 2,56 3,47 2,55 3.47 2,53 3,48. 2,56
14 3,67 2,70 3,67 2,70 3,68 2.71 3,68 2,71
15 — _ 3,77 2,78 3,78 2,79 3,80 2,88
10 3,85 2,83 3,86 2,84 3,86 2.84 3,87 2,85

2) C alculul roţilor dintate care angrenează cu o altă roată dintată

(fig. 30) :
p —K-m;

B = m - Z ;

D '< = m Z ';
e.~ e —\,4 i m ;
b = b '= l , 7 5 m ;
f .m .
« = - 5- ,

1 f-m
a =■= • 2 >

unde f este d a t in tabela 2, în funcţie de n u m ăru l de dinţi ai roţii con­

jugate.
c = b—a'
c '= b'— a.
V aloarea razelor de curburii ? şi p' ale capului d in ţilo r se calculează
înm ulţm du-se valoarea p/m , respectiv p'/m d ată în tabela 2 , în funcţie de
num ărul de d in ţi ai roţii conjugate cu m odulul.

22
 Fig. 30. E lem entele geom etrice a le d a n tu rii cicloidale la ro ţile d in ­
ţa te care a n g ren ează cu a lte roţi.
Tabela 2
Coeficienţi pentru c alcu la i roţilor m ecanism ului de armare ,

'vtimarul iîc dinţi r, ,

rcsjK’ctiv ? | 1 p/m, rttîjK*etIv p';m
1 !
8 2,32 1,86
» 2.34 1,87
1 0 - 11 2,38 . - 1.90
12— 13 2,10 1,92
l-t— 16 2.44 1,95
17— 20 2.4S 1,98
2 1 - 25 2.52 2,01
2 6 - 31 2,54 2,03
-!Tt— 54 2.58 2.06
5 5 -1 3 1 2.62 2,09
25- 2,61 . 2,11

A cest calcul se aplică ro­

ţilor care in tră în com ponen­
ţa m ecanism ului de arm are.
b. C alculul pinioane-
lor. D upă form a capului din­
ţilor, pinioanele pot avea
form a A sem irotund ;
form a B — 2/3 o g iv a l; for­
ma C — 3/3 ogival (fig. 31).
C alculul pinioanelor se
poate realiza fără ta b e le ;
există insă relaţii de calcule
deosebite p e n tru Z = 6 — 10
dinţi şi Z>-11.
M odulele recom andate
pentru ceasornice sîn t indi­
cate in tab ela 3.
 Tabela 3
M o d u le p r e fe r e n (I a le

Mwlulul Pbvui . ly,-'"**'-**Modulul Pasul

0,070»*' ! \ 0,220 r 0,175 1 ' 0,550

0,0720 / ',0,328 x / \ 0,180 0.p65
i 0.070 0,33» ‘ \K‘ j 0485 . f 6,581
0,0778 - ' ’ 0,243 ' ,.,J 0,190 , ? . 0,597
o,ond' 0.28J. / 7 0*195 . : 1 . - (5,613
0,0825’ . \ q ,2 5 9 ,x / 0,200 / 0,628
0,085 0,207 . y 0,210 '/■ — • T v 0,6<50
0,0875 \ / .. 0,275 ■< . f 0,220 * ; 0,691
0.080 i ,. „ • 0,283 { 0,230 ! 0,723
0,0025 0,291 ' \ 0,210 \J 0,754
0,095 0,298 0,250 s 0,785
0.0P75 0,306 0,260 0,817
0.100 0,314 0,270 / ' ■ 0,848
0,105 0,330 0,280 0,880
0,110 0,346 0,290- 0,911
0,115 0,361 0,300 0,942
0,120 ■ . _0,377 . .0,320 . 1»005
0,125 .0,39$ - ... ...... 0,340 ' . , " ....... 1,068
0.130 0,408 0,360 1,131
■ • 0,135 0,424 0,380 1,194
0.140 - . . . • ; f. *««.-» 0,440- *»» ’»«» 0,400 .!;• !; ut 1.256 ’
-----0,145---------- --------0,456— __ ----------0,420 -~- -----.------ 1,319 ■ -----
0,150 ' 0,471 0,440 .1,382.,.
’ 0,155’ ,v* 0,487 0,460 •J;445
- ______ 0 , 1 0 0 _______ _______ 0,503___ --------- 0,480------------ _______ _ 1,508.. .
0,165. : 0,518 0.500 1.571
0,170- ; 0,534 — *■ ~

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Caro s în t ro ţile d in ţa te şi; p in io an ele m ecanism ului c'.e tra n sm isie % '
2. Ce sim b o lizare se u tilizează p e n tru fiecare elem en t în p a rte ? i :
3_ Din ce m a te ria l şi ce soluţii c o n stru ctiv e se folosesc p e n tru lag ăre si ă>:e '
re" s în t 'a n g re n a je le 'u t ilizaîe' In'cels&FriTcăHe ? ‘ ~ “
5. Ce condiţii fu n d a m e n ta le tre b u ie să îndeplinească, un a n g re n a j ? . . _ .
6 Cum se--deţLneşte raportul dg.trânsm isie ?
7. C are sîn t a v a n ta je le a n g re n a je lo r c u p ro filu l cicloidaLal d in ţilo r .,
8. De ce e le m e n te ’e s t e 1d e te rm iftjîtâ'.d u rata do fu n c ţip ş a re .a . ceaseiyjic^lp.r-j? ..

CAPITOLUL IV

v EŞAPAMENTUL ANCORĂ CU ŞTIFTURI

Ceasornicele deşteptătoare, ca toate ceasornicele portabile, ‘fdlosesc

ca oscilator un balansier. Ele sîn t echipate cu' eşapam ent lib er de tip
ancoră-, L a eşapam entul liber,' o legătură în tre ro ata eşapamentului*îşi !£>a­

■•2'4
l^îsiei* existăr-Ăiulriai îrrtim pul- e lib e ră n i;iio ţii' şii trS ttsm itera "im pu'feului;
în t ^ t u I ' peritoadeif b S Ia n siiM 6 &dleaza; "'Complet' lib e r i U egătura 'în tre
roată şi b alan sier se te a li 2 ea'ză-prin antfoK îşi fu rc ă :'E a rm âjo'ritaf 6 ai ceasbt'i
n icelo r'aceste două- sîrit'u n ite în tr-o singură piesă,••d en u m ită fureă-ancoră
sa u p e ’scu rt ancoră;;! VI v-r.-i ni li/tjwov'-ra s->dfI
<•• -J-*' l *. .'.'ir: '.-ru, ::i ,::rv-;CÎ , ! r . i r u r h ' 4 - S » T >
I t 3»j:;focrtcf Jsi.’A s in : ţ>j;rS-i ! »•» (IffljJ :n yriyts
... .. ,B_. FUNCŢIONAREA,EŞAPAMENTULUI ANCORA C.U ŞTIFTURI ....

y .In figura 32. sînt. arătate şase poziţii succesive de funcţionare a eşa-
j ^ n i ^ t u î u i ancoră cu ştiftu ri cu lim itarea la cerpul.cje bază. ă l dinţilor,
i r»“v ja b a ra tă eşapam entul în .c îip a .c în d c ^ jte lţ;r o ţ^ .* ( ^ p ă m ^ u iu i
11 s e 'sp rijin ă de ştiftu l de ieşire 9. A cest ştift este p re sa t pe cercul â e b â z ă ,
ia r balansierul ş e :nuşcă către poziţia, de .echlibru. Poziţia deT, echlibru a
b a la ^ e r u lu i este. aceea^în.'carie/ştiftul. balânşie^wkVi,(v a fi »şituat p e linia
care jiÂeşte, centrele, d e -rotaţie a furcii şi a b alan sieru lu i.' t, /:• ',

-/-r-'V* .H: «Fig* 321 F u n c ţio n a rea eşapam entului a n c o ră cu: ştiftu ri a-y tL \
I f ^ 'r o a tâ * e ^ a p a m e n tu lu i;' 2 ':-f fu rca r3.-^ r roata", balansieruiu?;-„f*i-r- a i u l jtcf^ v eşa p & a ^ e n tu ţu iî
Ş. — .a x u ţ .f u r c it ; . 6 a x u l ^ b a ia iisieru lu i;'7 .~ ,J ir € za rea }-,ax>4uti; 8 - 7 ; ş t i f ţ . d e in tra r e; 9 - 7 .. ş tiţţ
t k ieşireV 10 — 'ş t if t u l-'r o ţii* b a la n sie r u lu i; t t t. ' i V - L'- â S n \i; ' 12 c o r n u l sting;- 33 c o r n u l :d rep tr.
 In tre cornul in te rio r d in ,stîn g « 1 2 şi a x u l b alansierului v a fi'Ugţ ţţâţţ
joe ssţfel în cît ro ata b alansierului 3 v a oşcila com plet lib er fără nŞei o
leg ătu ră cu fu rca şi ro ata eşapam en tu lu i (acestea sta u nem işcate). , ,
Poziţia 11 indică m o m e n tu l.în care ro ata b alansierului a term in at
oscilaţia liberă, adică m om entul în c are ştiftu l 10 atin g e p a rte a atingă a
c re stă tu rii furcii. D eoarece în acest m om ent, ro ata b alansierului 3 a re o
viteză m are în tim p ce furca 2 este im obilă, se v a produce o lo v itu ră eare
v a im prim a furcii o oarecare viteză. R oata e ş a p a m e n tu lu i1 se v a ro ti îna­
poi (datorită ungh iu lu i de atracţie).
« P oziţia III ara tă m om entul in care ro ata eşapam entului ş-a eliberat
şi sub acţiunea forţei arcului începe să şe rotească. în acest tim p, roata
balansieru lu i se ro teşte în co n tin u are spre dreapta, ştiftu l ei atingînd
cre stă tu ra în p a rte a dreaptă.
Poziţia IV indică m om entul în care ştiftu l de ieşire 9 al furcii ahr-
necă pe su p ra fa ţa de impuLs a d in telu i 11, rotin d fu rc a spre stingă mai
repede d ecît se m işcă ro ata balansierului. F u rca atinge ştiftu l 10 în partea
d reaptă a crestătu rii şi tran sm ite ro ţii b alansierului un im puls (m om entul
de rotaţie).
Poziţia V a ra tă m om entul în care ştiftul d e ieşire 9 părăseşte su p ra­
fa ţa de im puls. R oata eşapam entului devine liberă şi începe să se rotească.
Ş tiftu l 10 este pe punctul de a ieşi din crestătu ra furcii.
Poziţia V I indică m om entul în care dintele a atins ştiftul de in tra re
8 (după ce a p arcu rs unghiul pierdut). D atorită u nghiului de atracţie,
fu rca este ro tită în co ntinuare pînă cînd ştiftu l de in tra re 8 se suprapune
pe cercul de bază a roţii. în tr e v îrfu l cornului in te rio r d re p t 13 şi axul
balansierului va răm îne u n m ic joc. R oata b alansierului se roteşte liber,
ia r furca şi ro ata eşapam entului stau nem işcate.
A rcu l sp iral înm agazinează energia roţii balansierului, o opreşte şi
începe să o rotească în sens invers, parcurgînd din nou cele şase poziţii-
succesive descrise.
în tim p u l oscilaţiilor lib ere ale roţii balansierului, dato rită u n o r lo­
vitu ri, fu rca se poate roti d in poziţia în care a lăsat-o ştifu l 10 şi atunci la
întoarcere n u m ai poate in tr a în crestătu ră, şi ceasornicul se opreşte.
P e n tru a se preîntîm pina acest
lucru, se foloseşte o siguranţă. De
cele m ai m ulte ori, sig u ran ţa con­
stă dintr-o rolă 2 presată pe axul
balansierului şi u n v îrf 4 sau cuţit
de siguranţă fix a t pe furcă în
d rep tu l c restătu rii (fig. 33).
Pe circum ferinţa rolei există
/ o degajare care perm ite trecerea
Fig. 33. Siguranţe : cuţitului de siguranţă (şi prin
1 — c e r c u l co a r n e lo r; 2 — rolfi: 3 — d egajarea aceasta m işcarea furcii), d a r n u ­
r o le i: 4 — c u ţ it : 5 — ş tif tu l roţii b a la n sieru lu i;
6 — f u r c i ; 7 — ş tif t d e lim ita r e ; 8 — corn u l mai atunci cînd ştiftu l roţii ba­
fu r c ii. lansierului se află în crestătu ra
furcii.
P e n tru ca în tim pul oscilaţiei libere cu ţitu l de siguranţă să n u frece
pe rolă, fu rca tre b u ie ro tită în continuare după ce ştiftu l a p ă ră sit crestă­
tu ra cu ung h iu l de lim itare. Această ro tire suplim entară este un drum
m o rt (nu contribuie la tran sm iterea im pulsului) şi se realizează prin a-tra-
gerea furcii la poziţia lim ită (de tamponare).; A tracţia se realizează de
ro ate eşapam en tu lu i p rin aceea că p iep tu l dintelu i care se tam ponează de
ştiftu l furcii este înclinat faţă d e o d reap tă radială cu u n g h iu l de atracţie
care şe ia mai m are decît u n g h iu l de frecare (fig. 34). D atorită acestui
unghi', la eliberare* ro ata eşapam entului se v a roti p u ţin înapoi. O a tra g ere
prea adîncă a ştiftu lu i'fu rc ii în ro a ta eşapa­
m entului care a r îngreuia elib erarea roţii se
preîntîm pin ă p rin lim itarea u n g h iu lu i de ro ­
tire a furcii. L im itarea se poate realiza p rin :
— tam ponarea furcii de două ştiftu ri 7
p resate în platină (fig. 33)
— tam ponarea u n u i ştift 3 p resat în I
fu rcă de pereţii canalului din platină
(fig- 35);
— tam ponarea ştiftu lu i ancorei de dia­
m e tru l in terio r a l roţii eşapam entului
(fig. 36).
De fiecare p a rte a crestătu rii, furca Fig. E lem entele ro ţii eşa­
este prevăzută cu cîte un corn 8 (fig. 33), p a m e n tu lu i :
care conduc ştiftu l balansierului. Cu puţin 1v ir—fu rcilo e r c u l c â lcjielo r; 2 — c e r c u l
r d e r e p a u s: 3 — ce rcu l
în ainte de in tra re a ştiftului în crestătu ra d e b a ză ; 4 — s u p r a fa ţa d e im p u ls ;
5 — p ie p tu l d in te lu i: 8 — v fr fu l d e
furcii, siguranţa (cuţit-rolă) n u m ai asigură r e p a u s: 7 — c â lc iiu l: 8 — s p a te le
poziţionarea furcii, deoarece c u ţitu l in tră în d in te lu i: 9 — u n g h iu l d e a tr a c ţie .
degajarea rolei. In acest eaz, sig u ran ţa este
p re lu ată de coarnele furcii. F u rca n u se poate deplasa p en tru că la o te n ­
dinţă de rotire p a rte a in terioară a coarnelor se tam ponează cu ştiftu l b a­
lansierului cînd oscilaţiile devin p re a m ari.
= = în tim p u l contactului în tre ştift şi crestătu ră, ro ata balansierului se
r citeţ te cu unghiul activ a , ia r fu rc a cu u n g h iu l activ al furcii care este
egaîâ eu Y+p (sum a d intre u n g h iu l de im puls şi u n g h iu l de repaus). R a-

Ttg. 35. L im ita re a furcii : Fig. 36. L im ita re a fu rcii p e cercul d e bazâ
— p la tin ă : 2 — fu r c ă ; 3 — ş t if t ; al ro ţii :
4 — can al. 1 — ştiftu l fu r c ii; 2 — a x : 3 — a x u l r o ţii; 4 —
fu r c ă ; 5 — roata e şa p a m e n tu lu i.

p o rtul (v + p) :'/.=u defineşte ra p o rtu l de tra n sm ite re a furcii şi este apro­

xim ativ egal cu ra p o rtu l d in tre raza cercului descris de ştiftu rile furcii şi
lungim ea furcii.
La u n ra p o rt de tran sm itere m are, p ă tru n d e re a este m are (fig. 37) şi
n u *e cere o execuţie prea precisă ; la u n ra p o rt de tran sm itere m ic scade

27
•7
so isa& naamgi - \ m>*\ t

" M r _

Fig. 37.,jta jp o rtk le .transm itere m are f
I -y c e r c u l ştiftu lu ^ t 2^;” c e r c u l f u r c ii;
3 , s ş tif t u l r o ţii b a la n s ie r u lu i; 4 — fu r c ă ;
'* /— u n g h iu l a ctiv a l rb ţii b alan sieru lu j*
. / v-f-p tt u n g h iu l a c tiv a l fu rcii i » .
F iş. .38. R a g o rţ d e tra n s m ite re m ic :
i —' cercul ‘ ştiftului;. ‘ 2 — cercul, fu rc ii;
3 — ştiftu l r o ţii baJ£hsierului;?'3 -h i z i x ^ r , -
K .— unghiul activ ă l balansierului; Y+P~
% r urighîul aotîv -âl- fuţc£i;.

unghiul activi a l ro ţii b alansierului şi p rin aceasta creşte unghiul d e ’ osci­

laţie liberă (fig; 38). -c;b -b H iu s ., .1 — <s,. -
L3 a c e lo r rapo'rt de transm isie ,1 furcile m âi 'lungi dău'-o- p ătru n d e re
m ai m are şi posibilitatea m ontării fu rcii în afara zonei balansierului', ec.o-
nwmisîndu-se astfel lin pod pro p riu peiitru furcă (fig .'39).
Fux-cile scu rte p rezintă a v an taju l 6 ă riu ; treb u ie ecbihbrâte'-şi'datorită
g'reutâţii m al m ici uşurează f u n c ţ i o n a r e a ; " ' ::
■- ^ . R o l e l e de sig u ra n ţă se num esc m ari său iniciv dtipă cum diam etrlil lo r
este m are sau m ai mic d e c ît d ia m e tru l cercului" descris de ş tif tu l 1roţii
balansierului. ■ ■ • ■
La rola m are (fig, 40), ştiftu l ro ţii blân sieru lu i se presează în âceastă
r 6 lâ ..P â ţru n d e re ă c u ţitu lu i de Siguranţă în 'd e g a ja re a 'ro le i este mică ; de
1 ***” t "! 1 ' ; ‘ ■"•aceea■se poate!:'fo lesi
■'numai' cînd u n g h iu l’ac--
• tiv- al balansierului (X)
este m are. Rola ' to are
■ ' .4 are a v an taju l c ă : sigu­
1 H' ran ţa se păstrează
aproape pînă cînd ştif­
j tu l in tră în crestătura
furcii.
La rolă mică (fi­
g u r a '41)7 ştiftu l se p re ­
Fig. 39. D e p en d e n ţa p ă tru n d e rii de_lungim ea fu rcii :
sează In tr-o rolă supli­
2, r — c e r c u l ştiftu lu i; 2» 2' — c e r c u l furcii-; 3, 3 — ştiftul m en tară sau --în spiţa
r o ţii b a la n sie r u lu i: 4 — fu r c ă ; 'h —; u n g h iu l/a c t iv al bal an- „ ro ţii balansierului. P ă­
s ie r u lu i; f + P - j u n g h i u l a ctiv a l fu r c ii
tru n d erea cuţitului-, în
degajarea., i-olei este
măre,- fap t p en tru care
se poate folosi şi -pen­
tru. X mic ; prezintă însă
dezavantajul! că sigu­
ra n ţa se pierde m ai re ­
pede, şi fu rca necesită
‘-‘'co am e m ai - lungi "dâre
[ să preia siguranţa.-
La ceasornicele
Tt « H -j • . 4 0 - . R o lă -m a r e r
' d eşteptătoare s e folo­
. — c e r c u lwş tiftu lu i;, 2 ..-ţt c e r c u l fu r c ii; ■3. —, rolă;,
■11 ‘c e r c u l c u ţitu lu i; 5 — ş tift; 6 - cu ţit. s e ş t e frecvent-ăxul* "bă-

28
• F iş.: 41.,R olă mică : , r.. Fig! -42. Siguranţa pe axul fjâlansieru-
1 — .ce^cui ştîfţu lu i; 2 .“ [C ercul fu r c ii;. 3 7— iui’;
rc5ă; > — cei'ciir cuţituH ii?-5 —■şt-ift; ■ f ’ 1■ 1 c o r c U l's u itu lu i; ' 2 — c e r c j î ‘ f u r c i i .1 —
im m n : . a a,t;: t e ! xsercul e!W iiŞS9r: S r-. S tifttlS -rjcq rrţ.

Fig. 43. E lem en te de sig u ra n ţă :

.1 — furcă: 2 — clement de siguranţă.

lansierului d re p t rolă de sig u ran ţă (fig. 4 2 ), ia r coarnele furcii preiau rolul

cuţitului. In acest caz, axul. b alansierului este fre z a t pînă la jum ătate, în
d reptul furcii-, :— j
u La eşapam entul ancoră şi ştiftu ri, în fu rc ă -sîn t presate două ştiftu ri
de oţel rotu n d e, la distanţe egale faţă de axul,furcii.
Ş tiftu l balansierului se execu tă la ceasornicele d eşteptătoare din oţel
de ferm ă sem irotundă, rotu n d ă sau, uneori, se folosesc două ştiftu ri rotunde.
: * ' ,;F u rca şi roata-ancoră se execută din alam ă tare, iar axele-din oţel.
. 'C uţitul de siguranţă al furcii, cînd se foloseşte rola m are, . este un.
ştifi-d re p t (fig. 43, a), ia r cînd se foloseşte ro la m ică, este u n ştift îndoit
(fig. 43, b) sau u n v îrf din tablă fix ată pe fu rcă p rin n itu ire (fig. 43, c) sau
prin, şu ru b (fig. 43, d). . j,
..-■tuGele trei, axe (balansier, fu rcă şi ro ata:eşap am en tu lu i) ale regulato­
rului ;şi eşapam entului pot fi aşezaţe pe aceeaşi d re a p tă sau în unghi. La
aşezarea pe- o -linie, a x u l roţii eşapam enţuiui, este,, întotdeauna, în afara
ZQBiBi-balansierului (şi iî*cazul u n ei furci scurte). : ,,,:rfţ...i.! ,
.;-,La ieşirea în unghi; se .utilizează mai bine s p a ţiu l; în âicest caz,, ele­
m entele eşapam entului pot fi ex ecu tate m ai m a p . La eşapam entul, ancoră
cu ştiftu ri se foloseşte, d e obicei,, această aşezare. ;
* . " 4■■*
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE . - r r ' -r-< V :.;

1. Enumeraţi caracteristieele unui eşapam ent ancoră ?

2. Cum funcţionează eşapam entul cu ştifturi ?
3. Ce este siguranţa ? - !*• - - ~
4. De ce este necesar ca furca să fie atrasă şi cum se realizează aceasta ?
5. C6re sînt m etodele de lim itare a furcii ? 1 :• .v , ;v*v.
9. Dar rolul coarnelor furcii ?
7. Cum se defineşte raportul de transm isie a furcii ?
S. Care este siguranţa utilizată la deşteptătoare ?

29
 CAPITOLUL V

OSCILATORUL -

A. GENERALITĂŢI

. B alansierul se com pune din ro ata b alan sieru lu i şi u n arc spiral; m on­
ta te pe acelaşi ax, n u m it a x u l b alan sieru lu i (fig. 44). R oata balansieeuiui
se mtontează p rin presare, ia r cap ătu l in te rio r a l arcului se fixează un
butuc p resat pe ax, p rin n itu ire sa u p rin îm p ăn are cu un ştift.
b a ceasornicele d eşteptătoare ro ata balan sieru lu i este de fap t u a inel
de alam ă p rev ăzu t cu două sau tre i spiţe (fig. 45). A rcul spiral se ex ecu tă
din oţel sa u bronz, cu toate spirele în acelaşi p lan (arc spiral plat).
A xul b alansierului este din oţel călit, avînd la capete fusuri d e form a
specială pen tru a se m icşora frecările în lagăre.

Fig. 44. Balansier :
1 — roata balansierului:
2 -r a x ; 3 — a r c s p ir a l;
4 — b u tu cu l a r c u lu i sp i-
. r a l; S — ş tift.
Fig. 45. Roata balansierului.
Fig.:. 46. Fti&urile
axului roţii balan­
sierului :
a — p en tru c îv e fn e r ;
b — p en tru hii'Mhe.

La ceasornicele fără rubine, fu su rile ax u lu i balansierului au o form ă

conică cu u n g h iu l la v irf de 40— 45° (fig. 46, a). L a ceasornicele cu rubine,
fusurile au o form ă cilindrică term in ată cu o calotă sferică (fig. 46, b).
B utucul de fix are a 'a rc u lu i sp iral se execu tă din alam ă cu o fr&zare
radială care p erm ite ro tirea lui pe ax. A ceastă ro tire este necesară p en tru
ca ştiftu l roţii balansierului, în repaus, să fie pe linia care uneşte centrele
de rotaţie ale ro ţii b alansierului şi furcii. •
C apătul ex terio r al arcului spix’al se fixează bine, p rin îm pănare cu
un ştift, de u n b ra ţ în p latin ă sau în podul balansierului.
U ltim a sp iră a arcului sp iral este ţin u tă în tre ştiftu rile unei pîrghii
(compasul de reglare) care se poate ro ti în ju ru l lagărului balansierului.

B. PERIOADA DE OSCILAJIE

P erioada To a unui b alan sier care oscilează lib er se calculează cu

relaţia
îri « ir e :
;• l e s te m om entul d e in e rţie a i tu tu ro r m aselor a fla te îri mişcare
de o sc ila ţie ;
. 1) — m om entul d irector a l arcu lu i spiral.
V aloarea m om entului d ire c to r p e n tru o răsu cire de -un radian se ob­
ţin e dtei re la ţia ivirT v-o

)n care
E este m odulul de elasticitate ;
h — lăţim ea arcului s p i r a l ;
â — grosim ea arcului s p i t a l ; .
/ — lungim ea a rc u lu i spiral.
L-ungimea u n u i arc sp iral p la t rezu ltă din relaţia

în cane :
da este d iam etrul ultim ei spire ;
dt — d ia m e tru l prim ei sp ire ;
W — num ăruL de spire.
■Ţinîndu-se seam a de re la ţia m om en tu lu i director, perioada oscilaţiei
sim ple se obţine

P e n tru u n balansier dat, toate elem entele c a ie in terv in în această

relaţie sîn t cunoscute in afară de lungim ea arcu lu i spiral. D eterm inarea
precisă a acestei lungim i p e n tru o anum ită perioadă se face prin m ăsura­
rea in terv alu lu i de tim p necesar e fe c tu ă m unui an u m it nu m ăr de oscilaţii
sau eu ap arate electronice de m ăsu rat. P rin calcul se poate obţine num ai
o valoare apro x im ativ ă deoarece m ărim ile care in te rv in in relaţie n u se
pot determ ina cu precizie.
' R eglarea perioadei de oscilaţie a balan sieru lu i cînd acesta este m on­
ta t foi m ecanism ul d e ceasornic se poate face, în general, p rin modificarea
lungim ii arcului spiral sau p rin m odificarea m om entului de inerţie al b a ­
lansierului.
La ceasornicele deştep tăto are se aplică n um ai prim a m etodă de-
o arece'ro ata b alansierului n u e ste p revăzută cu şu ru b u ri de inerţie. Pen-
trli m odificări m ari ale perioadei (m ersului zilnic), lungim ea arcului spiral
poate fi v a ria tă p rin tr-o altă fix a re a u ltim ei sp ire îh braţ, iar p en tru mo­
dificări mici, p rin ro tirea com pasului de reglare.
C an titatea AZ, cu care tre b u ie să fie m odificată lungim ea L a arcului
spiral, este d a tă d e relaţia

în oare : ' , •
1 tt> este perioada de tim p în care s-a d e te rm in at deviaţia ;
A, — deviaţia observ ată în tim p u l tf,-şi rep rezintă d iferen ţa d in ­
tre in te rv a lu l d e tim p in d ic a t d e ceasornicul respectiv şi
*-■ in terv alu l de tim p t i in d icat de ceasornicul-etalon.'

31
 De obicei, t i = 24 h ; în acest caz, d eviaţia A, se num eşte mers- gilnic
,şi;.şe.:.;noţ©a?ă.;cu r^;-f..D ?că.ser..-rnăspai!|r~..m erşul:: zilnic .în ş (ms) sau în
m in'(rhm ), ; o w»
lMşA, i r. /-m, r J-mm.: x r.4<
| „« 43200 ’720. ' ^ n ; %N

U nele ceasornice au o scală g ra d a tă care perm ite o ro tire m ai precisa

a com pasului d e reglare.

* C. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PERIOADA DE OSCILAŢIE

a» E şapam entul. In tim p ce ro a ta balan sieru lu i pârcurge unghiul ac­

tiv se produce o leg ătu ră fu n c ţio n a lă } cu furca şi ro ata eşapam entului.
.Această leg ătu ră influenţează, p erioada' de o scilaţie.'L a eliberarea roţii
eşapam entului, aceasta treb u ie rdtită^în'apoi',' producînd' frânarea oscilaţiei.
D upă elib erare, se tran sm ite im p u lsu l care accelerează oscilaţia. Cu cît
am plitudinea de oscilaţie este m a i mică, in flu e n ţa frinării creşte, şi cea­
sornicul râm în e în urm ă. . . ... •.
b. F recarea. L a u n b alan sier care oscilează liber, frecarea nu a re in­
flu en ţă asu p ra perioadei. F recarea în lag ăre are însă ca. efect m icşorarea
am plitudinii de oscilaţie. •.
; F re c a re a ; î n . lagăre .este m ax im ă cînd fusul se sup rap u n e pe ..partea
cilîrafrică ş i's e reduce foarte m ult" cînd to t balansierul este su sţin u t.d e
calota sferică sa u de v îrfu l conului.
U leiul de ungere are o m are in flu e n ţă asupra frecării. Prin uscarea
sau îngroşarea uleiului, am plitu d in ea oscilaţiilor se reduce, şi ceasornicul
rărjame în urm ă,,. .... . ,
. c. B alansierul neechilibrat. M asa excentrica a u nui balansier. in-corn-
p le î echilibrat n u influenţează perioadele de o scilaţii' cînd acesta şe află
într^uri plan orizontal, în poziţia v erticală însă, datorită, m om entului s u r
p l i iij^ ta r care aparei, perioadele sirit p u tern ic in fluenţate. . . . ....
. .La am p litu d in i mici, o m asă ex c e n tric ă aşezată deasupra axei. <fe..roT
ta ţit, în poziţia de echilibru a balan sieru lu i, produce oîntîrziere...
O dată cu creşterea a m p litu d in ilo r această in flu en ţă scad ei şi. la un
unghi.‘d e b s tila ţie de 220° d evine eg al cii zero. La am plitudini şi nâşd m ari,
proteice o accelerare Care creşte încet, odată cu a m p litu d in ea Q m asa ex­
centrică su b axă a re u n efect cOntfar. ' .
d. A rcul sp iral. în tim pul fu n cţio n ării, arcul sp iral se înfăşoară' şi se
desfăşoară v ariih d u -şi 'diametrul;.- D eoarece cap ătu l in terio r este fi&at pe o
b u cşă'care efectuează o m işcare d e oscilaţie ;n. ju ru l unei a x e .ia r. capătul
ex terio r este fix a t rigid,; variaţia, d iam etru lu i produce o deform are a, ar­
cului: câr€ are urm ătoarele efecte : apare o apăsare su plim entară în lagăre,
se schim bă poziţia centrului de g re u ta te a arcului; se modifică m om entul
lui de1in e rţie şi a p are un m om ent de ro ta ţie suplim entară .1
1 ) Apăsarea suplim entară d in lagăre produce ‘o frecare 'suplimen­
ta ră care este neglijabilă. .; v : ■/
2) C entrul de greutate al arcului spiral se deplasează din axa de ro­
ta ţie şi a re acelaşi efect ca o ro a tă de b alan sier neechlibrată, producînd
p e rtu rb a ţii î n . m ersu l ceasornicului.- A ceastă p e rtu rb a ţie este cu a tît mai
m are, cu c ît am plitudinea de oscilaţie fe te m ai m are. . . ; ';
. 3 ) M om entul de- in e rţie . al arcului spiral depinde de diam etrul lui.
Deoarece m om entul de. in erţie creşte m ai m u lt la desfăşurare (cînd dia­
m etrul creşte) d ecît lai înfăşurare fa ţa de' ■u n a rc spiral- în e c h ilib ru , se
m ăreşte p'erib ăâa! de ‘<b&cil&ţie. •' DeforinareâQ arcului.' spiral; accentuează
această; tendinţă. La am plitudini-m ici; această in flu en ţă scade.: D e : aceea*
t o balansier căre 1 a fost etâlonat la am p litu d in i-m ari-are tendinţa.-să gră^
bească la am plitudini mici.- Acest efect este co n trar celui cauzat de eşa­
pam ent, de aceea ele se-com pensează parţial. în general-predom ina. în tîr-
iderea cauzată d e eşapam ent la am plitudini de oscilaţii red u se/ '
4) M om entul de rotaţie ‘suplim en ta r care apare datorită variaţiei
d iam etrului depinde ca valoare şi direcţie d e poziţia relativă m om entană
a celor două p uncte de fix are a'cap etelo r arcu lu i spiral.
A cest m om ent produce în tim p u l unei oscilaţii g răbiri şi întîrzieri a
căror sum ă algebrică cauzează, în funcţie d e m ărim ea am plitudinii, gră­
birea sau în tîrzierea ceasornicului.
în figura 47 este rep rezen tată g rafic v a ria ţia mersului- unui ceasor­
nic în funcţie de am plitudinea oscilaţiei a p e n tru d iferite unghiuri $ în tre
pometele de fix are a celor două capete
ale arcului sp iral cînd balansierul se 0

află în echilibru.
Din aceste curbe rezu ltă că p e n tru
am plitudinile care ap ar lâ eşapam entele
cu ancoră (a = 1 8 0 . . . 270°), in flu en ţa
m om entului răm în e aproape constantă
p en tru ,3= 100° şi j3=260°. Cînd cele
două puncte de fixare sîn t pe aceeaşi
rază ( j = 0 ), la am plitudini mici ceasor­
nicul g ră b e ş te : astfel, se poate com ­
pensa ififluenţa eşapam entului. Dacâ_
3=180". ceasornicul întirzie la am p litu ­
dini mici.
e. Şocurile exterioare. Ele produc
accelerarea sau frîn a re a oscilaţiilor în
funcţie de direcţia lor, cauzînd dife­
renţe sesizabile num ai dacă sînt re p e ­
ta te cu frecvenţă apropiată (sau egală)
de frecvenţa de oscilaţie a b alansieru­
lui. Influenţa lor scade odată cu m âi'i-
rea vitezei de oscilaţie şi cu m icşorarea
greutăţii balansierului.
f. Com pasul de reglare. Ş tiftu rile
com pasului de reglare care ţin u ltim a
spiră sin t fix a ta la o d istan ţă mai m are
în tre ele decît grosim ea spirei p e n tru 90 iSO 213 *
ca, la rotirea com pasului, spiralul să n u Fig. 47. V a riaţia m ersu lu i ceaso rn i­
se deformeze. Dacă în poziţia de echi­ cului în fu n c ţie de a m p litu d in e a de
libru a roţii balansierului spira se află oscilaţie.
la mijlocul d istanţei d in tre ştiftu ri,
atunci, la am plitudini m ari, in te rv in e lungim ea arcu lu i spiral pînă la ştif­
tu ri, iar la am plitudini mici, în treag a lungim e pînă la . braţu l de fixare
(fig. 48, a). La am plitudini mici, u ltim a sp iră se deform ează p u ţin şi nu;
atinge cele două ştiftu ri ale com pasului. în acest caz, ceasornicul va în tâ r­
zia. Oscilaţiile ultim ei spire se reduc pe m ăsură ce se apropie de braţu l
de fixare.

3 — M an u alu l ce a so rn ica ru lu i
 JD acă ceasornicul g r ă b e ş te : şi ştiftu rile com pasului' se rotesc spre
b ra ţu l de fix a re a arcului sp iral (înapoi), şe poate întim pla ca sp ira în
oscilaţia ei să n u m ai atin g ă ştiftu rile şi perioada de oscilaţie să crească
cu m u lt m ai m u lt decît reg larea făcu tă conform scării com pasului. Dacă
în poziţia d e echilibru a roţii balansie­
rulu i, sp ira se sp rijin ă pe u n u i din tre
ştiftu ri (fig. 48, fa), în tr-o sem ioscilaţie
in terv in e lungim ea pînă la ştift, iar în
cealaltă sem ioscilaţie, în funcţie de m ă­
rim ea am plitudinii, in terv in e la u n mo­
m en t d a t întreaga lungim e, pînă la b ra ­
ţu l de fixare. în această semioscilaţie
creşte perioada.
O dată cu m icşorarea am plitudini:
creşte tim pul c ît spira atinge ştiftul, os­
cilaţia făcîndu-se în cea m ai m are parte
Fig. 48. Influenţa compasului de re­ cu lungim ea arcului pînă la ştift. A tin-
glare asupra mersului unui
ceasornic :
gei'ea p erm anentă a spirei de unul din
1 — b ra ţ d e fix a r e ; 2 — ştiftu l co m p r e so ­
ştiftu ri (la am plitudini mari) defor­
r u lu i; 2 — u ltim a sp iră a a rc u lu i sp iral. m ează arcu l spiral, accentuînd toate in ­
fluenţele ară ta te la punctul d?
g. P resiunea aerului. în oscilaţia sa, b alansierul se freacă de aer
care ii cauzează o frînare. F rîn a re a depinde de m ărim ea, form a, viteza de
oscilaţie şi de presiunea aen jlu i. P e n tru u n balan sier dat, influenţa v a­
riaţiei presiunii este m ică în com paraţie cu celelalte influenţe şi se negli­
jează de obicei.
h. M agnetism ul. Dacă u n ceasornic ajunge în tr-u n cîm p m agnetic
puternic, piesele de oţel se m agnetizează şi produc pertu rb aţii puternice
sau ch iar oprirea ceasornicului. A ceste p ertu rb aţii ap ar dato rită forţelor
m agnetice de atragere sau respingere care ap ar în tre anum ite piese (a r­
cul sp iral şi piesele eşapam entului). D em agnetizarea se face în tr-u n cîmp
m agnetic altern ativ a cărui in te n sita te scade, tre p ta t, pînă la zero.
i. T em peratura. V ariaţiile tem p eratu rii m odifică elasticitatea şi di­
m ensiunile arcului spiral, precum şi dim ensiunile roţii balansierului. O dată
cu creşterea tem peraturii, elasticitatea arcului scade, ia r ceasornicul Va
răm îne în urm ă. C reşterea tem p eratu rii provoacă şi m ărirea diam etrului
roţii balansierului, deci m ărirea m om entului de in erţie care accentuează
întîrzierea. C reşterea dim ensiunilor arcului sp iral are un efect contrar,
deoarece creşterea lăţim ii şi grosim ii influenţează m ai m u lt decît creşte­
rea lungim ii.
In flu en ţa cea mai m are o are m odificarea elasticităţii arcului spiral,
de aceea balansierul neoom pensat îşi m ăreşte perioada de oscilaţie la creş­
terea tem peraturii. A baterea provocată de variaţiile tem peraturii cu 1 °C
este de aproxim ativ 1 2 s/zi.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE ,

1. Din ce piese se compune balansierul şi cum se asamblează ?

2. Cum se calculează perioada d e oscilaţie a balansierului ?
3. Cum se reglează perioada de oscilaţie ?
4. Care sînt factorii ce influenţează perioada de oscilaţie ?
5. Cum influenţează fiecare factor perioada de oscilaţie ?

34
 CAPITOLUL VI

MECANISMUL INDICATOR

M ecanism ul indicator se com pune d in : pinionul p ă tra r 1, roata

schim bătoare 2, pinionul schim bător 3, ro a ta o rară 4, cadranul şi acele in ­
dicatoare (fig. 49).

A. ANGRENAJUL

P inionul p ă tra r se execută din.

alam ă tare sau oţel şi se m ontează p re ­
sa t pe axul m in u tar. El angrenează cu
ro ata schim bătoare, care se execută din
alam ă, şi se nitu ieşte pe pinionul schim ­
bător. Subansam blul roată-pinionul
schim bător se poate roti in ju ru l unui Fig. 49. Schema m ecanism ului indi­
ştift n itu it în schelet (platină). P inio n u l catoarelor :
1 — p in io n p ătrar; 2 — ro a ta sc h im b ă ­
schim bător antrenează ro ata orară care to a re ; 3 — p in io n sc h im b ă to r ; 4 — roata
este n itu ită pe bucşa o rară şi se poate o rară; 5 — a x m in u ta r.
roti în ju ru l axului m inutar. Indicatorul
m in u tar se fixează prin p resare pe axul m in u tar, ia r cel o ra r se fixeaxă
tot prin presare pe bucşa orară.
La cadranele obişnuite cu 12 diviziuni orare rap o rtu l de transm i­
sie în tre cele două indicatoare treb u ie să fie 1 2 : 1 ; cum am bele indica­
toare se rotesc în acelaşi sens, ra p o rtu l de transm isie se realizează cu
două perechi de ro ţi dinţate.
în m ecanism ul indicator, sp re deosebire de m ecanism ul de tra n s­
misie, elem entele conducătoare s în t pinioanele, ia r roţile-elem entele con­
duse ; de aceea profilul pinioanelor p ă tra r şi schim bător v a fi 3/3 ogival
(profil C).

Fig. 50. C u p lă ela s­

tic ă :
1 — ro a ta m in u ta ră ; 2 —
p in io n m in u ta r ; 3 — ax
m in u ta r; 4 — b u c şă ; s —
b u c şă ; 6 — şa ib ă e la s ­
tic ă ; 7 — a r c e lico id a l.
 P e n tru ro tirea m anuală a indicatoarelor în la n ţu l cinem atic a l m e ­
canism ului de transm isie treb u ie in tro d u să , o cuplă cu frecare. La to ate
ceasornicele d e şte p tă to a re'o u p la seste m o n ta tă -p e ax u l m in u ta r (fig. 50).
R oata m in u ta ră 1 este fixată pe p in io n u l m in u ta r 2 şi se poate roti pe
ax u l m in u ta r 3. Cele două bucşe 4 şi 5 se m ontează prin presare. In tre
bucşe şi ro a tă se' m ontează u n arc lă m e lă r 6 (fig: 50, a) sau un arc elicoidal
7 (fig.” 50, !>). L a 'fu n c ţio n a re a n o rm a lă : a! reâsom iculuiv d ato rită frecării
produse de arc, roata şi a x u l se rotesc îm preună. La rotireâ m anuală a
indicatoarelo r se roteşte n u m ai axul, cu a ju to iu l unui buton m ontat îa
ex terio ru l carcasei. R otirea se p oate face în am bele sensuri.

B. CADRANUL

C adran u l este piesa care perm ite, citirea indicaţiilor ceasornicului.

Mai are şi u n rol estetic, fiind „faţa ceasornicului", motiv p en tru care i
se dau d iferite form e şi p rezen tări grafice.
C adranele se pot execu ta din : carton, oţel,' alum iniu, alam ă «au m a­
terial plastic.
O rice cadran are pe circu m ferin ţa sa m arcate reperele orare : ală­
tu ri de ele se m archează cifrele corespunzătoare, dat* mai poate avea re ­
perele m in u tare, secundare (num ai la ceasornicul cu secundar excentric)
şi reperele p e n tru reglarea m ecanism ului ce sem nalizează (cînd indicatorul
soneriei este m ontat excentric).
D upă fe lu l cum sîn t m arcate reperele orare se deosebesc cadrane ti­
părite, cad ran e cu repere şi cifre în relief şi cadrane cu repere fazate.
C adranele tipărite se ex e c u tă clin carton sau tablă m etalică vopsite
sau asam blate şi acoperite cu u n s tra t protector. Se tipăresc in acest caz
toate, rep erele şi cifrele care a p a r pe cadran.
Cele cu repere şi cifre în relief se execută p rin am butisare sau li­
pire, din tab lă de alam ă sau alim iniu. Se precizează câ m unai reperele
orare şi cifrele corespunzătoare sîn t în relief ; restu l reperelor sînt tip ă­
rite pe fon d u l vopsit, sablat sau acoperit galvanic al cadranului. In ultim ul
tim p se folosesc şi cadrane din m aterial plastic cu repere şi cifre în re­
lief o b ţinu te p rin injectare. *g
C adranele cu repere frezate se execută din alamă, prin frezate cu
diam ant, p e n tru a se obţine lu ciu l corespunzător. A proape în toate cazu­
rile. form a cadranului corespunde, formei* carcasei in care este m ontat. Se
folosesc cadrane plane (plate) şi cadrane am butisate. Cele plane în tre ca­
d ran şi geam au "o ram ă de d ista n ţa re p e n tru a crea spaţiul necesar indi­
catoarelor. In d iferen t de tip sau form ă, cadranele trebuie să fie m ate (să
nu reflecte lum ină) p e n tru a p erm ite citirea corectă a indicaţiilor acelor in­
dicatoare..
S în t u n e le tip u ri de ceasornice care au rep erele orare, uneori şi ci­
frele corespunzătoare m arcate cu sub stan ţe lum inescente care perm it c iti­
rea lor şi la întuneric. A ceste sub stan ţe se aplică pe un fond alb şi sîn t
încadrate d e u n chenar n eg ru p e n tru a li se m ări efectul.
C ad ran u l se fixează pe su p o rtu l schelet, fiind poziţioiiat faţă de;
acesta p rin cepuri, gheare îndoite, sau ştiftu ri. E l se fixează ce n tra t faţă
ele axul m in u ta r p e n tru a n u cauza abateri m ari la declanşarea soneriei.

36
 C ACELE INDICATOARE

Indicatoarele' servesc la citirea ceasului. Se execută- din oţel sau

alam ă şi s în t în n u m ă r de trej.vsaiu patru.
Indicatorul o ra r, e s te cel: c a re : indică ora. Este m ai scu rt şi m ai lat
decât cel m in u tar. Se ro teşte odată la 12 h.
Indicatorul m in u ta r se ro teşte o dată în tr-o oră, fiind a tît de lung in ­
cit ajunge pînă la m arginea cadranului, în d rep tu l reperelor m inutare.
Indicatorul de sem nalizare fiind, de obicei, de altă culoare, p e n tru
a n u fi co nfundat cu prim ele, se m ontează cen tral sau lateral. U nele cea­
sornice d eşteptătoare au şi u n indicator, secundar, care de cele m ai m ulte
ori se m ontează lateral. '\
Dacă se m ontează central, se execută foarte subţire p e n tru a n u fi
confundat cu celelalte.
Ceasornicele care a u sem nele orare m arcate cu su bstanţe lum ines­
cent» au indicatoarele orar şi m in u tar acoperite cu aceeaşi substanţă.

întrebări recapitulative

1. E n u m eraţi piesele com ponente a le m ecanism ului in dicator.

2. C are este ra p o rtu l de tran sm isie la m ecanw anele in d ic a to a re ?
3. C u ra se realizează ro tire a m an u a lă a in d icato arelo r ?
4. C um se cla siîic ă c ad ra n ele ?
5. C :tc ace in d ic a to a re a re u n ceasornic d e ştep tăto r ?

CAPITOLUL VII

M ECA N ISM U L D£ SEMNALIZARE

A. CEASORNICUL DEŞTEPTĂTOR SIMPLU

Ceasornicul deştep tăto r, pe lingă m ecanism ul de m ăsurare a tim ­

pului, are şi un m ecanism d e sem nalizare, care la ora reglată se declan­
şează autom at, producînd u n sem nal sonor (de aici şi denum irea de cea­
sornic deşteptător).
Cele m ai m u lte tip u ri de ceasornice d eşteptătoare au m ecanism ul de
sem nalizare*independent, com andat de m ecanism ul de ceasornic.
M ecanism ul de sem nalizare se com pune d in urm ătoarele com ponente
principale : m ecanism ul m otor, eşapam entul, ciocănelul, clopoţelul, dis­
pozitivul de oprire, dispozitivul de declanşare şi dispozitivul de reglare.
In fig u ra 51 se rep rezin tă prim ele cinci p ărţi, ia r în figura 52. dispo­
zitivele de declanşare şi reglare.
a. M ecanism ul m otor 1 (fig. 51) este asem ănător m ecanism ului m o­
to r de la p a rte a de m ers. Spre deosebire de acesta, are o ro ată m ai m ică
şi u n arc m otor m ai slab.
b. E şapam entul se com pune din ro ata eşapam entului 2 (fig. 51) şi 1
(fig. 53), fix a tă pe ax u l eşapam entului, şi din an co ră cu axul 3 (fig. 51).

37
 1 — su b a n s a m b lu l m o to r; 2 — ro a ta e şa p a m en tu lu i; 3 — arcu l cio că n elu lu i;
4 — clo p o ţe l; 5 — p îrg h ia o p r ito a r e ; 6 — b u to n o p rito r ; 7 — arc d e d e­
c la n şa r e ; 8 — ca r ca să ; 9 — ro n d elă d e sig u ra n ţă ; 10 — b olţ sc h e le t;
11 — arcu l p îr g h ie i o p rito a r e; 12 — cio c ă n e lu l.

R oata eşapam entului este a n tre n a tă de m ecanism ul m otor p rin in­

term ediul pinionului 2 (fig. 53). E a este de alam ă şi are dinţi ascuţiţi d rep ţi
sau înclinaţi, în funcţie de fo rm a ancorei.
A ncora se execută din oţel, p rin frezare sau îndoire.

Fig. 52. D ispozitiv d e d eclan şare şi re g la re :

1— b u tu c d e d ecla n şa re ; 2 — a x d e reg la re so n e r ie : 3 —
p latin a d in fa ţă ; 4 — a rc d e d e c la n şa r e ; 5 — su p o rt s c h e le t;
6 — p in io n p ă tra r; 7 — ro a ta ora r ă ; 8 — a x u l c io c ă n e lu lu i;
9 — a rc d e fr in a r e ; 10 — p in io n d e reg la re; 11 — ro a tă d e
J d ecla n şa re ; 12 — g h ea re d e d ecla n şa re ; 13 — p îrg h ie d e
d ecla n şa re .

4
Fig. 53. Subansamblul roată-ancoră:
1 — ro a ta ; 2 — p in io n .

'38
 “ c. Ciocănelul 1 2 este alcătu it d in tr-o coadă şi u n cap î n form ă ci­
lindrică sau sferică. E l se fixează rigid (p rin p resare sau nituire) pe axul
ancorei. In felu l acesta, poate oscila îm preună cu ancora.
Sistem ul roată, ancoră şi ciocănel form ează îm preună u n eşapam ent
pendul. R olul p en d u lu lu i îl a re ciocănelul care, oscilînd re la tiv repede
(are lungim ea redusă), va atinge (în oscilaţia sa) clopoţelul 4, producînd
bătăi re p eta te (soneria).
d. Clopoţelul 4 , o piesă de o ţel de diferite form e, este m o n tat în in ­
terio ru l sau ex te rio ru l ceasornicului. P rin form a lu i se urm ăreşte obţi­
n ere a d iferite lo r to n alităţi. U neori clopoţelul lipseşte, locul lu i fiind lu a t
de capacul ceasornicului.
e. D ispozitivul de oprire are rolul de a perm ite o p rirea m anuală a
sem nalului sonor. Se com pune d in tr-o pîrghie 5, care, p rin apăsare, in tră
în tre dinţii roţii eşapam entului şi opreşte funcţionarea m ecanism ului de
sem nalizare. A păsarea se face p rin interm ediul u n u i buton m ontat în
ex terio ru l carcasei. P îrg h ia o p rito are este prevăzută cu un arc 11, care o
ridică îm preună cu buto n u l cind ro a ta eşapam entului o eliberează. Elibe­
ra re a pîrghiei 5 se produce la a rm a re a arcului, cînd roata eşapam entului
are ten d in ţa să se rotească invers fa ţă de sensul de ro tire la funcţionare.
f. D ispozitivul de declanşare are rolul de a declanşa sem nalul sonor
la tim pul p red eterm in at. A cest dispozitiv face leg ătu ra in tre m ecanism ul
de ceasornic şi cel de sonerie.
: D ispozitivul de declanşare se com pune din g heara de declanşare 12
(fig. 52), b u tu cu l de declanşare 1, arcu l de declanşare 4 şi p îrg h ia de d e ­
clanşare 13. G h eara de declanşare este ştan ţatâ în ro ata o rară ; ea efec­
tuează deci o ro taţie la 12 h. P îrg h ia de declanşare este fix ată rigid pe
axul ancorei m ecanism ului de semnalizaxe.
In tim p u l fu ncţionării ceasornicului, butucul de declanşare este fix,
ia r roata o rară se roteşte. In m om entul în care g h eara roţii orare în ro ­
ta ţia ei ajunge în d re p tu l frezării din butuc, arcul de declanşare îm pinge
roata înainte, elib erîn d pîrghia de declanşare 13 a ciocănelului, şi ceasorni­
cul începe să sune.
La unele ceasornice, sem nalul sonor durează, dacă n u este acţionat
dispozitivul de oprire, pînă la d ezarm area com pletă a arcului m otor. La
alte tip u ri de ceasornice, sem nalul sonor este în tre ru p t cu a ju to ru l u n ei
pîrghii n itu ite pe a x u l ciocănelului care atinge arcu l de acţionare cînd
diam etrul lui creşte d ato rită desfăşurării.
«• F rezarea d in b u tu cu l d eclan şato r are o parte înclinată 60°— 70° care
perm ite ieşirea ghearei din frezare fără oprirea ceasornicului. P e m ă­
su ră ce gh eara alunecă pe p an ta frezării la ieşire, arcu l de declanşare se
com prim ă şi blochează ciocănelul. A ceastă blocare treb u ie să se producă
după cel m u lt 1,5 h de la declanşare.
g. D ispozitivul de reglare (fig. 52) serveşte la fixarea tim p u lu i cînd
treb u ie să se declanşeze sem nalul sonor. D ispozitivul de reglare se com­
pune din ro ata d e declanşare 11, pinionul 10 cu axul său 2 , indicatorul şi
butonul de reglare. R otindu-se b u tu cu l declanşator, gheara roţii orare va
îhtîlrii frezarea în altă poziţie, deci la a lt tim p. R otirea bu tu cu lu i se face
p rin in term ed iu l ro ţii de declanşare 11, n itu ită pe butuc, care este a n tre ­
n ată de pinionul de reglare 10. A cest pinion este p re sa t p e u n ax 2, al
cărui capăt iese în ex terio r. R otirea axului se face m anual num ai în tr-u n
singur sens, cu a ju to ru l u n u i b u to n filetat.

39
- h ■ P oziţionarea b u tu cu lu i de declanşare se face prin, frecare. ,ln acest
scop,-pe a x u l d e reg lare se m ontează un a r c d e f rin are 9. M om entul; de
declanşare a soneriei se fixează cu indicatorul de sonerie, m o n tat de bnr
tuoul de declanşare.: R eglarea se faoe p e n tru cel m u lt 10,5 h înainte, adică
num ai în. dom eniul în care g h eara a ieşit d in frezare şi arcul de d eclan ­
şa re a , blocat ciocănelul. , :1;\

■ ,7^' *
B. CEASORNICUL DEŞTEPTĂTOR CU PREAVIZ

* P rin preaviz se înţelege o sem nalizare prealabilă începerii sem nalului

sonor. Preavizul se produce prin bătăi rare, cu perioada cuprinsă în tre
3 şi 6 îs. Dacă m ecanism ul de sem nalizare n u este oprit, după term inarea
preavizulu i (circa 60 s), ceasornicul începe să sune.
F aţă de u n ceasornic d eştep tăto r sim plu, cel cu preaviz (fig. 54) are
un n u m ă r de piese în p lu s : .
P îrg h ia 1 care este n itu ită pe ax u l ciocănelului oscilează îm preună
cu acesta. De cap ătu l ei se m o n tează a rtic u la t o altă pîrghie 2, care este
atrasă de u n a rc 3. P îrg h ia 2 a re la capătul liber o îndoitură cu care se
poate agăţa de d in ţii u n ei ro ţi 4 m ontate pe axul secundar. De n u m ă ru l de
dinţi al acestei roţi 4 depinde frecvenţa b ătăilor la preaviz. D eoarece roata
şe ro teşte o dată la u n m inut,
t ,& frecv en ţa f a b ătăilor pe m inut va
5 , fi egală cu num ărul de dinţi ai
roţii ( f = Z p), ia r tim pul in tre două
bătăi ’.‘a fi
r = 4 ~ (m ln ).
e- v

R oata va avea în tre 10— 20

de dinţi. Un n u m ăr de d in ţi în
afara acestor lim ite m ăreşte sau
? micşorează pasul dinţilor. La un
pas m are unghiul de im puls al
ciocănelului trebuie să fie mai
m are, lu cru l ce se poate realiza
1 greu.
precizia de execuţie. P îrg h ia 5,
n itu ită pe pîrghia opritoare, scoate
p îrg h ia 2 d in tre dinţii roţii cînd se
apa:-.ă pe butonul 10. în această
poziţie, m ecanism ul de sem nalizare
Fig. 54. Mecanism de semnalizare cu p re -' este oprit, şi roaia 4 trebuie să se
aviz- rotească liber pen tru a n u per­
tu rb a m ersul.
în situ a ţia în care m ecanism ul de sem nalizare este blocat de arcul
de declanşare (poziţia de aşteptare), pîrghia 2 n u trebuie să atingă roata.
Ea se deplasează în jos sprijin în d u -se de ştiftu l 9. Cînd arcul de declan­
şare deblochează m ecanism ul de sem nalizare, pîrghia 2 se apropie de roata
4 şi se a g a ţă d e d in ţii acesteia, perm iţînd oscilaţia ciocănelului num ai
în ritm u l în care se ro teşte axul secundar.
 , Preavizul se opreşte autom at, iar sem nalul sonor începe cînd pîrghia
2 este în d ep ărtată de ro ată de p îrg h ia 6 , A ceasta este acţionată de pîrghia
7, m ontată p rin a ju s ta j cu strîn g ere pe a x u l m otor. ,
La arm are, p îrg h ia 7 se rp teşte în sens in v ers pînă la ştiftu l lim i­
ta to r 8, după care alunecă în ju ru l axului. P îrg h ia 6 este lim itată în ro ­
taţia ei de ş tiftu l 9.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE.'

1. Ce ro l a re m ecan ism u l de sem nalizare ?

2. C are sîn t p ă rţile p rin cip ale a le m ecanism ului d e - sem nalizare ?
3. Cum fu n c ţio n ea z ă m ecanism ul 0 e sem n alizare ?
4. A ră taţi cum se re g le az ă m om entul începerii sem nalului sonor.
5. Ce este preavizul ?
6. Cum se d e te rm in ă frec v e n ţa b ă tă ilo r ia preaviz ?
7. Cum fun cţio n ează d e ştep tăto ru l cu preaviz ?

CAPITOLUL VIII

CEASORNICUL DEŞTEPTĂTOR CU CALENDAR

Pe Ungă fu n cţiile unui ceasornic d eşteptător simplu, ceasornicul de­

şteptător cu calendar (fig. 55) indică şi data. A ceasta apare in d reptul unui
vizor (ferăstruică) e x iste n t în lim itele cadranului, sub form a unui num ăr,
de la 1 la 31, corespunzător unei zile
a lunii. U nele ceasornice cu calendar
au încă u n vizor în d rep tu l căruia
apare sim bolul zilei respective (L, Ma,
Mi etc.).
Schim barea datei se face auto­
mat, o d ată la 24 h, noaptea, in ju ru l
orei 24. D u rata schim bării, adică a
intervalului de tim p în care se p ro ­
duce ro tirea d iscului n u m ero tat este
de circa 2 h.
Cifrele *care indică d ata sîn t
scrise pe u n disc de tablă, m o n tat
im ediat sub cadran. Discul num ero ­
ta t este n itu it pe o roată d in ţată 1
care are 31 de dinţi ascuţiţi şi se ro­
teşte liber în ju ru l unei bucşe 2, m on- Fig. 55. D eştep tăto r cu calen d ar,
tată pe axul m in u ta r 3 (fig. 56).
P oziţionarea ro ţii este realizată de u n arc lam elar 4 n itu it pe su­
portul schelet a l cărui cap ăt îndoit, sub form ă de unghi, se sp rijin ă p e v îr­
ful a doi d in ţi învecinaţi. R o tirea ro ţii se produce o dată la 24 h, cu un

41
sin g u r dinte, datorită' u n u i ştift de a n tren are' 5. Aoest ş tift e ste n itu it pe
roata calend ar 6 care ro te şte ;o dată'Xef-2 4 h,‘ fiin d .'an tren ată de pinio­
nul. schim bător. R oata calen d ar a re un n u m ă r d u b lu de dinţi faţă d e ro ate
o rară ,care, d e asem en ea,'este a n tre ­
n a tă de pinionul schim bător.
D acă ceasornicul s-a o p rit n e -
funcţionînd cîteva zile sau în cazul
unei lu n i d e 30 de zile, indicarea d a­
tei n u m ai este corectă. In astfel de
cazuri treb u ie ro tit m anual discul n u r
m ero tat folosindu-se în acest scop o
pîrghie 7, cu capătul îndoit m ontat
pe u n ax 8 care iese în exterior. P e
capătul ieşit se m ontează un buton
de rotire. P rin rotirea lui pînă la tam -
ponare, capătul în doit al' pîrghiei an­
trenează roata, rotind-o cu un dinte.
Fig. 56. M ecanism calendar. E liberînd butonul, arcul 9 readuce
pîrghia în poziţia iniţială.
R otirea m anuală a discului n u m e ro ta t n u este posibilă în interv alu l
5n care are loc schim barea au to m ată a d atei, deoarece în acest tim p ştiftu l
de a n tren are se află în tre d in ţii roţii.
La unele ceasornice d eşteptătoare m ai vechi cifrele care indică d ata
apar la două vizoare alătu rate. Aceste ceasornice au două discuri n u m e­
rotate, u n u l de la zero la nouă şi celălalt de la zero la trei. P rim ul disc
îl antrenează pe al doilea, în sen su l că la o ro tire com pletă a prim ului, al
doilea disc se roteşte cu un dinte.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Cum fun cţio n ează ceasornicul d e şte p tă to r cu c a le n d a r ?

2. C înd şi,cu m se face sc h im b a rea m a n u a lă a d a te i ?

CAPITOLUL IX

DEMONTAREA Şl CURĂŢIREA CEASORNICULUI DEŞTEPTĂTOR

A. DEMONTAREA

Ceasornicele se dem ontează după u n a n u m it tim p d e funcţionare

pen tru a fi curăţite şi reparate. D eoarece în tre două curăţiri, ceasornicul
a funcţionat u n tim p îndelungat, fiecare cu răţire va fi însoţită de o rev i­
zuire generală, p e n tru d ep istarea şi în lă tu ra re a uzurilor pronunţate.
De cele m ai m u lte ori, oprirea sau funcţionarea defectuoasă a u n u i
ceasornic se datoreşte mai m u lto r cauze, care treb u ie depistate şi în lă­
tu rate cu pricepere şi răbdare.
■>jx; D epistarea defectelor tre b u ie făcută în ain te şi în. to t.tim p u l dem on­
tării ceasornicului', ia r u n ele defecte n u pot fi găsite decît în poziţia în
care ceasornicul s-a oprit.
în ain te d e d em ontare se verifică arcurile m otoare (mers şi sem na­
lizare) şi clichetele, p rin ro tirea cheilor în sensul indicat prin săgeţi. Ro-
tm du-se b u to n u l m o n ta t pe a x u l m inutar, se verifică frecarea cuplajului
de pe axul m in u ta r şi atin g erea de geam sau cadran a acelor indicatoare
sau încălecarea acestora. P rin ro tire a b u to n u lu i soneriei (în direcţia indi­
cată de săgeată) se verifică frecarea care treb u ie să poziţioneze butucul
declanşator. D acă această frecare e ste prea mică, indicatorul soneriei poate
fi a n tre n at în tim p u l funcţionării, şi declanşarea soneriei nu se face Ui
tim pul dorit. Se m ai verifică oprirea, prin apăsarea pe butonul opritor,
şi pornirea soneriei p rin ro tirea cheii în sensul arm ării.
D em ontarea începe p rin deşurubarea cheilor de arm are, rotindu-le
invers sensului in d icat p rin săgeţi. în cazul defectării m ecanism ului de
clichet n u se v a p u te a deşu ru b a cheia de arm are. De aceea se va tăia cu
un traforaj flu tu re le cheii, b u tu cu l cheii trecîn d p rin capacul din spate.
D em ontarea buto an elo r de reglare se face p rin trag ere cu aju to ru l unui
cleşte rotund. La m ulte ceasornice, butonul p e n tru reglarea soneriei este
filetat. D em ontarea lui se face în acest caz p rin deşurubare, rotindu-1
invers sensului indicat.
D upă scoaterea cheilor şi a butoanelor se dem ontează capacul. Acesta
poate fi fix a t p rin şu ru b u ri sau p rin presare în carcasă. în prim ul caz
s,e deşiirubează cele tre i şu ru b u ri şi se ridică capacul. Capacul p resat în
carcasă are o d egajare în care se introduce şurubelniţa şi se roteşte. La
.ceasornicele fă ră capac se deşurubează şuru b u rile de fixare din spatele
carcasei şi se îm pinge m ecanism ul înainte, apăsîndu-se pe axul m inutar.
Astfel, întreg u l m ecanism îm preună cu geam ul ies din carcasă.
La ceasornicele în carcase m etalice, înain te de a se scoate m ecanis­
m ul, se deşurubează picioarele sau talp a cu a ju to ru l unui cleşte la t şi se
scoate şaiba de sig u ran ţă de pe tija butonului opritor prin trag ere. Se
scoate apoi b u to n u l o p rito r şi se deşurubează p iu liţa butonului. M ecanis­
m ul se scoate din carcasă p rin spate.
Urm ează d em o n tarea indicatoarelor care treb u ie făcută cu scule
foarte curate p e n tru a n u se m u rd ări cadranul. In d icatorul m in u tar se
dem ontează cu u n cleşte special, ia r indicatoarele o ra r şi al soneriei, cu
penseta. P en seta se v a sp rijin i pe cadran nu m ai după ce s-a pus sub ea
o bucată de carto n curat.
în ainte d e a se trece la dem ontarea m ecanism ului, se verifică eşa­
pam entul. Se controlează d ista n ţa de am bele p ărţi d in tre coarnele furcii
şi ax u l balan sieru lu i (care treb u ie să fie 0,2—0,3 mm), precum şi adîn- .
cim ea de p ă tru n d e re a ştiftu rilo r furcii în ro ata eşapam entului. N um ai
d u p ă aceea se dem ontează balansierul. D upă eliberarea arcului spiral
din b raţu l de fix a re a u ltim ei spire şi în depărtarea ultim ei spire d in com­
pasul de reglare, se scoate balan sieru l p rin d eşurubarea lagărului diri
platină.
P rin slăbirea p iu liţei de fix are a platinei din spate, din apropierea
axului furcii, ridicSndu-se p u ţin p latin a se scoate furca. în acel m om ent,
arcul m otor m ers începe să se desfăşoare, im p rim în d o m are viteză de ro ­
ta ţie roţilor. P e n tru p ro te ja re a fu su rilo r se unge cu p u ţin ulei. între, tim p
ise verifică dacă d esfăşu rarea se produce uniform (fără fluctuaţii a v ite-

■43
zei dg rotaţie) şi d acă ro ţile a u b ă tă i laterale. D upă desfăşurarea com pletă
£ arcului se controlează jocurile, din- lagăre (axiale şi radiale)Jrr. .*,&•> ih'tr
S e declanşează m ecanism ul d e sonerie p e n tru a se p e rm ite arcului
m otor a l soneriei să se desfăşoare.
D eşu ru b în d u -se piuliţele sau şu ru b u rile de fix are a su p o rtu lu i .sche­
let* acesta se îndepărtează; A stfel, au dev en it libere toate roţile m ontate
în tre p la tin a d in fa ţă şi su p o rtu l, schelet. Înaintea dem ontării se verifică
jocurile d in tre ele. La u n ele ceasornice, dispozitivul de frecare al axului
de reglare se află în a fa ra p latin ei din spate. Acesta trebuie d em ontat pen­
tru a elib era platina.
P rin d e şu ru b a re a şu ru b u rilo r sau a piuliţelor se îndepărtează pla­
ţi rfa din spate, eliberîndu-se toate piesele m ontate în tre cele două platine,
în afară de a x u l m in u tar. P e n tru dem ontarea acestuia (din p latin a din
faţă) «trebuie scos p inionul p ă tra r p resat pe ax. El se scoate sp rijinindu-se
platina în aprop ierea a x u lu i şi lovindu-se uşor capătul lib e r al axului.
Ceasornicul fiin d astfel com plet dem ontat, urm ează operaţiile de v erificare
a fiecărei piese şi de re p a ra re a defectelor.

6. CURĂŢIREA

În a in te de m on tare este obligatorie curăţirea pieselor. Fiecare piesă

sau subansam blu se curăţă separat, .ea anum ite substanţe care au p ro p rie­
tatea de a dizolva uleiurile şi m u rdăriile, ca : benzina (utilizată m ai des),
benzolul, toluolul sau triclo r-etilen a. P en tru curăţire, piesele se introduc
în tr-u n v as în care se află substanţele de cu răţit şi se lasă u n tim p, după
care se scot, se şterg cu o cîrpă şi se curăţă ca o perie fină. Se acordă
o deosebită ate n ţie suprafeţelor de frecare, ca : lagăre, fusuri şi dinţii pi-
nioanelor.
în fiecare lag ăr se introduce şi se roteşte un lem n de c u ră ţit bine
ascuţit, p e n tru a se în d ep ărta complet, resturile de ulei şi d e m urdărie.
F u su rile se înfig şi se rotesc in substanţe spongioase (m ăduvă de soc)
pînă cînd se c u ră ţă com plet (lucesc).
D inţii pinioanelor se cu răţă p rin frecare cu lemn.
O c u ră ţire m ai b ună şi m ai rapidă a pieselor se obţine prin spălarea
în maşini' d e sp ălat şi în in stalaţii de c u ră ţit cu ultrasunete.
în fig u ra 57 sîn t rep rezen tate m aşini de cu răţit ceasornice : a — din­
tre prim ele m aşini an tre n a te cu m otor :
b — m aşina de sp ălat autom at, cea m ai răspindită în m om entul de
faţă (poate c u ră ţi toate piesele ceasornicelor, fără ca ceasornicarul să o
supravegheze).
U n alt av an taj pe care îl a u aceste m aşini este că p o t spăla deodată
mai m u lte m ecanism e, deservind sim ultan mai m ulţi lucrători din atelier.
P ă rţile principale ale u nei m aşini de spălat autom at sîn t date în fi­
gura 57, b.
A tît în cazul m aşinilor de sp ă la t cît şi a l aparatelor cu ultrasu n ete
(fig. 58), soluţia de c u ră ţire este, de obicei, triclor-etilenă, ia r m ediul de
clătire toluol sau alcool, care treb u ie m enţinut în perm anenţă în stare
curată p rin distilare.
Ungerea ceasornicelor. în tre două suprafeţe în contact, care au o m iş­
care relativ ă u n a fa ţă de alta1, se produce o rezistenţă num ită forţă de fre*
care. A ceastă fo rţă este tan g en tă pe suprafeţele în contact şi acţionează

44
 Fig, 57, b. M aşina de sp ă la t
a u to m a tă :
I — p o m ito r ; 2 — m o to r e le c tr ic ;
3 — e o ş ; 4 — b a z in e cu s o lu ţie ;
5 — b u to n d e p ro g ra m a re ; 0 —
m an eta d e rid ica re a c o ş u lu i; 7 —
d isp ozitiv d e p rin d ere a c o ş u lu i;
Fig. 57, a. M aşina de spălat. 8 — b a zin u l su p er io r.

Fig. 58. A p a ra t de c u ră ţit cu u ltrasu n ete.

în direcţie co n tra ră sensului de mişcare. Rezistenţii la deplasarea unei

piese pe a lta (forţa de frecare) depinde de : presiunea cu care suprafeţele
în contact apasă u n a pe alta, de n a tu ra su prafeţelor în contact, de gradul
de finisare etc.

45
 D in p u n ctu l de vedere al m işcării în cursul căru ia se., produce fre ­
carea, la ceasornice se deosebesc m ai m ulte tip u ri d e frecări, ca, de pildă :
frecarea p rin alunecare, rostogolire, uscată etc. P e n tru reducerea fo rţei de
frecare, se folosesc diferite sub stan ţe de ungere.
La m ecanism ele fine în; general, c it şi Ia oricare ceasornic, o u n gere
perfectă are o m are influenţă în b u n a lo r funcţionare. în cazul ceasor­
nicului, film ul de ulei treb u ie să r ă ­
m înă în locaş şi să se aşeze p e ax. N u
este adm isă o scurgere în lungul axei.
în fig u ra 59 este rep rez en ta tă aşeza­
rea film ului de ulei la diferitele ti­
p u ri de axe p e n tru ceasornice.
în ceasornicărie sîn t folosite
foarte m u lte feluri de u leiuri şi u n ­
sori consistente (v ase lin a ); în conti­
n u are sîn t p rezen tate două d in tre
cele mai cunoscute.
Ulei d e calitate foarte b u n â „MOBIUS“ fab ricat în E lveţia. Se fa ­
brică în cinci calităţi, n u m ero tate de la 1 la 5, fiecare calitate fiind colo­
rată p e n tru a se deosebi m ai uşor, d a r în acelaşi tim p şi ca o m ăsu ră pen­
tru a n u fi falsificate cu uşurinţă.
U leiul n r. 1, de culoare roz, se foloseşte p e n tru ungerea ceasornicelor
mai m ici d e calibru 6 '" (adică d iam etrul ceasornicului sub 13,35 mm).
Ta b ela 4
Folosirea uleiurilor şl a locurilor de ungere Ia diverse tipuri de ceasornice
D iverse tip u ri ile ecasurnice
&cu
rz
. *2 ■3
ous o o p* 1 ■2 O
& S«
Locul de ungere “oo i i !
U *w T*E.C
2*S
<r.s o3 ifs cO£c S—r*
e«— o 1/9 h s
J la oo —
X 2i 0 5 *-*3 x M 33

Lagărele roţilor
de balans, ştiftu-
rile sau paletele
furcii ancora î i 2 1 1 2 3 2 3 4
Roata cilindru şi
buzele de intrare
şi ieşire a cilin ­
drului î i 1 2
Toate lagărele cu
rubine naturale
sau sin tetice î i 2 1 -2 1 -2 2 3 2 2
Toate lagărele din
alamă sau cu 2 2 3 2 2 3 3 2 4 4
rulmenţi BOZ* BOW* BOX*
M ecanismul de re-
mont (de întors) 2 3 4 2 3 4 4 4 4
şi roţile clichet BOZ BOZ BOZ BOZ BOW BOW* BOW BOX BOX COC
Arcurile m otor** 2 2 2 2 2 3 3 4 4 1
BOZ BOW BOW BOX BOW BOX BOX COC BOX- BOX-
COC COC

S e r e fe r ă la ru lm e n ţi ; ** S e r e co m a n d ă v a selin ă .

46
 . U leiul n r. 2, de culoare v em il, p en tru ungerea ceasornicelor m ai m ari
de calibrul. 6 " ' şi m ai mici faţă de u n ceas de b uzunar. '/
-U leiul nr. 3, de culoare gălbuie, p e n tru U n g erea ‘ceasornicelor de
buzunar.,.. . ’ . ~ , '; ^
U leiul n r. 4, avînd culoarea norm ală a uleiului, p e n tru ungerea cea­
sornicelor d eşteptătoare şi a celor cu pendul.
U leiul n r. 5, de culoare brună-deschis, p e n tru u n gerea ceasornicelor
cu pendul m ai m ari, ceasornicelor astronom ice, ceasornicelor tu rn , ceasor­
nicelor sincron, ceasornicelor electrice acţionate d ire ct sau indirect.
în u ltim u l tim p sîn t m ai cunoscute u leiu rile p e n tru ceasornice ale
fabricii de m edicam ente din Dresda, m arca „CUYPERS", nu m ero tate de
la 1 la 4. T ot la aceeaşi fabrică sîn t în circulaţie su bstanţe ungătoare con­
sistente (vaselina) sem nate cu lite re : BOZ, BOW, BOX, COC. în tabela 4
sînt indicate locurile de ungere şi num erele de u leiu ri sa u vaseline folosite.
D ozarea uleiu lu i are o im portanţă fo arte m are şi ea este în rap o rt
cu can titatea de ulei ex isten t în vas (fig. 60, a). N u se ad m ite folosirea unui
uîei m urdar. P e n tru evitare, blocul de ulei v a fi bine închis cu u n capac
din lem n (fig. 60, b). La ungeri n u se recom andă folosirea u leiurilor din
sticlă în tru c ît n u se poate asigura o dozare corectă. Se m ai recom andă păs­
tra rea u leiu rilo r în locuri întunecoase, ştiu t fiind că lu m ina le descom pune.
D ozatoarele m ecanice de ulei (fig. 60, c) s în t fo arte răspîndite. în
ele uleiul e ste bine închis, n u se m urdăreşte şi asigură o dozare perfectă
în trei can tităţi : p e n tru ceasornice de m înă foarte mici, p e n tru ceasornice
de m ină obişnuite şi p entru ceasornice de b uzunar. D upă caz, dozatorul
poate fi apăsat de m ai m ulte ori, deci se poate folosi şi la ceasornice de­
şteptătoare m iniaturizate.

b
Fig. 60. U ngătoare.

47
 Destul de peribuloăsâ şi co n train d icată este îs'upraungerea, care poate
periclita b u n a funcţionare a c e aso rn icu lu i (în special dacă uleiul ajunge
la arcul spiral). Nu este'ad m isă u n g e re a 'u n u i ceasornic care,’ în prealabil,
nu a fost c u ră ţit, în tru cît. u leiu l cu m u rdăria (granule fine de praf) for­
mează o pastă abrazivă care v a uza p rem atu r ceasornicul.

ÎNTREBĂRI recapitulative

1. Ce verificări se Iac înainte de a se dem onta ceasornicul ?

2. Ce v e rifică ri se fac în tim p u l dem ontării ?
a. C are este o rd in e a d em o n tării ? • •- ...
4. C um se c u ră ţă piesele t

CAPITOLUL X

MONTAREA CEASORNICULUI DEŞTEPTĂTOR

A. MONTAREA .

M ontarea începe num ai d upă ce toate piesele avi fost reparate şi

i-LTăţite.
Iniţial se m ontează în p latin a din faţă axul m inutar, pe care se fi­
xează p rin p resare pinionul p ă tra r, apoi se m ontează axele m otoare, odată
ca ele p u tîn d u -se m onta şi celelalte axe, cu excepţia furcii. Ea poate fi
m ontată şi u lterio r, după m on tarea platinei din spate. Se înşurubează piu­
liţele care fixează platin a din spate în afara aceleia de lingă furcă. Se
verifică dacă - mecanismul" de transm isie funcţionează corect („fuge“
uşor) la fo rţă m inim ă, în toate poziţiile. Se verifică apoi fiecare ax
în parte, rid icîn d u -1 cu penseta, în lim ita jocului, urm ărindu-se că­
derea sub g re u ta te a lor proprie. Se m ontează după aceea furca şi se
strînge ultim a piuliţă. F u rca treb u ie să se rotească fiind îm pinsă cu forţă
m inimă, răm în în d în cele două poziţii lim ită. Se m ontează balansierul îri-
şurubîndu-se lag ăru l platinei din fa ţă pînă cîr.d răm îne un joc axial foarte
mie. P rin ro tire a b alansierului se trece ultim a sp iră a spiralului prin com­
pas şi se fixează în b ra ţ cu ştiftu l conic. Se m ontează roţile m ecanism u­
lui indicato r îm p reu n ă cu su p o rtu l schelet. Se unge m ecanism ul, se ar-
niează arcu rile, ia r dacă rep ararea, curăţirea şi m ontarea s-au făcut corect,
ceasornicul tre b u ie să funcţioneze.
în a in te a in tro d u cerii m ecanism ului în carcasă se m ontează cadranul
şi indicatoarele. D upă m ontarea cadranului se roteşte axul m in u tar pînă la
declanşarea sem nalului sonor. Indicatorul soneriei se m ontează în dreptul
cifrei. 6 .’ In . această poziţie se presează indicatorul o rar peste cel al sone­
riei, ia r cel m in u ta r în d re p tu l cifrei 1 2 .
D acă s în t ab ateri la declanşarea soneriei in tr-o singură direcţie (toate
în plus sau m inus), se roteşte in dicatorul m in u ta r pe a x ; dacă sîn t aba-

4S
te ri în am bele d irecţii (in plus şi in m inus), cad ran u l este excentric şi tre ­
buie centrat. Ind icato ru l secundar, dacă există, se m ontează în orice poziţie.
La ceasornicele cu calendar, m on tarea indicatoarelor se face a s t f e l :
se roteşte a x u l m in u ta r pînă cînd s-a te rm in a t schim barea datei. în această
poziţie se m ontează indicatoarele o ra r şi m in u ta r în d rep tu l cifrei 12, iar
indicatorul soneriei în tr-o poziţie oarecare. Se ro teşte apoi a x u l m in u tar
pîn ă la declanşarea soneriei, după care se ro teşte indicatorul soneriei pe
butuc pînă cînd ajunge sub cel orar.
D upă aceste o peraţii prealabile se introduce m ecanism ul în carcasă
şi se fixează p rin în şu ru b area picioarelor şi â piu liţei b u tonului opritor.
P rin închiderea carcasei cu a ju to ru l capacului, ceasornicul este com plet
m ontat.

B. VERIFICAREA

V erificările care se fac asupra u n u i ceasornic se îm p a rt in două

grupe: verificări în tim p u l m ontării şi v erificarea ceasornicului com plet
m ontat.
a. In timpul montării se verifică dacă :
1 ) în poziţie de repaus, ştiftu l roţii b alan sieru lui se află pe linia care
uneşte cen trele de ro taţie a b alansierului şi a furcii.
2) A rcul spiral se desfăşoară egal în toate direcţiile şi oscilează în
acelaşi plan.
3) A rcul spiral n u se deform ează cînd se ro teşte com pasul de reglare
în tre cele două poziţii extrem e.
4) A rcul spiral în oscilaţia sa n u atinge vreo piesă din ceasornic.
5) Jo cu l axial şi în lagăre al a x u lu i balan sierului este corect. Se de­
plasează axul cu a ju to ru l pensetei radial şi axial. D eplasările treb u ie să
fie Bbia perceptibile.
6 ) A m plitudinea de oscilaţie a b alansierului este suficient de m are
(m inim um 180°), p rin sim pla p riv ire cu ochiul lib er sau cu aju to ru l unui
a p a ra t n u m it ampliscop.
7) Com pasul este suficient de strîns, să n u se m işte singur.
8) Lagărul din platina din faţă nu se mişcă prea uşor.
9) C restătu ra fu rcii n u este p rea la tă şi dacă este bine polizată. Cres­
tă tu ra va depăşi cu m axim um 0 ,2 m m d ia m e tru l ştiftu lu i balansierului.
10) Jo cu l d in tre coarnele furcii şi ax u l b alansierului e ste suficient
(0,2— 0,3 mm). Se ro teşte balan sieru l cu 180° fa ţă de poziţia d e echilibru
şi cu penseta se în d epărtează furca de ax u l balansierului, observîndu-se
jocul d in tre a x Şi furcă.
1 1 ) Ş tiftu rile ancorei sîn t perpendiculare şi neuzate.
12) P ă tru n d e re a ştiftu rilo r în ro ata eşapam entului este corectă.
13) T oate axele din m ecanism au joc axial. Se încearcă cu aju to ru l
pensetei deplasarea axială a tu tu ro r axelor (jocul corect 0,2— 0,5 mm).
14) R oţile n u se ating sau ating n itu l clichetului.
15) P inionul p ă tra r freacă de platină,
16) Indicatoarele sîn t drepte, n u se atin g sau n u ating cadranul.
17) C adranul este m o n tat Concentric şi bine fixat. Se observă cu
ochiul lib er dacă ax u l m in u ta r este în c e n tru l găurii cadranului.

4 — M an u alu l ce a so rn ica ru lu i 49
 ' i jj; După montare se controlează dacă : -
; 1) Se încadrează în p recizia prescrisă. V erificarea preciziei se face
prin" d e te rm in a rea a b a te rilo r în. 24 h cu a ju to ru l u n u i ceasom ic-eţalon.
P en tru verificare, ceasornicul se arm ează com plet, se aşază în poziţia nor­
m ală de fu n cţio n are, ia r’te m p e ra tu ra m ediului am b iant v a fi 20°C + 5 °C.
2) M enţine d u ra ta sem n alu lu i sonor. !~
3) C heile de arm are sau butoanele n u se ating de capac.
4) R o tirea indicatorului sonor se face cu suficientă frecare,
# 5) F recarea la aducerea la o ră a indicatoarelor de tim p . e s te . su­
ficientă.
6 ) P recizia declanşării sem nalului sonor la cel p u ţin p a tru poziţii di-
fe rite'ale cad ran u lu i este cea prescrisă.
7) C iocănelul n u atinge clopoţelul.
8 ) Se blochează soneria d upă 1,5 h. în caz contrai- se îndoaie arcul
de declanşare spre pîrghia de declanşare.
9) Se poate opri m an u al soneria şi dacă aceasta se deblochează im e­
diat la arm are. - :
10) B ucşa indicatorului n u atinge g aura cadranului.
1 1 ) Indicatoarele se a tin g în vreo poziţie sau n u ating geam ul sau
cadranul a tu n c i cînd axa m in u ta ră se îm pinge în ain te sau se trag e înapoi.
12) C apacul n u atinge lag ăru l balansierului. ’
13) S chim barea datei la ceasornicul cu calendar se face corect.
T oate aceste verificări constituie u n în d re p ta r după care se p o t găsi
uşor defectele unui ceasornic supus reparaţiilor.

ÎNTREBĂRI recapitulative

1. C are e ste o rd in e a de m o n ta re a p ieselor unui ceasornic ?

2. Cum se face m o n ta re a in d ic a to a re lo r ?
3. Ce v e rific ă ri se fac în tim p u l m o n tă rii ? D ar după m o n ta re ?

CAPITOLUL XI

REPARAREA CEASORNICULUI DEŞTEPTĂTOR

A. REPARAREA FUSURILOR

F u su rile axelor treb u ie să fie bine lepuite p e n tru a reduce la m ini­

m um frecările din lagăre. în fig u ra 61 se p rezintă tre i tip u ri de fu su ri (ce­
puri) u tilizate în ceasornicărie.
P rim u l tip (fig. 61, a) este de form ă cilindrică, form înd cu um ărul
un un g h i d re p t. A xul se sp rijin ă axial pe um ăr, care treb u ie să fie la fel
de bine lep u it. A stfel de fu su ri se folosesc la to ate lagărele fă ră pietre,
precum şi la cele pe pietre, d a r fără p iatră de acoperire.

50
 Al doilea tip (fig. 61, b) are o p a rte cilindrică racordată cu o rază d e
corpul axei. C ap ătu l fusului este bom bat (calotă sferică) şi bine lepuit.
Acest' fus se •foloseşte num ai la lagărele pe p ietre cu p iatră de acoperire.
Al treilea tip, fu su l conic (fig. 61, c), se foloseşte la a x u l balansierului
ceasornicului deşteptător. A xul se term ină de am bele p ărţi cu cîte u n con
(aVlhd u n g h iu l d e v îrf de circa 40c) cu v îrfu l fo arte puţin rotu n jit.

3 i> C
Fig. 61. F u su ri d e ax. Fig. 62. Lepui- Fig. 63. L epuiree
rea fusului cu fu su lu i ra co rd a t.
umăr.

F u su rile pot fi : uzate, îndoite sau ru p te.

U zura se produce d ato rită funcţionării îndelungate, dar m ai ales
atunci cînd in tră p ra fu l în m ecanism care, îm preună cu uleiul de ungere»
form ează o p astă abrazivă.
în d o irea sau ru p erea se produce d ato rită şocurilor puternice.
R ep ararea fu su rilo r uzate se face p rin polizare şi lepuire.
A xul p rin s în strung se roteşte (fig. 62), ia r fusul uzat se sp rijin ă
pe o rolă p rev ăzu tă cu o degajare. Cu o p ilă de polizat se apasă pe ax pînă
cînd se obţine o suprafaţă cilindrică lucioasă. F u surile cu racordare la
um ăr se polizează la fel, d ar pila folosită tre b u ie să aibă o m uchie ro tu n ­
jită (fig. 63).
P e n tru ro tu n jire, fusul se trece p rin g au ra unei şaibe, iar pe capătul
ieşit se apasă cu o pilă de polizat căreia i se d ă o m işcare de rotaţie. R a­
cordarea la p a rte a cilindrică treb u ie să fie fără bavuri.
.. F u su rile conice se ascut m ai în tii com plet (cu vîrf) cu o p iatră din
carborund sau M ississippi. D upă acea v îrfu l se ro tu n jeşte foarte p u ţin cu
o pilă de polizat. R otunjirea treb u ie să fie foarte
mică ; ab ia vizibilă cu ochiul liber (fig. 64).
F u su rile îndoite se înd reap tă eu un cleşte lat
şi se polizează.
F u su rile fo arte uzate sau ru p te (la în d rep ­
tare sau în m ecanism ) se înlocuiesc cu altele noi.
care se in tro d u c în găurile executate în axe. în
vederea g ău ririi, axele călite treb u ie înm uiate (de-
călite). P e n tru a n u se decăli o porţiune p rea m are Fig. 64. L ep u irea fu su lu i
şi p en tru asig u rarea unei încălziri uniform e, ca- conic,
pătul ax u lu i care urm ează a fi g ă u rit se introduce
în tr-o g au ră ex ecu tată în tr-o b ară de alam ă (fig. 65, a). P rin încălzirea
barei la flacără se decăleşte capătul intro d u s în ea.
în a in te de a se începe găurirea, se însem nează p rin punctare locul
găurii. în acest scop se foloseşte un p u n ctato r (cherner) cu v îrf triu n g h iu ­
lar, care alunecă în tr-o bucşă cu o adm citură conică (fig. 65, b) p e n tru cen­
tra re a axei.

51
 G ă u rite a se execută la strung. Se fixează a x u l în patron cu o por­
ţiu n e qiică răm asă în afară, sau se p rin d e în p a tro n o mică po rţiu n e din
ax, şi cap ătu l care treb u ie g ă u rit se v a sprijin i în tr-o bucşă cu g au ră şi
degajare conică (fig. 6 6 ). în acest caz, g ăurirea se face p rin bucşă. Dacă
b u rghiul este condus în bucşă, p u n ctarea n u mai este necesară.
La g ă u rire se foloseşte b u rg h iu l elicoidal sau plat. A dîncim ea găurii
v a fi de tre i ori diam etru l fusului (fig. 65, c). D iam etrul găurii v a fi egal
cu diam’e tru l fusului p e n tru ev itarea unei p relu crări u lterioare p rin stru n -
iire care poate slăbi fixarea lui.

Fig. 65. R e p ara rea fusului. Fig. 66. G ău rirea axu lu i.

N oul fu s se stru n jeşte p u ţin conic ca să in tre fo rţa t în gaura din ax.
P e n tru o presare m ai uşoară a cepului în ax se recom andă fix area cepului
în patron, ia r axul, p rin lovituri uşoare, trebuie să fie b ă tu t pe cap pînă
cînd acesta atin g e fundul găurii.
P rin decălire, capătul axului îşi schim bă culoarea. P e n tru a se reveni
la culoarea şi luciul iniţial, axul se decapează sau se şlefuieşte. în a in te de
m ontarea a x u lu i re p a ra t în m ecanism , fusul nou se va poliza.

B. REPARAREA LAGĂRELOR

a. L agăre m etalice. Lagărele au rolul de a susţine axele la anum ite

distanţe în tre ele p e n tru ca an grenarea elem entelor dinţate să se facă co­
rect. Jo cu l fu su lu i în lagăr treb u ie să fie foarte mic, p en tru ca distanţa
d in tre axe să n u aibă variaţii m ari. Lagărele treb u ie să nu fie m ai lungi
decît fusu rile, în tru c ît la uzură p ro n u n ţată axele se vor bloca. P e partea
ex terio ară lag ărele treb u ie să aibă o ad în citu ră conică sau sferică care ser­
veşte la ungere.
L agărele m etalice sînt de două t i p u r i : cu bucşă şi fără bucşă. P ri­
m ele au bucşe m etalice presate sau n itu ite în p latin ă (fig. 67). Lungim'ea
lor este egală sau puţin mai m a re decît grosim ea platinei. L agărele fără
bucşă sîn t sim ple găuri în platină.
D a to rită u zurii, găurile lagărelor se m ăresc, iar, uneori, se ovalizează,
m odificîndu-se astfel d istan ţa d in tre centre.
R ep a ra re a lagărelor cu bucşă se face prin înlocuirea bucşei uzate cu
u n a nouă. R ep ararea lagărelor fă ră bucşă se face p rin bucşarea lor sau
p rin strîn g e re a găurii. L a bucşarea unei găuri alungite, la început, gaura
trebuie ro tu n jită cu pila p e n tru ca la g ăurirea cu b u rg h iu l să n u se depla­
seze centrul.

52
^or;o Bucşele lagărelor m ari, p u tern ic solicitate (lagărul- ax u lu i m otor) se
vor n itu i de am bele p ă rţi ale platinei. L a la g ă re le mai' p u ţin solicitate buc­
şele S e n itu ie s c în ex terio r sau se: presează n u m ai în platină. In am bele
cazuri, bucşa se execută p u ţin conică şi se in tro d u ce d in in te rio r com plet
în p latină. P e n tru n itu ire (fig. 6 8 ) bucşa se aşază p e o placă' plană, ia r din
ex terio r se aplică lovituri p rin in term ed iu l Unui poanson ro tu n jit aşezat

Fig. 67. L ag ă r cu bucşa Fig. 68. N itu ire a bucşei,

m e ta lic ă : *
a — b u c şă p r e s a tă ; b — bucşă
n itu ită .

în degajarea p e n tru ulei. D upă aceasta se alezează g a u ra bucşei la dim en­

siunea cerută.
Bucşele se execută la stru n g din b a re de alam ă tare. O rdinea ope­
raţiilo r este indicată în figura 69. Se stru n je şte p u ţin conic capătul barei
ca să pătru n d ă pe 2/3 în gaură. D upă însem narea cen tru lu i se găureşte.Ia
diam etrul fusului, se face degajarea p e n tru ulei şi se .debitează. Bucşele
care se vor n itu i se debitează la o lungim e cu 0 , 1 — 0 ,2 m m m ai m are de­
cît grosim ea platinei (fig. 6 8 ). Bucşele presate se teşesc la capătul ex terio r
şi se lasă m ai lungi decît grosim ea platinei cu această teşitu ră (fig. 70).
Lagărele fără bucşă se pot re p a ra şi p rin strîn g erea găurii. S trîn ­
gerea se va face num ai la lagăre p u ţin uzate. A ceastă m etodă are a v a n ta ­
ju l că este fo arte ieftină, d ar are d ezavantajul că n u realizează o gaură cu
diam etru l constant şi micşoi'ează lungim ea lagărului.

Fig. 69. Strunjirea b u c ş e i: Fig, 70. B ucşă te^ Fig. 71. S trîn g e re a
a — p o ţr iv ir e ş ; b — p u n cta r ea ; şită în e x te rio r. la g ă r u lu i:
c — g ă u rir ea ; d — a d in c ir e a ; e — a — d in e x te r io r ; i> —
retezarea. d in in ter io r.

53
 Sţpingerea se poate face fie d in ex terio r (fig. 71, a), fie din in terio r
(fig. 71, 5). In p rim ul caz, p latin a s e aşază pe o placă plană, ia r în degaja­
re a p en tru u le i a lagărului se aşază u n poanson ro tu n jit. Lovindu-se poan-
sonul cu u n ciocan, g au ra se strînge, d a r se şi reduce în lungim e. în al
doilea caz se foloseşte u n poanson de formă, in elară prevăzut, cu u n vîrf
de centrare. în am bele cazuri, d upă strîngere, g a u ra treb u ie alezată la di­
m ensiunea necesară.
b. L agăre cu pietre. L a ceasornicele de precizie, fusurile axelor se
ro tesc în lagăre cu pietre (rubine) p e n tru a se reduce frecările şi uzura
lagărului.
P ietrele se fixează în p latin ă p rin p resare sau bordurare. în prim ul
caz, p ialra are form ă cilindrică şi se presează d ire c t în platină (fig. 72, a),
sau se presează în tr-o bucşă care se va presa în p latin ă (fig. 72, b). în al

a b
Fig. 72. L agăre cu p ia tră : Fig. 73. Piatră fixată
a — ţ>resat in p la tin ă ; & — p resa t în b ucşă. prin bordurare.

doilea caz, p iatra are form a u nei calote sferice şi se prinde în tr-u n locaş
p rin b o rd u rarea m etalului (fig. 73). L a ceasornicele m a ri (de perete şi
deşteptătoare), pietrele se fixeaxă nu m ai p rin p resare, fiind m ai economic.
La rep ararea ceasornicelor uneori este necesară înlocuirea pietrelor
sparte d a to rită şocurilor. De cele m ai m ulte ori, p ietrele sparte fix ate prin
b ordurare se înlocuiesc cu pietre presate. în acest caz se m ăreşte locaşul
de fixare p înă cînd se obţine o g au ră cilindrică în care se presează noua
piatră d e dim ensiuni corespunzătoare.
P e n tru presarea p ietrelo r se folosesc prese mici, m anuale, prevăzute
cu o tam ponare reglabilă. N oua p iatră trebuie fix a tă ex act în locul celei
vechi, p e n tru â se p ăstra jocul axial al axelor. D iam etrul găurii se alege
insă m ai mic decît diam etru l p ietrei cu 0 ,0 1 — 0 ,0 2 mm.

C. REPARAREA ROŢILOR DINŢATE Şl A PINIOANELOR

V erificarea roţilor d in ţate se face p rin ex am in area dinţilor Cu ochiul

lib e r sau cu lupa, p e n tru a se descoperi dacă s în t ru p ţi, îndoiţi sau m u lt
uzaţi. P rin rotirea unei ro ţi în tre două degete sau în tr-u n dispozitiv se
poate constata bătaia rad ială şi frontală, ia r p rin angrenarea roţii cu pini­
onul conjugat m ontate la locul lor în schelet se p o t descoperi defectele de
angrenare.
P e n tru a se sim ţi şi observa m ai bine defectele de angrenare se ro ­
teşte ro ata încet cu degetul în sensul ro tirii la funcţionare, ia r pinionul se
fixează, p rin apăsarea cu u n beţişor bine ascuţit, în degajarea p en tru ulei
a lagărului. în acest caz, la u n angrenaj b u n se sim te cînd u n din te p ă ră ­
seşte pinio n u l şi a ltu l in tră în an grenare. Dacă se sim te o frîn are variabilă
(in trarea d intelui în angrenaj), atunci ori d istan ţa din tre axe este prea
mică, ori pinionul p rea m are. Dacă, dim potrivă, ro a ta cade (dintele iese

54
din angrenaj înain te ca u rm ăto ru l să fie in trat), atu n ci distan ţa d in tre axe
este prea. m are, ro ata este p rea m are, sau pinionul p rea mic. •
I La m ecanism ul de ceasornic, tran sm iterea m om entului se face in tr-u n
sin g u r sens, de la arcu l m otor la eşapam ent; De aceea, d in ţii ro ţilor şi ai
pinioanelor se v o r uza num ai pe o singură parte. Dacă uzu ra n u este prea
pro nunţată, se inversează roata pe ax. Ş tiftu rile u zate sau ru p te ale pinioa-
neior se înlocuiesc cu altele noi din oţel, călite şi bine şlefuite, avînd di­
m ensiunile celor vechi. Pinioanele cu dinţi frezaţi şi roţile dinţate, dacă
s în t uzate, se înlocuiesc cu altele noi.
Roţile d in ţate cu dinţii îndoiţi sau ru p ţi se rep ară num ai dacă nu
există piese de schim b p en tru înlocuire. D inţii îndoiţi se în d reap tă cu un
cleşte t u fălci ascuţie, după care se rectifică cu pila. D inţii ru p ţi se în ­
locuiesc cu alţii după urm ătoarele procedee :
1 ) In obada roţii, în d rep tu l dintelui ru p t se pileşte u n locaş sub
form ă de coadă de rindunică în care se fixează o bucată de alam ă cu unul
sau m ai m ulţi dinţi. Bucata in trodusă se va potrivi bine şi fixa p rin lipire.
Dupâ aceea d inţii se vor rectifica cu pila (fig. 74).
2) La roţile groase (roţi m otoare sau casetă), dinţii iniţial sub form ă
de p^nă se pot introduce în g ău ii prin presare (fig. 74, b). D inţii se m ai
pot introduce şi p rin înşurubare.
în funcţie de'grosim ea roţii, se introduc una sau m ai m ulte pene ală­
turate. Se recom andă ca penele presate să fie fix ate p rin lipire, ia r p en tru
a preintim p in a pericolul de ru p ere se vor executa din oţel. D upă fixare,
per.e’e se pilesc, dîndu-li-se form a necesară.
3) Dacă sp aţiu l din m ecanism perm ite (de obicei, la ceasornicele
m ari), se fixează p rin n itu ire sau cu şu ru b u ri o bucată de obadă d intr-o
roată identică (fig. 74, c).
Roţile d in ţate care au bătăi fron­
tale m ari se pot în d rep ta p rin îndoire
cu un cleşte sau p rin lovituri uşoare la- a
terale. B ătăile rad iale p ro n u n ţate ale
roţilor îm piedică an grenarea c o re c tă :
pe o parte a circum ferinţei d in ţii pă­
tru n d prea adînc în pinion, iar pe cea- b
ialtâ parte, p rea puţin. P e n tru a se eli­
m ina bătaia radială, roata se dem on­
tează de pe ax, se lărgeşte gaura şi se
nituieşte o bucşă. în ac*astă bucşă se
stru n je şte o n ouă g au ră centrică.
Dacă d istan ţa d intre axe n u este
corespunzătoare, se bucşează lagărele, Fig. 74. C o m p letarea din ţilo r.
făcîndu-se noi găuri. D istanţa corectă
se stabileşte încercîndu-se roţile cu com pasul de angrenare (dispozitiv cu
d istan ţă v ariabilă în tre axe). L uîndu-se d istan ţa stabilită d rep t rază, se
trasează cu compaSul u n arc de cerc în d re p tu l bucşei cu cen tru l în lagă­
ru l roţii conjugate. T ot astfel se trasează încă u n arc de cerc cu distanţa
pînă la cealaltă ro ată conjugată. La in tersecţia celor două arce se ex e­
cută gaura. ;
O altă m etodă, m ai p u ţin precisă, d ar m ai operativă, e ste introduce­
rea unei bucşe g ău rite în lag ăru l pilit în direcţia în care treb u ie să se
deplaseze axul.

55
 R oţi şi" pinioane p re a m a il sati p re a 'm ie i s în t defecte d e construcţie
şi se Tntîlnesc fo arte rar. D acă sîn t p re a m ari, se p o t freza la dim ensiunile
cerute, iar; dacă sîn t p rea mici, se înlocuiesc cu a lte le noi. U neori roţile
mici se în tin d p rin ciocănirea roţilor (fig. 75) sau p rin baterea u n u i canal
circular în obada ro ţii cu aju to ru l u n u i poanson (fig. 76). în am bele cazuri,
dinţii ro ţii treb u ie corectaţi cu a ju to ru l unei freze corespunzătoare.

r ~ M ~ i

Fig. 75. în tin d e re a Fig. 76. B aterea

din ţilo r. unui canal în
obada roţii.

D. REPARAREA ARCURILOR MOTOARE

R ep ararea unui arc r u p t se adm ite num ai în cazuri excepţionale, cînd

n u se poate procura şi introduce u n u l nou. în cele m ai m ulte cazuri se
ru p e sp ira in terio ară, m ai ra r o spiră din m ijloc şi, foarte rar, spira ex­
terioară.
Dacă s-a r u p t spira interioară, arcu l se poate rep ara p rin executarea
unui n o u ochi de fix a re pe ax, în fe lu l u rm ăto r : se îndreaptă capătul ru p t
pe o lungim e de 70— 80 m m şi se decăleşte o porţiune a capătului de
10— 15 mm. D ecălirea se face la flacără, încălzindu-se arcul pînă la roşu,
după care se răceşte încet în cenuşă sa u nisip uscat. T recerea de la partea
decălită la cea călită treb u ie să se facă trep tat, pe o porţiune de 50— 60 mm.
P e n tru a se executa ochiul, se face o g au ră ro tu n d ă care se pileşte la
form a necesară. O chiul se face m ai m are decît cîrlig ul de agăţare' ia r pere­
tele (de agăţare) se pileşte d re p t p e n tru a se p erm ite arcului deplasarea
axială fă ră gripare. Se cu răţă capătul decălit cu şm irghel, ia r cu u n cleşte
ro tu n d se form ează p rim a spiră. A stfel rep arat, arcul se înfăşoară şi se
m ontează în m ecanism .
Dacă a rc u l s-a r u p t la m ijloc sau la u ltim a spiră, nu se m ai repară,
cj se înlocuieşte cu altu l nou. D im ensiunile arcului se stabilesc în felul
u r m ă to r :
— grosim ea se ia egală cu grosim ea arcului r u p t ;

56
 — lăţim ea se stabileşte după locul; d iiitfe ! ro a ta 1 m otoare şi p latin ă
sau după lăţim ea interioară a casetei pînă la c a p ă tu l ei. în prim u l caz se
lasă u n joc de 0,5 mm, ia r în cazul casetei, de 0,1 mm. L ăţim ea 1n u se ia
autom at egală d upă cea a arcului ru p t p e n tru că s-a r putea, să n u fie cel
original şi deci să n u aibă lăţim ea corectă ;
!tt- lungim ea se determ ină în funcţie de ra p o rtu l de transm isie pînă
la ro ata m in u ta ră şi de d u rata de m ers de 36 h.
Dacă acest ra p o rt este i==-^r~, n u m ăru l de ro tatii v a fi n = —7- =s —u
- î : 1 z«
•în acest n u m ă r calculat (de obicei, 4) se ad au g ă încă două rotaţii, în-
tru c it în a in te de d esfăşurarea com pletă m o m en tu l arcului scade sim ţitor,
ia r ceasornicul n u m ai funcţionează corect. - •

E. REPARÂEA CUCHETULUI

M ecanism ul de clichet constă, In general, din trei elem ente : roata,

clichetul şi arcul.
D efectele cele mai frecvente pot fi : d in ţii roţii uzaţi, clichetul uzat,
n itu l clichetului slăbit (are joc în locaş) s a u arcu l ru p t, slăbit sau sărit
de pe clichet. *
R oata şi clichetul uzaţi treb u ie recondiţionaţi p rin pilire. T reb u ie u r­
m ă rit ca' d in ţii să aibă înălţim ea necesară, su p ra fa ţa de sprijini să fie
dreaptă şi p u ţin înclinată faţă de rază, ia r clich etu l să cadă pînă la baza
dinţilor.
N itul slă b it se strînge p rin nituire, ia r dacă acest lu c ru n u este po­
sibil (nitul fiin d p rea scurt), se va înlocui.
A rcul ru p t va fi şi el înlocuit cu u n u l nou. D acă arcul a slăbit, poate
fi recondiţionat p rin îndoire. P e n tru a fi sup u s solicitărilor reduse (săgeata
redusă) treb u ie îndoit în aşa fel încît să apese pe clichet în apropierea
punctului de rotire. Sărirea arcului de pe clichet se evită p rin tr-o fixare
cît m ai b ună pe suprafaţa de nituire, ia r jocul clich etului red u s la m inim .

F. REPARAREA EŞAPAMENTULUI ANCORĂ CU ŞTIFTURI

E şapam entul unui ceasornic este su pus la u zu ra cea m ai p ronun­

ţată. N um ai în cursul unei zile, ştiftu l furcii atinge ro ata ancoră de pe^te
150 000 ori.
D efectele u n u i eşapam ent pot fi îm p ărţite în tre i grupe :
— defecte de uzură ;
— d efeete de reglare ;
— defecte constructive.
a. D efectele de uzură. P ărţile cele m ai expuse uzurii sîn t ştiftu rile.
Ş tiftu rile uzate se înlocuiesc. Ele tre b u ie să fie de oţel, călite şi bine
lu stru ite. Se presează în locaşurile existente, p erp endicular pe fu rcă sau
pe roata balansierului.
U neori, ştiftu rile uzate n u se înlocuiesc, ci se rotesc, ca o altă p arte să
vină în contact cu dinţii roţii. Dacă sp aţiul perm ite, cea m ai sim plă şi ra ­
p id ă rep araţie se obţine p rin deplasarea fu rcii în lu ngul a x u lu i ei de osci­
laţie. în acest caz, o p arte neu zată a ştiftu lu i v ine în contact cu roata.
D atorită u zurii, crestătu ra furcii se lărg eşte cauzînd p ierd eri im por­
ta n te de energie. Se poate elim ina acest n e a ju n s red u cîn d u -se d in lăţim ea

57
C restăturii p rin în tin d erea m aterialului, d upă care se ajustează cu pila pen-
U’u obţinerea supi’afeţelor u n ifo rm e şi netede.
b. D efectele de reglare principale s î n t :
— d ista n ţa d in tre roata eşap am en tu lu i şi fu rcă prea m are (fig. 77, a) ;
— d ista n ţa d in tre roata eşap am en tu lu i şi fu rc ă p rea m ică (fig. 77, b ) ;
— joc n euniform în tre cele două coarne ale furcii şi axul roţii ba-
I î uşierului.
D^că d ista n ţa d in tre roată şi fu rc ă este p rea m are, ştiftu l furcii nu
ajunge pe p iep tu l dintelui (răm îne pe su p ra fa ţa de impuls), ia r fu rca este
ap ăsată p e ax u l roţii balansierului,
frîn în d oscilaţiile. Defectele se pot
în lă tu ra p rin apăsarea podului.
D im potrivă, dacă distanţa este
p re a m ică, ştiftu l cade m u lt sub
v îrfu l de repaus, ia r p e n tru elibe­
ra re a ro ţii se consum ă m ultă e n er­
gie. In acest caz, podul se ridică
pînă se obţine distanţa corectă
(fig. 77, c).
Dacă jocul d in tre coarnele
.c furcii şi axul roţii balansierului
Fig. 77. D efecte de reglare. este neuniforţn (într-o p a rte m ai
m are sau m ai mic), se roteşte
furca p e ax cînd furca şi ancora sîn t două piese distincte. în caz c o n trar
se va schim ba poziţia unui ştift.
c. D efectele constructive p rin cip ale sîn t :
— căderea n e u n ifo rm ă ;
•— fu rca p rea lungă sau p rea scu rtă ;
— d in ţii ro ţii eşapam entului au b av u ri (grad) la călcîi ;
— v îrfu rile de repaus sîn t ro tu n jite ;
’ — ro ata a re bătaie radială.
P e n tru ca reg u lato ru l să oscileze fără oprire trebuie să i se transm ită
• energie. Ea se tran sm ite prin in term ed iu l furcii sub form ă de im pulsuri de
rotaţie, produse de ro ata eşapam entului.
în ro tire a ei se deosebesc două faze distincte : tran sm iterea im pulsu­
lui şi ro tire a liberă, denum ită cădere. P e n tru ca energia transm isă reg u ­
latorului să fie m axim ă, trebuie să se reducă căderea (drum ul pierdut) la
m inim um .
S u p rim area com pletă a căderii n u se poate realiza deoarece la cea
mai. m ică im perfecţiune a roţii, eşapam en tu l s-a r bloca. Cu cît precizia de
execuţie scade, cu a tît căderea tre b u ie să crească p e n tru a asigura funcţio­
narea.
P e n tru a se obţine o cădere m ică, în afara preciziei de execuţie tre ­
buie asig u rată o cădere uniform ă. O cădere neuniform ă este cauzată de
cuprinderea necorespunzătoare a ancorei (diferă cu 2— 5 paşi). Astfel, cînd
căderea pe ştiftu l de ieşire este m ai m ică, cuprin d erea este prea m ică şi
invers. R em edierea se poate face schim bîndu-se poziţia ştiftului furcii.
F u rca ancoră p rea lungă (coarnele ating frezarea axului) se scurtează
p rin îndoirea ei sub form ă de U.
F u rca p re a scu rtă (coam ele n u asigură furca) se lungeşte prin în­
tinderea m aterialului.

58
 Dacă d in ţii ro ţii au grad la călcii sau sîn t îndoiţi (fig. 78), eşapam en­
tu l, n u poate funcţiona decît în cazul unei căderi fo arte m ari.
R em edierea se face p rin în d ep ărtarea g rad u lu i cu o p iatră fină
(M ississippi) sau p rin lipirea d in ţilo r îndoiţi. O rice rectificare a dinţilor
roţii, eşapam entului v a fi u rm ată de po­
lizarea su p rafeţelo r p en tru evitarea
frecărilor m ari care p o t prejudicia b una
funcţionare a ceasornicului.
Dacă v îrfu rile de repaus sîn t ro­
tu n jite (fig. 78), d istan ţa d in tre fu rcă şi
ro ata eşapam entului trebuie reglată
a stfe l în cît ştiftu rile furcii să cadă sub
ra z a de rotu n jire.
Fig. 78. R o a ta a n co ră d e te rio ra tă.
Toate reg lările la eşapam ent tre ­
b u ie făcute p e n tru m ai m ulte poziţii ale
roţii sale. Cînd reglarea nu se poate efectua, înseam nă că ro ata are bătaie
In acest caz se v a stru n ji o gaură nouă.

G. REPARAREA BALANSIERULUI

a. R epararea balansierului propriu-zis. D atorită rap o rtu lu i m are de

transm isie de la ro a ta m otoare pînă la balansier, fo rţa ce se tran sm ite
acestuia este fo arte mică. De aceea, frecările balan sierului treb u ie reduse
la m inim um . A cest lucru se realizează p rin tr-o construcţie specială a lagă­
ru lu i balansierului. U zura sau defectele de altă n a tu ră pot însă cauza fre ­
cări atît de m ari în cît ceasornicul să n u m ai poată funcţiona.
în cazul lagărelor pe chernere, axul u zat se ascute, ia r şu ru b u l cuib
uzat (fig. 79) se înlocuieşte cu u n u l nou. D acă n u este posibil, şu ru b u l tre ­
buie reparat.
Ş uru b u l cuib u zat va fi decălit (legat cu o s u m ă şi introdus direct
în flacără). D upă decălire se îndepărtează oxizii din cuib. Se alege apoi un
poanson ascuţit şi rectificat în tr-u n unghi de 60°, şi p rin lovituri de ciocan
aplicate pe poanson se form ează u n cuib n o u în in te rio ru l şurubului. P e n ­
tru o siguranţă m ai mare, cu u n a lt poanson ascu ţit în tr-u n unghi de 45°

se mai form ează o adîncire a cuibului cu circa 0,8 mm. Se recom andă ca
după această operaţie, şu ru b u l să fie încercat în tr-o filieră. (M 2,5) p e n tru
a-i reprofila filetul. Ş u ru b u l a stfe l re p a ra t urm ează a fi re că lit după u r ­
m ătorul procedeu : se va aşeza p e o bucată de cărb u n e din lem n, ia r cu
ajutorul su fla n ţu lu i se •încălzeşte (fig. 80, a) p în ă la culoarea albă m ată
(circa 1200 cC), d upă care se răceşte brusc în apă sărată. D upă călire i se

59
vă face o in e e ita re de d u ritate (nu i se va aplica rev enirea): U rm ează apoi
lu s tru ir e a .in te rio a ra a c u ib u lu i (fig. 81). P e n tru această operaţie, şurubul
se fixează în bucşa elastică a stru n g u lu i, ia r î n cuib se va introduce (cu un
lem n de c u ră ţit de esenţă m o ale)'p âstă de cu ră ţit (D iam antină). Cînd totul
: este fixat, şurubul va fi an -
j 3 tre n a t într-o m işcare de ro­
tire şi va dura pînă ce in te ­
rio ru l cuibului v a fi com plet
lucios. în tim p u l curăţirii,
lem nul vâ fi rea scu ţit de 2— 3
ori. D upă term inarea opera­
ţiei de lu stru ire, şurubul va
fi în şu ru b at în schelet- cu
m ultă grijă, fiind foarte ca-
Fig. 81. Lustruirea şurubului cuib. sant, uşor i se poate rupe
capul. Dacă şu ru b u l a m ai
fost re p a ra t d upă această m etodă — treb u ie înlocuit cu u n u l nou (din­
tre piesele de schimb) sau se va confecţiona u n u l pe stru n g u l universal, *
respectîndu-se dim ensiunile celui uzat.
în cazul lagărelor pe pietre, u z u ra este m u lt m ai p u ţin pronunţată.
D efectul cel mai frecvent care apare aici este slăb irea pietrei de acoperire.
In acest caz, fusul pătru n d e prea adînc în p ia tra cu gaură, putîndu-se gripa.
R em edierea se face lipindu-se p iatra slăb ită cu şelac.
R oata balansierului, fiind sensibilă la frecări, n u trebuie să aibă b ă­
taie late ra lă sau radială sau să se atin g ă de celelalte piese.. U n balansier
cu bătaie radială are, de obicei, c e n tru l de g reu tate deplasat din axa ele
rotaţie.
P e n tru elim inarea bătăii la te ra le se p rinde axul în patronul unui
strung şi, în v îrtin d u -1 încet, se loveşte uşor obada roţii. în prealabil se
verifică dacă roata n u este slăbită pe ax.
B alansierul cu bătaie radială m a re se dem ontează, se fixează roata
în tr-u n p a tro n avînd diam etrul egal cu d iam etrul exterior al roţii şi se
stru n jeşte g au ra centric. P en tru a p u te a fi m ontat, sau se stru n jeşte un ax
nou cu u m ă r m ai m are, sau se bucşează gaura.
D acă bătaia radială n u este m are şau dacă din alte m otive (diferenţa
de grosim e, neuniform itatea m aterialu lu i etc.) cen trul d e g reu ta te nu este
în axa de ro taţie, b alansierul treb u ie echilibrat. E chilibrarea se face aşe-
zîndu -1 cu fusurile pe două cuţite în care a fost p racticată cîte o mică cres­
tă tu ră . D îndu-i-se un im puls, balansi­
e ru l se va roti din ce în ce m ai încet,
p în ă p înă cînd se va opri şi va pen­
dula. D in p artea de jos a obezii se
scoate m aterial p rin gâurire. O pera­
ţia se rep etă p în ă cînd balansierul se
Fig. 82. F ix a re a arcu lu i spiral pe b utuc : va opri fără pendulare şi nu se va
a — c o r e c t; b — greşit
mişca nici dacă vibrează suportul cu­
ţitelor.
b. R epararea arcului spiral. Ca să funcţioneze corect, neatingînd alte
piese, arcu l treb u ie să oscileze în tr-u n plan perpendicular pe axa de ro­
taţie, înfăşu rîn d u -se uniform (să p ăstreze d istan ţa egală în tre toate spirele).
P e n tru îndeplinirea acestor condiţii a rc u l spiral fix at pe butuc în stare de
repaus tre b u ie să fie în tr-u n plan p erp en d icu lar pe axa butucului (fig. 82),

60
ia r distanţa d in tre prim a sp iră şi b u tu c treb u ie 'să crească progresiv
(fig; 83). A ceste condiţii nefiind satisfăcute, sp iralu l treb u ie ara n ja t p rin
îndoire cu penseta. ? --Ufrrn. >
• ii U ltim a spiră (cînd b alan sieru l este m o n ta t în ceasornic) a spiralului
treb u ie să fie la m ijlocul d istan ţei d in tre ştiftu rile com pasului de reglare,
in d iferen t de poziţia acestuia în tre
cele două poziţii lim ită. R ezultă de
aici că ultim a p orţiune a u ltim ei sp ire
este un arc de cerc. Acest lu cru se
obţine îndoindu-se capătul sp iralu lu i
cu penseta. —
Cele două capete ale spiralului
vor fi fix ate la aceeaşi înălţim e ; în
caz contrar, sp iralul, neaflîndu-se în
acelaşi plan, va form a 0 pîlnie. P e n tru Fig. 83. F o rm a p rim e i spire
a se ajunge la acelaşi nivel se dep la­ a — c o r e c t: b — g re şit.
sează butucul arcului pe ax.
în poziţia de repaus a b alansierului, ştiftu l balansierului treb u ie să
se găsească pe lin ia care u n eşte a x u l furcii cu axul balansierului. în caz
co n trar se roteşte b u tu cu l arc u lu i s p ira l pe ax, cu şu ru b eln iţa in trodusă în
crestătu ra lui.
.R epararea u n u i arc sp iral îndoit, deform at, se face p rin în tin d erea lui
cu aju to ru l unei pensete p late şi refacerea sa, sp iră după spiră, p rin în ­
doire cu penseta.
Se recurge la re p a ra rea arcu lu i spiral nu m ai dacă n u există altul
nou, de acelaşi tip, p e n tru înlocuire.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

X. C um se re p a ră fu su rile c ilin d ric e ? D a r cele conice ?

2. Cum se re p a ră lag ă rele m etalice ? D a r cele cu p ie tre ?
3. în ce constă re p a ra re a ro ţilo r d in ţa te ?
4. Cum se re p a ră a rc u rile m otoare ? D a r clichetul ?
5. C are sîn t defectele p rin cip ale a le e şa p am en tu lu i an co ră c u ştiftu ri ?
6. în ce constă re p a ra re a b a la n sie ru lu i ?

» CAPITOLUL XII

APARATE ELECTRONICE FOLOSITE

LA VERIFICAREA CEASORNICELOR

A paratele electronice folosite la re g la re a 'şi verificarea ceasornicelor

se îm part în două categorii : a p a ra te folosite p e n tru su b a n sa m b lu ri; ap a­
ra te folosite p e n tru ceasornicele m ontate.
Din p rim a categorie face p a rte B alans-O -M atic şi Superspirom atic.

61
 B a la n s-O -M a tic (fig. 84) e s te u n a p a r a t fo lo s it la e c h ilib r a r e a d in a ­
m ic ă â s u b a n s a m b lu lu i r o a ta b a lă n s ie r u lu i- a x u l b a la n s ie r u lu i (fă ră s p ira l).
A p a r a tu l e s te c o m p le t a u to m a tiz a t ş i e x e c u tă a c e a s tă o p e r a ţie d ific ilă în
n u m a i c îte v a s e c u n d e . B a la n s ie r u l se in tr o d u c e în tr - o f u r c ă şi v a f i a n t r e ­
n a t c u u n j e t d e a e r c a r e s u f l ă p e o b a d a ro ţii. A p a r a tu l d e te r m in ă m a s a

F ig . 84. B a la n s — O — M a tie .

e x c e n tr ic ă (m ă rim e a şi p o z iţia ei), o p re ş te b a la n s ie r u l şi, cu a ju to r u l u n e i

fre z e , în d e p ă r te a z ă s u r p lu s u l d e m a te r ia l. î n tim p ce a p a r a tu l lu c re a z ă , se
sc o a te d e p e a d o u a f u r c ă b a la n s ie r u l e c h ilib r a t şi se in tr o d u c e a ltu l.
C ele d o u ă fu rc i lu c r e a z ă a lte r n a tiv . D a c ă b a la n s u l e s te m u lt d e z e c h ilib r a t
şi a p a r a t u l riu-1 p o a te e c h ilib ra , se a p r in d e u n bec d e s e m n a liz a re . A c e st
b a la n s ie r tr e b u ie în d e p ă r ta t.
S u p e r s p ir o m a tic (fig. 85) e s te u n a p a r a t fo lo sit la d e te r m in a r e a l u n ­
g im ii a r c u lu i s p ira l, a s tf e l c a r e g u la to r u l s ă e x e c u te o sc ila ţii cu f re c v e n ţa
d a tă . A p a r a tu l a r e u n o s c ila to r-e ta lo n (cu c u a rţ) şi c o m p a ră f r e c v e n ţa -

a.
F ig . 85. S u p e r s p iro m a tic .
e ta io n e u f r e c v e n ţă b a la n s ie r u lu i. D a c ă f r e c v e n ţe le s în t d ife rite , Iun:
s a u s c u r te a z ă a u to m a t s p ir a lu l p în ă c în d e le co in c id .
■Acest lu c r u s e p o a te c o n s ta ta o b s e r v in d u - s e d e p la s a r e a u n u i di"
f a n tă lu m in o a s ă . D is c u l se r o te ş te la s tin g ă s a u la d r e a p ta , în tim p u l
lo n ă rli, şi se o p r e ş te c în d f r e c v e n ţe le c o in c id . C în d d is c u l s -a o p ri
a p a s ă p e o p îr g h ie p e n t r u a t ă i a c a p ă tu l s p ir a lu lu i şi a fo rm a co n co m
c u ta n e c e s a r ă p e n t r u f ix a r e a s p ir a lu lu i în c e a s o rn ic . D u p ă a c e a s tă
r a ţie se sc o a te r e g u la to r u l e ta lo n a t d in a p a r a t şi se in tr o d u c e a ltu l.
Ş i S u p e r s p ir o m a tic (ca şi B a la n s -O -M a tic ) a r e d o u ă d isp o z itiv
p r in d e r e ce lu c r e a z ă a lte r n a tiv . D u p ă ce s - a in tr o d u s r e g u la to r u l în
p o z itiv , i se d ă u n im p u ls . î n tim p u l e ta lo n ă r ii, o s c ila ţiile s în t în tre ţi
d e u n j e t i n t e r m i t e n t de a e r ce s u flă p e o b a d a ro ţii b a la n s ie r u lu i.
D in a d o u a c a te g o rie fa c p a r te : a m p lis c o p u l s a u g ra d o s c o p u l, a<
to m a tic s a u c v ic te s t şi v ib r o g r a f u l, c r o n o g r a f u l s a u m ic ro m a t, aparat*
n u m ite d e f ir m e le c a r e le p ro d u c .
A m p lis c o p u l s a u g ra d o s c o p u l (fig. 86) e s te u n a p a r a t p e n tr u dete
n a r e a a m p litu d in iii d e o s c ila ţie a r e g u la to r u lu i f ă r ă a d e s c h id e c e a su l
P e n t r u a c e a s ta se p r in d e d e c e a s o rn ic c la m a m ic r o f o n u lu i şi se J
b u to n u l 4 (fig. 86), c a re e s te şi la m p a d e c o n tro l. C u b u to n u l 3 se

2 )

F ig . 86. G ra d o sco p :
1 — scală; 2 — Indicaţia a p a ra tu lu i; 3 — buton p e n tru alegerea frecvenţei; 4 —
buton p e n tru fix area unghiului de ridicare.

n u m ă r u l c o r e s p u n z ă to r de b ă tă i p e o ră , i a r c u b u to n u l 5 s e f ix e a z ă ud
d e rid ic a r e a c e a s o rn ic u lu i. P e s c a la v e r tic a lă 1 s e c ite ş te in d ic a ţi;
a p a r a tu lu i. C u n o s c în d a m p litu d in e a d e o s c ila ţie , s e c o n s ta tă d a c ă d
n ic u l e s te m u r d a r s a u n e u n s . D a c ă a r c u l e s te c o m g le t a r m a t, a m p litu
tr e b u ie s ă f ie p e s te 220°.
A d ju s to m a tic s a u c v ic te s t (fig. 87), a p a r a t c a r e d e te r m in ă m e rs u l
a l u n u i c e a s o rn ic , in d ic ă c u c ite m in u te a v a n s e a z ă s a u r e g re s e a z ă m
so rn ic în 24 h . /■ ■>
 L a a d ju s to m a tic , c e a s u l s e a şa z ă î n t r - u n lo c a ş s p e c ia l (fig. 87, a), şi
a p a r a t u l r o te ş te c o m p a s u l d e r e g la j p în ă c în d c e a s o rn ic u l m e rg e c o re c t.
C v ic te s tu l in d ic ă n u m a i p r i n t r - u n s p o t lu m in o s d a c ă c e a s u l a v a n ­
s e a z ă s a u r e g re s e a z â , i a r r o t i r e a c o m p a s u lu i tr e b u ie f ă c u tă m a n u a l
(fig . 87, b).

F ig . 87, a. A d ju s to m a tic . Fig. 87, b. C v ictest:

I — în tre ru p ă to r; 2 —- buto n de p o rn ire; 3 — ca ­
d ran ; 4 — buton pentru frecv en ţă: 5 — buton pentru
precizia de m ers; 6 — b u to n p e n tru in te n sita te a '
spotului: 7 — buton p entru a lte rn a n ţe; 8 — cadran.

A m b e le a p a r a te se fo lo se sc f r e c v e n t în f a b ric ile p r o d u c ă to a r e d e cea--

■somice p e n tr u c ă a u o p r o d u c tiv ita te f o a r te m a re . E le in d ic ă n u m a i m e r ­
s u l z iln ic , n u şi e v e n tu a le le d e fe c te .
P r in c ip iu l d e f u n c ţio n a r e a a c e s to r a p a r a te e ste u r m ă t o r u l : u n osci­
la to r c u ,c u a r ţ p ro d u c e o f r e c v e n ţă - e ta lo n c u c a re se a n tr e n e a z ă u n m o to r
s in c ro n ce r o te ş te u n d isc c u o f a n tă . I n s p a te le d is c u lu i e s te u n tu b e le c ­
tr o n ic c u d e s c ă rc a re în g a z c a r e se a p r in d e c în d p rim e ş te u n im p u ls . A c e st
tu b e s te c o m a n d a t d e b ă tă ile c e a s o rn ic u lu i p r i n t r - u n m ic ro fo n , c a re tr a n s ­
fo rm ă s u n e tu l în im p u ls e le c tr ic . ,
D a c ă fre .c v e n ţa c e a s o r n ic u lu i c o in c id e c u f r e c v e n ţa d e r o ta ţie a d is ­
c u lu i, a tu n c i s p o tu l lu m in o s v ă z u t p r in f a n t a d is c u lu i a p a r e m e re u în
a c e la ş i lo c, a ltf e l s p o tu l se r o t e ş t e la s tîn g a s a u la d r e a p ta , d u p ă c u m c e a ­
s o rn ic u l a v a n s e a z ă s a u r e g re s e a z ă .
C u a p a r a tu l c v ic te s t se lu c r e a z ă în f e lu l u r m ă to r : se p o r n e ş te a p a ­
r a t u l c u în tr e r u p ă t o r u l 1 (fig. 87, b) şi s e a ş te a p tă c îte v a m in u te p în ă c în d
a p a r a t u l se în c ă lz e ş te . S e r o te ş te c u m în a , r a p id , b u to n u l 2, în s e n s u l s ă ­
g eţii. S e r e p e tă a c e a s tă o p e r a ţie p în ă c în d b u to n u l îşi m e n ţin e tu r a ţia . S e
p r in d e c la m a m ic r o f o n u lu i d e c e a so rn ic şi im e d ia t a p a re p e c a d r a n u l c ir c u ­
la r 3 s p o tu l lu m in o s. S e a le g e c u b u to n u l 4 f r e c v e n ţa c o re s p u n z ă to a re c e a ­
s o r n ic u lu i (în b ă tă i p e o ră ). C u b u to n u l 5 se p u n e lin ia a lb ă la zero . C u
b u to n u l 6 se s ta b ile ş te i n t e n s i ta t e a s p o tu lu i. S e p u n e b u to n u l 7 p e p o z iţia
d in s tîn g a , a s tf e l a p a r e s p o tu l n u m a i l a f ie c a r e a d o u a b ă ta ie a c e a su lu i.
S e u r m ă r e ş te s p o tu l lu m in o s şi se r o te ş te c o m p a su l p în ă c în d s p o tu l a p a r e
î n a c e la şi loc. S e p o a te o p r i s p o tu l lu m in o s şi p r in r o tir e a b u to n u lu i 5 în
s e n s u l in v e r s r o tir ii s p o tu lu i p în ă c în d s p o tu l s e o p r e ş te . A tu n c i se po.
c iti p e c a d r a n u l 8 c u c îte m in u te a v a n z e a z ă s â u r e g r e s e a z ă c e a s u l în 24
D a c ă se m u tă b u t o n u l 7 p e p o z iţia din. d r e a p ta ; s p o tu l lu m in o s ap;
la f ie c a r e b ă ta ie a c e a s u lu i (la fie c a r e a lte rn a n ţă )] D a c ă s p o tu l a p a re
a c e la şi lo c, în s e a m n ă c ă cele d o u ă a l t e r n a n ţe a le o s c ila ţie i b a la n s ie r u
s î n t e g a le , d a c ă .n u a lte r n a n ţe le s în t in e g a le , a d ic ă c e a s u l şc h io a p ă tâ .

Fig. 88. Vibrograf :

j — buton de po rn ire: 2 — rolă pentru a ntrenarea hîrtiei; 3 — b u to n pentru intensita­
tea sunetu lu i; 4 — butoane pentru frecv en ţă: 5 — banda de h ir t ie ; 6 — disc tran sp are n t;
7 — buton p entru rotirea discului; 8 — cadran.

A p a r a te le c e le m a i r ă s p în d ite în a te lie r e le d e c e a s o rn ic ă rie s în t 1

b ro g r a f e le (fig. 88) şi c e le s im ila re a c e s to ra . S p r e d e o s e b ire d e c e le d e s c r
p în ă .a c u m , e le fu r n iz e a z ă r e z u lta tu l m ă s u r ă rii p e d ia g r a m e c a re re p re z ir
u n a d e v ă r a t d ia g n o s tic a l
c e a s u lu i.
P r in c ip iu l d e fu n c ­
ţio n a r e a v ib r o g r a f u lu i
e s te u r m ă t o r u l : u n o s c ila ­
to r c u c u a r ţ p ro d u c e o
f r e c v e n ţă - e ta lo n cu c a re
e s te a l im e n ta t u n m o to r
s in c ro n c e r o te ş te c u v ite z ă A n n sv l kirtief ”
rig u r o s c o n s ta n tă ta m b u ­
r u l 2 (fig. 8 9 ) . P e a c e s t j
ta m b u r e s te în f ă ş u r a t ă o
s in g u r ă s p ir ă d in s î n n ă .
D e a s u p r a t a m b u r u lu i se
d e p la s e a z ă î n d ir e c ţ i a să ­
g e ţii o b a n d ă d e h î r t i e 2 Fig- 89. Principiul de funcţionare a vibrografului.
to t c u v ite z ă c o n s ta n tă .
D e a s u p ra h îr tie i, în d r e p t u l ta m b u r u lu i, e s te im p rim a to n .il 3, c o m a n d a t
e le c tr o m a g n e tu l 4. I m p r im a to r u l e s te a tr a s d e e le c tr o m a g n e t n u m a i ci
e le c tr o m a g n e tu l p r im e ş te u n im p u ls d e la m ic ro fo n u l f i x a t p e c e a s şi ii
p rim ă p e b a n d a în r e g is tr a to a r e u n p u n c t a c o lo u n d e a î n t îîn it d e d esu
s p ir a la d e s îrm ă . ' . • y • - -v'
 ^D acă frecv en ţa de ro ta ţie a tam b u ru lu i coincide cu frecv en ţa irapri-
m atorului — com andat de ceas, p unctele tip ărite pe banda de h îrtie se vor
înşira pe o linie d reap tă p aralelă eu m arg in ea benzii (fig. 90, b). D acă cea­
sul întîrzie, linia p u n c ta tă va fi înclinată spre stînga (fig. 90, g), ia r dacă
grăbeşte, sp re d re a p ta (fig. 90, c). •_
M anipularea v ib ro g ra fu lu i: se porneşte a p aratu l p rin apăsarea b u ­
tonului 1 (v. fig. 8 8 ). Se aleg e frecv en ţa ap aratu lu i în concordanţă cu frec­
venţa ceasornicului (în bă­
tăi pe oră), p rin apăsarea
unuia din butoanele 4. Se
alege viteza benzii 5 p rin
- 0 m u tarea rolei de an tre n are
2 în tr-u n a d in cele două
poziţii. Se fixează intensi­
ta te a difuzorului p rin bu­
tonul 3. Se fixează ciuma
m icrofonului de ceasorni­
cul de verificat. C easorni­
cele de m înă se aşază pe
un dispozitiv special care
pernjite ro tirea ceasului în
Oi toate poziţiile. Se aşteaptă
pînă cînd a p a ra tu l a im ­
prim at pe bandă circa 4 cm.
după care se roteşte buto­
nul 7 pînă cînd liniile negre
de pe discul tra n sp a re n t G
iev in paralele cu diagram a.
In această poziţie se ci­
teşte pe cadranul 8 cu cîte
m inute grăbeşte sau in tîr-
+ c zie ceasul în 24 h. D upă
reglarea com pasului, în
consecinţă se rep e tă ope­
raţia. . .
După cum se observă
din descrierea făcută, .re­
glarea ceasornicelor cu
Fig. 90. P u n c tele tip ă rite pe b a n d a de h irtie vibrograful cere u n tim p
a v ib ro g rafu lu i m u lt mai m are decît. în
cazul cvictestului, d a r d ia­
gram a o b ţin u tă cu vib ro g rafu l poate da indicii foarte preţioase privind
funcţionarea ceasului.
Citirea diagram ei vibrografului. în figura 91 s-au reprezentat 14 dia­
gram e caracteristice obţin u te cu aju to ru l vibrografului. ...
D iagram a 1 a ra tă că ceasornicul funcţionează corect. Poziţia liniei
faţă d e m arginea benzii n u are im portanţă. »•
D iagram a 2 a ra tă că ceasornicul grăbeşte.' ..-i
D iagram a 3 a ra tă că ceasornicul în tîr z ie ., ,
De m enţionat că a p a ra tu l indică m ersul zilnic într-o anum ită poaiţie
a ceasornicului. P en tr u a obţine u n m ers m ediu zilnic corect este indicat
ca să fie încercat ceasornicul cu arcul m otor tra s la 2/3, iar la ceasornicele

6?
 f . 7
‘ , I ^ ni-mrr^ •*ff /i
•// , *^** **- «
•//
./ / -------------- j
./ / ti){ j
}\ .*V /
/ /
v <■ /
/ / ft v* I
w
K. C

V\
f \

A '
\ 1

<7 /\
A "
\ \\ \ X%\ 12 13
i
ft
( (
\ \ \

\ //
a
\ \

i /
I

.1 I

Fig. 91. V ibrogram c.

portabile este u til ca încercările să se facă în d iferite poziţii. în cazurile
2 şi 3, rem edierea se face p rin ro tirea c o m p a su lu i.____________________
Diagrama-' 4 a ra tă că cele două sem iperioade ale oscilaţiei n u sînt
egale (ceasul şchioapătă). în acest caz se va ro ti b u tu cu l de fixare a sp ira­
lului pe axul balansierului. , .f
D jagram a 5 a ra tă că un dinte al roţii eşapam entului este d eteriorat
dacă defectul se re p e tă la fiecare 15 puncte. Dacă se repetă m ai des, m ai
m ulţi dinţi sîn t deterioraţi. S -ar p u tea ca defectul să apară pe am bele
lin ii* P en tru rem ediere se înlocuieşte ro ata eşapam entului.
Diagram a 6 a ra tă că ştiftu l balansierului loveşte fu rc ă în afara cres­
tăturii,(oscilaţii p rea m ari ale balansierului). Deoarece acest lu cru nu se
întîm plă continuu, s-a r p u tea ca pe anum ite locuri să apară o diagram ă
noim ală. P e n tru rem ediere se înlocuieşte arcul m otor cu unul m aijşlab.
D iagram a 7 a ra tă că eşapam entul este deteriorat. In acest caz trebuie-
controlat dacă se m işcă un ştift sau o p aletă a ancorei, dacă se m işcă ştif­
tul balansierului sau ştiftu l de siguranţă din furcă.
D iagram a 8 a ra tă nişte., linii ondulate. Dacă ondulaţia se repetă după
15 puncte, înseam nă că ro ata eşapam entului are bătaie. Dacă ondulaţia este
neregulată, s-a r p u tea ca, jocul ancorei în lagăre să fie prea m are. P e n tru
rem ediere se înlocuieşte ro a ‘»a ancoră.
Diagram a 9 a ra tă că oscilaţiile balansierului n u răm în constante. în
acest caz .se controlează dacă ceasul este m urdar, n euns şi, în general, se
depistează to t ce poate produce acesta fluctuaţie.
D iagram a 10 arată că eşapam entul este m urdar, ia r m işcarea se tra n s­
m ite neuniform . în acest caz, ceasul trebuie c u răţit, uns, controlate toate
jocurile şi dem agnetizat.
D iagram a 11 s-a obţinut în două poziţii diferite ale ceasornicului. Ea
indică o greşeală de izocronism. Se va controla dacă sp iralu l n u a re joc
preâ m are în compas, dacă reg laju l eşapam entului este corect sau dacă la­
gărele balansierului sîn t bune. .
D iagram a 12 s-a o b ţin u t în două poziţii rectangulare a!e ceasornicu­
lui şi ara tă că b alansierul n u este echilibrat. Se va scoate şi echilibra ba­
lansierul. - ;
Diagram a' 13 a ra tă că jocurile ro ţii balansierului şi balansierul sînt
prea m ari şi că an g re n aju l n u este corect. Se vor înlocui roţile, pinioanele
şi axele hecorespunzătoare. -
D iagram a 14 a ra tă că forţa n u se tran sm ite uniform . Se va dem onta
mecanism ul, se va curăţi, se va unge, se vor controla to a te jocurile, iar
piesele defecte vor fi înlocuite.

Întrebări recapitulative

1. La ce so foloseşte a p a ra tu l B alans-O -M atic ?

2. La pe serveşte a p a ra tu l S u p ersp iro m atic ?
3. Cum se lu crează e u am pliscopul sau gradoscopul ?
4. C are este p rin c ip iu l d e fu n cţio n are a a p a ra tu lu i’ cvictest ?
5 C um funcţionează v ib ro g rafu l ?
<>. C um se lu crează cu v ib ro g rafu l ?
7. Ce defecte se p o t c o n stata din d iag ra m a v ib ro g rafu lu i ?

68
ţ-4 iirtrk * i ,V. PARTEA A TREIA ;i. • . . . . . . . . . • ,i; .
1 » . .ii- V V '. lîiliU . i ,J v.- . . '. V . is a 'i
eîic- j i CEASORNICUL CU PENDUL
- ■•'■ ■■ ■' • ■■' • • ___ i± __ ->■
■; : r ‘v •i : ,} 1 j - y ş . f . % ■. - / a r j '- i tţM I r ite ; n . r ' r :• ’ i

CAPITOLUL I

M ECA N ISM U L M O TOR

La ceasornicele cu p endul se disting două categorii de m ecanism e

m otoare (de, acţionare) : ... ;
’ — cu g reu tăţi , .
—- cu arc. \ .

A. MECANISMUL MOTOR CU GREUTĂŢI

M ecanism ul m otor cu g reu tăţi foloseşte energia potenţială a unor

greutăţi. A rm area în acest caz se realizează p rin ridicarea g re u tăţilo r în tr-o
poziţie superioară, caracterizată p rin tr-o energie potenţială, mai m are.
Se deosebesc două tip u ri de m ecanisme de acţionare- cu -g reu tăţi :
— cu; c o a rd ă ; \ ; jBi
— cu lanţ. ; ■•
a. Mejcanismul m otor cu g reu tăţi cu coardă. M ecanism ul m o to r cu
coardă, rep rezen tat în fig u ra 92, se com pune d in tr-u n tam b u r-1, fix a t rigid

69
pe axul de acţionare 2, şi g re u ta te a m otoare 3, suspendată de o coardă 4.
P e n trifa se reduce la ju m ă ta te înălţim ea de cădere a greutăţii, ea este pre­
văzută cu u n scrip ete 5, peste care e ste tre c u tă co a rd a O e x tre m ita te a
corzii se fixează d e circu m ferin ţa tam b u ru lu i, ia r cealaltă e x tre m ita te, de
carcasa ceasornicului (un p u n c t fix). Pe a x u l 2 este aşezată lib e r ro ata din­
ţa tă 6, num ită ro a ta m otoare sau ro ata de acţionare. L egătura d in tre roata
dinţată fi şi ta m b u r se realizează p rin in term ed iu l unui clichet 8 , fix a t pe
roată p rin in term ed iu l u n u i bolţ 9 în ju ru l căruia se poate roti. Clichetul
in tră în sp aţiul d in tre d in ţii ro ţii-clichet 7, fixată rigid de tam b u ru l m otor.
* P en tru arm a ie a ceasornicului, ax u l se ro teşte m anual, c u o cheie tu -
bulară care se aşază peste capătul p a tra t al axului, în sensul perm is de
clichet» ia r coarda se v a în făşu ră pe ta m b u r aşezîndu-se în can alu l elicoi-
dal de pe su p ra fa ţa lui. în acest tim p ro a ta d in ţa tă 6 răm îne în repaus, în ­
tru cît clichetul p erm ite roţii clichet ro tirea în acest sens. D upă ce ceasor­
nicul a fost arm at, se scoate cheia, ia r sub acţiunea forţei gravitaţionale
greutatea a re ten d in ţa să coboare, im prim înd tam b urului o m işcare de
rotaţie, de sens c o n tra r sensului de la arm are.
Clichetul fiind ap ăsat de u n arc în golul d in tre doi d in ţi învecinaţi ai
roţii clichet şi, cum în acest sens de ro taţie n u se produce nici o forţă care
să acţioneze, în sen su l scoaterii clichetului din acel spaţiu, se va pu n e în
mişcare d e ro taţie ro ata d in ţată 6 care tran sm ite m işcarea la în treg u l me­
canism.
G reu tăţile (fig. 93) se confecţionează din cele mai d iferite m ateriale.
La ceasornicele ieftin e, ele sîn t confecţionate din tu b u ri de alam ă um plute

Fig. 93. G re u ta ­ Fig. 94. M ecanism ul m o­

tea. to r eu g reu tăţi şi ianţ.

în interio r cu discu ri de plum b. La ceasornicele electrice cu pendul, meca­

nism ul de acţionare este a rm a t în mod au to m at de un m otor electric sau
de u n electrom agnet.
b. Mecanismul motor cu greutăţi cu lanţ. A ceastă varian tă a. m eca­
nism ului m otor cu g re u tă ţi se foloseşte, în special, la ceasornicele cu pen­
d u l (fig. 94) de c alitate in ferio ară şi ieftine. Un a stfel d e m ecanism se com­

70
pune d in tr-u n la n ţ fără sfîrşit 1, care este tre c u t peste două roţi de la n ţ
2 şi 3, peste u n scripete 4 de c are este fixată g re u ta te a 5. L an ţu l poate fi
de form a a, la care verigile vecine sîn t situate în plane perpendiculare, sau
de form a b, cînd toate verigile sîn t situate în acelaşi plan. în fig u ra 94, a, b
se arată felul cum se defineşte în aceste cazuri pasul t al lanţului.
A rm area (ridicarea g reu tăţii m otoare) se face prin- ro tirea ax u lu i de
arm are 6 pe care este m ontată roata de arm are 2 cu o cheie 7. Această
roată este asig u rată îm potriva ro tirii în sens co n trar arm ării cu u n sistem
roata de clichet şi clichetul respectiv (nereprezentate în figură). G oborîrea
greutăţii este posibilă num ai p rin punerea în m işcare de ro taţie a roţii de
la n ţ 3. P e a x u l acestei roţi este m ontată o ro ată d in ţată (nereprezentată
prin figură) care transm ite m işcarea la m ecanism ul de transm isie. Deci a r­
m area ceasornicului se face p rin interm ediul unei roţi d e la n ţ 2 , ia r pune­
rea în m işcare a m ecanism ului (coborîrea greutăţii), p rin in term ed iu l celei­
lalte roţi de la n ţ 3.
înălţim ea de cădere sa u de ridicare a g reu tăţii este d ată de relaţia
h = Nt - Z ,
în ta re :
N este n u m ă ru l de ro ta ţii ale acestor roţi ;
t — pasul la n ţu lu i;
Z — n u m ăru l de d in ţi ai roţilor de lanţ 2 şi 3.
C alitatea m ecanism elor m otoare cu g reu tăţi constă în sim plitatea lor
constructivă şi fap tu l că m o m entul de rotaţie este constant.
c. M ecanism ul m otor aju tăto r. La m ecanism ul m otor cu g re u tă ţi cu
coardă s-a a ră ta t că sensul de ro taţie a tam burului la ridicarea g re u tăţilo r
(arm area ceasornicului) este c o n trar sensului de ro taţie a tam b u ru lu i la
coborîrea g reu tăţii (funcţionarea ceasornicului). A stfel, p en tru perioada de
tim p cit va d u ra arm area, ceasornicul va fi lip sit de izvorul de energie şi se
va opri sau, în cel m ai bun caz, regim ul de fu ncţionare va fi p e rtu rb a t,
rărfringin d u -se asu p ra preciziei de mers. Din această cauză la ceasornicele
de precizie acţionate cu g reu ­
tăţi cu coardă se foloseşte un
mecanism d e acţionare supli­
m entar. A cesta a re rolul de
a transm ite roţii m otoare (ro­
ţii tam burului) energie şi în
perioada de tim p în care are
loc arm area.
în fig u ra 95 este re p re ­
zentat m ecanism ul m otor
îm preună cu m ecanism ul m o­
tor ajutător.
Pe a x u l 1 este fix a t
rigid tam b u ru l 2 peste care Fig. 95. M ecanism m otor a ju tă to r.
se înfăşoară coarda 3. R oata
de clichet 4 este legată rig id de ta m b u r ; ro ata de clichet 5 şi roata
motoare 6 s în t mobile pe a x u l 1, adică se p o t roti independent de acesta.
In roata de clichet 4 in tră clich etu l 7, care poate oscila in ju ru l u n u i bolţ
(sa-u nit) fix a t d e ro ata d e clich et 5. C lichetul 8 care in tră în golul d in tre
dinţii roţii de clichet 5 este m o n tat pe u n ax care sprijină în cele două
platine (schelete) al ceasornicului. Tot p e ro ata de clichet 5 se află

71
u n u l sa u ,d o u ă a rc u ri 9 fixate, care şe sprijină c u . ex tre m ita tea lib e ră în
spiţa ro ţii m otoare 6. • ; , ■ v ,*t.;.. , . . - , f ,,
. j ln tim p u l fu n cţio n ării ceasornicului, sub acţiunea g reu tăţii, coarda 3
se întinde şi-; v a im p rim a ,tam burului,. îm preună . c u , roata de clic h e t. 4, o
m işcare d e ro ta ţie ,în sen su l indicat pe fig u ră (spre. stînga). A ceastă m işcare
se transm ite şi roţii de clichet 5, p rin interm ed iu l clichetului 7. D inţii aces­
tei roţi sîn t astfel înclin aţi încît p e rm it rotirea ro ţii în acest sens, ridiqînd
clichetul 8. M işcarea se tran sm ite ro ţii m otoare p rin in term ed iu l arcu lu i 9.
D atorită rezistenţei (frînării) opuse de eşapam ent, acest arc se deform ează.
.Aceasta înseam nă. c,ă, pe toată d u ra ta de funcţionare a ceasornicului, arcul
9 se afla în tr-o sta re de tensiune. ..
In tim p u l a rm ă rii ceasornicului, tam burul şi-roata de clichet 4 se vor
roti în .sen s co n trar sensu lu i din tim p u l funcţionării (adică spre dreapta).
La rotirea ro ţii de clichet. 4 în aceşţ sens, clichetul 7 este îm pins. în sus,
adică perm ite această rotire. R oata de clichet 5 însă va fi im obilă, fiind
blocată de clich etu l 8. A rcul 9, tinzînd să se destindă şi să rev in ă la poziţia
iniţială (nedeform ată), ‘v ă roti în continuare' ro a ta m otoare în sensul tn
care ceasornicul funcţionează.
In felul acesta, acţionarea ceasornicului în tim p u l arm ării, are loc pe
seam a consum ului de energie a l arcu lu i 9. Acest a rc trebuie astfel d im en ­
sionat în cît să poată asigura acţionarea pe întreaga dui'ată a arm ării. D upă
arm are, g re u ta te a v a d eterm in a o, nouă deform are a arcului, care acum u­
lează în felul acesta o. n ouă rezervă de, energie.

B. MECANISMUL MOTOR CU ARC 1

La m ecanism ele de m otoare cu arc care pot fi fără sau cu casetă, iz­
vorul de energie îl constituie energia m ecanică înm agazionată în a r c ,'d a ­
torită unei deform ări anteridare, n u m ită arm are.
a. M ecanism ul m otor cu arc fără casetă. Dacă se fixează o ex tre m i­
tate a arcu lu i de u n p u n c t fix, ia r cealaltă extrem itate de. ax u l roţii m o­
toare, se obţine form a cea m ai sim plă
a m ecanism ului m otor cu arc. .
A rm area s e . realizează p rin , ro ­
tirea m anuală a axului motor, în sen ­
sul înfăşurării arcului.
A sem ănător m ecanism ului,.m o­
to r cu greutăţi şi tam bur, ro tirea ax u ­
lui în sensul arm ării este perm isă de
u n sistem de clichet fă ră a an tren a
ro ata m otoare. în schim b ro tirea în
sens contrar, adică destinderea :arcu-
F ig . ye. Mecanism motor cu arc lib e r . lui, se produce an tren în d roata mo­
toare. ,
Acoastă soluţie sim plă (fig. 96) este aplicată la ceasornicele' cu p en ­
dul ieftine şi la ceasonrnicele deşteptătoare. D ezavantajul e i constă în u r ­
m ătoarele ;. . ... .; , ■ ^ ,.r ,, ... '.ţ-
. —ţ arcu l se desf ăşoară excentric ocupînd u n sp a ţiu m are ;, .
: — u leiu l cu care este uns arcul se scurge, ia r pe arc se v a depune
p ra f; ... . . . .... ... - f -v
— n u este asig u rată energia p e n tru funcţionarea în tim p u l arm ării.

72
... ; b.. M ecanism ul m otor cu .arc în casetă. în veşderea,m icşorării g ab ari­
tului.,arcului d e s fă ş u ra t,,^ o b ţin e rii unei; d esfăşurări rcentriee, precum şi
în scopul asig u rării unei. u ngeri corespunzătoare,: arcul, se montează- in tr-u ri
cilindru prevăzut cu un capac n u m it caseta de arc.
•-v~Se .deosebesc două tip u ri . de m ecanism e m o to are cu arc u l în casetă :
— cu casetă fixă ;
— cu casetă mobilă. '■ ' * '-■* '
1) M ecanism ul m otor cu arc în casetă fixă . A cest m ecanism este re ­
prezentat în fig u ra 97. Caseta este fixată rigid de schelet p rin şu ru b u rile 7.

P artea su perioară a casetei este acoperită cu un capac 2. A xul m otor 3

este prevăzu t cu o gheară de car 6 's e p rinde ochiul din e x trem itatea in te ­
rioară a arcului. C ealaltă extrem itate; se fixează, a se m ă n ă to r'd e .p eretele
casetei. La arm are se introduce cheia pe capătul p ă tra t al axului, rotiridu-1.
în acest tim p, ro a ta m otoare 4 răm în e im obilă deoarece stă lib eră pe axul
3, iar clichetul 5 m o n ta t pe ro ata motoare, p rin b o lţu l lui perm ite ro tire a
roţii de clichet 6 fix ată rigid pe a x u l'm o to r în acest sens. A rm area se
consideră te rm in a tă cînd to a te spirele arcului s în ts tr în s e în ju ru l axului.
Sub acţiunea arcu lu i, aixiil' se v a ro ti în sens contrar, an tren în d roata
itaotoare p rin in term ed iu l ro ţii de clichet şi al clichetului. A cest m ecanism
nu asigură o funcţio n are co rectă 1 în tim pul arm ării arcului, ceăsul fiind
lipsit de su rsa d e energie.
2) M ecanism ul m otor cu arc în casetă m obilă., Caseta mobilă, elim ină
şi cel de-al tre ile a dezavantaj al arcului' liber, adică asigură funcţionarea
corectă şi în tim p u l arm ării. A ceastă soluţie se utilizează, în special, la
ceasornicele de b u zu n ar şi de m înă, ea urmiînd a fi p rezen tată in capitolul
respectiv; * ' ^ . 'i ‘ . .. .. . v'
c. A rcul. A rcu l u tiliz a t în m ecanism ul de acţionare a ceasornicului
se prezintă sub fo rm a unei benzi a cărei secţiune tran sv ersală este d re p t­
unghiulară, avînd dim ensiuni m ici faţă de lungim ea arcului.
M om entul se poate calcula cu relaţia

Conform u ltim ei relaţii, în tre valoarea m om entului şi n u m ă ru l de

rotaţii există o dependenţă lin iară. în re a lita te însă, dato rită frecării d in ­
tre spire, această d ependenţă este cea rep rezen tată în fig u ra 98. C urba

73
ABCD a ra tă creşterea m om entului în tim p u l arm ării, ia r cu rb a CKFA re ­
prezintă v a ria ţia m om entului d ezv o ltat la d estin d erea arcului. Valoarea
m om entului, în funcţie de n u m ăru l de rotaţii, se poate m ăsu ra c u cRm-
m om etrul.
M ecanism ul de acţionare cu arc rep rezin tă urm ătoarele av an taje-:
— ocupă u n spaţiu red u s ;
■fe* poate fi u tilizat şi la ceasornicele portabile.
O

Fig. 98. D iag ram a d e v a ria ţie Fig. 99. D ispozitivul d e o p rire cu
a m om entului. cruce M alta.

A cest m ecanism p rezintă şi u n dezavantaj, generat tocm ai de varia­

ţia m om entului dezvoltat de arc la d estinderea lui. A ceastă v ariaţie a
m om entului d ete rm in ă o v ariaţie a am plitudinii de oscilaţie a reg u lato ru ­
lui. în tru c ît oscilaţiile regulatorului n u sîn t p e rfe c t izocrome, precizia de
funcţionare a ceasornicului se micşorează.
In fig u ra 98 se observă că v ariaţia m are a m om entului se înregis­
trează la în cep u tu l şi sfîrşitu l destin d erii (desfăşurării), adică pe porţiunile
DE şi FA. De aceea, este de d o rit excluderea acestei porţiuni, la funcţio­
narea ceasornicului utilizîndu-se nu m ai p o rţiu n ea mijlocie EF, în care
variaţia- m om entului este relativ mică. P o rţiunile DE şi F A corespund' la
aproxim ativ 1,25 ro taţii (n' + n " = 1,25 rotaţii). Practic, tre b u ie lim itată
arm area p în ă în p u n ctu l C, ia r destinderea pînă la p unctul F, adică îe d u -
cerea n u m ă ru lu i de rotaţii u tile ale casetei. Acest lucru se realizează c-om-
pletîndu-se m ecanism ul de acţionare cu u n dispozitiv de lim itare.
D ispozitivul de lim itare cu cruce M alta (fig. 99) se com pune d in tr-u n
disc 1, prev ăzu t cu o ieşire (deget) 2, m ontată pe p artea p a tra tă a axului
motor. La fiecare ro taţie a axului, acest deget v a roti stelu ţa 3 (crucea
Malta) cu u n dinte. N u m ăru l din ţilo r steluţei este cu o u n ita te m ai m are
decît n u m ă ru l de ro taţii n ale a x u lu i (sau casetei) la destinderea arcului.
în cazul obişnuit, n = 4 rotaţii, stelu ţa va avea d e d p a tru d in ţi iden­
tici de fo rm a 3, cu o suprafaţă concavă care perm ite ro tirea discului 1,
şi un d in te cu o su p rafaţă convexă 4, care va bloca rotirea, respectiv va
lim ita arm a re a şi destinderea arcului. Astăzi, acest sistem de lim itare nu
se foloseşte decit în cazuri rare.

iNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. C are sîn t p ă rţile com ponente ale m ecanism ului m otor cu greutăţi ?
2. C îte tip u ri d e m ecanism e m otoare cu a rc se cunosc ?
3. De ce se u tilizează m ecanism ul m o to r a ju tă to r ?
4. Faceţi o c o m p a raţie în tre m ecanism ul m o to r cu a rc şi cel cu greu tăţi.
5. Cum se lim ite a ză v a ria ţia fo rţei arcu lu i ?

74
 CAPITOLUL II

MECANISMUL DE TRANSMISIE

A. GENERALITĂŢI Şl DENUMIRI

A cest m ecanism serveşte la tran sm iterea m om entului de rotaţie de

ia m ecanism ul m otor a tit spre eşapam ent şi r e g u la to r'c ît şi spre m eca­
nism ul indicator. P e n tru realizarea acestei tran sm iteri se utilizează angre­
najele eu roţi d in ţate executate (de obicei) din alam ă. în ceasornicărie,
roţile d in ţa te cu u n n u m ăr sub 2 0 d e dinţi se num esc pinioane (triburi),
în aproape toate cazurile, acestea form ează corp com un cu ax u l respectiv
şi se execută d in oţel. R oţile eu u n n u m ă r de peste 20 de d in ţi se num esc
roţi d inţate. Fiecare roată se fixează pe u n u m ăr s tru n jit a l pinionului
prin râsfringere, respectiv sertizare, sau se asam blează cu o bucşă care, la
rîndul ei, se m ontează pe ax p rin tr-u n aju staj cu strîngere. In figura 1 0 0

se prezintă sistem ul de roţi ale unui m ecanism de ceasornic — m ecanis­

m ul de transm isie (în p artea superioară) şi m ecanism ul indicator (In p a rte a
inferioară).
R oata d in ţată Zi de pe axa tam burului, d atorită m om entului de
greutate, se ro teşte în sensul indicat. L itera Z sim bolizează n u m ă ru l de
dinţi id roţilor, ia r Z ', n u m ăru l de dinţi ai pitiioanelor. R oata d in ţată şi
pinionul de pe acelaşi ax sîn t n o taţi cu aceiaşi indici (1, 2, 3 etc.).
 R oata m otoare (Zi) angrenează c u u n pinion su p lim entar Z \ , m on­
ta t pe* acelaşi ax cu ro ata su p lim e n ta ra Z 2. R oata Z 2 angrenează, la rîn d u l
ei, cu pinionul central*Z 3 < situ a t p e aceeaşi osie cu ro ata cen trală Z 3-
R oata centrală, respectiv pinionul, e ste situ a tă în cen tru l m ecanism ului şi
se num eşte şi ro a ta m in u tară (pinionul m inutar), deoarece execută o ro ­
taţie pe oră, ia r pe axul rte p e c tiv î s e 1m ontează, uneori, d irect indicatorul
m inutar. R o ata m in u tară p u n e în m işcare ro ata in term ediară Z 4 p rin in ­
term ediul pinionului Z ’.f R o ata secundară Z5 e ste a n tre n a tă de ro a ta in ­
term ediară p rin interm ed iu l p inionului se c u n d a r Z5. A xul respectiv: exe­
c u t^ o ro ta ţie 1în tr-u n m inut. R oata secundară angrenează cu pinionul
eşapam entului Ze. R oata eşap am en tu lu i Z 6 d iferă de celelalte ro ţi d in ţa te
p rin form a caracteristică a d in ţilo r săi. De la ro a ta eşapam entului, m o­
m entul se tran sm ite reg u lato ru lu i sub form a u n o r im pulsuri, p rin in te r­
m ediul u n u i organ care face p a rte din eşapam ent. Se observă că pe axul
central se m ai m ontează p rin aju staj c u strîn g ere u n pinion Zr, pe a cărui
bucşă se fixează indicatorul m in u tar. A cest pinion, num it- ş i pinionul p ă­
trar, pune în m işcare roata Zs, n u m ită ro a ta schim bătoare, asam blată rigid
cu pinionul schim bător Z'%. La rîn d u l lui, acesta p u n e în m işcare de ro ta ţie
roata o ra ră Zs pe care este m o n ta t in d icato ru l o ra r.— care este concentric
cu bucşa p inionului pătrar.
Este fo arte im p o rtan t c a pinionul p ă tra r să fie m ontat pe axul p ri­
m ar, prin aju staj cu strîngere. A ceastă asam blare serveşte la potrivirea
indicatoarelor. P o triv irea lo r -trebuie să fie posibilă fă ră a n tren a rea ro ţilor
m ecanism ului de transm isie (ele de fap t nu pot fi rotite datorită însuşi
eşapam entului care - perm ite ro tirea nu m ai în ritm u l oscilaţiilor reg u la­
torului). '
U nele ceasornice, în special! cele deştep tăto are,''realizează o îm bi­
n are rigidă în tre axul m in u ta r şi-pinionul pătrar, în schim b ro ata m in u ­
tară şi pinionul respectiv s în t m o n tate p rin ajustaj cu strîngere pe acest
ax, perm iţînd ro tire a lui (potrivirea indicatoarelor) fă ră ca ro ata şi pinio­
nul 'să se rotească.
Ţ inîndu-se seam a de d en u m irea roţilor şi a pinioanelor, se vor fo ­
losi — . în co n tin u are — u rm ăto arele n o taţii (înlocuindu-se indicele n u -
m eric'cu u n indice lite r a r ) :
Z, — ro a ta m otoare ; 5> ZJ — pinionul secundar ;
Z,-„— ro ata in term otoare ; “ Z'e — pinionul ro ţii eşapam entului ;
Z'ai — pinionul i n t e r m o t o r . ;-Ze — ro ata e şa p a m e n tu lu i;
Z„ — ro a ta m in u tară ; - Z'p — p inionul-pătrar ;
Z 'm — pinionul m in u ta r ; .... ~Z,(.— roata schim bătoare ;
Z, — roata in term ediară ; Z'sc - - pinionul schim bător ;
Z'i — pinionul in term ediar ; Za '— roata orară.
Z, — roata secundară ;

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE -

1. La ce serv eşte m ecanism ul de tran sm isie ?

2 . In ce constă sistem ul d e ro ţi a l u n u i m ecanism de ceasornicărie ?

76
 CAPITOLUL I H ■ » i*

MECANISMUL INDICATOR

P rin m ecanism ul in d icato r se realizează n u m ă ra re a oscilaţiilor re g u ­

latorului. R ez u lta tu l acestei n u m ă ră ri este in d icat de poziţia acelor in d i­
catoare (arătătoare) în ra p o rt cu u n cadran.
M ecanism ul indicator (fig. 101) se com pune d in : pinionul p ă tra r,
roata schim bătoare, p in io n u l' schim bător şi ro ata orară, acele indicatoare
şi cadranul. în tru c ît indicatorul orelor treb u ie
să fie concentric cu cel care indică m inutele,
bucşa pinionului p ă tra r, care p o a rtă indicatorul
m inutar, form ează ax u l p e n tru b u cşa roţii o rare
care poartă in d icato ru l o rar. în unele cazuri,
indicatorul m in u ta r se m ontează direct pe axul
m inutar. In d icarea corectă a tim p u lu i se obţine
num ai dacă, p rin alegerea corectă a num ărului
de uinţi ai ro ţilo r şi pinioanelor, a m ecanism ului c â to r.
de transm isie a n u m ăru lu i de oscilaţii ale reg u ­
latorului, se asigură axului m in u ta r o tu raţie n egală cu o rotaţie pe ora.
La m ajoritatea ceasornicelor, u n ei rotaţii com plete a indicatorului o rar
îi corespund 12 h. Există şi ceasornice la care unei rotaţii a indicatorului
o ra r îi corespund 24 h. în p rim u l caz, tu ra ţia roţii orare va fi

no= rot/h.

• D in p u n c t de vedere funcţional, acest m ecanism treb u ie să perm ită

şi aducerea la oră a acelor indicatoare, in d ep en d en t de m ecanism ul de
transm isie. A cest lu c ru p resu p u n e ex isten ţa u n u i cuplaj p rin fricţiune în ­
tre m ecanism ul d e transm isie şi cel al acelor indicatoare, respectiv în tre
pinionul m in u ta r sau axul m in u ta r şi pinionul p ă tra r.
La ceasornicele astronom ice cadranul este îm p ă rţit în 24 h şi rap o r­
tul de transm isie a l m ecanism ului indicator :
21
'< 6 -7 = —

C adranele s în t confecţionate, de obicei, din tablă de oţel sau alam ă

acoperite cu em ail sau vopsite. Ele sînt p rev ăzu te cu o îm p ărţire în 12
părţi egale (m âi r a r în 24), corespunzătoare orelor, şi cu o a doua îm p ăr­
ţire în 60 de p ă rţi egale, corespunzătoare m inutelor. în unele cazuri m ai
există o a tre ia îm p ărţire neconcentrică cu p rim ele două p e n tru indica­
torul secundai-.
Acele indicatoare se m ontează pe b u c ş e le s a u axele am intite prin
a ju ţta je cu strîn g ere. Ele p o t avea form e d iferite. Im p o rta n t este ca lu n ­
gimea lor să fie în concordanţă cu' dim ensiunile cadranului, adică ex trem i­
tatea lor să aju n g ă în d rep tu l g rad aţiei corespunzătoare.
P e n tru o c itire uşoară a orei în tre in d icato ru l o ra r şi cel m in u ta r (si
cel secundar dacă este central) v a exista o diferen ţiere, fie d in p u n c t de
vedere dim ensional, fie ca fo rm ă sau culoare. M ontarea se realizează ast­
fel încît acele indicatoa!re să n u se atingă a tît în tre ele cît şi cu cadranul.

77
Acele indicatoare se execută p rin ştan ţare, fie d in bandă de oţel, fie din
bandăxle alam ă. P ro te ja re a lo r îm potriva ag en ţilo r atm osferici se face prin
acoperiri galvanice, o x id ări deco rativ e în d iferite culori sau vopsire.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. C are este ro lu l m ecanism ului in d ic a to r ?

2. De ce tre b u ie să e xiste u n c u p laj cu fricţiu n e în tre n iecanişniul in d ic a to r şi m e­
canism ul d e tran sm isie ?
3. Ce condiţii tre b u ie să în d ep lin ea sc ă ro ţile şi p in io a n e le m ecanism ului in d ic a to r ?

CAPITOLUL IV

EŞAPAMENTUL

A. GENERALTÂŢI Şl CLASIFICARE

E şapam entul ceasornicelor este ansam blul funcţional care lîvJepli-

neşte urm ăto arele r o l u r i :
— asigură consum area tre p ta tă a energiei acum ulate în m ecanb.m ul
de acţionare, im piediclnd ro tire a continuă a roţilor d in ţa te ale mecan.-.sma­
ior de tran sm isie şi a indicatoarelor ;
— tran sm ite energia regulatorului, sub form a u n o r im pulsuri, nece­
sare 'în tre ţin e rii oscilaţiilor acestu ia ;
■— tran sfo rm ă m işcarea continuă de ro taţie a roţilor d in ţate in tr-o
m işcare in term iten tă, p erm iţîn d ro tire a acestora cu u n unghi bine sivinilit
şi în ritm u l d e te rm in a t de oscilaţiile regulatorului. •
La fiecare oscilaţie sim plă (bătaie) a regulatorului, ro ata eşapam en­
tu lu i se roteşte cu ju m ătate de pas. U nghiul de ro taţie corespunzător roţii
eşapam entului se reduce p e n tru fiecare angrenaj cu valoarea rap o rtu lu i
de transm isie.

3
2

o 6
Fig. 102. E şap am en tul!
a — cu o p aletă; bi — cu două paiete; 1 — anicorâ.; 2 ■
paletă; 3 — roata eşapam entului; 4 — dintele rotii eşaps
mentului.

78
 E şapam entul (fig. 102) se com pune, in principiu, d in tr-o ro ată (roata
eşapam entului) acţionată p rin m ecanism ul d e transm isie şi ancora care
este in leg ătu ră directă sau indirectă cu regulato ru l. R oata eşapam entului
este p rev ăzu tă cu dinţi, ayînd form e specifice care conlucrează cu suprafe­
ţele active ale ancorei. A ncora este o pîrghie cu u n u l sau două b raţe cu
palete (de obicei, cu două braţe). D inţii ro ţii eşapam entului a lu n eci al­
te rn ativ p e su prafeţele înclinate ale b raţelor ancorei, n u m ite su p rafeţe de
im puls, im p rim în d u -se. o m işcare de oscilaţie. Dacă regu lato ru l oscilează
spre poziţia m edie (de repaus), ancora eliberează ro a ta eşapam entului., iar
roata sub acţiunea m om entului transm is de pinionul a fla t pe acelaşi ax
se va roti şi tran sm ite astfel oscilatorului u n im puls. A cesta, în urm a
im pulsului p rim it, începe să oscileze şi va continua această m işcare şi după
term inarea tra n sm ite rii im pulsului. Din acest m om ent, regulatorul exe­
cută oscilaţia suplim entară. P arcurgînd unghiul suplim entai-, atinge a m p li­
tudinea m axim ă, schim bă sensul m işcării şi se apropie de poziţia medie,
în acelaşi tim p are loc o nouă eliberare ; im pulsul se tra n sm ite d e data
aceasta celu ilalt b ra ţ al ancorei, producînd o oscilaţie a regulatorului în
partea opusă faţă de poziţia mijlocie. Tabloul de oscilaţie a reg u lato ru ­
lui e ste re p re z en ta t în figura 103. în tim pul eliberării, re g u lato ru l p ar­
curge ung h iu l de eliberare, ia r ancora, ung h iu l de repaus. R oata eşapa­
m entului se află fie în 'poziţie de repaus, fie că se ro teşte c h ia r puţi-a în
sensul co n tra r sensului de rotaţie „înapoi". în tim p u l tra n sm iterii im pul-
suhri, ancora parcurge unghiul de acţionare, ia r ro ata eşapam entului se
roteşte înainte, adică în sensul m om entului transm is. P rin „cădere”, res­
pectiv' p rin ung h iu l de cădere, se înţelege u n ­
ghiul parcurs lib e r de roata eşapam entului după
ce s-a tran sm is im pulsul. Este u n unghi (drum)
m ort, d ar din m otive de siguranţă în funcţio­
nare este absolut necesar.
în funcţie de felul cum se m anifestă p a r­
curgerea ungh iu lu i sup lim en tar de către reg u ­
lator asup ra roţii eşapam entului se deosebesc :
— eşapam ente nelibere, la care se păs­
trează leg ătu ra cinem atică în tre regulator şi
ancoră şi în tim p u l parcurgerii unghiului supli­
m entar ;
— eşapam ente libere la care n u există
nici o leg ătu ră cinem atică în tre regulator şi an­
coră în tim p u l în care prim ul parcurge unghiul Fig. 103. Otoscilaţiile re g u la ­
ru lu i :
suplim entar • în acest tim p, ancora şi roata eşa­ 0—1 — unghiul suplim entar :
pam entului sîn t în sta re de repaus (de exem plu, 1—2 — unghiul de repaus;
inainte de 2 se transm ite
eşapam entul ancoră şi eşapam entul de crono­ im pulsul (îngroşat); 2—3 —
m etru). transm iterea im pulsului: 3—4 —
unghiul suplim entar.
•... Eşapam entele nelibere sîn t de două felu ri :
— eşapam ente im obile, la care ro ata eşapam entului se află iii' re ­
paus în tim p u l în care regulatorul parcurge ung h iu l suplim entar, d a r an­
cora fiind in m işcare-freacă dintele roţii eşapam entului (de exem plu, eşa­
pam entul G raham , eşapam entul cilindru) ; : . ; :
— eşap am en tu l de du-te-vino, la care ro a ta eşapam entului execută
o m işcare m ică, în sens con trar (înapoi) m om entului transm is îh perioada
ele tim p în care reg u lato ru l parcurge unghiul su p lim entar şi frînează os-

79
cilaţia^aeestuia (de ex em p lu ^eşap am en tu l cu ’euligv Schw artzw ald). Este
evident că şi în acest caz există o frecare' p e rm a n e n tă în tre ancoră şi din­
tele roţii eşapam entului. <■ v t,' '.ii' ~
In ceasornicărie se utilizează două feluri de co rp u ri oscilatoare : p en ­
dulul' şi balansierul. O scilaţia p en d u lu lu i se bazează p e atracţia gravitaţio­
nală, ia r b alansierul execu tă o m işcare de oscilaţie, d atorită elasticităţii
unui krfc spiral. P en d u lu l are ung h iu ri de oscilaţii mici (3—-15°), iai’ b âlan -
sierul u n g h iu ri m ari (200:—3ti0°).' A c e a sta 'p re su p u n e un unghi de acţio­

O
Fig. 101. R oata e ş a p a m e n tu lu i:
a — cu dinţi ascuţiţi; b — cu dinţi de butuc; <x — grosim ea unghiulară
a virfului; T — unghiul de divizare ; 1 — cercul vârfurilor; 2 — cercul
călciielor.

nare m ic la pendul şi m are la balansier. D eosebirea respectivă determ ină

şi o d iferen ţiere a eşapam entului a s tf e l:
— eşapam ente p e n tru ceasornice cu p e n d u l;
— eşapam ente p en tru ceasornice cu.balansier.
D upă form a dinţilor, ro ţile eşapam entelor p o t fi : ;
— • cu dinţi ascuţiţi (fig. 104, a ) ;
—-’ cu dinţi de b u tu c (fig. 104, b).
U nghiul de divizare r al ro ţii eşapam en tu lui este unghiul cores­
punzător u n u i pas

u nde Z„ este n u m ăru l de d in ţi ai roţii eşapam entului.

P e n tru ceasornicele cu pendul, ro ata eşapam entului are de la 24 pînă
la 52 de d in ţi. A ncora cuprinde în tre cele două b ra ţe un an u m it nu m ăr
de paşi ai roţii eşapam entului. Acest n u m ă r este, totdeauna, un m ultiplu
fără soţ a u n ei ju m ă tă ţi (1/2), cum a r fi 7,5 ; 8,5 etc.
A ncora se com pune d in două braţe, două p a le te (cîte o paletă de fie­
care braţ) şi o furcă. P aleta este p a rte a ancorei care in tră în tre d in ţii roţii
eşapam entului, venind în contact cu ea.
U nghiul d in tre cele două palete ale ancorei m ăsu rat la cen tru l roţii
eşapam entului se num eşte ung h i de cuprindere şi se notează cu a. •

80 "\
 ' în acest ung h i sînt cuprinşi u n an u m it n u m ă r d e paşi ai roţii eşa­
p a m e n tu lu i; "număr care to td eau n a este u n m u ltip lu fă ră soţ a lui 0,5 (de
ex em p lu : 2,5 ; 7,5; 9,5) paşi.
' D u p ă ’cum grosim ea paletelor şş. tra n sp u n e sim etric sau hit'f a ţă de
c e le două la tu ri ale unghiului de cuprindere,jse deosebesc-: —
— ancore cu braţe egale (fig. 105, a ) ;
— ancore cu braţe inegale (fig. 105, 6) ;
— ancore cu braţe sem iinegale (fig.\105, c).

c t c
Fig. 105. A ncorc.

Dacă şe analizează figura 105, a .şi se ţine seam a de fap tu l că punctul

3 / de oscilaţie a ancorei se obţine la in tersecţia tan g entelor duse la cercul
v lrfu rilo r d inţilor roţilor eşapam entului in punctele A şi B determ inate
d e unghiu l de cuprindere a, se deduce u rm ăto area regulă : unghiurile de
c u p rin d ere m ari reclam ă ancore cu b raţe lungi, ia r unghiurile de cuprin­
d e re mici, ancoie cu braţe scurte.
La eşapam entele ceasornicelor cu pendul, im pulsul n u se transm ite
d ire c t de ancoră pendulului, ci p rin tr-u n org an in term ed iar num it furcă,
m o n tată pe ax u l ancorei şi care ti’ansm ite im pulsurile pendulului.

B. EŞAPAMENTE PENTRU CEASORNICUL CU PENDUL

1. Eşapamentul cu cîrlig

Acest eşapam ent face p arte din categoria eşapam entelor nelibere de
tip du-te-vino. D atorită faptului că în tim p u l în care pendulul parcurge
u n g h iu l su p lim en tar paleta ancorei freacă pe su p ra faţa dintelui, roţii eşa­
p am entulu i, %obligînd-o să se rotească cu un unghi mic înapoi (in sensul
c o n tra r m om entului transm is), m işcarea p en d u lu lu i este frin ată d estu l de
brusc. Din cauza frecării, su prafeţele paletei şi d in ţilo r se uzează.
In fig u ra 106 se prezintă u n eşapam ent cîrlig cu ancoră şi braţe
egale. P aletele ancorei cup rin d 6,5 paşi. In m od convenţional, toate eşapa­
m en tele se p rezin tă astfel încît sensul de ro ta ţie a roţii eşapam entului, sub
acţiunea m om entului transm is, să fie cel aL acelor indicatoare. în acest
caz, paleta din stînga poartă denum irea de p a le ta de in trare şi cea din
d reap ta , paleta de ieşire. S u p rafaţa d e im puls a paletei de in trare este
curbă, iar a p aletei de ieşire, plană.
R oata eşapam entului p e n tru acest eşap am en t are, întotdeauna, din­
ţii ascuţiţi, faţa (dinţilor) curbilinie, ia r sp atele poate fi orientat i-adial.

— Manualul ceasornicarului 81
 A ceste eşapam ente se utilizează
la ceasornicele ieftine, c u pen­
dul s c u rt sau uşor. Lungim ea
pendulului variază, în acest caz,
în tre 120 şi 140 mm, ia r num ă­
ru l d e dinţi ai roţii eşapam en­
tu lu i este cuprins in tre 38 şi 40.

2. Eşapamentul Schwartzwald

A cest eşapam ent este to t

im ul neliber de du-te-vi.no,
avînd caracteristic faptul că
ancora n u este m asivă, ci con­
fecţionată din tablă de oţel în ­
doită, cu o grosim e de 0,4—
0,8 mm. Ea se fixează p rin n i-
v _ axa m e ş a p a m e n tu lu i; « _ a x * tuire F* aXul anCOrei. A ceastă
a —unghiul de cuprindere. _ soluţie este foarte ieftină, de
aceea foarte utilizată. Eşapa­
m entul se execută în foarte m u lte v a ria n te : cu b raţe egale sa u inegale,
eu grosim ea paletelor egală sau inegală.
L ungim ea pendulului, în acest caz, este cuprinsă în tre 250 şi 900 mm
la ceasornicele Schw artzw ald de p erete şi în tre 100 şi 150 mm la ceasorni­
cele p e n tru birouri. A ncora cu p rin d e 2,5 p înă la 5,5 paşi ai roţii eşapam en­
tului. La unghiurile mici de cup rin d ere (corespunzătoare la 2,5 paşi), ax ui
ancorei n u se poate m onta la in tersecţia tangenţelor, neexistind spaţiul
necesar ax u lu i, ci num ai d easu p ra acestui punct. R oata eşapam entului ţe
execută cu 32—42 de dinţi la ceasornicele Schw artzw ald de perete şi ■cu
12 la 16 d in ţi la ceasornicele p e n tru birouri.
în fig u ra 107 se p rezin tă acest eşapam ent în şase poziţii de func­
ţionare.
P oziţia I. P en d u lu l ex ecu tă o m işcare de oscilaţie din poziţia medie
spre d r e a p t a ; roata eşapam entului ro tindu-se, dintele 2 atinge paleta de
in trare A în punctul a.
P oziţia II. P en d u lu l continuă să oscileze spre dreapta, parcurgînd u n ­
ghiul su p lim e n ta r şi odată cu acesta, p rin interm ediul furcii, se roteşte şt
ancora în sensul indicat. S u p rafaţa activă a paletei de in trare A va obliga
roata eşapam entului să se rotească înapoi, adică în sens co n trar m om en­
tu lu i tran sm is acestei roţi de la m ecanism ul m otor. înseam nă că în tre p a ­
leta ancorei şi dintele roţii se n a şte o frecare puternică care provoacă
uzura acestor părţi, in flu en ţîn d asu p ra oscilaţiei pendulului, care este frî-
nată. P u n c tu l de contact d in tre ro ată şi ancoră se m ută din « în b.
P oziţia III. P en d u lu l a atins am plitudinea m axim ă spre d reap ta şi
revine m işeîndu-se spre stînga. R oata eşapam entului se va roti în sensul
înainte, ia r dintele 2 va tran sm ite paletei de in tra re A un im puls care se
transm ite p rin furcă pendulului. Sensul im pulsului transm is coincide cu
direcţia d e m işcare a pendulului. O dată cu trecerea dintelui 2 de pale'?
de in tra re A se term ină tra n sm ite re a im pulsului.
P oziţia IV. R oata eşapam en tu lu i continuă să se rotească liberă, par -
curg inel u n g h iu l de cădere p înă cînd d in tele 3 se va lo ri de paleta d e ieşire

82
 Unghiul de repaus

Fig. 107. E şap am en tu l S ch w artzw ald .

B in p u n ctu l a'. P a le ta de ieşire B a ancorei a cobortt odată cu tran sm i­

terea im pulsului (v. poz. III).
Poziţia V. D atorită energiei prim ite, pen d u lul continuă să oscileze
spre stînga, tran sm iţîn d m işcarea, p rin furcă, ancorei, a cărei paletă B
va coborî. D intele alunecă pe su p rafaţa activă a paletei de ieşire de la
punctul a ' la 5 ' în tim p u l în care pendulul parcurge unghiul suplim entar,
ia r roata eşapam en tu lu i va fi din nou obligată să se rotească puţin înapoi.
Poziţia V I. D upă ce pendulul a atins poziţia extrem ă d in stingă, re­
vine. D intele 3, alunecînd pe su p rafaţa paletei de ieşire B, va im prim a
ancorei, respectiv pendulului, u n impuLs, p ărăsin d b ra ţu l de ieşire. R oata
eşapam entului se va ro ti în continuare li­
beră, parcu rg în d din nou ung h iu l de că­
dere, m om ent în care dintele 1 va fi oprit
de paleta de in tra re , fazele repetîndu-se.
în cazul p re z e n ta t ancora cuprinde fi.5 paşi.
%

3. Eşapamentul Graham

E şapam entul G raham (fig. 108) este

u n eşapam ent n elib er imobil, cu braţe
egale. Se utilizează la ceasornicele, cu pen­
dul lung şi greu, deoarece deranjează Fig. 108. E şap am en tu l G raham .
foarte p u ţin oscilaţiile regulatorului, obţi-
nîndu-se rezu ltate b une de m ers. Roata eşapam entului a re 24— 40 dinţi,
fie ascuţiţi, fie în form a ară ta tă în figură. U neori, pe axa roţii eşapam en­
tului se m ontează in dicatorul secundar. în acest caz, presupunîndu-se că

83
p endulul execută 30 de oscilaţii com plete pe secundă (60. de oscilaţii sim pie
sa u bătăi), ro ata ancoră "va avea 30 de d in ţi.. . "
î n cazul e şâ p sm e n tu lu i G raham , în. tim p u l îiv care pendulul parcurge
u n g hiul supGm entar," ro a ta ' Eşapam entului râm îne-Jri- pozitia de repaus,
deoarece p aletele 4 şi 5 a u .suprafeţe ex terio are şi in terioare care se înscriu
pe arce de' cerc cu' OKitruI'fii axa de ro taţie a ancorei. Aceasta este deose­
birea fu n d am en tală faţă d e eşapam entul de'.du-te-vjndl- Piesele principale
ale acestvji'm ecanism s î n t : roata eşapam entului !, ancora 2 ,; m ontată fix pe
ax u l ancorei 3, paletele de in tra re 4 şi ieşire 5, fix ă te cu plăcuţele '6 şi 7
şi Şuruburi. •7 'X •:
La p a le ta 'd e in tra re au niai fost n o tate iu p ra fa ţa\d e-re p au s 8 , su p ra ­
faţa isiterioară 9 şi cea de im puls 10. Aceleaşi elem ente funcţionale se deo­
sebesc şi la paletele de ieşire 11, 12 şi 13.
Ceasornicele ieftine ău ancora executată d in tr-o singură bucată. D ez­
a v an taju l acesteia constă în fap tu l că oţelul din c are este. confecţionată se
deform ează în tim pul tratam en tu lu i term ic, n ep ăstrîn d u -şî întocm ai forma
şi dim ensiunile. Din această cauză, ceasornicele m ai bune_au. corpul anco­
rei ex ecu ta t din alam ă, ia r paletele din oţel şi se m ontează cu aju to ru l unei
plăcuţe şi şu ru b u ri. Ceasornicele de precizie au paletele din ru b in a rtifi­
cial fix a te cu şelac, în locaşurile din corpul ancorei.
E şap am en tu l-G rah am 'se utilizează şi la ceasornicele de tu rn .

4. Eşapamentul cu ştifturi

A cest eşapam ent are în locul paletelor două ştiftu ri de oţel sau rubin
(piatră) m o n tate p erpendicular pe su p rafaţa ancorei. In zona de lu cru d in ­
tre ştiftu ri se îndepărtează m aterialu l pînă la ju m ăta te a secţiunii. Deoa­
rece ro a ta eşapam entului şi ancora se găsesc în plane diferite, ax u l ancorei
ăr p u tea fi plasat, întotdeauna, la in tersecţia tangentelor, neexistînd o
în g rădire p e n tru realizarea jocului d in tre dinţii roţii eşapam entului şi
ancoră. D ar totuşi se găsesc şi aici ancore cu a x a de oscilaţie deasupra
acestui punct.
E şapam entele cu ştiftu ri pot fi de d u-te-vino (fig. 109) şi imobile. Din
categoria eşapam entelor im obile cu ştiftu ri face p a rte şi eşapam entul
Brocot (fig. 110), la care ştiftul de ieşire are o form ă convexă, n u tocmai

Fig. 109. K şapam entul du-te-vino Fig. 110. K şapam entul B rocot cu b ra ţe
t u ş tiftu ri c u b ra ţe inegale. egale.

84
p o triv ită p e n tru tran sm iterea 'uniform ă a forţei. E şapam entul" B rocot se
utilizează la ceasornicele la care p en d u lu l a re o lungim e cu p rin să în tre
1-50 şi 400 m m . - .. . ...
iv-.i Ceasornicele astronom ice folosesc eşapam entele R iefler sau Strasser.
A ceste’ eşapam ente îm preună cu pendule corespunzătoare p erm it realiza­
rea. u n o r ceasornice de m are precizie. A b aterile zilnice sîn t de 0,002—
0^003 s.

G. FURCA

F u rca este acea p arte a eşapam entului c are asigură acţiunea reciprocă
în tre ancoră şi pendul. Ea tre b u ie să fie uşo ară şi să perm ită reglarea po­
ziţiei re la tiv e în tre ancoră şi pendul. F urca îndep lin eşte ro lu rile de :
— tra n sm ite re a im pulsului p e n d u lu lu i;
— cu p larea pendulului cu eşapam entul şi p rin acesta cu m ecanism ul
de transm isie, ro tire a roţilor cu u n an u m it unghi în ritm u l sta b ilit de b ă­
tăile pendulului (bătaia corespunde u nei oscilaţii simple).
D enum irea de furcă provine de la form a ei, ex istînd în două v a ­
rian te :
— fu rcă prevăzută-cu o degajare care cuprinde şi conduce tija p e n ­
dulului (fig. 111);
— fu rc ă cu u n ştift care in tră în tr-o d eg ajare executată în tija p e n ­
d u lului (fig. 112).
In am bele cazuri, conducerea trebuie să se realizeze cu u n joc cît m ai
mic p e n tru a se evita pierderi de putere.

85-
 In figura^ 111 <se: p rezintă o fu rc ă 7 pentru,
ceasornice cu pen d u l ' s c u r t.. F urca 1 cuprinde
tija p endulului, ia r e x tre m ita te a cealaltă: este
fixată rigid p e 'o bucşă crestată 2. Această bucşă
este în şu ru b ată pe a x u l ancorei 3, astfel: încît
schim barea poziţiei re la tiv e în tre fu rcă şi an­
coră se execu tă uşor. în figura 112 se prezintă
v arian ta a doua. F u rca 5 este m ontată rigid pe
o bucşă 4. L a rîn d u l ei, bucşa este m ontată pe
axul ancorei 3, p rin tr-u n ajustaj cu strîngere.
în furcă se înşurubează două şu ru b u ri 2 care
susţiri u n ştift 1. A cesta in tră în tr-u n canal
ex ecu tat în tija pendulului şi poate fi deplasat-
prin cele două şu ru b u ri 2.
G re u ta te a furcii reprezintă o greutate su­
plim entară care apasă asu p ra axului ancorei,
m ărind frecările. L a ceasornicele cu pendul
lung (de precizie) se utilizează anum ite con­
strucţii ale fu rcilo r care urm ăresc descărcarea
Fig. 113. F u rc ă p e n tru cea­ axului ancorei de g re u tă ţile suplim entare. O
sornice d e precizie. astfel de construcţie este reprezentată în fi­
gura 113. F u rca 1 este solidarizată în partea de
sus de a x u l ancorei, ia r în p artea de jos este legată cu o pîrghie 2 care se
.sprijină pe un ştift 3, fix a t în tija 4 a pendulului. Cu greu tatea 5 în şu ru ­
bată pe ex trem itatea pîrghiei 2 se com pensează g re u tatea furcii. în aşa fel
în c ît să n u mai solicite axul ancorei.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. C a re este ro lu l e şa p am en tu lu i şi d in ce p ă rţi se com pune ?

2. C um se clasifică eşapam entele ?
3. D escrieţi eşa p am en te le de du-te-vino şi a ră ta ţi p rin ce se c aracterizează.
1. C um sîn t eşap am en tele im obile şi p rin ce se cara cte riz ea ză ?
5. C e rol în d ep lin eşte fu rca şi d e cîte fe lu ri este ?

CAPITOLUL V

OSCILATORUL

A. GENERALITĂŢI

O scilatorul este p artea ceasornicului care p rin oscilaţiile sale elibe­

rează, la interv ale de tim p constante, m ecanism ul d e transm isie, perm iţînd
ro ţilor dinţate ro tirea cu u n anum it unghi. R eg u latorul prim eşte energia
necesară m enţinerii oscilaţiilor de la eşapam ent.

85
 Precizia de m ăsurare a tim p u lu i depinde e x c lu siv ' de regularitatea
oscilaţiilor regulatorului.
D rep t reg u lato r se foloseşte la ceasornicele fix e pendulul, ia r la cele
portabile, balansierul. F o rţa de read u cere în poziţia m ijlocie a regulatoru­
lui este a tra c ţia gravitaţională Ia pendul şi fo rţa elastică a arcului spiral
la balansier.
Oscilaţia regulatorului este p e rtu rb a tă de fenom enul de eliberare şi
de tran sm itere a im pulsului. A ceastă p e rtu rb a re e ste cu a tît mai mică, cu
cît energia cinetică a reg u lato ru lu i este m ai m are. Din această cauză este
recom andabil ca eliberarea şi tra n sm ite re a im pulsului să a ib ă loc în apro­
pierea poziţiei m edii, unde v iteza şi, prin u rm are, energia cinetică vor fi
m axim e. L a pendul, oscilaţiile se caracterizează p rin tr-u n unghi mic, iar
p e n tru ca reg u lato ru l să posede, totuşi, o energie m are este necesar ca m asa
pendulului să fie mare.
Ceasornicele ieftine caracterizate p rin pen d u l u şor şi scu rt au viteza
m ărită tocm ai d atorită eşapam entelor de d u -te-v in o utilizate în ele.
în cazul ceasornicelor p o rtab ile m asa b alansierului n u poate fi m ă­
rită prea m ult, existînd pericolul ru perii ax u lu i la şocuri şi lovituri inevi­
tabile. Din această cauză se poate in flu en ţa nu m ai asupra vitezei prin u n ­
ghiuri de oscilaţie mari.

B. PENDULUL

Pendulul se com pune d in g re u ta te a pendulară, tija şi suspensia

(fig. 114). P rin suspensia p endulului se fixează p u n c tu l de oscilaţie. E ner­
gia necesară m enţinerii oscilaţiilor se tran sm ite p rin furcă, de la eşa­
pam ent.
a. G reu tatea pendulară. G reu tatea p en d u lară are, de obicei, form a
unei lentile sau a unui tru n ch i de con dublu, p e n tru a se reduce frecarea
la m inim um . Ceasornicele de precizie au corpul pendulului ex ecu tat din
fontă sau bronz tu rn at, ia r celelalte, din două table subţiri, am butisate şi
um plute ev en tu al cu plum b. Ceasornicele de p erete Schw artzw ald folosesc,
uneori, şi lem nul. La ceasornicele cu pendul de com pensaţie cu m ercur,
pendulul constă d in tr-u n cadru, cu unul sau m ai m ulte vase cilindrice, în
care se găseşte m ercurul. Corpul pendulului ceasornicelor de precizie, care
trebuie să oscileze în tr-u n sp aţiu cu aer ra re ia t (vid), are, d in considerente
de sim etrie, form a unui cilindru m asiv din fo n tă cenuşie.
b. T ija pendulului. La ceasornicele de precizie, tija pendulului este o
bară cilindrică d e oţel, oţel a lia t cu nichel, sau sticlă de cuarţ. Pendulul
ceasornicelor ieftine este fie o b a ră eliptică de lem n, fie u n a dreptunghiu*
Iară de m etal. Pendulul de com pensaţie în locul unei singure tije poate
avea un g ră ta r form at din mai m ulte tije, confecţionate din m etale di­
ferite.
în p a rte a inferioară a tijei se găseşte o p o rţiu n e filetată, p e n tru în şu ­
rub area p iu liţei de reglare.
c. Suspensia pendulului. Suspensia pend u lu lui influenţează direct
funcţionarea Ceasornicului. D esigur, calitatea suspensiei treb u ie să fie co­
relată cu cea a pendulului şi a m ecanism ului în general.
La ceasornicele vechi (franceze şi austriace) se întîlneşte suspensia
p rin tr-u n fir de m ătase (fig. 115, a).

87
 Fig. 114. P endul.

Fig. 115. Suspensia p endulului.

D ezavantajul acestei suspensii constă în fa p tu l că firul de m ătase îşi

modifică lungim ea in funcţie de um ezeală, ceea ce se reflectă în abateri in.
m ăsurarea tim pului.
Suspensia pendulului p rin tr-o u rech e de sîrm ă (fig. 115,' b), utilizată
la ceasornicele de p erete Schw arzw ald, din lem n, prezintă d ezavantajul
unei frecări şi uzuri pronunţate.
Suspensia pendulului pe fu su ri sau prism e prezintă aceleaşi dez­
avantaje.

Fig. 116. Suspensia pendulului cu arc de suspensie.

88
 IE

I n - p rezent, suspensia pendulului se realizează aproape exclusiv eu

arc de suspensie. A ceastă suspensie poate fi cu o sin g u ră ' lam elă de arc
sau cu două. Se p referă soluţia cu două lam ele deoarece se stabileşte mai
bine p lanu l d e oscilaţie a p en d u lu lu i (fig. 116, a). Cele două lam ele de are
1 sînt m o n tate în tre arm ă tu rile superioare 3 şi cele inferioare 2. De arm ă­
turile in ferio are se fixează tija pendulului 6 p rin ştifturi 7, ia r cele supe­
rioare se introduc în cre stă tu ra tijei 5, fixîndu-se p rin tr-u n ştift 8. Această
tijă, la rin d u l ei, este fixată de m ecanism p rin piesa 4. în figura 116, b se
prezintă su spensia propriu-zisă ; arm ă tu rile s în t asam blate prin şuruburi.
D im ensiunile u n u i arc de suspensie s în t cuprinse în tre 0,05 şi 0,2 mm
p en tru grosim e şi în tre 1 şi 10 m m p e n tru lăţim e. în general, lungimea
liberă a arcu lu i de suspensie este de u n a p înă la de două ori lăţim ea luL
P u n c tu l de oscilaţie a pendulului, resp ectiv punctul d e inflexiune a
arcului de suspensie, treb u ie să coincidă cu ax a a n c o re i; în caz contrar,
în tre furcă şi p endul ap ar frecări suplim entare.

C. PERIOADA DE OSCILAŢIE

în ceasornicărie —- spre deosebire de fizică — se ia In considerare

num ai perioada unei oscilaţii sim ple, adică tim pul între două treceri suc­
cesive (indiferen t de sensul m işcării) a p en d u lu lu i prin poziţia medie, sau
tim pul necesar p e n tru ca p en d u lu l să ajungă d in tr-o poziţie extrem ă .1 in
cealaltă poziţie extrem ă B (fig. 117).
P erio ad a oscilaţiei sim ple coincide cu in terv alul d in tre două bătăi
m arcate sonor p rin m ersu l ceasornicului d in tre două im pulsuri transm ise
pendulului de eşapam ent.
Dacă se scoate pen d u lu l -din poziţia m edie (de repaus) şi se aduce in
poziţia A , el înm agazinează o anum ită energie potenţială. Lăsîndu-1 liber,
sub in flu e n ţa forţei g rav itaţio n ale G, va tin d e să revină în poziţia iniţială,
datorită com ponentei Gi a acestei forţe. Com ponenţa G2 solicită num ai
tija p en d u lu lu i şi. p u n ctu l de oscilaţie. P a r-
curgînd d ru m u l de la A la C, pen d u lu l obţine
o anum ită viteză, deci şi o anum ită energie
cinetică. D in această cauză el n u se va opri
în punctu l C, ci va oscila dincolo de poziţia
medie. O dată cu aceasta, se consum ă insă
energie cinetică care în p u n ctu l B devine
zero. în schim b, în această poziţie, pendulul
are o a n u m ită energie poten ţială şi se va în ­
toarce m işcîndu-se în sp re p u n ctu l C. Feno­
m enul s -a r re p e ta la in fin it dacă n u ar exista
pierderi d e energie d ato rită frecărilor. De
aici rezu ltă că p e n tru m en ţin erea pendulului
în oscilaţie treb u ie să i se tra n sm ită continuu
energie su b form a u n o r im p u lsu ri în sensul Fig. 117. Pendulul matematic.
oscilaţiilor.
P e n tru stu d iu l oscilaţiilor pendulului se foloseşte adesea u n m odel de
pendul sim plificat, n u m it p endul m atem atic. P endulul m atem atic constă
d in tr-u n p u n c t m aterial (o m asă fără volum ) suspendat d e un fir rigid
fără greutate.

89
 vP erio a d a oscilaţiei sim ple p e n tru oscilaţii m ici (sub 3") are u rm ă­
toarea ex p resie : .

m Care :
-- > I este lungim ea pen d u lu lu i (v. fig. 117), în mm ;
g — acceleraţia căderii libere, în m /s2 (pentru latitudinea noastră,
9 = 9 ,8 1 m /s2).
D in expresia de mai sus rezu ltă că perioada oscilaţiei sim ple pentru
u n an u m it loc pe globul p âm în tu lu i depinde num ai de lungim ea pendulului
si n u 'şi de m asa şi unghiul de oscilaţie, dacă acesta este mic.
A ceastă relaţie perm ite calculul lungim ii u n u i pendul m atem atic care
are o perioadă de o secundă, n u m it pendul secundar.

1— -zi 7 o= - ^ 2= 0,994 m.
Deci lungim ea unui astfel de pendul va fi d e 994 mm, presupunîn-
du-se că g = 9,81 m /s2. P e n tru o altă latitu d in e rezu ltă o altă lungim e.
P e n d u lu l fizic real se deosebeşte de cel m atem atic prin urm ătoarele
aspecte :
— m asa, respectiv corpul pendulului, ocupă un anum it volum. în
calcule, m asa se consideră concentrată în cen tru l de greutate al pendu­
lului ;
—■ tija pendulului posedă şi ea o anum ită greutate.
P erio ad a de oscilaţie a p endulului fizic p e n tru unghiuri mici de osci­
laţie poate fi calculată cu relaţia de m ai sus, introducindu-se noţiunea de
lungim e ra p o rta tă a pendulului fizic.
P rin lungim ea rap o rtată a pendulului fizic se înţelege acea lungim e
â p en du lu lu i m atem atic a cărui perioadă de oscilaţie este egală cu cea a
pendulului fizic. In tre această lungim e rap o rtată şi di­
m ensiunile geom etrice ale pendulului fizic (fig. 118)
există o dependenţă ex p rim ată de relaţia

în care :
L este lungim ea ra p o rta tă a pendulului fizic ;
h — m o m en tu l de in erţie în raport cu centru!
de g reutate C al ansam blului corp-tijă ;
/. — distanţa de la punctul de oscilaţie O
pînă la cen tru l de greu tate C ;
D :— m om entul direcţional al pendulului.
Fig. 118. P e n d u lu l In practică, perioada de oscilaţie la un pendul dat
fizic : se d eterm ină n um ărîndu-se bătăile în tr-u n m inut (B ') :
O — p unctul de arti­
culaţie: C — centrul
de greutate al an-r
sam blului (tija +
corp)

90
l i ; R elaţia în tre n u m ăru l de bătăi1 şi lungim ea rap o rtată a pendulului
fizic se obţine înlocuindu-se în expresia lui' L perioada T — ,

peivtru g = 9,81 m /s2 :

3,-)80
L=

D. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PERIOADA DE OSC1LAJ1E

Perioada efectivă de oscilaţie a p endulului n u coincide întocm ai cu

perioada To calculată, d ato rită influenţei a n u m ito r factori.
a. Influ en ţa am plitudinii de oscilaţie. L a o deducţie mai riguroasă
(cu aproxim ări m ai mici) se ajunge la u rm ă to a re a relaţie pen tru p e ­
rioada T'o :

unde x este unghiul de oscilaţie m axim (v. fig. 117), n u m it şi am plitudine,

exprim at în grade sexagesim als.
De rem arcat că perioada creşte odată cu am plitudinea. A ceasta în­
seam nă că oscilaţiile pendulului nu sin t p e rfe c t izocrone. O scilaţiile izo­
crone sîn t acelea la care perioada nu depinde de am plitudine. Din această
cauză, la ceasornicele de precizie, am plitudinea se lim itează sub 1,5°.
. b. Influenţa arcului m otor al pendulului. P e lingă m om entul forţei
gravitaţionale m ai apare şi u n m om ent su p lim en tar d eterm inat de elasti­
citatea arcului m otor al pendulului. Acest m o m en t suplim entar este pro­
porţional cu am plitudinea. La dim ensionarea arcului motor, ceea ce este
posibil num ai p rin experim entări, se poate com pensa influenţa am plitudi­
nii (punctul a). Deoarece p en d u lu l nu oscilează liber, ci este in flu en ţat de
eşapam ent, se recom andă realizarea izocronism ului aşa cum se explică la
punctul f.
c. Influ en ţa acceleraţiei căderii libere. D atorită forţei centrifuge care
apare în tim p u l rotaţiei P ăm in tu lu i în ju ru l axei sale, P ăm în tu l este mai
tu rtit la poli şi m ai bom bat la ecuator. Ca u rm are, acceleraţia căderii li­
bere variază d e la pol (9,83 m /s2) la ecuator (9,78 m /s2).
A cceleraţia căderii libere variază şi în funcţie d e altitudine. La o
variaţie a a ltitu d in ii cu 1 m faţă de nivelul m ării, corespunde o variaţie, a
m ersului m ediu zilnic de 0,011 s/zi. P rin m ersu l m ediu zilnic se înţelege
media aritm etică a m ersului zilnic care rep rezin tă diferenţa de tim p în­
reg istrat faţă de u n etalon în tim p 24 h (se notează cu m şi se exprim ă în
s/zi sau m in/zi).
Aceste influenţe, sîn t egale cu zero la ceasornicele care funcţionează
iirtr-un an u m it loc. E le apar însă dacă reglarea ceasornicului se face în tr-u n
loc, şi in stalarea lui în tr-u n a lt loc de pe glob.
' d. In flu en ţa presiunii aerului. D ensitatea ae ru lu i influenţează asupra
pendulului p rin m odificarea frecării pendulului cu aerul şi prin m odifi­
carea forţei lui A rhim ede (forţei portante) provocînd o creştere a perioa­
dei Ti A ceste in flu en ţe sîn t n eglijabile la ceasornicele obişnuite, ia r cele de
precizie pot fi elim inate prin' in stalarea lo r în tr-u n spaţiu închis erm etic,
în care se m enţine o p resiune scăzută. U m iditatea aerului in flu en ţează n u ­
mai m ersul ceasornicelor cu tija pend u lu lu i din lem n.
e. Influenţa temperaturii. V ariaţiile de tem p eratu ră influenţează a tît
lungim ea tijei pendulului c ît şi a arcu lu i de m otor datorită fenom enului
de d ilataţie term ică. T otodată, v ariaţiile de te m p e ra tu ră modifică şi elas­
ticitatea arcu lu i m otor. C reşterea tem p eratu rii a re ca efect o lu n g ire a tijei
şi a a rarului m otor, deci o m ărire a perioadei. în acelaşi tim p se red u ce
elasticitatea arcului m otor, ceea ce se m anifestă to t p rin m ărire a pe­
rioadei.
* în concluzie, creşterea tem p eratu rii provoacă o întîrziere a ceasor­
nicului.
in flu e n ţa variaţiei te m p e ra tu rii asu p ra m ersului depinde in m ăsură
de coeficientul de dilatare term ică a m aterialu lu i d in care este confecţio­
n ată tija. Ea se elimină fie p rin realizarea unor pendule cu com pensaţie,
fie p rin asigurarea u n o r te m p e ra tu ri constante în încăperile un d e sînt
m ontate Ceasornicele.
f. In flu en ţa eşapam entului. Im pulsurile pe care le transm ite eşapa­
m entul pendulului influenţează d ire c t perioada de oscilaţie. Cele tra n s­
mise pendulului în poziţia m edie n u au nici o in flu en ţă asupra perioadei.
Im pulsurile în sensul m işcării transm ise pendulului, înainte, de poziţia
medie, d eterm ină u n avans a l ceasornicului, ia r cele în sens c o n tra r m iş­
cării, o întîrziere. Dacă pen d u lu l trece de poziţia medie, im pulsul tra n s ­
mis în sen su l m işcării provoacă o în tîrziere, ia r în sens co ntrar m işcării, un
avans. Adică, im pulsurile o rien tate sp re poziţia m edie provoacă o g răbire şi
cele d insp re poziţia m edie o înîrziere. D eoarece tran sm iterea im pulsului în
cazul eşapam entelor se face în sensul m işcării, fenom enul petrecîndu-se în
special d u p ă poziţia m edie, va ex ista o tendinţă d e întîrziere a ceasorni­
cului.
Această influenţă a eşapam entului îm preună cu influenţa arcu lu i de
pendul pot com pensa în tr-o m ăsu ră destul de bună influenţa u n ghiului de
oscilaţie a su p ra perioadei.

E. REGLAREA PERIOADEI DE OSCILAflE

Expresia perioadei de oscilaţie indică şi posibilităţile de m odificare

a acesteia. în tru c ît p en tru u n an u m it loc de pe suprafaţa păm întului
(g = constant), singura m ărim e variabilă este lungim ea redusă L a p e n d u ­
lului, orice ceasornic cu pendul treb u ie să p erm ită m odificarea acestei
m ărim i.
M odificarea lungim ii reduse a pendulului se realizează p rin deplasa­
rea lentilei 3 pe tija pendulului 2, cu aju to ru l piuliţei 1 (fig. 119, a). Prin
ridicarea len tilei (corpului), lungim ea redusă a pendulului se micşorează,
im plicit şi perioada T0, ceasornicul grăbind fa ţă de situ aţia an terio ară. La
c-oborîrea lentilei, efectul este contrar.
P a su l filetu lu i se alege astfel incit la o ro taţie com pletă să cores­
pundă u n n u m ă r întreg şi ro tu n d de secunde avan s sau întîrziere a m e r­
sului m ediu zilnic. P e n tru o reg lare m ai uşoară p iu liţa este prev ăzu tă cu
gradaţii. A cest procedeu poate servi n um ai la o reg lare grosolană, deoarece
deplasarea lentilei (corpului) pendulului reclam ă oprirea pendulului.
 . O reglare, m ai precisă, şi fin ă a perioadei de oscilaţie se poate
ex ecu ta dacă tija p en d u lu lu i.; este- p rev ăzu tă - c u : o m ică. tra v e rsă 1
-(fig.;. 1-19, b), situ a tă la ,o d is ta n ţă a:, fa ţă de p u n ctu l de oscilaţie. In fluenţa
g re u tă ţilo r. este m axim ă, dacă tra v e rsa se află la ju m ătatea lungim ii ra ­
p o rtate a pendululiii şi zero dacă trav ersa s-a r afla în p u n ctu l de oscilaţie
sa u la diştăn ţa.L faţă de aceâşţa.'

a
Tig. 119-. M odificarea lungim ii re d u se a pen F ig .. 120. C om pensarea
d u lu i ui. barom etricâ.

P rin pun erea de g re u tă ţi suplim entare 2 pe traversă se micşorează

lungim ea ra p o rta tă a pend u lu lu i şi perioada scade, ceasornicul grăbind
fa ţă de situ aţia anterioară. D acă, dim potrivă, se îndepărtează o greutate,
iungim ea rap o rtată creşte, şi ceasornicul v a întîrzia. Această reglare poate
fi făcută fără a se opri p en d u lu l din oscilaţiile sale. Cum s-a a ră ta t la
punctul 4, asupra perioadei de oscilaţie m ai influenţează şi alte m ărim i.
Influenţele am plitudinii, ale arcu lu i şi ale eşapam entului p rin tr-o alegere
corectă se com pensează reciproc. In flu en ţa acceleraţiei căderii libere nu
in terv in e p e n tru acelaşi ceasornic dacă se p ăstrează la locul de funcţionare.
în consecinţă răm îne să se elimine, respectiv să se compenseze, in­
fluenţele presiuni atm osferice şi ale tem peraturii.
Sistem ele de com pensare a influ en ţei presiunii aerului s î n t :
a. Com pensarea in flu en ţei presiunii atm osferice (com pensarea baro-
m etrică). Cel m ai indicat lu c ru este ca ceasornicele de precizie să fie in­
troduse în tr-u n cilindru de sticlă închis erm etic, în care presiunea aerului
să se păstreze constantă.
Sub ju m ătatea tijei p en d u lu lu i se fixează u n tu b barom etric cu
m ercur (fig. 120), n u m it b aro m etru l lui K rager. Dacă presiunea creşte,
ceasornicul a re te n d in ţa de a întîrzia. Această ten ed in ţă este com pensată
de ridicarea m ercu ru lu i în cotul închis, ceea ce ar fi echivalent cu o m ic­
şorare a lungim ii reduse a pendulului. Astăzi se utilizează com pensarea
barom etrică a lui R iefler cu aneroid. A neroidul constă din mai m ulte cutii
cu fund elastic din care s-a e x tra s p a rţia l aeru l cu pom pa de vid. Este
fix a t de tija p en d u lu lu i la 1/4 L de lă p u n ctu l de oscilaţie şi se pot pune
pe el diferite g reu tăţi. C reşterea presiunii şi ten d in ţa d e întîrziere sînt
com pensate şi aici de redu cerea lungim ii reduse a pendulului, deoarece p rin
com prim area cutiilor ăn e ro id u lu i, g reu tăţile suplim entare se apropie de
m ijlocul tije i u nde in flu e n ţa lo r este m ai m are. •'
; b. Compensarea influenţei temperaturii. în tîrzierea provocată; de
creşterea tem p eratu rii se poate com pensa p rin 'a n u la re a efectului de di-
lâtaţie term ică. In trecu t, p en d u lu l sub form ă de grătar cu tijă d in oţei
şi zinc a cunoscut o ră sp în d ire d estu l de larg ă (fig. 121, a). P rincipiul corn-
pensarii în acest caz este u r m ă to r u l: d ila ta re a în jos a tijelo r de o ţel este
com pensată de d ilatarea în sus a tijelo r de zinc astfel ca lungim ea re­
duci a pendulului să se p ăstreze constantă.
Ceva m ai sig u re sîn t pendulele cu m ercur, la care com pensarea dila-
taţiei în jos a tijei se face p rin d ila ta re a m ercurului din cele 2— 4 vase
(fig. 121, b). Astăzi, nici acestea n u se m ai folosesc. De aproxim ativ 50 de
ani, la ceasornicele de precizie se utilizează tije de invar. Acest aliaj are
un coeficient de d ilatare term ică de 10 ori m ai m ic decit cel al oţelului.
P e n tru a se com pensa v a ria ţia m ică a lungim ii pendulului este necesară o
porţiune foarte mică de com pensaţie.

A stfel la pendule de precizie (de exem plu, pendulul Riefler), g re u ­

tatea p en d u lară (lentila) n u se sp rijin ă d irect pe piuliţă. G aura care trees
prin g re u ta te a pen d u lară se lărgeşte din p a rte a inferioară pînă la mijloc
în aşa fel în cît să poată fi in tro d u să o ţeav ă de alam ă care susţine greu­
tatea p en d u lară sp rijin in d u -se p e p iu liţă (fig. 122). Această soluţie se da­
torează lui R ene T hury. U neori, în locul u n ei singure ţevi de alam ă se u ti­
lizează două : u n a de alam ă şi a lta de invar.

94
 D ilatarea m ică a tijei d in in v a r este com pensată de d ilatarea ţevii de
alam ă care ridică corpul p u ţin în sus, p ă strîn d astfel lungim ea redusă
constantă.
Mai avantajoasă este tija d in isticlă d e cu arţ care ai-e u n coeficient de
dilatare şi m ai red u s. în acest caz, elem en tu l d e com pensaţie se face din
oţel, fiind fo arte scurt. D ezavantajul sticlei de c u a rţ constă în fragilitatea
ei la prelucrare.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Ce este re g u la to ru l ? C ite tip u ri d e re g u la to a re se cunosc ?

2. Ce este p e n d u lu l ? D in cite p ă rţi se com pune ?
3. C um se realizează suspensia p e n d u lu lu i ?
4. De ce oscilează p e n d u lu l ? C u m se d e fin e şte perio ad a de oscilaţie ?
5. Ce se înţelege p rin lu n g im ea red u să a p e n d u lu lu i fizic ?
6. C are sin t facto rii şi în oe fel in flu e n ţea ză ei p e rio a d a de oscilaţie ? I
7. C um se fa ce re g la rea grosolană a p erio a d ei ? D a r cea fin ă ?
8. Ce este co m pensarea b a ro m e tric ă ? C um se face a ce asta ?
9. Cum se realizează com p en sarea te m p e ra tu rii ?

CAPITOLUL Vi

MECANISMUL DE BĂTAIE

A. GENERALITĂŢI Ş1 CLASIFICARE

M ajoritatea ceasornicelor cu pendul, exceptind ceasornicele de pre­

cizie, sînt p revăzute cu u n m ecanism sep arat p e n tru sem nalizarea acustică
a tim pului p rin b ătăi (gong).
D upă m odul de declanşare a m ecanism ului de bătaie, se deosebesc :
— m ecanism e de bătaie autom ate, la care declanşarea se face de la
sine (a u to m a t);
— m ecanism e d e bătaie cu declanşare m anuală ;
— m ecanism e de bătaie cu repetiţie, la care declanşările se produc
de la sine, d ar sîn t posibile şi declanşări m anuale. în acest caz se rep etă
ultim ele bătăi.
După m odul de sem nalizate, se disting :
— m ecanism e de bătaie a orelor ;
— m ecanism e de bătaie a ju m ă tă ţilo r de ore. Aceste m ecanism e în
afara orelor sem nalizează şi ju m ătăţile, de obicei în acelaşi ton ca orele ;
— m ecanism e d e bătaie a sfertu rilo r. Aceste mecanism e, în afara
orelor, jum ătăţilor, sem nalizează în a ltă to n alitate şi sferturile.
j, N u m ă ru l.tpta l de b ă tă ţ penti-u u n ciclu (12 h) este :rr
78 de b ătăi la m ecanism ul de bătaie a o iţelo r;
90 de bătăi la m ecanism ul de bătaie a jum ătăţilor (78 + 12).
, La. m ecanism ul de b ătaie a 'sfe rtu rilo r se în tiln esc m ai m ulte s itu a ţii:
«le; ex em p lu ,.la orele pline se sem nalizează p a tru pătrim i prin p a tru bătăi,
după aceea ora respectivă sau n u etc. . :
M ecanism ul de b ătaie se com pune din u rm ătoarele p ărţi :
— m ecanism ul de ro ţi din ţate ;
* — dispozitivul de declanşare şi blocare ;
— dispozitivul de n u m ă ra re a b ătăilo r ;
* — dispozitivul de percuţie.
a. M ecanism ul de roţi dinţate. Ceasornicul prevăzut cu m ecanism ele
sie bătaie are, întotdeauna, u n m ecanism m otor propriu separat de m eca­
nism ul de m ers, care este declanşat la în­
ceputul procesului de bălaie şi blocat d u p !
term inarea lui.
Schem a cinem atică la to ate meca­
nism ele de bătaie este aceeaşi (figura 123):
Viteza, de ro taţie este im p o rtan tă de­
oarece determ ină ritm ul bătăilor. Se m en­
ţine constantă cu ajutorul unui regulator.
Aceasta constă d in tr-u n ax cu pinion pe
, care este m ontată o tablă form ind două
f aripioare. P rin îndoirea acestora variază
- suprafaţa lo r activă şi astfel efectul de
frînare, respectiv viteza.
b. Dispozitivul de declanşare şi blo­
R SP care. La mecanismele cu bătaie autom ată,
declanşarea bătăii este realizată de m e­
canism ul indicator. în acest scop, pe pi­
nionul p ă tra r sau roata schim bătoare se
m ontează ştiftu ri de declanşare care la
m om entul oportun ridică pîrghia de de­
clanşare. - D eoarece această roată are o
mişcare lentă, pîrghia de declanşare este
eliberată foarte încet. P en tru ca m om entul
eliberării să coincidă cu ora exactă, elibe­
rarea nu se realizează, p rin ridicarea p îr-
ghiei de declanşare, de aceste roţi, ci prin
căderea ei de pe ştiftu l de declanşare. De­
oarece se eliberează prin ridicarea înceată
a pîrghei (de declanşare), se ro te şte o por­
ţiune mică şi ajunge cu pîrghia de declan­
şare ridicată în tr-o poziţie de avertizare.
N um ai p rin căderea pîrghei de declanşare
Fig. 123. M ecanism ul de roţi a le
se produce eliberarea propriu-zisă. Bloca­
m ecanism ului de b ă ta ie :
rea m ecanism ului de roţi este întotdeauna
R4 — ro a ta m o to a re : R ŞP — ro a ta
autom ată, după ce a fost realizat nu m ăru l
;-u ş tiftu r i d e p e rc u ţie ; KJ» — p rim a
spatA in te rm e d ia ră ; RI* — a d o u a respectiv de bătăi. Blocarea este asigurată
ro a tă in te rm e d ia ră ; JZ — re g u la to ru l. fie de o pîrghie (de blocare) care, după

93
ultim a bătaie, aju n g e in calea u n u i ştift, fie de g h eara de blocare dispusă
pe u n disc cu c a m jL ' _ ■ i V
c. D ispozitivul de n u m ărare a bătăilor. A cest dispozitiv determ ină
num ărul de b ă tă i care v o t fi. em ise la declanşarea m ecatiisnîuhii de bătaie.
Se deosebesc do_uă tip u ri
— dispcŞzijiv cit disc fiqal. de n u m ărare ; ‘ ' \ ;.
— dispozitiv cu Sector,dinţat (piepten d e n um ăra re ).-\ vv'> *,
D ispozitivul‘cu disc fiiiăl\de n u m ărare are.m ontat, p e ’una din axele
m ecanism ului d e bătaie1, u n disc prevăzut pe circum ferinţă -'cu scobiturii
P îrghia de' blocare este apăsată" spre’
acest disc. B locarea are loc nu m ai dacă
pîrghia cade în una din adînciturile
discului fin al de num ărare. Cum discul
final se ro teşte în tim pul em iterii bătăi­
lor, n u m ă ru l de bătăi este d eterm in at-
de lungim ea arcului cuprins în tre două
scobituri vecine. La urm ătoarea declan­
şare va fi em is un n u m ăr de b ătăi co­
resp unzăto r lungim ii arcului de cerc a
crestei respective. De aici rezu ltă că
acest dispozitiv n u poate fi u tiliz a t la
un m ecanism de bătaie cu repetiţie.
D im potrivă, m ecanism ul de bătaie cu
sector d in ţat de num ărare poate fi în ­
treb u in ţa t la un m ecanism de bătaie eu Fig. 124. D ispozitivul de p e rcu ţie :
repetiţie. I — centrul roţii cu ştifturi de percuţie;
d. D ispozitivul de percuţie. Pen­ zrile— de cercul pe care se deplasează ştiftu-
percuţie; 3 — ştifturile de percu­
tru em iterea sem nalelor acustice se ţie: 4 — punctul de articulaţie a ciocă­
nelului; 5 — cercul pe care se deplasează
utilizează an u m ite ciocănele care io- ciocănelul: 6 — b raţu l ciocănelului.
vesc fie în tr-u n clopoţel, fie în tr-u n
gong sub form ă de tijă sau în tr-u n tu b etc. C apul ciocănelului se acoperă
cu piele p e n tru o b ţinerea u n u i su n et plăcut. Ciocănelul este ridicat de
ro ata cu ştiftu ri de percuţie (R.S.P.) în mod tre p ta t (încet). La eliberare,
ciocănelul loveşte gongul, fie dato rită g reu tăţii proprii, fie d atorită acţiunii
unui arc. A tingerea gongului treb u ie să fie de d u rată foarte scurtă. D a­
to rită unei frîn e se evită căderea ciocănelului de mai m ulte ori pe gong
(fig. 124).

B. MECANiSMUL DE BĂTAIE CU DISC FINAL

%
F igu ra 125 reprezintă un m ecanism de bătaie a orelor şi ju m ătăţilor
cu disc final. La o rotire com pletă a discului fin al se em it 90 de bătăi
(78 = l + 2 + 3 + 4 + 5-(-6-|-7 + 8-)-9 + 10 + l l + 12 şi 12 bătăi corespunzătoare
jum ătăţilor). Deci unui m ecanism de bătaie a orelor şi a ju m ătă ţilo r unei
bătăi îi corespunde a 90-a p a rte din ro ta ţia discului final. Schem a p re ­
zen tată a re u n ş tift sep arat p e n tru blocare şi aşteptare niim indu-se şi
sistem ul francez. Ş tiftu l de blocare este fix a t pe prim a ro ată in term ediară
R l\, iar ştiftu l de aşteptare pe cea de-a doua ro ată interm ediară. P îrghia
de blocare d u p ă aştep tare cade înapoi în scobitura b a discului final DF.
Scobiturile a u o lă tu ră înclinată (fig. 126) în sensul de ro ta ţie ă discului
final pe c are u rcă pîrghia de blocare (la p rim a bătaie a orei) pe creastă

7 M anualul ceasornicarului 97
 Fig. 125. M ecanim ul d e bătaie cu disc f i n a l :
a =—poziţia de blocare; b — poziţia de avertizare; c — reprezentarea schem atică; '
HA — ro ata m otoare; D F — disc final; R Ş P — roata cu ştifturi de percuţie;,
Ri, — prim a roată interm ediară; R I 2 — a doua roată interm ediară: R — regula- ‘
to ru l; P B — pîrghie de blocare; PBt — braţul 1; PB; — braţul 2; P D — pîrghie-.:.
de declanşare; PD 1 — braţul 1; PD2 — braţul 2; P pinioin pătrar; î — $tiit de
declanşare; 2 — ştift de blocare: 3 — ştift de avertizare.

şi perm ite b ătăile în continuare. în tre ora 12 şi ora 2 scobitura este atît
de lată încît la cele trei declanşări se produce de fiecare d ată o singură
bătaie.
în poziţia blocată ro ţile m ecanism ului n u se pot roti deoarece ştiftul
de blocare 2 de pe prim a ro ată interm ediară RI\ este oprit de b ra ţu l 2 al
pîrghiei de blocare PB, ia r ciocul de pe această pîrghie se află în tr-o sco­
bitu ră a discului final DF. în m om entul în care ştiftu l de declanşare 1 de
pe pinionul p ă tra r PP a rid ic a t b ra ţu l 1 al pîrghiei de declanşare (v. poziţia
de aşteptare), b ra ţu l 2 al acestei pîrghii acţionează asupra b raţu lu i 1 al
pîrghiei de declanşare. A ceastă pîrghie se va roti eliberînd ştiftu l de de­
clanşare 2, ia r roţile m ecanism ului de bătaie se vor ro ti pînă cînd ştiftul
de aşteptare 3 de pe roata in term ediară
a doua R h este oprit de ciocul b ra­
ţu lu i 2 a l pîrghiei de declanşare.
Ş tiftu l de aştep tare fiind eliberat, ro­
ţile m ecanism ului de bătaie se vor
roti em iţîndu-se sem nalele acustice
(bătăi). P îrghia de blocare nu va opri
ştiftu l de blocare 2 deoarece discul
Fig. 126. D iscul fin al. final a început ro tirea m enţinind această
. pîrghie în poziţia avută — in poziţia de
aşteptare. B locarea se v a produce num ai în m om entul în care în d rep tu l
ciocului de pe pîrg h ia de declanşare ajunge scobitura urm ătoare a discu­
lui final.
A v an taju l acestui sistem constă în sim plitatea lui, ia r dezavantajul
rezultă din neconcordanţa obligatorie d in tre indicaţiile ară tăto are lo r şi
bătăi.

98
în t r e b ă r i r e c a p it u l a t iv e

1. C um se clasifică m ecanism ele d e b ă ta ie f O ? ţ~ S '

2. C are sin t p ă rţile p rin cip ale a le m ecanism ului d e b ă ta ie ?
3. De ce n u e x istă o concordanţă obligatorie în tr e in d ic a ţiile a ră tă to a re lo r şi b ătăi
la m ecanism ul cu d isc fin a l ? •

CAPITOLUL VH

PĂRŢI ANEXE

In afa ra m ecanism elor descrise ceasornicul m ai are şi alte elem ente

componente care sîn t n eap ărat necesare fu n cţio n ării lui în condiţii bune.
Aceste p ă rţi s î n t : scheletele, su p o rtu l schelet, cheia de arm are, d ista n -
ţierele (bolţuri), diferite şu ru b u ri ş i piuliţe.
a. Scheletele. N um ite şi platine, constituie în p arte înseşi lagărele de
susţinere a fu su rilo r şi a celorlalte elem ente ale ceasornicului. U neori în
ele se m ontează lagărele propriu-zise (bucşe de alam ă sau pietre).
P e n tru confecţionarea lo r se utilizează aproape exclusiv alam a. In
scheletul d in fa ţă se fixează, de obicei, p rin n itu ire tre i sau p atru bolţuri
distanţiere. S cheletul din spate se asam blează p rin piuliţe de partea cea­
laltă a bolţurilor distanţiere. în acest fel se asigură paralelism ul în tre cele
două schelete.
b. S uportul-schelet. S uportul-schelei este piesa care face leg ătu ra în ­
tre m ecanism ul ceasornicului şi carcasa în care se m ontează. Aceste piese
se execută din ta b lă sau bandă de oţel lam in ată la rece. S uportul se fi­
xează dem ontabil de m ecanism ul ceasornicului to t prin in term ediul bol­
ţu rilo r d istan ţiere şi de carcasă cu ajutorul u n o r şuruburi.
c. Cheia de arm are. S erveşte la a rm area ceasornicxilui. Este de oţel
şi are form ă tu b u la r-p ă tra tă cu flu tu re sau m anivelă. A xul m otor are şi
el o porţiune p ă tra tă în care se introduce cheia la arm are. Im portant este
ca faţă de ax cheia să n u fie p re a mare, deoarece produce ro tu n jirea m u ­
chiilor axu lu i m otor. La ceasornicele cu m ecanism de bătaie se utilizează,
de obicei, aceeaşi cheie p e n tru am bele m ecanism e (m ecanism ul de m ers şi
m ecanism ul de bătaie).
d. Carcasa. Carcasa este p a rte a ceasornicului în care s în t fixate toate
elem entele com ponente. în ceasornicele cu pendul, carcasa este confecţio­
nată d in lem n şi sticlă. P oate cuprinde în treg u l m ecanism îm preună cu
pendulul sau num ai m ecanism ul propriu-zis, p endulul răm înînd lib er (la
cele de calitate inferioară). C easornicele de calitate bună a u carcasa p re ­
văzută cu şu ru b u ri speciale de rezem are care p erm it asigurarea unei po­
ziţii verticale al pendulului.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. E num eraţi p ă rţile anexe ale ceasornicului.

99
 CAPITOLUL VIII

REPARAREA CEASORNICULUI CU PENDUL

A. DEMONTAREA Şl CURĂŢIREA

La re p a ra rea ceasornicelor n u este suficientă doar elim in area defi­

cienţelor evidente. C easornicarul re p a ra to r a re datoria de a verifica şi
uzift'a elem entelor ch iar în tim p u l dem ontării ceasornicului, în lă tu rîn d de
la caz la caz toate defectele.
în a in te de a trece la dem ontare, se va face o verificare care se n u ­
meşte stab ilirea şi identificarea defectelor.
A stfel, cu m ecanism ul m ontâf- încă în carcasa lui se arm ează cu o
cheie de arm are, se verifică sta re a -a rc u rilo r şi a m ecanism elor de clichet.
Şi în cazul m ecanism elor acţionate cu g reu tăţi se execută această operaţie,
observîntdu-se dacă rid icarea la n ţu lu i se face uniform şi dacă m ecanism ul
cu clichet lucrează corect.
Se trece la verificarea m ecanism ului indicator observîndu-se dacă
acesta funcţionează p rea g reu sau p rea uşor, dacă acele indicatoare n u se
ating în tre ele, respectiv de ca d ra n sau geairk D acă ceasornicul are meca­
nism de bătaie, se verifică şi acesta p en tru a se în lă tu ra sa u cel p u ţin a se
constata anum ite defecte sau dereglări şi se dem ontează pendulul.
Num ai d u p ă aceste v erificări prealabile se trece la dem ontarea meca­
nism ului d in carcasă (casetă), co ntinuîndu-se cu dem ontarea arătătoarelor
şi a cadranului şi se controlează apoi m ecanism ul subcadranic şi întregul
mecanism.
La această verificare se p o t constata urm ătoarele defecte :
— starea arcu rilo r (dacă sîn t r u p te ) ; ■
— sta re a tam b u ru lu i p e n tru coardă (canale uzate, fix area defec­
tuoasă a capătului etc.) ;
— sta re a clichetelor şi a ro ţilo r-c lie h e t; g rad u l de uzură ;
atin g erea în tre ro a ta casetei şi roata m in u ta ră sau dacă sîn t zone
cu dinţi ru p ţi sau d e fo rm a ţi;
— ex isten ţa jocurilor axiale, u zu ra roţilor şi a p in io a n e lo r;
— u zu ra lagărelor sau g ra d u l de m u rdărie ;
— starea roţii eşapam ent şi u zu ra acesteia ;
— sta re a ancorei, resp ectiv a paletelor şi funcţionarea corectă a eşa­
pam entului p rin m işcarea înceată a f u r c ii;
— sta re a scheletului şi a fix ării lui cu b o lţuri şi ştifturi.
N um ai d u p ă ce aceste o p eraţii au fost efectu ate se trece la dem on­
tarea propriu-zisă, u rm ărin d u -se şi în continuare cu atenţie piesele! Dacă
se observă m ai m ulte defecte, se recom andă n o tarea lor, p e n tru a nu fi
omise unele re p a ra ţii sau înlocui la asam blare.
D em ontarea m ecanism ului se face în u rm ătoarea ordine :
Cu a ju to ru l cheii de arm are se desfăşoară arcu l m otor (sau arcurile
dacă există şi m ecanism de bătaie) prin scoaterea clichetului d in tre dinţii
roţii de clichet, apoi se trece la dem ontarea roţilo r şi a pinionelor. Se în­
cepe cu m ecanism ul indicator, ia r dacă ceasornicul are şi m ecanism de bă­
taie, se recom andă schiţarea poziţiei reciproce a pieselor m ecanism ului de
bătaie p e n tru a u şu ra m on tarea lor. Se dem ontează apoi roţile de clichet
şi clicheţii de pe schelet. U rm ează în ordine : dem ontarea furcii cu ancora,

100
m ontată, de regulă,' p rin tr-o p u n te de scheletul din spate, apoi dem ontarea
scheletului d in spate de pe cele 4 bolţuri, p rin d eşu ru b ârea piuliţelor sau
scoaterea şţifturilor, conice ; se scot în continuare; roţile, şi pinioanele (des­
tu l, der. m u lte ca n u m ă r în cazul exisţenţei m ecanism ului de. bătaie). In
acest caz se recom andă însemnarea- pieselor p rin tr-o iniţială, de exem plu,
roţile care ap a rţin m ecanism ului de mers cu lite ra M, ia r cele ale m ecanis­
m ului de b ătaie cu lite ra B, n u m erotîndu-le în ordine cu cifre.
, O recom andare de protecţie a m uncii constă în g rija deosebită la de­
m ontarea arcurilor, deoarece acestea sînt fo arte puternice. Dacă ceasor­
nicul este m u rd ar, p e n tru constatarea- defecţiunilor se im pune cu răţirea
Iui prelim inară. C u răţirea propriu-zisă se face p rin scufundarea pieselor
lu stru ite şi polizate într-o. soluţie de apă cu săpun, u rm a tă de o clătire cu
apă cu ra tă şi alcool şi uscarea cu aer cald. L uciul se obţine im ediat p rin
frecare cu o bucată de piele.
Toate celelalte piese (piesele lăcuite) vor fi spălate în benzină şi cu­
răţite sep arat cu o perie. L agărele se curăţă cu-aşchii de lem n, de asem e­
nea', şi adînciturile pentru ulei dacă nu se. p referă o nouă teşii'e.'

B. MONTAREA fl VERIFICAREA

D upă ce to ate piesele au fost curăţite şi rep arate, se poate trece la

m ontarea ceasornicului.
O prim ă fază constă în m ontarea subansam blului m in u tar în schele­
tul d in faţă .şi a pinionului p ă tra r. In co n tin u are' se m ontează şi celelalte
axe, a tît cele a p arţin în d m ecanism ului de m ers cît şi m ecanism ului de
bătaie. Face excepţie axul ancorei care se va m onta m ai tîrziu.
Se verifică dacă angrenajele m ecanism ului de transm isie funcţio­
nează corect, adică dacă roţile se rotesc lin şi uşor la aplicarea unui mo­
m ent mic la ro a ta m otoare. Totodată se verifică la fiecare fus jocul axial
(între schelete) care trebuie să fie de 0,2— 0,5 mm. D upă aceasta se m on­
tează şi ancora îm p reu n ă cu furca. i - 1

Se m ontează ro ţile m ecanism ului indicator, suportul-schelet, cad ra­

nul şi acele indicatoare şi se verifică funcţionarea corectă a m ecanism u­
lui de b ătaie (declanşare şi b lo c a re ; concordanţa n u m ărului de bătăi cu
ora indicată).
în tim p u l m on tării se verifică, dacă :
a) oscilaţiile furcii sîn t sim etrice faţă de axa v e r tic a lă ; b) arcul de
suspensie n u este d e fo rm a t; c) jocul axial al furcii şi al roţii-eşapam ent
este c o re c t;%d) fix a rea furcii pe axul ancorei este suficient de strînsâ ;
e) funcţio n area eşapam entului este corectă ; f) toate axele d in m ecanism
au jocul axial n e c e s a r ; g) pinionul sau ţeav a p ă tra r au strîngerea cores­
punzătoare ; h) arătăto arele sîn t drepte, n u se încalecă sau se ating d e ca­
dran sau geam.
D upă m on tare se verifică :
a) precizia de m e r s ; b) m ecanism ul de b ăta ia şi se potriveşte acesta
ca să fie în concordanţă cu indicaţia ceasului ; c) se reglează tonul m e­
canism ului de bătaie.
U rm ează fix a re a m ecanism ului în carcasă, m ontarea pendulului de
suspensia lui. La ceasornicele cu m ecanism ul m otor cu g reu tă ţi se fixează
şi g reu tăţile m otoare. .: .

501
 Se v a p o triv i fu rca corect pe ax u l ancorei şi se va u rm ă ri funcţio­
n area ceasornicului.
V erificarea preciziei d e funcţionare se face com parîndu-se indica­
ţiile ceasornicului re p a ra t cu indicaţia u n u i ceasom ic-etâlon. A baterile zil­
nice se notează (cu 4* în cazul întârzierii şi cu — în cazul m ersului înainte)
şi se fac reg lările necesare pînă cînd acestea se reduc la m inim ul cores­
punzăto r calităţii ceasornicului.

C. REPARAREA MECANISMULUI MOTOR

'D efectele m ai frecvente ce ap ar la m ecanism ul m otor s î n t : uzura

corzii d e suspendare, u zu ra lanţului', ru p erea arcului, uzura casetei sau n u ­
m ai a cîto rv a dinţi, u zu ra m ecanism ului de clichet.
In co n tin u are se descrie m odul de rem ediere a acestor d e fe c ţiu n i:
a. C oarda uzată. Se dem ontează m ecanism ul m otor p rin deşurubarea
şu ru b u rilo r de la tam b u r. Pe cît posibil se înlocuieşte coarda cu u n a o ri­
ginală. D acă aceasta lipseşte, se poate înlocui cu u n şn u r de m ătase ră su ­
cit, tre c u t de cîteva ori peste o bucată de parafină, p e n tru a-i m ări rezis­
tenţa, sau u n fir de catg u t folosit în chirurgie. N u se recom andă folosirea
o mii fir d e nailon care, de regulă, se întinde p rea fn u lt şi se în tă re şte cu
tim pul.
b. U zura lan ţu lu i. De fapt, lan ţu rile d upă o exploatare îndelungată
se „întind", astfel că fiecare ochi este puţin defo rm at şi apare o necon-
cordanţă în tr e pasul la n ţu lu i şi cel al roţii de lanţ.
Se recom andă înlocuirea lui sau strîn g erea fiecărui ochi de la n ţ cu
u n cleşte şi ad ucerea lui la form a in iţială. Nu este perm isă atirn area unor
g reu tă ţi su p lim en tare dacă se observă blocarea lan ţu lui. Cauza trebuie cău­
tată, totdeauna, în d eform area lanţului, şi rem edierea trebuie făcută în con­
secinţă to t p rin înlocuirea lui sau a ra n ja rea la n ţu lu i vechi.
c. Arcurile rupte. Acestea se înlocuiesc sau dacă ruperea este aproape
de capăt se ex ecu tă noul ochi d e agăţare (v. ceasul deşteptător).
d. Repararea casetei de arc. De m ulte ori u n depanator refuză re ­
p ararea u n u i ceasornic cu casetă de arc deterio rată (dinţii rupţi). In gene­
ra l în să în fiecare a telier se găsesc piese de la u n ceasornic vechi. M etoda
de cău tare a unei casete corespunzătoare nu treb u ie să se lim iteze num ai
la com pararea casetei găsite cu caseta deterio rată, ci caseta care a fost în
ceasornic tre b u ie să fie m ăsu rată cu aju to ru l in strum entelor de m ăsurare.
In figura 127, a s în t rep rezen tate principalele dim ensiuni ale unei casete
de arc. S e întâm plă d estu l de r a r să se găsească o casetă corespunzătoare.
Deci, so lu ţia constă în re p a ra rea casetei defecte sau a axului acestuia.
C aseta fiind foarte m u lt solicitată de arcu l acţionar, se \izează lagă­
rele ei, în m od deosebit lag ăru l care se află la ro a ta d in ţată a casetei, în­
tru c ît aici se p red ă fo rţa m otrice. în cazul acestui defect, caseta de arc
fulează pe a x u l său, tra n sm ite re a forţei fiind p e rtu rb a tă p rin solicitarea
d an tu rii în d irecţia în care creşte fulajul. Nu este indicată strîngerea la­
g ărelo r cu poansoane, ci bucşarea. O peraţia se execută pe un stru n g u n i­
versal d e ceasornicar, după u rm ătoarea tehnologie :
— caseta va fi fix ată pe stru n g u l universal şi centrată ;
—- cu u n c u ţit de in te rio r se va m ări gaura ovalizată ;

102
 046
04?
$8.4 f~5
'' f 0/0
i-—
VW
<T-o.e
/, 048,04
r------ g /o
$ vi 1
u \
i % y /s n 06.H5 'o
I w ’/ / / / / .
) ’ 043.84 1
as/. 64 :

Fig. 127. C aseta de arc şi a x u l casetei :

a — caseta cu capac; b — ax u l casetei.

— d in tr-o b ară de alam ă Am 58 t se va confecţiona o bucată p rev ă ­

zută cu u n jio u lag ăr (prin care va trece a x u l casetei), ia r d iam etrul ex ­
terior al bucşei va avea o conicitate 70 :1 ;
bucşa astfel confecţionată va fi p resată (în g a u ra practicată în
casetă) din in terio ru l c a s e te i;
— bucşa astfel in trodusă poate fi n itu ită uşor cu lo v itu ri de ciocan
p e n tru o sig u ran ţă şi mai m are (nu este ad m isă. cosi to n a b u c ş e i);
• — se prelucrează apoi in te rio ru r lag ăru lu i d in casetă, cu a ju to ru l
unui alezor de calibrare.
Bucşa in tro d u să p rin presare în caseta de arc n u a re posibilitatea
de a ieşi d in locaş, pe de o parte, p en tru că n u -i p erm ite a x u l casetei, iar
pe de a ltă parte, d a to rită conicităţiî sale. G rosim ea bucşei treb u ie să fie
egală cu grosim ea pereţii casetei de arc. Dacă capacul casetei prezintă an u -

103-
m ite deform ări, cunoscîndu-se dim ensiunile (fig. 127, a), se poate confec­
ţiona u n capac nou. ’ VI
A xu l oasetei d e arc-la ceasornicele tip p e n d u l se d eteriorează foarte
rar. D upă cu ră ţire a axului, în mod obligatoriu se v o r rectifica, cu o p iatră
de ulei sau o pilă din oţel, su prafeţele care se rotesc în lagăre (fig. 127, b).
U n 'd e fe c t m ai frecv en t este ru p erea capătului axului, porţiunea pe care
se etanşează cheia de arm are. în astfel de cazuri treb u ie confecţionat pe
strungul imiyers_al _un nou a x . S e ya alege u n m a te ria l cu p ro p rietăţi co­
respunzătoare (oţel carbon), care corespunde d ia m e tru lu i mai m are a a x u ­
lui (13,5 m m în cazul ax u lu i din fig.: 127, b) şi se v a debita m aterialul
corespunzător lungim ii sa le -to ta le ,1adică 47,6 m m + 0 ,4 mm u n adaos de
prelucrare.
M aterialul d eb itat va fi fix at în bucşa elastică (patron) a stru n g u lu i
universal în aşa fel ca o lungim e de 25 m m să răm în ă liberă. U rm ează
centrarea axu lu i şi fix area capătului liber cu p o an so n u l‘ch em er a l păpuşii
mobile. Se verifică m aterialu l astfel fix a t în stru n g , ia r poansonul cher-
n e r se v a unge cu o p icătu ră de ulei nr. 4, după care urm ează operaţia de
stru n jire, în felul u rm ă to r :
—• se stru n jeşte p o rţiu n ea A pe o lungim e de 13,8 m m la u n diam e­
tru de 6 m m pe care se va practica u n p ă tra t n ecesar m ontării cheii de
arm are ;
— se stru n jeşte porţiunea B pe o lungim e de 3,2 mm la u n diam e­
tru de 7,2 mm- (0,2 m m adaos de p relucrare p e n tru rectificare), fiind por­
ţiunea a x u lu i care se ro teşte în scheletul c e a so rn ic u lu i;
— se ţrece la stru n jire a trep tei pe o lungim e de 6 mm la un dia­
m etru de 8,6 mm (0,2 mm adaos de p relucrare p e n tru rectificare). Această
treaptă a ax u lu i se ro teşte în lagărul casetei de arc ;
— urm ează o teşire a axului pe 1 mm, la u n unghi de 30— 40°, ne­
cesară reducerii frecării şi m enţinerii film ului de vilei.
P e şu p o rtu l-cu ţit se m ontează dispozitivul de frezare a strungului,
m ontînd şi curelele de transm isie necesare a n tre n ă rii frezei. în dispozi­
tivul de frezare se m ontează o freză fro n tală şi se m ontează dispozitivul
de div izare pe strung.
P e lungim ea de 13,8 mm, se trece la frezarea p ătratu lu i. D upă te r­
m inarea frezării, dispozitivul se dem ontează de pe suportul-cuţit-, de ase­
m enea se deconectează capul divizor şi cu o pilă, p rin rotirea ax ului se
pilesc uşor m uchiile ascuţite răm ase d u p ă frezare. Se dem ontează axul
din bucşa elastică şi va fi întors în patron, u rm în d a fi s tru n jit capătul
celălalt al axului, în felu l u rm ă to r :
— se stru n jeşte cepul axului de 3,3 m m la u n diam etru de 3,2
(0,2 mm adaos de prelucrare). P o rţiu n ea aceasta u rm ează să fie rectificată
fiindcă se ro teşte în scheletul ceaso rn icu lu i; '
— urm ează stru n jire a porţiunii pe care se m ontează dispozitivul de
lim itare a arm ării arcului m otor, ia r p orţiunea care’ se roteşte In lagărul
casetei de arc pe o lungim e de 9 mm se stru n jeşte la un diam etru d e 6,2 m m
(0,2 m m adaos de prelucrare). D in această lungim e de 9 mm, v a fi recti­
ficată p o rţiu n ea (care se ro teşte în lag ăru l casetei) pe o lungim e de 4 m m
şi se va freza p ă tra tu l pe o lungim e de 5 m m ;
r— urm ează teşirea a x u lu i;
— se m ontează dispozitivul de frezat pe su p o rtu l-cu ţit şi cu m etoda
m enţionată se frezează celălalt p ă t r a t ;

104
 . — urm ează p relu crarea capetelor axului s tru n jiţ în d e p ărtân d . din
am bele p ă rţi cîte 0,1 mm, ia r adaosul de prelucrare, în p a rte a cepului d e
3 mm, se ro teşte u ş o r j .
— ax u l va fi fix at în tr-o m enghină paralelă şi se p ractică în a x o
gaură de trecere cu u n diam etru de 2 m m . Se confecţionează u n ştift co­
nic care v a fi p re sa t în această gaură, form îndu-se cîrligul de aninare a
sculei. U rm ează aplicarea tratam en tu lu i term ic. - J-.
e. R epararea danturii casetei de arc. La ceasornicele tip pendul, ca­
seta de’ arc este confecţionată; în general, din- tre i p ă rţi dem ontabile :
roata" d in ţa tă prevăzută cu u n canal de ad în cire în care-se m ontează (în
unele cazuri se sudează) u n cilindru, ce lim itează d esfăşu rarea arcului, şi
capacul casetei. Se poate deci deduce că pe u n stru ng un iv ersal se poate
confecţiona o roată dinţată’ nouă, d ar că atelieru l respectiv necesită o do-,
ta re su plim en tară cu freze corespunzătoare şi ch iar cu o m aşină de frezat
dinte cu dinte. L a ora actuală foarte p u ţin e ateliere d isp u n de aceste
utilaje.
în general, ru p erea d in ţilo r este provocată de şocul p u tern ic al arcu ­
lui acţionar. R ar se întîm plă ca la ceasornicele tip pendul să se rupă u n
singur dinte. De obicei se ru p 3— 5 dinţi. R uperea este, în general, în r a ­
po rt cu d u ra ta de funcţionare (gradul de desfăşurare a arcului), d u rata în
tim p ă şocurilor produse de arc. S înt foarte frecvente şi în cazurile în- care
ceasornicul a su fe rit un şoc ex terio r (a fost scăpat şi s-a desfăcut cliche­
tul). A cest lu c ru poate fi verificat im ediat, odată cu aducerea ceasorni­
cului p e n tru reparaţie, ceea ce necesită o verificare m inuţioasă a d an ­
tu rii casetei.
înlocuirea dinţilor ru p ţi a unei casete de arc se poate face după p ro ­
cedeele descrise la ceasul deşteptător.
f. R epararea m ecanism ului de clichet. F e n tru ca u n clichet să-şi în ­
deplinească rolul sâu în ceasornic, în cazul confecţionării lui, trebuie cu­
noscute dim ensiunile acestuia.
în general, m ecanism ele cu clichet pot avea trei defecte caracte­
ristice :
— deform area clichetului sau ru p erea bolţului de c lic h e t;
— deform area sau uzarea roţii de c lic h e t;
— ru p erea arcului de clichet.
R ep ararea defectelor la m ecanism ul de clichet începe cu dem ontarea
clichetului de pe scheletul m ecanism elor în cazul ceasornicelor eu casete
de arc, cu dem ontarea tam b u ru lu i în cazul ceasornicelor 'c u g reutăţi sau
cu dem ontarea ro ţilo r acţionare de pe m ecanism ele m otor cu roţi acţionare.
C lichetul deform at treb u ie înlocuit cu u n u l nou. P e o placă din
oţel de grosim e corespunzătoare se trasează co n tu ru l clichetului, după care
se practică o g au ră în care se m ontează b o lţu l clichetului (locul de a rticu ­
laţie). Se poate decupa cu aju to ru l trafo raju lu i şi se finisează cu p i l a ; n u
i se aplică nici u n tra ta m e n t term ic.
B olţul clichetului se poate înlocui uşor, confeeţionînd u n şurub pe
stru n g u l un iv ersal. Dacă bolţul n u este dem ontabil, se stru n je şte u n u l în
form ă de n it fixînd cu el clichetul de schelet.
— R oata de clichet u zată se recondiţionează uşor d acă adâncimea
uzurii n u d epăşeşte o valoare de 0,2—0,25 m m ,’ prin a ju sta re şi rectifi­
care cu o pilă. T rebuie av u t g rijă ca la a ju sta j să n u se o b ţină distanţe

105
inegale în tre dinţi şi să nu se reducă m ai m u lt c u 0,1 mm d in diam etrul
in terio r al ro ţii de clichet.
— R ep ararea arcului de clichet se va face prin înlocuirea, h j l cu
u n arc confecţionat din bandă d in oţel, îndoit d upă form a arcului rupt.

x , D. REPARAREA FUSURILOR LAGĂRELOR Şl A ROJILOR DINJATE

P e n tru re p a ra rea fu su rilo r lagărelor şi a ro ţilo r dinţate, se v o r re­

capitula cele referitoare la aceasta dîn capitolul „Ceasul deşteptător".

E. REPARAREA EŞAPAMENTULUI Şl A REGULATORULUI

R ep ararea eşapam entului este u n a d in tre operaţiile dificile şi nece­

sită cunoaşterea u nor noţiuni teoretice. P e n tru exem plificare se presantă
în m od detaliat eşapam entul lui G raham . La celelalte tip u ri de eşapa­
m ente, problem ele in principiu sîn t asem ănătoare.
P rincipalele defecte ale eşapam entului G rah am sin t u rm ăto arele :
— p aletele sîn t prea groase sau prea s u b ţi r i ;
— paletele in tră prea adînc sau p rea p u ţin adine în ro ata eşapa­
m entului ;
— înclinaţiile su prafeţelor de im puls sîn t p re a m ari sau prea miri.
P e n tru identificarea defectelor se verifică :
a. Jocul ancorei. P e n tru controlarea acestui joc se lasă să treacă din­
tele 6 a l roţii eşapam entului pe sub p aleta de in tra re 4 (fig. 128, a), rotin-
du-se ancora puţin înapoi şi se verifică jocul f al dintelui faţă de paietă.
A cest joc corespunde practic căderii (unghiului de cădere). De observat că
la paleta de in tra re va fi u n joc in terio r (faţa in terioară a paletei), iar la
paleta de ieşire (fig. 128, b) un joc exterior. A ceste jocuri pot fi ambele
prea m a ri sau p rea m ici sau pot fi diferite. V aloarea corectă este în func­
ţie de calitatea ceasornicului şi variază în tre de 1 şi 2 ori grosim ea vîrfu-
lui dintelui. V erificarea jocului se va face p e n tru mai m ulte poziţii.

Fig. 128. Jo cu l ancorei.

b. R epausul (unghiul de repaus). D upă ce dintele roţii eşapam entu­

lui a tre c u t de paletă, se apreciază la paleta cealaltă repausul. Valoarea
corectă a repausului corespunde api-oximativ grosim ii v îrfu lu i dintelui şi
această m ărim e poate fi p rea mică, p rea m are, egală pe am bele părţi
sau nu.
c. Im pulsul (unghiul de im puls). U nghiul de im puls' reprezintă un­
ghiul cu care se ro teşte ancora dacă d in tele ro ţii eşapam entului trece pe

106
sub' su p ra fa ţa d e im puls a paletei. Acest ung h i n u tre b u ie să fie egal pen­
tr u p aleta de ieşire şi cea de in trare. Sum a d in tre u n g h iu rile d e im puls şi
de repaus tre b u ie să fie aceeaşi.
Consecinţele aoestor defecţiuni sîn t u rm ăto arele
La u n joc m ic, p aleta în tim p u l elib erării atin g e spatele din telu i, in-
greuînd e lib erarea ro ţii eşapam entului (fig. 129, a). Dacă acest joc este
m u li prea mic, eşapam entul, respectiv ceasornicul, este o p rit (fig. 129, b ).

K g . 129. In tiu e n ţa jocului necorespunzător : Fig. 130. In flu e n ţa re-

a — joc mic; b — Joc mult prea mic. - p a u su lu i necorespunzător.

D im potrivă, la u n joc prea m are, o can titate însem nată din energie se
pierde (nu e ste transm isă p e n d u lu lu i); la u n repaus mic, d in tele roţii
atinge paleta d irect pe suprafaţa de im puls (fig. 130).
în acest caz, v îrfu l dintelui sau paleta p o t fi deteriorate. De asem e­
nea, im pulsul se tran sm ite d upă poziţia m edie şi d in această cauză suferă
precizia de funcţionare.
M odul în care se în lătu ră aceste defecte este d at în tab ela 5.

Tabela 5
D efectele şi re m e d ie rile e şa p am en tu lu i G rah am
Jocul ancorei
Repaus Medul e remediere
Interior j Exterior

A ncore lungi şi scurte

P a le te m ai su b ţiri
P re a m ic
C orect
P re a m are
P a le te m ai groase

P re a m ic pe P a lete le se in tro d u c m ai a d in e în
am bele p ă rţi ro a ta e şa p am en tu lu i
C orect
P re a m a re pe P a lete le se; v o r 's c o a te m ai m u lt d in
am bele p ă rţi ro a ta e şa p am en tu lu i

D acă ' re p a u su l este p re a m are , se

C orect Prea- m a re pe m ăre şte u n g h iu l d e im p u ls sau, u n d e
o p a rte i re p a u su l e ste corect, un g h iu l de im ­
p u ls tre b u ie m icşo rat

1(17
 sTabela 5 (continiiare>
‘r'- (jbcul ancorei • i? ■."■['.a
Repaus Modul de remediere ::i :■
Interior Exterior

-P a le te le şe vo r.: in tro d u c e în . ro a tă
şi u n d e re p au su l este m ic, se m ic­
.* P re a m ie pe
* şo rează u n g h iu l de im p u ls’ sau, Unde
•. . - î o p a rte '
re p a u su l este Corect,, se m ăre şte ' Un­
gh iu l de im p u ls
4
A ncora lungă

P re a fnio P re a m are A ncora se a p ro p ie de ro a ta eşa p a ­

m en tu lu i
C o re c t'
P re a m a re P re a m ic 'A ncora se v a d e p ă rta d e ro a ta e şa ­
p a m e n tu lu i

A ncora scurtă
Se a p ro p ie a n c o ra de ro a tă ; acum
C orect re p a u su l este p re a m are , p aletele se,
scot p în ă cîn d re p au su l d e v in e din
nou c o rec t •

P re a m ic pe Se a p ro p ie a n c o ra d e ro a ta de eşa­
P re a m ic P re a m are p a m e n t ; p rin aceasta creşte re p a u ­
am bele p ă rţi
sul şi p o a te d eveni corect

Se a p ro p ie a n co ra de rc a ta eşa p a ­
P re a m are p e m en tu lu i ; re p au su l d e v in e m u lt p re a
am bele p ă rţi m are. Se scot p a le tele p în ă cînd re ­
p a u su l d e v in e no rm al

Se d istan ţe az ă a n co ra .c ie ro a ta e şa ­
p a m e n tu lu i ; re p a u su l acum devine
C orect p re a m ic. Se in tro d u c p aletele p în ă
cîn d re p a u su l a tin g e v alo a rea co­
rectă

Se d ista n ţe a z ă an co ra d e ro a ta eşa­
P re a m a re P re a m ic P re a m ic pe p a m e n tu lu i ; a cu m re p au su l devine
am bele p ă rţi m u lt p re a m ic. P a lete le se in tro d u c
p în ă c în d re p au su l a tin g e v a lo a rea
n o rm ală

S e d istan ţe az ă ancora de ro a ta eşa­

P re a m are p e p a m e n tu lu i ; p rin aceasta rep au su l
• am bele p ă rţi se m icşorează şi se corectează a s t­
fel

D efectele cele m ai frecvent în tîln ite la pen d u l se referă la suspen­

sie. D acă aceste defecte sîn t uşor rem ediabile la suspensiile cu fir de m ă­
tase sau la suspensiile cu u reche din sîrm ă (v. fig. 115), adică la ceasorni­
cele de calitate inferioară, ele devin defecte g reu de în lă tu ra t la ceasorni­
cele de c a lita te superioară, adică în cazul suspensiei cu arcul de suspensie.
A rcu l de suspensie, fiind fo arte sub ţire (0.05— 0,2 mm), se poate ru p e
uşor, în special în tim p u l tran sp o rtu lu i sau m u tării ceasornicului. Din

108
această cauză, la tran sp o rtu ri f p endulul tre b u ie d em ontat (scos). Un arc
de suspensive ru p t n u poate fi rep arat, ci n u m ai înlocuit cu unul cu carac­
teristici dirffefeîbiiălelidefîticŞ. T b cm âu în & fâ sta 'c c ® slă\:grfeutatea deoa­
rece, în general, .ceasornicarul n u dispune de toate v ariantele dim ensionale
de arcu ri de pendul şi p relu crarea în cadrul a telieru lu i este practic im ­
posibilă.
înlocuirea arcului de suspensie cu a ltu l ap ro p iat dim ensional cu cel
în locuit in fluenţează negativ asu p ra m ersului ceasornicului (se schim bă
p u n c tu l de in flex iu n e şi, dacă acesta n u m ai este în d rep tu l axei ancorei,
se produc frecări suplim entare).

iNTRrDARI RECAPITULATIVE

1. C are este o rd in e a d em o n tării ceasornicelor cu p e n d u l ?

2. C um se e x e c u tă c u ră ţire a ?
3. C are sîn t procedeele de re p a ra re a fu su rilo r ?
4. C um se re p a ră m ecanism ul m o to r ? D a r lagărele m etalice şi cele cu p ie tre ?
5. în ce co nstă re p a ra re a roţilor d in ţa te ?
6. C um se stab ilesc şi se în lă tu ră defectele la eşap am en tu l G ra h a m ?
 PARTEA A PATRA

CEASORNICELE DE MINĂ Şl DE BUZUNAR

CAPITOLUL I

GENERALITĂŢI

Ceasornicele de m înă şi de b u zu n ar sîn t p rin definiţie ceasornice por­

tabile, adică ceasornice care trebuie să funcţioneze corect în cele m ai di­
ferite poziţii. Din această cauză, reg u lato ru l lor trebuie să fie neap ărat in­
sensibil la schim barea poziţifei de funcţionare, adică să oscileze in jurul
pro p riu lu i centru de greutate. A cest reg u lato r e ste balansierul. care, în
vederea m enţinerii lui in m işcare de oscilaţie, a re 'n e v o ie de un m om ent
directo r (de revenire) fu rn izat de u n arc spiral. T rebuie însă a v u t în ve­
dere fa p tu l că poziţiile de funcţionare se schim bă foarte des şi cu o vi­
teză d e stu l de însem nată, deoarece, spre deosebire de ceasornicul deştep tă­
tor, ceasornicele de m înă sînt în p erm anentă m işcare. E ste deci necesar
ca reg u lato ru l şi eşapam entul ceasornicelor de m înă şi de buzu n ar să n u
fie in flu e n ţa te de forţele exterioare, adică de m işcările p u rtăto ru lu i, res­
pectiv in flu en ţa acestora să fie neglijabilă. A ceastă independenţă în func­
ţio n area corectă a ceasornicelor de m înă şi de b uzu n ar faţă de factorii
extern i (m işcările purtătorului) se poate obţine nu m ai :
o) dacă balansierul execută o m işcare de oscilaţie cu am plitudine
m are, am plitudinea (elongaţia m axim ă) fiind cuprinsă în tre 180 şi 315\
A ceastă am plitudine m are este necesară în tru c ît un corp care oscilează
cu o viteză m are este m ai puţin in flu e n ţa t în oscilaţia lui d e anum ite p e r­
tu rb a ţii d in exterior decît un corp care execută oscilaţii mici, adică are
am plitudine şi viteză m ică ;
b) dacă eşapam entul poate fi ad ap tat la condiţiile care rezultă din a).
P e n tru form area unei im agini asu p ra duratei extrem de reduse în
care eşapam entul ceasornicelor portabile efectuează u n ciclu com plet de
lu cru ce cuprin d e ridicarea paletei de in trare, eliberarea roţii eşapam en­
tu lu i (roţii ancoră), tran sm iterea im pulsului ancorei şi, p rin interm ediul
furcii balansierului, coborîrea paletei de ieşire în spaţiul d in tre doi dinţi
ai roţii eşapam entului şi, în final, o p rirea roţii eşapam entului, se poate
face u rm ă to ru l ra ţio n a m e n t:
M ajoritatea ceasornicelor portabile execută 18 000 de oscilaţii pe oră,
fiecare oscilaţie corespunzînd u nei bătăi, respectiv transm iterii unui im ­
puls. A ceasta înseam nă că în tr-o secundă vor av ea loc 18 000 :3 000 = 5
oscilaţii. Deci tim p u l p e n tru o oscilaţie (din poziţia m ijlocie în poziţia ex­
trem ă şi înapoi în poziţia mijlocie) este de 1/5 = 0,2 s.
Se consideră u n ceasornic de calitate bună, adică oscilaţiile au o am ­
p litudin e m are (de exem plu, de 270°) şi, p en tru sim plificare, se presupune

110
că viteza u n g h iu lară este constantă. Dacă se m ai adm ite că balansierul
parcurge u n u nghi de 30° în in te rv a lu l d e tim p în care are loc întregul
ciclu d e lu c ru al: eşapam entului, in te rv a l de tim p în care se păstrează o
legătură cinem atică în tre eşap am en t şi regu lato r, rezultă că acest in te r­
val d e tim p t este
(=='-!—.3
510
0 -—'=
5
—
90
s.

In realitate, acest tim p e ste m ai m ic, viteza fiind m axim ă în mo­

m entul trecerii balansierului p rin poziţia m ijlocie u nde are loc şi tra n sm i­
terea im pulsului, ia r odată cu apropierea de poziţia ex trem ă scade, fiind
chiar zero în m om entul întoarcerii.
A vînd în vedere şi fa p tu l că forţele transm ise eşapam entului d e m e­
canism ul de transm isie sîn t mici şi că acestea treb u ie transm ise oscilato­
ru lu i sub form a unor im p u lsu ri cu p ierd eri m inim e, ia r to ate acestea se
petrec în tr-u n tim p foarte scurt, rezultă că aceste m ecanism e (eşapam en­
tu l şi regulatorul) ale ceasornicelor portabile reclam ă o serie de condiţii
de care tre b u ie să se ţin ă seam a la construcţia lor.
A stăzi în construcţia ceasornicelor p o rtab ile m ecanice se foloseşte
aproape exclusiv eşapam entul lib e r de tip ancoră. N um ai la ceasornicele
de construcţie m ai veche se m ai în tîln eşte şi eşap am entul cilindru ca^e
face parte d in categoria eşapam entelor nelibere. în ultim ii ani, in scopul
m ăririi preciziei de funcţionare a ceasornicelor d e m înă, n u m ă ru l d e os­
cilaţii pe oră a fost m ărit pînă la circa 27 000. E şapam entul liber de tip
ancoră însă n u perm ite o creştere şi m ai m are a vitezei de oscilaţie a r e ­
gulatorului, respectiv o red u cere şi m ai m are a tim pului necesar efectuării
ciclului de lucru al eşapam entului. în ten d in ţa de obţinere a u n o r ceasor­
nice foarte precise de uz g en eral a fost descoperit un nou tip de eşapa­
m ent, nu m it clinergic, care p erm ite şi 36 000 oscilaţii pe oră.
În tru c ît ceasornicele de m înă şi de b uzunar, am bele portabile, nu
se diferenţiază din punct de v ed ere principial şi constructiv, vor fi tra ta te
îm preună. E xistă doar deosebiri dim ensionale. D iferenţele de calitate se
intîlnesc a tît în cadrul ceasornicelor de m înă c ît şi la ceie de buzunar. C a­
litatea u n u i ceasornic depinde d e foarte m u lţi factori, şi anum e : calita­
tea arcului, calitatea eşapam entului, calitatea reg u lato ru lu i de precizie,
prelucrarea pieselor com ponente, calitatea fu su rilo r şi a lagărelor. N um ă­
ru l d e p ietre (rubine) singur n u poate constitui u n c riteriu de apreciere
a calităţii.
M ărim ea m ecanism ului la ceasornicele de b u zunar şi de m ină se in ­
dică p rin valoarea diam etru lu i la m ecanism ele ro tu n d e şi a lungim ii şi lă ­
ţim ii la m ecanism ele drep tu n g h iu lare, resp ectiv ovale. Deoarece Elveţia,
în producţia ceasornicelor d e m înă şi de b uzunar, ocupă u n loc de frâ n te ,
m ulte d en u m iri şi unităţile p riv in d m ărim ea m ecanism elor a u fo st p re ­
luate p e scară m ondială din această ţară. D in acest m otiv în indicarea m ă­
rim ii (calibru) u n u i m ecanism se utilizează „linia" n o ta tă cu O linie
elveţiană corespunde la 2,256 m m . A stfel u n m ecanism ro tund mic de ca­
libru 83/4 a re diam etru l de 19,74 mm.
Ceasornicele de m înă şi de b u zu n ar au urm ătoarele p ă rţi (m ecanism e)
funcţionale principale : m ecanism ul de arm are ; m ecanism ul m otor ; m eca­
nism ul de transm isie ; e ş a p a m e n tu l; o sc ila to ru l; m ecanism ul in d icato r ;
m ecanism e auxiliare.

111
 - F a ţă de ceasornicele m ecanice-defecrise sfe observă existenţa unui
m etaîiisrft nou,-1n e îritîln it'lâ ' Ceasornicele pendul şi deşteptătoare, şi;am im e
mec&hismul rem ontoh 'A cest mecaftisiri serv e$ t¥ ! la, arm area arcu lu i "ine-
canism ului m otor şi în acelaşi tim p este com binat cu sikteitiur de reglare
(aducerea la oră) a indicatoarelor. L a ceasornicele m ari (deşteptătoare1- şi
pendule), la arm are serveşte o cheie fix ată d ire c t pe axul m otor p rin tr-u n
filetjS şu pe u n cap p ă tra t al axului, fie pe p a rte a capacului, fie pe cea a
cadranului. M anevrarea indicato arelo r se face sa u p rin tr-u n buton mon
ta t pe- a x u l m inutar: în p a rte a d in sp re capac, sau d ire c t cu. m ina. La cea­
sornicele de b u zu n ar şi de m înă aceste soluţii riu m ai sîn t aplicabile.; A st­
fel, m ecanism ul ceasornicelor de b u zu n ar şi de m înă este m ontat într-o
■carcaşă de dim ensiuni reduse, la care capacul şi geam ul treb u ie să se în ­
chidă cît m ai erm etic, deci n u poate fi p rev ăzu tă cu orificii p e n tru axele
de arm are sau reglare. D in m ecanism un; sin g u r ax străpunge carcasa (la­
teral), pe care se fixează o coroană rem ontoare care îm preună cu m eca­
nism ul rem ontor din in terio ru l carcasei treb u ie să rezolve a tît arm area cît
.şi potriv irea indicatoarelor.

ÎNTREBĂRI recapitulative

1. C are sîn t co n diţiile deosebite im puse ceasornicelor p o rta b ile ?

2. Ce eşap am en te se folosesc astăzi la ceasornicele p o rta b ile ?
3 Cum se in d ică m ărim ea (calibrul) m ecanism ului ?
4. C are s în t m ecanism ele com ponente şi ce ro l a re fiecare ?

CAPITOLUL II

M ECAN ISM U L DE ARMARE

A. GENERALITĂŢI

Ceasornicele de b u zu n ar şi de m înă se fabrică astăzi num ai cu m e­

canism ul de arm are de tip cu coroană.
M ecanism ul de arm are este cuplat, totdeauna, cu m ecanism ul de re ­
glare a indicatoarelor, care este acţionat, ca şi arm area m ecanism ului mo­
tor, p rin ro tire a coroanei rem ontoare. M ecanism ul de arm are constituie
cu p laju l cel m ai mic din m ecanica fină. La acest m ecanism se disting
cinci faze de lucru :
— arm area la ro tirea în ain te ;
— cursa d e înapoiere în gol la ro tirea în sens co ntrar ;
—- cuplarea (com utarea) pe poziţia de p o triv ire a indicatoarelor ;
— reglarea indicatoarelor în m ersul „în ain te11;
— reg larea indicatoarelor în m ersul „înapoi". -.
în com ponenţa m ecanism ului de a rm a re in tră m ai m ulte elem ente,
c a : ro ţi dinţate, pinioane, pîrghii, arcuri şi fusuri. D atorită solicitărilor

1 1 2
deosebit d e m ari, toate- aceste elem ente se execu tă din oţel şi sin t tra ta te
term ic (îm bunătăţite). ;
• A vantajele m ecanism ului de arm are s în t u rm ătoarele :
— arm a re a ceasornicului se execută cu carcasa în c h is ă ;
' —- arm area se realizează la ro tirea coroanei rem ontoare în sensul
„înainte" ; m ecanism ul p erm ite ro tire a în gol în sensul „înapoi“ şi deci
degetele n u trebuie ridicate (îndepărtate) de pe coroana re m o n to a re;
— com utarea sim plă pe poziţia de re g la re a indicatoarelor ;
• — reglarea indicatoarelor p rin ro tirea în am bele sensuri a coroanei
re m o n to a re ;
— a rm a re a şi reglarea indicatoarelor se execută cu o singură m înă,
prin ro tirea coroanei rem ontoare.
Ceasornicele cu arm are autom ată, la care arm area se execută toc­
m ai d a to rită m işcărilor ex ecutate de p u rtăto r, sîn t prevăzute, de asem enea,
cu m ecanism de arm are. A cest lu cru este necesar, pe de o p arte, pentru
a crea posibilitatea reglării indicatoarelor, ia r pe d e altă parte, p e n tru a r­
m area ceasornicului dacă acesta n u este p u rta t, d a r tre b u ie să funcţio­
neze u n tim p mai îndelungat.

B. TIPURI CONSTRUCTIVE

M ecanism ul de arm are a a p ă ru t prim a dată în secolul al X V III-lea,

in tr-o form ă ru d im en tară şi sim plă, cunoscînd în continuare o serie de
îm bunătăţiri. La perfecţionarea m ecanism ului de arm are au co n trib u it pe
i înd B eaum archis, Ingold, B reguet şi, în special, A driene Philiipe. în pre­
zent se cunosc aproxim ativ 300 de v ariante constructive ale m ecanism ului
de arm are.
a. M ecanism ul de arm are cu buton de ap ăsare (fig. 131). P rin a p ă ­
sarea sp re in te rio r (în sensul săgeţii) a b u tonului1d e apăsare 2, cu unghia
degetului, se deplasează pîrghia 1 sprijinită de u n arc 6, a n tren în d pinio­
nul rem ontor 4 care alunecă pe o porţiune p ă tra tă a axului rem ontor 7.
în acest fel d a n tu ra fro n tală in ferio ară a p in io n u lu i 4 va in tra în an g re­
nare eu ro ata de reglare a indicatoarelor 5, care angrenează cu roata
schim bătoare. P in io n u l de arm are, fiind m on­
ta t lib er p e o porţiune p ă tra tă a axului, se
va roti odată cu coroana de arm are, indife­
re n t dacă ea se află în poziţia superioară sau
inferioară.
R oata d in ţată de transm isie 3 este li­
beră pe a x u l de arm are astfel în cît axul se
poate ro ti independent de ea. A ceastă ro ată
angrenează cu o ro ată din ţată situ a tă in tr-u n
plan p erp en d icu lar pe plan u l ei, care, la rîn - Fig. 131. M ecanim ul de a rm a re
dul ei, se află în an grenare cu ro ata casetei cu buton d e apăsare.
(m ontată rigid pe ax u l m otor). în poziţia
descrisă m ai sus, adică p e n tru reg larea indicatoarelor, ro ata 3 este în po­
ziţie de rep au s (nu se roteşte). Cînd butonul 2 n u este apăsat, d a n tu ra
frontală su perioară a pinionului 4, avînd fo rm a unei d an tu ri înclinate,
form ează cu d a n tu ra fro n tală a ro ţii de tran sm isie 3 un cuplaj cu tra n s­
m iterea m işcării în tr-u n sin g u r sens, şi anum e în sensul arm ării. R otin-

3 —Manualul ceasornicarului 113

du-se coroana rem ontoare în sensul arm ării, ro a ta 3 se v a ro ti d atorită
cuplâjulu i m enţionat şi se v a produce arm area arcului, La ro tirea în sens
co ntrar a coroanei rem ontoare; cu p laju l n u m ai tran sm ite m işcarea de la
pinionul 4 la ro a ta de transm isie 3, şi coroana se ro teşte în gol. în poziţia
în care b u to n u l de apăsare este îm pins înspre in terio r, adică p e n tru regla­
rea indicatoarelor, cuplajul este desfăcut.
î- b. M ecanism ul de arm are cu zăvor (fig. 132). Funcţionarea acestui
m ecanism este identică cu cea a mecanismului- de arm are descrisă la punc­
tu l a, cu deosebirea că pîrghia este acţionată de d a ta aceasta de zăvorul
1, t a r e se 'd ep lasează la reglarea indicatoarelor în direcţia săgeţii şi se
m enţine în acea poziţie.

Fig. 132. M ecanism ul de Fig. 133. M ecanism ul de a rm are

. a rm a re cu zăvor. cu pod b a sc u la n t şi buto n de
a p ăsare .

e. M ecanism ul de arm are cu pod basculant şi buton de apăsare. Acest

m ecanism este rep rezen tat în fig u ra 133 şi constă din podul oscilant 3, în
care sîn t m ontate trei ro ţi dinţate. Roata centrală 7 angrenează cu roata
de reglare a indicatoarelor 6 şi' cu ro ata 6', care tran sm ite m işcarea la m e­
canism ul m otor.
D upă cum butonul de apăsare 1 este apăsat sau nu, p rin ro tirea co­
roanei a x u lu i d e arm are, m işcarea se v a tran sm ite la m ecanism ul in d i­
catoarelor p rin an grenajul 2— 7—6— 4 (4 este ro ata schim bătoare) sau la
m ecanism ul m otor prin a n g re n a ju l 2— 7—6'— 5. R oata dinţată 5, num ită
ro a ta casetei (roata clichet), este fix ată rigid pe ax u l m otor şi îndeplineşte
ro lu l ro ţii clichet. C lichetul in tră în spaţiul d in tre dinţii acestei roţi, per-
m iţînd ro tire a în sensul arm ării şi oprind desfăşu rarea arcului p rin ro ti­
re a aXului m otor în sensul co n trar arm ării.
Toate varian tele p rezen tate pînă acum au d ezav an taju l că m anevra­
re a lor n u este comodă, fiin d necesară folosirea am belor m îini p en tru re­
glarea indicatoarelor, şi în carcasă sîn t practicate două orificii.
A stăzi se folosesc num ai m ecanism ele de a rm are la care com utarea
de pe poziţia de arm are la cea de reglare a indicatoarelor se face p rin tr a ­
gerea coroanei axului rem ontor înspre exterior.
d. M ecanism ul de arm are cu cuplaj (fig. 134). Principiul acestui1m e­
canism este astăzi cel m ai des întilnit.
A xul de arm are 2 (fig. 134, b) este susţinut de carcasa ceasornicului
şi o rien ta t p erpendicular pe axa mecanism ului. P e acest ax se află roata
de transm isie 3 cu o d an tu ră cilindrică şi o d a n tu ră frontală înclinată de

114
clichet. Această ro ată are o g a u ră rotu n d ă şi se sp rijină pe un u m ă r în
d a n tu ra frontală, înclinată d e clichet, a p inionului alunecător. La partea
inferioară, acest piniori este p re v ă z u t cu o d a n tu ră frontală obişnuită. Acest
pinion este calat pe o p arte p ă tra tă a axului, form înd un a ju sta j aliinecă-
tar. In canalul pinionului in tră pîrg h ia 9, care, d ato rită apăsării pîrghiei

a / b e
Fig. 134. M ecanism ul de a rm a re t u cuplaj :
a — în poziţie n earm ată; b — în poziţie de arm are O; c — in poziţie de reglare
a indicatoarelor; 1 — coroana de arm are;- 2 — axul de arm are: 3 — roata de
transm isie; 4 — pinionul de arm are (sau pinionul alunecător); 5 — roata de reglare
a indicatoarelor; 6 — roata interm ediară; 7 — roata casetei sau roata clichet; 8 —
tire tâ sau pîrghie com utatoare: 9 — pîrghie; 10 — arcul pîrghiei; l i — podul re-
m ontorului; 12 — roata schim bătoare şi p in io n ; 13 — roata orară;
14 — pinion pătrar.

»
com utatoare la scoaterea coroanei, va realiza angrenarea pinionului alu­
necător cu roata de reglare a indicatoarelor. 5"
Roata de transm isie 3 angrenează cu ro ata interm ediară 6. Aceste
două roţi sîn t dispuse în două p lan e perpendiculare. R oata in term ed iară
tran sm ite m işcarea la ro ata casetei 7, care îndeplineşte şi ro lu l roţii clichet.
P e n tru com utare serveşte pîrg h ia com utatoare 8. A ceasta se poate ro ti în
ju ru l unui şu ru b cu um ăr, m o n tat în p latin a ceasornicului, n u m it şu ru b u l
tire tei. U n capăt al pîrghiei com utatoare in tră în tr-u n canal al ax ului re­
m ontor. C elălalt cap ăt se sp rijin ă pe pîrghia 9, şi la scoaterea coroanei
(fig. 134, c) aduce pinionul alu n ecăto r în an g ren are cu ro a ta de regLa:re a
indicatoarelor 5. A ceasta tra n sm ite m işcarea la ro ata schim bătoare 12, de
unde m işcarea se tran sm ite la pinionul p ă tra r 14 şi roata orară 13.
D enum irea m ecanism ului provine de la un cuplaj care se form ează
în tre roata de transm isie şi pinionul alunecător. A cest cuplaj, avînd dinţii
fro n tali înclinaţi, tran sm ite m işcarea şi energia către m ecanism ul m otor
în sensul arm ării şi p erm ite m ersul, respectiv ro tirea în gol a coroanei în
sens contrar.
D atorită ex isten ţei pîrghiei com utatoare n u m ită tiretă, m ecanism ul
m ai este denumi-t şi m ecanism de arm are pîrghie com utatoare. Me­
canism ul cu pod b asculant posedă, de asem enea, o pîrghie com utatoare,
însă n u are cuplajul m enţionat, m otiv p e n tru care se consideră că d e n u ­
m irea mai corectă este cea u tilizată în acest m anual.
e. M ecanism ul rem ontor cu pod basculant (fig. 135). A cest m ecanism
este m ai uşor de realizat, m otiv p e n tru care se foloseşte şi astăzi la cea­
sornicele de b u zu n ar şi de m înă d e calitate inferioară.
 A xu l de arm are 2 p o artă pe o p a rte p ătratică ro ata d e transm isie 3
care şngrenează cu ro a ta cen trală 4. A xele acesto r două ro ţi sîn t p erp en ­
diculare în tre ele. P odul b ascu lan t poate oscila în ju ru l u n u i şu ru b fix a t
în p latin a ceasornicului şi p o artă ro ţile d in ta ţe 4, 5 şi 6 care angrenează
în tre ele. D atorită arcu lu i 10, podul b asculant v a ocupa în m od norm al

a b

poziţia care să realizeze an g ren area în tre ro a ta d e arm are şi ro ata casetei.
La m ecanism ul cu cuplaj, m ersu l în gol la ro tire a în sensul c o n tra r arm ă­
rii coroanei a fost posibil d a to rită c u p la ju lu i; aici acest lucru se realizează
prin sărirea d in ţilo r roţii de arm are 5 peste d inţii roţii casetei 7. \
C om utarea pe poziţia de reglare a indicatoarelor se execută în mod
asem ănător ca la m ecanism ul cu cuplaj descris an terio r, cu deosebirea că
aici se produce oscilarea podului basculant la scoaterea coroanei, astfel în ­
cît să angreneze roata de reg lare a indicatoarelor 6 cu roata schim bă­
toare 11.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. C are sîn t fazele de lu cru ce tre b u ie în d ep lin ite de m ecanism ul de a rm a re ?

2. Ce a v a n ta je a re m ecanism ul d e a rm a re ?
3. D escrieţi fu n c ţio n are a m ecan ism u lu i de a rm a re cu b u to n d e a p ă sa re şi a celui cu
zăvor.
4. P r in ce se cara cte riz ea ză m ecanism ul d e a rm a re cu pod b a sc u la n t şi b u to n de
a p ăsare ?
5. C um fun cţio n ează m ecanism ul de a rm a re m odern ?
 CAPITOLUL 111

MECANISMUL MOTOR :.

A MECANISMUL MOTOR CU CASETĂ MOBILĂ

. (Ceasornicele de b u zu n ar şi de m ină sîn t echipate cu im m ecanism

m otor cu casetă m obilă. A rcul m otor este m o n tat în tr-o casetă prevăzută
cu capac, caseta nefiind rigid m o n tată pe a x u l m o to r ca cea fixă, c ip u tîn -
d u Tse roti in d ep en d en t de a x u l m otor. P rin aceasta se obţin urm ătoarele
avantaje fa ţă de cele ale arcu lu i m otor fă ră casetă în tîln it la an u m ite cea-
soi-nice deştep tăto are :
— arcu l destins ocupă u n loc mai m ic, lu c ru foarte im p o rta n t la
ceasornicele de dim ensiuni m ic i;
— se asigură tran sm iterea m om entului m o to r şi în tim p u l arm ării
ceasornicului cu a ju to ru l m ecanism ului rem ontor.
în fig u ra 136 este rep rezen tat m ecanism ul m otor cu casetă m obilă.
Roata m otoare 1 form ează u n to t u n ita r (corp com un) cu caseta ce se în -

2 1
6
‘t .3

Fig. 136. M ecanism ul m o tcr cu casetă m obilă.

chide cu capacul 2 care, fiin d a p ăsat pe casetă, in tră în tr-o deg ajare (te-
şire) a casetei u nde răm în e fixat. în interio ru l casetei se află arcu l m otor.
Capătul in te rio r al arcului este fix a t de gheara 4 a ax u lu i m otor 3. C apă­
tu l ex terio r a l arcului este fix a t pe p eretele casetei folosîndu-se form ele de

117
agăţare rep rezen tate în figura 137. Axul m otor este prevăzut in partea
superioară cu o porţiune avînd o secţiune p ătratică. Aici este m ontată
roata casetei 5 (v. fig. 136) şi fix a tă cu şurubul-7.'
R oata casetei îndeplineşte, totodată, şi ro lu l ro ţii de clichet. La cea­
sornicele de b u zu n ar şi de m înă cu m ecanism re m o n to r se re n u n ţă, d e obi­
cei, la ro ata de clich et separată. C lichetul 6
m o n tat pe platin ă blochează în acest caz roa­
ta casetei. Este e v id e n t că în acest caz cli­
ch etu l a re o form ă p o triv ită c u form a d in ­
ţilo r roţii.
La arm area ceasornicului, p rin în v îrti-
re a coroanei rem ontoare, ro ata casetei se va
ro ti în sensul indicat, sens perm is de cliche­
tu l 6. A xul n u se poate ro ti în sensul co n trar
acestui sens, deoarece rotirea roţii casetei
(respectiv a axului) este îm piedicată d e cli­
chet. Aceasta înseam nă că după term in area
operaţiei de arm are ax u l m otor răm îne im o­
bil, în schim b caseta de care este fix a t ca­
p ă tu l ex terio r al arcu lu i se va ro ti la destin­
derea arcului în acelaşi sens în care s-a ro tit
arcu l m otor în tim p u l arm ării.
Fig. 137. C a p ete de fix are a Este de la sine înţeles că în tim pul ope­
arcu lu i. raţiei de arm are ceasornicul n u se va opri, în­
tru c ît în acest tim p, ch iar după prim a rotire
a coroanei rem ontoare, asu p ra casetei va acţiona u n m om ent d e ro taţie a
arcului. C aseta fiind liberă, pe ax u l m otor va tra n sm ite acest m om ent p rin
dan tu ra ei (ea form ează ro ata m otoare) m ecanism ului de transm isie, res­
pectiv pinionului m inutar. D eoarece la acest m ecanism m otor ceasornicul
n u este lip sit de izvorul de energie nici în tim pul arm ării, este necesar ca
toate ceasornicele portabile să fie echipate cu casetă m obilă. T ransm iterea
perm anen tă a m om entului m otor constituie o p rim ă condiţie p en tru obţi­
nerea u n o r ceasornice cu funcţionare precisă.

B. LEGILE CASETEI

S p aţiu l disponibil p e n tru destinderea arcului fiind lim itat, este ne­
cesar să se stabilească anum ite dependenţe în tre lungim ea arcului, grosi­
m ea arcului, diam etru l casetei şi diam etrul a x u lu i m otor. A ceastă depen­
denţă este d eterm in ată şi de fa p tu l că num ărul de ro taţii ale casetei, res­
pectiv d u ra ta d e funcţionare a ceasornicului în tre două arm ări succesive
este în fu n cţie de alegerea corectă a dim ensiunilor m enţionate. P e n tru a
se stabili re la ţiile de dependenţă în tre dim ensiunile arcului, casetei şi n u ­
m ărul d e ro ta ţii ale casetei se porneşte de la legile casetei, stabilite în 1857
de Rose. A ceste reguli sau legi a ra tă :
a. N u m ăru l m axim de ro taţii ale casetei la desfăşurarea arcului se
obţine dacă su p ra fa ţa ocupată de arc în stare arm ată S t este ju m ătate din
suprafaţa in elară S d in tre casetă şi axul m otor, ia r în stare desfăşurată
suprafaţa ocupată de arc va fi cealaltă jum ătate S% (fig. 138).

118
 b. N u m ăru l de rotaţii ale
casetei e ste eg al cu diferenţa
d in tre n u m ă ru l de spire ale a r­
cului în sta re în făşu rată şi n u ­
m ărul de sp ire m atem atice.

C. ARCUL MOTOR

A rcul m otor al ceasornice­

lor de m în ă şi de buzunar este
co n stitu it d in tr-o bandă de oţel
călită şi rev en ită. D im ensiunile
arcurilor p e n tru ceasornicele de
m înă şi de b u zu n ar sîn t urm ă­
toarele : Fig. 138. Caseta.
— lungim i : 200—600 mm;
— grosim i : 0,05—0,2 mm.
A rcurile s în t m ontate în casetă şi asigură ceasornicului o d u rată de
funcţionare după o arm are com pletă de 36— 40 h, adică o zi şi. o rezervă de
m ers de 12— 16 h.
Dacă este scos din casetă, arcu l m otor poate avea urm ătoarele form e
(fig. 139) :
— form a sp irală (fig. 139, a), toate spirele arcului sînt orien tate după
o ‘■pirală ;
— form a sem iinversă (fig. 139, b), pe p orţiunea A — B capătul ex te­
rior al arcu lu i p rezin tă o cu rb u ră inversă, form înd însă u n unghi m ai mic
de 360°;
— form a S (fig. 139, c), pe porţiunea C—D capătul ex terio r al a r­
cului p rezin tă o c u rb u ră inversă faţă de celelalte spire, descriind un unghi
mai m are d e 360°.

) /

b
^ — ' kL

c
C3
V __.X

Fig. 139. A rcuri m otoare.

P rin pre tensionările de la form a sem iinversă şi form a S se obţine o

forţă m ai co n stan tă la desfăşu rarea arcului. Legea de v ariaţie a forţei a r­
cului în tim p u l d esfăşurării a fost a ră ta tă la m ecanism ul m otor al cea­
sornicelor deşteptătoare.
Din anul 1945, arcu rile m otoare se fabrică to t m ai m u lt din aliaje
speciale, de obicei inoxidabile, şi cu lim ita de elasticitate ridicată. Practic,
arcurile n u au nici o deform aţie perm anentă, şi pericolul ru p e rii este foarte
mic. In p re z e n t ex istă m ulte m ărci de arcu ri care satisfac pe d eplin cerin­
ţele in d u s tr ie i; de exem plu : D urapow er (1945), N ivaflex (1952), V im etal-
Isoflex (1953) etc.
. în sta re desfăşu rată spira in terio ară a arcu lui care v a cuprinde axul
m otor tre b u ie să fie situ ată în cen tru l casetei, astfel încît p rin introducerea

119
a x u ly i să n u fie deform ată cu rb a term inală: îri tim p u l destinderii, spirele
arc u lu i treb u ie să fie egal d ep ărtate în tre eîe cel p u ţin p e n tru un in terval
de tim p scurt. Dacă aceste condiţii n u sîn t îndeplinite, arcul se va desfă­
şu ra excen tric şi v a a p ărea o pierdere d e energie m ai m are d ato rită fre ­
cării m ai accentuate în tre spire. -
* In ceea ce p riveşte secţiunea arcului m otor, aceasta este aproape ex­
clusiv* drep tu n g h iu lară cu m uchii rotu n jite. A rcu rile noi s în t astfel înfă­
şu ra te în cît diam etru l ex terio r al arcului să fie egal' cu diam etrul in terio r
al casetei şi ţin u te în această stare de u n inel de sîrm ă.

•» D. MECANISMUL CU CLICHET . .

L a ceasornicele de b u zu n ar şi de m înă, av in d în vedere necesitatea

econom isirii de spaţiu, se re n u n ţă la m ecanism ele cu clichet care posedă
o ro a tă de clichet cu d an tu ră specifică. La to ate ceasornicele cu m ecanism
rem ontor, m işcarea axului m otor în tim pul arm ării, d atorită clichetului,
îm piedică destinderea arcului p rin rotirea axului în sens co ntrar arm ării.
D in această cauză, acest sistem este aplicabil num ai m ecanism elor
m o toare cu casetă m obilă (adică tu tu ro r ceasornicelor portabile) la care
en ergia (mişcarea) este tran sm isă m ecanism ului de transm isie de însăşi
caseta.
R oata casetei este p revăzută cu o d a n tu ră obişnuită in ceasornicărie,
ia r clichetul, fix at pe p latin a ceasornicului (partea fixă), are o form ă spe­
cifică p erm iţîn d rotirea roţii casetei num ai în sensul arm ării şi blocînd- ro­
tire a ei în sens contrar.
în fig u ra 140 sîn t p rezen tate diferite m ecanism e cu clichet. Figu­
rile 104, a şi 140, b rep rezin tă m ecanism e clasice cu clichet; clichetul fiind
ap ăsat în tre d inţii roţii casetei de către u n are.
S istem ul din fig u ra 140, b p rezintă av an taju l că perm ite roţii case­
tei, respectiv axului m otor, o rev en ire cu u n an u m it unghi. în acest fel se

c d

e f
Fig. 140. Mecanisme ca clichet.

120
evită" funcţionarea ceasornicului cu a x u l com plet arm at,runde, acesta are
o variaţie fo arte m are a m o m en tu lu i'm otors:. ' f j4 '
’ ’M ecanism ele din figurile 140; c, d, e reprfezintă' soluţii,ap liq ate.m ai
recent. L ă acestea se asigură rev en irea ro ţii casetei d a to rită Jiisa şi form ei
specifice a clichetului.
S oluţiile la care arcul clichet este’ în acelaşi tim p şi clichetul se u ti­
lizează num ai la ceasornicele ie ftin e (fig. 140, f şi V
In to ate aceste figuri s-a in d icat sensul de rotire a roţii casetei la
arm are p rin tr-o săgeată.

ÎNTREBĂRI recapitulative

1. C are sîn t a v a n ta je le m ecanism ului m o to r cu c asetă m obilă ?

2. E n u n ţa ţi legiie casetei.
3. D in ce m a te ria le se execută a rc u l m o to r ?
4. Ce fo rm e p o ate ocupa a rcu l scos d in casetă ?
5. C are sîn t m ecanism ele cu clichet folosite la ceasornicele p o rtab ile ?
G. Ce e lem en te com une au acestea ?

CAPITOLUL IV

MECANISMUL DE TRANSMISIE

A. GENERALITĂŢI

M ecanism ul de transm isie este fo rm a t d in tr-o serie de roţi dinţate

şi pinioane p u rtîn d denum iri identice cu cele ale ceasornicului pendul sau
deşteptător, care, angrenînd în tre ele, tra n s m it m om entul, respectiv m iş­
carea de la m ecanism ul m otor la eşapam ent. în acelaşi tim p, m işcarea este
transm isă şi m ecanism ului indicatoarelor.
iNotaţiile folosite p e n tru d iferitele elem en te cinem atice vor fi u r­
m ătoarele :
za — n u m ăru l de d in ţi ai roţii m otoare (c a se tei);
i'm — n u m ăru l de d in ţi ai pinionului m in u ta r ;
z,„ — n u m ăru l de dinţi ai; ro ţii m in u ta re ;
4 — n u m ăru l de dinţi ai pinionului in te rm e d ia r ;
Zi — n u m ăru l de d in ţi ai ro ţii in term ed iare ;
Zs — n u m ăru l de dinţi ai pinionului secundar ;
z* — n u m ăru l de d in ţi a i roţii secundare ;
z« — n u m ăru l de d in ţi ai pinionului e şa p a m e n tu lu i;
' ~e — n u m ăru l de d in ţi ai ro ţii eşapam entului.
E vid en t ro ata m otoare şi p in io n u l m in u ta r n u fac p a rte din m eca­
nism ul de transm isie. R ap o rtu l de transm isie ii = ~ determ ină d u ra ta de
funcţionare a ceasornicului. A ceastă d u ra tă de funcţionare m ai este in ­
 flu e n ţa tă de n u m ă ru l de ro taţii N ale axului
m otor Ja arm are. D in m ecanism ul de tra n s­
m isie n u face p a rte nici ro ata eşapam entului.
R oţile d in ţa te p o t fi pHne sau cu spiţe.
P rin decuparea m aterialului d in tre spiţe se
obţine o u şu rare a roţilor.
Pinioanele fac, totdeauna, corp comun
cu axul respectiv (fig. 141). P e un um ăr al
Fig. 141. Pinion. pinionului se fixează roata dinţată p rin ser-
tizare.
La ceasornicele de m înă şi de buzunar, din tendinţa de a se reduce
dim ensiunile m ecanism ului, se folosesc module m ici pen tru elem entele din­
ţate. Acest lucru este posibil şi dato rită forţei (m om entului mic) a arcu­
lui motor.
M odulul m axim se în tîln eşte la m ecanism ul m otor, respectiv la meca­
nism ul rem ontor. Pe m ăsu ra în d ep ărtării de m ecanism ul m otor în sp re eşa­
pam ent, m om entul devine din ce în ce mai mic, viteza de rotaţie creşte,
şi m odulul ro ţilo r devine to t m ai mic. M odulele nefolosite la ceasornicele
portabile variază în tre 0,07 şi 0,3.

B. SCHEME CINEMATICE

a. M ecanism ul de transm isie norm al. La unele ceasornice de m înă şi

de buzu n ar se întîlneşte schem a cinem atică norm ală, studiată şi la ceasor­
nicele deşteptătoare. în acest caz, axul m inutar, p u rtîn d şi pinionul pătrar,
este situ a t în centrul 'ceasornicului. Aceste ceasornice au un indicator se­
cun d ar mic situ a t în tre centrul cadranului şi
cifra 6.
b. M ecanism ul de transm isie cu pinion
m in u tar special, lateral. în special la ceasor­
nicele de m înă d rep tu n g h iu lare pinionul pă­
tr a r n u este m o n tat pe prim ul ax a l m eca­
nism ului de transm isie şi deci n u face parte
din m ecanism ul de transm isie propriu-zis, ci
pe un ax m in u tar la te ra l (fig. 142).
A van taju l acestei aranjări constă în
fap tu l că ro ata interm ediară 3 nu m ai tre ­
buie să fie situ a tă în cen tral m ecanism ului.
Acest lucru p erm ite u n aranjam ent m ai bun
al roţilor. P inionul m in u ta r special 7 se m on­
tează pe u n ştift îm preună cu roata in term e­
diară specială 6.
P inionul m in u ta r este a n tren at de roata
Fig. 142. S chem a cinem atică a m otoare (casetă) avînd zo dinţi. D ezavantajul
ceasornicului cu pinion m in u ­ acestei soluţii constă în fap tu l că are u n pi­
t a r s p e c ia l:
1 — roata m otoare; 2 — roata in ­
nion şi u n ax în plus. M ecanism ul indicatoa­
term ediară; 3 — roata m inutară; relo r este cel obişnuit.
4 — roata secundară; 5 — pinion
ancoră; fi — roata o rară; 7 — pi­ în figura 143 este reprezentată schema
nion m inutar special; 8 — roata cinem atică a u n u i ceas Rosskopf original. La
schim bătoare; 9 — pinion
schimbător. această schem ă, p rin alegerea u n u i arc

122
fbarte lung, care să asigure 7,5 ro taţii ale ro ţii m otoare, u n nu m ăr de 18
d in ţi p e n tru ro a ta eşap am en t şi 4 4/5oseilaţiij/s ale balansierlui, precum
şi prin ren u n ţa re a la u n a ră tă to r secundar (nefiind nici o ro ată care să

Fig. 143. S chem a cin em atică a ceasornicului Rosskopf c u trei ro ţi :

kcctTcx
1 — roata -motoare; 2 — roata interm ediară f ; 3 — roata interm ediară I I ; 4 — 'Ua.'Ucutct/i,
pinionul eşapam entului; 5 şi 6 — pinion şi roata schim bătoare: 7 — pinion pătrar;
8 — ro a ta o ra ră .

aibă o oscilaţi^,1’m in), se poate reduce num ărul de perechi de roţi la

trei (fig. 143).
P in io n u l schim bător cu ro ata schim bătoare sîn t m ontate aderent pe
axa casetei.
La ceasurile Rosskopf m ai mo­
derne, p rin in te rc a la re a unei ro ţi cu pi­
nionul respectiv, se poate aplica şi u n
arătăto r secundai' (fig. 144). A ceastă
•schem ă p o artă d en u m irea de schema
Rosskopf cu p a tru roţi.
c. M ecanism ul de transm isie cu
secundar central. Ceasornicele cu in d i­
cator secun d ar m are, concentric, cu in­
dicatorul m in u ta r şi o rar, se num esc cu
secundar central. In acest caz, în cen­
tru l m ecanism ului este ax u l secundai',
iar pinionul m in u ta r e ste g ă u rit şi se
prelungeşte cu o ţeav ă concentrică cu
axul se cu n d ar şi p o artă in d icato ru l m i­
nutar. P inio n u l m in u tar, g ău rit, poate
face p a rte d in tr-u n m ecanism norm al
de transm isie sau poate fi u n pinion
Fig. 144. Schem a cin em atică a cea­
m in utar special. sornicului R osskopf cu p a tru r o ţ i :
S chem a cinem atică a ceasului cu I — roata m otoare; 2 — roata interm e­
secundar cen tral c u pinion m in u ta r care diară I; 3 — roata interm ediară II; 4 —
roata secundară; 5 — pinion eşapam ent;
face p a rte din m ecanism ul de transm isie 6 — roata de antren are; 7 — pinion pă­
tr a r; 8 — roata o ra ră ; 9 şi 10 — pinion
este rep rez en ta tă în fig u ra 145. şi roata schim bătoare.
 1 In fig u ra 146 este rep rezen tată schem a cinem atică a u n u i ceasornic cu
pinion m in u ta r special. In acest caz, ro ata secun d ară face p arte d in m eca­
nism ul d e transm isie. P in io n u l m in u ta r este concentric cu axul secundar
şi p rim eşte m işcarea direct de la ro a ta m otoare (caseta). M ecanism ul in­
dicatoarelor este cel obişnuit, fo rm at d in pinionul p ătrar, roata şi pinionul
schim bător şi ro a ta orară. ... -

Fig. 145. S chem a cinem a­ Fig. 146. Schem a cinem atică cu

tic ă a ceasornicului cu
se c u n d a r c en tral, cu p i­
n io n m in u t a r :
1 — ro ata m otoare; 2 —
ro ata m in u tară; 3; — roata
in term e d ia ră; 4 — roata se­
cundară ; 5 — pinion ancoră;
6 — ro ata interm ediară; 7 —
pinion secundar special.
secu n d ar c e n t r a l :
1 — ro şta m otoare; 2 — roata in­
term ediară, II: 4 — roata secun­
dară ; 5 — pinion an co ră: 6 — pi­
nion m inutar: 7 — pinion p ătrar:
8 — roata schim bătoare; 9 — pi­
nion schim bător; 10 — ro ata
secundară.

P e n tru a face posibilă reglarea indicatoarelor, subansam blul m in u tar

treb u ie să fie prevăzut cu u n cuplaj elastic (prin fric ţiu n e ); soluţiile folo­
site în acest scop v o r fi p rezen tate la m ecanism ul indicatoarelor.

C. FUSURI Şl LAGĂRE

a. A legerea şi execuţia corectă a lagărului şi a fusului. S în t condiţii

esenţiale, de p rim ă im p o rtan ţă, d e care depinde în m are m ăsură buna
fu n cţio n are a ceasornicului. E ste deci necesar să se cunoască bine scopul şi
condiţiile ce se im p u n acestor elem ente, şi anum e :
— lag ăru l serveşte la crearea posibilităţii’ de realizare a m işcării de
rotaţie ;
— lag ăru l trebuie să îm piedice deplasările axiale şi radiale ale fu ­
sului ;
— la realizarea sp rijin u lu i în la g ă r in terv in două elem ente : lagărul
propriu -zis şi fusul. A stfel d e v in posibile angrenajele : lag ăiu l este iix şi
fusul se ro teşte ; fusul este fix şi lagărul se roteşte ;
— la m işcarea fusului sp rijin it în> lagăre ia naştere o frecare care
treb u ie m e n ţin u tă în lim ite c ît m ai mici. Aceasta im pune : o construcţie
corectă a lag ăru lu i şi a fu su lu i, respectiv a acelei p ă rţi a fusului ce vine
în contact cu lag ăru l n u m it cep, alegerea judicioasă a m aterialului, reali­
zarea u n o r su p rafeţe de contact c ît m ai netede ;
— v alo area forţei ce se tran sm ite şi viteza m işcării de rotaţie, ele­
m ente care d iferă de la u n fu s al ceasornicului la altul, trebuie lu ate în
seam ă la alegerea tip u lu i de lagăre şi a form ei cepului ;
 ’ — p rin tr-o construcţie p o triv ită â lagărului şi a fusu lu i treb u ie să
fie îm piedicată îm prăştierea (scurgerea) lu b rifia n tu lu i;
— cele două elem ente în contact tre b u ie executate d in m ateriale d i­
ferite, deoarece în caz c o n trar fu su l se poate înţepeni în lagăr.
D upă felul m işcării ex ecu tate de fu su ri se deosebesc :
l — fu su ri cu m işcare de ro taţie (la p inioane şi r o ţi) ; .
* —■ fusuri cu m işcare d e oscilaţie (la ancoră, balansier, anum ite
pîrghii).
b. T ipuri de lagăre. în fig u ra 147, a şi b sîn t reprezentate două m o­
d u li de sp rijin ire a fusurilor în lagăre p racticate în platine (schelete) din
alam ă, întiln ite la ceasornicele de m înă
şi de buzunar.
C epul fusului poartă d enum irea
de cep cilindric. A cest cep este lepuit
pe su p rafaţa cilindrică, pe p orţiunea ro­
tu n jită a vîrfului şi pe su p rafaţa fro n ­
tală (umăr). Lagărele p e n tru fu su ri care
stră b a t p latin a treb u ie p revăzute cu o
adîneire m ică p e n tru re ţin e re a uleiului.
Aceasta se realizează, p rin tr-o degajare Fig. 147. T ipuri d e fusuri.
la un unghi de 30° faţă de platină.
Form a sferică a d eg ajării re ţin e însă; m ai b ine u leiu l faţă de cea conică.
C epul trebuie să p ătru n d ă cu v îrfu l ro tu n jit în adîhcirea p e n tru ulei p en ­
tru a n u produce num ai o u zu ră parţială (pe o an u m ită grosime) a platinei.
La roţile schim bătoare şi la pîrghii se întîlneşte foarte des situ aţia
ca fusul (axul) să fie fix, ia r ro a ta sau p îrg h ia să descrie o m işcare de ro ­
taţie în ju ru l fusului (fig. 148).
în fi{jura 148, a se rep rezin tă fu su l ro ţii schim bătoare în şu ru b at în
platină. îm piedicarea deplasării axiale a roţii schim bătoare se realizează
în tr-u n sens de către u m ă ru l din p artea in ferio ară a fusului1, ia r în celălalt
sens de că tre u n elem ent special (rondea, ştift etc.) de lim itare. La ceasor­
nicele de m înă şi de b uzunar, ro lu l acestui elem en t de lim itai'e este p re ­
lu at de alte rep ere m ontate d easu p ra roţii schim bătoare.

a b l
Fig. 148. F u su ri fixe.

S o lu ţia d in fig u ra 148, b se utilizează la pîrghii care parcurg u n ­

ghiuri mici. Piesele ce vin în contact s în t ex ecu tate din oţel, deoarece la
m işcarea de ro taţie m ică descrisă de pîrghie, u zu ra are un rol secundar, în
schim b p o t fi adm ise în cărcări m ari. P e n tru roţi în m işcare de rotaţie se
recom andă soluţia din fig u ra 148, c. P resiu n ea radială este p relu ată de fus,

125
care^constă în fond d in tr-o în ălţare a p latinei, ia r şurubul îm piedică doar
deplasarea axială.
D acă poziţia axială a fu su lu i este deosebit de im portantă, se adap­
tează so luţia din figura 149. A cest sistem care perm ite deplasarea fusului
cu aju to ru l u n u i şurub se utilizează la angrenaje cu coroană, unde treb u ie
reglată adîncim ea de angrenare.
î n an u m ite cazuri, d ato rită fap tu lu i că forţele sîn t a tît de m ici încît
îm piedicarea deplasării axiale n u poate fi rezolvată prin aplicarea unui
u n jăr pe fus (care introduce frecări suplim entare), sînt necesare lagăre
speciale.

Fig. 149. L ag ăr Fig. 150. L ag ă r Fig. 151. L ag ă r cu

cu re g la re axială. cu plăcuţă. pietre.

In figura 150 este re p re z en ta t u n astfel de lag ăr utilizat la ceasorni­

cele portabile cu eşapam ent cilindru (ceasornice de calitate inferioară).
Cepul axului in tră în tr-u n lag ăr obişnuit d in platină, p re v ă z u t cu o
degajare p e n tru ulei. Pe p latin ă este m ontată, cu u n şurub, o plăcuţă de
oţel cu su p rafaţa foarte fin p relu crată pe care se sprijină v îrfu l cepului.
La ceasornicele de calitate m ai bună, inclusiv la cele d e precizie, fu ­
sul balansierului se sprijină, totdeauna, în două lagăre form ate d in tr-o
p iatră cu g au ră şi o p iatră de acoperire (fig. 151). Intre cele două pietre,
şi anum e în tre suprafaţa plană a p ietrei de acoperire şi cea bom bata a
pietrei cu g au ră se form ează u n unghi ascuţit care favorizează p ă strarea
uleiului în lagăre. D atorită degajării adînci p e n tru ulei şi m uchiilor ro tu n ­
jite ale g ăurii ce form ează lagărul, se asigură suprafeţe m inim e de contact
în tre cep şi piatră. Aceasta echivalează cu o reducere la m inim um a frecării.
V îrful (capătul) cepului care se sp rijin ă pe p iatra de acoperire este, de
asem enea, ro tu n jit.
D eoarece cepul fusului ro ţii b alansierului are u n diam etru cuprins
în tre 0,08 şi 0,12 m m este necesar să fie lu ate m ăsuri în vederea m ăririi
rezistenţei lui. Aceasta presupune în p rim ul rînd folosirea u n o r m ateriale
cu caracteristici mecanice ridicate, aplicarea tratam entului term ic d e că-
lire şi rev en ire şi alegerea unei form e constructive optime.
F orm a din figura 151 este cea mai p o triv ită şi se com pune d in tr-u n
c a p ă t. (vîrf) ro tu n jit, o p o rţiu n e cilindrică scu rtă (ceva m ai lungă decît
lungim ea g ăurii din p ia tră cu gaură) care se continuă cu o porţiune sub
form ă de pîlnie de difuzor. A ceastă form ă este optim ă şi din p u n ctu l de
vedere al p ăstrării uleiului în lagăr. Se foloseşte la ceasornicele de cali­
tate b u n ă, inclusiv la cronom etre.
F o rm a de fus din figura 152 se în tîln eşte la ceasornicele de calitate
m edie. D eosebirea faţă de p rim a v a ria n tă constă în aceea că trecerea de
Ja diam etru l cepului la d ia m e tru l axului se face m ai brusc.
c. P ietre p en tru lagăre şi m ontarea lor. în in dustria de ceasornice s-a
im pus folosirea lagărelor de p ia tră d ato rită av antajelor pe care le p re­

126
zintă, şi âriume : Uzura practic n eglijabilă (m ult m ai redusă decît la lagă­
rele m etalice), netezim ea m are a suprafeţelor, frecarea m inim ă. Astăzi se
foloseşte exclusiv ru b in u l sin te tic p e n tru lagărele de ceasornic. R ubinul
sintetic a înlocuit ru b in u l n a tu ra l şi g ra n a tu l d ato rită fa p tu lu i că prezintă
o densitate constantă, culoare u n ifo rm ă şi p ro p rietăţi bu n e de lu stru ire.

Fig. 152. C apăt de ax. F ig. 153. P ie tre p e n tru m ontare.

în p riv in ţa m ontării p ietrelo r în platine există două posibilităţi care

determ ină şi form a pietrei.
1) M ontarea pietrelor p rin bordurare. în figura 153 sînt reprezentate
p atru form e de p ietre d estin ate m on tării p rin bordurare. în acest caz,
p ia tra se introduce lib er în orificiu, sp rijin in d u -se în tr-o p arte pe un um ăr,
iar fix area şe realizează p rin îndoirea, b o rd u rarea m aterialului la partea
opusă peste p iatră (jur îm prejur).
Se cunosc tre i v arian te de fix are a pietrelo r p rin b o rd u rare :
— sistem ul elveţian (fig. 154, a) ;
— sistem ul G lasshutte (fig. 154, b) ;
— sistem ul englez (fig. 154, c).
în cele tre i figuri, rep rezen tate în secţiune, în tr-o p arte (dreapta) se
observă locaşul p reg ătit p e n tru m ontarea pietrei, ia r în cealaltă jum ătate
se observă situ aţia d u p ă bordurare.

Fig. 154. S istem ul de fix a re a pietrelor.

A supra av an tajelo r u n u i sistem fa ţă de celălalt şi posibilităţilor şi

condiţiilor injpuse la înlocuire se va reveni în p artea care se referă la re ­
pararea ceasornicelor.
2) M ontarea pietrelor p rin presare. P ietrele destinate m ontării prin
presare, la care fix area se dato reşte realizării u n u i ajustaj cu strîngere

Fig. 155. P ie tre p e n tru m o n ta re p rin p resare.

în tre p ia tră şi locaş, sîn t rep rezen tate în fig u ra 155. Se poate observa că
toate aceste pietre au su p ra fa ţa laterală cilindrică, cu o p a rte ro tu n jită
pen tru u şu ra re a introducerii p ietrei în locaş.

127
 O peraţia de m on tare se ex ecu tă cu a ju to ru l u nor prese speciale. ; .
"ha producţia in d u strială d e serie m are se folosesc aparate speciale cu
alim en tare sem iautom ată sa u autom ată, cum a r fi, de exem plu, ap aratu l
Em pierm atic (fig. 156). ' •
F a ţă de fix a re a p rin b o rd u rare, fix area p rin presare prezin tă avan­
ta ju l că se realizează m ai uşor, este m ai p u ţin costisitoare, şi jocul axial
p o a te 'fi reg lat p rin p resarea m ai m u lt sau m ai puţin adîncă a pietrei în
locaş.

Fig. 156. A p a ratu l E m p ierm atic (a) şi d iferite piese (b).

In general se recom andă ca locaşul, adică alezajul, să fie ex ecu tat la

un diam etru cu 0,01— 0,02 m m m ai mic decît d iam etrul ex terio r al pietrei,
care în acest aju staj îndep lin eşte funcţia arborelui. In aceste condiţii, >e
obţine u n ajustaj cu strîn g e re c are asigură o fixare corespunzătoare pie­
trei. La strîn g eri m ai m ari ex istă pericolul ca p iatra să fie distrusă prin
sfărim area ei în tim p u l m ontării.

D. ELEMENTE DANTURATE

M ecanism ul de transm isie este fo rm at din elem ente dinţate care

tran sm it m om entul' de la u n ax la altul. A vînd în vedere necesitatea ob­
ţinerii u n o r rap o arte de tran sm isie m ari, se întîlnesc, totdeauna, angrenaje
form ate d in pinioane (elem ente d in taţe cu u n n u m ă r mic de dinţi, sub 20)
şi roţi d in ţa te care au u n n u m ă r m are de dinţi. La ceasornicele de bu zu ­
n ar şi d e m înă, ro ţile d in ţa te se execu tă to t din alamă, însă ele sint aco­
p erite cu u n s tra t p ro tecto r p rin procedee galvanice. Pinioanele se execută
din oţelu ri speciale p e n tru au to m ate cu caracteristici m ecanice ridicate şi
din alte aliaje inoxidabile sup u se tra ta m e n tu lu i termic.
In scopul reducerii p ie rd e rilo r p rin frecare, d inţii roţilor, şi ai pinioa-
nelor tre b u ie să p rezin te o c a lita te a su p rafeţelo r foarte bună. Din acest
m otiv, to a te pinioanele d u p ă tra ta m e n tu l term ic sîn t supuse operaţiei de
lu stru ire a dan tu rii. A ceastă o peraţie se execu tă cu utilaje speciale cu
discuri de lem n şi p ra f de şlefu it (fig. 157).
P in io n u l se sp rijin ă pe cepuri, ia r âiscu l care are profilul golului d in ­
tre d in ţi v a roti pinionul cu u n d in te la fiecare rotaţie.

128
Fig. 157. M aşină de lu stru it
p isio a n e .

C epurile se lepuiesc cu role din carburi metalice, în tre cep şi rolă

existînd o m işcare relativ ă şi o anum ită p resiu n e de apăsare.
în p riv in ţa geom etriei d a n tu rii sîn t valabile cele precizate la calculul
roţilor d in ţa te şi pinioanelor. C alculul cin em atic'se face cu aceleaşi form ule
ca şi Ja ceasul deşteptător.

ÎNTRtBARI RECAPITULATIVE

1. C are sîn t elem en tele com ponente ale m ecanism ului de transm isie ?
2. Care este schem a cin em atică n o rm ală ?
3. Ce sciicm e cinem atice speciale cu n o aşteţi ? C um funcţionează acestea ?
4. Care sîn t condiţiile ce se im p u n u nui lag ă r ?
5. Ce tip u ri d e lag ăre cun o aşteţi ? D escrieţi-le !
G. Care sîn t form ele de p ie tre folosite la m o n ta rea p rin b o rd u ra re ?
7. Cîte sistem e de m o n ta re a p ie tre lo r p rin b o rd u ra re se cunosc ?
8. P rin ce se caracterizează p ie tre le d e stin a te m o n tă rii p rin p resare ?

CAPITOLUL V

EŞAPAMENTUL CEASORNICELOR PORTABILE

A. CLASIFICARE Şl GENERALITĂŢI

L a ceasornicele m ecânice portabile s-au im pus două tip u ri de eşa­

pam ente, şi an u m e :
— eşap am en tu l cu cilin d ru ;
— eşapam entul cu ancoră.

9 — M an u alu l ceasornicarului 129

 „E şapam entul cu cilin d ru este sing u ru l tip de eşapam ent im obil care
s-a afirm at la ceasornicele portabile. A cest eşapam ent face p arte din gru p a
eşapam entelor nelibere. D ato rită posibilităţilor destul de sim ple de reali­
zare şi com portam entului re la tiv b u n la rep araţie, eşapam entul cu cilindru
a m ai fost u tilizat şi la ceasornicele m ai fine, ch iar şi după ce a în ceput să
fie cunoscut şi u tilizat eşap am en tu l cu ancoră.
" E şapam entul cu cilin d ru a fost in v e n ta t de Thomas Tom pion, în anul
1695, şi îm b u n ătăţit de către George G raham (1720), autorul eşapam entu­
lui^ m obil p en tru ceasornice cu pendul care îi p o artă num ele.
De fapt, în tre eşap am en tu l G raham şi eşapam entul cu cilin d ru există
m ulte asem ănări, ele avind la bază o construcţie comună. Cele două palete
circulare (cilindrice) ale eşap am en tu lu i G raham seam ănă în tru to tu l cu
cel cu cilindru, cu deosebirea că paletele cuprin d m ai m ulţi paşi ai roţii
eşapam entului, pe cînd cilin d ru l cuprinde doar ju m ătate de pas.
Fiind u n eşapam ent n eliber, leg ătu ra cinem atică în tre eşapam ent şi
balansier se păstrează şi în tim pul în care ro ata oscilatoare parcurge un­
ghiul su p lim en tar şi fiin d im obil, ro a ta eşapam entului în acest tim p ră-
m îne în poziţia de repaus.
E şapam entul lib er tip cu ancoră p rezintă av antaje im portante în p ri­
vinţa preciziei de fu n cţio n are a ceasornicelor portabile. D in însăşi denu­
m irea eşapam entului rezu ltă că în tim pul în care ro ata oscilatoare parcurge
u n g h iul'su p lim en tar, aceasta n u păstrează nici u n fel de legătură cinem a­
tică cu eşapam entul, adică oscilează liber.
E şapam entul cu ancoră a fost constru it în anul 1754, de către cea­
sornicarul Thom as M udge. P artic u la rita te a caracteristică a acestui eşapa­
m ent constă în p rezenţa u nei legătu ri interm ediare între roata eşapam en­
tu lu i şi roata oscilatoare şi d ato rită acestui fapt, transm iterea im pulsului
de la ro ata eşapam entului la balan sier n u se face direct, ca în cazul eşa­
pam entelor nelibere, ci p rin in term ed iu l u n u i elem ent in term ediar nuinit-
furcă. D atorită ex istenţei furcii s-au p u tu t m ări considerabil am plitudinile
de oscilaţie ale roţii oscilatoare, perm iţîn d u -i şi o oscilaţie liberă deoarece
furca atin g e ştiftu l ro ţii oscilatoare num ai în tim pul transm iterii im pul­
sului.
Eşapam entul cu ancoră aşa cum a fost propus de Mudge a a v u t un
inconvenient considerabil, şi anum e în tim pul în care roata oscilatoare a
parcurs arcu l su p lim en tar p u te a să aibă loc frecarea vîrfului furcii de rola
fixată pe axul balansierului. A ceastă frecare producea deseori n e aju n su ri
calităţilor eşapam entului cu ancoră. Acest inconvenient a fost în lă tu ra t de
către ceasornicarul francez C. A. Lechot care, în anul 1825, a adus schim ­
bări In construcţia eşapam entului cu ancoră, p rin care s-a obţinut aşa-nu-
m ita „atracţie", care are ro lu l de a asigura furcii u n a din poziţiile extrem e
după tran sm iterea im pulsului. F urca este deci obligată să aştepte reîn to a r­
cerea ro ţii oscilatoare în tr-o anum ită poziţie care este determ inată d e în­
săşi construcţia eşapam entului, fără să m ai fie necesară asigurarea acestei
poziţii p rin contactul d in tre v îrfu l furcii şi rola de pe axul roţii oscilatoare.
A stfel, frecarea ned o rită în tre v îrfu l furcii şi rola de pe axul balansierului
la eşapam entul ancoră co n stru it de M udge a fost elim inată.
D upă această îm b u n ătăţire, eşapam entul cu ancoră s-a dovedit net
superio r celorlalte eşapam ente şi a cunoscut o răspîndire foarte largă de
care se bucu ră şi în prezent.

130
 B. EŞAPAMENTUL CU CILINDRU

1. Pârii componente

P ă rţile principale ale eşapam entului cu cilindru sîn t cilindrul şi ro ata

eşapam entului (fig. 158). Roata eşapam entului 1 are dinţii în form ă de colţi
dispuşi în a lt plan decît spiţele şi b u tu cu l roţii. C ilindrul 2 este în fond
o ţeavă de oţel cu dim ensiuni foarte
miei. S u p ra fa ţa exterioară şi in terio ară
a cilindrului sîn t foarte bine p relucrate
p rin rectificare şi lustruire. A cest cilin­
d ru este secţionat în zona C, perm iţînd
in tra rea d in ţilo r roţii eşapam entului în
interio ru l lui. C apetele cilindrului sint
închise cu tam poanele 3, m ontate în ci­
lindru p rin tr-u n aju staj cu strîngere.
Din aceste tam poane sîn t p relu crate
cepurile 4. R oata oscilatoare se m on­
tează pe u m ă ru l 5 al bucşei m ontate pe
cilindru.
D esigur că cilindrul va p u rta şi rola Fi8' 158' E şap am en tu l cu cilindru,
arcului spiral. P e n tru a se p reveni acu­
m ularea m u rd ăriilo r şi p e n tru a se u şu ra curăţirea, lungim ea fiecărui
tam pon va fi corespunzătoare lungim ii nesecţionate a cilindrului.
în fig u ra 159, a este rep re z en ta t cilindrul în tr-o vedere în perspec­
tivă ; se poate observa că în p artea superioară a secţionării a fost în lă tu ­
ra tă o zonă m ai mică din peretele.cilin d ru lu i, pe cînd în partea inferioară
s-a în d ep ă rta t o porţiune m ult m ai m are, form îndu-se un pasaj m ai larg,

Fig. 159. C ilindrul.

prin care p oate trece obada ro ţii eşapam entului. P rin secţionare se fo r­
mează două buze : 1 şi 2 (fig. 159, b), num ite buza de in trare, respectiv
buza de ieşire. In figură se observă că în d rep tu l buzelor d in peretele
cilindrului a m ai răm as m aterial pe o p orţiune corespunzătoare unui are de
190— 200°, pe cînd în d rep tu l secţionării inferioare, practicate p e n tru trece-
rea obezii, din p eretele cilin d ru lu i â răm as' d o ar o porţiune corespunză­
toare unui sfe rt de cerc, adică u n u i arc de aproxim ativ 90— 100°. Această
zonă este cea m ai slăbită şi d e m u lte ori cilin d ru l se ru p e în acest loc.
S up rafaţa in terio ară 3 şi ex terio ară 4 ale cilindrului constituie suprafeţe
de repaus sau su p rafeţe de aşezare. U nghiul de cuprindere la eşapam entul
cilindru este egal cu 0,5 din p asu l roţii cilindru. D in această cauză, dia­
m etru l cilin d ru lui este foarte mic, şi
la dim ensiunile obişnuite ale ro ţii ci­
lin d ru are o valoare de aproxim ativ
1 mm. Ţinînd
că p rin cilin d ru se practică acel pa­
saj, astfel în cît p a rte a nesecţionată
să form eze un unghi cen tral de 90—
Fig. 160. R oata e şa p am en tu lu i cu 100 i este ev id en t cîţ de p u ţin solid
c ilin d ru . este cilindrul. R oata eşapam entului
are, de obicei, 15 d in ţi şi se deo­
sebeşte fu n d am en tal de roţile descrise anterior, care au dinţii dispuşi în
planul roţii (obezii).
P e obada 1 a ro ţii eşapam entului (fig. 160) s în t aşezate perpendicu­
la r pe plan u l ro ţii picioruşele 2 care poartă colţii 3. La d intele roţii eşa­
pam entului se disting u rm ăto arele elem ente : p a rte a ascuţită 4, baza 5,
su p rafaţa d e im puls 6.
S uprafeţele d in telu i care v in în contact cu cilindrul trebuie să fie
la fel d e bine polizate şi lu stru ite ca şi cilindrul.
R oata eşapam entului tre b u ie astfel m ontată încît dinţii să ajungă
în d re p tu l buzelor cilin d ru lu i, ia r obada să fie în d rep tu l ferestrei cilin­
drului. O bada ro ţii eşapam en tu lu i în ex terio r n u apare ca o roată rotundă,
ci este p revăzută cu 15 d eg ajări circulare. Picioruşele sîn t m ontate în
d re p tu l porţiunilor unde se întâlnesc două degajări, adică în locul unde
obada are dim ensiunea m axim ă. D egajările în obadă sîn t făcute cu scopul
de a perm ite trecerea cilin d ru lu i în rotirea lui pe lîngă obada ro ţii ci­
lindru.
La ceasornicele de dim ensiuni mici se întilnesc şi roţi cu 12 dinţi.

2. Funcţionarea eşapamentului cu cilindru

P e n tru a se u rm ă ri funcţio n area eşapam entului se presupune că

cilindrul a fost secţionat cu u n p lan perpendicular pe ax a lu i în d reptul
p lanului superior al dintelui
roţii eşapam entului şi se pre­
zintă astfel poziţia relativă a ci­
lindrului faţă de roata eşapa­
m entului în cîteva poziţii ca­
racteristice (fig. 161).
In poziţia 1, dintele roţii
eşapam entului a tre c u t de buza
de ieşire, tran sm iţîn d cilindru­
lui u n im puls în sensul a ră ta t
Fig. 161. F u n c ţio n a re a e şa p am en tu lu i cu (contrar sensului de ro tire a
c ilindru. acelor de ceasornic), ia r dintele

132
urm ător v a atinge cilindrul pe su p rafaţa exterioară, adică pe suprafaţa
de repaus a buzei de in trare. R oata oscilatoare m o n tată p e cilindru dato ­
rită im pulsului transm is îşi continuă oscilaţia în sensul indicat, p arcu r­
gînd arcul suplim entar. în acest tim p va ex ista o frecare p erm anentă în tre
p artea ascu ţită a dintelui roţii cilindru, care răm în e im obilă, şi suprafaţa
exterioară a cilindrului.
... ,.*■ în poziţia II, ro a ta oscilatoare parcurge arcul su p lim e n tar în sensul
im pulsului tran sm is şi, apoi, în sens con trar (revine d ato rită forţei elastice
a arcului spiral). P e d u ra ta acestei m işcări are loc o frecare perm anentă
în tre dintele roţii eşapam entului şi suprafaţa ex terioară a cilindrului.
• în m işcarea lui în sensul orar, buza de in tra re trece de p a rte a ascu­
ţită a dintelui (poziţia III). R oata eşapam entului, nem aifiind re ţin u tă
(oprită), începe să se rotească în sensul m om entului transm is (indicat în
figură). O dată cu aceasta, su p ra fa ţa de im puls a d in telu i alunecă pe su­
prafaţa de im puls a buzei de in tra re , tran sm iţîn d u n im puls cilindrului
(deci şi balansierului). D upă ce buza de in tra re trece de su p ra fa ţa de im ­
puls a dintelui, ro ata eşapam entului v a continua să se rotească, parcurgînd
unghiul de cădere, absolut liber, pînă cînd p a rte a ascuţită a dintelui va
„cădea41, respectiv va atinge su p ra fa ţa in terio ară a c ilin d ru lu i n u m ită su ­
prafaţă de repaus a buzei de ieşire. A ceastă situ aţie este rep rezen tată prin
poziţia IV .
Poziţia V' ilustrează m işcarea roţii oscilatoare care execută oscilaţia
în sensul im pulsului transm is şi revine în sens. co n trar d a to rită arcului
spiral. în acest tim p, ro ata eşapam entului stă pe loc, ia r su p ra faţa de re ­
paus a buzei de ieşire alunecă pe p artea ascuţită a dintelui. C ilindrul are
posibilitatea de a oscila fiindcă ro ata eşapam entului a r e în obada ei acele
degajări ex terio are circulare m enţionate.
• . Cilindrul, parcurgînd u n g h iu l suplim entar în m işcarea lui de rev e­
nire spre poziţia m ijlocie, va ajunge în tr-o poziţie în c a re .b u z a de ieşire
se găseşte în d re p tu l p ărţii ascuţite a d intelui (poziţia VI). în acest mo­
m ent are loc elib erarea roţii eşapam entului care, ro tin d u -se în sensul in ­
dicat, va tran sm ite buzei de ieşire u n im puls în sens a n tio ra r (poziţia VII).
După term in area tran sm iterii im pulsului, ro a ta eşapam entului se va roţi
cu unghiul de cădere parcurs în m om entul în care d in tele u rm ă to r va fi
oprit de su p rafaţa de repaus a buzei de in trare. Se observă că în acest fel
s-a ajuns în tr-o poziţie identică cu poziţia de plecare şi deci, în continuare,
ciclul de funcţionare se repetă, însă p en tru dintele urm ător. T rebuie m en­
ţionat că in figura 161 este rep rezen tat acelaşi d in te (şi n u dinţii succe­
sivi ai roţii eşapam entului) în diferite poziţii.

3. Limitarea amplitudinii eh oscilaţie a cilindrului

La eşapam entul cu cilindru este n e a p ă ra t n ecesar să se prevadă o

lim itare a am plitudinii, deoarece în caz c o n tra r s-a r p u te a ca ceasorni­
cul să fie o p rit şi scos din funcţiune. Se im pune deci, în p rim u l rînd, să
se stabilească care s în t factorii ce d eterm ină lim itarea am plitudinii şi, apoi,
care este v aloarea m axim ă adm isibilă a am plitudinii.
D atorită pasaju lu i p racticat în cilindru şi form ei p a rtic u lare a d in ­
telui şi a obezii ro ţii eşapam entului, se reuşeşte să se obţină o am plitu­
dine a b alansierului (cilindrului) d estu l de m are. S e poate obţine u n unghi

133
m axim p arcu rs d in poziţia m ijlocie la am plitudinea m axim ă şi înapoi în
poziţia m ijlocie de 360°, adică o elongaţie de 180°.
în fig u ra 162, a se observă m işcarea cilindrului parcurgînd unghiul
suplim en tar în sen su l in d icat în u n n a tran sm iterii im pulsului de c ă tre
un dinte an terio r celui re p re z en ta t buzei de ieşire 2. Dacă am plitudinea
este prea m are, p a rte a ascuţită a d in te lu i va trece de buza de ieşire, îm pie-
dîcînd rev en irea cilindrului (balansierului) sub acţiunea arcului spiral, şi
ceasornicul se opi'eşte.

Fig. 162. L im ita re a a m p litu d in ii de oscilaţie.

în figura 162, b este rep rezen tată situ aţia în care cilindrul îm preună
cu roata oscilatoare parcurge ungh iu l suplim entar datorită im pulsului
transm is de dintele d in figură buzei de in tra re 1. Dacă am plitudinea este
prea m are (adică elongaţia este m ai m are de circa 180°), partea ascuţită
a dintelui, sub acţiunea m om entului transm is, va trece de buza de in tra re
provocîrid o p rirea ceasornicului.
în această figură, cilindrul s-a presupus secţionat în d re p tu l pasaju­
lui. Din considerentele ară ta te m ai sus se im pune ca arcul m otor să fie
astfel dim ensionat încît am plitudinea oscilaţiilor balansierului să fie cu­
prinsă în tre 180 şi 240°. A ceastă m ăsură însă n u este suficientă deoarece,
fiind vorba de ceasornice portabile, în u rm a unor lovituri şi jocuri, am ­
plitudin ea poate să crească substanţial.
P e n tru a se p rev en i d epăşirea am plitudinii m axim e adm ise se folo­
seşte u n dispozitiv foarte sim plu, form at din două ştifturi. Ş tiftu l A p re ­
sa t în ro a ta oscilatoare se v a lovi (sprijini) de ştiftu l fix B, fix a t în p a r­
tea de su sţin ere a cilindrului dacă am plitudinea ar creşte brusc, d in cauza
unui şoc, peste lim ita adm isă. Ş tiftu l B îm piedică deci oscilaţiile cu o elon­
gaţie peste 180°. Ş tiftu l fix B se execută pe c ît posibil elastic p e n tru a
atenua şocul în m om entul atin g erii cu ştiftu l mobil A .
A m plitudinea de oscilaţie este m ai m are decît cea realizată la eşapa­
m entul lu i Lobner. La această am plitudine, in erţia roţii oscilatoare cu o
perioadă de T = 0 ,2 s p e n tru o oscilaţie sim plă (corespunzătoare la 18 000
bătăi/h) este suficient de m are p e n tru a n u fi influ enţată p re a m u lt de for­
ţele exterioare.

,134
 4. Reglarea eşapamentului cu cilindru

M ontarea cilin d ru lu i necesită de m ulte ori şi o reglare a adtncim ii

de p ătru n d ere a d in ţilo r roţii eşapam entului fa ţă de buzele cilindrului.
Din această cauză chiar la ceasornicele de calitate m edie pu n tea inferioară
de su sţin e re a cilin d ru lu i este deplasabilă (fig. 163). în acest scop, p u n ­
tea este m o n tată în tr-o degajare din p latin a inferioară şi poate fi deplasată
de-a lungul axei longitudinale a punţii p rin slăb irea şurubului de fixare.

Puntea su p erio ară de susţinere a balansierului este fixată de puntea re ­

glabilă in ferio ară p rin ştiftu ri şi şu ru b u ri în aşa fel încît lagărele pen tru
cilindru să fie fa ţă în faţă. A stfel, la o deplasare a punţii inferioare se
va deplasa şi cea superioară. Dacă p untea reglabilă se deplasează spre
roata eşapam entului, distanţa d in tre axe se m icşorează. R o ata eşapam en­
tu lu i p ă tru n d e m ai adînc în cilindru şi rep au su l (respectiv unghiul supli­
m en tar p arcu rs de cilin d ru după transm iterea im pulsului) creşte. Invers,
m ărindu-se d istan ţa d in tre axe, repausul se micşorează. P e n tru o reglare
corectă a adincim ii de p ătru n d ere, pe ro ata oscilatoare este m arcat un
punct, ia r pe p la tin ă sîn t m arcate trei p uncte (fig. 164). Cele două puncte
extrem e indică poziţia p unctului de pe ro ata oscilatoare în m om entul tre ­
cerii p ă rţii ascu ţite a din telu i de buza de in tra re , respectiv buza de ieşire.
P u n ctu l de pe ro a ta oscilatoare trebuie să fie în d rep tu l punctului m ijlo­
ciu dacă lin ia care u neşte buzele cilindrului form ează u n u n ghi de 90° cu
direcţia -a x a cilin d ru lu i -ax a roţii eşapam entului.
D acă se p rin d e cilin d ru l cu a ju to ru l pensetei, aşa cum se arată în
figură, reg larea se poate face uşor. Totodată, treb u ie verificat ca în această
poziţie, ş tiftu l lim ita to r A de pe roata oscilatoare să fie ch iar opus ştiftu -
lu i fix B (adică să form eze u n .unghi de 180°). în această poziţie, axa ci­

135
lindrului, p u n c tu l rhâi'cat’p e ro a tă Oscilatoare şi p u n ctul de fix are a a r­
cului sp iral de pito n trebuie să fie in d rep tu l punctului m ijlociu de pe
platină.

: V C. EŞAPAMENTUL CU ANCORĂ

1. Clasifica^

* In p rezent, ceasornicele de b u zu n ar şi de m înă sînt echipate cu eşa­

pam ente cu ancoră. .
D upă felu l cum se tran sm ite im pulsul, eşapam entele cu ancoră pot
fi îm părţite în tre i grupe.
a. E şap am en tu l englez. R oata eşapam entului are dinţii ascuţiţi pre­
văzuţi doar cu o m ică te şitu ră p e n tru a se m ări d u rabilitatea v îrfurilor.
L a acest eşapam ent, unghiul de im puls este situ at pe paletă (fig. 165).

Fig. 165. E şa p am en tu l cu an co ră englez.

b. E şapam entul elveţian. R oata eşapam entului are dinţii de o form ă

specifică, n u m iţi d in ţi de butuc. In acest caz, unghiul de im puls e ste si­
tu a t p arţia l pe d in tele ro ţii eşapam entului şi p arţial p e paletă. Acest tip
de eşapam en t a cunoscut cea m ai m are răsplndire.
c. E şap am en tu l cu ştiftu ri. D inţii roţii eşapam entului au form a de
pană. La ancoră în locul paletelo r se utilizează ştiftu ri, ia r unghiul de in t-

136
puls se situează în în tregim e pe dintele ro ţii eşapam entului. D in această
grupă face p a rte şi eşapam entul cu palete ascuţite. E şapam entul c u ştif­
tu ri a fost p rezen tat pe larg la ceasornicele deşteptătoare. .
. D in p u n ctu l de vedere al aşezării, eşapam entele cu ancoră pot fi îm ­
p ărţite în tre i categorii :
a. Eşapam entul cu braţe egale. M ijlocul p lan u rilo r d e im puls al pa­
letelor se găseşte la d istan ţe egale de cen tru l de oscilaţie a l ancorei.
. b. E şapam entul cu braţe inegale.. Suprafeţele de rep au s ale paletelor
sîn t egal d ep ărtate de cen tru l de oscilaţie al ancorei.
c. E şapam entul cu braţe semiegale (m ixte). Acesta şe. situează în tre
prim ele două variante.
In cele ce urm ează sin t descrise p ărţile com ponente, funcţionarea etc.
de la eşapam entul elveţian.

2. Părfi componente
O rice eşapam ent cu ancoră se com pune din urm ăto arele p ărţi
(fig. 166) : ro ata eşapam entului 1 ; pinionul roţii 2 ; ancora 3 cu paletele
12, m ontată pe axul 11; furca 4 cu coam ele 6, a cărei m işcare este lim i­

ta tă de ştiftu rile lim itatoare 5. T ot de furcă este fix a t v îrfu l de siguranţă

7 (lancea). Pe axul b alansierului 10 sîn t m ontate ro la de sig u ran ţă 8 şi rola
de im puls 9 care poartă p aleta sau ştiftu l de im puls 13. P e axul balan­
sierului se m ai fixează ro ata oscilatoare şi rola arcului spiral care n u sîn t
rep rezen tate în figură.
a. R oata eşapam entului. A re, de regulă, 15 dinţi, astfel în cît unghiul
360°
de divizare este de -Ţg-=24°. La eşapam entul englez ro ata eşapam entului
se ex ecută d in alam ă tare, ia r la eşa­
p am entul elveţian, din oţel călit. Se
m ai întîlnest? şi roţi ale eşapam entu­
lu i fabricate d in aliaje ale nichelului
sau auru lu i. P a rte a activă a dinţilor
trebuie să fie foarte bine p relucrată.
, In fig u ra 167 este rep rezen tat
profilul d in ţilo r de b u tu c u tilizaţi la
ro ata reg u lato are a eşapam entului de
tip elveţian. L a u n dinte se disting
urm ătoarele elem ente : Fig. 167. R oata e şa p am en tu lu i
— su p ra fa ţa de im puls 1— 2 ; d e tip e lv e ţia n .

137
 — su p rafaţa de rep au s 1— 3 sau fa ţa d in te lu i;
— su p ra fa ţa posterioară 2— 4.
P u n ctu l 2 m ai p o artă denum irea de câleîiul dintelui, ia r pu n ctu l t,
v îrfu l dintelui. D inţii ascuţiţi seam ănă cu oei de la ro ata eşapam entului
G raham . Ei însă sîn t foarte sensibili, fiin d ascu ţiţi. U leiul de ungere se
îm prăştie scurgîndu-se sp re obada roţii.
“D inţii de b u tu c sîn t mai p u ţin sensibili la solicitări m ecanice şi la
uzură. In acelaşi tim p, uleiul se păstrează tim p m ai îndelungat pe p ărţile
active ale dinţilor.
b. A ncora şi furca. A ncora poate fi u n elem ent sep arat de furcă
(fig. 168) sau form ează corp com un cu ea (fig. 169). In prim u l caz, ancora
se fixează pe a x u l ancorei pe care se fixează şi furca. Astăzi se întîlneşte
aproape exclusiv construcţia comună. A ncora se fixează pe ax fie prin
p resare (deci se realizează u n aju staj cu strîngere), fie prin în şurubare. în
figura 170 este rep rezen tat axul ancorei în cele două variante.
A ncora se execută, de obicei, din : o ţel călit, aliaje ale nichelului sau
aurului. P e n tru a se reduce frecarea în tre d in ţii roţii, roţii eşapam entului
şi ancoră, p ărţile active ale ancorei se execută din p ietre (rubine) şi se n u ­
mesc palete. Se cunosc şi se folosesc două sistem e de m ontare şi fixare a
pietrelor în ancoră. în figura 168 se p rezin tă ancora num ită ancoră cu pa­
lete acoperite (invizibile), ia r în figura 169, ancora *cu palete vizibile îm ­
preună cu furca, aşa cum se în tîln eşte cel m ai frecvent. U nghiul de: cu­
prindere al ancorei este de 2,5 paşi. Cele două m oduri de fix are a palete­
lor în ancoră n u influenţează cu nim ic funcţionarea eşapam entului, de-
oai'ece p ărţile active ale paletelor în am bele cazuri pot fi identice.
La ancora cu palete vizibile, reg larea eşapam entului se poate realiza
mai uşor, pe cînd la cea cu palete invizibile această operaţie se execută
mai anevoios. în schimb, v arian ta acoperită asigură o p ro tejare m ai si­
gură a paletelor. în am bele cazuri, paletele se fixează prin lipire cu şelac.
La ancora cu palete invizibile acestea se in tro d u c lateral.

Fig. 168. A ncoră cu Fig. 169. F u rc a ancoră. Fig. 170. A xul

p ietre invizibile. ancorei.

Furca, la toate ceasornicele de calitate m ai bună, form ează corp co­

m un cu ancora, ia r ansam blul se num eşte fu rca ancoră. Poziţia furcii faţă
de ancoră poate fi şi alta decît cea a ră ta tă în fig u ra 169, adică să nu fie
pe direcţia perpen d iculară p>e cele două b raţe ale ancorei. A ceasta depinde
exclusiv de poziţia reciprocă a axei roţii eşapam entului, a axei ancorei şi
a axei b alansierului. L a ceasornicele m ai vechi, ancora şi fu rca se înşu­
rubează pe ax u l ancorei şi sînt poziţionate cu aju to ru l unui ş tift care trece

138
p rin ele. A ncora îm preună cu fu rca au ro lu l de a tran sm ite im pulsul de la
ro ata eşapam entului la balansier.
C apătul furcii este p re v ă z u t cu o cre stă tu ră în care in tră p aleta de
im puls. în stînga şi în dreapta acestei crestătu ri, fu rca are cîte un corn.
R olul coam elor constă în aceea că ele cuprind paleta de im puls şi astfel
fu rc a ancoră se m enţine în tr-o poziţie corectă, şi în m om entul prem ergă-

Fig. 171. V îrfu l de sig u ran ţă.

to r fenom enului de eliberare (cînd vîrful de siguranţă a in tra t deja în de­

gajarea rolei de siguranţă şi n u m ai asigură furcii o poziţie bine d ete r­
m inată).
în figura 171 sîn t rep rezen tate cîteva soluţii p e n tru vîrful de sigu­
ra n ţă şi fixarea lui în furcă.
e. Rola de im puls, paleta de im puls şi rola de siguranţă. Rola de im ­
puls este fix ată pe axul b alansierului prin ajustaj cu stringere. Ea serveşte
la susţinerea paletei de im puls care este elem entul ce preia im pulsul de la
furcă. Această paletă este intro d u să în tr-u n orificiu de form ă adecvată,
practicat în rolă, şi este fixată cu lac. P a le ta de im puls se execută d in ru ­
bin artificial sau safir. Ea m ai este n u m ită şi astăzi în m od im propriu
elipsă. Această denum ire provine de la form a secţiunii paletei care în
tre cu t avea form a eliptică. De fapt, paleta de im puls poate avea u rm ătoa­
rele s e c ţiu n i: eliptică (fig. 172, a), sem irotundă (cu o
aplatisare de 1/3 D) (fig. 172, b) şi triu n g h iu lară
(fig. 172, c şi d). P aleta sem irotundă p rezintă a v an taju l
unei rezistenţe m ărite. F orm a eliptică se în tîln eşte la
ceasornicele de calitate in ferio ară şi ieftine, iar form a
triu n g h iu lară la ceasornicele de precizie.
în fig u ţa 173 este rep rezen tată ro la de im puls
care îndeplineşte şi funcţia rolei de sig u ran ţă. A cest
lu cru este posibil dacă rola de siguranţă are u n dia­
m etru m ai m are. O rolă de sig u ran ţă m are se întîlneşte
la ceasornicele cu eşapam ent englez sau la cele ieftine
cu eşapam ent elveţian. L a rolele d e sig u ran ţă m ari
fu rca va avea form a din figurile 172, a şi b.
Dacă rola de sig u ran ţă a re u n d iam etru m ic (ca­
zul ceasornicelor de calitate superioară), n u poate servi
şi ca rolă de im puls. în acest caz, a tît rola de im puls cît
şi rola de siguranţă form ează corp com un — ro lă de Fi„ 172 Paiete de
im puls dublă (fig. 174). ' impuls.

.139
 F u rc a v a avea v îrfu l de sig u ran ţă d e form a reprezentată în figurile
171 , c ţ d , e , f , dacă pe b alansier este m ontată o ro lă dublă. -v
L a ceasornicele de precizie G lassh u tte, p aleta d e impuls'-este. fixată
în tr-u n a d in spiţele ro ţii oscilatoare. în acest caz,, pe ax u l balansierului
se va m o n ta doar o ro lă de sig u ran ţă sim plă (fig. 175). ..

Fig. 173. R olă Fig. 174. Rolă • Fig. 175. R olă

de im p u ls şi de d e im p u ls d e sig u ra n ţă
sig u ra n ţă . d u b lă. sim plă.

R ola de siguranţă este p rev ăzu tă pe su p rafaţa extei-ioară cu o dega­

jare de fo rm a arătată în figurile respective.
Rola de im puls n u are, totdeauna, form a rotundă. Form ele din fi­
gura 176 p rezin tă av an taju l că g reu tatea rolei de im puls se reduce conside­
rabil. F o rm a din figura 176, c p rezin tă însă dezavantajul că n u este echi­
librată.
.Rola de siguranţă îm p reu n ă cu v îrfu l de siguranţă au rolul de a asi­
gura o an u m ită poziţie furcii ancoră în perioada de tim p în care balan ­
sierul parcu rg e unghiul su p lim en tar astfel încît furca să nu-şi poată
schim ba poziţia sub acţiunea u n o r şocuri, lovituri sau zdruncinături.
S up rafeţele active ale tu tu ro r elem entelor descrise pînă acum tre ­
buie să aibă o execuţie deosebit de fină, în vederea că forţele ce se tra n s­
m it aici s în t foarte reduse şi orice frecare m ărită poate provoca un m ers
incorect sau chiar oprirea ceasornicului. A ceasta constituie şi m otivarea
pentru execu tarea paletelor ancorei şi paletei de im puls din rubin ‘sau
safir, care au o suprafaţă deosebit de fină şi, în' acelaşi tim p, b rezistenţă
foarte rid icată la uzură.

o A
Fig. 176. T ip u ri de role de im puls :
a, b — echilibrate; c — neechilibrate.

d. Ş tiftu rile de lim itare. P e n tru a se p utea regla precis m işcarea de

oscilaţie a ancorei, se lim itează oscilaţia furcii cu a ju to ru l a două ştiftu ri
lim itatoare m ontate în platină. De obicei, aceste ştiftu ri sînt m ontate la o
distanţă d e circa 2/3 din lungim ea furcii de la ax a ancorei. A celaşi efect
de lim ita re a oscilaţiilor furcii (respectiv ancorei) se obţine prin degajări
în platină, form îndu-se m uchii care îndeplinesc ro lul ştifturilor. L a cea­
sornice G lasshutte, lim itarea n u se face la furcă, ci la ancoră, şi anum e
de b ra ţu l d e in tra re al ancorei este fix at u n ştift care in tră într-o gaură

140
din platină. P rin alegerea corectă a poziţiei şi a dim ensiunii g ău rii se ob­
ţin e -o lim itare corectă. O altă soluţie p e n tru lim itarea m işcării de osci­
la ţie a furcii ancorei constă în urm ătoarele : în p latin ă se înşurubează două
şu ru b u ri care au în faţă cîte u n cep excentric. In acest fel se obţine posi­
b ilitatea reglării precise a oscilaţiilor ancorei. (

3. Funcţionarea eşapamentului cu ancora

în figura 177 s în t ară ta te şase poziţii succesive de. funcţionare a eşa­

pam entului ancoră de tip elveţian.
Poziţia I rep rezin tă ancora în clipa în care d in tele 1 al roţii eşapa­
m en tu lu i se sp rijin ă pe su p rafaţa d e repaus a p aletei de in trare , ia r furca
este presată înspre ştiftu l lim itato r d in stînga. R oata oscilatoare (care nu
s-a rep rezen tat în figură) rev in e în sp re poziţia m ijlocie sub acţiunea arcu ­
lui spiral, parcurgînd u n g h iu l suplim entar.
De rem arcat că roata oscilatoare va ajunge în poziţia de echilibru
dacă paleta de im puls va fi situ a tă pe linia ce u n eşte axa ancorei şi axa

Fig. 177. F u n c ţio n a re a e şa p am en tu lu i cu ancoră.

141
balansierului. în tre v îrfu l d e sig u ran ţă şi ro la de siguranţă tre b u ie să
exişte o anum ită d istan ţă (un an u m it joc), astfel în cît în tim p u l în care ba­
lansieru l parcurge u n g h iu l su p lim e n ta r v îrfu l de siguranţă să n u se frece
de rola d e siguranţă. în acest tim p, ancora şi roata eşapam entului -stau
nem işcate, în repaus.
Se m enţionează că fa ţă de alte eşapam ente, eşapam entul cu ancoră
are d re p t suprafeţe de rep au s su p rafeţe plane. P rin alegerea corectă a
u n ghiu rilo r paletei şi d in ţilo r roţii eşap am en tu lu i se obţine o fo rţă care
este astfel o rientată în cît p rin alunecarea d in ţilo r roţii eşapam entului pe
su p rafaţa de repaus, p aleta să fie tra s ă spre cen tru l roţii eşapam entului.
A cest fenom en p o artă d en u m irea de „atracţie". Tocmai această atracţie
asigură poziţia ancorei lip ită de ştiftu rile lim itatoare, ia r p rin aceasta se
evita posibilitatea atin g erii v îrfu lu i de sig u ran ţă de rola de sig u ran ţă. Din
cele prezen tate rezu ltă că ro a ta oscilatoare p arcurge unghiul suplim entar
absolut liber, neavînd nici o leg ătu ră cu fu rca ancoră şi ro ata eşaparhen-
tu lu i care sîn t în repaus. N elipirea fu rcii de ştiftu rile lim itatoare a r fi echi­
valentă cu contactul d in tre v îrfu l de sig u ran ţă şi rola de sig uranţă. Or
aceasta a r d eterm ina frecarea în tre aceste elem ente, deci oscilaţiile balan­
sierului a r deveni nelibere, dim inuînd calităţile eşapam entului ancoră. Iată
de ce u n g h iu l de atracţie, î'espectiv fenom enul de atracţie, a re o însem nă­
tate a tît de m are la acest eşapam ent.
Dacă asupra ceasornicului, respectiv asuprat. pieselor şi, in special,
asupra furcii acţionează fo rţe cu caracter ocazional, de scu rtă d u ra tă (lovi­
turi, şocuri etc.), este posibilă deplasarea furcii de pe ştiftu l lim itator,
însă num ai pînă cînd v îrfu l de siguranţă va atinge rola de siguranţă. în
clipa în care acţiunea acestor forţe încetează, furca, d ato rită atracţiei,
ajunge în poziţia sa in iţială (adică se lipeşte de ştiftul lim itator), şi vîrful
de sig u ran ţă se înd ep ărtează de rolă. A stfel, v îrfu l de sig u ran ţă exclude
posibilitatea unei deplasări a furcii de la u n ştift lim itator la celălalt în
tim pul în care roata oscilatoare parcurge ungh iu l suplim entar sub acţiunea
unei lo v itu ri ocazionale. D acă această posibilitate n u a r fi exclusă, ceasor­
nicul a r fi expus să se oprească deoarece paleta de im puls, la rev en ire, nu
ar mai p u tea in tra în c re stă tu ra furcii, ci ar răm îne în afara acesteia, eşa­
pam en tu l ră.mînînd blocat.
Poziţia II rep rezin tă m om en tu l în care roata oscilatoare a p a r­
curs ung h iu l suplim entar, şi paleta de im puls a aju n s să atin g ă partea
d reap tă a crestătu rii furcii. În tru cît, în m om entul atingerii, ro a ta oscila­
toare a re o viteză relativ m are, în tim p ce furca este imobilă, se v a p ro ­
duce o izbire (lovire) a p aletei de im puls de p eretele d re p t a l crestătu rii
furcii. C a rezu ltat al acestei loviri, fu rca se va îndepărta de ştiftu l lim i­
tato r d in stînga. O dată cu d eplasarea furcii de la ştiftu l lim itato r din
stînga, suprafaţa de repaus a paletei A, alunecînd pe suprafaţa de repaus
a dintelui 1, va obliga ro ata eşapam entului să se rotească cu u n un g h i mic
în sens co n trar m om entului transm is, p în ă cînd su p rafaţa de impuLs a pa­
letei ajunge în d re p tu l celei de pe dinte.
P oziţia III indică m om entul în care ro ata oscilatoare, rotin d u -se spre
dreapta, va prim i un im puls în acelaşi sens datorită trecerii d intelui 1 pe
sub su p rafaţa de im puls a p aletei de in tra re A. T ransm iterea im pulsului
se explică în felul u rm ăto r : ro a ta oscilatoare a p ierd u t din viteză produ-
cînd elib erarea roţii eşapam entului, ia r în m om entul alunecării paletei de
in tra re pe su p rafaţa de im puls a d intelui 1, furcii i se im prim ă o viteză m ai

142
m are decît cea a ro ţii oscilatoare. A stfel, furca va lovi cu p a rte a stingă a
scobiturii p aleta de im puls.
Poziţia IV p rezin tă situ a ţia în care din tele 1, după ce a term in at p a r­
curgerea suprafeţei de im puls a paletei A, o părăseşte, ia r d intele 3 este
gata să cadă pe p aleta de ieşire B. Cu aceasta se term ină tran sm ite re a im ­
pulsului către balansier. F urca în această poziţie se va afla la o distanţă de
ştiftu l lim itato r din stingă corespunzătoare u n ghiului de cădere pe care-1
parcurge ro ata eşapam entului. U nghiul pe care-1 parcurge ro ata eşapa­
m entului d in clipa term inării tran sm iterii im pulsului pînă la atingerea
celeilalte palete pe su p rafaţa de repaus d e către u n a lt dinte, necesar din
m otive de siguranţă, se num eşte unghi de cădere.
Este evident u n drum m o rt care n u produce tran sm iterea im pulsului,
dar dacă se presupune că dintele 3 sa- cădea, respectiv a r atinge paleta de
ieşire, înain te ca dintele 1 să fi tre c u t de p aleta de in trare, ceasornicul s-ar
opri. A ceastă oprire a r putea fi produsă de o m ică im precizie în execuţie.
Este deci absolut necesar să se prev ad ă această siguranţă. U nghiul pe care
îl parcurge furca ancoră după ce dintele a tre c u t de su p rafaţa de im p u ls
a paletei de in tra re p înă cînd v a atinge ştiftu l lim itator d in d reap ta se n u ­
m eşte unghi m ort.
;în poziţia V este a ră ta t m om entul în care dintele 3 a atins suprafaţa
de repaus a paletei de ieşire B, iar paleta de im puls a p ă ră sit crestătu ra
furcii. Furca încă n u a atins ştiftu l lim itato r din dreapta deoarece abia
din acest m om ent începe să se m anifeste fenom enul de atracţie.
în poziţia VI este rep rezen tată situ aţia în care dintele 3 a atras furca
către ştiftu l lim itato r din dreapta. R oata oscilatoare oscilează liber, p a r-
curgînd unghiul suplim entar. D upă atingerea am plitudiniii m axim e, roata
oscilatoare rev in e sub acţiunea arcului spiral. Toate etapele (poziţiile) de
funcţionare se vor rep eta p e n tru paleta de ieşire B.

4. Mărimi caracteristice ale eşapamentului cu ancoră

E şapam entul cu ancoră are faţă de alte eşapam ente u n sin g u r elem ent
în plus, şi anum e furca, adică elem entul care transm ite fo rţa de la ancoră
la balansier. Totuşi, p rin această cinem atică eşapam entul se complică des­
tu l de m ult. D in această cauză, acţiunea reciprocă a elem entelor care fo r­
mează eşapam entul este destul de sensibilă la schim barea dim ensiunilor
sau unghiurilor.
Unghi de repaus este unghiul cu care se roteşte ancora în ju ru l a x u ­
lui din poziţia de repaus pînă cînd paleta ajunge cu m uchia D în d rep tu l
vîrfului B al din telu i roţii eşapam entului (unghiul y.= DOB) (fig. 178, a).
U nghiul de cădere conform celor a ră ta te m ai sus este u n g h iu l parcurs
de roata eşapam entului din m om entul în care un dinte părăseşte su p rafaţa
de im puls a unei palete pînă cînd a ltu l cade pe suprafaţa de rep au s a celei­
lalte palete. A cest unghi 3 are valoarea de l c30' şi trebuie să fie egal p en ­
tru am bele palete (fig. 179).
Unghiul de im puls este u n g h iu l parcurs de ancoră în tim p u l în care
se transm ite im pulsul. Acest unghi ? (fig. 178, b) de 8°30' este re p artiz at
in felul u rm ăto r : 6C30' pe paletă şi 2° pe dintele roţii eşapam entului.
în tre grosim ea d in telu i şi a paletei se respectă proporţia d e 1 :2. La
aceste grosim i corespunde u n unghi central la cen tru l roţii ancoră de 3°30/
pen tru dinte şi 7° p e n tru paletă, ceea ce form ează u n unghi activ de 10°30'.

143
 o

Fig. 178. U ngliiul de re p au s şi de im puls.

In tre lungim ea activă a fu rcii şi d istan ţa d in tre centi-ul axei balan­

sierului şi paleta de im puls ex istă u n ra p o rt de 3 :1. Aceasta înseam nă că
in tim pul în care ancora p arcu rg e u n g h iu l activ de circa 10°, roata oscila­
toare va parcurge u n ung h i de circa 30°. La ceasornicele m ai mici unghiul
activ al balan sieru lu i poate atinge m axim um 42°30'. D esigur, în acest caz,
furca este re la tiv mai scurtă.
T rebuie re m a rc at deci că ro ata oscilatoare în oscilaţia sa păstrează
legătura cinem atică doar p>e u n u n g h i de 30°, pe cînd u n g h iu l total parcurs
după un im puls este de 180— 540° (din poziţia m ijlocie in poziţia extrem ă
şi înapoi).
în fig u ra 180 se indică u n g h iu l de atracţie. Linia BO uneşte vîrfu l
dintelui roţii B (respectiv p u n c tu l de contact d in tre din te şi paletă) cu
cen tru l O al ancorei. în p u n ctu l B se ridică o perpendiculară A B pe d reapta
OB. Această d reap tă îm p reu n ă cu d irecţia suprafeţei de repaus BC for-

Fig. 179. U ng h iu l de c ăd e re :
la paleta de ieşire; & — la paleta de intrare.

144
meăză .unghiul: de atracţie S, Tocm ai ‘existenţa a c e stu i’ un g h ii determ ină
descom punerea forţei în aşa fel în cît să ex iste o com ponentă care trage
ancora în s p re 'c e n tru l roţii: ancoră. A cest unghi a re o v alo are d e d fc a 12°.
F o rţa şi u n g h iu l de atracţie asigură poziţia fu rcii lip ite de ştiftu l lim itator
în-peridadă în c a re .ro a ta oscilatoare p arcurge u n g h iu l s u p lim e n ta ra '• r ?
P rin n o ţiu n ea de eliberare se înţelege procesul p rin care paleta an­
corei este scoasă de sub dintele ro ţii eşapam entului. M om entul care trebuie
aplicat fUrcii” aîncorei p e n tru : învingerea atracţiei" şi elib erarea ei şe n u ­
m eşte m om ent de eliberare Şi este fu rn izat de că tre roata oscilatoare în
niişbârea lui de rev en ire spre poziţia mijlocie. ;

ÎNTREBĂRI RECÂPJTULATIVE I \

3. C are sîn t e şa p am en te le u tiliza te la ceasornicele p o rtab ile ?

2. P rin ce se cara cte riz ea ză a c e ste a ? ‘
3". C are sîn t p ă rţile com ponente a le e şap am en tu lu i cu c ilin d ru ?
4. D escrieţi şi sc h iţa ţi c ilin d ru l şi ro a ta eşapam entului.
5. D escrieţi fu n c ţio n a re a eşa p am en tu lu i cu cilindru.
8. De ce şi la c ît tre b u ie linii ta tă a m p litu d in e a de. oscilaţie a ro ţii oscilatoare la attest
eşa p am en t ?
7. Cum se face a c e astă lim ita re ?
8. C are sîn t d e z a v a n ta je le acestui eşapam ent ?
.9. Cum se re g le a z ă e şa p am en tu l cu c ilin d ru ?
»0. C um se clasifică e şa p am en te le cu a n co ră ?
J î . C are sîn t e le m en tele de bază ce a lcătu iesc ace st e şa p am en t ?
32; De cite fe lu ri pot fi ro ţile e şa p a m e n tu lu i? C um a ra tă d in te le la acestea (schiţaţi-!e)
şi ce e le m en te se d istin g la ele ?
IM.- D ar a n co ra d e cîte fe lu ri poate fi ? F a c eţi c o m p a raţie in tr e ele.
Cum se tra n s m ite im p u lsu l d e l f ro a ta e şa p am en tu lu i la b a la n sie r ?
35., Ce d ispozitive d e sig u ra n ţă e x istă lâ eşap am en tu l cu an co ră ?
M .-D escrieţi p a le ta de im puls, ro la de im p u ls şi d e sig u ran ţă.
37. C are e ste ro lu l a tra c ţie i ? D e ce e x istă ştiftu ri lim ita to a re ? '*
Î 8.-D escrieţi fu n c ţio n a re a e şa p am en tu lu i eu ancoră.
39: Ce m ă rim i cara cte ristice cunoaşteţi la eşap am en tu l cu a n c o ră ?

V CAPITOLUL VI

OSCILATORUL

A. GENERALITĂŢI

E lem entul, respectiv organul care realizează în fond m ăsurarea tim ­

pului la ceasornicele portabile este ro ata oscilatoare.
•: î n com ponenţa oscilatorului in tră ro ata oscilatoare, a x u l balansieru­
lui, lagărele a x u lu i b alansierului, arcul spiral, ro la arcu lu i spiral, rola de

10 — Manualul ceasornicarului
im puls, ro lă de sig u ran ţă, com pasul, pitonul arc u lu i sp iral şi pu n tea halan-
sierului. . • •
în fig u ra 181, a e ste re p re z en ta t ax u l b alansierului. R oata se m on­
tează p rin tr-im a ju sta j cu strîngere, astfel in c it să poată fi rotită pe axul
balansierului. P e acest a x se m ai m ontează, d e obicei, o rolă dublă (com­
pusă din ro la d e im puls şi rola de sigu­
ranţă).:
In fig u ra 181, b este re p re zen ta tă o
altă form ă a ax u lu i balansierului la care
lipseşte um ărul, p e n tru sertizarea ro ţii os­
cilatoare.
C apătul e x te rio r al arcului spiral se
v a fixa de o p a rte fixă a m ecanism ului.
A xul b alan sieru lu i se sprijină în lagăre cu
p iatră cu g a u ră şi p iatră de acoperire sau
îh anum ite constru cţii speciale.
P e n tru a se u im ări m odul de f u n c ţ i o -
0 n are a reg u lato ru lu i cu roată oscilatoare şi
Fig. 18], A xul b a la n sieru lu i. arc spiral se ia u n m ecanism cu r o a t a
oscilatoare m o n tată insă fără eşapam ent
şi, dacă balan sieru l se găseşte în poziţie m i j lo t ie (de repaus), se ro ­
teşte ro a ta oscilatoare cu u n unghi de circa 903. P rin aceasta arcul
spiral care a fost ten sio n at ajunge in tr-o sta re tensionată şi înm a­
gazinează o an u m ită energie potenţială, fiind deform at. E liberîndu-se roata
oscilatoare, sub acţiunea forţei arcului, ea se va p une in m işcare in sensul
revenirii la poziţia m ijlocie, adică energia poten ţială se transform ă în e n er­
gie cinetică. In tim pul acestei m işcări, ro ata oscilatoare, respectiv m asa
ei acum ulează o an u m ită energie cinetică. D ato rită inerţiei, roata oscila­
toare, în tim p u l oscilării, v a trece dincolo de poziţia mijlocie pînă cînd
inerţia sa va fi com pensată de fo rţa elastică a arcului. In acest m om ent i
atins elongaţia m axim ă unde dispune d in n o u d e o energie potenţială care
se va tran sfo rm a în energie cinetică în tim p u l întoarcerii către poziţia mij­
locie. D acă .frecarea în lag ăre şi frecarea cu a e ru l n u ar consuma tre p ta t
energia înm agazinată în sistem prin prim a scoatere din poziţia m ijlocie (de
echilibru), oscilaţiile acestea a r continua la in finit. D atorită însă acestor
frecări, oscilaţiile se am ortizează. De aceea este necesar ca balansierului
să i se tran sm ită la fiecare oscilaţie sim plă o an u m ită energie sub forma
unui im puls.
B alan sieru l poate fi realizat în foarte m u lte variante constructive l i
funcţie de destin aţia m ecanism ului, de precizia im pusă, de condiţiile de
exploatare şi de u n şir în tre g de factori.
în fig u ra 182 este re p re z en ta t un balansier cu toate părţile sale com­
ponente. R oata oscilatoare 1 este m ontată pe ax u l balansierului 2. Arcul
spiral 3 e ste m o n tat pe o ro lă 4 fixată pe acelaşi ax. E xtrem itatea exte­
rioară a arcului sp iral este fixată rigid în b u tu cu l 5 (pitonul) fix at în tr-u n
orificiu a l p u n ţii balan sieru lu i 7 prin in term ed iu l şurubului 6. P arte a 7
serveşte d re p t su p o rt p e n tru lag ăru l su p erio r al axului balansierului şi este
dem ontabilă p rin şu ru b u l 8 de platina (baza) ceasornicului.
L agărele ax u lu i balan sieru lu i sîn t fo rm ate d in cîte o p iatră de aco­
perire 9 şi o p ia tră cu g au ră 10. La lagărul su p erio r p iatra de acoperire 10
este m o n tată în tr-o plăcu ţă (arm ătură) 11 ce se fixează cu două ştiftu ri 12
de p u n te a balansierului. P ia tra cu gaură este m ontată direct în puntea ba-

146
larisierului. L agărul inferior este identic cu cel su p erior num ai că aici pia­
tra: eu g au ră este m ontată direct în platină, ia r p lăcu ţa 13 s e fixează^ cu
două şu ru b u ri 14 în. platină. în ju ru l lagărului superior, respectiv în ju ru l
plăcuţei se poate ro ti u n b ra ţ n u m it compas de reg lare 15. D in felul cum

«
este m o n tat se poate observa că poziţia lui este fix ată d ato rită frecării în tre
orificiul circu lar u şor conic şi plăcuţa 11 a p ietrei de acoperire, conică in
exterior.
Com pasul la o ex trem itate are form a u n u i indicator al cărui vîrf
ajunge în d re p tu l u n ei scări gradate în p u n te a balansierului. în direcţia
opusă este p rev ăzu t cu o p relungire in care se fixează două ştiftu ri în aşa
fel incit p rin spaţiul d in tre ele să treacă spira ex terioară a arcu lu i spiral
într-o zonă apro p iată de p u n ctu l de fixare în butuc. De fapt, în figura 182
unul d in tre ştiftu ri este înlocuit cu o cheie com pusă d in coloana 16 cu o
prelungire orizontală şi d in ştiftu l 17. S pira ex terioară a arcului sp iral este
introdusă în această cheie. Acest dispozitiv îm piedică spira ex terio ară a
arcului spiral să iasă din cheie la apariţia u n o r zguduituri sau şocuri.

147
 Dacă- se deplasează^ v îrfu l com pasului (p riv it de sus' în'scrisu l orar),•
lungim ea arcului cuprinsă ‘în tre b u tu c şi aceste ştifturi^se'^Vă micşor®,'iar'
cea cară iă 'p a rte la ; oscilaţie va creşte,' ceea ce v a 'd e te rm in ă 'o creştere a'
perioadei d e oscilaţie, ia r ceasornicul v a : răm în e în 'u rm ă . La o -a s tfe l'd e
deplasare, e x trem itatea com pasului care serveşte ca indicator se va deplasa
spre literele R sau S sau cu sem nul -r-- m arcate pe pu n tea balansierului
(litera'R provine de la cuvîntul 'retard d in franceză, respectiv slow d in en ­
gleză care înseam nă în- urmă,- t î r a u r îft^et)teDimpotriyă, dacă se deplasează
com pasul îrise ris ^ o n tra r" lungim ea' a ctiv ă ţ a r c u l u i spifal scade, perioada
se t'a micşoraV iar'ceasu i„v a m erge înainte.' Indicatorul se va-deplasa spre
literele A sau F sau spre. sem nul + ; (în fi-ăriceză^^ance înseam nă înainte,
ia r fost în engleză, repede).
în_ felul acesta , com pasul rep rezintă!'im dispozitiv de reglare a pe-
.noadei de oscilaţie a balansierului. E ste ev id en t că porţiunea arcului spi­
ral pe care^se poate deplasa cpmpasţri de. fe g la re J re b u ie să fie o curbă
circulară concentrică cu centrul de ro ta ţie al com pasului (adică cu axul
balansierului). în caz contrar, p rin deplasarea com pasului, arcul spiral s-ar
deform a şi astfel a r apărea p ertu rb aţii m ari în funcţionarea ceasornicului.
Fiind vorba de ceasornice portabile, care în tim pul funcţionării ocupă
cele m ai d iferite poziţii,- este ev id en t că ro ata oscilatoare nu trebuie să
aibă bătăi fro ntale;'adică în tim pul oscilaţiei tre b u i^ să se m enţină în tr-u n
plan şi să fie foarte bine echilibrată. R oţile oscilatoare fără şuruburi se
echilibrează prin în d ep ărtare de m a te ria l p rin g ău rire din obadă în zona
care are u n surplus, de masă, Roţile oscilatoare cu şuruburi fixate in ju ru l
circum ferinţei se echilibrează prin în şu ru b area m ai m u lt sau m ai puţin
adine a şuruburilor, înlocuirea u n o r şu ru b u ri cu altele, fixarea unor ron­
dele în tre şu ru b şi obadă. Aceste, şu ru b u ri servesc şi la m odificarea m o­
m entului de in erţie al balansierului.

3. PERIOADA DE OSCILAŢIE

M ărim ile care influenţează perioada de oscilaţie sîn t :

— m om entul de inerţie al tu tu ro r m aselor ce se află în m işcare da
Oscilaţie ;
— m om entul director al arcului-spiral care depinde de lungim ea ar­
cului spiral, de dim ensiunile secţiunii arcului şi de caracteristicile meca­
nice ale m aterialului folosit.
T rebuie subliniat fap tu l că m om entul de in eilie al unei m ase creşte
cu p ă tra tu l d istanţei pînă la a x a de oscilaţie.
Dacă se consideră că o u n itate de m asă se găseşte la o distanţă: de
2 cm faţă de axă, ea va avea un m om ent de in erţie de 22= 4 ori m ai m are
decît aceeaşi u n itate de m asă situ ată la d istan ţa de 1 cm de axă. Din această
cauză, la o ro ată oscilatoare, p e n tru a se obţine un anum it m om ent de
inerţie, se recom andă urm ătoarea soluţie : butuc mic, spiţe sub ţiri şi uşoare
jji obadă m ai grea.
Folosirea u n u i disc plin în locul roţii cu spiţe, la, acelaşi m om ent de
inerţie, a r presupune o m asă m u lt m ai m are. A cest lucru a r avea drept
urm are o în c ă rc a re su p lim en tară a c e p u lu i şi a lag ărului. ,
D iam etrul arcului spiral treb u ie să n u fie nici m ai mic de 1/2 din dia­
m e tru l roţii oscilatoare, însă nici m ai m are de 2/3 din acelaşi diam etru.
 C. TIPURI CONSTRUCTIVE OE ROJI OSCILATOARE
Şl ARCURI SPIRALE.

a. Roata oscilatoare. Se cunosc m ai m ulte tipuri;:

1) Roata oscilatoare sim plă m onom etalică (fig. 183, a) este executată
din alam ă, a lp aca.sau bronz cu beriliu. O bada ro ţii oscilatoare n u este sec­
ţionată (întreruptă)'. în trecu t, aceste ro ţi se foloseau n u m ai la ceasornice de
calitate inferioâră, deoarece dacă se utilizează îm p re u n ă 'c u u n arc spiral
din oţel sau bronz care îşi m odifică elasr -
ticitarea odată cu v ariaţia tem p eratu rii, ■'
această m odificare trebuie com pensată
de o m odificare a m om entului de in e r­
ţie al roţii oscilatoare. Astăzi se folosesc
roţi oscilatoare m onom etalice şi'-la cea­
sornicele de calitate • bună, deoarece
noile m ateriale folosite p e n tru arcu rile Fig.. 183.- R oată-oscilatoare sim plă.
spirale wu-şi m odifică caracteristicile la
variaţiile te m p e ra tu rii.'P e de altă parte, se cunosc astăzi metode dinam ice
de echilibrare a balansierului, fa p t care n u m ai face necesară utilizarea
şu ru b u rilo r de echilibrare.
2) Roata oscilatoare m onom etalică cu şuruburi' (fig. 183, b) este p re­
văzută pe su p rafaţa exterioară cu găuri file ta te p e n tru şuru b u ri p rin a
căror înşu ru b are m ai m ult sau m ai p u ţin 'ş e m odifică valoarea m om entului
de inerţie.
3) Roata oscilatoare anizotropă (fig. 184) se ştan ţează-d în tr-u n m a­
terial anizotrop, de exem plu zincul, sau u n aliaj cu adaos redus de cupru,
lam inat. Acest m aterial se caracterizează p rin aceea că cristalizează în re­
ţea hexagonală oare are o alu n g ire în direcţia axei principale de trei ori
m ai m are decît în alte direcţii. La lam inare, m ajo ritatea cristalelor se
aranjează cu axa principală în d irecţia lam inării a— b. Dacă se ştanţează
roţile oscilatoare astfel încît cele două spiţe să fie o rientate după direcţia
lam inării, se va obţine o alungire, respectiv o m odificare a m om entului de
in erţie la creşterea tem p eratu rii. Aceas­
tă soluţie a fost propusă, in an u l 1928.
de către S traum ann. Aceste roţi oscila­
toare pot com pensa erori d a to rită tem ­
peratu rii de 1— 2 s/°C-24 h.~
4) Roata oscilatoare de com pensa-,
ţie bimetalică (fig. 185) are obada for- J
m ată din d ouă m etale {două.'inele din
m etale diferite), lip ite în tr e /e le , ce se
caracterizează-^ p r in tr - u n , coeficient de
dilatare diferît. '
Astfel, de exem plu, inelul in terio r
se execută din oţel, ia r cel exterior, din
alamă. O bada este în tre ru p tă în două
locuri I, in im ed iata apropiere a- spiţe­ F ig. 184. R oată oscilatoare anizotropă.
lor. La o scădere a tem p eratu rii; cape­
tele libere ale obezii se deschid, d istan ţin d u -se de centru. Astfel, m om en­
tu l de in erţie v a creşte şi va com pensa te n d in ţa de g răb ire dato rită arcului
spiral (fig. 185, a). Invers, .la, o creştere a tem p eratu rii; capetele se vor
apropia de cen tru . A stfel m o m en tu l de in e rţie ; v a scădea şi-v a com pensa
astfel ten d in ţa d e întârziere d a to rită arcului sp iral (fig. 185, 5).

149
 T

In afa ra tip u rilo r p rezen tate şe cunosc şi alte variante, de exem plu
ro ata oscilatoare Volet, ro ata oscilatoare G uillaum e. P rim a constă dintr-o
obadă d in in v a r şi spiţe d in alam ă (fig, 186, a). F elul cum se poate com-

Fig. 185. R oată oscilatoare de com pensaţie.

Fig. 186. R o ată oscilato are Volet.

pensa v a ria ţia de m ers, d ato rită in flu en ţei tem p eratu rii asupra arcului spi­
ral, se poate observa d in fig u rile 186, b şi 186, c. '
b. Arcuri spirale. P recizia de funcţionare a ceasornicelor este d'ată,
în p rim u l rînd, de calităţile arcu lu i spiral. La p rim ele ceasornice mici, ba­
lan sieru l oscila fără a avea u n a rc sp iral (Foliot). O scilaţiile au fost neuni-
.forme. şi perioada n u p u tea fi egală. în 1675; C. H uygens a descoperit şi
folosit arcu l spiral (fig. 187). A rcul fiind executat din cupru sau oţel avea

15t)
puţine spire. Cu toate aceste neajunsuri a adus ceasornicelor cu balansier
îmbunătăţirea necesară pentru a atinge precizia d e funcţionare a ceasor­
nicelor cu pendul din acea vreme.
In jurul anului 1700, de La Hire a propus folosirea unui arc ondulat
(fig. 188). Au mai existat şi alte propuneri, ca, de exemplu : arcul elicoidal

a
Fig. 187. A rcul Fig. 188. A rcul Fig. 189. A rcu ri elicoidale.
sp ira l a l lui lui d e L a H ire.
Iluygens.

cilindric (fig. 189, a) p rev ăzu t cu curbele term inale (de capăt 1 şi 2, p rin
care se realiza leg ătu ra eu b alansierul şi b u tu cu l de frecare al arcului e li­
coidal. A cest arc a fost introdus, în 1782, de către J . Arnold. C urbele 1 şi 2
aveau şi ro lu l de a asigura arcului o d esfăşu rare uniform ă In tim pul osci­
laţiilor.
Au fost şi alte propuneri, ca : arcul conic (fig. 189, i>), al lui L. B ert-
houd, arcu l tip butoi (fig. 189, c) al lui F. H a v rie t etc.-Astăzi la ceasorni­
cele portabile se folosesc num ai ax-curi sp irale şi arcuri elicoidale cilindrice.
1) A rcu l spiral plat este fix a t cu cap ătu l in terio r d e rola 1, ia r cu
capătul e x terio r de butucul 2 (fig. 190, a). R ola 1 este crestată, ceea ce face
posibilă ro tire a ei pe axul balansierului. A cest a rc are dezavantajul că în
tim pul deschiderii (fig. 190, b) şi al strîn g erii (fig. 190, c) n u se desfăşoară
concentric. A stfel ap ar an u m ite solicitări la te ra le ale cepurilor pe lagăre
care în u ltim a analiză provoacă abateri ale m ersului.
2) A rcu l spiral B reguet (fig. 191). Ceasornicarului A. L. B reguet îi
aparţine ideea de a ridica ultim a
spiră (exterioară) în tr-u n alt plan . i
<
I
I
i

i
.

Fig. 190. A rc sp ira l p lat. Fig. 19). A rc sp ira l Breguet.

151
 3). A rcu l elicoidal:cilindric (fig.
/. 192). In g in erul francez E ;: .P h ll-
lipe a . determ inat,' îri; 1861; condiţiile
c e j j treb u ie îndeplinite: de curbele
\ ‘u term inale. De atunci ele po artă de-,
rt) n u m irea d e curbele term inale P h ii-
f lips. E le îşi găsesc aplicaţie la arcu ­
rile cronom etrelor m arin e.' A cestora
Fig.»l§2. A rc u l " Fig. 1W7Â*C spi
ral le lipseşte com pasul de. reglare, şi
elicoidal a l lui d re p t şi sting. spira term in ală 1 este legată direct
Philips. . ;i ' de b u tu cu l 2, care îndeplineşte şi ro -
' Iul de reglare. în funcţie de sensul
de în făşu rare se deosebesc arcu ri spirale sp re stingă (fig. 193,a), re sp e c ­
tiv a rc u ri spirale sp re d re a p ta (fig. 193, b),
Ca m ateriale p e n tru arcu l sp iral se folosesc : oţel, cupru, bronz şt
aliaje speciale.

D. COMPENSAREA BALANSIERULUI

F actorii care in fluenţează perioada de oscilaţie a balansierului a u

fost a ră ta ţi în m od d etaliat la ceasornicul d eşteptătdr. La ceasornicele por­
tabile, de o însem nătate deosebită este echilibrarea corectă a balansierului.
Deoarece în p riv in ţa preciziei, p reten ţiile sîn t m iilţ mai. m ari la ceasor­
nicele de m înă şi de b u zu n ar decît la ceasornicele deşteptătoare, se im pune
ca o prim ă im p o rtan tă m ăsură elim in area variaţiei de mers, respectiv v a­
riaţia perioadei de oscilaţie, la v ariaţii de tem p eratură. Com pensarea b a -
lansierului, adică a n ih ila re a efectului produs de v ariaţia tem p eratu rii a s u ­
pra elasticităţii arcu lui sp iral se realizează p rin obţinerea unui efect
contrar la roata oscilatoare. Cel •m ai des în treb u in ţate în tre cu t au fost
roţile oscilatoare bim etalice de com pensaţie cu două spiţe, cu obada din
alam ă şi oţel, descrise anterior.
Fenom enul de com pensare se poate u rm ări m ai uşor in tabela 7.
T a b e la 7.
Fenom enul de compensare

Temperatura - Modificările produse Modificarea mersului Compensarea prin roata ■

asupra.arcului spiral . ceasornicului . oscilat oare .
O bada, resp ectiv c a p e te le se
a p ro p ie d e c e n tru l d e os­
E lasticitatea cilaţie ; m o m en tu l d e in e r­
C reşte ţie scade şi a p a re deci te n ­
arcu lu i sp ira l în tirz ie
scade d in ţa d e grăbire, e f e c t : ce
, a n ih ileaeă efectul p ro d u s de
scăderea elasticităţii; a rc u -
\ lu i sp ira l ” j .. ,
' O badaf r e s ^ c tiv 'c a p e ţe le se
, d e p ă rte a z ă !d e . c e n tru l de
o s c ila ţie ; riiom eritul de
E lasticitatea in e rţie creşte şi' a p a re deci
S cade a rcu lu i s p ira l G răbeşte te n d in ţa d e în tirz ie re, efect
c reşte - - >" ce anih ilează te n d in ţa d e
g ră b ire pro v o cată d e creş­
te re a e la sticită ţii a rcu lu i
spiral . . . .

152;
■ -» al Roata oscilatoare bimetalică cu compensare.'în figură 194 estero-^
prezentată •o ro ată oscilatoare bim efelică ‘ cii com pensare. La • ceasornicele
bune se deosebesc două categorii d e ş u r u b u r i: • :
?* — p a tru şuruburi*â! de ech ilib rare şi d e ‘m odificare' a m om entului5d e
inerţie dispuse aşa cum se vede în figura. Ele â ir capul m ai inie,- circă ju ­
m ătate din în ălţim ea capului celo rlalte şuruburi. A ceste' şuru b u ri de aUr
sau alam ă treb u ie s â fie astfel în şu ru b a te în obada roţii balansierului in c it
să nu se d eşu ru b eze în tim pul oscilaţiilor b a la n s ie ru lu i; totodată, în ş u r u ­
barea treb u ie să' se facă destul de uşor; p en tru ' Ca m odificarea’ m om entului
d e inerţie să n u necesite dem ontarea b a la n sie ru lu i; ‘
şu ru b u rile de “com pensare sîn t to ate celelalte şu ru b u ri ce serv&sc
la realizarea com pensaţiei dorite. în obadă roţii oscilatoare-sînt m ai m'Ulte
găuri filetate p e n tru a face posibilă m u tarea u n o r şu ru b u ri sau înlocuirea
unora cu altele; La ceasornicele precise (fig. 195), aceste şu ru b u ri de com ­
pensare n u sîn t lâ fel de grele (âu diferite înălţim i şi dim ensiuni ale
capului şurubului). P rin m u tarea şu ru b u rilo r de com pensare de la locul
de' secţionare (capătul liber) al obezii, sau înlocuirea lor cu altele :m at
uşoare, se reduce efectul de com pensare. D im potrivă, p rin m u tarea u n o r
şuruburi su p lim en tare spre capătul lib e r ăl obezii, sau înlocuirea lor cu
altele mâi grele, se m ăreşte efectul d e com pensare. în acest fel roata osci­
latoare poate fi ad ap tată d iferitelo r calităţi ale arcului spiral. O peraţia d e
reglare a ceasornicului in felul descris poartă d enum irea de reglare fină.
! La ceasornicele de calitate superioară, com pasul de reglare se reco­
m andă să fie lă sa t în poziţia m ijlocie, şi reg larea m ersului să se execute-ou
ajutorul, şu ru b u rilo r d e echilibrare. Acest mod de reglare a m ersului e s te
m ult m ai ind icat deoarece, de exem plu, la u n ceasornic G lasshutte printr-o-
singură ro taţie a două d in tre şu ru b u rile 1 opuse se obţine o m odificare a
m ersului cu 60 s în 24 h dacă şu ru b u rile sin t de a u r (greutate specifică,
mare). Dacă şu ru b u rile sint d e alam ă, p e n tru obţinerea un ei variaţii d e
m ers identice, şu ru b u rile treb u ie ro tite m ai m u lt (cu circa 1/4 de ro ta ţie
în. plus).. La ro tirea şu ru b u rilo r în sensul scoaterii lo r'd in obădâ se ob ţin e,
o .întârziere, ia r la înşurubare, o g răb ire a m ersului ceasornicului.
' Este ev id en t că reglarea-com pensaţiei este o operaţie destul de difi—
cilâ şi costisitoare. La aceasta se m ai adaugă şi fap tu l că orice ceasom ie

Fig. 194. R o a tă oscilatoare b im e­ .F ig . 195. Ş u ru b u ri d e com ­

talică d e com pensare. p e n sa re şi ş u ru b u ri de
ech ilib ra re.

153:
 treb u ie verificat în şase poziţii deosebite p e n tru a avea sig u ran ţa că el în
exploatare funcţionează corect. D in această cauză, cercetările au fo st în­
drep tate spre găsirea u n o r m ateriale p e n tru arcu l sp iral care să n u sufere
w m odificări ale elasticităţii, astfel în cît com pensarea cu roata oscilatoare să
nu; m ai fie necesară. A ceasta cu a tît m ai m ult, cu c it com pensarea, deşi
poate atinge p erform anţe deosebite, apro ap e de perform anţe ideale, n u este
ren tabilă d ecît la cronom etrele de m arină şi ceasornicele d e înaltă preci­
zie, care însă au p re ţu ri ridicate.
b. Arcul spiral compensator Perret. La începutul secolului nostru,
odată cu ap ariţia aliaju lu i d e n u m it invar (aliaj nichel-oţel), ce se caracte­
rizează p rin tr-u n coeficient fo arte m ic de d ilataţie term ică, s-a încercat
să se execu te arcul sp iral d in acest aliaj, în sp eran ţa că şi elasticitatea va
fi in v ariab ilă cu tem p eratu ra. Încercarea n u a x-euşit deoax-ece in v aru l are
o d u rita te (elasticitate) prea m ică p e n tru un arc. P e ire t a încercat să reali­
zeze arcu l sp iral d in tr-u n a lt aliaj al n ichelului cu oţel şi roata oscilatoare
din in v ar. Şi astăzi există ceasornice la care s-a ap licat această solxiţie. Re­
zultatele o bţinute au fost m ai b u n e d ecît în cazul folosirii unei ix>ţi osci­
latoare m onom etalice sim ple de alam ă şi arc spiral de oţel. A cest lucru
este explicabil deoarece la această soluţie s-a îm b u n ătăţit num ai ro ata os­
cilatoare care, fiind ex ecu tată din invar, nu-şi modifică m om entul de in er­
ţie deoarece n u se m odifică d im ensiunile ei. în acest fel însă n u a fost
elim inată m odificai'ea perioadei d ato rită variaţiei elasticităţii arcului spiral.
c. Arcul spiral din elinvar. A rcul spiral care nu-şi modifică elastici­
ta tea a fost descopei’it de G uillaum e, p rin folosirea aliajului d enum it
elinvar. A stfel, p rin folosirea u n ei roţi oscilatoare din in v a r şi a arcului
spiral din elin v ar nu m ai a p a r variaţii de m ers la variaţii de tem peratură.
A ceastă com binaţie se reco­
m andă la ceasornicele de cali­
ta te medie şi superioaiâ.
A rcul spix-al d in elinvar
este ieftin, in schim b ro a ta osci­
latoare din invar este scum pă,
deoarece in varul se prelucrează
greu. O i» a tâ ieftină poate fi
realizată de fa p t num ai din
alam ă, d a r aceasta introduce
din nou o abatere d a to rită dila-
taţiei i'oţii oscilatoare la variaţii
de tem peratură.
d.
compensare suplimentară. Va­
riaţia de m ers care ap a re la
ceasornicele echipate cu arcul
Fig. 196. R oata oscilatoare eu com pensare spiral din e lin v a r şi ro ata osci­
su p lim e n tară .
latoare m onom etalică din alamă
se elim ină, uneori, cu aşa-nu-
m ita com pesare suplim en tară (fig. 196). O bada n u este secţionată, fiind
executată din alamă, ca şi spiţele. Spre deosebire de roţile oscilatoare sec­
ţionate, şurubuxile 6 n u au nici u n rol în ceea ce pliveşte compensai-ea.
De fapt, această roată oscilatoare n u a r necesita şuruburi, însă s-a u păsti'at
din punctu l de vedere al aspectului şi p e n tru av an tajul că m orţţentul de

154
inerţie al balan sieru lu i poate fi reg lat uşor. A stfel, d e exem plu, în figură
şuruburile 6 a u fost m icşorate p în ă s-a o b ţin u t m om entul d e inerţie dorit.
Ce apare n o u la acest balansier este com pensaţia su p lim en tară pe p o rţiu­
nea a— 6, fix a tă d e obadă p rin şu ru b u rile 2. C om pensaţia su p lim en tară
constă d in tr-u n segm ent de a rc d e cerc avînd in e x te rio r alam ă, şi în •in­
terior oţel, şi n u e ste altceva d e c it o p o rţiu n e oscilatoare bim etalică de
compensaţie. L a creşterea tem p eratu rii, capătul lib er (exterior) 7 se
curbează, apro p iin d u -se de cen tru . Ş u ru b u rile 3 şi 4 sin t şu ru b u ri de
compensare. P rin schim barea lo r se poate m ări sa u m icşora efectul de
compensare. E fectu l d e com pensare al porţiunii scurte a— b, av în d şu ru ­
burile 3 şi 4 re la tiv mici, n u e ste m are. D ar aceasta nici n u este necesar
deoarece la c reşterea te m p e ra tu rii treb u ie com pensată num ai cre şterea di­
m ensiunilor ro ţii oscilatoare (şi n u treb u ie com pensată v ariaţia elasticităţii
arcului spiral,- el fiin d ex ecu tat d in elinvar). M om entul d e inerţie al roţii
oscilatoare v a răm în e deci co n stan t dacă şu ru b u rile 3 şi 4 au fost a ra n ­
jate corespunzător, ceea ce se obţine p rin încercări. C easornicul va func­
ţiona deci co rect şi la variaţie de tem peratură. în re a lita te însă arcul spiral
din elin v ar p rezin tă totuşi o m ică variaţie a elasticităţii care poate fi com­
pensată de com pensaţia su p lim en tară p rin fix area şurubului 3 în orificiul
filetat 1, la ex tre m ita te a liberă a porţiunii cu—b. La balansierele cu com­
pensaţie su p lim en tară arcul sp ira l de elin v ar n u poate fi înlocuit cu un
arc de oţel. A ceasta în tru c ît com pensaţia sup lim entară n u poate anihila
variaţia elasticităţii arcului sp iral de oţeL E linvarul este to t u n aliaj oţel-
nichel cu u n adaos de crom, m angan, w olfram , w anadîu şi m olibden care
m ăreşte considerabil elasticitatea. Acest aliaj a fost descoperit în a n u l 1919.
T rebuie su b lin iat fap tu l că atunci cînd se vorbeşte de m om entul de
inerţie se înţeleg to a te m asele fix ate pe ax u l balansierului. Cum însă
ac-esta depinde de m asa şi raza de inerţie la p u terea a 2-a, este evident că
influenţa cea m ai m are o vor avea obada balansierului şi şu ru b u rile fi­
xate în ea.
A rcul sp iral de elinvar p rezin tă două avantaje faţă de c-el din oţel, şi
anume :
— o v ariaţie fo arte mică a e la s tic ită ţii;
— in flu e n ţa cîm pului m agnetic este redusă.
D ar acest a rc a re şi u n dezavantaj faţă de cel de oţel, şi anum e elas­
ticitate, resp ectiv d u rita te redusă, care face ca acest arc să fie uşo r defor-
mabil la atingerile inevitabile d in tim pul dem ontării.
e. Arcul spiral din nivorax. A cest aliaj se caracterizează prin elasti­
citate constantă şi ridicată, e ste am agnetic şi inoxidabil. în tr e a rcu l spiral
din elin v a r şi n iv o rax se situează arcurile din m etal invar, d u ri val şi izoval.
P en tru a pi'ofita lâ m axim um de avantajele acestui aliaj, arcul spiral din
nivorax treb u ie folosit cu o ro a tă oscilatoare care să fie, de asem enea, in ­
sensibilă la v ariaţii de tem p eratu ră, adică din invar.
La ceasornicele de calitate inferioară ro ata oscilatoare n u se execută
din in v a r deoarece acesta se prelucrează foarte greu. Aici se poate folosi
cu succes ro a ta oscilatoare S trau m an n (din zinc lam inat). De fapt, această
com binaţie ex ecu tată în mod corect poate fi u tilizată şi la ceasornicele bune
şi chiar la ceasornicele de precizie.
f. Roata oscilatoare din bronz cu beriliu. Aceiasta e ste o ro ată sim plă,
'nesecţionată şi se caracterizează p rin fa p tu l că este am agnetică şi poate
i i îriibuhătăţită, obţinindu-se o d u rita te m u lt m ai ridicată d ec ît a celei din
Âlamă să u alpaca. A stfel-p erico lu l de deform are este m u lt m ai mic.- în
ceea' ce p riv e şte oorripfensarea,- ro a ta oscilatoare din acest alia j n u prezintă
n ic i o n o u tate, adică în com binaţie trebuie, folosit -Un arc sp ira l fără m odi-
ficareă elasticităţii, cu te m p e ra tu ra p e n tru obţi-herea^unor. re z u lta te bune.

£. LAGĂRUL BALANSIERULUI

j*orm a Cepului 'axului b alan sieru lu i a fost tr a ta tă la capitolul IV,: Me­

canism ul de transm isie, f a scopul re d u c e rii frecării şi o b îin e riiu n o r am pli­
tudini-m ari, cepul are un d ia m e tru mic 0,07—0,12 mm. S u p rafeţele.a?iiv e
(care vin în co n tact cu pietrele ce alcătuiesc lagărul) -trebuie să fie foarte
bine p relu crata şi să prezinte o su p ra fa ţă oglindă. L agărul p e n tru axul: bac
lârisierului este alcătu it aproape exclusiv din cite o p ia tră d e tre ce re-şi
lina de acoperire. - • ....... <7 • >? •
în figura 197-se ara tă u n m od av antajos de m ontare a pietrelor; P ie ­
trele sin t m o n tate p rin bordurare. Locul de bord virare este indicat • p rin
litera b. D istan ţa d in tre -p iatra de acoperire şi cea de -trecere-■©“te---de
0,05 mm. A ceastă distanţă a re un rol deosebit de im p o rtan t în tru cît de-ea
- depinde formarea peliculei- de
ulei’ a tît de n e cesara funcţio­
nării corecte a ceasornicului....
Se mai- observă că piatra
cu g a u ră . e>te cavă pe partea
din care in tră cepul în scopul
uşurării in tro d u ce rii lui în, la­
găr. Dacă cepul n u a r avea p r a ­
gul p, ar ex ista pericolul ca ia
o ungere prea abundentă uleiul
u să se scurgă de-a ,lungul, axu­
lui, ajungînd pe arcul spiral
Fig. 197 L agărul b a la n sieru lu i cu p ie tre m on­
ta te p rin bord urare. unde s -a r întin d e producind li­
pirea spirelor, ' d ato rită cărui
fap t ceasornicul va grăbi foarte
m u lt sau-se va opri.
Wmm în figura 198 este repre­
zentat un lagăr p e n tru axul,.ba-
laţisierului cu, p ietre presate.
Acesta p re zin tă dezavantajul
că uleiul u se va în tin d e ( s e v a
corisUma),' scurgîndti-se pe su­
Fig. 108. L agărul b alan sieru lu i cu p ie tre m on­ prafeţele s d in tre p u n tea balan­
ta te p rin presare! sierului şi plăcuţa p e n tru p iatra
de acoperire şi deci c e p u l' Va
oscila fără ungere. Situ aţia poate fi îm bun ătăţită d a c ă se practică teşitu­
rile t d in fig u ra 199, a d a to rită căro ra s e obţine d in no u u n film d e ulei
ce-îm piedică în tin d e re a u leiului, v rr- ;-..v -
: O soluţie şi m ai b ună este rep rezentată în figura 199, b u n d e con­
diţiile de ung ere sîn t la fel d e b une ca la p ietrele:m ontate p rin bordurare,
p ia tra cu gaură prezentînd o su p ra fa ţă bom bată înspre, p ia tra de acoperire.
Ş i în acest caz.se practică te şitu rile t (partea stîngă) deoarece eventualele

156
m uchii a sc u ţite .© .ar putea favoriza în tin d erea.'u leju lu i.sp re suprafaţa.de.
contact b ,'în tre p u n te şi plăcuţă;;- iin»-. r= v h . v a ' « m
'■ •/••'Din n ecesitatea de a se reduce frecarea, d ia m e tru l cep u lu i b a la n sier
n ilu l7tre b u ie sa fie foarte mie, O dată cu red u cerea diam etriilui cepului,
cieşte pericolul ru p erii lui la şocurile şi loviturile inevitabile la c a re e ste
supus ceasornicul portabil. Acest pericol e ste m ă rit şi de tra ta m e n tu l te r­
mic (îm b unătăţirea) axului balansierului. L a aceasta se m ai adaugă şi g re u ­
tatea, resp ectiv'T nerţia destul de m are d ato rită m asei m ari a roţii oscila-
t v .\ ~

Fig. 193. S oluţii im b u riâ ţâ ţite cu p ietre m o n ta te p rin p re sare .

toare. Dinu aceste m otive, astăzi toate lagărele p e n tru balansier sint pre-
văzute, Cu un; sistem de am ortizare a şocurilor şi p reluarea lor în final
chiar de fu s şi nu de către cepuThalansierului.
C easornicele echipate ciL u n sistem oarecare de am ortizare a şocu­
rilo r sîn t cunoscute şi-şu b denum irea de ..ceasornice antişoc. In principiu,
ucest sistem funcţionează, astfel (fig. 200) : piâţră-de acoperire’ 1 se'a flă sub
.-xţiunea u n u i arc 2, lâ r la ap ariţia unui şoc jh direcţia, axială, p iatra se
n iii că a tit de m u lt incit u m ăru l 3 se va lovi de p a rte a fixă'. P e n tru a m o rti­
zarea u n o r şocuri laterale p ia tra de trecere este- m ontată în tr-o bucşă cu
suprafaţa.- conică: 4, care Ia. ap ariţia şocului poate să se deplaseze., lateral
(însoţită şi de o ridicare) şi deci porţiunea 5 a fusului, care e s te 'm u lt m ai
rezistentă d ecît cepul, se y a lovi de p artea fixă. In realitate nu există şocuri
laterale sa u axiale* ci ele au o direcţie oarecare. Ele însă pot fi descom­
puse oricînd d upă; cele două direcţii am in- _____ ___ ____
tile, şi a m o rtiz a rea şocului se va face
felul descris.
A u fost co n stru ite diferite sisteme
de am ortizare a< şocurilor ca : Inca-bloc,
Pase-choc, K if, Choc-Resist, M onorex etc.
în fig u ră '’ 201 e ste rep rezen tat sistemul
Inca-bloc, la c a re piatra'C u g au ră si piatra 3 *
de acoperire s în t m ontate în tr-o bucşă 1
ce aluneca pe o porţiune conica 'i, tu n a Fig. 200. P rin c ip iu l a m o rtiză rii şo-
apăsată în locaş d e u n arc 3, care calcă pe eurilo;.
p iatra d e aco p erire. -
’iîn fig u ra 202 se a ra tă sistem e folosite la ceasornice de calitate su­
perioară. S istem u l M onorex (fig. 202, a) ca şi o serie de alte sistem e (T ri-
.schock, R ufarex) se caracterizează prin aceea că cele două p ietre n u mai
sînt m on tate în aceeaşi bucşă, c i separat. P rin aceasta se realizează, în p ri­
m ul rîn d , posib ilitatea deplasării unei p ietre independent d e cealaltă. P ie ­

157
trele, fiin d m ontate separat, v o r avea m ase m ai mici şi deci se vor deplasa
m ai uşor, asigurînd astfel o am ortizare m ai b u n ă a şocurilor. P ia tra cu
g au ră este m o n tată şi în aceste cazuri în tr-o bucşă care a re în ex terio r o
su p rafaţă conică (înclinată la 45°) su p rafinisată, ce alunecă pe o suprafaţă
cu aceeaşi conicitate de pe p a rte a fixă a lagărului. . ..

F i g . 201. Sistem ul In c a -b lo c :
a — fu n c ţio n a re; 5 — p iese c o m p o n en te.

Bucşa în care este m ontată p iatra de acoperire este aşezată pe bucşa

pietrei cu gaură, fiind apăsată de u n arc de form a unei şaibe elastice cif
trei b raţe.
La sistem ul Trischock (fig. 202, b) num ai p ia tra cu gaură este mon­
ta tă în tr-o bucşă; iar p ia tra de acoperire este aşezată pe bucşa pietrei de
trecere fără a fi m pntată în bucşă şi este apăsată de un arc pe aceasta.

158
 La sistem ul Rufarex (iig.
202, c) piatra cu gaură este aşe­
zată intr-un locaş, iar piatra de
acoperire este montată in tr-o
bucşă care apasă pe piatra cu
gaură. Bucşa în care este m ontată
piatra de acoperire este apăsată
spre lagăr de u n a rc cu trei braţe.

F. ROLA, BUTUCUL Şt
COMPASUL DE REGLARE

a. Rolul arcului spiral. Dacă

a r fi posibil să fie fix a t capătul in ­
terio r al arcu lu i spiral ex act in
c-entrul ax u lu i balansierului, re­
zu ltatu l p riv in d m ersul ceasorni­
cului ar fi cel m ai bun, deoarece
oscilaţiile n u ar fi influ en ţate de Fig. 202. S istem e de a m o rtiza re folosite ia
curba term in ală interioară. In c easo rn ice d e c a lita te superioară.
aoest caz însă n u a r fi posibil ca
arcul sp ira l să fie dem ontat uşor. De aici re z u ltă şi cerinţele care se im pun
rolei arcului spiral, şi anum e :
— să perm ită capătului in terio r al arcului sp iral să se apropie cît
este posibil de ce n tru l axului oscilator ;
— să poată fi dem ontată u şo r şi de re p e ta te ori de pe axul oscila­
tor, fără ca p rin aceasta arcul spiral să fie expus la deform aţii.
P e n tru a face posibilă d em ontarea şi m o n tarea re p e ta te şi asigurarea
unei anum ite poziţii, rola este p rev ăzu tă cu o cre stă tu ră radială. L ăţim ea
acestei c restătu ri trebuie să fie cît m ai mică, a stfe l în cît şu ru b eln iţa cea
mai mică să poată in tra în cre stă tu ră în v ederea ro tirii rolei pe ax cu
ocazia corectării şi potrivirii căderii eşapam entului. O lăţim e prea m are
influenţează negativ echilibrul balansieru­
lui. Rola e ste p revăzută cu o g au ră tra n s­
versală în care se introduce cap ătu l in te ­
rio r a l arcului spiral şi se fixează cu un
ştift.
în fig u ra 203, a este rep rezen tată o
rolă execu tată corect. G aura transv ersală
3 este în im ediata apropiere a crestătu rii
1. Astfel, m ai m u lt de ju m ătate din supra­
faţa interio ară a rolei şi anum e porţiunea
de la 1 la 2 va fi aderentă cu axul balan­ Fig. 203. R ola arcu lu i sp ira l :
sierului. P o rţiu n ea în care se află gaura 3 a — co r e c tă ; b — g reşită .

este slăbită şi n u a re elasticitatea nece­

sară, deci p rezintă tendinţă de deform are. D acă g a u ra de fix are are poziţia
din figura 203, b, această rolă la fiecare m o n tare se va deform a. Dacă rola
n u este d estu l de m are, n u va fi niciodată strîn să su ficien t de ad eren t pe
axul balansierului, şi p rin deform area poate să producă şi deform area
arcului spiral.
 i.-»-■? fci- figura-2Q4- sîn t rep rezen tate cîteva fo n n e uzuale ale rolei p en tru

%s.. F^luV .^especff ^ form a înd o irii' d in tre p o rţiu n ea d reap tă a capătului
in te rio r a l i c u l u i spiral;C are ifitră în g au ra rolei şi, p rim a .sp iră a re p.ira-
I c' ----- j - -1*- , 1
r ir F ^ y Jr -^ ^ T X
Fig: 204. T ip u ri ;4e role.
Fig. 205. A rc spiral ;
o — c o r e c t: b — g reşit.
Fig. 20i5. B ulucul arcu lu i spiral.
Capetele arcului spiral se fixează cu ştiftu ri de form ă şi dim ensiuni
potriyite. în fig u ra 207~$înt rep rezen tate o fix are corectă şi cîteva fixări
incorecte.
Corect Incorect
p o rta n tă deosebită p en tru
......
d eform area; concentrică...a
'
arcului. în tim pul oscilşi-
ţiilor. .
In figura 205, a este
rep rezen tat u n arc spiral
m o n ta t, corect, şi anum e
trecerea, cu.".racordarea r
se realizează p rin tr-u n
sfe rt de arc de cerc. De
asem enea, d istan ţa a esţe
.egală cu pasul d in ţii
două spire b. în fig. 205, b
este rep rezen tat iui arc
sp iral m ontat incorect.'
F ixarea capătului de
a rc îa rolă trebuie făcută
cu atenţie p en tru ca" spi­
re le arcului să se situeze
în tr-u n plan perpendicular
p e axul balansierului.
b. B utucul arcului
spiral. C apătul e x te rio r al
arcu lu i spiral se fixează
cu un ştift în tr-o gaură a
u n u i butuc nu m it piton,
. ex ecutat din alam ă sau al­
paca. P ito n u l este fixat,
de obicei, în puntea balan­
sierului, fie prin presare,
fie cu şu ru b lateral dacă
in tră în orificiul respectiv
cu joc. în fig. 206 s in t re­
prezentate trei fo n n e mai
frecvent utilizate p en tru
piton.
Incorect Corect
 c. Com pasul de reglare. P e n tru a fi posibilă m odificarea uşoară a
lungim ii activ e a arcului spiral, şi în acest fel a perioadei de oscilaţie, pe
p u n te a balansierului în ju ru l p lăcuţei de acoperire este m ontat com pasul
de reg lare (v. fig. 182). U n u l d in tre capetele acestuia se poate deplasa pe
ultim a sp iră a arcu lu i spiral care a re form a circulară.
In fig u ra 208, a şi b este re p re z en ta t un com pas de reglare p en tru
arcul spiral B reguet, respectiv arcul spiral plat. La com pasul p e n tru arcul
spiral B reguet (fig. 208, a) u ltim a sp iră este intro d u să în tre cele două ştif-

Fig. 208. C om pasuri de reglare.

tu ri 1. Com pasul p e n tru arcul sp iral p lat (fig. 208, b) este prevăzut cu o
cheie 2, care n u perm ite ieşirea s p i r e i ; cu 3 s-a n o ta t plăcuţa de acoperire.
In scopul creării unei posibilităţi de reglare m ai fină decit p rin d e ­
rea indicatorului com pasului cu p enseta şi deplasarea lui, au fost construite
eiteva dispozitive speciale de reglare.
In fig u ra 209, a este re p re z en ta t un dispozitiv foarte sim plu p en tru
reglarea fină. A rcul 3 îm pinge indicatorul com pasului către şu ru b u l 5. Ş u­
rubul, ro tin d u -se în tr-u n sens sau altul, va produce deplasarea com pasului
în sensul g răb irii sau întîrzierii ceasornicului.
In această figură, 1 este p lăcu ţa de acoperire în ju ru l căreia se ro­
teşte com pasul 2, 4 este pitonul, ia r 6, p untea balansierului.
D ispozitivul din fig u ra 209, b este alcătuit d in tr-u n şurub 7 şi piu­
liţă 8 care s în t înecate în corpul p u n ţii balan sieru lu i 6. Indicatorul este
a n tre n a t de p iu liţa care se deplasează în tr-o p arte sau în cealaltă, la ro ti­
re a şurubului în cele două sensuri.
La dispozitivul din figura 209, c, indicatorul poate fi deplasat cu a ju ­
to ru l excentricului 9 pe care este p re sa t indicatorul com pasului de arcul 3.
Ti'ebuie sy b lin iat încă o dată că la ceasornicele de precizie, reglarea
fină se execută prin m odificarea m om entului de inerţie.

b c
Fig. 209. C om pasuri p e n tru re g la re fină.

11 — M an u alu l c e a so r n ic a r u lu i 161
 iNTREBĂRi RECAPITULATIVE

1. Din. c e p ă r ţ i e s te a l c ă t u i t b a l a n s i e r u l ? D e s c r ie ţi a c e s te e le m e n t e covnponerjţr:.
2. C a r e s î n t f a c to r ii c e d e t e r m i n ă p e r io a d a d e o s c ila ţie ?
3. C ite t i p u r i d e r o ţi o s c ila to a r e c u n o a ş te ţi ?
4. C ite f e l u r i d e a r c u r i s p i r a le s e u tiliz e a z ă ?
5. C e s e î n ţe le g e p r i n c o m p e n s a r e a r o ţ ii o s c ila to a r e ?
f>. C u m s e e x p li c ă c o m p e n s a r e a l a r o a t a o s c ila to a r e b i m e t a i i c â ?
7. C u m s e o b ţ in a lt e c o m p e n s ă r i ?
8. E x p li c a ţ i n e c e s ita te a şi m o d u l d e a c ţ i u n e a r o ţii o s c i la t o a r e c u c o m p e n s ă r i :;u p ii-
m e n ta re .
P r i n ce se c a r a c te r iz e a z ă l a g ă r u l b a la n s i e r u l u i ? D e s c r ie ţi c î t e r a s o lu ţii.
10. D e s c r ie ţi c ite v a s o lu ţii p e n t r u l a g ă r e a n tiş o c .
11. C e r o l a r e r o la b a l a n s i e r u l u i ? A r ă t a ţ i c it e v a f o r m e d e r o le u z u a le .
12. C u m tre b u ie să a r a te u n b u tu c c o re c t p e n tr u a r c u l s p ira l ?
13. I n d i c a ţi c îte v a d is p o z itiv e d e r e g la r e f in ă a c o m p a s u lu i d e r e g la r e .

CAPITOLUL VII

M E C A N IS M U L IN D IC A T O R

M e c a n is m u l in d ic a to r e s te f o r m a t d in p a r t e a d e a n g r e n a j c a re , p r in
in te r m e d iu l in d ic a to a r e lo r şi a l c a d r a n u lu i, în r e g is tr e a z ă n u m ă r u l d e o s­
c ila ţii a le b a la n s ie r u lu i. L e g ă tu r a d in tr e m e c a n is m u l d e tr a n s m is ie şi m e ­
c a n is m u l in d ic a to r tr e b u i e r e a liz a tă p r i n t r - u n c u p la j e la s tic (cu fre c a re ).
L a c e a s o rn ic e le d e u z g e n e r a l, c a d r a n u l e s te î m p ă r ţit în d o u ă s p re z e c e
p ă r ţi (ore). A s tfe l, în t r e a r ă t ă t o r u l m i n u t a r şi c e l o r a r tr e b u ie să e x is te u n
_____ r a p o r t d e 12 :1 . N u m ă r u l d e d in ţi a i p i-
n io n u lu i p ă t r a r , r o ţii s c h im b ă to a r e , p i-
n io n u lu i s c h im b ă to r şi r o ţii o r a r e fo lo -
2 s ite a fo s t d a t î n ta b e la 4.
L a c e a s o rn ic e le d e în a ltă p re c iz ie ,
rr ------,n c a d r a n u l a r e 24 d e d iv iz iu n i p e n t r u
$ 24 h. I n a c e s t caz, r a p o r t u l d e tr a n s m i­
m sie v a fi’ d e 24 :1 .
i a. C u p la ju l e la s tic . S e c u n o sc m
m u lte s o lu ţii d e r e a liz a r e a c u p la ju lu i
e la stic , d a r to a te se b a z e a z ă p e re a liz a ­
r e a u n u i c u p la j p r i n f r e c a r e , d e o b ice i
p e a x u l m i n u t a r p r e lu n g it.
î n f ig u r a 210 e s te r e p r e z e n ta t a ş a -
Fig. 210. Cuplaj cu ştift. n u m itu l s is te m d e ş t i f t in d ic a to r . P in io ­
n u l c e n tr a l, r e s p e c tiv a x u l m i n u t a r 2,
e s te g ă u r i t şi p r in e l t r e c e u n ş t i f t n u m i t ş t i f t in d ic a to r 1, d e o a re c e p o a r tă
in d ic a to r u l m in u ta r . P e a c e s t ş t i f t e s te f i x a t p r i n p r e s a r e p in io n u l p ă t r a r .
C u p la ju l p r i n f r e c a r e e s te r e a l i z a t î n t r e p in io n u l m i n u t a r g ă u r i t şi ş tif tu l
in d ic a to r . î n a c e s t sco p , u n e o r i, ş t i f tu l e s te lo v it ( tu r tit) p a r ţia l p e n t r u a
se o b ţin e f r e c a r e a d o rită .

162
 ■ S is te m u l u ti li z a t cel m a i f r e c v e n t e s te cel c u b u c ş ă r e p re z e n ta t- în
fig u ra 211. P in io n u l p ă t r a r 1 e s te g ă u r i t şi s e m o n te a z ă lib e r p e a s u l c e n ­
t r a l (m in u ta r ) 2. Ţ e a v a p in io n u lu i e s te p r e v ă z u tă c u o d e g a ja r e r e a liz a tă
p e s u p r a f a ţa e x te r io a r ă , p r a c tic a tă în s c o p u l o b ţin e rii p e r e te lu i. P r i n s ti­
v u ite ,- în a c e s t lo c se fo rm e a z ă in i n te r io r o p ro e m in e n ţă 3 c a re v a fre c a
p e p o r ţiu n e a c o n ic ă 4 a a x u lu i m i n u ta r 2. P r in ¥
a c e a s tă f r e c a r e se r e a liz e a z ă c u p la ju l e la stic . P e
ţe a v a p in io n u lu i p ă t r a r se fix e a z ă a r ă t ă t o r u l m i­
n u t a r 6, ia r a r ă t ă t o r u l o r a r 5 e s te m o n ta t pe b u c ş a
ro ţii o ra re .
b. C a d r a n u l. C a d r a n u l e s te e le m e n tu l c e a ­
s o rn ic u lu i p e c a re se p o t c iti o ra , m in u te le .şi se ­
c u n d e le , p r i n p o z iţia in d ic a to a r e lo r f a ţă d e r e p e ­
re le c a d ra n u lu i. I n f u n c ţie d e fo rm ă , d e m a te r ia ­
lu l în tr e b u i n ţ a t şi d e e x e c u ţie s e cunosc; f o a r te
m u lte v a r ia n te d e c a d ra n e .
: î n tr e c u t, m a jo r ita te a c a d r a n e lo r se e x e c u ta u d in c u p r u , d in a r g in t
s a u - e m a ila te . C a d ra n e le e m a ila te p r e z in tă d e z a v a n ta ju l că e m a ilu l e s te
s e n s i b i l ; d a to r ită e m a ilu lu i, c a d r a n u l d e v in e d e s tu l d e g ro s.
• A stă z i, c a d r a n e le c e a s o rn ic e lo r d e m în ă ş i d e b u z u n a r se e x e :;u tă
d in m e ta l, d e o b ic e i d in c u p r u f o a r te s u b ţir e , şi a c o p e rit g a lv a n ic . La c a ­
d r a n u l d e c a lita te s u p e r io a r ă c ifre le s a u s e m n e le s în t a m b u tiz a te In re iie f
sa u a p lic a te .
In figura 212 sint reprezentate cîteva m odele de cadrane de diferite
forme.

V i V

,c -I...
r

F ig . 212. F o r m e d e c a d r a n e :
cadrane cu diferite scări g ra d ate; c—•/ — .secţiuni; h—l — diferite form e de

lfi3
 De obicei, cad ran u l este p rev ăzu t pe p artea inferioară cu două picio­
ruşe care in tră în două găuri din p latin a din faţă, fiin d fix ate cu aju to ru l
a două şu ru b u ri laterale.
P e n tru cadranele em ailate a fost aplicată şi altă soluţie, şi anum e
ele au fost p rin se îm p reju r în tr-u n inel su b ţire de alam ă m ontat pe platină
p rin presare, fiind poziţionat de către u n ştift. C adranele ceasornicelor
m oderne sîn t prevăzute, deseori, cu o fereastră p e n tru indicarea datei şi,
eventual, a zilei săptăm înii : situată, de obicei, în d rep tu l cifrei 3.
* P e n tru a face posibilă citirea orei pe întuneric, se folosesc substanţe
lum inescente. O altă soluţie aplicată în acest scop, care a d ev en it posibilă
recen t p rin fabricarea u n o r acum ulatoare foarte mici, constă în ilum inarea
cadranului cu a ju to ru l u n u i beculeţ electric m o n tat ascuns sub inelul gea­
m ului, care se aprinde prin apăsarea pe u n b uton la te ra l ce închide con­
ta c tu l circu itu lu i electric.
c. Indicatoarele. Ceasornicele de astăzi, au de obicei, trei indicatoare,
şi anum e : orar, m in u ta r şi secundar. Indicatoarele sîn t executate din benzi
m etalice su b ţiri de oţel sau alam ă şi au form e foarte variate. Ele se carac­
terizează p rin form e geom etrice sim ple şi se obţin p rin ştan ţare (fig. 213, a,
b). în tre c u t se executau m anual şi au fost m u lt m ai complicate ca form ă
(fig. 213, c) (arătăto are Louis XV"). In prezent se întîinesc m u lte indica­
toare cu ferestre m ici de form ă corelată cu form a exterioară a acestora
(fig. 213, d).
Indicatoarele secundare (fig. 213, e) pot fi de două feluri : indicator
secundar m ic, u tilizat la ceasornice prevăzute cu o îm părţire separată mică
p e n tru secunde, şi indicator secundar m are, folosit la ceasornice cu secun­

e
Fig. 213. F orm e d e indicato are.

d a r c e n tra l la care îm părţirea orară şi a m in u telo r serveşte şi la citirea

secundelor. T oate indicatoarele sîn t m ontate pe axele, respectiv bucşele
corespunzătoare, p rin presare.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. D in ce elem ente este com pus m ecanism ul in d ic a to r ?

2. Ce ra p o rt d e tran sm isie se realizează ?
3. C îte tip u ri de cad ra n e cunoaşteţi ? D ar in d icato are ?

164
 CAPITOLUL VIII

SCHELETUL MECANISMULUI DE CEASORNIC

P rin scheletul m ecanism ului de ceasornic se înţelege acea p a rte a

ceasornicului care serveşte la susţinerea tu tu ro r elem entelor ce com pun
m ecanism ul. F orm a şi dim ensiunile scheletului sîn t d eterm in ate de : ro­
ţile, pinioanele, axele şi eşapam entul ce a so rn ic u lu i; ara n jam en tu l aces­
tor elem ente ; dim ensiunile cadranului şi ale arătăto arelo r ; form a carcasei.
S cheletul ceasornicelor portabile se com pune din : p latină, poduri şi
punţi, în care sînt m ontate lagărele, p u n cte de articulaţii p e n tru pîrghii
etc. La an u m ite ceasornice de calitate inferioară şi ieftine se întîlnesc şi
b olţuri sau bucşe distanţiere.
P e n tru executarea scheletului se folosesc u rm ătoarele m ateriale :
alam ă, alpaca, nichel, oţel, zinc şi aliaje ale m etalelor uşoare. T oate aceste
m ateriale în ain te de utilizare se p rezin tă în stare lam inată sau tra să şi p u ­
ternic ecruisate. De asem enea, ele treb u ie detensionate în ain te de p re ­
lucrare, p e n tru a se evita eventualele deform ări u lterio are ale scheletului.
S up rafaţa scheletului este şlefu ită şi acoperită cu un stra t su b ţire de
aur, argin t, nichel etc.,x în vederea p ro tejării îm potriva agenţilor atm osfe­
rici şi, în acelaşi tim p, a obţinerii unui aspect frum os. La ceasornicele de
m înă, scheletul este form at d in tr-o platin ă dispusă pe partea; cadranului,
ce serveşte d re p t bază p en tru to ate celelalte poduri sau p u nţi ale sche­
letului (fig. 214). Podurile sînt fix ate de p latin ă p rin şu ru b u ri şi ştiftu ri
p e n tru asigu rarea poziţiei precise. Poziţia p o durilor treb u ie să fie foarte
bine stab ilită deoarece orice deplasare laterală produce o deplasare a la ­
gărelor şi axele n u m ai pot ocupa o poziţie corectă. în fig u ra 215 se ara tă
felul de fix are a p unţii b alansierului pe platină. P latin a este p rev ăzu tă cu
găuri filetate în care se înşurubează şu ru b u rile cu cap cilindric. Capul
cilindric in tră în locaşul respectiv p racticat în punte.

Fig. 214. P o d u rile ceasornicului.

în funcţie de form a ceasornicului se deosebesc d iferite form e de pla-

tine. P o d u rile de asem enea au fo arte m u lte form e. D upă felul dispoziţiei
şi form ei p u n ţilo r se deosebesc m u lte soluţii constructive.
în fig u ra 216, a este re p re z en ta t u n schelet sau calibru circu lar la
care fiecare ax are u n pod propriu. La scheletul sau c alib ru l revolver
(fig. 216, b), podul casetei (m ecanism ul m otor) a re form a asem ănătoare
cu un revolver. în figura 216, c a ra n ja rea p o durilor este aproxim ativ ra -
dială. în fig u ra 216, d este rep rezen tată situ aţia în care to a te axele, excep-
tind roata ancoră şi balansierul, sîn t aşezate sub u n singur pod care aco-

165
 e
9 h
F ix. 21(5. F o rm e ţie p o d u ri.

p e ră c irc a 3/4 d in s u p r a f a ţa m e c a n is m u lu i. în f ig u rile 2 Iii, e, r. g şi h s in t

re p re z e n ta te d isp o z iţii de p o d u ri fo lo site la m e c a n ism e d e c e a so rn ic e de
form ă d e o se b ită d e cea c irc u la ră .

1NTRE3A.RI r e c a p it u l a t iv e

1 . C :.r# e s te r o lu l p la tin e i ?
2. D in c s m a t e r i a l se e x e c u ţii s c h e le tu l c e a s o r n ic e lo r ?
3. C u m se f ix e a z ă p o d u r ile ?

CAPITOLUL IX

CARCASA CSA-JOSNiCZLOR

M e c a n ism u l c e a s o rn ic e lo r trebuie montat in tr-o c a rc a să care sâ-i

fe re a sc ă d e p ra f, u m e z e a lă etc. în acelaşi timp, c a rc a sa o fe ră p o s ib ilita te a
Fig. 217 C e a s o rn ic d e
b u z u n ar.
o b ţin e rii u n o r fo rm e v a r ia te şi a tr a c tiv e d e ceasor­
nice, d e te r m in a te de m o d ă şi d e p r e f e r in ţa c u m p ă ­
ră to rilo r.
In fig u r a 217 e ste r e p r e z e n ta t u n c e a so rn ic de
b u z u n a r m o d e rn .
M e c a n ism u l c e a s o rn ic e lo r de b u z u n a r are, d e
obicei, d ia m e tr u l c u p rin s în tr e 37 şi 50 m m şi în ă l­
ţim ea în t r e 4 şi 6 m m . S u cc ese le d o b în d ite în con­
strucţia c e a s o rn ic e lo r au p e rm is e x e c u ta r e a u n o r ce a­
sornice de d im e n s iu n i m ai re d u se , d e e x e m p lu c ea -
so rn ic e le d e m în ă , a c ă ro r fu n c ţio n a r e c o re c tă n u
poate fi in f lu e n ţa tă în mod e s e n ţia l d e m işc ă -

160
r ile b r a ţu lu i. D e a c e e a c e a s o rn ic e le d e m i­
n ă în lo c u ie s c d in ce în ce mai mult cea­
s o rn ic e le d e b u z u n a r .
Mecanismul unui ceasornic ele mînă
pentru bărbaţi este de obicei circular, avînd
un diametru de 30 mm. montat într-o car­
casă circulară, pătrată, dreptunghiulară. De
urechile carcasei este fixată o bandă metalică
oau din piele care serveşte la fixarea cea­
sornicului pe braţ (fig. 218, a). Spre deose­
bire de ceasornicele de mină pentru bărbaţi,
cele pentru femei au un mecanism mai mic,
. diametrul, uneori, de numai 10— 13 mm
(fig. 218, b).
Ceasornicele de dimensiuni mici cu­
nosc si serie întreagă de execuţii in care se
combină ceasornicul cu obiecte de bijuterie,
fn figura 218, c este reprezentat un ceasor­
nic pentru femei caracterizat p rin tr- >carcasă
2:;e«:ulată din au r gravat şl H-asUit. avinţt o iiţ. 2 l i . C easo rnice d o n u r
brăţară parţial sau complet acoperită cu or­
namentaţii. De asemenea, există ceasornice bogat ornam entate fi:: a re de
lănţişoare sau montate chiar într-un ine!.
a. C a rc a s a c e a s o rn ic e lo r de b u z u n a r . Carcasa ceasornicelor de buzu
nar (fig. 219) se compune din următoarele părţi piincipale : partea cen-
■raiă 1, în care e s te fixat mecanismul, inelul mijlociu 2, capacul d in
-pate 3 , c o m p le ta t, uneori, cu un capac special 4 de protecţie împotriva
prafului şi inelul c u geamul din faţa cadranului â. In dreptul axului re-
monior este lipit etrierul constind din capul 6, gitul 7 şi bucşa H. Capul
•tricrului poartă veriga ie, an cum şi inelul portgeam, -int fixate.
de obicei, prin ba-
iamn-parnier care
peimite o deschidere
i işoară.
Ceasornicele de
birzunar moderne se
^arni:te rize a ză p rin -
*.r-un geam cit se
panta de mare şi o
grosime cit mai mică
a ceasornicului. Cifra
12 este in direcţia
axului remontor.
Acest gen tie carcasă,
numită şi carcasa Le-
pin, a fost cel mai
in trebuin i;at in ainte Fii». 2J&. C a r c a s a c e a s o r n ic u lu i d e b u z u n a r .
de folosirea pe scară
largă a ceasornicelor de m înă şi este utilizat şi astăzi p e n tru ceasaornicele
de buzunar cît şi p e n tru ceasornicele suspendate de lănţişoare şi braşe.
In funcţie de form a şi dim ensiunile p ărţii centrale faţă de capac şi
inelul portgeam se deosebesc mai m ulte tip u ri de carcase. In figura 220
sînt arătate doar cîteva din multitudinea de forme utilizate. Carcasele
ceasornicelor de buzunar prevăzute în faţă cu un capac ce acoperă geamul
şi care se deschide prin apăsarea coroanei axului remontor se numesc
carcase Savonette. La acestea, cifra 12 a cadranului se află pe o direcţie
perpendiculară pe direcţi^ axului re­
montor.
b. C arcasa ceasornicelor de m i­
nă. Ca şi la ceasornicele de buzunar,
din punctul de vedere al formei şi di­
mensiunilor se întîlneşte o varietate
foarte mare de tipuri de carcase. Cele
mai frecvente au forma circulară
(fig. 221, o), şi forma dreptunghiu­
lară (fig. 221, b).
A F r\

Fig. 220. T ip u ri de carcase p e n tru Fig. 221. C arcase p e n tru

ceasornice de buzunar. ceasornice de niînă.

De obicei, carcasa ceasornicelor de mînă este compusă din trei părţi

distincte (fig. 222, a) : partea centrală 1, inelul portgeam 2 şi capacul 3.
Acestea sînt asamblate prin presare. Mecanismul este fixat în partea cen­
trală. în figura 222, b este dat alt tip de carcasă, alcătuită numai din două
p ărţi: carcasa propriu-zisă 1 în care este fixat geamul şi capacul 2.

Fig. 222. Părţile carcasei.

168
 La ceasornicele etanşe carcasa este rotundă şi formată din două
p ărţi; capacul se înşurubează în carcasă, între ele existînd o garnitură de
etanşare.
Fiecare carcasă (fig. 223) este prevăzută în ambele părţi cu două
coarne 1 în care se montează un ştift 2 de care sînt fixate cele două jumă­
tăţi ale brăţării. La ceasornicele mai
vechi acest ştift a fost fixat rigid de
coamele carcasei prin lipire. Astăzi
aceste ştifturi sînt demontabile.
Ştiftul este prevăzut cu două
cepuri, din care unul 3 formează corp
comun cu ştiftul 2, iar celălalt 4 e«te
mobil (in sensul axial), ştiftul 2 fiind
găurit în această parte, iar cepul spri-
jinindu-se pe un arculeţ introdus în F i g . 2 2 3 . D ispozitivul de fix a re a (b ră ­
această gaură. La montare şi demon­ ţării) curelei.
tare acest cep mobil este împins în­
spre interior şi astfel ştiftul se poate scoate din coarnele carcasei
(fig. 223, ă). Evident coarnele în acest caz sînt prevăzute cu o gaură.
Uneori se aplică şi o soluţie inversă, adică în coarnele carcasei sînt
montate' două cepuri 5, iar ştiftul este prevăzut cu două bucşe, din care
una 6 este mobilă (fig. 223, b).
Pentru executarea carcaselor se utilizează diferite aliaje cu bronz,
alamă, alpaca şi anumite aliaje de turnat sub presiune. Aceste aliaje în
contact cu atmosfera se oxidează şi deci trebuie acoperite pe cale galva­
nică cu nichel sau crom. Alte materiale, cum ar fi aurul, argintul, mate­
riale placate cu aur, oţeluri inoxidabile utilizate la executarea carcaselor
ceasornicelor scumpe, prezintă avantajul că nu sînt oxidabile şi îşi păs­
trează aspectul frumos timp îndelungat.

INTRESAR! RECAPITULATIVE'

1. C are este ro lu l carcasei ?

2. Din ce p ă rţi se com pune c arc asa la ceasornicele de b u z u n a r ? D a r la cele de
m ină ?
3. C are sîn t m ate ria le le u tiliza te p e n tru carcase ?
4. C îte sistem e de fix a re a b ră ţă rii (curelei) se cunosc ?

CAPITOLUL X

DEMONTAREA Şl CURĂŢIREA CEASORNICELOR

DE BUZUNAR Şl DE M ÎN Ă

A. DEMONTAREA

a. Deficienţe exterioare. încă înainte de a se trece la demontarea

(deschiderea) carcasei, se pot constata o serie de deficienţe care permit for­
marea unei imagini asupra lucrărilor de reparaţii necesare. Astfel se va

169
verifica daca axul rem ontor nu este blocat (înţepenit) în carcasă, dacă co­
roana nu are o bătaie radială prea mare sau dacă mecanismul cu clichet
nu funcţionează corect.
în continuare se va trece coroana axului remontor pe poziţia de re­
glare a indicatoarelor. Cu această ocazie se poate observa dacă cuplarea
pe poziţia de reglare a indicatoarelor se face uşor, fără înţepeniri şi dacă
se menţine această cuplare şi în timpul rotirii coroanei. De asemenea se
va constata dacă cuplajul cu fricţiune asigură o frecare corespunzătoare,
dacă indicatoarele se ating între ele sau ating geamul sau cadranul. J i
ipoteza că indicatorul m inutar în timpul rotaţiei sb distanţează într-o
parte mai m ult de cadran, apropiindu-se în partea opusă, poate trage
concluzia că ţeava (bucşa) m inutară sau pinionul pătrar sînt aşezate
înclinat.
La această verificare se va observa, de asemenea, dacă i aarcasa este
închisă suficient de bine, geamul este încă bun sau prezintă multe zgîrie-
turi sau chiar crăpături, este fixat suficient de bine în rama iui, şi rama
este bine fixată EH partea centrală a carcasei.
Acestea au fost doar unele indicaţii ; observările pot fi mai detaliate
si depind şi de starea generală a ceasornicului care trebuie reparat.
b. D e m o n ta re a . în tim pul demontării se va continua observarea
atentă a tuturor pieselor in vederea depistării defectelor, in primul rind
se va deschide carcasa prin scoaterea capacului. P entru această operaţie
<e va folosi un cuţit special (fig. 224), dacă ceasornicul respectiv este obiş­
nuit, sau o cheie specială, în cazul ceasornicelor etanşe (antiacvatice) la
care capacul este înşurubat. Folosirea acestor scule este ob.işatorie deoa­
rece şurubelniţele sau alte scule improvizate produc inevitabil zgirierea
carcasei sau a capacului. Cuţitaşul se va introduce intre capac şi carcasă
in dreptul unei mici degajări practicate în acest scop în capac şi, prin ră­
sucirea lui, capacul se va desprinde. Se verifică dacă : "'-ara oscilatoare
atinge m arginea carcasei, capacul m ontat atinge podul haiunKieruIui sau
pitonul (butucul) arcului spiral, sau dacă şurubul acestuia apasă capacul
pe cepul axei m inutare provocind frinarea acestuia.
La ceasornicele obişnuite, adică la care carcasa este alcătuită din trei
bucăţi, se va îndepărta rama geamului în mod asemănător _a şi in căzui
capacului din spate. Aici -e verifică : montarea indicatoarelor, distanţa
dintre indicatoare, respectiv între indicatoare şi cadran, dacă : cadranul
este fixat eorecţ şi sigur, bucşa arAtâttj-
. rului nu freacă de marginea găurii din <•.*-
' '' : dran, cadranul este montat centric sau este
deplasat într-o parte, dacă nu s-au des-
F îk _*24* C u ţit p e n t r u d e sc h id e re a prins particule de email. După aceste veri-
c a p a c u lu i. ficări se demontează indicatoarele foiosin-
du-se pensete speciale pentru indicatoare,
in continuare se slăbeşte şurubul care fixează axul de armare şi se scoate
axul din mecanism. La unele tipuri de ceasornice, axul de armare se poate
scoate după ce, în prealabil, a fost apăsat, cu vîrful unui ac, ştiftul dispo­
zitivului de fixare a axului de armare. Apoi se scot şuruburile care fixează
mecanismul în carcasă şi se scoate mecanismul din carcasă. Acum se ob­
servă dacă : există părţi rupte, compasul de reglare n u se deplasează prea
uşor, roata oscilatoare are o bătaie radială sau axială inadmisibilă, plăcuţa
de acoperire este fixată corect.

170
 Se scot şu ru b u rile ce fixează lateral picioruşele cadranului şi se în ­
depărtează cadranul. A cum se poate u rm ări îndeaproape funcţionarea
m ecanism ului de arm are. Se controlează, apoi, şi funcţionarea eşapam en­
tului dacă sta re a de curăţenie generală a ceasornicului perm ite acest lucru.
Se trece la slăbirea arcului motor. în acest scop se reintroduce axul
remontor, şi coroana se va ţine cu degetele miinii drepte, iar cu ajutorul
unei pensete ţinute în mina stingă se scoate clichetul din dinţii roţii ca­
setei. Destinderea arcului se realizează prin rotirea lentă a coroanei în
-ens contrar armării, astfel incit arcul să nu se destindă instantaneu. Este
recomandabil ca arcul să mai păstreze o anum ită tensiune şi în această
•;tare se verifică jocurile — axial şi radiale — ale tuturor axelor. în con­
tinuare se va demonta podul balansierului slăbindu—e şi şurubul lateral
care ţine butucul (pitonul) arcului spiral. Totodată, «c va scoate' arcul spi­
ral din cheia compasului de reglare.
Pentru a se evita deformarea arcului spiral, după demontarea po­
dului balansierului se demontează rola arcuiui spiral împreună cu arcul
.piral şi se pun în benzinierâ pentru curăţire. De asemenea, se va demonta
plăcuţa de acoperire şi se introduce tot in benzinierâ.
Se demontează podul furcii ancoră împreună cru axul eî şi se intro­
duce, de asemenea, in benzinierâ.
Acum se poate executa un control preliminar ai angrenajelor. în ca­
zul in care se bănuieşte că un angrenaj nu funcţionează corect, după de­
montare, această pereche de roţi se va verifica separat. De pe partea ca­
dranului se demontează roata orară şi roata schimbătoare. Se demontează
podul sau podurile (în funcţie de tipul ceasornicului), roţilor mecanismului
de transmisie şi se introduc şi aceste roii in benzinierâ. La scheletul din
faţă -e demontează plăcuţa acoperitoare. Urmează demontarea roţii case­
tei care este m ontată pe partea pătrată a axului motor şi fixată printr-un
şurub axial. La scoaterea acestui şurub ~e va proceda cu precauţie, deoa­
rece de multe ori şurubul este prevăzut cu filet stin^, şi la o forţare prea
nare (neţinîndu-se seama de sensul de deşurubaf'e) i se poate rupe capul.
La dem ontarea casetei se va apăsa, de exemplu, cu minerul de lemn
■ii periei, capătul axuiui motor înspre capacul casetei ::are va ieşi din ca­
nalul (degajare) casetei. Urmează scoaterea capătului interior al arcuiui.
\rcul se scoate din casată în felul urm ător : se prinde' --pir;! interioară cu
penseta şi se scoate spiră după -piră, împiedietndu-se sări rea instantanee
a arcului din casetă. Se vor introduce toate piesele de­
montate în benzinierâ, eu excepţia arcului motor, care ‘-e
şterge doar cu o cîrpâ îmbibată cu benzină.
La demontare, mecanismul va fi aşezat (spri jinit) pe
un suport de mărime potrivită. P rintre cele mai bune su­
porturi pentru mecanisme de diferite calibre trebuie con­ tF'.iî. 225. G a r n i ­
u ra pc su p o r­
siderată garnitura de inele de lemn formată din fi— bu- t u r i in e la r i'.
âţi (fig. 225).
P latin a şi podurile ceasornicelor, fiind acoperite pe cale galvanică cu
aur, argint, nichel etc., vor fi atinse cu g rijă cu penseta p e n tru a nu le
provoca zgîrieturi. Se va evita atingerea lor cu m ina deoarece astfel ar
putea să apară pete care dăunează aspectului.
Ş u ru b u rile fiind diferite ca form ă, dim ensiuni, filet şi lungime, p en ­
tru a se evita încurcarea lor în tim pul asam blării, se recom andă aşezarea
lor în tr-o an u m ită ordine, sau chiar pe un suport placă cu diferite găuri.

171
 Dâ deşurubarea şi înşurubarea şuruburilor, partea de lucru a şuru­
belniţei trebuie să fie în stare bună, lăţimea ei să fie egală sau puţin mai
mică decît diametrul capului şurubului. Pentru a se deşuruba diferite şu­
ruburi este necesar ca ceasornicarul să dispună de 6—8 şurubelniţe cu
lame de diferite grosimi şi
lăţimi. Poziţia corectă a şuru­
belniţei în timpul lucrului
este dată în figura 226.
Podurile şi punţile de
pe platină se scot cu ajutorul
unei pensete sau al unei şu­
rubelniţe introduse în teşi-
tura lunguiaţă sau pătrată
care se află în partea de jos
a podului, lateral sau în
spate. Este suficientă o sin­
gură apăsare în jos prudentă
cu penseta sau şurubelniţa
Fig. 226. L u cru l cu şu ru b e ln iţa . pentru a slăbi ştifturile pun­
ţii şi a le scoate din găurile
platinei. Aceste recomandări sînt valabile atît pentru ceasornicele cu eşa­
pament cu ancoră cît şi pentru cele cu eşapament cu cilindru. Ultima ope­
raţie de demontare constă în demontarea roţii eşapamentului.

B. CURĂŢIREA CEASORNICELOR

Toate piesele ceasornicului (cu excepţia arcului motor) se introduc

în benzinieră, cele grele jos, cele uşoare sus. Arcul spiral, roata oscila­
toare şi furca se recomandă a fi curăţite fie într-un vas separat, fie înainte
de curăţirea celorlalte piese, pentru a nu fi deteriorate de piese mai grele
şi pentru, a avea un mediu de curăţire cît mai curat. Totodată se recomandă
ca vasul respectiv să fie acoperit cu un capac sau clopot de sticlă. Ca me­
diu de curăţire se foloseşte benzina curată, tricloretilena sau tcluolul.
De obicei, cufundarea pieselor în benzină nu este suficientă pentru
curăţirea şi dizolvarea completă a uleiului uscat. Din această cauză se re­
comandă ca să fie însoţită curăţirea de o periere cu o perie cu păr moale
sau cu o pensulă.
După curăţire, piesele se vor aşeza pe o cîrpă sau hîrtie fără firicele
(scame), pentru ca substanţele volatile să se evapore, iar după aceasta se
pun pe suprafaţa curată a mesei de lucru. Cu beţişoare de lemn de esenţă
tare (Putzholz) se vor curăţi pinioanele, lagărele, adînciturile pentru ulei,
precum şi găurile din pietre. Cepurile fusurilor, precum şi suprafeţele
active ale paletelor se vor curăţi cu măduvă de soc care se va scurta în
permanenţă prin tăierea porţiunii murdare. Părţile’ lustruite prin frecare
cu măduvă de soc sau piele fină devin din nou lucioase.
Dacă trebuie să se prindă o piesă cu mîna, aceasta se face, totdeauna,
cu hîrtie de mătase, pentru a se evita contactul direct al degetelor cu
piesa.
Periile întrebuinţate la curăţire trebuie să fie din cînd în cînd spă­
late în apă cu săpun sau benzină. După spălarea în apă cu săpun, ele vor
fi clătite în apă curată sau spirt. Pentru uscare, periile vor fi suspendate
astfel ca p ăru l să fie în d rep tat în jos. D upă aceasta periile trebuie cu răţite
cu praf de cretă p en tru a se în d e p ă rta orice u rm ă de unsoare. Deoarece
creta form ează o pastă de şlefu it care poate d istruge acoperirile pieselor
(în special aurirea), p rafu l de c re tă ce răm îne în p ă r treb u ie n e a p ă ra t în ­
dep ărtat p rin p erierea unei b u căţi de h îrtie pusă pe m uchia mesei. D acă
curăţirea periei se face în benzină, ea se va cu răţi d efinitiv p rin p erierea
pe un os.
Deoarece la spălarea în benzină mai răm îne u n stra t foarte subţire
de grăsim e pe piesă, se recom andă o clătire în toluol. O soluţie de apă
(5 părţi) cu hidroxid de am oniu (2 p ărţi) şi acid gras (3 părţi) în stare în­
călzită, însă fără a fierbe, a re u n efect de dizolvare a grăsim ilor m u lt m ai
bun. De aceea se recom andă ca piesele foarte m u rd are să fie c u răţite cu
această soluţie. In acest scop, piesele vor fi în şira te pe u n fir sau pe o
sîrm ă subţire şi se m enţin tim p de 10—20 m in în această soluţie. D upă
scoatere, se clătesc în apă curată, care, la rîn d u l ei, se îndepărtează p rin
spălare în spirt. P e n tru uscarea pieselor se recom andă m ai p u ţin folosirea
rum eguşului şi m ai m u lt uscarea cu aer cald.
în nici un caz nu se admite curăţirea părţilor acoperite cu lac în
soluţii de săpun. Pentru acestea materialul cel mai bun de curăţire este
benzina. r
A rcurile spirale foarte m u rd a re (cu ulei uscat) se vor fierbe în tr-u n
vas mic cu o soluţie de săpun. D acă totuşi se păstrează efectul de lipire a
spirelor, ele se v o r cufunda în eter.
A rcul m otor, după ce a fost şters cu cîrpă îm bibată cu benzină, se
va unge to t cu cîrp a cu ulei sau vaselină.
In u ltim u l tim p, p e n tru cu ră ţire a ceasornicelor portabile se folosesc
to t m ai m ult m aşinile de cu răţit. In aceste m aşinijvpiesele sîn t aşezate în
coşuleţe speciale, sep arat piesele m ai sensibile şi m ai uşoare faţă de cele
m ai m ari şi m ai grele. A ceste coşuri, de obicei, din sită sîn t cufundate în
soluţii de spălare unde se rotesc, ia r soluţia este ag itată prin u ltrasu n ete
p e n tru a se m ări efectul de cu răţire. în cazul ap a ra telo r cu ultrasu n ete,
soluţia de cu răţire este, de obicei, tricloretilenă. D upă operaţia de cu răţire,
coşul este scos din m ediul de sp ălare şi p rin ro tire, dato rită forţei c en tri­
fuge, urm ele de soluţii sîn t în d ep ărtate. U rm ează o scufundare în m ediul
de clătire (toluol sau, eventual, u n alcool) care este m en ţin u t în p erm a­
nenţă în stare cu rată p rin filtra re . U ltim a operaţie este cea de uscare cu
aer cald. A v an taju l deosebit al acesto r m aşini constă în fa p tu l că elim ină
m unca de cu răţire cu aşchiile de lem n, ia r piesele pot fi asam blate aşa
cum se scot dfti m aşină.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. C are sîn t v e rific ă rile ce se fa c în a in te de tre c e re a la d e m o n ta re ?

2. Ce v e rific ă ri se fa c în tim p u l d e m o n tă rii ?
3. C are este o rd in e a de d e m o n ta re ?
4. Ce scule se folosesc la d e m o n ta re ?
5. în ce soluţii se face c u ră ţire a ?
6. Cum se c u ră ţă d iferitele piese a le ceasornicului ?
7. Care este p rin cip iu l m aşin ilo r d e c u ră ţit ?

173
 CAPITOLUL XI

SEPARAREA M ECAN ISM ULU I DE ARMARE

M ecanism ul de arm are este supus la solicitări destul de însemnate.-.

A ceasta este explicaţia că toate elem entele din ţate (roţi şi pinioane) >e
execută din oţel, ca dealtfel şi ax u l de arm are.
D efectele mai frecvente la acest m ecanism sînt : lipsa coroanei, a
coroanei şi axului de arm are, ax u l rem ontor ru p t, roţi dinţate rupte, p îr-
ghii şi arcuri rupte. în aproape toate aceste cazuri, ceasornicul se va de­
m onta com plet şi cu această ocazie se va face şi curăţirea. Uneori,
poate executa reparaţia şi p rin dem ontare parţială.
a. Coroana axului de armare. Coroana axului de arm are trebuie s
aibă un anum it diam etru corelat cu grosim ea carcasei. A stfel, o coroană
prea mică face arm area foarte anevoioasă sau, uneori, arm area nu poate
fi făcută com plet. D im potrivă, la o coroană p rea m are, arm area se .face
uşor, în schim b această coroană jenează pe p u rtă to ru l ceasului, prezen-
tînd in acelaşi tim p şi inconvenientul că se poate agăţa de diferite obiecte
şi se poate produce astfel sm ulgerea axului de arm are sau îndoirea lui.
în figura 227 sint date cîteva situaţii corecte şi incorecte. Astfel,
în figura 227, u. este rep rezen tată o coroană avînd un diam etru corespun­
zător ; coroana din figura 227, h are diam etru l p rea mic. iar cea din
figura 227, c prea mare. O atenţie trebuie acordată şi distanţei din tre co­
roană şi carcasă. In figura 227, d este rep rezen tată o coroană care se află
la o distanţă prea mare.
în ceasornicele de m ină, trecerea pe poziţia de reglare a indicatoa­
relor se face prin tragerea in afară a coroanei. Din această cauză, coroana
ceasornicelor de mînă se poate fixa pe axul de arm are num ai prin în şu ru ­
bare. Sensul de înşu ru b are trebuie astfel ales încît, la arm area arcului,
rotirea coroanei să se facă în sensul înşurubării. A stfel nu apare pericolul
de.şurubării coroanei. Acest pericol apare num ai la reg la rea indicatoarelor
in tr-u n anum it sens ; dacă frecarea cuplajului elastic este m are, deşuru-
barea devine oosibilă. mai ales. dacă si coroana nu este în şu ru b ată nîna. ia
num ărul axu iui de arm are (fig. 227, e).

' ‘
c n
1
II • 1
—~— 1 fu— i_U
0

U J
Q

F ig. 227. Coroane: ale a x u lu i de arm are.

 La ceasornicele de buzunar, la care trecerea pe poziţia de reglare a
indicatoarelor nu se face prin tragerea coroanei, există coroane montate
prin presare pe o parte pătrată a axului remontor. Coroana trebuie sa fie
ripsată pe suprafaţa cilindrică pentru a asigura o prindere mai sigură cu
degetele.
b. A x u l d e a r m a r e . Cu toate că funcţiile pe care le îndeplineşte acest
ax par a fi simple, cea mai mică defectare a acestuia va avea efecte nega­
tive asupra arm ării ceasornicului. Cauza principală care duce la uzura
pinionului de armare, a pinionului alunecător şi la funcţionarea defec­
tuoasă a întregului mecanism d e armare tre­
buie căutată în execuţia greşită, lipsită de pre­
cizie, a axului.
In figura 228 se observă că roata de trans­
£F1 f
1
■

■j -
misie I ocupă o poziţie greşită datorită unui
um ăr 2 al axului de arm are 3 prea mic. Ca u r­
mare a acestui fapt apar uzuri la pinionul alu­
JZ
yJ
- i3
necător 4 şi la roata interm ediară .5 : soluţia Fîs*. 228. D o fe r te la
■rebuie --ă cuprindă înlocuirea neapărată a axu­ m u l elf a r m a r " .
lui de arm are şi a elementelor uzate.
în figura 229, a este reprezentat modul cel mai simplu de asigurare
a axului de arm are 1 prin şurubul 2, al cărui capăt intră într-un canai din
ax. Acest canal va avea o lăţime corelată cu diam etrul şurubului. Cînd şu­
rubul este înşurubat oină la refuz, vîrful lui nu are voie să atingă fundui
canalului deoarece ar bloca rotirea axului, dai’ trebuie să pătrundă totuşi
■-uficient de adine in canal, deoarece aitl'ei pierde axul impreur.a cu
-coroana.

a b
Fit*. \ s i i ' u r a n ,a ixuiui ti'’ arm an?.

Majoritatea ceasornicelor moderne nu mai foiosesc aceste sisteme de

asigurare, ci sînt echipate cu o pîrghie de comutare pe poziţia de reglare
a indicatoarelor, care asigură printr-un cioc 3 axul rem ontor (fig. 229, b).
In pîrghie este înşurubat şurubul 4 cu um ăr care trece prin platină şi pun­
tea casetei, iar ciocul 3 intră în canalul din axul remontor. Şurubul 4 tre­
buie să nu atragă pîrghia pe platină deoarece ar fi împiedicată rotirea
Uberă a pîrghiei. Această soluţie este bună,
insă prezintă dezavantajul că şurubul 4 are
un cap mic cu o crestătură foarte îngustă şi
deci nu rezistă la suprasolicitări.
In figura 230, a este reprezentată forma
corectă a canalului din axul remontor Z şi a
ciocului pîrghiei 2, iar in figura 230, b, forma Fig. 230. C an a le în axul de
incorectă a acestor elemente.
 In vederea înlocuirii u n u i ax de arm are treb u ie m ai în tîi stab ilite
dim ensiunile. Dacă acest ax este ru p t, se va m ăsu ra fiecare cotă în p arte,
cu precizie cît m ai m are. D acă ax u l este pierd u t, fiecare po rţiu n e treb u ie
a ju sta tă p e n tru piesele ce se m ontează pe acest ax, respectîndu-se ordinea
d e operaţii indicată în fig u ra 231. Fazele de lu cru s î n t : stru n jire a sem i-

Fig. 231. Confecţionarea axuiui de armare.

fab ricatu lu i ; stru n jire a p ă rţii care va in tra în in terio rul carcasei ; s tru n ­
jire a cepului s c u r t ; s tru n jire a u m ărului p en tru pinionul de a r m a r e ;
stru n jire a trep tei p e n tru p inionul a lu n e c ă to r; pilirea sau frezarea p ărţii
p ă tra te ; 's tru n jire a canalului p e n tru asigurarea a x u lu i; stru n jire a ju m ă ­
tăţii exterioare ; stru n jirea p ărţii din ax unde se va executa f ile tu l; file-
tarea părţii p en tru coroană.
D rept m aterial se recom andă a se folosi oţelul p en tru scule (OSC 7).
Dacă dim ensiunile a x u lu i de arm are n u sîn t cunoscute cu precizie,
se recom andă ca filetarea să fie făcută înainte de stru n jirea canalului. Ca­
p ătu l axului din p artea file ta tă va ieşi p e n tru ca să înşurubeze coroana
pîn ă la capăt şi să fixeze (strîngă) bine. La ceasornicele de m înă în carcasă
este o bucşă de protecţie care îm piedică pătru n d erea p rafului în m ecanism .
In figura 232' este rep re z en ta t un ax de arm are cu coroana şi bucşa de
protecţie.
c. Roţile şi pinioanelc mecanismului de armare. Deşi ro ţile m eca­
nism ului de arm are n u rep rezin tă elem ente care să influenţeze d irect
funcţionarea ansam blului fo rm at de m ecanism ul m otor, m ecanism ul de
transm isie, eşapam ent, m ecanism ul reg u lato r şi m ecanism ul indicatoare­
lor, totuşi im p o rta n ţa lor în ceasornic este m are. La m ecanism ul de a r­
m are, n u m ăru l de elem ente din ţate variază în tre 4 şi 8, depinzînd de
soluţia constructivă şi de calib ru l ceasornicului.
1) P inionul sau roata de transm isie (fig. 233). A cest pinion 1 an g re­
nează cu ro ata in term ed iară 2. D atorită uzurii, an g renarea în tre aceste
piese se în rău tăţeşte şi c h ia r pot „scăpa“ dinţi în tim pul arm ării. C auza
trebuie cău tată fie la u z u ra d inţilor în antrenare, fie la uzura ax ului pe
care se rotesc. R em edierea acestei deficienţe se poate realiza p rin înlocui­
rea plăcuţei (rondelei) 3, a stfe l încît ro ata de transm isie să se apropie de
roata interm ediară.
2) P inionul alunecător 4 (v. fig. 228) este supus la solicitări destui
de im portante în special în tim p u l arm ării. Acest pinion alunecă lib er pe
partea p ă tra tă a axului de arm are. A lunecarea trebuie să se facă uşor, însă

170
fără joc exagerat, a tît în tim pul schim bării coroanei de pe poziţia de a r­
m are pe cea de re g la t indicatoarele, cît şi la arm area în tim p u l cînd co­
roana se ro teşte în gol.
Dinţii oblici ai acestui pinion n u pot fi re p a ra ţi dacă prezintă o u zu râ
prea m are, însă de m u lte ori, pinionul uzat m ai poate fi folosit dacă se
înlocuieşte vechiul ax de arm are (pe care pinio­
n u l a re un joc p rea m are) cu u n u l nou la care
jocul pe p artea p ă tra tă să fie m inim .
3) Roata interm ediară 2 (v. fig. 233) se
roteşte pe o bucşă specială de oţel sau pe un
prag frezat al punţii. Ea trebuie să se rotească
absolut liber, cu u n joc m inim. De m ulte ori la

Fig. 232. A x u l de Fig. 234. R oata

armare cu coroană transmisie a meca­ casetei.
şi bucşă dc pro­ nism ului de
tecţie. armare.

această ro ată se ru p e u n u l sa u ch iar mai m ulţi dinţi. Dacă nu există o piesă

de schimb, se înlocuiesc dinţii ru p ţi prin procedeele cunoscute.
4) Roata casetei (fig. 234) 2 este m ontată pe pragul p ă tra t al axului
m otor 1. F ix area ro ţii se realizează fie p rin tr-u n şu ru b care in tră în gaura
filetată practicată în capătul axului, fie p rin tr-o plăcuţă 3 ce se în şu ru ­
bează pe filetu l e x terio r al axului. Dacă p rag u l este în alt în rap o rt cu
grosimea roţii, ro a ta va prezenta o bătaie frontală. M işcarea n u se m ai
fa'ee in tr-u n plan paralel cu p u n tea (podul) casetei, existînd chiar p e ri­
colul ca an grenarea cu rola de transm isie să n u fie p erm anentă (dinţii unei
roţi alunecînd pe o anum ită zonă dedesubt sau deasupra celei de la ro ata
conjugată). A ceastă bătaie frontală se poate observa şi p rin turmele lăsate
pe pod de dinţii roţii. P e n tru elim inarea acestei deficienţe treb u ie asi­
gurată o poziţie corectă a roţii casetei pe ax u l m otor. C epul ax u lu i m otor 4
trebuie să fie a tît de lung încît să străb ată în treag a grosim e a punţii 5,
deoarece, în c&z co n trar, la strîn g erea şurubului sau a plăcuţei 3, ro ata ca­
setei va fi strin să p e punte, ceea ce va face im posibilă ro tirea ei şi deci
arniărea arcu lu i n u se poate realiza.
în p riv in ţa re p a ră rii d a n tu rii acestei ro ţi răm în valabile procedeele
cunoscute.
' 5) Roata de reglare a indicatoarelor, în general, nu prezintă nece­
sitatea un o r re p a ra ţii deoarece ea transm ite m om ente mici, determ inate
de valoarea frecării din cuplajul de legătură d in tre m ecanism ul de tra n s­
misie şi m ecanism ul indicator.
6) Pîrghia com utatoare şi arcul pirghiei au un rol im p o rtan t în
funcţionarea corectă a m ecanism ului rem ontor. Dacă aceste elem ente n u

12 —Manualul ceasornicarului 177

asigura o .angrenare pe to a tă în ălţim ea dinţilor, la angrenajele .cu d a n tu ră
fro n tală ap are ©. u zu ră p rem atu ră a acestei d an tu ri, atît la p in io n u l alune­
cător cît şi îa roata de transm isie sau la roata de reglare: a indicatoarelor.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE
■$ >
1. C are sîn t defectele m ai frec v e n te a le m ecanism ului d e a rm a re ?
2. De ce trebuie ţinut seama la înlocuirea coroanei ?
3. Cum se execută un ax de armare ?
4. Ce ' defecte apar la roata de transmisie, pinionul alunecător şi roata interme­
diară ? ■
5. Cum se înlătură aceste defecte ?
6. Care sînt neajunsurile mai frecvente la roata casetei şi cum se remediază aceste
defecte ?

CAPITOLUL XII

REPARAREA M ECANISM U LUI M O TOR

M om entul m otor dezvoltat de arc este relativ mic. Dacă din valoarea
acestui m om ent se m ai pierde p rin înţepenirea arcului în casetă sau aşe­
zarea incorectă (cu joc prea m are sau prea mic) a casetei pe axul m otor,
ceasornicul n u va funcţiona în condiţii optime, şi precizia lui de func­
ţionare va fi mică. .Iată de ce este necesar ca la re p a ra ­
re a ceasornicului să se acorde atenţia cu v enită m eca­
nism ului motor.
a. Arcul m otor. Capătul in terio r al arcului este
fix a t la toate ceasornicele în acelaşi fel. A xul m otor
p rezintă o g heară (frezată sau obţinută p rin în şu ru b area
u n u i ştift) de care se prinde capătul in te rio r al arcului
p revăzut cu u n orificiu dreptunghiular. A cest orificiu
poate fi pilit, şta n ţa t sau perfo rat cu un cleşte special în
zona decălită a arcului. A ceastă zonă treb u ie să fie sufi­
cient de lungă, ia r trecerea de la zona decălită la cea
călită să se facă tre p ta t.
La Ceasornicele de m înă şi de buzunar, capătul
exterior al arcului are u n a din form ele a ră ta te în fi­
g u ra 137, c, e sa u f. P rin utilizarea acestor form e de
Fig. 235. Formarea
capăt de arc se asigură o desfăşurare m ai concentrică a
capătului exterior arcului în casetă.
al arcului. în fig u ra 235 este rep rezentat procesul tehnolo­
gic de execu tare a dispozitivului de fixare. C apătul
arcului încălzit la flacăra unei lăm pi cu sp irt se îndoaie în form ă de ochi.
Se continuă încălzirea pînă la roşu şi se tu rteşte ochiul cu u n cleşte, in -
tro dutîn d u -se, în prealabil, în tre arc şi cap ătu l îndoit o altă bucată de arc.
Se îndepărtează p rin tăiere cu fe re stră u l sau prin p ilire re stu l din capătul

} 78
 îndoit astfel în cît să răm în ă o p o rţiu n e fo arte scu rtă de m axim um 1 mm.
Din restu l cap ătu lu i tă ia t sa u d in tr-o altă b u cată tă ia tă a n te rio r se exe­
cută o p o rţiu n e de o lungim e egală, cu 1/3 din d iam etru l casetei, şi se aju s­
tează la capete p e n tru a in tra su b p artea îndoită.
In m a jo rita te a cazurilor, a rc u l se rupe la p a rte a interio ară deoarece
acolo raza de c u rb u ră este m ai mică. D acă s-a r u p t o p o rţiu n e foarte
scurtă, arcul vechi poate fi fo losit din nou, cu condiţia ca să fie e x e cu tat
capătul în conform itate cu cele a ră ta te m ai sus. D acă arcul tre b u ie înlo­
cuit şi se dispune de arcu ri de rezerv ă p e n tru m arca şi calibrul respectiv,
se procedează în consecinţă.
La m on tarea arcu lu i în casetă se recom andă ca acesta să n u fie atins
cu m îna, ci m ontarea să se facă p rin în făşu rarea arcului cu u n dispozitiv
sim plu în tr-u n ta m b u r care să aib ă diam etru l e x te rio r ceva m ai re d u s de­
cît diam etru l in te rio r a l casetei, ia r m iezul să n u fie m ai m ic decît diam e­
tru l axului m otor. D upă în fă şu ra re a în tam b u r, acesta se introduce în
casetă, şi arcu l se îm pinge cu o tijă în casetă în tim p ce ta m b u ru l se scoate,
în ain te de m ontare, arcu l se v a u n g e cu ulei nr. 4 sau vaselină.
b. Caseta. L a casetă se v o r în tîln i u rm ăto arele defecte m ai frec­
vente : d in ţii ru p ţi, gheara ru p tă , g au ra centrală uzată. R uperea dinţilor
se produce, de obicei, la ru p erea arcului. în lo cu irea d in ţilo r ru p ţi se exe­
cuta cu procedeele arătate. G au ra p u ţin u zată se strînge cu un poanşon,
eventual din am bele părţi- şi, apoi, se poate face rodarea găurii pe o tijă
netedă conică de oţel. Dacă g au ra prezintă 'o uzură p ronunţată, caseta se va
- repara p rin m o n tarea unei bucşe. In acest caz, treb u ie să se controleze
bătaia casetei după bucşare.
G heara casetei care n u m ai poate fi u tilizată va fi elim inată şi Înlo­
cuită cu o g heară nouă, care se v a înşuruba în peretele casetei. B ineînţeles
că gheara tre b u ie să prezinte o form ă corectă. O altă soluţie constă- în
executarea ghearei d irect în p eretele casetei, folosindu-se u n cleşte spe­
cial (fig. 236). Cu a ju to ru l şu ru b u lu i 1 se reglează înălţim ea ghearei, ia r
cu poansonul 2 se presează g h eara în m atriţa 3. Se recom andă ca în ainte
de a se executa g h eara în casetă să se verifice înălţim ea reglată p rin ex e­
cutarea ghearei în tr-o b u cată
de alamă.
c. Capacul casetei. U n capac
■care n u stă fix în casetă se ciocă­
neşte puţin la m arg in e pe o nico­
vală pen tru în tin d erea m a te ria lu ­
lui, se fixează pe u n dorn şi se
strunjeşte p în ă cînd in tră corect
şi strîns în d eg ajarea din casetă. Fig. 2,'!6. C leşte p e n tru p re sa re a g h earei în
G aura cen trală larg ă se rem ediază casetă.
în acelaşi m od ca şi la casetă.
d. A xul m otor. D efecţiunea specifică este o gheară uzată. La înlo­
cuire se va fix a u n ştift de oţel în axul m otor p rin presare sau în şurubare,
iar după aceasta, p rin pilire, se dă form a necesară ghearei.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Cum se execută înlocuirea arcului motor ?

2. Ce operaţii de reparare se întîlnesc la casetă, capacul casetei şi axul m o to r?
 CAPITOLUL XIII

REPARAREA MECANISMULUI DE TRANSMISIE

R ep ararea fusurilor, înlocuirea cepurilor ru p te şi re p a ra re a lagăre­

lo r m etalice, care a u fost d eja tra ta te la capitolul „R epararea ceasornicelor
pendul“, au aplicab ilitate şi la ceasornicele portabile, singură deosebire
constînd în d im ensiunile m u lt m ai reduse. In cadrul acestui capitol n u se
va reveni asu p ra lor, ci se v a insista m ai m ult asupra problem elor speci­
fice ale ceasornicelor de b u zu n ar şi de m înă.

A LAGĂRUL CU PIATRĂ

La p ietrele m o n tate p rin bo rd u rare, p ia tra este fixată d ato rită unui
stra t (m argini) su b ţire ră sfrîn t (bordurat) peste piatră. S istem ul elveţian
se caracterizează p rin bordu rarea din exterior, adică p iatra este sp rijin ită
din partea in terio ară (p artea fusului). In acest fel p iatra p riv ită d in exte­
rior apare foarte aspectuoasă şi m are. In figura 237, a, ju m ătate a din
dreapta p rezintă situ a ţia după bordurare, iar cea din stînga, situaţia
înainte âe b o rd u rare. D ezavantajul acestui- sistem , constă în aceea că la
înlocuirea unei p ie tre sp arte cu u n a nouă care diferă ev entual ca gro­
sime de prim a se v a produce in ev itab il o m odificare a jocului axial. A st­
fel,- de exem plu, dacă noua p iatră este m ai groasă decît cea înlocuită, jocul
axial se reduce sau se anulează in întregim e.
In vederea elim inării acestui dezavantaj, la sistem ul G lasshutte
(fig. 237, b), p ia tra este sp rijin ită din p a rte a exterioară, iar b o rd u ra se face
din partea interio ară, adică tocm ai invers decît la sistem ul elveţian. C hiar
dacă acest sistem este m ai puţin aspectuos, piatra străluceşte m ai puţin,
oferă însă a v a n ta ju l că la înlocuirea pietrei, jocul axial nu se schim bă,
chiar dacă noua p ia tră d iferă ca grosim e de cea înlocuită. P e n tru a putea
varia jocul axial a l fusului s-a recurs la ideea m ontării pietrei în tr-o bucşă
(şston) care se presează în g au ra din podul roţii respective (fig. 237, c). In
şaton, p iatra poate fi m ontată prin u n u l din cele trei sistem e de b o rd u ra re
sau chiar presată. L a fix area pietrei în şaton n u se utilizează sistem ul
G lasshutte, fiind p re fe ra t sistem ul elveţian.

a b c
Fig. 237. Lagăre cu pietre.

O aplicare la rg ă la m on tarea p ietrelo r în şaton o are sistem ul englez,

asem ănător cu cel elveţian, cu deosebirea că degajarea practicată în scopul
obţinerii m arginii p e n tru b o rd u rare se îndepărtează după b o rd u rare prin
strunjire. A ceasta înseam nă că su p ra fa ţa interioară a bucşei este în d rep ­
tul suprafeţei p ietrei. P rin aceasta se creează im presia că ar fi o p iatră
m ontată prin presare, şi n u p rin bordurare.
P ietrele m o n tate p rin p resare p erm it o reglare uşoară a jocului axial.
Ele se m ontează fie direct, fie în şaton care se fixează sau prin presare,
sau cii şu ru b u ri.
 In fig u ra 238 se a ra tă fazele de execuţie a unei bucşe (şaton) p en tru
lagăre tip elveţian. P rim a o peraţie (fig. 238, a) constă în realizarea unei
g ă u ri cu b u rg h iu l avînd u n d iam etru cu 0,2—0,3 m m m ai m ic decît dia­
m etru l pietrei.
Cu u n teşito r p lat (fig. 238, b) se teşeşte locaşul propriu-zis p e n tru
piatră. D iam etrul o b ţin u t treb u ie să fie cu ceva m ai m are decît diam etru l
pietrei. In iţia l ea treb u ie să aibă u n joc m ic în acest locaş (în nici u n caz
n u are voie să fie presată) deoarece prin b o rd u rare u lterio ară acest d ia ­
m etru se va micşora. Această operaţie m ai poate fi ex ecu tată şi cu a ju to ru l
unui cuţit.
în fig u ra 238, c este in d icat m odul cum se controlează locaşul, folo-
sindu-se lem n (Putzholz).
P e n tru p ietre nebom bate, locaşul poate fi considerat term in at. în
schim b p e n tru p ietre bom bate este necesară executarea teşirii p rin s tru n ­
jire (fig. 238, d).
Urm ează, apoi, execu tarea unei îm punsături cu cuţitu l ascuţit in
vederea form ării peretelu i de răsfrîngere (bordurare) (fig. 238, e). A dîn-
cimea de p ă tru n d e re a c u ţitu lu i trebuie să fie puţin m ai m ică decît cea •
a locaşului pietrei. P eretele de b ordurare astfel form at, n u m it şi guler,
trebuie să n u fie p rea sub ţire deoarece la b o rd u rare se poate rupe, dar
nici prea gros p e n tru că se îngreuiază bordurarea.
După term in area peretelu i de bordurare se introduce din nou în lo ­
caş p iatra fix ată pe v îrfu l beţişorului, în care, în prealabil, s-a depus o pi­
cătură de ulei p e n tru a se evita căderea p ietrei după scoaterea beţişorului
ascuţit.
B ord u rarea se execută cu o tijă co­
nică de oţel, sau m ai bine de alam ă sau
alpaca, cu v îrfu l u şor ro tu n jit (fig. 238, j).
După b o rd u rare se poate în d ep ărta o
aşchie m ică fro n tală p e n tru a se obţine un
aspect m ai frum os.
. P ia tra fiind fixată, se poate executa
retezarea. Bucşa retezată se fixează prin
lipire cu şelac, a stfel în cît faţa opusă bor-
durării să fie în d re p ta tă sp re c u ţit şi se
stru n jeşte d egajarea p e n tru ca, p rin efec­
tu l refracţiei razelor de lum ină, să se ob­
ţin ă ,u n aspect frum os (fig. 238, g). Im por­
ta n t, este ca la această o peraţie să n u se
ajungă p înă la p ia tră deoarece în acest caz
se reduce su p ra fa ţa de sp rijin şi aşa destul
de mică a p ietrei. - '■ •• ■
La înlocuirea unei p ie tre m o n ta te .
prin presare se începe, în totdeauna, cu
înd ep ărtarea pietrei sp arte care se îm ­ Fig. 238. Executarca locaşului
pinge afară din locaş cu u n beţişor de pentru piatră.
lem n ascu ţit sau cu un poanson. în cazul
pietrelor m o n tate p rin b o rd u rare, se va deschide g u leru l p e n tru a se p u te a
introduce noua p iatră. A ceastă operaţie se execută cel m ai uşor la s tru n ­
gul de ceasornicărie, bucşa ro tin d u -se fo arte încet. D upă intro d u cerea
pietrei, b o rd u rarea se execută in condiţiile cele m ai b u n e to t la stru n g ,
însă în lipsa acestuia p o ate fi ex ecu tată şi p rin sim plă apăsare.

181
 Iba p ietrele presate, c a re au obligatoriu o p o rţiu ne cilindrică pe care
se realizează a ju sta ju l cu strîngere, de p rim ă im p o rtan ţă este respectarea
unei diferen ţe de 0,01—0,02 m m în tre d iam etrul p ietrei şi cel al locaşului.
M ontarea se efectuează cu o presă specială p e n tru p resat pietre. Această
presă perm ite o reg lare m icrom etrică (adică cu o precizie de 0,01 mm) a
cursei; poansonului.

B. ASIGURAREA PERPENDICULARITĂŢII AXELOR

*

A baterile de la p erp en d icu laritate a axelor faţă de p latin ă sau pod

sînt pvesupuse a tît de m ici în cît n u anulează jocul radial din lagăre.. în
caz co ntrar a r apărea frecări a tît de m ari încît a r p u tea în tre ru p e funcţio­
narea ceasornicului. O im portanţă m ărită treb u ie acordată însă axelor
care p o artă indicatoarele, adică axului m in u tar şi celui secundar. Aceasta
în tru c ît la o abatere a axului de la perpendicularitate faţă de p latină, in­
dicatoarele, în tim p u l unei rotaţii, se vor apropia şi d ep ărta de p lan u l pla­
tinei, resp ectiv al cadranului, şi există pericolul să atingă cad ran u l sau
geamul.
' Se presupune, de exem plu, că trebuie asig u rată p erpendicularitatea
axului m in u tar. în acest sens va treb u i să se deplaseze lagărul din podul
respectiv. Soluţia o constituie doar m ontarea unei bucşe în pod. P latin a
se fixează p e şaiba p lană a stru n g u lu i şi se centrează lagărul m inutar.
P e n tru această operaţie se recom andă folosirea u n u i beţişor ascu ţit de
lem n şi r.u a v îrfu lu i de cen trare din păpuşa m obilă, deoarece acesta a r '
putea deterio ra p iatra din platină (fig. 239). A cest beţişor se sp rijin ă pe
un suport, iar cap ătu l liber am plifică
ex centricitatea astfel încît cen trarea
se poate face cu precizie suficientă.
în locul beşiţorului (tijei) de
lem n se poate folosi cu succes şi o tijă
de alum iniu. P rin aplicarea u n o r lo­
v itu ri uşoare pe p latin ă (utilizîndu-se
ciocanul de lemn), se va realiza cen­
trarea. Dacă p latina treb u ie fixată
p rin lipire cu şelac, trebuie asigurată
cen trarea în felul arătat, cu preciza­
re a că piesa se va m enţine în m işcare
de rotaţie, u rm ărindu-se în continu­
are cen trarea perfectă pînă cînd şe-
lacul se uşucă şi fixează platina.
D upă fixarea centrică a platinei se m ontează podul (puntea) respec­
tiv şi se lărgeşte g au ra la strung. D upă introducerea bucşei, la g ăru l va
asigura în m od precis poziţia corectă a axului. Tot astfel se procedează şi
p en tru corectarea p erpendicularităţii oricărui ax.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Care sînt avantajele şi dezavantajele diferitelor sisteme de fixare a pietrelor prin

bordurare din punctul de vedere al înlocuirii pietrei sparte ?
2. Cum se execută un şa ton ?
3. în ce mod se înlocuieşte o piatră spartă ?
4. Cum se asigură perpendicularitatea unui ax care stă iniţial înclinat ?

182
 CAPITOLUL XIV

REPARAREA EŞAPAMENTULUI

A. REPARAREA EŞAPAMENTULUI CU CILINDRU

D aţoriţă frecării perm anente pe peretele in terio r, respectiv ex terio r

al cilindrului în tim p u l parcu rg erii u n ghiului su p lim entar, acest eşapa-
m e» ţ este fo arte sensibil la v ariaţia forţei transm ise p în ă la eşapam ent.
D in această cauză toate suprafeţele active treb u ie foarte fin prelucrate,
altfel la o creştere a forţei transm ise am p litu d in ea oscilaţiilor se reduce.
Dacă la aplicarea unui m om ent sup lim en tar la ro a ta m in u tară b alan ­
sieru l se v a opri, atunci cilin d ru l şi ro ata cilindru tre b u ie controlate cu
m u ltă atenţie.
a. C ontrolarea repausului. In p rim u l rîn d tre b u ie observat dacă d in ­
te le cade sigur pe su p rafaţa de repaus a cilindrului, dar destul de aproape
de suprafaţa de im puls. La dim ensiunile reduse pe care le prezintă aceste
piese, această observare n u poate fi făcută nici cu lu p a la ceasornicele în
funcţiune. Dacă ro ata oscilatoare va fi m işcată în cet cu m îna, se poate
constata foarte bine p en tru ce unghi de ro taţie din tele roţii eşapam entului
este in repaus şi m om entul în care începe să se m işte, adică m om entul în
care dintele trece de pe su p rafaţa de rep au s pe su p rafaţa de im puls a ci­
lindrului. Se va ro ti roata oscilatoare pînă cînd dintele a trecut de su p ra­
faţa de im puls şi cade pe su p rafaţa de repaus a cilindrului. Din această
poziţie se ro teşte acum roata oscilatoare în sensul in v ers şi se va observa
ro ata eşapam entului. Dacă aceasta se va p une im ed iat în m işcare, rezu ltă
că repausul este m ic, distanţa d in tre ax u l roţii eşap am entului şi cilindru
este m are şi dintele a căzut direct sau foarte aproape de su p rafaţa de
im puls. P e n tru u n repaus corect este necesar ca ro a ta oscilatoare să poată
fi 3 otită în sens invers cu lungim ea u n u i dinte, m ăsu ra tă pe circum fe­
rin ţa roţii oscilatoare. D acă rep au su l este p rea m are, înseam nă că distanţa
d intre roata eşapam entului şi cilindru este p rea m ică — eşapam entul este
reglat prea adînc.
O m odificare a distanţei d in tre ro ata eşap am entului şi cilindru, a
a din ci m ii de p ă tru n d ere a eşapam entului, este posibilă la m ajoritatea
c ea so rn ic elo r; p u n te a inferioară se poate deplasa şi odată cu ea şi pu n tea
superioară fix ată de cea inferioară. D esigur că p u n te a inferioară fiind po­
ziţionată şi cu ştiftu ri, locaşurile p e n tru acestea v o r tre b u i alungite în
direcţia deplasării.
b. O scilaţia suplim entară. La stu d iu l eşapam entului cilindru s-a a ră ­
t a t că elongaţia tre b u ie lim itată la 180°, adică în tre d ouă im pulsuri, balan -
sieru i v a p arcurge u n unghi m axim de 360° (180° su b acţiunea im pulsului
şi 180° revenire de la elongaţia m axim ă la poziţia mijlocie). Dacă ştiftu l
d in roata oscilatoare şi cel din p a rte a cilindrului n u asigură această lim i­
ta re , ceasornicul se va opri.
Dacă ştiftu l din ro ata oscilatoare n u v a ocupa locul potrivit, fiind
deplasat în tr-o direcţie,, rem edierea deficienţei se obţine p r in :
— scoaterea cilindrului şi ro tirea ro ţii oscilatoare în sensul necesar
faţă de buzele cilindrului, u rm a tă de m ontarea ro ţii oscilatoare pe cilindru
în această poziţie ; ■ .

18.3
 —: ro tire a ro ţii oscilatoare pe b u tu c u l de alam ă, axul fiind fix at în
bucşa elastică a s tru n g u lu i;
— m on tarea ştiftu lu i de o p rire în noul- loc de pe roata oscilatoare.
T rebu ie să se verifice, to td eau n a, dacă ştiftu l de pe roata oscilatoare
are o lungim e suficient tie m are deoarece, în caz contrar, există pericolul
ca venind în contact cu ş tiftu l fix din p artea de susţinere a cilindrului,
t care este ro tu n jit la capăt, să se producă o înţepenire,
respectiv o blocare a balansierului. La cea mai m ică
m işcare, această blocare poate să dispară, astfel încît
ceasornicul v a avea diferenţă de m ers, ia r cauza poate
fi foarte g re u sta b ilită şi identificată. P e n tru a fi sigur,
se recom andă ca ş tiftu l lim itato r din puntea cilindrului
să fie p la t (fără ro tu n jire ) (fig. 240).
c. P a sa ju l şi ro ata eşapam entului. A
n are a p ere te lu i cilin d ru lu i are d re p t scop să p erm ită
trecerea roţii eşap am en tu lu i ch iar dacă aceasta execută
oscilaţii cu o elongaţie m are (180°). în tre pasaj şi roata
eşapam entului tre b u ie să existe u n joc în am bele p ărţi
care n u a re voie să fie an u lat nici în cazul deplasării cu
jocul axial al c ilin d ru lu i în sens opus faţă de axul roţii
Fig. 240. Ştifturi eşapam entului. D eoarece ro ata eşapam entului are, de
limitatoare. obicei, o b ătaie fro n tală, se recom andă a se controla pa­
saju l (trecerea) p e n tru fiecare d in te al roţii eşapam en­
tului. D acă se constată diferenţe mici, corectarea se poate face p r in 're c ­
tificarea p asaju lu i cu o p ia tră M ississippi. P rin deplasarea axială a cilin­
d ru lu i şi p rin rectificarea p lăcu ţelo r d e acoperire se pot corecta defecte
m ici observate la trecerea p rin pasaj. Dacă însă p la n u l roţii eşapam entu­
lu i n u este p erpendicular pe ax, se im pune corectarea poziţiei încli­
n a te a roţii.
O dată cu aceasta se poate m odifica şi adîncim ea de p ă tru n d ere a
.eşapam entului. D acă în schim b n u m ai cîţiva dinţi p rezintă bătaie fron­
tală, adică ies din p lan u l gen eral al roţii, aceştia se vor îndrepta pe nico­
vală cu u n poanson ro tu n jit. D inţii roţii eşapam entului trebuie să fie
lu stru iţi a tît la p artea ascu ţită cît şi pe su p rafaţa de impuls. Dacă partea
ascuţită este uzată, p rezentînd o ro tu n jire a m uchiei, ea se va corecta prin
p relu c ra re cu o p ia tră M ississippi, însă din p artea interioară. De asem e­
nea, baza din telu i n u va fi atin să la operaţiile de rep arare deoarece p rin
aceasta s -a r modifica d iam etru l e x te rio r al roţii eşapam entului. *ş
A vînd în vedere f a p tu l'c ă 'la eşapam entul cilindru lucrează oţei pe
oţel (dinţii roţii eşapam entului şi cilindrul), m agnetizarea p rin scule' m ag­
netice se m anifestă deosebit de putern ic. D in această cauză se recom andă
o dem agnetizare a sculelor în ain te de a se începe operaţiile de reparare.
E şapam entul şi cepurile cilindrului se. vor unge cu u lei nr. 2. La ungerea
eşa p am e n tu lu i.se v a unge d o a r :fiecare a l 3-lea dinte: deoarece o p a rte
din u leiu l depus va fi re ţin u t pe buzele cilindrului şi va produce ungerea
şi a celorlalţi dinţi.
d. Înlocuirea cilindrului sau a tam ponului. Scopul construcţiei ci­
lindrului din tre i p ă rţi constă tocm ai în u şu ra re a operaţiilor de reparare.
Dacă, de exem plu, s-a ru p t cepul de la u n tam pon, se im pune doar scoate­
re a tam ponului r u p t şi înlocuirea lui cu u n u l nou. A vînd în vedere că tam ­
ponul scu rt se scoate uşor, în cele ce urm ează se va a ră ta m odul de scoatere

184
a tam ponului lung. In p rim u l rîn d se va scoate cilindrul din butucul roţii
oscilatoare (fig. 241, a). B utu cu l se va aşeza pe o nicovală plată, g ău rită
astfel încit cilin d ru l va trece p rin această gaură. D rept sculă se foloseşte
u n poanson g ău rit al cărui d ia m e tru ex terio r este cu ceva m ai mic decît
diam etrul cilindrului, astfel în cît să poată trece p rin butuc.
In scopul slăbirii strîn g erii d in tre cilin d ru şi tam pon, se va proceda
la întinderea cilindrului (fig. 241, b). C ilindrul fiind culcat pe o su p rafaţă

Fig. 241. Demontarea tamponului din cilindru.

m etalică netedă, pe el se p une u n poanson puţin concav şi se rulează c i­

lindrul, aplicîndu-se în acelaşi tim p lovituri de in ten sitate m ică pe poan-
sori. D upă aceasta cilind ru l se aşază într-o g au ră potrivită din nicovală,
cu u h u m ăr care să perm ită tre c e rea tam ponului (fig. 241, c). Poansonul
cu care se loveşte tam ponul din p a rte a p asajului are o form ă specială, p u r-
tind u n cep scurt cu d iam etru l m ai mic decît d iam etrul in terio r al ci­
lindrului.
Dacă tam ponul, d upă ce a fost îm pins cu o anum ită porţiune înspre
afară, stă încă destul de fix în cilindru, se poate trece la stru n jire a cepu­
lui din vechiul tam pon, p rin zîn d u -se în bucşa elastică a strungului capătul
cilindrului. în caz contrar, tam p o n u l se scoate com plet şi se v a executa u n
tam pon nou de diam etru şi lungim e corespunzătoare. P e n tru m ontare se
va utiliza u n „poanson de tam p o n " fără cep (fig. 241, d), care in tră în ci­
lindru în d re p tu l pasajului. T am ponul se in tro d u ce în gaura nicovalei şi
se aşază pe u m ăru l său şi, p rin apăsarea poansonului de tam pon, m ontat
în partea superioară a presei de m înă se v a presa cilindrul pe noul ta m ­
pon. In fig u ra 241, e este re p re z en ta tă m ontarea cilindrului în b u tu cu l roţii
oscilatoare. La cilindrul a stfel m o n ta t trebuie să se verifice poziţia corectă
a ştiftulu i lim itator. T rebuie să se sublinieze fap tu l că n u la toate ceasor­
nicele ştiftu l lim itato r tre b u ie şă fie pe direcţia perpendiculară pe linia
care uneşte buzele, cilindrului. D acă poziţia ştiftu lu i lim itator n u este cea
potrivită, se scoate cilin d ru l din b u tu cu l roţii oscilatoare şi se: schim bă
poziţia acestuia faţă de buzele cilindrului. ;
e. înlocuirea cilindrului; C ilindrul fiin d foarte m u lt slăbit în por­
ţiunea pasajului, este sensibil şi se rupe d estu l de des. La înlocuirea lui
trebuie m ăsu rate cu precizie u rm ăto arele dim ensiuni de la cilindrul vechi :
diam etrul, lungim ea pînă la p asaj şi_lungim ea (înălţimea); pasajului.
E xecutarea cilin d ru lu i la stru n g u l de ceasornicărie nu ridică pro­
blem e deosebite, ia r m ontarea tam poanelor se face, conform celor a ră ta te
m ai şus. . . >- .p. ' ;• A -. /■

185
 B. REPARAREA EŞAPAMENTULUI CU ANCORĂ

■ L a eşapam entul cu ancoră, conlucrarea ro ata eşapam entului-ancoră

este a tît de strîn s legată de conlucrarea furcă-balansier încît n um ai o
observare şi o cercetare în ansam blu pot decide dacă şi cum se poate îm ­
bunătăţi funcţionarea, respectiv rem edia o deficienţă fără a se produce
prin ădeasta o deficienţă poate şi m ai m are în altă parte. De aceea se re ­
comandă ca în ain te de a se cerceta eşapam entul propriu-zis să fie o b ser­
vate m ecanism ul de siguranţă şi m odul de lucru al furcii.
a. C ercetarea furcii, v îrfu lu i de siguranţă, ştiftu riîo r lim itatoare,
rolelor de im puls şi de siguranţă. In scopul cercetării poziţiei corecte re-
' ciproce a elem entelor m enţionate se face verifica­
re a în cinci poziţii distincte.
1) P e n tru a se verifica jocul în tre v îrfu l de
siguranţă şi rola de sig u ran ţă se roteşte balansierul
1 în aşa fel în cît paleta sau ştiftu l de im puls să fie
ro tit cu u n unghi de circa 90° faţă de furcă
(fig. 242). în această poziţie, furca ancoră treb u ie
să poată fi m işcată puţin, adică să aibă un joc în tre
ş tiftu l lim ita to r şi rola de siguranţă, d ar în nici
un caz jocul n u va fi a tît dş m are încît" să devină
posibilă trecerea dintelui roţii eşapam entului de
pe su p rafaţa de repaus p e suprafaţa de im puls.
2) Jo cu l la coarnele furcii se.verifică în mod
asem ănător, balansierul ro tindu-se în zona in care
F ig. 242. J o c u l d in tr e paleta de im puls se află în apropierea cornului
c o a rn e le f u r c ii şi p a le ta d re p t (din fig. 242), fără a in tra în scobitura furcii.
d e im p u ls .
Acest joc treb u ie să fie aproxim ativ la fel de m are
ca cel observat la prim a verificare.
. 3) în poziţia mijlocie se va verifica lăţim ea scobiturii din furca a n ­
coră. P e n tru a se evita pierderi de forţă, acest joc în tre paletă sau ştiftu l
de im puls şi fu rcă trebuie să fie cît mai mic. La o paletă de im puls de
formă eliptică se verifică şi dacă n u cum va aceasta atinge fundul
scobiturii.
4) P e n tru verificarea jocului la cornul stîng se roteşte balansierul
în mod corespunzător.
5) P e n tru controlul jocului v îrfu lu i de siguranţă şi al părţii stingi se
verifică o poziţie sim etrică cu cea descrisă la prim a verificare.
O dată cu această verificare se va observa şi dacă poziţia axială a
furcii ancoră este corectă, p e n tru ca v îrfu l de protecţie să nu se frece de
paleta de im puls. La o poziţie p re a joasă a furcii ancoră a r putea să se
frece blocul în care este fix a t v îrfu l de siguranţă de însăşi degajarea din
platină. D im potrivă, dacă furca este situ ată p rea sus, coarnele furcii pot
atinge ro la de im puls. Dacă d iam etrul părţii de legătură din tre ro la de
im puls şi rola de siguranţă (la rola dublă) este m are, există şi posibilita­
tea ca să o atin g ă coarnele furcii. Totdeauna, se va verifica dacă paleta de
im puls este fix ată bine ; ea se fixează în rola de im puls cu şelac.
b. Ş tiftu rile lim itatoare. Aceste ştiftu ri treb u ie astfel dispuse încît
să asigure o poziţie sim etrică furcii faţă de axul balansierului. F u rca tr e ­
buie să p rezin te în am bele poziţii acelaşi joc la coarne. Rezultă că ştiftu ­
rile lim itato are n u pot fi potriv ite în tr-u n mod a rb itra r faţă de eşapam ent.

186
H otărâtor p e n tru poziţia lor este in tra re a corectă a paletei d e im puls în
zona coarnelor. Ceasornicele de calitate superioară sîn t echipate cu ştif­
tu ri' lim itatoare excentrice care, p rin rotire, pot fi reglate. In- celelalte
cazuri, ştiftu rile lim itatoare, dacă sîn t subţiri, se pot îndoi la nevoie. A cest
procedeu însă n u se recom andă deoarece su p rafaţa de lim itare tre b u ie' să
fie, p e cît posibil, perp en d icu lară pe plan u l furcii ancoră. D acă ştiftu rile
lim itatoare sîn t înclinate, la o m odificare a poziţiei axiale a furcii ancoră
se m odifică şi lim itarea. In an u m ite condiţii, ştiftu rilo r subţiri li se poate
aplica o îndoire dublă. Dacă lim itarea se realizează p rin însăşi platina (p re­
văzută cu degajări corespunzătoare), în cazul în care este nevoie de în d e ­
p ă rta re a de m aterial, aceasta se realizează cu un cu ţit sau cu o daltă m ică ;
în loc de adăugire, cu a ju to ru l u n ei dălţi aplicate la o distanţă de m argine,
se îm pinge m aterialu l înspre fu rc a ancoră. Ş tiftu rile lim itatoare, ca şi zo­
n e le de contact cu acestea de pe furca ancoră, n u au voie să prezinte grad
şi treb u ie bine cu răţite, altfel an co ra se va „lipi“ de ştiftu ri. F u rca ancoră,
m o n tată singură în m ecanism , treb u ie să se m işte liber de la un ştift la
a ltu l dacă m ecanism ul se mişcă.
c. S cobitura furcii. P aleta de im puls sau ştiftu l trebuie să aibă un
joc foarte mic (num ai a tît ca să fie liber) în scobitura furcii. Dacă scobi­
tu ra este p rea lată, p rin înlocuirea paletei de im puls cu u n a ceva m ai
m are, situaţia' poate fi adusă la norm al. Cu o anum ită g rijă şi îndem înare
se poate m icşora scobitura furcii prin îndoirea coarnelor (prin aplicarea
u n o r lovituri de in ten sitate fo arte m ică în im ediata apropiere a în cep u ­
tului scobiturii). Dacă furca este de oţel, coarnele pot fi apropiate p rin
strîngerea în tr-o m enghină de m înă u rm ată de o revenire la culoarea
albastră.
S up rafaţa scobiturii, în special, suprafeţele laterale trebuie să fie
foarte netede. A ceste su p rafeţe se lustruiesc cu a ju to ru l unei lam e de
oţel (de exem plu, o bucată de a rc de suspensie de la pendul) fixată în tr-u n
fel de m îner (fig. 243). Cu o astfel de lam ă se poate obţine o lu stru ire
foarte b ună şi, chiar- m ai m ult, suprafaţa o bţinută poate fi chiar bom ­
bată, ceea ce reduce şi m ai m u lt frecarea.
Această lu stru ire este necesară şi •
atunci cînd ceasornicul a fu n cţio n at foarte
m u lt tim p şi pe su prafeţele la te ra le apar m ici
scobituri în urm a lov itu rilo r ce se ivesc la
tran sm iterea im pulsurilor.
d. Coarnele furcii şi v îrfu l de siguranţă.
Jocul coarnelor şi cel al v îrfu lu i de siguranţă
treb u ie să fie apro x im ativ egale, d ar m ai
mici d ecît repausul, p e n tru că altfel dintele Fig 243 Dispozitiv rec.
ro ţn eşapam entului poate să treacă de pe tific a re a c r e s tă tu r ii fu rc ii,
su p rafaţa de rep au s pe su p ra fa ţa de im puls.
La coarne p re a scurte, tija furcii se poate lungi p u ţin prin aplicarea
u n o r lov itu ri m ici pe un poanson care produce o în tin d ere a m a te rialu ­
lui tijei furcii sp rijin ită pe o nicovală plană. O dată cu aceasta v îrfu l de
siguranţă devine p re a lung, însă scu rtarea lui este o problem ă simplă.
Coarnele p re a lungi (caz fo arte rar) se vor scurta p rin polizare cu
p iatra M ississippi.
U n v îrf de sig u ran ţă p re a scu rt se poate lungi p rin în tin d ere pe o
nicovală plană, respectiv în tre două poansoane. P oansonul inferior (nico­

187
vala) treb u ie să fie astfel p re lu c ra t în cît să fie degajat în locul u n d e vin
coarnele fu rc ii (fig. 244, a). D acă lungim ea o b ţin u tă în acest m od n u .e ste
suficientă, poansonul su p erio r se înlocuieşte cu u n u l ro tu n jit. In scopul
ev itării în cărcărilo r repetate, efectul operaţiei de lungire se m ăsoară în
felul in d icat în fig u ra 244, b.
ev C ercetarea rep au su lu i şi a d ru m u lu i p ierd u t. în p rim u l rîn d se v a
cerceta adîncim ea de p ă tru n d e re a eşapam entului (ancoră în ro a ta eşapa­
m entului), ceea ce
este echivalent ■ cu
observarea re p au su ­
lui. D eoarece roata
eşapam entului poate
să prezinte o : a n u ­
m ită bătaie radială,
această observare
trebuie făcută' cel
puţin în p a tru pozi­
ţii. Ca şi la angrena­
jele cu ro ţi d in ţate şi
aici deficienţa poate
fi m ai m are, respec­
tiv m ai m ică,' în
funcţie de jocul (ra­
ng. sm. uispozmv pentru ai ungi rea vinuiui ae Siguranţa, dial) cepului în lagăr.
Un repaus p re a ' mic
echivalează cu o adîncim e p rea m are de p ă tru n d ere a eşapam entului,
adică o d istan ţă p re a m ică în tre axe, şi invers.
D esigur că observarea eşapam entului se continuă chiar dacă s-â sta ­
bilit- că adîncim ea de an grenare este p rea m ică sau prea m are deoarece
trebuie să se stabilească m odul în care se va în lă tu ra această deficienţă.
In special d ru m u l p ie rd u t depinde de poziţia paletelor. Cum în să ' drum ul
p ierd u t şi poziţia ştiftu rilo r de lim itare influenţează jocul co am elo r şi
al vîrfului de siguranţă, tre b u ie să se analizeze foarte bine ce soluţii de
rem ediere se v o r aplica. Se scoate p aleta de in tra re sau de ieşire sau, pen­
tru a nu se strica sim etria jocurilor, se va modifica poziţia am belor palete.
Trebuie su b lin iat că d ru m u l p ie rd u t constituie de fap t o m ăsură de si­
guranţă şi, p rin um are, cu cît calitatea ceasornicului este m ai bună, adică
precizia de execuţie a pieselor este m ai m are, acesta poate fi m ai mic. în a ­
in te de a se h o tă rî m odificarea poziţiei paletelor, trebuie analizate bine
toate u rm ările acestei acţiuni. Dacă, de exem plu, pe o parte, d ru m u l pier­
d u t este p rea m ic şi jocul v îrfu lu i de siguranţă este prea m are, p rin .intro­
d ucerea m ai adîncă a paletei opuse se m icşorează am bele greşeli deoarece
ş tiftu l lim itato r se poate apropia p rin îndoire.
f. M odificarea poziţiei paletelor. P aletele sîn ţ fixate in ancoră cu
şelac. A stfel este necesar ca această p a rte a ancorei să fie încălzită pînă
cînd şelacul se topeşte. A cest lu c ru se poate controla p rin tr-o bucăţică de
şelac, pusă lîngă ancoră. D u p ă ; topirea şelacului se poate îm pinge paleta
cu y n cleşte de alam ă înspre locaş sau cu o tijă de alam ă în sens .invers.
Dacă şelacul este îm b ă trîn it şi n u m ai fixează suficient d e bine paletele
în ancoră, se recom andă în lă tu ra re a lui com pletă şi fixarea paletei cu
şelac nou. P e n tru o dozare corecta a can tităţii de şelac (acesta nu are. voie

338
să acopere su prafeţele active lib ere ale paletei), este bine ca el să fie tras,
în prealabil, în fire subţiri p rin în c ă lz ire ; apoi se încălzeşte ancora p u -
nîndu-se firu l în locul de lip ire şi se îndepărtează im ediat după ce can ti­
ta tea topită este suficient de m are.
' ; La orice rep araţie a ceasornicului se recom andă să se controleze dacă
paletele sîn t bine fixate (rigid) deoarece de m ulte ori este necesară o nouă
fixare a acestora cu şelac.
Dacă ancora este de tip vechi cu palete invizibile, deci paletele n u
p o t.fi m utate, o m odificare a adîncim ii de p ă tru n d ere se obţine p rin de­
plasarea ancorei (în ansam blu) pe axul respectiv. A ncora este poziţionată
faţă de ax şi furcă prin două ştiftu ri de poziţionare şi deci este necesar
ca acestea să fie îndoite sau pilite, sau găurile în care in tră ştiftu rile să
fie lărgite în tr-o anum ită direcţie, p en tru a face posibilă deplasarea.
Dacă !a un eşapam ent se constată o atracţie necorespunzătoare, adică
ancora nu este atrasă spre ştiftu l de lim itare şi astfel nu este asig u rat
jocul necesar în tre coarne şi p aleta de im puls, respectiv jocul în tre rola
de siguranţă şi v îrfu l de sig u ran ţă, cauza treb u ie căutată în u zu ra p ă rţii
ascuţite a din ţilo r roţii eşapam entului. înlocuirea ro ţii eşapam entului cu
u n a nouă este singura soluţie recom andabilă deoarece corectarea form ei
dinţilor nu poate fi făcută cu precizie.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. C a re silit p r in c ip a le le d e fe c te a le e ş a p a m e n tu lu i c u c ilin d ru ?
2. C u m se c e r c e te a z ă r e p a u s u l ? C u m s e c o re c te a z ă a c e s ta ?
3. C u m se c o re c te a z ă lim ita r e a a m p litu d in ii d e o sc ila ţie ?
4. Ce d e fe c te se în tiln e s c la p a s a j u l c ilin d r u lu i şi la r o la c ilin d r u lu i ? C u m s e r e ­
m e d ia z ă a c e s te d e fe c te 7
5. C a re e s te p r o c e d e u l d e în lo c u ire a ta m p o n u lu i ? D a r a c ilin d r u lu i ?
6. C e v e r ific ă r i se fa c la e ş a p a m e n tu l c u a n c o r ă în v e d e r e a s ta b ilir ii d e f ic ie n ţe lo r
d e f u n c ţio n a re ?
7. C a re s î n t o p e r a ţiile d e r e p a r a r e a p lic a b ile ş t if tu r ilo r lim ita to a r e şi c în d se r e ­
c u rg e la e le ?
8. C e o p e r a ţii d e r e p a r a r e se a p lic ă la s c o b itu r a fu rc ii ?
9. C u m se e x e c u tă a lu n g ir e a s a u s c u r t a r e a c o a r n e lo r s a u v îr f u lu i d e s i g u r a n ţă ?
10. C a re e s te te h n o lo g ia d e m o d ific a re a p o z iţie i s a u d e în lo c u ire a p a le te lo r ?

CAPITOLUL XV

REPARAREA OSCILATORULUI

A. AXUL BALANSIERULUI

■ a. înlocuirea ax u lu i balan sieru lu i. înlocuirea axului balan sieru lu i In

urm a rup erii cepurilor este o problem ă destul de sim plă, dacă ex istă piese
originale p e n tru tip u l resp ectiv de ceasornic. în p rim u l rîn d se dem on­
tează de pe axul d eterio rat rolele de im puls şi de sig u ran ţă care, de obi­

189
cei,-form ează corp com un şi,; apoi, rola arcului spiral. A ceste operaţii se
.execută uşor p rin folosirea unor. scule potriv ite şi nu necesită explicaţii
suplim entai’e; D em ontarea roţii oscilatoare se poate face în să num ai după
ce nu m ăru l fo rm at p rin sertizarea roţii pe u m ăru l de pe a x a fost înde­
p ă rta t p rin stru n jire . Şi m ai avantajos este însă să se îndepărteze p rin
stru n jire u m ăru l astfel în cît ro a ta oscilatoare să fie p resată în jos, în spe­
cial dacă sertizarea este putern ică. Dacă la dem ontarea roţii oscilatoare nu
se procedează cu cea m ai m are atenţie, la m ontarea roţii pe axul nou,
aceasta va prezen ta o bătaie rad ială şi frontală inadm isibil de m ăre, şi
în lătu rarea acestei deficienţe necesită u n volum m are de m uncă, păs-
trîifdu-se, totuşi, u rm e ale greşelii iniţiale.
La ex ecutarea axului b alansierului în atelieru l de rep araţie se aplică
două «metode :
— stru n jire a din bucşa elastică ;
— stru n jire a în tre vîrfu ri.
în am bele cazuri, c u ţitu l poate fi fix at în suport sau ţin u t în m înă.
în ainte de a se trece la ex ecu tarea propriu-zisă a axului treb u ie să se
stabilească cu m u ltă precizie dim ensiunile indicate în fig u ra 245, care
reprezin tă form a de ax cea m ai obişnuită. R espectarea acestor dim ensiuni
trebuie v erificată în tim p u l execuţiei cu m icrom etrul şi, la nevoie, p rin
păsuire cu contrapiesă.
Procesul de stru n jire a ax u lu i oscilator în tre vîrfu ri este indicat în
figura 246. Succesiunea operaţiilor la stru n jirea în tre vîrfu ri este, în p rin -

F ig . 246. E x e c u ta re a a x u lu i b a la n s ie ru lu i.

cipiu, identică cu cea din bucşa elastică. în prim a etapă (a) se stru n je şte
suprafaţa cilindrică a su p o rtu lu i p e n tru ro ata oscilatoare şi, apoi, u m ăru l
p en tru m ontarea ro ţii p rin sertizare, care se controlează cu contrapiesă
sau m icrom etru ; această su p ra fa ţă se finisează. U rm ează stru n jire a părţii

390
conice a su p o rtu lu i p e n tru -ro a ta oscilatoare (b). In poziţia (c) se stru n je şte
şi.şecfinisează su p o rtu l p e n tru ro la arcului spiral şi degajarea p e n tru ser-
ţizărea ro ţii oscilatoare. în co ntinuare se stru n je şte cepul d in faţă şi-, şe
finisează p rin polizare ( d ) ; se scurtează p artea cepului, piesa fiind sp ri­
jin ită în tr-o şaibă pilnie în scopul centrării, păstrindu-se capătul lib e r '(e).
U rm ează p relu crarea celui d e-al doilea capăt, u nde se stru n jeşte şi se fi­
nisează tre a p ta p e n tru rola de im puls (f) şi se
retează această p a rte la lungim ea (g). Poziţia
(h) ara tă stru n jire a cepului in ferio r u rm at de
stru n jire a cepului su p erio r (i), ' cînd piesa se
centrează d in n o u p rin tr-o şaibă-pilnie. La
sti'unjire, cepurile pot avea u n adaos p e n tru su-
prafinisare de m axim um 0 ,0 1 mm.
D rep t m aterial p e n tru ax u l balansierului
se va alege, totdeauna, u n oţel de îm bunătăţire
cu un con ţin u t de carbon de circa 1 % deoarece
acest ax treb u ie supus tra ta m e n tu lu i term ic d e F ig . 247. L u s tr u ir e a c e p u lu i,
călire-revenire.
Este evident fap tu l că la stru n jire a în tre v îrfu ri folosirea an tre n o ­
ru lu i este obligatorie. De asem enea, se observă că la stru n jire a cepului
se va folosi u n v îrf cu caneluri, care perm ite stru n jire a şi lu stru irea fu su ­
rilor. S tru n g u l acesta mic, special p en tru executarea şi lu stru ire a fu su ri-
; lor, poartă denum irea de stru n g p en tru prelu crarea axelor fusurilor.
în fig u ra 247 se a ra tă cum se execută lu stru irea cepului ax u lu i b a­
lansierului pe acest u tila j ; ro ata oscilatoare răm ine m ontată şi serveşte
p e n tru a n tre n a re a axului.
M odul în care se execută m ontarea pe axa roţii oscilatoare şi a rolei
duble este rep rezen tat în figurile 248 şi 249.
b.. L agărul ax u lu i balansierului. L agărul ax u lu i balansierului are o
construcţie deosebită tocm ai în scopul reducerii la m inim um a frecării.
Astfel, la poziţia orizontală a cea­
sornicului, în tre cep şi p ia tra de
acoperire se realizează u n contact
aproape punctiform . P e n tru a nu.
exista diferen ţe m a ri de frecare în
diferite poziţii se im pune, de pe o
parte, un d ia m e tru al cepului cît
m ai mic, ia r p e de altă parte, o
rază de ro tu n jire a cepului destul
de m are. P a rte a cilindrică a cepu­
lui trebuie» să stră b a tă n ea p ă ra t
p iatra cu g au ră deoarece, în caz
contrar, cepul la u n joc axial m i­
nim necesar a r p u te a să se în ţep e­
nească în p ia tră d ato rită form ei Fig. 248. M o n ta re a ro - F ig . 249. M o n ta re a
lui specifice. Lungim ea porţiunii ţii o s c ila to a re pe a x . ro le i d u b le pe ax .
cilindrice a cepului se va verifica
cu precizie m axim ă p rin slăb irea plăcuţei pietrei de acoperire. D acă ax u l
b alansieru lu i ,1 sub acţiunea g reu tăţii proprii, poate in tra m ai adînc în
p iatra cu gaură, în seam nă că p a rte a cilindrică a cepului este su ficien t de
m are. Cînd cepul, respectiv în treg u l b alansier răm îne în poziţia iniţială,

191
se va v erifica dacă su p rafaţa p ietrei de acoperire este la nivelul su p ra fe ­
ţe i plăcuţei. D e obicei se poate deplasa p iatra d e acoperire sau să se p re­
lucreze p lă c u ţa de acoperire astfel în cît su p ra fa ţa activă a p ietrei să ajungă
în plantai plăcuţei.
D acă p ia tra de acoperire n u este bine fix ată, ea se v a fixa cu aju­
to ru l un ei b u căţi m ici de şelac pusă deasupra ei, încâlzindu-se plăcuţa
de acoperire p înă la topirea şelacului.
O a ltă soluţie constă în în d ep ărtarea p rin stru n jire a u n u i s tra t de
m a terial de pe su p rafaţa plăcuţei care poartă p ia tra de acoperire. în nici
u n tcaz n u este pei'mis să se folosească p raf de h îrtie abrazivă (şm irgheî),
în tru c ît acesta atacă în tr-o m ăsu ră oarecare şi şu p rafaţa pietrei. D acă şi
du p ă aceste o peraţii se constată că cepurile sîn t p rea scurte, ele trebuie
corecîate p rin stru n jire a um erilor.

B. ROATA OSCILATOARE

a. C orectarea b ătăii rad iale şi frontale. în prim u l rîn d această roată

m o n tată pe ax u l b alansierului trebuie să nu p rezinte bătaie frontală.
Dacă şi la celelalte roţi această bătaie trebuie ev itată p e n tru ca roţile în
tim p u l funcţionării să nu atingă alte elem ente frîn în d tra n sm ite re a mo­
m entulu i, la ro ata oscilatoare se pune şi problem a d eran jării stării de
echilibru a b alansierului.
D upă ce s-a verificat sertizarea corectă, deci poziţia rigidă a roţii pe
a s u l balan sieru lu i, se trece la elim inarea bătăii frontale. Se recom andă a
se analiza b in e în ce direcţie se va face rem edierea, aceasta depinzind de
o îm p ărţire cît m ai egală a distanţei d intre această rolă şi piesele vecine.
R em edierea se va face num ai prin îndrep tarea spiţelor cu aju to ru l degete­
le)', care n u lasă urm e, sau cu a ju to ru l unui cleşte p lat cu bacu ri de alam ă
(fig. 250). P e n tru elim inarea b ătăii radiale existente la ro­
ţile oscilatoare sim ple nesecţionate se recom andă fixarea
cu şelac a roţii p e şaiba plană şi stru n jire a cen trică a
găurii. A ceasta m ărindu-şi d iam etrul, se im pune înlocuirea
vechiului ax.
La roţile oscilatoare secţionate se va verifica centri-
citatea faţă de lungim ea spiţelor. C onstatîndu-se abateri,
g au ra din ro a tă va fi lărgită cen tric faţă de spiţe prin
stru n jire. La diferenţe m ici se poate întinde (alungi) şi
spiţa m ai scurtă. N um ai după aceea se poate trece la cen­
tra re a obezii.
b. E chilibrarea balansierului. La ceasornicele p o rta­
F ig . 250. C le ş te bile echilibrarea balansierului d eterm ină în m are m ăsură
p e n t r u e lim in a ­ poziţia de funcţionare. Astfel dacă ax u l balan sieru lu i are
r e a b ă tă ii f r o n ­
t a l e a r o ţii o s ­ poziţie verticală (ceasul culcat), n eechilibrarea a re u n efect
c ila to a r e . egal cu zero. In fluenţa neechilibrării este m axim ă la po­
ziţia orizontală a axului balansierului.
P o ziţia considerată norm ală diferă de diferitele tip u ri de ceasornice.
La ceasornicele de b u zunar se consideră poziţia principală poziţia cu
„cornul su s“ pe cînd la cele de m înă, poziţia cu „cornul jos“. A ceste dife­
ren ţe n u sîn t însă hotărîtoare, în tru c ît astăzi se cere o funcţionare corectă
în toate poziţiile, adică o echilibrare perfectă a balansierului.

1S2
 P rin ech ilib rarea balansierului se înţelege ech ilib rarea ansam blului
ro ată oscilatoare, ax, rola arcului sp iral şi ro la dublă. A vîndu-se în să în
ved şre dim ensiunile m ici ale ultim elor, elem ente, echilibrarea ansam blu­
lui este determ inată, în final, de ro ata oscilatoare. */.
• : în uzinele producătoare m o d ern e.se execu tă o echilibrare dinam ică
a balansieru lu i cu a ju to ru l u n o r a p arate electronice m oderne. La re p a ­
raţii, aceste a p arate neputînd fi folosite, se face o verificare a. echilibrării,
respectiv o echilibrare statică, u tilizîn - ^
du-se un dispozitiv sim plu (fig. 251). î n .J\
principiu, acest dispozitiv se com pune din
două cuţite de oţel fin prelucrate, d istan ţa •
d in tre ele fiind variabilă. în an u m ite ca­
zuri aceste cu ţite sîn t executate şi din
p ia tră (rubin artificial). P e n tru a asigura
poziţia orizontală a m uchiilor, acest dispo­
zitiv se sp rijin ă pe tre i picioare, d in tre
care două au şu ru b u ri de reglare a orizon­
talităţii. D istanţa d in tre cele două cu ţite ... . ..
... ■ , ' , , , . , . » F ig . 2 o l. D isp o z itiv p e n t r u e c h i-
se lixeaza astfel in cit axul b alansierului sa librare.
fie sp rijin it p e p a rte a cilindrică a-cepurilor.
Se. im prim ă balansierului o m işcare m ică de rotaţie. Dacă du p ă un
tim p acesta începe să execute o m işcare oscilatorie, n u este echilibrat,
avînd un surplus de m asă în m om entul o p ririi în p a rte a de jos. D acă este
echilibrat, îşi m enţine m işcarea de ro taţie uniform ă, rostogolindu-se pînă
la m arginea cuţitelor. P en tru a se evita căderea b alan sieru lu i (în special,
a celor grele) de pe cuţite, la capetele acestora sînt prevăzute degajări
în care cepul b alansierului se v a opri. L a axele cu v îrfu ri conice care
sîn t m ontate în şu ru b u ri cu p ietre conice (ca la ceasornicul deşteptător),
acest ap arat n u poate fi utilizat, recurgîndu-se la u n com pas în care sîn t
m ontate şu ru b u ri cu locaş sau p ia tră conică (chirner).
E chilibrarea b alansierului fă ră şu ru b u ri se face p rin în d ep ărta rea
p rin g ă u rite şi teşire din p artea inferioară a obezii (p artea care n u se vede)
a m aterialu lu i în locul unde s-a constatat u n surplus. D acă această u şu ­
ra re (m icşorare a m om entului de inerţie) necesită o lungim e p re a m are
a arcului spiral, treb u ie să se m ărească g re u ta te a roţii p rin m o n tarea în
obadă a unor ştiftu ri sau, dacă sp aţiul perm ite, ch iar a u n o r şu ru b u ri. La
roţile oscilatoare cu şu ru b u ri se poate m ări sau m icşora m asa p rin fixarea
unor rondele sub capul şurubului, respectiv p rin m icşorarea capului şu­
ruburilor. A ceste operaţii de echilibrare se vor executa, totdeauna, în
apropierea spiţelor p e n tru a n u in flu en ţa com pensarea balansierului.
Ceasornicele de precizie au în afara ş u ru b u rilo r p e n tru com pensare
aşa-num itele şu ru b u ri de echilibrare n e în şu ru b a te com plet care p erm it
elim inarea dezechilibrărilor mici, precum şi elim in area diferen ţelo r mici
de mers, astfel în cît com pasul de reglare să răm în ă în poziţie m ijlocie.
Sub aceste şu ru b u ri n u se adaugă rondele.
Rondelele u tilizate p en tru echilibrare tre b u ie să aibă d iam etrul m ai
mic decît grosim ea ro ţii oscilatoare, deoarece, în caz contrar, există p e ri­
colul să atingă alte organe.
E chilibrarea balansierului poate fi considerată te rm in ată num ai după
ce balansierul. fix a t pe cuţitele dispozitivului de ech ilibrare se v a afla în
echilibru in d iferen t în orice poziţie.

13 — Manualul ceasornicarului 193

 C. ÂRCUL SPIRAL

a. G eheralităţi: D iam etrul e x te rio r al, arcului spiral trebuie să fie

aproxim ativ ju m ătate din cel ăl ro ţii oscilatoare, m ăsurat îm p reu n ă cu
şuruburile. A tît capătul in te rio r cît Şi cel ex terio r trebuie sâ fie fixate
sigur de rolă, respectiv de p ito n (butuc). Rola arcului spiral nii treb u ie
să se deplaseze cu u şu rin ţă pe a x u l b alansierului.
în tim p u l lucrului se v a evita atingerea spiralei cu m îna, p e n tru a
nu lăsa pe ea urm ele degetelor tran sp irate.
Rugina, descoperită u n d ev a pe o spiră a arcului, n u poate fi în lă­
tu ra tă com plet şi este in u til de a .se încerca aceasta deoarece ru g in a reduce
elasticitatea arcului şi îl face absolut
Corect incor?c * inutilizabil p e n tru viitor.
Se va controla dacă d istan ţa
d in tre diferitele spire ale arcului este
egală. în m om entul desfăşurării m a­
F ig . 252. M o n ta re a a r c u lu i s p ir a l. xim e a arcului; spira exterioară tre ­
buie să n u atingă roata m in u tară său
alte organe, ia r la strîn g erea (înfăşurare) m axim ă spirele trebuie să n u
se atin g ă în tre ele. De asem enea, în orice poziţie de desfăşurare sau strîn -
gere, spirele trebuie să se afle în acelaşi plan care trebuie să fie, totodată,
paralel cu p lan u l platinei, resp ectiv podului balan sierului (fig. 252). P o tri­
virea aceasta se face, totd eau n a, de la spira in terio ară cu o p en setă co­
respunzătoare.
O tă ie tu ră prea largă în ro la arcului spiral influenţează negativ echi­
librul b alansierului şi de aceea rola respectivă treb u ie înlocuită.
în apropierea pitonului, sp ira ex terio ară a arcului spiral trebuie ast­
fel îndoită încît, la m u tarea com pasului de reg lare în orice direcţie, spira
să răm în ă exact în m ijlocul cheii com pasului. C ontrolul acestei condiţii se
realizează cel m ai bine p e n tru poziţia de echilibru (repaus). La arcu l spi­
ral p lat există u n joc în tre arcu l spiral şi cheie, care trebuie să n u depă­
şească d u b lu l grosim ii arcului. La arcu l sp iral B reg uet acest joc este m u lt
m ai rfiic. A ran jarea concentrică a arcului spiral în ju ru l rolei se realizează
tot p rin acţiunea asupra spirei in terio are (fig. 253).
b. înlocuirea arcului sp ira l plat. în a in te de toate se stabileşte dia­
m etru l p o triv it (în funcţie de com pasul de reg lare şi de piton). D upă
aceasta se alege arcul care a re şi elasticitatea necesară, adică arcu l care
cu b alan sieru l d at (m om entul de in erţie dat) să efectueze nu m ăru l de osci­
laţii necesare. P e n tru a se d eterm in a şi această caracteristică este necesar
un cronom etru. P e axul b alan sieru ­
lui se aplică o bilă mică de ceară de
care se fixează capătul in te rio r al a r­
cului (fig. 254). A pucîndu-se cu pen-

F ig. 253. A r a n j a r e a s p ir e lo r Fig. 254. N um ărarea oscila-

a rc u lu i. ţiilor.

191
m

sieta căp ătu i ex terio r al spiralei şi ridicindu-se, se pune îri m işcare balan­
sierul p rin tr-u n im puls tan g en ţial brusc. In tim p u l oscilaţiei, balansierul
se ridică (arcul sp iral în făşurat) şi se coboară (arcul spiral desfăşurat),
în ălţim ea pensetei v a fi a stfel aleasă încît, la coborire, B alansierul să
atingă cu cepul axului său o sticlă aşezată special în acest scop (sau gea­
m ul eronom etrului). Se v o r n u m ăra oscilaţiile în tr-u n anum it tim p, de
exem plu u n m inut. N um ărăto area va începe cu „0“ şi se vor nu m ăra osci­
laţiile duble, care sîn t m arcate sonor de atingerea cepului axului de sticlă.
La m a jo rita te a ceasornicelor de m înă şi de buzunar, nu m ăru l de oscilaţii
sim ple în tr-o oră este de 18 0 0 0 , d ar există şi ceasornice cu alte cifre ca­
racteristice, de exem plu 21 000 oscilaţii/h. A ceasta înseam nă că, la 18 000
oscilaţii sim ple/h, corespund 300 oscilaţii/m in, respectiv 150 oscilaţii du­
ble (num ărate)/m in. La un n u m ă r m ai m are de oscilaţii ale balansierului
înseam nă că sp irala aleasă este „tare", adică p rea elastică ; un nu m ăr mai
m ic înseam nă o spirală „slabă11. La diferenţe m ici se va prinde spirala m ai
aproape sau m ai departe de cap ătu l ex terio r pînă cînd se obţine num ărul
dorit de oscilaţii, respectîndu-se însă d iam etrul spiralei. D iferenţa de 1— 2
oscilaţii/m in poate fi considerată adm isibilă şi înseam nă că alegerea spi­
ralei s-a term inat.
La fabricile producătoare, etalonarea spiralei cu balansier se face
cu ap arate speciale (de exem plu, Super-Spirom atic), la care oscilaţiile ba­
lansierului de etalonat sînt com parate cu oscilaţiile-etalon ale u n u i gene­
ra to r cu cristal de cu arţ ; d iferen ţa rezu ltată com andă p rin tr-u n sistem
m ecanic m u tarea punctului de prindere a spirei exterioare pîn ă cînd se
atinge n u m ăru l de oscilaţii dorite. Acest p u n ct se m archează şi corespunde
poziţiei compasului.
\ c. F ixarea arcului spiral în rolă şi piton. Rola se va fixa pe u n alezor
pent.agonal (fig. 255) astfel încît o m uchie, in trîn d în crestătura radială a
rolei, să îm piedice ro tirea acesteia în tim p u l introducerii ştiftu lu i conic,
în tre rolă şi prim a spiră va tre b u i să se realizeze o distanţă egală cu
cea dintre două spire a lă tu ra te ale arcului spiral. Spira interio ară se va
form a astfel încît pe prim a p o rţiu n e de u n sfert de arc de cerc să existe
form a circulară. D upă fixare, capetele ştif­
tului se vor îndepărta.
S p ira ex terio ară se va trece prin
com pasul de reg lare şi se va fix a cu u n
ştift conic de alam ă în m od asem ănător cn
in rolă. Dacă n u există un dispozitiv spe­
cial de p rin d ere p e n tru piton, fix area a r­
cului se va face num ai după ce, în p reala­
bil, b u tu cu l ^pitonul) a fost fix a t în p un­
tea balansierului.
U rm ează a ra n ja rea arcu lu i spiral
astfel m cît o p arte din spira ex terio ară s ă Fig- 255. Fixarea capătului in te -
corespundă întocm ai arcului descris de rior al a r c u lu i spiral,
com pasul d e reglare (să fie circulară).
Deoarece p ito n u l este fixat, de obicei, la o distanţă ceva m ai m are,
se va executa u n cot (inflexiune) în im ediata apropiere a pitonului, p e n tru
a se obţine arcul de cerc dorit.
De asem enea, se va controla jocul în tre cheia com pasului şi arc pen­
tru întreag a cursă a com pasului, precum şi jocul în tre cheia com pasului
si a doua spiră (din exterior) p e n tru a n u avea atingeri la elongaţii m ari.

195
 d. înlocuirea arcului spiral B reguet. A legerea se face în mod asem ă­
n ăto r, câ la arcu l sp iral p la t dacă este vorba de ceasornice de m asa la care
p u n c tu l de fixare in terio r n u p rezintă o im p o rtan ţă deosebită. La ceasor­
nicele de precizie există anum ite criterii de fix are a ai'cului spiral pe rolă,
ţin în d u -se seam a de poziţia prim ei ju m ătăţi d in spira interio ară faţă de
poziţia ceasornicului.
In principiu, p en tru a se îndoi corect sp ira superioară (finală) este
necesar ca ceasornicarul să posede o anum ită obişnuinţă.
D iferitele curbe finale,
caracterizate p rin tr-u n n u ­
m ăr sîn t indicate în tabele.

\
Fig. 256. F o rm a rea arcu lu i Breguet. Fig. 257. F o rm a rea
sp irei ex terio are.

C urba finală se îndoaie a s t f e l : la p rim a m işcare se îndoaie puţin

către c e n tru şi în sus p artea iniţială a curbei term inale (fig. 256, a) ; la
a doua m işcare se îndoaie în jos şi iarăşi spre c e n tru p a rte a urm ăto are a
spiralei (fig. 256, b) ; cu aju to ru l unei pensete speciale (fig. 257) se îndoaie
curba term in ală în tr-u n plan paralel cu plan u l celorlalte spire. D upă for­
m area definitivă arcul spiral trebuie să prezinte form a din figura 191.

/
ÎNTRE3ĂRI RECAPITULATIVE

1. C a re sîn t fazele de lu cru la ex ec u ta re a a x u lu i b a la n sie ru lu i ?

2. Ce d e fic ie n ţe se pot ivi la lag ărele b a la n sieru lu i ?
3. C urn.se o b ţin e o ro a tă oscilatoare fă ră b ă ta ie fro n ta lă ?
4. C um se e lim in ă b ă ta ia ra d ia lă a ro ţii o scilatoare ?
5. C um se e x e c u tă e ch ilib ra rea b a la n sieru lu i fă ră ş u ru b u ri ?
fi. C um se e x e c u tă e ch ilib ra rea b alan sieru lu i cu şu ru b u ri ?
7. Ce c rite rii sta u la baza alegerii u n u i arc sp ira l p la t p e n tru în lo cu ire ?
8. C um se eta lo n ea ză b a la n sieru l cu noul a rc sp ira l ?
9. E x p lic aţi cum se fixează capetele arcu lu i spiral.
10. C um se alege a rc u l sp ira l B reguet p e n tru în lc c u ire ?
11 . î n ce m od se form ează c u rb a fin ală ?

CAPITOLUL XVI

REPARAREA MECANISMULUI INDICATOR

a. R epararea cuplajului elastic. A n trenarea indicatoarelor se reali­

zează p rin tr-u n cuplaj cu fricţiune. Sistem ul cel m ai frecv en t utilizat
este cel a ră ta t î,n fig u ra 211. P roem inenţele 3, în in te rio ru l ţevii pinio-

190
n u lui p ă tr a r perm it realizarea fricţiunii necesare, d ato rită-căreia pinionul
p ă tra r se poate roti, destul de lib er în m om entul m u tării-in d icato arelo r ;
în restu l tim pului, cînd ceasornicul este în funcţiune, pinionul p ă tra r va
an tren a celelalte roţi ale m ecanism ului indicator, fără a p atin a pe axul. m i­
n u ta r (central).
D acă pinionul p ă tra r este m ontat p rea
fo rţat pe axul m inutar, este necesară red resa­ Ui
rea proem inenţei 3 p rin n etezirea cu u n alezor.
Dacă- însă pinionul p ă tra r se ro teşte p rea uşor
pe axul central, proem inenţa 3 treb u ie accen­
tu ată p rin strîn g ere cu u n cleşte ascuţit. P e n ­
tru a se ev ita pericolul de tăiere a pinionului,
în. in terio ru l lui se va introduce o tijă cu un
diam etru ceva m ai m ic decît axul central.
R econdiţionarea proem inenţelor 3 uzate
este o operaţie destul de frecventă. P e n tru o
re p a ra re calitativă mai b ună se recom andă fo­
losirea în acest scop a u n u i dispozitiv sim plu Fig. 258. R e p a ra re a c u p la ­
(fig. 258). O lo v itu ră uşoară cu ciocanul asu p ra ju lu i elastic.
poansonului form ează pe gîtul pinionului o p ro - -
em inenţă in terio ară avînd adîncim ea n e c e s a ră ; şi în a c e st caz în in te -
riorul pinionului se va introduce o sîrm ă.
în u rm a reparaţiei efectuate, ro tirea p inionului p ă tra r pe a x u l cen­
tra l în tim p u l reglării indicatoarelor trebuie să fie relativ frîn a tă şi u n i­
formă (fără sm ucituri).
b. R epararea roţilor m ecanism ului indicator. R oata o ra ră şi cea
schim bătoare n u tran sm it forţă, deci la ele n u se va constata o u zu ră pro­
n u nţată ; în schim b, jocul axial şi b ătaia fro n tală la aceste ro ţi treb u ie
să fie cît m ai mici. Existenţa u n u i joc m ic axial este însă obligatorie şi
după ce cad ran u l şi indicatoarele au fost m ontate. U n joc ax ia l prea m are
determ ină, d ato rită spaţiului m ic rezervat acestor roţi, frecarea în tre ro a ta
orară şi cea schim bătoare sau frecarea roţii schim bătoare de podul m eca­
nism ului rem ontor. P e n tru ev itarea acestor atin g eri şi fre c ă ri.s e reco­
m andă ca aceste roţi să fie şlefuite plan p e n tru a se în d e p ărta în acest mod
gradul răm as de la frezare. U neori, roata o rară se teşeşte din p artea infe­
rioară p e n tru ca să n u se frece de roata schim bătoare.
O ate n ţie deosebită se v a acorda şi roţii de reglare a indicatoarelor,
executată din oţel şi care angrenează cu ro ata schim bătoare. Ea tre b u ie să
se rotească «liber (uşor) fără a avea însă u n joc excesiv. De m u lte ori,
această roată, fiind presată de p u n tea m ecanism ului rem ontor sau de şu ­
ruburi, constituie cauza opririi ceasornicului.
U ngerea acestei roţi n u este obligatorie. O ungere p re a ab u n ­
dentă este ch iar d ău n ăto are deoarece uleiu l se va în tin d e pe p u n tea
m ecanism ului rem ontor, contribuind astfel la lip irea ro ţilor de punte,
fap t ce influenţează nefavorabil m ersul ceasornicului. A xul pinionului
schim bător se v a unge cu o can tita te m ai m ică d e ulei, ia r ro a ta o rară
nu se unge.
c. R ep ararea cadranului. C adranul treb u ie să fie fo arte bine fix at
de schelet. Orice deplasare a cadranului p rezin tă u n pericol, în special
pentru axul secundar care se poate îndoi.

107
 La cadranele em ailate în lo cu irea u n u i picioruş ru p t se poate
realiza p rin lip irea u n u i alt picioruş de c u p ru pe cadran cu a ju ­
to ru l unu i aliaj de lip it m oale şi utilizîn d u -se p e n tru topirea lu i o
lam pă cu sp irt cu tu b de suflat. La cadranele m etalice neacoperite n u se
recom andă lip irea picioruşului r u p t deoarece c a d ran u l in zona încălzită îşi
schim bă culoarea.
-d, R eparaera indicatoarelor. Indicatoarele ceasornicului treb u ie să
aibă o poziţie riguros paralelă, a tît în tre ele cît şi cu cadranul. V îrful in ­
dicatorului m in u tar se îndoaie p u ţin în sp re cadran. P e n tru a se asigura
o m ontare strîn să pe axe, acestea se v o r ro tu n ji la capăt.
M ontarea incorectă a in d icato arelo r p oate provoca urm ătoarele
defecte :
-— indicatorul m in u tar atinge cu v îrfu l în d o it cadranul, geam ul sau
chiar ram a ;
— indicatorul orar m o n tat p re a jos atin g e secundarul (mic, n e-
c e n tra l);
•— bucşa indicatorului o ra r este strîn să de indicatorul m in u ta r m on­
ta t prea jos ;
— bucşa indicatorului o ra r sau ţeav a roţii orare atinge g au ra din
cadran ; ^
— indicatorul secundar c e n tra l atinge geam ul sau- indicatorul
m in u ta r ; .
— indicatorul secundar m ic atin g e cadranul.
La dem ontarea indicatoarelor p e n tru a n u se deteriora cadranul sau
axul respectiv, se va folosi p enseta specială p e n tru indicatoare. A ten­
ţie se va acorda dem ontării şi m o n tării indicatorului secundar deoarece
fusul lui este foarte subţire. A ju staju l cu strîn g ere care se form ează în tre
indicator şi fusul resp ectiv trebuie să asigure o
fixare sigură, însă n u p rea strînsă, deoarece la
m on tare ă r p u tea să a p a ră deteriorarea fusului,
ru p erea sa u scoaterea pietrei din p latin ă etc.
A stfel, la înlocuirea unui indicator se im ­
p une în m ajo ritatea cazurilor fie m ărirea, fie
m icşorarea găurii. P e n tru m icşorarea găurii din
Fig. 259. P re g ă tire a in d ic a ­ indicator se foloseşte poansonul de strîngere
to a re lo r p e n tru m ontare. (fig. 259, a), ia r p e n tru m ărirea găurii, poanso­
n u l de lă rg ire (fig. 259, b). Indicatoarele şe vor
m onta cu m u ltă atenţie, folosindu-se u n poanson special, ia r fo rţa de
m ontare treb u ie să fie orien tată p e rfe c t v ertical deoarece o mică compo­
n en tă late ra lă poate provoca ru p e re a fu su rilo r călite.

iNTREBĂRt RECAPITULATIVE

1. C um se o b ţin e u n cuplaj cu fric ţiu n e co resp u n z ă to r în tre axul c e n tra l şi pin io n u l

p ă tr a r ?
2. Ce d efecte p re zin tă ro ţile m ec an ism u lu i in d ic a to r ? D a r c ad ra n u l ?
3. C are sîn t u rm ă rile u n e i m o n tări g reşite a in d ic a to a relo r ?

198
 CAPITALUL XVII

ASAMBLAREA CEASORNICULUI

A sam blarea ceasornicului reprezintă faza de lucru cea m ai im p o r­

ta n tă şi de răspundere cu c are se încheie procesul de reparaţie. U neori,
ceasornicele asam blate şi m o n tate în carcasă n u funcţionează, oprindu-se,
deşi toate piesele au fo st verificate, cu răţite, iar cele uzate sau ru p te au
fost înlocuite cu piese noi. P rin urm are, în m ecanism au a p ă ru t deficienţe
serioase în tim pul procesului de asam blare, care obligă pe ceasornicari să
se ocupe de ele, să le găsească şi să le înlătu re.
La m ontare se vor respecta o serie de reguli.
La aşezarea p u n ţilo r (podurilor), roţilor, arcu rilor şi a alto r piese ale
m ecanism ului este necesar să se controleze dacă există jocul necesar, dacă
acţiunea arcului este suficient de puternică, dacă şu ru b u rile sînt bine în şu ­
rubate şi dacă n u au răm as n erep arate d eterio rări la v reuna din tre piesele
m ecanism ului, neobservate la dem ontare. Acest al doilea control (prim ul
a fost efectuat la dem ontare) este pe deplin justificat, scutindu -1 pe cea­
sornicar de o nouă dem ontare.
P latin a se fixează pe un ineî-syport corespunzător m ărim ii m ecanis­
m ului. M ecanism ul este ţin u t cu degetele a ră tă to r şi cel m are ale m iinii
stîngi pe acest suport, în tim p ce m îna d reap tă este ocupată cu m ontarea
punţilor, înşuru b area şu ru b u rilo r, controlul jocurilor etc.
Se recom andă respectarea urm ătoarei ordini de asam blare :
— introd u cerea arcului m otor şi a ax u lu i m otor în casetă, ungerea,
fixarea capacului c a s e te i;
— m ontarea pieselor m ecanism ului de arm are ;
— m ontarea casetei şi a punţii respective ;
— m ontarea ro ţilo r in term ediare, secundare, a eşapam entului şi a
diferitelor p u n ţi (înainte de fixarea definitivă cu şuru b u ri a unei p u n ţi
oarecare pe platină, treb u ie să se controleze dacă cepurile se află in gău­
rile platinei şi ale punţii, respectiv în găurile p ietrelor şi num ai după
aceasta se string şu ru b u rile p înă la r e f u z ) ;
— m on tarea pinionului p ă tra r pe a x u l m in u ta r ;
— m ontarea roţii rem ontoare, ro ţii casetei şi a c ilin d ru lu i;
— contro larea funcţionării m ecanism ului de arm are în poziţia de
arm are şi de reglare a indicatoarelor ;
— fix area în p latin ă a plăcuţei cu p ia tră p e n tru ax u l b a la n s ie ru lu i;
— fix area ancorei şi controlul in teracţiu n ii ei cu ro ata eşapa­
m entului ;
— m o ţta re a com pasului şi a plăcuţei cu p ia tră pe puntea b alan ­
sierului ;
— fix area arcului sp iral pe axul b a la n s ie ru lu i;
— fix area pito n u lu i (butucului) pe p u n tea b alansierului şi m ontarea
arcului spiral în tre ştiftu rile (respectiv cheia) co m p asu lu i;
—- in tro d u cerea u leiu lu i în pietrele balansierului, ale ancorei, pe p a­
lete şi în lagărele roţilo r ;
— m on tarea la locul lu i a b alansierului îm preună cu puntea. A ceastă
operaţie este u n a din cele m ai im portante şi treb u ie executată cu m u ltă
a te n ţie ;

199
 — verificarea jocului b a lan -
sie ru lu i,, verificarea preciziei de
m ontare a' arcului s p ir a l;
— in troducerea m ecanism u­
lui în inelul carcasei şi fix area lui
cu ş u r u b u r i; .
— introducerea axului de a r­
m are cu coroana, fix area şi în cer­
carea funcţionării şi- la -re g la re a
indicatoarelor ; :
«r — verificarea 1 am plitudinii
Fig. 260. T abelul de u tiliza re a u le iu riirir. ' oscilaţiei balansierului, - cu- arcul
m otor răsu cit cu t —1 ,5 r o ta ţii;
—•r m on tarea ro ţii orare, ă cad ran u lu i şi a indicatoarelor. La m ajo­
ritate a ceasornicelor, ro ata schim bătoare se m ontează odată cu piesele
m ecanism ului re m o n to r;
— fixarea ram ei d e geam şi a capacului c a rc a se i; !l
' — .reg larea şi v erificarea preciziei funcţionăi'ii ceasornicului. '
A ceastă ordine de bază la asam blarea ceasornicului poate suferi m o­
dificări parţiale, în. funcţie de construcţia ceasornicului, nu m ăru l şi form a
punţilor şi de. alte p articu larităţi ale' m ecanism ului. In p riv in ţa ungerii,
figura 26Q .indică felul uleiului, şi locul unde se foloseşte. ;

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. C are este succesiunea o p e raţiilo r de m o n ta re ?

CAPITOLUL XVIII

VERIFICAREA PRECIZIEI DE FUNCŢIONARE

A CEASORNICELOR

La verificarea preciziei m ersului unui ceasornic rep arat se poate

porni num ai după ce există certitu d in ea că întregul mecanism al ceasorni­
cului este în b ună stare, adică sistem ul de roţi şi celelalte piese ale a n ­
sam blului fo rm at din eşapam ent şi balansier se află în tr - 6 situ aţie în con­
form itate cu cele indicate la capitolele respective. Dacă în m ecanism ul
ceasornicului au fost trecu te cu vederea unele nereguli (dezechilibrarea
balansierului, m on tarea neprecisă a arcului spiral etc.), este absolut in u til
să se înceapă verificarea preciziei m ersului la acel ceasornic. .
-Verificarea preciziei m ersului constă în fond în com pararea indica­
ţiilor ceasornicului cu cele date de u n ceasornic-etalon (de precizie rid i­
cată). în acest scop, ceasornicul de v erificat se va arm a com plet şi se com­
pară indicaţia lui, după o funcţionare de 24 h, cu cea a ceasului-etalon
(care treb u ie să fie p revăzut n eap ărat cu indicator secundar).

200
 î n tim p u l în pare ceasornicul e ste .ţin u t.sia b observaţie Se notează
corecţia ceasornicului,' adică*’ v alo area care’ trebuie adăugată indicaţiilor
ceasornicului p e n tru a se obţine aceeaşi valoare cu valoarea indicată de
ceasom icul-etalon. ' 1 0 ; ' •: ‘ ■/ • •
V aloarea corecţiei rep rezin tă diferenţa d in tre valoarea citită d e -p e
ceasornicul-etalon şi cea indicată de ceasornicul de verificat. V aloarea co­
recţiei se notează în m om entul începerii verificării şi,, apoi, din 24 în 2 4 h .
D iferenţa d in tre două corecţii succesive se num eşte m ersul zilnic.
M ersul zilnic rep rezin tă deci valoarea cu care avansează sau întîrzie cea­
sornicul în 24 h. v # . . ■. . ,tZ is . t ... .. ..
Conform definiţiei corecţiei, o valoare negativă a m ersului zilnic
indică o răm în ere în urm ă a ceasornicului, ia r o valoare pozitivă indică
faptul că ceasornicul avansează.
Avînd în vedere că ceasornicele portabile funcţionează în cele mai
diferite poziţii, se im pune ca verificarea să se efectueze în diferite pozi­
ţii, şi anum e :
Sem n u l
conventional
cu cad ran u l în s u s ......................................
cu cad ran u l în jos , .
cu coroana rem ontoare în sus . “ . £
cu coroana rem ontoare în jos . . . oT
cu coroana rem ontoare în sp re dreapta . Of
cu coroana rem ontoare înspre stînga . -tO
Ceasornicele de calitate foarte bună se verifică în toate aceste poziţii,
iar cele uzuale se verifică în prim ele p a tru poziţii.
V erificarea fu n cţionării ceasornicului în diferite poziţii este nece­
sară deoarece frecarea fusurilor, în special ale balansierului, la ceasorni­
cele aflate în poziţie orizontală şi verticală este diferită. N otîndu-se aba­
terile de m ers zilnic în diferite poziţii, se va trag e concluzia asupra cau­
zelor care le produc şi se trece la elim inarea lor. Este ev ident că acest pro­
cedeu de v erificare este greoi, necesită tim p îndelungat, m ai ales dacă se
ţine seam a de fa p tu l că după fiecare in tervenţie se rep etă to a tă v erifica­
rea. La acesta se m ai alaugă şi com plicaţiile care rezu ltă din necesitatea
păstrării constante a tem p eratu rii în tim pul verificărilor.
Dacă m ersu l zilnic n u depăşeşte ± 30 . . . 40 s, reg larea se face p rin
introducerea sau scoaterea u n o r rondele subţiri, care se află sub şu ru b u ­
rile roţii oscilatoare, adică p rin m odificarea m om entului de inerţie, sau
prin m u tarea com pasului de reglare, adică m odificarea lungim ii active a
arcului spiral. D acă însă ab aterea înreg istrată în 24 h este m ai m are, se
va modifica m om entul de in erţie prin înlocuirea şu ru b u rilo r de reglare
la roata oscilatoare sau m odificarea punctului de fixare a capătului arcu ­
lui spiral în piton.
La ceasornicele de precizie, aceste verificări în d iferite poziţii tre ­
buie extinse pe o d u ra tă de cîteva zile (10—30 zile), în fiecare poziţie u r-
mînd a fi făcute în continuare verificări privind in flu en ţa te m p eratu rii şi
a altor factori a su p ra preciziei de funcţionare. Aceste verificări speciale şi
de d u rată se efectuează în laboratoarele de m etrologie.

201
 în p rezq p ţ ex iştă ap arate electrice p e n tru verificarea ceasornicelor
care day rezu ltate {oarţe b une în p riv in ţa preciziei de funcţionare şi cu
a ju to ru l cărora', p rin operaţii sim ple şi de d u rată ex trem de redusă, se pot
face toate verificările. Aceste m ijloace tehnice m oderne au fost descrise
şi prezentate la ceasurile deşteptătoare.

ÎNTREBĂRI* RECAPITULATIVE

1 . Cum se e x e c u tă v e rifica re a preciziei d e fu n c ţio n a re ?

2. Car?: sîn t p o ziţiile de fu n c ţio n a re şi ce sim bol a u fiec are ?
3. C sre sîn t a p a ra te le m o d ern e de co n tro l şi e ta lo n a re ?
 PARTEA A CINCEA
:*T î ' " J* i !* J ' î . f T * -

CRONOMETRUL

CAPITOLUL I

EŞAPAMENTUL DE CRONOMETRU

A. GENERALITĂŢI

P e n tru a se obţine rezultatele cele m ai b u n e este necesar ca în tre ­

gul m ecanism de ro ţi dinţate al ceasornicului (cronom etrului) să fie ast­
fel executat încît să satisfacă cerinţele cele m ai exigente privind calita­
tea, deoarece precizia de m ers a ceasornicelor n u depinde num ai de
eşapam ent, ci de toate elem entele com ponente, inclusiv arcul motor.
La toate eşapam entele descrise anterior, b alan sierul prim eşte un
im puls în am bele sensuri de oscilaţie, pe cînd eşap am entul de cronom etru
este astfel co n stru it încît balansierul prim eşte u n im puls num ai în tr-u n
singur sens, ia r oscilaţia în celălalt sens se face fă ră im puls. Această re ­
zolvare prezin tă u rm ătoarele avantaje, foarte im p o rtante p en tru obţine­
rea unei precizii m ari de m ăsurare :
— utilizarea la m axim um de către eşapam ent a forţei disponibile ;
— efectuarea u n u i lucru m ecanic m inim de către balansier la elibe­
rarea e şa p a m e n tu lu i;
— tra n sm ite re a forţei d irect asu p ra b alan sieru lui în sensul de ro­
taţie a roţii eşapam entului, d ar fără o inversare ca în cazul ancorei ;
— u n g h iu l de oscilaţie atinge valori m axim e.
Ceasornicul de m arină serveşte la verificarea cronom etrelor p o rta ­
bile şi a ceasornicelor-cronom etru ca ceas-etalon.
C ronom etrele m ecanice sîn t ap arate de m ă su ra t tim p u l prevăzute
cu posibilitatea de pornire, oprire şi aducere la zero a acelor indicatoare.

, B. TIPURI CONSTRUCTIVE

Există două v ariante fundam entale ale eşapam entului de cro­

nom etru :
— eşap am en tu l de cronom etru cu arc de aşezare ;
— eşap am en tu l de cronom etru cu pîrghie de aşezare,
a. Eşapamentul de cronometru cu arc d e aşezare (fig. 261). R oata
eşapam entului 10 de alam ă este prevăzută cu d in ţi de form a a ră ta tă în
figură. A rcul de aşezare 6 , ex ecu tat din OL, este fix at de suportul 9 prin
interm ediul pieselor 7 şi 8 . P a rte a arcuitoare 7 se com pune din două lam e

203
subţiri asem ănătoare suspensiei pendulului^ î n p a rte a îngroşată a arcului 6
se fixefâză o p ia tră 4, num ită p ia tra de aşezare, al cărei plan de tăiere are
o anum ită înclinaţie faţă de d irecţiâ radială â roţii.
De a rc u l de aşezare 6 se' fixează u n arc su b ţire de eliberare 5, exe­
cutat, uneori, din au r. Acesta se sp rijin ă pe u n cîrlig cu care se term ină
piesa 6 . L a această extrem itate, grosim ea arcu lu i de eliberare este, de obi-
-- 9

Fig. 261. E şap am en tu l de c ro n o m etru Fig. 262.. E şapam entul d e Cronom etru
eu a rc de aşezare. cu p îrg h ie de aşezare.

cei, m ai m are decît la p u n c tu l de fixare, fiind cuprinsă în tre 0,03 şi

0,07 mm. Ş u ru b u l lim itator î l serveşte la reglarea adîncim ii de pătrundere
a pietrei de aşezare în in te rio ru l circum ferinţei exterioare a roţii eşapa­
m entului. P e axul b alansierului sîn t aşezate ro la de im puls (rola m are) 2
şi rola de eliberare 3. Pe ro la de im puls este fix a tă paleta de im puls 1.
în rolă sîn t practicate nişte orificii care au d re p t scop reducerea greutăţii.
In rola de eliberare este fix ată p ia tra de eliberare 12.
A cest eşapam ent se foloseşte, de obicei, la ceasornicele de -marină,
b. E şapam entul de cronom etru cu pîrghie de aşezare (fig. 262). P îr­
ghia 3 are o axă de rotaţie de care este echilibrată. P e axul pîrghiei este
aşezat arcu l spiral 5, al cărui capăt in terio r este fix a t de pîrghie, ia r ca­
pătu l ex terio r se prinde de u n b u tu c fix 6. A cest arc apasă pîrghia pe
punctul de sp rijin al excentricului 1, cu aju to ru l căruia se poate regla
adîncim ea de p ătru n d ere a p ietrei de aşezare 2 — în interiorul circum fe­
rin ţei roţii eşapam entului.
P îrg h ia de aşezare are tre i b ra ţe : în tr-u n u l este fixată p iatra de aşe­
zare, de celălalt b ra ţ este fix a t a rc u l de eliberare 4, ia r braţu l al treilea este
destinat asigurării ro ţii eşapam entului,' p en tru că âceasta să nu se pqată
ro ti cînd b alan sieru l este d em ontat (scos) îm p reu n ă cu rolele. - "ua-.::
A cest fel de eşapam ent se foloseşte la cronom etrele de buzunar.
 C. FUNCŢIONAREA EŞAPAMENTULUI DE CRONOMETRU

în figura 263. sîn t rep rezen tate cinci poziţii succesive de funcţionare
a eşapam entului. / • ' ■
In poziţia I, balan sieru l îm preună cu ro la de im puls şi de eliberare
se m işcă com plet liber în sensul indicat, sp re poziţia m ijlocie sau de eli­

berare, p arcurgînd ungh iu l suplim entar. D intele roţii eşapam entului se

sprijină pe p ia tra de aşezare şi ro ata este ţin u tă de aceasta în repaus.
In poziţia a Il-a este a ră ta t m om entul în care p iatra de eliberare
atinge arcu l de eliberare. P ia tra de elib erare este în contact cu arcul de
eliberare pînă cînd balan sieru l ajunge în poziţia mijlocie. în acel m om ent,
p ia tra de elib erare apasă a su p ra arcului de elib erare şi acesta, fiind fix at
de pîrghie, obligă pîrghia să se rotească. A stfel se va elibera ro ata eşa­
pam entului.
Poziţia a lll- a fix e a z ă m om entul în care ro a ta eşapam entului este
deja eliberată. Ea se va roti lib e r cu unghiul ai, adică p în ă'cîn d dintele 3
cade pe su p rafaţa funcţională a paletei de im puls. în m om entul în care

205
dintele 3 atinge p aleta de im puls, începe procesul de tran sm itere a
im pulsului.
Iri poziţia a IV -a p rocesul de: tran sm itere a im pulsului continuă.
D intele 3 m ai alunecă pe su p ra fa ţa de lu c ru a p a le te i de im puls, în clipa
în care p ia tra de eliberare, a rc u l de eliberare pîrghia, sub acţiunea arcului
spiral, se întoarce în poziţia din care ă plecat, adică p ătrunde în interio ru l
cii'cum ferinţei exterioare a ro ţii eşapam entului.
D upă ce dintele 3 p ărăseşte paleta de im puls, dintele 2 cade pe su­
prafaţa p ietrei de aşezare ; ro a ta eşapam entului se v a opri, ia r balansierul
va parcurge u n g h iu l su p lim en tar spre dreap ta faţă de poziţia de echilibru.
In poziţia a V -a, la m işcarea b alansierului în sens an tio rar, pîrghia
de aşszare şi ro ata eşapam en tu lu i răm în nem işcate (fixe), ia r arcu l de
eliberare, în m om entul lui de în tîln ire cu p ia tra de eliberare, şi anum e cu
faţa posterioară a acestuia, se va îndoi spre stînga, ca ulterior, după ce a
ieşit de sub acţiunea p ietrei de eliberare, să revină in poziţia iniţială.
în tru c ît acest arc este ex trem de subţire şi slab, balansierul va con­
sum a o energie extrem de m ică p e n tru a produce îndoirea arcului. In
acest fel balansierul va prim i u n im puls num ai dacă oscilează în sens
antiorar.
A ceastă oscilaţie se n u m eşte oscilaţie de lucru, spre deosebire de
oscilaţia de m ers în gol sau m oartă, în tru c ît la această oscilaţie roata eşa­
pam entului răm îne im obilă. O scilaţia de m ers în gol a balansierului este
practic liberă,, în tim p ce oscilaţia de lu cru a b alansierului este liberă n u ­
m ai pe perioada în care acesta parcurge ungh iu l suplim entar.
M işcarea n eliberă a b alansierului se d eterm ină cu a ju to ru l un g h iu ­
lui de im puls care rep rezin tă circa 40°. Dacă am plitudinea de oscilaţii este
de circa 220—270°, balansierul, în tim pul perioadei, va parcurge un unghi
de circa 1000°. R ezultă deci că aproxim ativ 4% din oscilaţia balan sieru ­
lu i n u este liberă, şi p e n tru circa 96% din drum ul său b alansierul va
oscila liber.
La eşapam entul de cronom etru, în tim p u l funcţionării, se vor pro­
duce lovituri însoţite de zgom ote (asem ănătoare acelora care au loc la un
eşapam ent ancoră). In tim p u l m işcării de lucru a balansierului se vs pro­
duce o lo v itu ră a p ietrei de elib erare de pîrghia (arcul) de aşezare.
Ca re z u lta t al acestei lovituri, pîrghia de aşezare va avea o viteză
m ai m are decît cea a ştiftu lu i balansierului (care şi-a pierdut o p arte din
viteză). P îrg h ia de aşezare de în d ată ce prim eşte această lovitură o va
tran sm ite in stan tan eu roţii eşapam entului. în acest fel lo v itu ra a 2 -a se
va produce în tre p ia tra de aşezare şi dintele roţii eşapam entului care se
sprijină pe această piatră, ia r ro la se va ro ti p u ţin înapoi. L ovitura a 3-a
se va produce în tre p ia tra de eliberare şi pîrghia de aşezare care a p ier­
dut d in viteză în clipa în care s-a produs lo v itu ra a 2 -a. în sfirşit, la m iş­
carea balan sieru lu i în sens co n trar se va produce lovitura pietrei de eli­
berare asupra arcului de eliberare. D upă aceasta roata eşapam entului va
cădea pe p iatra de aşezare producînd încă o lovitură.

D. DEZAVANTAJELE EŞAPAMENTULUI DE CRONOMETRU

1) O prirea în poziţia de aşezare. Dacă cronom etrul se opreşte dato­

rită unei cauze oarecare, el n u v ă reîncepe să m eargă în clipa în care cauza
a fbst în d ep ărtată. P e n tru a-1 pune în funcţiune trebuie să se deplaseze
balansieru l din poziţia lui de echilibrare şi să fie eliberat.

'206
 2) G aloparea ia n a ş te re cînd, ocazional; anum ite şocuri Sau im p u l­
suri pfek putern ice m ăresc elorigaţia de oscilaţie a balansierului peste
360° (în tt-u n Sens). A vînd o astfel de elongaţie, p iatra de eliberare va. eli­
b e ră de două ori ro la eşapam entului p en tru o perioadă (pentru o oscilaţie
completă). Ca u rm a re a acestui fapt, indicaţia cronom etrului v ă fi inco­
rectă deoarece în tim p u l unei oscilaţii de lucru, b alan sieru l va form a un
num ăr dublu de im pulsuri, adică două, ceea ce m enţine o am p litu d in e
prea m are şi în continuare.
3) P o rn irea n eprevăzută (adică nu la tim pul sau m om entul pornirii
cronom etrului), even tu al din cauza unui şoc brusc, este al treilea dez­
avantaj.

E. COMPARAŢIA INTRE CELE DOUĂ TIPURI DE EŞAPAMENT DE CRONOMETRU

E şap am en tu l de cronom etru cu arc de aşezare are a v an ta ju l un ei

frecări m inim e şi constante în m işcarea arcului de aşezare (lipseşte axul).
Acest fap t asigură o m are precizie de funcţionare a cronom etrului.
D ezavantajele acestui tip s î n t :
— d ificu ltatea executării arcului de aşezare d intr-o singură bucată
de o ţe l;
— dezechilibrul arcului de aşezare face eşapam entul sensibil la
şocuri, provocînd, eventual, o p o rn ire necom and^tă ;
— dezechilibrul arcului de aşezare face ca elongaţia oscilaţiei să
depindă de poziţia arcului, în m ăsu ra în c a re 'g re u ta te a acestuia va a ju ta
sau va îm piedica m işcarea roţii eşapam entului.
D atorită frecării m inim e, acest tip de eşapam ent se foloseşte la cro-
nom etrele cele m ai precise, şi anum e la ceasornicele de m arină sau m asă.
Ceasornicul de m arină se fixează în tr-o casetă care asigură o sus­
pensie bună şi în acelaşi tim p asigură o poziţie orizontală a cadranului.
P en tru a funcţiona cu precizie, cronom etrul trebuie p ă stra t în poziţie
constantă şi ferit de şocuri.
V arian ta a doua (cu pîrghie de aşezare) se caracterizează p rin aceea
că, d atorită echilib rării pîrghiei de aşezare, se obţine o an u m ită insensi­
bilitate faţă de şocuri şi o schim bare a poziţiei cronom etrului.
D ezavantajele acestui eşapam ent constau în tr-o frecare prea m are
din cauza prezenţei axului pîrghiei de aşezare. D in această cauză, eşapa­
m entul cu pîrghie de aşezare n u poate asigura precizia dată de eşapa­
m entul cu arc de aşezare.
E şapam entul cu pîrghie de aşezare este folosit la cronom etrele d e
buzunar care n u pot fi p ro te ja te în mod absolut con tra şocurilor. în con­
diţiile tran sp o rtu lu i în b u zu n ar ele n u dau rezu ltate m ai p ro a ste decît cea­
sornicele ancoră de calitate superioară.
Eşapam entele de cronom etru n u pot fi folosite la ceasornicele de b u ­
zunar, fiind lipsite de dispozitivele de siguranţă cu care sînt prev ăzu te
eşapam entele ancoră.

F. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CRONOMETRELE

îh m od norm al ro a ta eşapam entului are în acest caz 15 dinţi. R apor­

tul de transm isie în tre axa secundarului şi roata eşapam entului depinde
de perioada de. oscilaţie a balansierului. La cronom etrele de m arin ă şi de

207
m asă, perioada de oscilaţie este de 0,5 s sau de 6/13 s. La cronom etrele de
buzunar, perioada de oscilaţie este de 0,4 s. T rebuie însă su b lin iat că, deoa­
rece Im p u ls u l se tran sm ite în tr-u ri sin g u r sens,, perioada de o sc ila ţie ' co­
respunde unei oscilaţii com plete în am bele sensuri şi nu unei sem ioscilaţii
(cazul ceasornicelor descrise p în ă aici). ' r

0%
*
n Fig. 264. A rcul clicoidal :
l p o ziţia d e r e p a u s; I I — p o ziţia d esfă şu ­
r a tă ; I I I — p o ziţia în fă şu r a tă .

C easornicul de m arin ă este echipat cu u n arc elicoidal (fig. 264) în

locul obişnuitului arc spiral. In tre cele două dim ensiuni ale secţiunii sale,
l şi h, trebuie să se respecte u rm ăto area proporţie :
1 = 1.
/i 5
A rcul, de obicei, are 12 spire, inclusiv curbele term inale. în an u ­
m ite situaţii se vor în tîln i şi arcu ri cu 11 sau 13 spire. în cazuri cu totul
excepţionale, din lipsă de spaţiu, se m ai poate utiliza şi un arc cu 1 0 spire.
D iam etrul de înfăşurare e x te rio r al arcului este circa 1/3 din diam etru l ba­
lansierului. D in fig u ră rezu ltă că arcu l se destinde şi se înfăşoară asim e­
tric, în schim b îşi p ăstrează poziţia verticală, lu cru care prezintă o im por­
ta n ţă deosebită.
P e n tru a se obţine o precizie de funcţionare ridicată a cronom etrelor
de m arin ă este necesar u n m om ent m otor cît m ai constant. M ecanism ul
m otor special din figura 265 com pensează v ariaţia forţei arcului în tim pul
destinderii. Pe caseta arcu lu i 2, ce se poate ro ti în ju ru l ax u lu i central,
este în făşu rat u n lănţişor 3, sau o bandă de oţel care se înfăşoară şi pe
piesa tronconică 1, prevăzută cu canale elicoidale m ontate rigid pe axul
de arm are 4. Pe acest ax este m o n tată mobil şi ro ata m otoare, prevăzută
cu un m ecanism cu clichet cu m om ent ajutăto r.

2 OS
 La arm are, p rin rotirea ax u lu i I se va roti şi p ie s a
şorul se va în făşu ră pe această piesă, d esfăşurîndu-se rhu,
ro tirea casetei, a rc u l m otor' s e arm ează. Irr/ tim pul
se desfăşoară de pe piesa tronconică şi se înfăşoară p

Fig. 265. M ecanism ul m o to r al c ronom etrelor de

Se observă că la starea com plet arm ată, cînd foţt^* Mul

xirna, această fo rţă se tran sm ite p rin lănţişorul p iesei
în care raza (respectiv braţul) este minimă. D im p o trv ^ 2_ ,■
aproape desfăşurat, forţa lui fiind mică, aceasta se
conice p rin lăn ţişo r în zona în care raza (braţul) est.
gerea corectă a legii de variaţie a razei piesei tronconic& - Uf M
m om ent m otor constant. «
T rebuie m enţionat că ceasornicele de m arină & UL
un dispozitiv de lim itare a zonei de utilizare a arcufett.^ te &
M alta, fie cu ro ţi d in ţate etc. A cest dispozitiv se regle& ^fâ QMi
lui 5 pe c a r^ se ro teşte caseta'. ' *

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. P rrn ce se c ara c te riz e a z ă e şa p a m e n tu l de cro n o m e tru şi cs=

2. C are sîn t p ă rţile com ponente a le e şa p am en tu lu i de cronom esrm ..
3. D ar ale celui c u p îrg h ie de aşezare ?
4. D escrieţi fu n c ţio n a re a e şa p am en tu lu i de cronom etru.
5. C o m p araţi cele d o u ă tip u ri de eşapam ente.
6. P rin ce se c ara cte riz ea ză b a la n sie ru l ceasornicului de m a rin ă . ~

14 — M a n u a lu l c e a so r n ic a r u lu i
 , CAPITOLUL' II

CEASORNICUL-CRONOMETRU

A. CEASORNICUL-CRONOMETRU OBIŞNUIT

C easornicul-cronom etru- obişnuit este în principiu un ceasornic de

buzurîar sau de m înă, ech ip at cu u n m ecanism anexă care sâ-i perm ită
în afara indicării p erm an en ţe a tim p u lu i şi m ăsurarea un o r in tervale
scurte de tim p. P e n tru a p erm ite citirea acestor intervale de tim p, cadra­
n u l u n u i ceasornic-cronom etru treb u ie să prezinte divizări suplim entare,
în figu ra 266 este rep re z en ta t u n astfel de cadran. Indicatorul secundar
p eriferic (mic) din stînga v a în reg istra secundele aferente m ersului n o r­
m al al ceasornicului, adică a re o leg ătu ră cinetică obişnuită cu indicatorul
m in u ta r (central) şi cel orar.
Ind icato ru l secundar cen tral serveşte la m ăsurarea secundelor in te r­
valului de tim p. P e n tru o citire c ît m ai precisă, o diviziune este subdivi­
zată în cinci p ărţi. îm p ă rţire a periferică din dreapta serveşte la citirea
n u m ă ru lu i de m inute, adică deasupra ei se Va mişca u n indicator m in u tar.
P a rte a m ecanism ului care serveşte la m ăsurarea in terv alelo r de
tim p n u este cu p lată în p erm anenţă. C easornicul va funcţiona în p erm a­
nenţă, ia r m ăsu rarea u n u i an u m it in terv al de tim p se va com anda prin
apăsarea unui b u to n care realizează cuplarea p ărţii de m ăsu rat interv ale
de tim p cu m ecanism ul p ropriu-zis al ceasornicului. De aceea, acest apa­
r a t se num eşte şi ceasornic-cronom etru.
6.

it—5

Fig. 266. C ad ran u l Fig. 267. C ronom etrul în poziţia de repaus.

cron o m o tru lu i.

în figura 267 este re p re z en ta t ceasornicul-cronom etru în poziţie de

repaus. A xul 1 al ro ţii secundare este p relu n g it şi pe această p a rte se află
m o n tată roata d in ţa tă 2 care angrenează cu ro ata dinţată 3. A ceasta va
an tren a roata secundară centrală 4. Este evident că num ărul de d in ţi al
acestor ro ţi este astfel ales în cît în tre axul secundar periferic şi cel cen­
tra l să existe u n ra p o rt de transm isie egal cu 1. A xul secundar 1 se va

210
roti în tim p u l fu ncţionării ceasornicului, pe cînd a x u l secundarului cen­
tra l va fi pus in m işcare num ai la comanda de „pornire" a cronom etrului.
Aceasta se observă şi d in figură, unde roţile dinţate 3 şi: 4 n u se află în
angrenare p e n tru poziţia de repaus. Aceste roţi au o d an tu ră specifică, de
form ă triu n g h iu la ră (fig. 268, a şi b), care elim ină jocul rad ial d in tre d inţi,
astfel incît în m om entul comenzii de pornire roata secundară cen trală 4
să pornească fără întîrziere. De obicei, această roată are 150 de d in ţi la
cronom etrele de construcţie m ai vechi şi 300 de dinţi la cele m oderne.
Este evident că valoarea divi­
ziunii cad ran u lu i de secunde va
fi cu a tît m ai m ică, cu cît n u ­
m ărul de dinţi ai roţii centrale
4 este m ai m are (fig. 268, b).
B utonul de com andă al
cronom etrului este fix at pe car­
casă în d re p tu l cifrei 2. La o a b
apăsare a b u to n u lu i de com an­
dă, b ra ţu l 5 (v. fig. 267), prin Fig. 263. D a n tu ra ro ţilo r cro n o m etru lu i.
interm ed iu l ghearei 6, apăsată
fiind de arcul 7, v a produce o ro taţie cu o diviziune a roţii de cu plare 8.
Această ro ată de cuplare are tre i poziţii distincte corespunzător m om en­
telor de pornire, oprire şi aducere la zero a Indicatoarelor. A rcul 18 asi­
gură poziţionarea roţii de cup lare care are dinţi de clichet. R oata de cu­
plare 8, rotin d u -se cu o diviziune, va elibera b ra ţu l 9. A ceasta, ap ăsat de
către arcu l 12, va realiza an g ren area în tre ro ata interm ediară 3 şi ro a ta
secundară cen trală 4. A stfel, cronom etrai a pornit. Punctul de oscilaţie 10
al b raţu lu i 9 p erm ite o reg lare a angrenării d intre roţile 3 şi 2.

T am ponul 11 serveşte p e n tru potrivirea angrenării în tre roţile, d in ­

ţate 3 şi 4. în a in te de a se p o rn i cronom etrul, b raţu l de aducere la zero
este scos din ro a ta de cuplare. în figura 269 este rep rezen tat cronom etrul
în poziţia de fu ncţionare (mers).

211
 L â a doua apăsare' a butonului, m ecanism ul cronom etru se v a opri
(fig. -270). R oata de cuplare 8 (v. fig. 267), rotindu-se d a to rită în ălţărilo r
frontale, va acţiona asu p ra b raţu lu i 9. în aşa-fel încît ro ata 3 iese d in a n ­
grenarea cu ro ata d in ţată 4. O dată cu aceasta ro ata de cuplare fi acţio­
nează b ra ţu l’de frîn a re 13 aflat sub acţiunea arcului 14 şi se va produce

frînarea (oprirea) roţii 4. P rin tr-o nouă apăsare a butonului de com andă,
frîna 13 eliberează ro ata 4, iar b ra ţu l de aducere la zero 15, acţionat de
roata de cuplare şi sub acţiunea arcului 16, va provoca aducerea indica­
torului secundar la zero.
A ducerea la zero constituie o problem ă de bază a ceasornicelor-cro-
nom etru. In principiu, problem a este rezolvabilă p rin u tilizarea unei
cam e-disc de form a inim ii 17, avînd circum ferinţa form ată din două spi­
rale  rhim ede (fig. 271, a). Această camă se caracterizează p rin fa p tu l că,

n b
Fig. 271. C am a d e aducere la zero a ind icato ru lu i.

sub acţiunea unei forţe de apăsare aplicată din exterior, se v a roti, to t­

deauna, pînă în tr-o poziţie precis determ inată, în care pu n ctu l de aplicare
al forţei este cel m ai apropiat de centrul de rotaţie. E rorile de aducere la
zero ating totuşi valori de 0,6—0,8 s.
U n sistem m ai nou este p re ze n ta t în
figura 271, b, unde erorile se red u c la
0,2—0,4 s.
în figura 272 este rep rezen tată,
Fig. 272. C am a d e a d u cere cu indi - cama-disc de aducere la zero, îm preună
catorul. cu indicatorul.

212
- G eăsornicul-cronom etru este prevăzut şi c u - u n indicator m in u tar
suplim entar, periferic, p e n tru n u m ărarea m inutelor in terv alu lu i de tim p
pe o divizare a cadranului care cuprinde în m od obişnuit 30 sau 45 de m in.
D upă felul în care se m işcă indicatorul m in u ta r al ceasornicului-cro-
nom etru se deosebesc tre i sistem e :
— cu m işcare continuă ;
— cu saltu ri lente (din m in u t în m in u t) ;
— cu saltu ri rapide (din m inut în m inut), sistem caret se utilizează
din Ce în ce m ai rar;
In fig u ra 273, a este rep rezen tat sistem ul cu m işcare continuă. R oata
de cu p lare 1 com andă p rin b ra ţu l 2 in tra re a în an g renare a roţii 3 cu
roata- 5 care este ro ata m in u ta ră a cronom etrului. R oata d in ţată 3 prim eşte
m işcarea de la ro ata interm ed iară 4. A stfel, indicatorul m in u tar va avea
o m işcare continuă. La fel ca şi indicatorul secundar, indicatorul m in u tar
trebuie să perm ită aducerea rapidă la poziţia zero. P e n tru aceasta tre ­
buie să se desfacă an g ren aju l d intre roţile 3 şi 5, ia r sărirea indicatorului
m in u tar la diviziunea zero se realizează în m od absolut sim ilar cu siste­
m ul descris la indicato ru l secundar.
A stfel, la u n ceasornic-cronom etru se v o r întîlni fie două braţe de
aducere separate, fie u n u l sin g u r prevăzut cu două ram ificaţii care apasă
fiecare pe o camă (fig. 273,-b).

Fig. 273. N u m ă rare a con tin u ă a m in u te lo r :

a — funcţionare : b — pirghii de aducere.

în u ltim u l tim p se foloseşte sistem ul cu saltu ri len te (fig. 274). Pe

roata secundară se aplică o ro ată 1 cu u n singur d in te 1. Astfel, la secunda
a 58-a a fiecărui m inut, p rin interm ediul roţii 2, se va ro ti ro ata m in u ­
ta ră 3 cu u n dinte. în in terv alu l secundelor 53— 60, ro a ta m inu­
ta ră 3 se va roti cu u n dinte, obligînd arcul 4 să sară p este un dinte. Ro­
lul arculu i 4 constă în asig u rarea unei poziţii b ine d eterm inate a roţii m i­
n u tare în care aceasta este în repaus. P e n tru aducerea la zero a indicato-

213

#
 ru lu i m in u ta r este necesar să se des-,
facă an g re n a ju l 1, 2, p rin oscilarea
b raţu lu i 5 în ju ru l p u n ctu lu i 6.

B. TIPURI CONSTRUCTIVE

a. Cronometrai pentru m ai
m ulte in terv ale de tim p. A cest crono­
m etru este p revăzut cu două butoane
de com andă, p rim ul (/) în d re p tu l
cifrei 2 a cadranului, ia r al doilea (II)
în d rep tu l cifrei 4. B utonul I co­
m andă p o rn irea şi oprirea cronom e-
f tru lu i, iar b u to n ul II serveşte la ad u ­
cerea indicatoarelor la poziţia zero.
A dică p rin b u to nul I se poate p om i
cronom etrul, opri şi iarăşi p o m i, fără
Fig. 274. N u m ă rare a în ceată cu sal- ca în tre tîm P indicatoarele să fie
turi. aduse la zero. Această soluţie oferă
urm ătoarele posibilităţi de l u c r u :
— însum area a două interv ale de tim p cronom etrate — p rin neapă-
sarea buto n u lu i I I ;
— p rin folosirea b u tonului II la u n cronom etru pornit, acele indica­
toare vor reveni la zero şi vor porni in stan tan eu fă ră a fi necesară o por­
nire, aşa cum era cazul la cronom etrul obişnuit.
b. Cronometrul fără roată de cuplare. Cu cîţiva ani în u rm ă au apă
r u t aceste cronom etre care elim ină ro ata de cuplare. Ele sîn t prevăzute
cu două butoane de c o m a n d ă ; p rim ul asigurînd pornirea, şi al doilea,
oprirea şi aducerea indicatoarelor la zero.
c. Cronometrul R attrap an te. Acest cronom etru este prevăzut cu două
indicatoare secundare, perfect suprapuse. La com anda „ p o rn it“, am bele
încep să înregistreze, deplasîndu-se sincron. La apăsarea u n u i a lt buton,
indicatoru l su p erio r poate fi oprit, în tim p ce in dicatorul in ferio r îşi con­
tinuă dru m u l. La o nouă apăsare a butonului, in dicatorul superior, num it
şi de u rm ă rire , ajunge din u rm ă indicatorul in ferio r şi continuă să se de­
plaseze sincron cu el. în felul acesta este posibilă m ăsurarea unor in te r ­
vale de tim p interm ediare.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Ce este cronometrul ?
2. Cum funcţionează un cronometru obişnuit ?
3. Care este principiul aducerii la zero a indicatoarelor ?
4. Cum sîn t sistem ele de antrenare a indicatorului m inutar ?
5. Ce tipuri constructive de cronometre cunoaşteţi ?
6. Prin ce se caracterizează acestea ?

214
 PARTEA A ŞASEA

CEASORNICE SPECIALE

CAPITOLUL I

CEASORNICE DE PONTAJ

Ceasornicele speciale se deosebesc de cele obişnuite p rin aceea că

au anum ite caracteristici constructive sau funcţionale care p erm it folo­
sirea lor în scopuri speciale. Ele se îm p art în trei m ari grupe :
— ceasornice cu funcţiuni speciale ;
— ceasornice cu schemş. cinem atică specială ;
— ceasornice cu dispozitive speciale.
Din categoria ceasornicelor cu fun cţiu n i speciale fac p arte u rm ă to a­
rele t i p u r i : ceasornicul de pontaj, ceasornicul de control p en tru paznici,
ceasornicul avertizor şi ceasornicul de com andă.
. Ceasornicul de pontaj se foloseşte in în tre p rin d eri şi in stitu ţii p e n ­
tru în reg istrarea tim pului de lucru. Acest ceasornic im prim ă, la solicitare,
pe un carton o ra exactă (ora şi m inutul). E xistă d iferite tip u ri, d a r oricare
din ele se com pune din aceleaşi m ecanism e : de m ăsu rare a tim pului şi de
im prim are.

A. MECANISMUL DE MĂSURARE A TIMPULUI

In fig u ra 275 este rep rezen tat u n ceasornic de pontaj avînd u n m e­

canism de m ăsu rare a tim pului cu pendul lung. A cesta este un m ecanism
de precizie rid icată (in general, eşapam ent GRAHAM), avind m ers zilnic
m ediu de num ai cîteva secunde pe zi. C easornicul este acţionat de u n arc
m otor m o n tat în casetă. A rcul treb u ie să fie destul de pu tern ic deoarece
antrenează şi m ecanism ul de im prim are.
M om entul m otor este tran sm is p rin ax u l cardanic 1 la axul m inu­
ta r 3 p rin ro ţile conice 2. Pe ax u l m in u ta r este m o n tată rigid roata m inu-
ta ră 4 care angrenează cu pinionul in term ed iar 5, m ontat liber pe ax u l
interm ediar. P e acelaşi ax este m ontată o tran sm isie p lan e ta ră form ată din
trei roţi conice 6, 7, 8 şi o g reu tate 9. T ra n sm isia ,p la n eta ră are ro lu l de
a perm ite deplasarea rapidă a indicato arelo r din m in u t în m inut şi de a
m enţine o fo rţă constantă la eşapam entul ceasornicului.
R oata p la n e ta ră 6 este legată rigid de pinionul 5 şi de ro ata 13.
Roata 13 angrenează cu pinionul 11 pe al căru i ax sîn t m ontate rigid
cam a 12 şi ro a ta 14. A ceasta din u rm ă angrenează cu pinionul 15 pe al
cărui ax se află reg u lato ru l aerian 16.

215
 P e ro ata p lan etară 8 este m o n tată ro ata 17, care se poate ro ti num ai
în ritm u l adm is de regulato r (pendul).
In timpul funcţionăiiiixeas6rmCTilM’,Croa‘târplanetară 6 este blocată
prin intermediul camei şi al tamponului 10 montat pe tija greutăţii. In
acest tim p, fo rţa necesară la eşapa­
m ente este d ată de g re u ta te a 9, care
se deplasează în jos, pe m ăsu ră ce se
roteşte ro a ta 17 pînă cînd se deblo­
chează cam a 12. în acest m om ent în­
cep să se rotească toate roţile d in lan ­
ţul cinem atic : roata m otoare — regu­
latorul aerian, inclusiv indicatoarele.
A ceastă m işcare continuă pîn ă cînd
ro ata p la n e ta ră 6 a rid icat greutatea,
şi tam ponul 10 blochează din nou
cam a 12. T am ponul 10 este astfel re ­
glat ea ciclul descris să se re p ete din
m inut în m inut.

3. MECANSIMUL DE IMPRIMARE

Un astfel de m ecanism este rej-

prezen tat în figura 276. P rin apăsa­
rea b raţu lu i 1 se pune în funcţiune
m ecanism ul de im prim are şi în ace­
laşi tim p se arm ează şi arcul m otor
(arcul poate fi arm at şi independent
cu o cheie-m anivelă cu locaş p ătrat
aplicată pe capătul p ă tra t al axului
m otor 3). La o arm are com pletă, cea­
sornicul funcţionează şase zile. P e n ­
tru a se arm a com plet arcul m otor cu
aju to ru l b ra ţu lu i 1 sîn t necesare 140
de im prim ări. Astfel, dacă ceasorni­
cul este folosit de 70 de m uncitori, i
' se asigură o funcţionare perm anentă.
La apăsarea b raţu lu i 1, cam a de
ridicare 4 se roteşte şi apasă ron-
dela de a n tren are 5 care este mon­
ta tă la capătul braţului oscilant 6.
Acest b ra ţ se va roti în ju ru l axului
3 şi va în tin d e resortul 7. P e b raţu l
6 este m o n tat un clichet care sare
peste un d in te cînd b ra ţu l se roteşte
Fig. 275. C easornicul de p o n taj în sensul in d icat de săgeată. La rid i­
cu pendul. carea b raţu lu i 1, resortul 7 readuce
b ra ţu l 6 în poziţia iniţială, şi cliehe-
tu l arm ează arcul m otor. Cînd acesta este com plet arm at, forţa reso rtu lu i 7
n u m ai este suficientă p e n tru a roti b ra ţu l 6 şi astfel se evită supraarm area.
R o ata din ţată 2 a casetei arcului m otor tran sm ite m om entul motor
la p in io n u l 9 p rin in term ed iu l roţilor 8. De la pinionul 9, p rin interm e-

216
diul. ro ţilo r conice. 10 şi 12 ale ax u ­
lui tran sm ite mişcarea; la axul
c a r d a n ic îJ . Jir, •
De la pinionul 9 prim eşte m iş­
carea şi m ecanism ul de n u m ărare 14, Si
com pus din tre i d is c u r i: d e m in u t, de
oră şi de zi cu dispozitivele: cores­
punzătoare de avans. Aceste discuri
au pe circum ferinţa lor g rav ate în
relief num ere sau litere. Discul de
m inute este divizat de la 1 la 60, dis­
cul de ore de la 1 la 24, iar cel de zi
este prevăzut fie cu iniţialele zilelor
săptăm înii (sau cu cifre de la 1 la 7),
fie cu cifre de la 1 la 10 (după tip u l
ceasornicului). Discul de m inute este
m ontat elastic pe axul său, p utîndu-se
roti faţă de acesta cu u n unghi co­
respunzător cu u n m inut. A cest lu ­
cru este necesar p e n tru poziţionarea

37G. M e c a n ism u l do i m p r i m a r e .
sa corectă şi p e n tru a n u se pierde
1 m in dacă în m om entul saltului de
m inut se efectuează pontarea. Pozi­
ţionarea corectă se face cu ajutorul
roţii 15 care are 60 de dinţi şi este
legată rigid de discul de m inute.
Această ro ată se poziţionează cu cli­
chetul 17 com andat de b raţu l 16.
Discul p e n tru zi 18 a re pe cir­
cum ferinţa sa o camă de com andă 19
care la av ansarea discului loveşte
braţu l 20. A ceasta ro teşte b ra ţu l 21
care este p rev ăzu t la capătul său cu
clichetul 22, care roteşte cu u n din­
te roata clichet 23. Aceasta angre­
nează cu pinionul 24, care cu aju to ru l
crem alierei 25 reglează adîncim ea de
pătru n d ere a cartonului de im prim at.
Roata d in ţată 23 are un d in te lipsă
care ar treb u i să in tre in angrenaj la
sfîrşitul perioadei şi astfel crem a-
liera cade înapoi.
La ap ăsarea b raţu lu i I, b raţu l
26 se ridică şi arm ează arcul 27, m on­
ta t pe b ra ţu l de im prim are 28, care
se va deplasa în direcţia săgeţii. Cînd
b ra ţu l 26 scapă, b ra ţu l de im prim are
este a ru n c a t înapoi şi d ato rită ar­
cului 29 apasă carto n u l pe discurile
de im prim are şi, în acelaşi tim p, cio­
cănelul 30 loveşte clopoţelul 31.

217
 La ap ăsarea b raţu lu i 1, clichetul 32 avansează panglica de im p ri­
m are cu u n pas (panglica este identică cu cea de la m aşina d e scris). D upă
ce d iam etru l de înfăşurare a l panglicii atinge o anum ită valoare, se
schim bă au to m at direcţia avansului.
La diversele tip u ri de ceasornice de pon taj d iferă num ai m ecanism ul
de m ăsurare a tim pului (ceasornicul), care poate fi cu pendul sau balari-
sier, m ecanism ul de im prim are fiind identic la toate.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Ce se în ţe leg e p rin ceasornice sp eciale ?

2. In cîte gru p e se îm p a rt ele ?
3. Ce este ceasornicul de pontaj ?
•1. Cum e ste a sig u ra tă m işcarea ra p id ă a in d ic a to a relo r ?
5. Cum se face a rm a re a ceasornicului ?
6. Cum se face im p rim are a c arto n u lu i ?
7. Cum se reg lează adîncim ea de in tro d u c e re a c arto n u lu i ?

CAPITOLUL II

CEASORNICE PENTRU CONTROLUL PAZNICILOR

A cest ceasornic se utilizează p e n tru v erificarea îndeplinirii corecte

a serviciului de către paznici. E xistă foarte m u lte tip u ri de astfel de
ceasornice. Cele m ai vechi tip u ri treb u iau arm ate d in 15 in 15 m in sau din
30 în 30 m in. In caz contrar, ele se opreau şi indicau o întîrziere. A ltele
străpung eau cadranul de control la arm are, ia r cele mai m oderne în re ­
gistrează pe o bandă de h îrtie o ra la care au fost vizitate. C easornicul de
control poate fi la paznic sau m o n tat în d iferite puncte de control. In
acest caz, paznicul trebuie să se deplaseze la ceasornic, să introducă cheia
de control şi astfel să im prim e ora la care a vizitat p u n ctu l respectiv. Toate
ceasornicele de control, in d iferen t de tip, sînt m ontate în carcase m etalice
sau din m a te ria l plastic şi închise cu u n lacăt. C heia acestui lacăt se află
la şeful pazei.
In fig u ra 277 s-a rep rezen tat u n u l din tip u rile de ceasornice de con­
trol. M ecanism ul de ceasornic este acţionat de u n arc m otor care se ar-
m ează o d ată la 8 zile şi este p rev ăzu t cu 13 rubine. M ecanism ul este
m ontat în carcasa 1, astfel în cît ax u l m otor să fie în centrul carcasei. Ra­
p o rtu l de transm isie de la axul m otor la eşapam ent este astfel ales încît
ax u l 2 să se rotească o dată la 24 h. C adranul de carton 5 este acoperit
cu capacul 6, ia r acesta este închis cu lacătu l 7 şi cheia 8. La închiderea
capacului, lim ba de tăiere 9 face o crestătu ră în cad ran. La fel se întîm plă
şi la deschiderea capacului. A stfel se poate v erifica dacă ceasornicul a
fost deschis de altcineva în afara persoanei au torizate. Cele două tăieturi
d in cad ran vor fi poziţii diferite deoarece c a d ran u l este fix at cu ajutorul
flanşei 3 şi al piuliţei 4 pe axul 2 şi se ro teşte odată cu acesta.

218
 C adranul de carton 5 se schim bă zilnic. M arcarea se face în felul
u rm ător : paznicul introduce şi ro teşte cheia 11. P rin ro tirea cheii, ca­
dran u l este p erfo rat de u n a d in tre lam ele 10. S în t şase chei la d iferiţi paz­
nici, fiecare cheie acţionînd o a ltă la m ă ; cad ran u l este astfel p e rfo rat la
diferite diam etre în funcţie de cheia folosită.
Ceasornicele care im prim ă o ra pe b andă sînt m ai com plicate (ase­
m ănătoare celor de pontaj). Ele sîn t prevăzute cu două discuri, de m inute
şi de ore. im prim area, av ansarea bandei şi a panglicii de im prim are sînt
acţionate de cheia paznicului. O dată cu im p rim area orei se im prim ă şi
num ărul cheii paznicului.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. L.a ce se foloseşte c easornicul de co n tro l ?

2. Cum fu n cţio n ează ceasornicul d e co n tro l ?
3. Cum se produce p e rfo ra re a c a d ra n u lu i ?
4. Cum este a sig u ra t ceasornicul de c o n tro l îm p o triv a deschiderii n e a u to riz a te ?

CAPITOLUL III

CEASORNICE AVERTIZOARE

Ceasornicele avertizo are au o u tilizare din ce în ce m ai larg ă în

m ulte dom enii de activitate. Ele se folosesc în dom eniul casnic, în labo­
ratoare, în m edicină etc. C easornicul avertizor are p roprietatea d e a in­
dica p rin tr-u n sem nal sonor scurgerea u n ei anum ite perioade de tim p.
Domeniul de reglare este, de obicei, de 60 m in. U nele tipuri, pe lîngă av e r­
tizarea sonoră, m ai declanşează d iferite a p arate pe care sînt m ontate m a­
şini de spălat, ap arate terap eu tice etc.
C easornicul avertizor m o n ta t în tr-o carcasă, in dependent de alte apa­
rate, se num eşte avertizor de uz casnic. E l se poate atîrn a pe p e re te sau

219
 aşeza jpe masă. D om eniul m axim de reglare este de 60 m in, ia r dom eniul
m inim de 20—30 s. ___ ___ ___
U n astfel de av ertizo r de uz casnic este rep rezen tat în f ig u r a -278.
In cen tru l m ecanism ului se află axul m otor p e n tru m ers 1 care este, to t­
odată, ax u l de reglare şi arm are. L a cap ătu l su p erio r este p rev ăzu t cu-un
'can al, pe care se m ontează bucşa de reglare 2 şi ro ata d in ţată 3. P e bucşa 2
: 9 . . i

se m ontează, cheia de a rm a re şi reglare. R oata 3 angrenează cu roata 4

m ontată liber pe ax u l m o to r p e n tru soneria 5. P e această ro ată este m on­
ta tă cam a 6, ia r pe cap ătu l p ă tra t al axului 5 este m ontat lim itatorul 7.
A rcul m otor 8 se înfăşoară a tît în ju ru l axului m otor 1 p en tru m ers cit şi
în ju ru l axului m otor 5 p e n tru sonerie. De la ax u l m otor p e n tru mei’S, m o­
m entul se transm ite, p rin ro ata 9, spre eşapam entul de m ers, ia r de la
ax u l 5, p rin roata 10, la eşapam entul de sonerie. La arm are se rotesc am ­
bele axe, iar roţile 9 şi 10 alunecă pe ax, ele fiind m ontate p rin frecare
cu a ju to ru l şaibelor 11 din m aterial plastic şi a discurilor 12. La arm are,
roata 4 se roteşte în ju n ii axu lu i 5 pînă cînd cam a 6 atinge lim itato ru l 7-
Din acest m om ent, ro a ta 4 şi axul 5 se rotesc îm preună. D upă arm are, m e­
canism ul de ceasornic începe să funcţioneze, şi roţile 3'ş i 4 se rotesc în
sens inv ers arm ării, cam a 6 îndepărtîn d u -se de lim ba lim itatorului 7 care
răm îne nem işcată a tîta tim p cît soneria este blocată' de pîrghia 13.
O dată cu trecerea tim pului, axul 1 se roteşte îm p reu n ă : cu pirghia
de declanşare 14 m o n tată pe el. Cînd pîrg h ia 14 atinge bolţul 25, ele se de­
plasează îm preună şi rotesc pîrghia de cuplare 16, arm înd resortul 17. D a­
to rită acestei rotiri, d u p ă u n tim p bine stabilit, pîrghia de cuplare elibe­
rează tija ciocănelului 18, şi ceasul începe să sune. Din acest m om ent,
ax u l 5 începe să se rotească şi lim itato ru l se roteşte după cam a 6. Ceasul

2 2 0
v a euna pînă cînd aceste două elem ente se întîlnesc. Dacă ceasul, este biric
reglat în acest m om ent b ra ţu l 14 a îm pins pîrghia de c u p la re '16 în poziţia
fin a lă ,şi lim ba d e închidere 19 va opri orice m işcare (blochează; ceasul).

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE ,

J. C are sîn t dom en iile d e "utilizare a ceasornicului a v ertiz o r ?

2. Ce este u n ceasornic a v ertizo r ?
3. C are este d om eniul d e reg lare ? .
4. Cum fu n cţio n ează ceasornicul a v ertiz o r ?

CAPITOLUL IV

CEASORNICE CU SCHEMA CINEMATICĂ SPECIALĂ

La ceasornicele obişnuite, m ecanism ul din p u n ct de vedere cinem a­

tic se îm p arte în tre i părţi distincte şi independente, fiecare avînd un rol
bine definit. Acestea sînt :
— m ecanism ul de d u rată ;
— m ecanism ul de n u m ărare ;
— m ecanism ul indicator.
D elim itarea d in tre ele o form ează axul m inutar. M ecanism ul de du­
ra tă determ ină d u ra ta de m ers la o singură arm are a arcului m otor. P e n ­
tru a se m odifica această d u ra tă treb u ie să se acţioneze num ai asupra
acestui mecanism . Se consideră u n m ecanism de d u rată norm al acela care
determ ină arm area arcului d upă fiecare 24 h de funcţionare. Toate cele­
lalte in tră în categoria ceasornicelor speciale.

A. CEASORNICE CU MECANISMUL DE DURATĂ SPECIAL

Din această categorie fac p arte

ceasornicele de 8 zile, de 14 zile,
ceasornicele lu n a re şi cele anuale.
Ele trebuie arm ate odată la 8, 14 zile,
o lună sau u n an. Aceste ceasornice
prezintă a v a n ta ju l că se arm ează la
intervale m ari, şi d ezavantajul că au
gabaritul m ai m are decît cele n o r­
male. De aceea se folosesc nu m ai ca
ceasornice de m asă (cele de 8 zile) şi
de Tîerete.
La ceasornicele norm ale m eca­
nism ul de d u ra tă se com pune din
roată m otoare şi pinion m in u tar. La Fig. 279. S chem a Fig, 280. S chem a
cinem atică a m eca- cin e m atic ă a m e-
cele de 8 şi 14 zile (fig. 279), acest nism elor d e 8 şi can ism elo r lu n are .
m ecanism se com pune din ro ata m o- 14 zile.
 to are 1 , ro ata şi pinionul su p lim en tar 2 şi p in io n u l
m in u ta r 3 ; la cele lunare, d in ro a ta m otoare l,.d o u ă .
ro ţi suplim entare 2 şi p in io n u l m in u tar 3 (fig.: 280),
ia r la cele anu ale (fig. 281), d in m a ta m otoare 1 . trei
roţi şi pinioane suplim entare 2 şi pinionul m in u ta r 3.

B. CEASORNICE CU MECANISM DE NUMĂRARE SPECIAL

M ecanism ul de n u m ărare determ ină ax u l m inu­

ta r să facă o ro taţie com pletă într-o oră. La ceasor­
nicele norm ale, acest m ecanism se com pune din :
ro ata m inutară, ro ata şi p in io n ul interm ediar, roata,
şi pinionul secundar şi pinionul ancoră. O rice cea­
sornic la care m ecanism ul de nu m ărare diferă de
această schem ă, face p arte din categoria ceasornicelor
speciale. D intre acestea se am intesc ceasornicul fără
ro ată m in u tară (tip Rosskopf) şi ceasornicul c u pinion
Fig. 281. S ch em a ci­ m in u ta r special. ’
nem atică a m ecanis­ a. Ceasornicul Rosskopf (fig.
m elor anu ale. ro ată care să se rotească o d a tă la oră. P inionul p ă­
tra r 1 şi ro ata orară 2, care la ufi ceas norm al se m on­
tează pe ax u l m in u tar 5, se rotesc în ju ru l u n u i ştift n itu it în platină. A n­
trenarea lo r se face p rin tr-u n pinion 3, respectiv o roată schim bătoare 4.
M ecanism ul Rosskopf p rezintă av a n ta ju l că se economiseşte o p e­
reche de roţi dinţate, d ar şi d ezavantajul că indicatorul m in u tar a re un
joc m are (jocul d in tre dinţii roţii schim bătoare şi dinţii pinionului pătrar).

Fig. 282. S chem a cinem atică Fig. 283. S chem a cinem atică a m e -
a m ecanism elor Rosskopf. c anism ului cu p inion m in u ta r
special.

b. Ceasornicul cu pinion m in u tar special (fig. 283) prezintă avan­

taju l că perm ite o m ai b ună a ran jare a roţilor, reducînd astfel gabaritul
m ecanism ului.

222

i
 La ceasornicele norm ale, ax u l m in u ta r treb u ie sâ fie în centrul m e­
canism ului (poartă indicatorul m inutar). A ceastă condiţie, lim itează posi­
bilităţile de a ra n ja re.J " ',~"iy '-c s
P in io n u l m in u ta r special 2 se m ontează pe u n ş tift îm preună cu pi­
nionul p ă tra r 3. El este a n tre n a t de ro ata m otoare 1. A cest m ecanism p re ­
zintă dezav an taju l că a re u n pinion m ai m u lt, ia r in d icatorul m in u tar este
cu joc.

C. CEASORNICE CU MECANISM INDICATOR SPECIAL

La ceasornicele norm ale, indicatorul m in u tar,

se m ontează pe axul, m in u tar, cel o rar pe bucşa
orară, concentrică cu ax u l m in u tar, ia r cel secun­
dar, dacă există, pe ax u l secundar, d eplasat faţă
de prim ele două. C ad ran u l este divizat în 12 p ărţi
egale, şi in d icato ru l o ra r se ro teşte o d ată la 12 h.
M ecanism ul indicator se com pune din pinionul pă­
tra r, ro a ta şi pinionul schim bător şi ro ata orară;
R aportul to tal de transm isie este de 12 :1.
D intre ceasornicele cu m ecanism ul indicator
special se m enţionează : ceasornicul cu 24 divi­
ziuni şi ceasornicul cu secundar special.
a. C easornicul cu 24 diviziuni are m ecanis­
m ul indicato r asem ănător cu cel norm al, n u m ai că
rap o rtu l to tal de transm isie este de 24 :1 şi indi­
catorul o ra r se ro teşte o dată la 24 h.
b. C easornicul cu secundar central (fig. 284)
are faţă de u n ceasornic norm al o pereche de roţi Fig. 284. S chem a ci­
d in ţate în plus. P in io n u l secundar 1 se m ontează n e m a tic ă a m ecanis­
pe ax u l m in u ta r 2 şi este a n tre n a t de o ro ată in te r­ m u lu i cu secu n d ar
m ediară su p lim en tară 3, m o n tată pe axul in te r­ c en tral.
m ediar 4. C easornicul cu secu n d ar cen tral are
av an taju l că in d icato ru l secundar poate avea lungim ea celui m in u tar şi
dezavantajul că este m ai scum p.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE
%

1. C are sîn t p ă rţile p rin c ip a le ale la n ţu lu i cin em atic ?

2. Ce ro l fu n c ţio n a l în d e p lin e şte m ecan ism u l de d u ra tă ?
3. D ar cel d e n u m ă ra re ?
4. Ce este u n m ecan ism d e d u ra tă n o rm a l ?
5. C are s în t m ecan ism ele d e d u ra tă speciale ?
6. C are sîn t e le m en tele m ecan ism u lu i d e n u m ă ra re norm al ?
7. C are s în t m ecan ism ele de n u m ă ra re speciale ?
8. C are sîn t m ecan ism ele in d ic a to a re speciale.

223
 CAPITOLUL V

CEASORNICE DE M IN A CU SEMNALIZARE

D in g ru p a ceasornicelor cu dispozitive speciale fac p arte u rm ătoa­

rele tip u ri :
— ceasornicele cu dispozitive de sem nalizare ;
ţ— ceasornicele cu calendar ;
*— ceasornicele etanşe ;
— ceasornicele cu annare automată.
C easornicele de m înă cu sem nalizare au a p ă ru t relativ recent (după
a l doilea război m ondial), dar, cu to ate acestea, sîn t însă foarte m u lte ti­
pu ri constructive. Ele diferă m ai ales la p a rte a de acţionare şi reglare şi
pot fi cu u n sin g u r arc m otor, cu două arcu ri m otoare, cu un singur buton
(coroană) p e n tru arm are, cu două b u to an e etc.
In fig u rile 285—288 este re p re z en ta t u n ceasornic de m înă cu sem ­
nalizare avînd două arcu ri m otoare (unul p e n tru p a rtea de m ers şi unul
p e n tru p a rte a de sem nalizare), b u to n şi pod oscilant.
M ecanism ul de sem nalizare se com pune din cinci p ărţi principale ;
— m ecanism ul de arm are ;
— m ecanism ul de reglare ;
— m ecanism ul de sonerie ;
— m ecanism ul de oprire ;
— m ecanism ul de declanşare.
a. M ecanism ul de arm are este rep rezen tat în figura 285. Se com pune
din roata m are de arm are 2, u n pod oscilant 2 care oscilează liber în ju ru l
a x u lu i ro ţii 1 şi ro ata de a rm are a ju tă to a re 3, m ontată la capătul podului
oscilant şi care este în angrenaj con tin u u ga roata 1 .

Fig. 285. M ecanism ul de a rm a re a ceasornicului d e m ină

cu sem nalizare.

.224
 P e n tru arm are, se. apasă’ coroana în interio r, astfel încît se cuplează
cu roata de arm are 1. Dacă se ro teşte coroana în sensul indicat de să­
geată; podul oscilant se ro teşte sp re stînga, şi ro ata 3 in tră în angrenaj, cu
ro ata de clichet 4, arm înd arcul m o to r p en tru m ers. Dacă coroană se ro­
teşte în sens invers, p d d u l.se.ro te ş te la. d re a p ta şi se arm eaz^ aţc u l m otor
p e n tru sem nalizare prin in term ed iu l roţii de clichet 5.
• ' b. M ecanism ul de reglare e ste rep rezen tat în figura 286. Reglarea
indicatoarelor m inutar, o rar şi sonerie se face cu a ju to ru l coroanei şi al

Fig. 286. M ecanism ul de re g la re a ceasornicului de m în ă

cu sem nalizare.

butonului 6 . P rin tragerea în e x te rio r a coroanei se decuplează m ecanis­

m ul de arm are şi se cuplează pinionul 7 de la m ecanism ul de reglare. în
ju ru l ax u lu i acestui pinion poate oscila podul a cărui poziţie se fixează
cu arcul 9. C apătul arcului este m o n tat în b ra ţu l de com andă 10, ia r celă­
la lt capăt in tră în degajarea podului. Cu a ju to ru l b u tonului 6 acest braţ
se poate ro ti în ju ru l axului 1 1 , ocupînd poziţii distincte definite de cama
12 şi arcul 13.
Cînd b u to n u l 6 este în p o ziţia mijlocie, arcul 9 va fi lib er îm preună
cu podul 8 . D acă butonul este apăsat, arcul 9 se v a deplasa în jos (în di­
recţia indicată cu săgeată), şi podul se va ro ti astfel încît roata oscilantă 14
v a in tra în angi’enaj cu pinionul 15. Dacă coroana se va ro ti în sensul să­
geţii, m işcarea se va transm ite, p rin roţile 7, 14, 15, 16 şi 17, la roata
declanşatoare 18, pe a cărei bucşă este m o n tat indicatorul sonerie. D acă
se va ro ti coroana în sens contrar, podul oscilant v a scoate ro a ta 14 d in
angrenaj şi se va ro ti în gol.
P rin trag erea în exterior a butonului 6 , podul oscilant 8 va oscila sub
forţa arcu lu i 9 în cealaltă poziţie şi va cupla ro ata de reglare a indicatoa­
relor de tim p 19. In acest caz, coroana ro tită în sensul săgeţii va regla indi­
catoarele de tim p, iar ro tită în sens invers, v a m erge în gol.

15 — M a n u a lu l ce a so rn ica ru lu i 225
£ ‘ ?- 'Din fig u ră1se poate observa că b u to n u l 6 este în legătură o u coroana
1, prin-interm ed iu l b ra ţu lu i 10 şi al pîrghiei 20. A stfel, cînd se apasă, co­
roana: p e n tru arm are,-; b u tonulv este scos,: ş i’ cu p lajul spre indicatoare
în tr e r u p t’ 'jnti v ■ -Qb-in Iutu'* k i j k r r a -r, : ; /• : ■
*r ~'c: M ecanism ul de sonerie esţe re p re z en ta t îh figura 278. în prin ci­
piu, acest mecanism este acelaşi câ şi la deşteptătoare. A rcul m otor ro­
teşte careta care angrenează d irect cu pinionul eşapam entului) 21. IRoata

Fig. 287. M ecanism ul d e so n e rie a ceasornicului de m în ă

cu sem nalizare.

Fig. 288. M ecanism ul de d eclan şare a ceasornicului de m în ă cu sem nalizare.

eşapam entului fix ată rigid pe axul ei acţionează fu rca 2 2 care este p re ­
văzută la cap ăt cu o g reu tate. A ceastă g re u ta te (ciocănelul) loveşte în osci­
laţia ei clopoţelul, producînd sem nalul.
d. M ecanism ul de oprire. Soneria se opreşte p rin apăsarea b u to n u ­
lui 6 (fig. 287) care ro teşte b ra ţu l 10, ia r acesta ro teşte pîrghia opritoare 23
ce blochează furca. Cînd b u to n u l 6 este în poziţia m ijlocie, soneria este
blocată. . i> .

226
 ;: - e. Mecanismul' de declanşare a soneriei este re p rez en ta t în figura 288.
Şi acest m ecanism este foarte asem ănător cu cel de la ceasornicul deştep­
tător. R oata declanşatoare 18 este m ontată pel: acelaşi ax- cu roata 24 şi
eştp apăsată spre acesta^ de arcu l-cu , tre i b ra ţe 26 (v„ fig. 287)-. R oata o ra ră
este prevăzută cu trei gheare rid icate la aceeaşi; în ălţim e şi cu acelaşi
unghi, d a r aşezate p e raze diferite, ia r ro ata declanşatoare arei tre i orificii.
Cînd ghearele ajung în d rep tu l orificiilor, arcul cuplător 28 îm pinge ro ata
orară în sus, şi cap ătu l îndoit a l arcu lu i eliberează ştiftu l furcii cu ciocă­
nelul 22. Cu a ju to ru l frîn ei 27 se poate regla viteza de vibrare, a cio­
cănelului.

ÎNTREBĂRI recapitulative

1. C are s în t ceaso rn icele cu dispozitive speciale ?

2. C are sîn t p ă rţile p rin cip ale a le m ecan ism u lu i de sem n alizare ?
3. C um se a rm e az ă c easornicul d e m în ă cu sem nalizare ?
4. C um se reg lează so n e ria ?
5. C um fun cţio n ează m ecanism ul de sonerie ?
6. C um se op re şte so n e ria ?
7. C um fun cţio n ează m ecan ism u l de d eclan şare ?

CAPITOLUL VI

CEASORNICE DE MINĂ CU CALENDAR

C easornicul cu calendar este u n ceasornic care pe lîngă tim p (ora,

m in u tu l şi secunda) indică şi data. De cele m ai m u lte ori, aceste ceasor­
nice indică num ai u n n u m ăr d e la 1 la 31, uneori a ra tă şi ziua săptăm înii
(luni, m arţi etc.), ia r foarte r a r indică şi luna. Inscripţiile referitoare la
d a tă sîn t tre c u te pe unul, două, respectiv tre i discuri care se rotesc cu o
diviziune o d ată la 24 h, resp ectiv o dată la lună. In scripţia apare în drep­
tu l unei ferăstruici, re stu l discului fiind acoperit cu cadran.
R otirea şi poziţionarea d iscu rilo r se pot grupa a s tf e l:
., — ro tirea cu salturi lente ;
— ro tire a cu sa ltu ri rap id e ;
— ro tirea cu saltu ri fo arte rapide.
a. M ecanism ul de ro tire cu saltu ri lente a discului calendar este re ­
prezentat în fig u ra 289. A n tren area m ecanism ului se face de la roata orară
1 care, p rin in term ed iu l p inlonului 2, ro teşte ro ata calendar 3 o dată la
24 h. P e ro ata calen d ar este m o n ta t rigid discul de com andă 4 cu ştiftu l de
an tre n a re 5. F rîn a 6 asigură an g ren aju l şi poziţionarea corectă: In ro tirea
sa (în sensul săgeţii) ştiftu l 5 v a întîln i un dinte al d an tu rii interioare a
discului calendar şi îl va an tren a. In acest tim p, lim ba de blocare 7 se ri­
dică d ato rită înclin ării dinţilor şi va com prim a arcul 8 . R otirea len tă a dis­
cului calendar continuă pînă cînd dintele a depăşit virfu l lim bii de blo­
care. în acest m om ent, sub p resiu n ea arcului 8 , lim ba este îm pinsă în golul
 I Si|a t- djssfşţ c a lc a d iir (M B la ş& riţiâ fie la f Kilfi".t
■,i«w i t i m i â 'p b p i d ru m u l fâ^w
■'®(”i ‘ IBs V S ttM d M fM I ■
;1 d a le i d u r e a z ă lip ro S iftlS lt' 2 u şi S i f t s B Sfte - 2 |
. ;
■a uuîîviiSfvtisdwr nu «■ psute fesfe d:e cît hiaî'S’te. in ERp c o s -

. In ia ii'iiv a -1a 1o i, i r d îc::J.urvvl t r i b u t e rc>tlt u ia n T ^ . -<y 24 h.

i : H'lfel ron>tft Is TuiJfu’ <u 'i^te .foartn ^inio'fe,

^ \B 1 9 Z o i

m i -
//& ./ ./ W%^ B - ^ -V
// f e rW* SB! U : _ >, ' \ -^v .. tvj\ \
J&Mf
/ !O f? 9 m
m i \ H E p S -S f / » =: y - W k
'c tt'iA L ® ® m l 1
mi m h m d
9 U VV” '’ t\-J .
•’■■Or"/ ,
’m ; - J p Ii
y/o ,V/ »sa*
Şl&M jp g g j • <*• W ,
H ite . ■ i® 3 ? 1 »
■ A; ,* .şxs-P wmifi 7 C
tinuare, limba 4 atinge supra­
faţa 10. roieşte Culisn spre
dreapta şi scoate braţul 9 din­
tre dinţii discului calendar,
eomprimînd arcul G. Cînd lim ­
ba 4 ajunge in partea de jos 11,
culisa este trasă in jes, coni-
primînd fel * «'ntinuare arcul 6".
Pe' jiiâ’-nrâ ce limba 4 ahsuv.'i

spre ei-pâtul ei, culisa se l%r

tesle spre stinsa, si braţul 8 in­

ch ir.iba rea
ţ i , ,!pc:i, i:

Xuin-şaiva ;:părâ înecării.-!nu! iK- :aş,red..:

iji eenă f | | ul'.'iul de ungere, formea-iă o pa11 1 >
în mişcare (fu-uvi’.ej. Ap® sub fn.:nâ ri<- pir;.:.::i

c i l -tiu.'-iindu-l? p! in cori dare.

dinţilor, rotin d brusc discul calendar pînă la poziţia’ de blocare; ia r ştiftu l
de anfrenare îşi continuă liber d ru m u l său.
!< ' D ezavantajele m ecanism ului sîn t :■ - ' ...f.v'--
• ■schim barea datei durează aproxim ativ 2 h şi în tre orele 22 şi
24 hu se poate citi data . v!
1— ro tirea indicatoarelor n u se poate face decît înainte, în caz con­
tra r se blochează c e a s u l;
p e n tru schim barea datei, indicatorul treb u ie ro tit în ain te cu 24 h.
■A van taju l m ecanism ului constă în fap tu l că este foarte sim plu.

Fig. 289. M ecanism ul de ro tire înceată' a Fig. 290. M ecanism ul de ro tire ra p id ă a

discului calen d ar. discului calendar.

b. M ecanism ul de ro tire cu saltu ri rapide a discului calendar (sistem

LONGINES) este rep rezen tat în fig u ra 290. A n tren area m ecanism ului se
face de la. ro ata schim bătoare 1 care angrenează cu roata calendar 2. Ra­
p o rtul de transm isie este astfel ales încît roata calendar să facă no u ă ro­
taţii com plete în 24 h. P e ro ata 2 este m ontată rigid lim ba de antren are 3
care la fiecare rotire îm pinge înainte roata de blocare 4 cu u n dinte. Pozi­
ţionarea ro ţii de blocare se face cu arcu leţu l 5. P e acelaşi ax cu ro ata de
blocare se află o ro ată cu u n singur dinte 6 . care la fiecare ro tire întoarce
discul calen d ar cu u n dinte. P oziţionarea discului calendar 7 se face ca şi
în cazul precedent cu lim ba cu arc 8.
La acest m ecanism , indicatoarele se pot roti înainte şi în a p o i; schim ­
barea datei se face în tr-u n in te rv a l m ai mic de o oră, iar schim barea ma­
nuală a datei se face to t prin rotirea indicatoarelor cu 24 h.
c. M ecanism ul de schim bare a datei p rin sa ltu ri foarte rapide este
rep rezen ta t în figura 291. R oata orară 1, prin in term ediul roţii 2, roteşte
roata calen d ar o d ată la 24 h. Solidar cu roata calendar 3 se roteşte limba
de an tre n a re 4 care com andă culisa 5. Culisa este îm pinsă de arc u l 6 şi
se poate roti în ju ru l bolţului 7. B raţu l lim itator al culisei 8 se reazemă
de m ecanism . în ro tirea ei, lim ba de an tren are 4 in tră liberă în cavitatea
culisei fă ră să atingă b ra ţu l 9 de an tren are a culisei. R otindu-se în con­
tin u are, lim ba 4 atinge su p ra­
faţa 1 0 , ro teşte culisa spre
d re a p ta şi scoate b ra ţu l 9 din­
tre dinţii discului calendar,
com prim înd arcu l 6. Cînd lim ­
ba 4 aju n g e în pai-tea de jos 11,
culisa este tra să în jos, com­
prim înd în co ntinuare arcu l 6 .
Pe‘ m ăsură ce lim ba 4 alunecă
pfe:i;parteă de jos a' culisei 1 1 ,
spre capătu l ei, culisa se ro ­
teşte sp re stînga, şi b ra ţu l 9 in ­
tră . în golul d in telu i urm ăto r.
R otirea, culisei este oprită de
tam ponarea b ra ţu lu i lim itator
8 . Cînd lim ba 4 ajunge la ca­
p ă tu l’ culisei, aceasta se, elibe­
rează,- ia r arcu l 6 o îm pinge
în poziţia iniţială, ro tin d în Fig. 291. Mecanism ul de schimbare a datei
acelaşi tim p discul calendar cu prin săritură.
o diviziune.
A cest m ecanism are a v a n ta ju l că schim barea datei se face practic
in stan tan eu la ora 24, iar p e n tru schim barea m an u ală a datei este suficient
să se rotească indicatoarele înapoi şi, apoi, în ain te cu 5 m in ,faţă de ora 24.

ÎNTREBĂRI recapitulative

1. Ce este un ceasornic cu calendar ?

2. Cum se clasifică mecanismele de schimbare a datei ?
3. Cum funcţionează mecanismul de rotire lentă ?
4. Care sînt dezavantajele acestui mecanism ?
5. C um funcţionează mecanismul de rotire rapidă ?
6. Cum se produce schimbarea m anuală a datei la acest mecanism ?
7. Cum funcţionează mecanismul de schimbare a datei prin săritură ?
8. Care sînt avantajele acestui mecanism ?

CAPITOLUL VII

CEASORNICE ETANŞE

Ceasornicele care n u p erm it p ătru n d erea p rafu lu i şi a apei în in te ­

rio ru l m ecanism ului se num esc ceasornice etanşe sau antiaevatice.
E tanşarea ap ără m ecanism ul de degradare p rem atură. P raful, îm ­
p reună cu uleiu l de ungere, form ează o pastă care uzează repede piesele
în m işcare (fusurile). A pa sub form ă de p icătu ri sau de abur, dar m ai ales
■vaporii u n o r sub stan ţe chimice, atacă piesele foarte fine ale m ecanism ului,
distrugîndu -le p rin corodare. -

229

I
 La ceasornicele de m înă obişnuite sîn t p a tru locuri critice unde poate
p ă tru n d e apa în mecanism, şi anum e :
— la coroana de arm are
— la îm binarea capacului cu carcasa ; ,
— la îm binarea geam ului pe in elu l său ; '
— la îm binarea inelului de geam cu carcasa.
L â ceasornicele etanşe s-a red u s n u m ă ru l locurilor critice la trei,
prin elim inarea inelului de geam. G eam ul se m ontează direct pe carcasă.
„ a. E tanşarea coroanei de a rm are este foarte g reu de rezolvat p e n tru
că aceasta, pe lingă m işcarea de ro taţie, a re şi o m işcare axială (pentru
p o triv irea indicatoarelor)
şi m aterialu l de etan şare
se uzează cu tim pul. Pe
de altă p a rte , coroana tr e ­
b uie să nu se m işte prea
g reu dato rită frecărilor cu
m a te ria lu l de etanşare.
D re p t m aterial de e ta n ­
şa re se foloseşte în m od
Fig. 292. E ta n şa rea coroanei e u in e l d e cauciuc. c u re n t , cauciucul, dar,
uneori, şi polivinilul sau
plurrtbul.
La ceasornicele m ai
sim ple etanşarea coroanei
se face cu u n u l (fig. 292, a,
b) sau două (fig. 292, c)
inele de cauciuc. La aces­
tea un rol h o tă rîto r îl
Fig. 293. E ta n şa re a coroanei cu in e l d e cauciuc joacă d u rita tea cauciucu­
şi arc. lui. Dacă cauciucul este
p rea moale, se în tin d e
şi se deform ează, iar dacă este p re a du r, se sfărîm iţează. A cest sis­
tem a re dezavantajul că o etanşare, ch iar perfectă la început, se pierde cu
tim p u l d ato rită uzurii garn itu rilo r.
E tanşarea coroanei la ceasornicele m ai fine sau cu utilizări speciale
(sport, scafandru etc.) este rep rezen tată în figura 293. La acestea in elul de
etanşare din cauciuc este presat de un arc de oţel, com pensîndu-se astfel
uzura.
b. E tanşarea locului de îm binare a capacului cu carcasa se poate face
în m ai m ulte feluri, a s tf e l:
— carcasa şi capacul a u acelaşi diam etru ;
— capacul este fix at p rin ap ăsare ;
— carcasa are filet interior.
1) M odul de fixare a capacului, cînd acesta a re acelaşi d iam etru cu
carcasa, este a ră ta t în figura 294. F ix area se fa'ce fie cu u n inel elastic
(fig. 294, a), fie cu u n inel file ta t (fig. 294, b). In p rim u l caz, g a rn itu ra de
cauciuc ro tu n d ă este p resată în tr-u n canal circular cu profil u n g h iu la r din
carcasă. In cazul a l doilea, g a rn itu ra p ă tra tă este presată în cele două
canale d in carcasă şi capac de form ă d rep tu n g h iu lară. C apacul este asi­
g u ra t îm potriva, rotirii, pe tim p u l în şu ru b ării in elului cu u n ştift. Dacă
capacul s-a r roti, el a r d istruge g a rn itu ra şi etan şarea n u : ar fi asigurată.

230
 In p rim u l caz, etanşarea n u este, totdeauna, asigurată, spre deose­
b ire de cazul al doilea, cînd ea este, sigură. A m bele, m etode se folosesc
foarte ra r d ato rită aspectului inestetic.
2) La unele ceasornice etan şe capacul se fixează ca şi la cele obiş­
n u ite (prin apăsare), num ai că în tre capac şi carcasă se pune o garn itu ră
de cauciuc (fig. 295). D atorită forţei
relativ m ici de reţin ere a capacului,
g a rn itu ra treb u ie să fie foarte m oale.
A cest sistem este sim plu, dar n u asi­
g u ră o etan şare perfectă.

Fig. 294. M odul d e fix are a c a p a ­ Fig. 295. M odul d e fix a re a

cului c u inel exterior. cap acu lu i p rin presare.

3) M ajo ritatea ceasornicelor etan şe au capacul fix a t p rin filet, fie

direct (fig. 296, a), fie prin in term ed iu l u n u i inel (fig. 296, b). în toate ca­
zurile, carcasa este prevăzută cu u n filet interior, ia r în tre capac şi car-

Fig. 296. M oduri de fix are a c a p a c u lu i:

a — d irect p rin f il e i; b — p rin in e l file ta t.

casă se află o g a rn itu ră de cauciuc. La fixarea fă ră inel, capacul, trebuie

rotit la în şu ru b are, şi de aceea în tre acesta şi g a rn itu ră se pune un inel
sau disc m etalic sau din alt m a te ria l tare p e n tru a p ro teja garn itu ra.
P e n tru în şu ru b area capacului sau a inelului se folosesc diferite chei
fixe (fig. 297) sau cheia universală care are tre i bucşe reglabile in care se
m ontează diferite gheare după fe ­
lu l locaşului din capac, respectiv
inel. *
c. E tanşarea locului de îm ­
binare a geam ului cu carcasa se
poate face in m ai m ulte feluri, şi
anum e :
— m on tarea geam ului p rin
presare : Fig. 297. C hei p e n tru d e şu ru b are a
— m o n tarea geam ului p rin capacului.
inel in terio r ;
— m on tarea geam ului p rin inel ex terio r şi g arn itu ră.
1) La m ontarea geam ului p rin p resare se foloseşte p e n tru etanşare
proprietatea de plasticitate a plexicului. G eam ul din plexiglas se introduce

- 231
în canalul circular din. carcasa de diferite forme. (fig:. 298),- prin presare.
Canalele: sîn t astfel făcute în cît o m uchie ascuţită su b presiune să in tre
p u ţin în m aterialu l geam ului, asigurînd etanşarea. Acest m od de fixare
a geam ului are d ezavantajul că geam ul este în continuu tensionat, ceea ce
provoacă îm b ătrîn irea lu i (fisurarea şi chiar
sfărîm area). ...
2) M ontarea geam ului p rin inel in te ­
rio r (fig. 299) elim ină tensionarea geam ului.
Se aplică la ceasornicele etanşe de calitate
m edie. P e n tru m ontare, în acest caz, geam u­
lui i se dă, p rin b o rd u rare la cald, exact
form a locaşului d in carcasă. A stfel, geam ul
in tră u şo r în locaşul său şi este m e n ţin u t
în această poziţie de fo rţa de presare a u n u i
F ig . 298. F ix a r e a g e a m u lu i p r in in el elastic de oţel. A cest mod de fixare are
p resare. d ezavantajul că m ăreşte carcasa ceasor­
nicului.
3) La ceasornicele de calitate ridicată şi la cele pen tru scafandri,
fixarea geam ului se face cu in e l ex terio r de cauciuc, (fig. 300, ci) sau cu
inel ex terio r filetat şi g a rn itu ră de cauciuc (fig. 300, b, c). Acest m od de
fixare asigură o etanşare perfectă.
La m ajo ritatea ceasornicelor de m înă, geam ul se fabrică din plexi-
glas d atorită p ro p rietăţii acestuia de a n u fi fragil. D ar acest m aterial are
şi m arele dezavantaj de a n u fi p erfect etanş la apă. Vaporii de apă trec
p rin el d ato rită fenom enului de difuziune. Astfel, în tr-u n ceasornic m en­
ţin u t u n tim p îndelungat în tr-u n m ediu um ed, aeru l din interiorul său va
avea um iditatea m ediului ex terio r. Dacă acest ceasornic este răcit brusc,
vaporii de apă din in terio r se condensează, şi picăturile se depun pe geam
şi capac. în acest caz, ceasornicul treb u ie desfăcut şi apa îndepărtată.

F ig . 299. F i x a r e a g e a m u lu i c u F ig. 300. F ix a r e a g e a m u lu i c u in e l

in e l in t e r io r e la stic . e x te r io r file ta t.

P e n tru verificarea etanşeităţii, ceasornicul se p une în tr-u n m ic reci­

pient perfect închis, p revăzut cu o pom pă de apă şi u n m anom etru sensibil.
Se introduce apa în recipient la presiunea de v erificare (cîteva atm osfere)
şi se observă indicaţia m anom etrului. Dacă presiu n ea răm îne constantă,
ceasornicul este etanş, ia r dacă presiu n ea scade, înseam nă că apa p ătru n d e
în mecanism .

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. C e se în ţe le g e p r i n c e a s o rn ic e ta n ş ?
2. î n c e sc o p se e ta n ş e a z ă c e a s o rn ic e le ?
3. C a re s î n t lo c u r ile l a e ta n ş a r e ?

232
 4. C um se fa c e e ta n şa re a coroanei ? . ,
5. î n cîte fe lu ri se ;p o ate face e ta n şa re a capacului ?
6. D e ce se p u n e în tr e c a p u l file ta t şi g a rn itu ră u n in e l ? —
7. C um se d e m o n te az ă c ap acu l file ta t la ceasornicele e t a n ş e i - - - ^
8. C are sîn t'p rin c ip a le le m o d u ri de e ta n şa re a geam ului ?
9. C are dintj-e a c e stea asig u ră e ta n şa re a cea m ai b u n ă ?
10. C um se e x p lic ă a p a riţia p ic ă tu rilo r de apă în ceasornicele e ta n şe ?
11. C um se v e rifică ceasornicele e ta n şe ?

CAPITOLUL VIII

CEASORNICE DE M IN Ă CU ARMARE AUTOMATĂ

A. GENERALITĂŢI

Ceasornicele cu arm are autom ată p rezintă două m a ri avantaje faţă

de cele obişnuite :
— ex p lo atarea lo r este fo a rte comodă p rin aceea că n u trebuie a r­
m ate, fap t care are o im p o rtan ţă foarte m are la ceasornicele etanşe (nu se
uzează g arn itu ra coroanei de a r m a r e ) ;
— precizia lo r este m ai rid icată decit a ceasornicelor obişnuite de
aceeaşi calitate p rin fa p tu l că, a rc u l m otor, fiind m ereu arm at, produce un
m om ent constant.
P rin cip iu l d u p ă care funcţionează ceasornicele autom ate actuale este
cunoscut dem ult. în că din 1760 s-a u construit ceasornice de navigaţie (eşa­
pam entul cro n o m etru n u era cunoscut) cu arm are autom ată. La acestea
s-a m o n tat o g reu tate pe un b ra ţ în cen tru l m ecanism ului cu posibilitatea
de a oscila cu u n unghi de 360° şi care a a rm at arcu l în am bele sensuri,
prin in term ed iu l u n u i angrenaj şi al unui m ecanism cu clichet. P e n tru a r­
m are s-a folosit m işcarea de b alansare a vaporului.
în 1892 s-a co n stru it u n ceasornic de b u zu n ar cu m ecanism de a r­
m are autom ată rep re z en ta t în fig u ra 301, a. în ju ru l p u n ctu lu i 1 oscilează
corpul de arm are 2, lim itat în m işcarea sa de ş tiftu l 3. C orpul 2 este ţin u t
in poziţia rid icată de arcul 4. D atorită m işcărilor p u rtăto ru lu i, corpul de
arm are va oscila şi, îm p reu n ă cu el, arcul clichet 5, care va roti ro ata de
clichet 6 în sensul săgeţii. La ridicarea corpului 2, d a to rită arcului 4, roata
de clichet n u se v a ro ti înapoi, fiin d blocată de clichetul de blocare 7. P rin ­
tr-u n angrenaj, m işcarea este transm isă la ro ata de arm a re a arcului. Cînd
acesta este com plet arm at, cam a 8 (fig. 301, 6) ridică clichetul de blocare
dintre din ţii roţii de clichet şi aceasta va oscila îm p reu n ă cu corpul 2 .
O dată cu scurgere tim pului, arcu l m otor se desfăşoară, Cama 8 se va roti,
şi clichetul de blocare in tră din nou în funcţiune.
în p rezen t se folosesc fo arte m ulte sistem e de a rm are la ceasornicele
de m înă c are se com pun din urm ătoarele p ă rţi p rin cipale :
— o g reu tate m o n tată excentric care produce forţa necesară ;
— u n m ecanism p e n tru tran sm iterea m işcării la arcu l m otor ;
— u n dispozitiv p e n tru lim itarea arm ării.

233
 Fig. 301. M ecanism ul de a rm a re a u to m a tă a ceasornicului dc buzu n ar.

U nele m ai sîn t înzestrate cu :

— u n dispozitiv p e n tr u sem nalizarea rezerv ei de m ers ;
— u n dispozitiv p e n tru decuplarea arm ării m anuale de cea auto­
m ată. !
D upă felul în care sîn t construite aceste dispozitive, ceasornicele
autom ate se pot clasifica a s t f e l :
— cu g re u ta te a fix ată de u n ax c e n tr a l;
— cu g reu tatea fix ată pe circum ferinţa exterioară (inel d in ţa t) ;
— cu g reu tatea fix ată pe două coloane (cu m işcare liniară).
D in tre acestea, la prim ele două tip u ri de ceasornice, g reu tatea are o
m işcare circulară, ia r la ultim u l, o m işcare de translaţie. La cele cu m iş­
care circu lară se deosebesc două subgrupe :
srj cu m işcare o scilato rie;
—: c u m işcare de ro taţie în am bele sensuri (rotor).
D u p ă felul cum se tran sm ite m işcarea se deosebesc urm ătoarele
tip u ri :
— cu sector d i n ţ a t;
— cu ax excentric ;
—• cu ro ată p lan etară ;
— cu pod o s c ila n t;
— cu ro ată de clichet dublă.
La to a te tipurile, m işcarea se poate transm ite fie num ai în tr-u n sin­
gur sens, fie în am bele sensuri.
în clasificarea de m ai sus, la fiecare grupă există m ulte v aria n te con­
structive. în prezent se cunosc peste 50 de sistem e, ia r în fiecare an apar
5—6 sistem e noi.

1. Principiul de funcţionare

P e n tru a înţelege p rin cip iu l de funcţionare a ceasornicelor de m înă

se vor descrie două sistem e de arm are cu g reu tatea fixată in ce n tru l m e­
canism ului : u n u l cu m işcare oscilatoare şi celălalt cu m işcare de rotaţie.

234
 . G reu tatea avînd fo rm a'
uniii sector de cerc (fig. 302)
este m ontată fie rigid pe u n ax
şi se roteşte îm preună cu el, fie
liber pe u n b o lţ fix a t în platina
din 'spate. G re u ta te a m ontată
în tre platină şi capac se poate
roti liber fără să atingă platina,
careasa sau capacul. M om entul
produs de g re u ta te este m u lt
prea m ic p e n tru a acţiona di­
rect asupra arcului m otor şi de
aceea în tre ele se intercalează
un angrenaj cu u n rap o rt de re ­
ducere de la 1/30 pînă la 1/200.
Din această cauză, la o
rotire com pletă a greutăţii,
roata de clichet de pe axul m o­
to r se roteşte cu u n unghi cu
m ult m ai m ic decît unghiul de divizare al ro ţii şi clichetul se opreşte un­
deva pe dinte (fig. 303). A ceastă situaţie p erm ite ro tirea, în sensul in v ers
arm ării, a în treg u lu i lan ţ cinem atic pînă la g re u ta te şi produce solicitări
suplim entare în m eca­
nism. De aceea se m on­
tează un al doilea cli­
chet de blocare pe
roată, în apropierea
greutăţii, care la o osci­
laţie a g reu tăţii se ro­
teşte m ai m u lt decît u n -
unghiul de divizare şi
opreşte ro tire a în sens
contrai'.
j P rin cip iu l de fu n c­
ţionare a sistem ului de
arm are au to m ată re­
prezentat în figura 303
est® u rm ăto ru l :
\ Sectorul d in ţa t 2 ,
fixat pe g re u ta te a 1 ,
angrenează * cu ro ata
dinţată 3, care se poate
roti liber în ju ru l ax u ­
lui. Pe acelaşi ax cu ea
este m on tată ro a ta de
clichet 4, legată rigid Fig. 303. M ecanism ul de a rm a re a u to m a tă cu g re u ta te
cu pinionul 5. A cest pi­ oscilantă.
nion angrenează cu
roata 6 , care serveşte şi d re p t ro ată de clichet p e n tru clichetul de blo­
care 7. Rigid cu ea se leagă pinionul 8, care p rin in te rm e d iu l ro ţilo r 9 şi 10
transm ite m işcarea la ro ata d e ; arm a re 11. A ceasta angrenează cu ro ata
de clichet 12, m o n tată pe ax u l m o to r 13. D acă secto rul d in ţat 2 se roteşte

235
în seţisul indicat p rin săgeată, ro ata 3 antren ează şi ro ata d e clichet 4, şi
m işcarea se .transm ite.-pînă la arcu l motor.. Dacă, dim potrivă, sectorul se
roteşte în sens contrar, 'clich etu l 14 alunecă peste; dinţii roţii: de clichet,
şi ro ata 3 se înv irte în gol. Deci arm area se face în tr-u n sin g u r sens?
La a rm area m anuală se ro teşte ro ata 11 în sensul, săgeţii. Din figură
rezultă că acest lucru este posibil deoarece m işcarea se tran sm ite num ai
pînă-la ro a ta de clichet 4 ; ro a ta 3 (şi g re u ta te a 1 răm in libere.
La sistem ele de arm are cu g reu tăţi oscilante, curea este, de obicei,
de 160°. Ea se lim itează cu două a rc u ri am ortizoare 15. C hiar şi în acest
caz şocurile produse de g re u ta te sîn t destu l de puternice, de aceea toate
şu ru b u rile ceasornicului treb u ie b ine strînse.
'Ceasornicele cu arm are au to m ată au u n n u m ăr m ai m are de m eca­
nism e cu clichet decît cele obişnuite. D ato rită forţei de apăsare a arcului
pe clichet, ele sînt frîne în m ecanism ul de a r m a r e ; de aceea forţa arcu ­
rilo r tre b u ie bine reglată, ia r su p rafaţa d in ţilo r clichet bine şlefuită.
La m ecanism ul de arm are cu g reu tate ro tativ ă (rotor) din figura
304, a, arcu l se arm ează în am bele sensuri de ro taţie. în acest scop, m e­
canism ul este prevăzut cu u n angrenaj direcţional care transform ă cele
două sensuri de ro taţie ale ro to ru lu i în tr-u n sin gur sens d e rotaţie în
angrenaju l de transm isie. 1
R oata 2 m ontată rigid pe ro to ru l 1 este în an g ren aj/p erm a n en t cu
pinionul p lan etar 3, m ontat pe cap ătu l lib er al b ra ţu lu i oscilant 4 care se
poate ro ti liber în ju ru l p u n ctu lu i 5.

Fig. 304. Mecanismul de armare automată cu rotor.

Dacă roto ru l se roteşte în sensul săgeţii, b ra ţu l 4 este îm pins înspre

roata 6 , şi pinionul planetar 3 in tră în angrenaj cu acesta. R oata 6 angre­
nează cu roata 7 pe care o v a ro ti în sensul orar. ,
Dacă rotorul se va roti în sens co n trar (fig. 304, b), b ra ţu l 4 va fi
îm pins spre roata 7, şl pinionul p lan etar in tră în angrenaj cu aceasta ro-

236
iin d -o to t în sehsuls acelor d e: ceasornic. In acest caz, ro ata 6 'se 'ro te şte
liberă.
M ecanism ele de arm are Cu rotor p rezin tă a v a n ta ju l faţă de cele cu
g re u ta te oscilantă că n u produc şocuri în ceasornic, iar cursa fiind m ai
m a re (380°), au şi eficienţă m ai m are.

2. Limitarea armării

La ceasornicele cu arm are- autom ată, o condiţie care se pune este

aceea de a elim ina su p raarm area arcului m otor. La ceasornicele cu arm are
m anuală su p ra a rm a rea se elim ină p rin sim ţu l d e g e te lo r; şi la cele au to ­
m ate se p oate aplica acelaşi principiu, adică
m om entul produs de g reu tate să fie astfel
calculat în cît să producă o arm are completă,
d ar să n u d ea m ecanism ul peste cap (să lo ­
vească ştiftu l b alansierului în furcă). Acest
lu cru însă este g reu de realizat. Dacă se
alege un m om ent de arm are mic, este p e ri­
clitată arm area, ia r dacă se ia m ai m are, se
produc solicitări m ari în m ecanism ul de
ceasornic în m om en tu l cînd arcul este com ­
plet arm at. De aceea, în m ajo ritatea cazu­
rilor, se recurge la u n dispozitiv de lim itare
a arm ării (fig. 305).
în caseta arcului 1 se introduce prin
frecare un inel elastic 3, p rev ăzu t cu un cîr-
lig de care se agaţă capătul exterior al a r­
cului m otor 2. B ineînţeles, d ia m e tru l case­
tei trebuie astfel ales încît să fie respectate
legile casetei. Cînd arcu l m otor este com plet
arm at, m o m en tu l produs de arc învinge fo rţa
de frecare d in tre inel şi casetă şi inelu l se
roteşte în casetă. D acă inelul este m ai sc u rt
decît circu m ferin ţa casetei (fig. 305, a), ro ti­ Fig. 305. D ispozitivul de lim i­
ta re a su p ra arm ă rii.
rea continuă p înă cînd se stabileşte un n ou
echilibru în tre fo rţa arcului şi cea de frecare
a inelului. în celălalt caz (fig. 305, b), cînd inelul este m ai lung decît
circum ferinţa casetei, inelu l face o ro ta ţie com pletă pînă cînd proem i­
nenţa lui sferică in tră din nou în locaşul din casetă. .
G rosim ea in elu lu i este, în general, de 1,5 ori m ai m are decît gro­
sim ea arcu lu i şi suficientă p e n tru ca forţa inelului să nu scadă sim ţitor în
decurs de 10 ani de exploatare.
M ontarea şi dem ontarea inelului treb u ie efectuate cu foarte m are
atenţie p e n tru a nu-1 deform a, iar ungerea lui se face cu ulei vîscos sau
vaselină p e n tru a n u m icşora fo rţa de frecare.

3. Semnalizarea rezervei de mers

U nele tip u ri de ceasornice cu arm are au to m ată au dispozitive pen­

tru indicarea rezervei de m ers. Acestea indică n u m ăru l de ore în care
ceasornicul se o preşte dacă n u va fi a rm at în tre tim p.
 în fig u ra 306. este re p re z en ta t u n astfel de dispozitiv cu indicator şi
cadran rotitor. D ispozitivul se com pune d in două p ă r ţ i : u n a p e n tru ro ti­
re a in d icato ru lu i de arm are şi u n a p e n tru ro tire a cadranului la desfăşu­
rarea arcului, în tim p u l fu n cţio n ării ceasornicului.

La arm are, pinionul 3 m o n ta t rigid pe axul m otor antrenează roata 4

pe al căru i ax este m o n tat in d icato ru l 1 .
La d esfăşu rarea arcului, ro ata dinţată 5, m ontată rigid pe casetă,
antrenează ro a ta 9 p rin in term ed iu l roţilor d in ţate 6 , 1 şi 8. R oata 9 este
m ontată cen tric cu ro ata 4, d a r se poate ro ti independent de aceasta, în tre
ele fiind m o n tată şaiba 11. P e a x u l roţii 9 este m o n tat cadranul 2 cave se
roteşte îm p reu n ă cu ea. C ad ran u l este prevăzut cu ştiftul lim ita to r 10 de
care se tam ponează indicatorul cînd arcul este com plet arm at. în acest
m om ent, frîn a din in terio ru l casetei scapă şi ev ită supraarm area. Ambele,
indicato ru l şi cadranul, se rotesc în acelaşi sens, ia r poziţia relativ ă dintre
ele indică în orice m om ent rezerv a de mers. în general, cadranul este n u ­
m erotat de la 1 la 36'.
în fig u ra 307 este re p re z en ta t u n m ecanism diferenţial de sem nali­
zare a rezerv ei de m ers. Pe a x u l tu b u la r 1 (fig. 307, a) sint m ontate liber
roţile d iferen ţiale 2 şi 5 şi, p rin nituire, ro ata de transm isie 6 . în tre cele
două ro ţi d iferen ţiale se găsesc u n ru lm en t cu bile 3 şi inelul 4 m o n tat fix
pe ax, ia r înti’e ro ţile 5 şi 6, o şaib ă elastică c u tre i braţe 7.
L a a rm a re (fig. 307, b), pinionul 9, m o n tat pe axul m otor 8, a n tre ­
nează ro a ta diferenţială superioară 5 p rin in term ed iu l roţii 10. R oata 5
antrenează p rin in term ed iu l ru lm en tu lu i şi ax u lu i 1 roata de transm isie 6,
care roteşte discul n u m ero tat 1 1 în sensul ind icat de săgeată.

238
 -La desfăşu rarea arcu lu i (fig.-307’,-c), ro ata 12, m ontată fix pe"căsetă,
antrenează ro ata diferenţială 2 , ia r aceasta roteşte, p rin interm ediul ru l­
m entului, ro ata 6 în sens invers celu i de la arm are. A stfel, la arm area şi
j : la desfăşurarea arcului, disciil n u ­
m ero tat va fi ro tit îfi.'sensuri di­
ferite, indicînd în orice m om ent
diferenţa d in tre ele, adică rezerva
.I/ T O j j g a ; 'd e m ers. J
Discul n u m ero tat este m on­
ta t p e u n ax central sub cadran,
ia r indicaţiile lui sub form ă de
cifre se citesc în d rep tu l unui ori­
ficiu din cadran.

Fig. 307. D ispozitivul d ife re n ţia l de sem n alizare a rezervei de m ers.

4. Decuplarea armării manuale

Ceasornicele cu arm are autom ată m ai fine şi, în special, cele etanşe
sînt prevăzu te cu u n dispozitiv p e n tru decuplarea arm ării m anuale. A st­
fel, cînd funcţionează arm area autom ată, roţile aferente arm ării m anuale
stau nem işcate şi invers, cînd ceasornicul se arm ează m anual, arm area au ­
tom ată n u funcţionează.
D ispozitivul de decuplare se m ontează în unele ceasornice din două
m otive :
— d acă m ecanism ul de arm are m anuală funcţionează în perm anenţă,
el se uzează (la ceasornicele etanşe se pierd e etan şarea la coroană, ia r re ­
zistenţa creşte, pierzîndu-se o p a rte din e n e rg ie );
—-■dacă în tim p u l a rm ării m anuale este cu p lat şi m ecanism ul de
arm are autom ată, arm area se face greoi şi n u se sim te cînd arc u l este
com plet arm at.
In- co ntinuare se vor descrie cîteva din cele m ai uzuale dispozitive
de decuplare.
a. D ispozitivul cu pod oscilant (descris la ceasornicele obişnuite)
este cel m ai sim plu, însă elim ină num ai p rim a deficienţă. D upă cu m s-a

23 9
 arătat, la acestea, datorită u n u i arculeţ,
podul oscilant este . scos din. angrenaj.
Se- cuplează cu ro ata clichet n u m ai la
arm area m anuală datorită presiu n ii ce
apare la capătul podului oscilant. O dată
arm area m an u ală; te rm in a tă r arculeţul
ro teşte p o d u L o scilant înapoi şi scoate
pinionul m ontat pe el diri: angrenaj.
b. Dispozitivul de decuplare cu
pod oscilant şi două roţi a ju tă to are este
rep re z en ta t în figura 308. R oata a ju ­
tăto are 1 este în angrenaj perm an en t
cu ro ata de clichet 2. R oata de a rm a re 3
este m ontată liber pe axul podului osci­
la n t şi în angrenaj p erm anent cu pi­
n io n u l in term ed iar 5, m ontat pe capătul
podului. Podul oscilant 4 este îm pins de
arcu leţu l 6 în sp re ro ata 1. Săgeţile de
pe figură indică sensul de ro ta ţie la
arm area m anuală. La arm area a u to ­
m ată ro ata 5, p rim ind m işcarea de la
ro ata 1 , podul oseilant se va ro ti, şi
Fig. ;-:08. D ispozitivul de d e cu p lare a ro ata 5 v a ieşi din angrenaj.
armării m a n u a le cu pod o scilan t şi Cele două dispozitive descrise
d o u ă ro ţi a ju tă to a re. decuplează m ecanism ul de arm are
, m anuală, însă n u decuplează şi p e cel
de arm are autom ată. Cu to ate acestea, ele se folosesc la unele ceasornice
deoarece sîn t fo arte sim ple.
c. D ispozitivul de decuplare cu două roţi plan etare este rep rezen tat
în figura 309. La acestea, la arm area m anuală cît şi la cea au to m ată este

a b
Fig. 309. D ispozitivul d e d e cu p lare a a rm ă rii m an u a le c u două ro ţi p la n e ta re .

240
în> an g ren aj cîte o ro ată p lanetară, cealaltă fiind scoasă din angrenaj sub:
presiunea roţii de clichet. J : ;; g :, r -K ' sd
.. ’i R oata de clichet 1, m ontată rigid pe a x u l m otor, este a n tre n a tă con-:
secutiv d e roţile planetare 2 şi 4. R oata p lan etară 2 prim eşte m işcarea de
la'm ecanism u l de arm are au to m ată p rin in term ed iu l roţii 3 , i a r ro a ta p la ­
n eta ră 4 este a n tre n a tă de Ia coroană p rin in term ed iu l roţilor de a rm are 5
şi &. F u surile ro ţilo r p lanetare p o t culisa în lag ăre ovale (alungite). R o ata
p lan etară care an trenează ro ata de cli­
chet răm în e în angrenaj, iar ro a ta pla­
n e ta ră care este an tren ată de ro a ta de
clichet iese din angrenaj. De re m a rc at
că atunci cînd u n a antrenează, cealaltă
este an tren ată.
:-!i: în fig u ra 309, a s-a re p re z en ta t ^
dispozitivul în tim p u l arm ării autom ate,
iar' în figura 309, b în tim pul arm ării
m anuale.
• d. D ispozitivul de decuplare cu
clichete este rep rezen tat în fig u ra 310.
Cele două clichete 7, m ontate fiecare
p e cîte o ro ată 5 şi respectiv 6, acţio­
nează asup ra unei singure roţi de cli­
chet 4 m ontată pe axul m otor 1. Cele
două roţi portclichet 5 şi 6 se pot roti
lib er în ju ru l ro ţii de clichet. Ele sînt
d istanţate de inelu l 8 . Tot m ecanism ul
este m o n tat pe p artea p ă tra tă a axului Fig. 310 Djspoz»ivul de decuplam cu
m otor cu aju to ru l a două discuri 2 şi 3. două clichete.
asam blate p rin filet.
■ =: Roţile 5 şi 6 sîn t an tren ate, u n a de la m ecanism ul de arm are au to ­
m ată şi cealaltă de la m ecanism ul de arm are m anuală, şi rotesc ro a ta de
clichet in acelaşi sens, indicat pe figură cu săgeată. Cele două m ecanism e
d^. arm are funcţionează com plet independent u n u l de celălalt. A cest dis­
pozitiv este cel m ai m odern şi fo arte des utilizat.

5. Fixarea greutăţii

D intre to ate piesele u n u i ceasornic autom at, cele m ai solicitate sînt

a x u l şi lagărul’ greu tăţii. P e n tru a se obţine fo rţa necesară la arm are,
g reu tatea (rotorul) treb u ie să aibă o m asă m are. Aceasta, cea m ai grea
piesă din m ecanism , fiin d m o n tată excentric, produce solicitări foarte m ari
în lagăre. A ceste solicitări se am plifică atunci cînd ceasornicul prim eşte
şocuri axiale. D in aceste m otive se acordă
o atenţie deosebită acestor lagăre. în con­
tin u a re sînt descrise cele m ai uzuale tipuri.
a. L agărul cu alunecare cu bucşă
este rep rezen tat în fig u ra 311. în corpul
ro torului 1 este m o n tată p rin presare
bucşa 2, prevăzută cu u n ax şi o su p rafaţă Fig. 3 n . Lagăr cu alunecare cu
conica cu u n unghi de 60 . B ucşa are un bucşă.

16 — Manualul ceasornicarului 241

filet interio r. In podul ro to ru lu i 3 este fix ată p rin presare o bucşă 4 din
b eriliu pe a cărei su p rafaţă conică se sp rijin ă bucşa rotorului. R otorul se
fixează cu un şu ru b de oţel călit 5. La o strîn g ere potrivită, ro to ru l se
poate roti uşor. La
acest lagăr, frecările
sîn t relativ m ari, d ar
are avantajul că este
foarte simplu.
b. Lagărul cu alu­
necare cu p ietre este
rep rezen tat în figu­
ra 312. A cestea sîn t
foarte des utilizate de­
oarece frecările sînt
m ai mici decît în cazul
precedent. La acest la­
găr, rotorul este m ontat
pe u n ax fix a t rigid în
podul rotorului.
în corpul ro to ru ­
lui I este fix ată p rin
presare bucşa 2. în
această bucşă se fi­
xează, tot p rin presare,
p iatra inferioară 3, pia­
tra superioară 5 şi ine­
lul d istanţier 4. Jocul
axial al ro torului este
asigurat de lim itatorul
7, fixat cu a ju to ru l pe­
nei 8 şi al inelului elas­
tic 6.
M ontarea ro torului pe u n ax în tîm pină unele greutăţi deoarece un
disc foarte m are se m ontează excentric pe u n ax foarte scurt. Un ax mai
lung ar asigura o funcţionare m ai bună, d ar a r îngroşa ceasornicul. De
aceea la unele ceasornice se m ontează
rotorul pe axul m inutar.
c. R otorul m ontat pe a x u l m inu­
ta r are av an taju l că axul poate fi m ai
lung (fig. 313). R otorul 1 este m ontat
rigid pe axul 3, p rin interm ediul am or­
tizorului 2. F u su l superior al axului se
roteşte în tr-o p ia tră 4, presată în podul
de arm are 5. P inionul m in u tar 6 se ro ­
Fig. 313. R otor m o n ta t pe ax teşte în podul ro torului 7. în gaura din
m in u ta r. pinionul m in u ta r in tră fusul m ai lung
al axului 3.
d. L agărul pe ru lm en ţi se utilizează to t m ai m u lt în construcţia cea­
sornicelor cu arm are autom ată dato rită av an tajelor pe care le prezintă.
Lagărul pe ru lm enţi are o frecare m ai mică, ia r ru larea se face pe un dia­
m etru m ai m are.

242
 M odul cum se execută m ontarea ro to ru lu i cu ru lm enţi cu bile e ste
reprezentat în fig u ra 314. în co rb u l rotorului 1 este m o n tat rigid in elul
ex terio r al ru lm e n tu lu i 2, p rev ăzu t cu o d an tu ră exterioară. P odul de a r­
m are 3 este p re v ă zu t cu o bucşă cu
un filet în in te rio r p e n tru şu ru b u l 4.
P e circum ferinţa ex terio ară a bucşei
se m ontează in elul in te rio r al ru l­
m entului fo rm a t din două p ă r ţ i : p a r­
tea su perioară 5 şi p a rte a inferioară
6 . în tre ele se m ontează inelul 7 care
are ro lu l de a m enţine bilele 8 dis­
ta n ţa te în tre ele. Cele două p ărţi ale
inelului in te rio r al rulm en tu lu i se
strîng cu şu ru b u l 4, astfel încît cele
cinci bile din p iatră să ruleze
fără joc.
e. L agărul cu role (fig. 315) se
foloseşte cu succes în u ltim u l tim p.

în podul de arm are 1 este p resat axul 2 în ju ru l căru ia se rostogolesc rolele

de p iatră 3. In elu l ex terio r 4 al ru lm entului, p rev ăzu t cu o d a n tu ră ex te­
rioară, este p resat în g îtu l ro to ru lu i 5. R ulm entul este închis în partea
inferioară de in elu l 6 , fix a t p rin presare, ia r în p a rte a superioară, de in e­
lu l 7, fix at p rin şu ru b u rile 8 .
Jocul axial al ro to ru lu i este
asigurat de podul de condu­
cere 9, ale cărui capete sîn t
fixate în corpul ro to ru lu i 1 0 .
î. L agărul periferic
(fig. 316) se .foloseşte la cea­
sornicele autom ate care au
rotorul fix a t pe u n in el d in ­
ţa t ce se sp rijin ă pe u n ru l­
m ent la circu m ferin ţa sa ex­
terioară. R otorul 1 este p re ­
văzut la p a rte a in ferio ară cu
inelul d in ţa t 3 fix a t cu-
şu ru b u rile 2, ia r la p a rte a ex terio ară cu două inele de ru lm enţi 5 şi 6
fixate cu şu ru b u rile 4. Bilele de p iatră 8 sîn t d istan ţate în tre ele de ine­
lu l 7. T ot sistem ul se sp rijin ă pe inelul fix 9.
La unele ceasornice, în scopul m enajării lagărului rotorului, mai
ales la şocurile axiale cînd solicitările devin fo arte m ari, se m ontează

243
 n işte p ietre la periferia roto ru lu i
(fig. 317). R o to ru l 5, m o n tat excentric
pe u n ax în ce n tru l m ecanism ului, este
p rev ăzu t la circum ferinţa sa ex terio ară
cu u n inel 7, fix a t cu şu ru b u l 6. P e in e­
lul 7 sîn t m o n tate nişte ru b in e bom ­
b ate 8 a căror calotă sferică, bine l u ­
stru ită , depăşeşte grosim ea inelului. De
asem enea, su p rafeţele 9 şi 10 ale ine­
lului sup erio r 1 şi ale inelului in ferio r 2,
în al căro r in te rio r este am plasat în-
\? V 2 ti'egul m ecanism de ceasornic, sîn t bine
lu stru ite.
Fig. 317. D ispozitiv antişoc.
L a funcţionarea norm ală, aceste
p ietre n u ating inelele. La şocuri
însă, d ato rită încovoierii axei, p ietrele ating u n u l din inele şi lim itează
încovoierea axei. D ato rită su prafeţelor b in e lu stru ite pietrele alunecă pe
ele. perm iţîn d ro tirea în continuare a rotorului.

B. SISTEME DE ARMAP.E AUTOMATĂ

D eoarece ceasornicele de m înă cu a rm are autom ată au a p ă ru t re la­

tiv recent, n u s-a im pus nici u n u l din m ultiplele sistem e cunoscute. De
aceea este necesar să fie descrise sistem ele cele m ai uzuale.

1. Armarea cu greutate oscilantă

La m ecanism ele de arm are autom ată din această categorie, peste
podurile ro ţilo r d in ţa te se m ontează podul de arm are în care se fixează
lagărul su p erio r al gi'eutăţii. G reu tatea se m ontează central pe ax u l pre­
lungit al ceasornicului. Ea execută o m işcare de oscilaţie de 160°. Lim i­
ta re a m işcării g reu tăţii se face cu două a rc u ri elicoidale, m ontate cu a ju ­
torul un u i b u tu c pe carcasa ceasornicului. .
D in tre m ecanism ele de arm are cu g reu tate oscilantă se vor descrie
două tip u ri : cu arm a re în tr-u n sens şi cu arm are în am bele sensuri.
a. M ecanism ul de arm are în tr-u n singur sens cu greu tate oscilantă
este rep re z en ta t în figura 318. La acesta, arm area arcului are loc cînd
g reu tatea se m işcă de la stînga spre dreapta.
P e g re u ta te a 1, care poate oscila în ju ru l ax u lui central, este m ontat
pinionul 2 ce angrenează cu sectorul d in ţa t 3. S ectorul d inţat este m ontat
pe ax u l ro ţii de clichet 4 în ju ru l căreia se poate ro ti liber. P e el este
m ontat clich etu l 5, ap ăsat în tre dinţii ro ţii clichet 4 de arcul 6 . T ot asupra
roţii 4 m ai acţionează clichetul de blocare 7 m o n tat pe podul m ecanism u­
lui. Pe a x u l ro ţii de clichet 4 şi legat de roată este m ontat u n pinion ce
antrenează ro a ta de arm are 8 care, la rîn d u l său, este cuplată cu ro ata de
arm are m an u ală 9 şi cu roata clichet 10 m o n tată pe ax u l m otor.
Dacă g re u ta te a se deplasează în jos (în sensul săgeţii), sectorul din­
ţa t este îm pins în sus, ia r clichetul 5 ro teşte ro ata 4 cu cîţiva dinţi. La

244
m işcarea g reu tăţii în sens contrar, roata 4 este blocată de clichetul 7, ia r
clichetul 5 alunecă peste d inţii roţii. . » «.
■ La a rm area m anuală, ro a ta 4 se ro teşte în sensul in dicat de săgeată
şi am bii clicheţi alunecă p este dinţi.

Fig. 318. M ecanism ul d e a rm a re în tr-u n sin g u r sen s c u g re u ta te

oscilantă. *

b. M ecanism ul de arm are în am bele sensuri cu g re u ta te oscilantă

(fig. 319) este asem ănător celui descris înainte, cu deosebirea că pe axul
ro ţii de clichet 4 sînt m ontate două sectoare d in ţate care angrenează si­
m ultan cu pinionul 1 fixat pe greutate. Dacă pinionul 1 se roteşte în sen­
sul săgeţii, sectorul 5 va urca, şi clichetul m ontat pe el v a aluneca peste
dinţi, îndeplinind rolul clichetului de blocare. în
acelaşi tim p, sectorul 2 va coborî, şi clichetul 3,
m ontat pe el, va an tren a ro ata de clichet 4.
Dacă sensul de ro tire a pinionului 1 se
schimbă, rolurile se inversează, ia r ro ata 4 este
a n tren ată în acelaşi sens. La arm area m anuală,
roata 4 se ro teşte în sensul săgeţii şi am bii cli­
cheţi alunecă peste dinţi. La acest m ecanism , a r­
m area se realizează de două ori m ai repede decît
la prim ul.
M ecanism ele de arm are autom ată cu greu­
ta te oscilantă au două dezavantaje : Fig. 319. M ecanism ul de
— arm area se face re la tiv încet d ato rită ali­
rm a re în am b e le se n ­
su ri cu g re u ta te
m itării u n ghiului de oscilaţie (160c) ; oscilantă.

245
 — în m ecanism ul de ceasornic se p roduc şocuri puternice cînd greu­
tatea 'loveşte în lim itator. P e n tru am ortizarea acestor şocuri care solicită
toate lagărele şi şuru b u rile m ecanism ului se folosesc lim itatoare cu arcu ri
elicoidale, al căror m od de m ontare este
in d icat în fig u ra 320.

2. Armarea cu rotor (greutate rotitoare)

D ato rită dezavantajelor m ecanism e­

lor de arm are cu -greutate oscilantă, u tili­
zarea acestora este lim itată. Mai-ea m ajo­
rita te a fabricilor constructoare folosesc
în p rezen t m ecanism ele de arm are cu ro­
tor. A cestea se fabrică în foarte m ulte va­
ria n te constructive care, după felul cum
se tra n sm ite m işcarea la arcul m otor, se
pot clasifica în urm ătoarele grupe :
— cu transm isie prin sector d i n ţ a t ;
— cu transm isie prin excentric ;
— cu transm isie p rin ro ată pla­
n e ta ră ; •
— cu transm isie cu pod o s c ila n t;
Fig. 320. L im ita to are cu a rc u n e u - — cu t r a n s m i s i e cu r o a t ă de c li c h e t
eoidale. dublă ;
— cu m ecanism e cu rotor planetar.
a. Mecanismul de armare cu rotor şi sector dinţat. A cest mecanism
de arm are a rezultat din perfecţionarea m ecanism ului de arm are cu două
sectoare sep arate care erau sim u ltan în angrenaj cu roata de antren are.
La acesta, cele două sectoare sîn t legate rigid şi oscilează îm preună, iar
antren area lor se face consecutiv. P e n tru b u n a funcţionare esite necesar
ca ra p o rtu l de transm isie în tre ro ata de a n tre n a re şi cele două sectoare
să fie acelaşi.
M ecanism ul cu rotor şi sector d in ţa t este rep rezen tat în figura 321, a.
Pe rotoru l 1 esite m ontată rigid ro ata de a n tre n a re 2, care se poate ro ti în
am bele sen su ri în ju ru l axului 3. în situ a ţia rep rezentată în figură, cînd
rotorul se roteşte în sensul săgeţii, ro ata de a n tre n a re 2, fiind în angrenaj
cu sectorul 4, îl va deplasa în sus şi îl va ro ti în ju ru l axului 5 îm preună
cu clicheţii 6 şi 7 m ontate pe el. C lichetul 6 va ro ti roata 8 care este o
roată d in ţată obişnuită şi angrenează cu roata 9, peste ai cărei dinţi alu­
necă clichetul 7. P e axul ro ţii 9 este m o n tat u n pinion ce tran sm ite m iş­
carea în co ntinuare spre ax u l motor.
R oto ru l cootinuîndu-şi m işcarea, la u n m om ent d a t sectorul 4 iese
din angrenaj (fig- 321, b) şi se opreşte. R otindu-se în continuare, roata de
antren are in tră din nou în angrenaj cu cele tre i ştiftu ri 1 0 . în acest m o­
m ent, sectorul 4 se va deplasa în jos îm p reu n ă cu clichetul 7 care va roti
roata 9 în acelaşi sens ca în cazul anterior. R oata 8 m erge în gol, şi cli­
chetul alunecă peste dinţii roţii, avînd acum rolul de clichet de blocare.
La arm area m anuală, roata 9 se ro teşte în sensul săgeţii şi ambii
clicheţi alunecă peste dinţi.
b. Mecanismul de armare cu rotor şi excentric. La m ecanism ele de
arm are cu excentric, pe ax u l ro to ru lu i în loc de ro ata de an tre n are este

246
morrtat un ex cen tric sau o cam ă de diferite form e geom etrice, care, ac-
ţionîmd asupra u n u i braţ, îi va im prim a o m işcare de oscilaţie sa u de
du-te-vino. Cu a ju to ru l u n o r olicheţi şi al ro ţii dinţate, această m işcare
este transm isă la a x u l motor.

10 2
a
Fig. 321. M ecanism ul dc a rm a re eu ro to r şi sector d in ţa t (a) şi dispozitivul său de
in v e rsa re a m işcării (b).

Din categoria m ecanism elor de arm are cu excentric se disting u r­

m ătoarele :
— m ecanism ul de arm are în s a l t u r i ;
— m ecanism ul de arm are continuă ;,
—' m ecanism ul cu ştift excentric ;
— m ecanism ul cu ru lm en t excentric ;
— m ecanism ul cu b ra ţ lung.
1) M ecanism ul de armare în salturi este rep rezen tat în figura 322.
A rm area se face discontinuu, in d iferen t de sensul de rotaţie a rotorului.
Pe rotorul 1 este m ontată cam a 2, prevăzută cu trei proem inenţe (dinţi)
ce se rotesc îm p reu n ă în ju ru l axului c en tral 3. Pe cam ă se reazem ă o
rolă 5 m ontată pe capătul u n u i b ra ţ 4 .ce se poate roti în ju ru l axului
roţii de clichet 7. B raţu l 4 este apăsat sp re cam ă de arcul 6 . Pe b ra ţ este
m ontat clichetul 8 care acţionează roata de clichet 7. Pe aceeaşi roată
mai acţionează clich etu l de blocare 9 m o n tat pe podul ro ţilor dinţate.
D acă ro to ru l se ro teşte în sensul săgeţii, rola 5, îm preună cu b ra ­
ţu l 4, se deplasează spre stînga, şi clichetul 8 ro teşte ro ata de clichet 7 cu
cîţiva dinţi. C lichetul 9 alunecă peste dinţi. P inio n u l m o n tat pe ax u l roţii
de clichet an tren ează roata m are de clichet m o n tată pe ax u l m otor.

247
■::h. C am a ro tin d u -se m ai d ep arte, ;lâ>un m om en t d a t b ra ţu l 4 se v a opta,
cdupă care se v a m işca înapoi (spre dreap ta) p e m ăsu ră ce ro la 5 coboară
p e ;p a n ta cam ei. D eplasarea în acest sens a . b ra ţu lu i este. asigurată;=de
arcu l 6 . In tim p u l deplasării b ra ţu lu i sp re d re a p ta ,: clichetul 8 aluiîecă
peste din ţii ro ţii 7 care stă nem işcată. D upă cum se observă, chiar dacă

Fig. 322. M ecanism ul de a rm a re in sa ltu ri.

ro torul se ro teşte continuu, a rm area se face discontinuu. A cesta este dez­

av an taju l acestui m ecanism de a n u are, deoarece n um ai o p arte d in rotaţia
rotorului se foloseşte p en tru arm are.
2) M ecanism ul de arm ure continuă (fig. 323) elim ină acest neajuns.
Pe axul 1 al ro to ru lu i este m o n ta t un disc excentric 2 pe c a re se sprijină,
cu un m ic joc, rolele 4, m o n tate îiber pe podul de ai mare 3 care poate
oscila în ju ru l axului 5. P e acest pod sîn t m ontaţi, cu ştiftu rile 6 şi 8, cli-
cheţii 7 şi 9 care acţionează am bii asupra roţii de clichet 12, fiind apăsaţi
pe aceasta de arcu l com un 1 0 , lim ita t în ex tin d erea lui de ştiftu l 1 1 .
Cînd cam a se roteşte, pod u l începe să oscileze in ju ru l punctului 5.
Dacă podul se m işcă în sensul săgeţii, clichetul 9 roteşte roata 12, ia r cli­
chetul 7 alu n ecă peste dinţii acesteia. Dacă podul se m işcă în sens contrar,
elicheţii îşi inversează rolu rile şi ro ata 12 se roteşte în aceiaşi sens. P rin
in term ed iu l pinionului 13 şi al roţii 14 se arm ează arcul motor.
La cele două m ecanism e descrise (cu arm are continuă şi discontinuă),
ax u l roto ru lu i este m ontat in lagăre cu alunecare. P e n tru a se reduce fre­
cările în lagăr, fusurile se fac su bţiri, ceea ce însă prezintă pericol d e ru -
"pere: la şbcuri. P e n tru â 's e elim ina acest iricorivenieriţ;-la u n ele ceasornice
ro torul s e m ontează pe rulm enţi. ■ -; :!U:
' . .3 ) M ecanism ul de arm ate, cit ştift e xceh trid ' (fig. 324) are 'rotorul
fix a t pe ru lm enţi. P e ax u l ro to ru lu i £ este m o n tat u n disc 2 prev ăzu t cu
u n ştift excentric 3 care in tră intr-uri1la g ă r cii- p iatră din braţul' d e-a r-
- m are 4 pe care- îl com andă.
B raţu l de arm are are o eres tare
care alunecă pe axul roţii de
clichet 5. Pe b ra ţ sîn t m ontaţi
clicheţii 6 şi 6 ’ care acţionează

Fig. 323. M ecanism ul de a rm a re con­ Fig. 324. M ecanism ul de a rm a re

tinuă. cil ştift excen tric.

asupra ro ţii 5, fiind apăsaţi de arcul com un 7. Solidar cu ro ata 5 se

roteşte p inionul 8 , care tran sm ite m işcarea la a x u l m otor p rin interm ediul
roţilor 9 şi 10.
Dacă ro to ru l se roteşte în direcţia săgeţii, ştiftu l 3 îm pinge b ra ţu l de
arm are în a in te şi, în acelaşi tim p, îl şi roteşte. S ub in flu en ţa celor două
mişcări, clichetul 6 ' va roti ro ata de clichet, ia r clichetul 6 v a aluneca
peste dinţi. R otindu-se în continuare, ştiftu l 3, d u p ă ce a tre c u t de puncttol
m ort, va trag e b ra ţu l înapoi şi îl va roti în acelaşi tim p în sens contrar.
Acum clicheţii îşi inversează rolurile : clichetul 6 roteşte ro ata în acelaşi
sens, ia r clichetul 6 ' alunecă
peste dinţi.
4) M ecanism ul de ar­
mare cu ru lm en t excentric
este re p re z en ta t în figu­
ra 325. L a acest m ecanism ,
excentricul n u este m o n tat
pe axul roto ru lu i, ci pe axul
im ediat u rm ă to r din lan ţu l
cinem atic. D ato rită acestui
fapt se dim inuează şocurile,
m ai ales la schim barea direc­
ţiei de ro ta ţie a rotorului.
Pe ax u l 1 al roto ru lu i
este m o n tată ro ata de a n tre ­ Fig. 325. M ecanism ul d e a rm a re c u ru lm e n t
nare 2 care angrenează cu excentric.

249
ro ata 3 p e axul căreia este m o n ta t excentric ru lm en tu l 4. In e lu l ex­
terior* al ru lm en tu lu i poate culisa în tr-o fe re a stră m ică dreptunghiu­
la ră din b ra ţu l de arm are 5, care se ro teşte în ju ru l a x u lu i 6 . Pe
braţul, de arm are este m o n tat clichetul 7, care este apăsat d e arc u l 8 pe
roata de clichet 9. V îrfu l b ra ţu lu i de arm are in tră în scobitura b raţu lu i
oscilant 11, a rtic u la t în p u n ctu l 10. .Pe b ra ţu l oscilant este m o n tat cliche­
tu l 12,»apăsat to t pe ro ata 9 de arcu l 13.

8
Fig- 326. M ccanism ul de a rm a re cu b ra ţ lung.

Sub influenţa excentricului, b ra ţu l de a n u a re va oscila, ia r cei doi

clicheţi v o r a n tre n a pe rînd în acelaşi sens ro a ta de clichet 9.
5) M ecanism ul de armare cu braţ lung (fig. 326) prezintă avantajul
că energia transm isă de ro to r este relativ m are şi n u necesită u n raport
m are de reducere. B raţu l lung 5, artic u la t în p u n ctu l 4, este prev ăzu t la
capăt cu o. p iatră 3 care alunecă în canalul circu lar al discului 2 m ontat
excentric p e axul 1 al ro torului. Pe b ra ţ sînt m on taţi clicheţii 6 şi 7, care
sînt apăsaţi pe ro ata de clichet 9 de arcu l com un 8 .
Sub in flu en ţa excentricului, b ra ţu l o descrie o m işcare de oscilaţie
în ju ru l axu lu i 4 şi clicheţii v o r roti pe rînd în acelaşi sens ro ata de
clichet 9..
c. M ecanism ul de arm are cu rotor şi roţi planetare. A cesta foloseşte
în mod avantajos forţele ce a p a r în angrenaj pe profilul dinţilor în con­
tact. Sensul acestor forţe depinde de sensul de ro taţie şi de poziţia axelor.
Ele scot sau in tro d u c roţile p lan etare în angrenaj.
M ecanism ele de arm are cu role şi ro ţi p lan etare p o t ,fi :
— cu o singură ro ată p lan etară ;
— cu roţi p lan etare gem ene ;
— cu două ro ţi planetare.
1) M ecanism ul de armare cu rotor şi o singură roată planetară este
reprezen tat în figura 327. Pe a x u l ro torului 1 este m ontată ro ata de an­
tren are 2, care este în angrenaj p erm an en t cu ro ata p lan etară 3. Roata
planetai'ă poate in tra în angrenaj fie cu ro a ta de clichet 4, fie cu ro ata 5-
Roţile 4 şi 5 sîn t an grenate în tre ele.

250
 Dacă ro to ru l se ro teşte în sensul in d ic a t d e săgeata continuă, roata
p lan etară in tr ă în an g ren aj cu ro ata 5, pe care o antrenează în sensul
orar. Dacă ro to ru l se roteşte în celălalt sens (indicat în figură p rin săgeată
întreruptă), ro a ta p la n e ta ră in tră în angrenaj cu ro a ta de clichet 4, iar
aceasta, la rîn d u l ei, an tren ează ro ata 5 to t în sensul orar.
D ezavantajul acestui m ecanism constă în fa p tu l că distanţa din tre
axele roţilor n u este constantă în to t tim p u l an grenării, ceea ce provoacă
alunecarea p ro filu rilo r şi uza­
rea dinţilor. P e de altă parte,
m işcările scu rte ale ro to ru lu i
n u pot ■fi folosite p e n tru a r­
m are, ci n um ai p e n tru schim ­
barea poziţiei roţii planetare.
2) M ecanism ul de armare
cu rotor şi roţi planetare ge­
m ene este rep re z en ta t în fi-

Fig. 327. M ecanism ul de a r­ Fig. 328. M ecanism ul de a rm a re cu roţi

m are cu o sin g u ră ro a tă p la n e ta re gemene.
p la n e ta ră .

g ura 328. R oata de a n tre n a re 1, m o n tată pe ax u l rotorului, este în

angrenaj p erm a n e n t cu ro ata p lan etară 2, care îm preună cu ro ata
p lan etară 3, cu care este în angrenaj perm an en t, form ează roţile gemene.
Cele două roţi p lan etare sîn t m ontate fiecare în lagăre ovale. Lagărele
celor două roţi sîn t paralele, astfel încît la schim barea poziţiilor roţilor
se schim bă şi d istan ţa axială, care însă este neglijabilă.
Dacă ro to ru l se ro teşte în sensul săgeţii, forţele care apasă pe dinţi
scot roata 2 din angrenaj şi introduc roata 3 în an g renaj cu ro a ta de cli­
chet 4, rotind-o în sensul in d icat de săgeată. Dacă ro torul se roteşte în
sens invers, ro a ta 2 in tră în angrenaj cu ro ata 4, ia r ro ata 3 iese din an-
girenaj rotin d u -se în gol. R oata de clichet 4 v a fi a n tre n a tă în acelaşi sens
ca în cazul precedent. R oata 4 este asig u rată îm potriva ro tirii în sens
contrar de clichetul 5 ap ăsat de arcul 6 . P e n tru a se reduce şocurile, m ai
ales la schim barea sensului de rotaţie a ro to ru lu i, acesta este frîn a t de
frîna 7. Şi acest m ecanism de arm are a re d ezav an tajul a ră ta t la m eca­
nism ul precedent.
3) M ecanism ul de arm are cu rotor şi două roţi planetare este re p re ­
zentat în fig u ra 329. Spre deosebire de m ecanism ul cu roţi p lan etare ge­
mene, acesta a re am bele roţi p lan etare în angrenaj perm anent cu roata
de antrenare.

251
»i * •• - • - Pe su p ortul elastic 1 este
: !' ■ !■ m o n tat ro to ru l 2 pe al cărui ax .se
~ găseşte ro ata de arm are 3, în an -
•«> >?-> • l ^ ' ; grenaj p e rm a n e n t cu roţile plane-
/ ’ ■■ ' ta re 4 şi 5. R oata p lan eta ră 5 aer
ÎZ ■ ■' ■ ţionează dii'ect, ia r roata plan e-
- 0 ^ . • ta ră 4 acţionează p rin interm ediul
roţii intermediare 7 asupra reţii
de transmisie 8. Cînd rotorul., se
/ află în repaus, ambele roţi planer
/ tare se află în angrenare, fiind
Ţ T rf nSTl menţinute în această poziţie de
I | I M 1 arcul 6. Astfel se obţin două
avantaje : ro ata 8 este blocată,
% Ny elim inîndu-se u n clichet, iar m iş-
m, § cările scu rte ale rotox-ului pot ;-fi
J? folosite p e n tru arm are.
La rotirea rotorului în sen-
Y ~’Sss !s=ssSJ^ '
sul orar foiţele care apasă pe din-
Fig. 329. M ecanism ul de a rm a re cu
ţii roţii 5 înving forţa arcului 6 şi
două
ro ţi p lan e tare . scot roata din angrenaj. In schimb,
roata 4, prin intermediul roţii 7.
va antrena roata 8. Dacă rotorul se roteşte în sens invers, i’oata 4 iese
din angi'enaj, şi roata 5 va antrena dii-ect în acelaşi sens roata 8.
La armarea manuală, roata de armare '9 va antrena roata de clir
chet 11 care este asigurată de clichetul 10. In acest timp, mecanismul de
armare automată este complet decuplat cu ajutorul cuplei 12.
d. M ecanism ul de arm are cu rotor şi pod oscilant. Acesta este o per­
fecţionare a mecanismului cu roţi planetare. La acest mecanism se eli­
mină lagărele ovale
cu toate dezavanta-
jele lor. Rostogolirea
__ fusului în condiţii
bune se poate face
/// s u \ numai în lagăre ci-
rf / I*-~jL. J jt' 5 lindrice, deoarece
III f 3 numai astfel se pot
f ? n 1 asigura suprafeţe şu­
ii / I \ 1= , prafinisate, toleranţe
I I ira®W W restrînse, ungere
\\\ \ ’ <f iiil ? ună
la e ta D e , aceea>
ceasornicele mai
\ Vi \ V II fine se foloseşte
\. | f JJ acest sistem (fig. 330).

s? montate pe podul
oscilant 3. Roata de
antrenare' 4, montată
^ ----- pe rotor, este în an-
Fig. 330. M ecanism ul de a rm a re cu pod oscilant. g re n aj p e rm a n e n t cu

252
ro ata p la n e ta ră 2 care, la rîn d u l ei, este în angrenaj p erm an en t cu cea­
laltă roată p lanetară. __ ^ ___
Dacă ro to ru l se ro teşte în sensul săgeţii, podul oscilant se roteşte
astfel în cît a n tre n a rea roţii clichet 5 şă se facă de-ro ata-p lan etară î. D acă
ro to ru l se ro teşte în sens contrar,, roata, 5 e.ste a n tre n a tă d iţe c t-d e roata
p lan etară 2, ia r ro a ta 1 se ro te ş ti în goi;1 în am bele-cazuri, ro ata 5 v a fi
an tren ată în acelaşi sens. ,
e. M ecanism ul de arm are cu rotor şi roată de clichet dublă. La toate
m ecanism ele de arm are prezentate a n te rio r a p a r m ecanism e cu clichet
care, d ato rită forţei de apăsare a" arcului clichet, produc o frîn are. Dacă
s-a r elim ina aceste arcuri, pierderile de energie a r fi in a i m ici şi s -a r putea
folosi g reu tăţi m ai m ici p e n tru arm are, obţihîndu-se toate av antajele ce
decurg de aici (reducerea uzurii, şocurile etc.).
A cest lu cru s -a realizat p rin folosirea m ecanism ului cu roată de cli­
chet dublă. La acesta, clichetul n u m ai este a p ăsat pe d an tu ră de un arc,
ci execută o m işcare forţată şi frîn area, cauzată, num ai de frecări, este
m u lt redusă.
M ecanism ele de arm are cu roată*clichet d u b lă sînt cele m ai m oderne
şi; d atorită p ierd erilo r m inim e, sîn t to t ,mai m u lt folosite.
în figura 331 este rep rezen tat u n astfel de m ecanism . R oata in fe ­
rioară 1 este m o n tată rigid pe pinionul 2. R o ata su perioară 3, cu un dia­
m etru m ai m ic decît roata 1, este legată rig id de ro ata de clichet 4 şi am ­
bele se pot roti liber pe ax. D eplasarea axială a roţii superioare este lim i­
ta tă de discul 5. Pe ro ata inferioară s în t m o n taţi clicheţii 6 şi 7 care se
p ot ro ti liber în ju ru l bolţurilor de fixare. Cele două roţi sîn t astfel m on­
ta te încît clicheţii şi ro a ta de clichet să se afle .între ele.
Dacă ro ata superioară îm p reu n ă cu ro a ta de clichet se rotesc în
sensul săgeţii (fig. 331, o), atunci lim ba de închidere a clichetului 6 alu ­
necă pe p a n ta d in telu i în sus p înă cînd scapă, d ar în acelaşi tim p, capătul
celălalt al clichetului apasă în jo s lim ba de închidere a clichetului 7.
Pa'sul este astfel calculat încît lim ba de în chidere a clichetului 7 să co-
boa’re num ai d upă ce a tre c u t un dinte al ro ţii ,de clichet.
în continuare, dintele u rm ă to r ridică lim ba de închidere a cliche­
tu lu i 7, d ar concom itent coboară lim ba clichetului 6 . în felul acesta, în
orice m om ent o lim bă de închidere se găseşte în tre dinţii roţii de clichet.
Dacă ro ata de clichet se roteşte în sens c o n tra r (fig. 331, b), un dinte se
sp rijin ă pe clichet şi antrenează p rin in term ed iu l lui roata inferioară.
o
I

b
Fig. 331. Mecanismul de, armare cu roată de clichet dublă.
 In fig u ra 332 este
rep rezen tat m odul în
care se foloseşte acest
sistem în ceasornic.
R oata de a n tre n a re 2,
m ontată pe a x u l roto­
rului 1 , este în angre­
naj perm an en t cu roţile
superioare 3 şi 4, care
se rotesc lib er pe axele
lor. Roţile in ferio are 5
şi 6 angrenează în tre
ele. P inionul 7, fixat
pe roata 6, antrenează
roata de tran sm isie 8 .
Dacă ro to ru l ne
roteşte în direcţia să­
geţii, roata 3 se roteşte
în gol, ia r ro a ta 4 va
antrena şi ro ata infe­
rioară 6 care, la rîndul
ei, va a n tren a cealaltă
roată inferioară 5, ce va
Fig. 332. C easornic cu m ecanism d e a rm a re cu ro a tă m erge to t în gol. Pini-
de clichet d ublă. onul 7 va transm ite
m icşorarea la ro a ta 8 .
D acă ro ta ru l se roteşte în sens contrar, ro ata 3 va a n tre n a ro ata 5,
ia r aceasta va roti ro ata 6 în acelaşi m od ca în cazul precedent. R oata 4
se ro teşte în gol în sens in v ers faţă de roata 6. Clicheţii p erm it acest
lucru, oscilînd însă mai repede.
O a ltă v arian tă co nstructivă a m ecanism ului cu roată de clichet
dublă este rep rezen tată în fig u ra 333. Pe pinionul 1 sîn t fixate rigid roţile
de clichet 2 şi 3. R oţile 4 şi 5 se rotesc liber pe ax şi angrenează u n a cu
cealaltă. P e fiecare d in tre aceste roţi sîn t m ontaţi cite doi clicheţi 6 de
form ă specială, avînd o g au ră ovală. D ato rită acestui fapt, pe lîngă osci-

Fig. 333. Mecanismul de armare cu roată de clichet dublă.

254
laţia în ju ru l b o lţu rilo r 7, se pot deplasa şi lin iar (înainte şi înapoi). Osci­
laţia clicheţilor este lim itată de ştiftu l 8.
Cei doi clicheţi sîn t astfel- am plasaţi pe ro ată încît în orice m om ent
lim ba de înch id ere a unuia d in tre clicheţi să se afle între, dinţii roţii. Cli­
cheţii p e rm it ro tirea în tr-u n sin g u r sens şi funcţionează1' după acelaşi
principiu c a şi eşapam entul ciocănelului la ceasornicul deşteptător.
In fig u ra 334 este rep rezen tată încă o v arian tă constructivă a unui
astfel de m ecanism . P e p in io n u l 1 este fix ată rigid roata inferioară 2, de

b a
Fig. 334. M ecanism ul de a rm a re cu ro a ta de clichet d u b lă şi clichet şerpuitor.

care este legat, to t rigid, un inel cu d an tu ră specială in terioară 3 şi o roată

sub form ă de stea 4. R oata su perioară ,5 ,se poate roti liber pe ax şi are
m ontaţi pe ea doi clicheţi 6 de form ă specială. In figura 334, a roata 5 se
poate roti liber, ia r cei doi clicheţi şerpuiesc in tre inel şi stea ; în fi­
g u ra 334, b ro ata 5, rotindu-se în sens contrail', an trenează p rin in term e­
diul clicheţilor şi ro ata inferioară 2 .
La unele ceasornice, ro ata de clichet şi clicheţii au fost înlocuiţi cu
o pereche de roţi p lan etare cu d an tu ră u n g h iu lară ascuţită. Un astfel de
sistem este rep re z en ta t în fig u ra 335. R oata inferioară 2 este legată rigid
de ax u l 1 (fig. 335, c). R oata su perioară 3 îm p reu n ă cu roata 4 şi lagărul 5
form ează corp com un şi se ro tesc liber pe ax u l 1. R oata inferioară este
prev ăzu tă cu două ştiftu ri 6 şi două lim itato are triu n g h iu la re 7
(fig. 335, a, b). P e ştiftu rile 6 se m ontează cite o ro ată p lan etară 8, avînd
o gaură m u lt m ai m are decît diam etru l ştiftului.
Dacă rp ata sup erio ară 3 (fig. 335, a) se ro teşte în sensul săgeţii, ro ­
ţile plan etare 8 se blochează, ia r m işcarea se tran sm ite ,1a roata in fe ­
rio ară 2. D acă însă această ro ată se roteşte în sens invers (fig. 335, b), ro­
ţile plan etare se deplasează şi trec pe lîngă lim itato ru l 7. M ontarea în
ceasornic rezultă din figura 332.
Tot în categoria m ecanism elor de a'rm are cu ro a tă clichet dublă in ­
tră şi m ecanism ul re p re z en ta t .în figura 336, cu to a te că la acesta n u mai
este vorba de clichet propriu-zis. A xul 1 şi pinionul 2 fac corp com un şi
pe ele este m ontat rigid tam b u ru l 3. R oata d in ţată 4 se roteşte liber şi este
prevăzută în in te rio r cu o d a n tu ră specifică. A rcurile de cerc leagă baza
dinţilor cu cen tru l d eplasat faţă de axa de rotaţie. In locaşurile delim itate
de dinţii in terio ri ai ro ţii 4 se introduc n işte role 5 de p iatră. D iam etrul
acestor role este m ai m are decît ..distanţa m inim ă d in tre d iam etru l ex terio r
al tam buru lu i şi fun d u l locaşurilor rolelor. A stfel, cînd rolele vor fi â n tre -

255
 Fig. 335. M ecanism ul de a rm a re cu ro a tă d ublă şi roţi plan etare.

n ate de ro a ta 4 în sen su l o rar (fig. 336, b), ele .se .vor îm p ăn a şi vor an tren a
tam burul. D acă roata 4 se rd teşte în sen's contrar, ele se vor elibera, şi
ta m b u ru l 3 răm îne nem işcat (fig. 336, a).

3 b
Fig. 336. M ecanism ul de a rm a re cu ro a tă d u b lă si role.

F elu l cum sîn t m ontate aceste ro ţi în ceasornic rezultă din figu'ra 337.
H oaţa de a n tre n a re 1 de p e ro to r angrenează cu ro ata 2 al cărei pinion
antrenează ro a ta de transm isie 3. R oata direcţională 2 angrenează cu cea­
laltă ro ată direcţională 4 al cărei pinion angrenează tot cu ro ata de tra n s­
m isie 3. In felu l acesta este asig u rată arm area arcului m otor în tr-o sin­
gură direcţie, in d iferen t de sensul de ro taţie a rotorului.

256
 U n m ecanism de a r­
m are cu ro ată de plichet
dubîa, la care am bele roţi
sîn t m ontate pe aceiaşi ax,
este rep re z en ta t în fi­
g u ra 338, o. Pe axul 1,
care face corp com un cu
pinionul 2 , se pot roti li­
b e r roata superioară 3 şi
roale in ferio ară 4, am bele
ro ţi fiind prevăzute cu o
d a n tu ră in terio ară încli­
nată. înclin area profiluri­
lor 'la cele două roţi este
de sens contrar. A xul 1
este prevăzut cu o p o rţi­
u n e p ă tra tă pe care este
m ontat discul 5. Pe acest
disc sîn t m o n tate două
ro ţi plan etare cu dinţi în ­
clinaţi 6 , care angrenea- Fig. 337. Ceasornic cu m ecanism de a rm a re cu ro a tă
ză : una cu d a n tu ra in te- d u b lă şi role.
rioară a roţii 3, ia r cea­
la ltă cu roata 4. Tot acest ansam b lu este închis de piuliţa file tată 7 astfel
ca jocul axial să fie m inim.
Dacă ro ata 3 se roteşte în sensul .indicat în figura 338, b, ro ata p la­
n e ta ră 6 se ro teşte in ju ru l ax u lu i propriu. D acă ro ata 3 se roteşte în sens
co n tra r (fig. 338, c), ro ata p la n e ta ră 6 se blochează (datorită d in ţilo r încli­
naţi) şi, astfel, va fi a n tre n a t discul 5 şi, îm preună cu el, a x u l 1.

b c
Fig. 338. M ecanism ul c u ro a tă du b lă cu un sin g u r ax.

17 — M anualul c ea so rn ic a ru lu i 257
 D acă în locul roţii: 3 s e va ro ti ro a ta 4, cele a ră ta te se vor repeta, n u ­
m ai că lu c ru rile ' vor fi inversate, adică în p rim u l caz p re z e n ta t ro ata 4 va
an tre n a § i' axul, iar în al doilea .caz, ro a ta 4 şi ro ata planetaî'ă 6 se vor
roti liber. *
,/f. M ecanism ul de arm are cu ro to r p lan etar. La toate sistem ele de
arm are au to m ată p rezen tate p înă acum , c u g re u ta te oscilantă sau cu ro to r,
a c e ste a 'sîn t m ontate pe a x în ce n tru l ceasornicului. G reu tatea oscilează
sau se ro te şte d easu p ra podului iroţilor dinţate, de aceea ceasornicele au
o grosim e d eştu l de m are.
. M ecanism ele cu ro to r central- m ai au d ezav an taju l că ax u l şi lagă­
rele şînt fo arte m u lt solicitate gi se uzează repede.;
în u ltim ii ani, d ato rită perfecţionării m ecanism elor de arm are auto­
m ată, se utilizează roto are m ai m ici, care p o t fi am plasate lateral, econo-
m isindu-se spaţiu. A ceste rotoare sîn t am plasate la nivelul podurilor şi
n u îngroaşă ceasornicul. Ele m ai p rezin tă av a n ta ju l că solicitările în lagăr
sîn t m u lt reduse. P e n tru a n u se m ări p rea m u lt ra p o rtu l de am plificare
a forţei, aceste ro to a re se execută din m ateriale cu g reutate specifică m are
grele (aur, p latin ă etc.). A ceste rotoare pot fi folosite cu oricare d in tre

sistem ele de arm are descrise. C onstructorii p re fe ră însă m ecanism ul cu

pod oscilant, deoarece acesta se poate m iniaturiza m ai uşor. în figura 339
este rep re z en ta t un ceasornic cu rotor p lan etar şi pod oscilant, în care
prin 1 s-a n o ta t rotorul.

3. Armarea cu inel dinţat

La m ecanism ul de a rm are cu jn el d in ţat .rotorul este m o n tat cu aju ­

to ru l u n u i ru lm en t fie pe axul central, fie pe circum ferinţa sa. în am bele
. cazuri, lag ăru l (rulm entul) treb u ie să fie destu l .de robust ca să reziste la
şocuri şi la u zu ră p rem atu ră.

253
 R oto ru l se com pune d in tr-u n inel p rev ăzu t c u d a n tu ră in terio ară pe.
care este fix a tă ex cen tric o g reu tate. Un a stfel de m ecanism este re p re ­
z en tat în fig u ra 340. R oto ru l 1, de care este fix a t inelul 2, an trenează
ro ata d in ţa tă 3. P in io n u l 4, fix a t p e roata 3, an tren ează sistem ul direcţio­
nal. A cesta poate fi oricare din m ecanism ele descrise. în figură s-a rep re -

Fig. 340. M ecanism ul de a rm a re cu inel d in ţa t. . .

zen tat m ecanism ul cu ro ată de clichet dublă, u nde pinionul 4 antrenează

ro ata superio ară 5 şi ro ata interm ed iară 6 , care, la rîn d u l ei, antrenează
ro ata inferioară 7 în sens c o n tra r faţă de roata 5.

4. Armarea cu mişcare liniară

M ecanism ul de arm are autom ată ia care g re u tate a execută o m iş­

ca re liniară este destu l de r a r folosit deoarece execuţia lui cere o înaltă
tehnicitate şi m u ltă precizie. T otuşi, la unele ceasornice se foloseşte acest
m ecanism re p re z en ta t în fig u ra 341. ,în acest caz se folosesc im pulsurile
care apar în tim p ce ceasornicul este p u rta t pe [mînă. A ceste im pulsuri
au direcţia cifrelor 6— 12 de pe cadran. De aceea g reu tatea m ontată pe
două coloane p aralele execută o imişcare rectilin ie altern ativ ă în această
direcţie.
La c a p ă tu l cursei g reu tăţii ap ar şocuri care ,sint am ortizate de arcuri.
G reu tatea 1 a re form a de inel şi ipoate .culisa pe coloanele 2 şi 3 care
sîn t fixate rigid de m ecanism . Pe greutate este fix a t p rin şu ru b u ri b ra ­
ţu l 4. de care este legată p rin tr-o jarticulaţie tija d in ţa tă 5, ap ăsată spre
ro a ta de clich et 7 de arcul 6 . A tît ro a ta .d e clichet cît şi tija d in ţată sînt
prev ăzu te cu d in ţi în clinaţi. P e ro ata de clichet m ai acţionează clichetul

259
 ■v)

Fig. 341. M ecanism ul de a rm a re cu m işcare lin ia ră.

de blocare 8 . A rm area se produce- n u m ai în tr-o singură direcţie (în direc­

ţia săgeţii de pe desen), cealaltă fiind o cursă în gol. R eaducerea greutăţii
în poziţia iniţială (cursa în gol) este asig u rată de arcul 9 a cărui forţă se
poate regla cu inelul 1 0 .

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. C are s în t a v a n ta je le ceasornicelor cu a rm a re a u to m a tă ?
2. C are s în t p ă rţile p rin cip ale ale m ecanism ului de a rm a re a u to m a tă ?
3. C um se clasifică ceasornicele cu a rm a re a u to m a tă ?
4. C are este p rin cip iu l de fu n c ţio n are a ceasornicelor cu a rm a re a u to m a tă ?
5. Ce se în ţe leg e p rin su p ra a rm a re ?
6. Cum se e v ită su p ra a rm a re a ?
7. Cum se face sem n alizarea rezerv ei de m e rs ?
8. Cum fu n c ţio n ea z ă d ispozitivul de sem n alizare d ife re n ţia l ?
9. Din ce m o tiv e se a p lic ă d e cu p lare a a rm ă rii m an u a le ?
10. C are s în t p rin cip ale le dispozitive de d e cu p lare a a rm ă rii ?
11. C um fu n cţio n ează ele ?
12. C are s în t p rin cip ale le tip u ri de lag ă re p e n tru ro to r ?
13. C um se e v ită su p ra sa rcin ile în la g ă r în cazul şo curilor ?
14. C are s în t m ecanism ele de a rm a re a u to m a tă cu g re u ta te o scilantă şi cum fu n c ­
ţio n e a ză ?
15. C are sîn t d e za v an ta je le m ecanism elor d e a rm a re a u to m a tă cu g re u ta te o scilan tă ?
16. C are sîn t p rin cip alele g ru p e de m ecanism e de a rm a re au to m a tă cu ro ţi ?
17. C um fu n c ţio n ea z ă m ecanism ul de a rm a re a u to m a tă c u sector d in ţa t ?

260
18 . C a re ; sîn t p rin cip ale le m ecanism e de a rm a re cu e x ce n tric şi în c e-c o n stă deose­
b ire a d in tre ele ? j.
19. C are s în t p rin cip ale le m ecan ism e ide a rm a re c u ro a tă p la n e ta ră şi cum func-
ţio n e a z ă ?
20. C a re este a v a n ta ju l m ecan ism u lu i de a rm a r e - c u p o d o scilan t fa ţă de cele cu
ro a tă p la n e ta r ă ? . . ■ ;
21. C um se m icşorează fo rţele de fre c a re la m ec an ism u l de a r m a re cu ro a ta d e c li­
ch et d u b lă ?
22. C um fun cţio n ează m ecan ism u l de a rm a re cu ro a ta d e clich et d u b lă ?
23. C are sîn t a v a n ta je le ro to ru lu i p la n e ta r ?
21. Cum fun cţio n ează m ecanism ul de a rm a re cu in e l d in ţa t ?
25. C um fu n cţio n ează m ecanism ul de a rm a re cu m işcare lin ia ră ?

CAPITOLUL IX

REPARAREA CEASORNICELOR CU ARMARE AUTOMATĂ

Un defect frecvent la ceasornicele cu a rm a re autom ată este deschi­

derea capacului easetei arcului care, frecînd pe platină, produce oprirea
ceasului. Dacă capacul n u ,este bine p resat p e casetă, a teu l, d ar, m ai ales,
dispozitivul de lim itarea su p raarm ării apasă pe capac şi îl deschide.
Dacă n u s-a g ăsit d efectu l la arc sau casetă, e'ste necesar de cele mai
m ulte ori să se dem onteze ceasul. D em ontarea ceasului poate să difere la
diferitele calibre, d ar la m ajo ritate se procedează în felul u rm ăto r :
— se deschide c e a s u l;
— dacă este posibil se îndepărtează r o t o r u l ;
— se îndepărtează tija de arm are ;
— se scoate m ecanism ul din carcasă ;
— se dem ontează arătăto arele şi c a d r a n u l;
— se reintroduce tija de arm are ;
— se îndepărtează c lic h e tu l;
— se dezarm ează a r c u l ;
— se dem ontează b alan sieru l şi furca ;
— se dem ontează dispozitivul de arm a re au to m ată ;
— se dem ontează re stu l m ecan ism u lu i..
D upă ce s-a dem ontat ceasul, se trece la c u ră ţirea şi rep a rarea lui.
M ecanism ul de a rm are au to m ată constă în esenţă d in tr-o greu tate
fix ată excentric, ro ţi d in ţate şi m ecanism e cu clichet. D efectele ce p o t să
apară s î n t : cepuri rupte, lagăre uzate, ro ţi d in ţa te cu d in ţi îndoiţi sau
ru p ţi, jocuri m ari în agrenaj etc. Aceste elem en te se rep a ră cum s-a a ră ta t
la rep a ra rea ceasurilor de m înă.
La m o n tarea ceasurilor se procedează în felul u rm ă to r :
— se m ontează m ecanism ul de ceasornic şi se controlează m e r s u l;
— se îndepărtează apoi ancora şi b a la n s ie ru l;
— se m ontează sistem ul de arm are a u to m ată şi se controlează dacă
funcţionează c o r e c t;
— se rem ontează ancora şi balansierul ;

2 8 1
 — se controlează dacă sistem u l de lim itare a su p raarm ării funcţio­
nează corect. A cesta treb u ie să alunece num ai d upă ce arcul m otor a fost
arm a t cu 5— 6 ro taţii com plete ;
— se unge m ecanism ul de a rm a re autom ată. L a ungere se vor res­
pectă in stru cţiu n ile date de fa b ric a producătoare. D acă acestea lipsesc, se
vor folosi u leiu ri groase (nr. 3 sa u 4 );
— se m ontează cad ran u l şi arătăto arele ;
se introduce m ecanism ul in -carcasă şi se închide carcasa.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

%
X. Cum se dem ontează ceasul cu a rm a re a u to m a tă ?
. 2 . î n ce co n stă re p a ra re a ceasului cu a rm a re a u to m a tă ?
3. C are e ste o rd in e a de m o n ta re la c easo rn icu l cu a rm a re a u to m a tă ?
 PARTEA A ŞAPTEA

APARATE ELECTRICE FOLOSITE

IN CEASORNICĂRIE'

CAPITOLUL I

TRANZISTOARE

A. GENERALITĂŢI

T ranzisto ru l este un dispozitiv7 a cărui funcţionare s'e bazează pe fe­

nom enele fizice care se produc la su prafeţele de contact din tre anum ite
corpuri sem iconductoare. El serveşte p e n tru producerea, am plificarea, co­
m u tarea şi red resarea im pulsurilor electrice.
Ca ordin de m ărim e faţă de u n tu b electronic obişnuit, un tran zisto r
ocupă o mică p a rte din volum ul său, are a su ta p a rte din greu tatea sa şi
consum ă a zecea p a rte din puterea sa.
U tilizarea tranzistoarelor n u schim bă p rincipiile care stau la baza
ap aratu rii electronice realizate cu tu b u ri electronice. Totuşi, tranzistoarele
au o serie de p ro p rietăţi diferite de cele ale tu b u rilo r electronice şi de
aceea aspectul circuitelor cu tranzistoare este esenţial diferit de cel al
circuitelor corespunzătoare echipate cu tuburi.

B. PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A DIODELOR

D upă cum se ştie, cu ren tu l electric se dato reşte deplasărilor elec­

tronilor d in tr-u n loc în altul. P rin deplasarea sa, fiecare, electron lasă va­
cant un „gol“ în care poate să in tre mai tîrz iu un a lt electron, sosit de la
atom ii învecinaţi.
Din p u n c tu l de vedere al conductivităţii electrice corpurile se îm ­
p a rt iu tre i m ari c a te g o rii: conductoare (m etalele, diferite soluţii şi să­
ru ri etc.), sem iconductoare (germ aniul, seleniul, siliciul etc.) şi izolatoare
(m aterialele plastice, s tid a , porţelan u l etc.).
In co rpurile conductoare există, în to td eau n a, electroni liberi care
sub acţiunea u n u i cîmp electric se pot deplasa de-a lungul corpului gene-
rin d u n cu ren t electric. în sem iconductoare, la te m p e ra tu ra obişnuită nu
exfetă electroni liberi, d ar cu cît creşte te m p e ra tu ra acestor corpuri tot
m ai m ulţi electroni prim esc energia necesară p e n tru a se elibera, şi con­
ductiv itatea lo r creşte. în co rpurile izolatoare, toţi electronii sînt- legaţi
şi nici la încălzire n u devin liberi.
Un. sem iconductor, tipic este germ aniul, care constituie elem entul
de bază p e n tru execuţia tranzistoarelor.. C ristalu l de germ aniu p u r este
u n .iz o la to r (d ie le c tric); dacă însă in el se introduc anum ite im purităţi
(fosfor, arsen. .stibiul devine conductor. Aceste im p u rităţi se num esc do-
nori, în tru c ît don'eăză C e le c tro n t; Sem îcopductpfului; ia r conductivitatea
electrică ce ia naştere se; num eşte de- tip u l n, (prin deplasarea sarcinilor
negative).
C onductivitatea poate fi obţinută însă şi p rin crearea artificială de
„gohiri“, care să fie m ereu disponibile p e n tru a .accepta u n electron. In
acest caz, în reţeau a ci'istalină se introduc alte im -
Tipn Tipp p u rită ţi (bor, alum iniu, galiu sau indiu) care, dînd 3f
n aştere golurilor din -reţeaua cristalină, captează
electroni. Aceste im p u rităţi se num esc acceptori,
ia r conductivitatea care apare se num eşte „de go-
lu ri“ sau de tip p, fiindcă deplasarea golurilor în
sem iconductor poate fi echivalată cu deplasarea
u n o r sarcini pozitive.
U n cristal de germ aniu care are în partea
stingă (fig. 342, a) o conductivitate de tip n, iar
în p a rte a d reap tă o conductivitate de tip p şi nu
este sub influenţa unui cimp electric ajunge la
Invers echilibru prin difuzarea electronilor de la stînga
sp re dreapta. A stfel, după un tim p, p a rte a stînga
«/ — —
se încarcă pozitiv, iar p a rte a dreaptă, negativ.
P rin urm are, în tre cele două ju m ătă ţi ale
Fig..342. Diodă semicon- cristalu lu i apare o diferenţă de potenţial electro-
ductoare şi reprezentarea statică de contact, care tinde să se opună conti-
ei schematică. n u ării difuziunii şi, în cele din urm ă, c u ren tu l prin
jo ncţiune încetează. In figura 342 s-a rep rezen tat
prin linie în tre ru p tă su p ra fa ţa de joncţiune în tre cele două p ărţi cu con­
ductivitate de tim p diferit, p rin sem nul (—) electronii şi p rin sem nul ( + )
golurile.
Cînd circu itu lu i i se aplică o tensiune exterioară, şi anum e c în d 're ­
giunea p este pozitivă faţă de regiunea n, difuzarea electronilor şi a golu­
rilor p rin joncţiune este favorizată, golurile şi electronii tinzînd unii spre
alţii, recom binîndu-Se. A cest sens de conducţie se num eşte d irect (fig.
342, b) şi in acest caz jo n cţiu n ea p -n rep rezin tă o rezistenţă m ică (de ordi­
nul ohmilor).
Dacă regiunea p este n egativă faţă de regiunea n, golurile şi elec­
tronii sîn t în d ep ărtaţi unii de alţii în regiunea joncţiunii răm în în d un
stra t lip sit de p articu le p u rtă to a re de sarcină, echivalent unei b arie re izo-
lante (fig. 342, c). A cesta este sensul invers p e n tru care p rin joncţiune
poate trece n u m ai u n c u re n t foarte mic. P e n tru aceasta, joncţiunea p-n
prezintă o rezisten ţă m are de o rd in u l su telo r de kiloohmi.
P rin u rm are, o joncţiune p -n are p ro p rietăţile u n e i diode şi, ca atare,
poate fi u tilizată ca elem ent red reso r (detector).
în m od schem atic, o diodă sem iconductoare este dată în ,fig u ra 342, d.

C. PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A TRANZISTOARELOR

T ran zisto ru l cu joncţiuni este o com binaţie de două joncţiuni p -n -p

aşezate spate în spate (fig. 343).
R egiunea p din stînga se num eşte em iter, regiunea n centrală bază,
şi regiunea p din dreapta, colector.

264
 D acă colectorul este n eg ativ faţă de bază, adică ten siu n ea îi este
aplicată in sensul in v ers condiţiei, p r in jon cţiu n ea colector-bază va trece
un c u re n t fo arte m ic a tita tim p -cit em iteru l n u este pozitivat faţă de bază.
Cînd em iterului i se aplică o m ică ten siu n e pozitivă' faţă de bază
(adică în senş d irect prin- joncţiunea em iter-bază), din em iter vor fi tri­
m ise în bază goluri.
G olurile injectate de e m ite r (echivalent u n o r sarcini pozitive) difu­
zează p rin bază a cărei grosim e este de ordinul m icrom etrilor (micronilor)
şi sîn t a tra se de colectorul negativ,
m ărind cu re n tu l acestuia. p . n
în tran zisto ru l cu joncţiuni, © + ©
dacă baza e s te : suficient de subţire, 0 —"< y—0
aproape în tre g u l c u re n t de em iter Emitor Colector
trece sp re colector, ia r în cazul tra n ­ %. + uc
zistorului cu contacte p u nctiform e se
produce ch iar o am plificare de 2— 3
Bază
0 O ---- -O ©
ori a cu ren tu lu i de la em iter la co­
lector. P rin urm are, cu re n tu l din cir­ Fig. 343. T ran zisto r.
cuitul colectorului căruia i se aplică
o tensiune de ordinul zecilor de volţi este d eterm inat de cu ren tu l em ite­
rului care poate fi o b ţin u t la o. tensiune de ordinul zecim ilor de volţi.
A stfel se realizează o am plificare de la circu itu l em iterului la cel al co­
lectorului, în mod asem ănător câ în tr-o trio d ă norm ală.
A nalogia tra n z isto r-tu b electronic p oate fi evidenţiată şi m ai m ult.
A stfel în tu b u l electronic, electronii se deplasează în in te rio ru l unui ba­
lon vidat, la tranzistor, în in te rio ru l u nei p lăcu ţe de cristal.
C atodul tu b u lu i electronic care em ite electroni îşi găseşte corespon­
dent în em iter, care este fu rn izo ru l p u rtă to rilo r de sarcină. în tr-u n tub
electronic, cu ren tu l catod-anod este controlat de grila de com andă, prin
potenţialu l pe care-1 are faţă de catod. E lectrodul bază al tranzistorului
controlează şi el p rin p o ten ţialu l său faţă de em iter cantitatea de p u rtă ­
tori de sarcin ă (curentul) care trece de la em iter sp re colector.
In sfîrşit, anodul tu b u lu i căruia i se aplică o tensiune pozitivă pen­
tru a cap ta electronii ce au stră b ă tu t g rila echivalează cu colectorul tra n ­
zistorului alim en tat to t cu o ten siu n e pozitivă p e n tru a capta electronii
care au tre c u t p rin bază.

D. CONSTRUCŢIA TRANZISTOARELOR
«
a. Dioda plană cu germ aniu. Se fabrică în felul u rm ăto r : se p re­
pară o placă subţire de dim ensiuni mici d in tr-u n m onocristal de germ a­
niu de p u rita te m are cu conductivitate n şi se in tro ­
duce p rin topire, în tr-u n a din suprafeţe, o bucăţică
de indiu.
In tro d u cerea indiului are loc sub vid accentuat.
In tim pul intro d u cerii indiului şi al încălzirii ulterioare,
atomii de in d iu difuzează pînă la o an u m ită adîncim e
în. cristalu l de germ aniu, ceea ce are ca efect apariţia
Fig. 344. C onstruc­
în această zonă a conductivităţii p rin g o lu ri (fig. 344). ţia d io d ei cu g e r­
C ristalul se m ontează pe o p lăcu ţă de stro n ţiu . m ania...

203
 'P e am bele feţe ale c rista lu lu i astfel p re p a ra t se fixează electrozi
p e n tru le g ă tu ri şi, apoi, se in tro d u ce ansam blul în tr-o m o n tu ră specială.
D ioda c u germ aniu a re u n ran d am en t fo arte m are (98%) şi suportă
tensiuni in v erse p în ă la 600 V.
b. Tranzistorul cu joncţiune din germaniu şi indiu (fig. 345, a). Se
fabrică în m od asem ănător cu dioda p lan ă din germ aniu. P e am bele feţe

ţ i g . 345. T ra n z isto ru l cu jo n c ţiu n e şi re p re z e n ta re a schem atică a tranzistoarekn- :

l — m o n o crista l d e g er m a n iu ; 2 — in d iu : 3 — em ito r ; 4 — c o le c to r : 5 — b a za : 6 — ca r ca sa
d e m e ta l s a u m ă să p la stică .

ale cristalu lu i de germ aniu se in tro d u ce cîte o bucăţică de indiu, obţi-

nîndu-se astfel u n tra n z isto r p -n -p . In afara acestuia se m ai fabrică re ­
cent şi tran zisto are n -p -n din germ an iu , g aliu şi arseniu.
în fig u ra 345, b este d ată rep rezen tarea schem atică a u n u i tranzistor.

iNTREBARI RECAPITULATIVE

1. C um se cla sifică m ate ria le le d in p u n c tu l d e v e d e re a l c o n d u ctiv ităţii e le c tro n ic e ?

2. Ce este u n se m icondu ctor ?
3. Cum fu n c ţio n ea z ă d ioda sem iconductoare ?
4. Ce se în ţe leg e p rin c o n d u ctiv itate d e tip n ?
5. Ce se în ţe leg e p rin c o n d u ctiv itate de tip p 1
6. Cum fu n cţio n ează tra n z isto ru l ?
7. C are este a n alo g ia tra n z is to r-tu b e lectro n ic ?
8. Cum se fa b ric ă diodele cu g e rm a n iu ?
y. Cum se re p re z in tă schem atic tra n z is to a re le ?

CAPITOLUL II

CIRCUITE ELECTRICE

■ Din m u ltitu d in e a circu itelo r electrice folosite în practică în d iferite

domenii se v o r stu d ia num ai tre i circuite caracteristice radiotehnicii şi
ceasornicăriei, şi anum e : de red resare, oscilante şi de am plificare;

266
 A. CIRCUITE DE REDRESARE

1. Generolrtâfi

Cea m ai comodă din p u n c t de vedere teh n ic şi cea m ai avantajoasă

d in punct de vedere econom ic este alim entarea ap aratu lu i electronic de
la reţeau a de c u re n t altern ativ . Nu toate a p aratele se pot alim enta însă
în curent altern ativ , şi de aceea se recurge la tran sform area cu rentului
altern ativ în c u re n t continuu. A ceastă tran sfo rm are se num eşte re d re ­
sare, iar dispozitivele cu care se realizează tran sfo rm area se numetec re -
drescare.
R edresarea se face, de obicei, în două etap e : mai întîi, cu ajutorul
u n u i elem ent de redresare, c u re n tu l altern ativ este tran sfo rm at in curent
cu un singur sens, care însă variază m u lt ca in te n sita te sau chiar are tui
caracter p u lsato r (fig. 346), apoi, cu a ju to ru l u n u i filtru , cu ren tu l red re ­
sat se uniform izează (se netezeşte), şi oscilaţiile sale la ieşirea din circuitul
de redresare devin neînsem nate.
Cel m ai sim plu filtru d e uniform izare poate fi u n condensator cu
capacitate m are conectat în p aralel cu ieşirea redresorului. în interv alu l
de tim p r it c u re n tu l re d re sa t creşte, condensatorul se încarcă, ia r -cînd
cu rentu l se m icşorează sau se în treru p e, condensatorul se descarcă şi ali­
m entează sarcina cu energie acum ulată de el. A cest filtru sim plu n u u n i­
form izează com plet p u lsaţiile cu ren tu lu i red resat şi de aceea în practică
se folosesc filtre m ai complexe.

F ig. 346- R e d resare a c u ren tu lu i a lte rn a tiv ;

P e n tru a se obţine la ieşirea redresorului o tensiune care să depă­

şească ten siu n ea reţelei electrice de alim entare, red reso ru l se alim en­
tează de la u n tra n sfo rm a to r rid icăto r de tensiune. In pra'ctică însă se
folosesc şi circuite d e red resare cu m ultiplicare de tensiune, în care m ă­
rire a tensiunii se face în- cad ru l procesului de redresaTe fără aju to ru l
transform atorului.

9R7
 A legerea circuitului' de’ re d re sa re ' se 'd e te rm in ă după p u te re a insta-
la ţie i'd e alim entat, după p articu larităţile constructive ale acesteia şi în
funcţie de anum ite considerente econornice. -

2. Circuite pentrg redresarea unei singure alternanţe

D rep t elem ente de red resare se folosesc tu b u rile electronice cu doi

electrozi (diodă sau kenotron), dioda sem iconductoare sau elem ente din
seleniu şi cuproxid.
C ircuitele p e n tru red resarea u n ei singure alternanţe sîn t cele mai
simplg. Ele se folosesc, de obicei, p e n tru alim entarea ap arate lo r de mică
p u tere (40 mA) şi care adm it
o pulsaţie mai rid icată a cu­
re n tu lu i redresat.
In. figura 347, a este re­
p rezen tat circuitul u n u i . re ­
dresor simplu, fără tran sfo r­
m ator, în care d re p t elem ent
de redresare este u tiliz at un
k enotron cu tensiune de în ­
călzire ridicată (direct de la
reţea).
In figura 347, b este re^-
p rezen tat circuitul unui re ­
dresor în care p e n tru ridica­
rea tensiunii de reţea, pre­
cum şi p en tru alim entarea
circuitului de în călzire a tu ­
bulu i este folosit u n tra n s­
form ator de reţea.
In fiecare d in tre aceste
circuite, tubul electronic

DO
poate fi înlocuit cu o coloană
I Ţ I c = de seleniu sau de diode se­
m iconductoare. Un astfel de
T T circuit cu tran sform ator de
reţea este re p re zen tat în fi­
I c gu ra 347, c.
La utilizarea diodelor
sem iconductoare, care au, în
Fig. 347. C ircu ite p e n tru re d re sa re a unei sin g u re general, tensiuni de lu cru re ­
a lte rn a n ţe . lativ mici, este necesară în-
serierea mai m ultor bucăţi de
acelaşi tip. De asem enea, este n ecesar să se ştie că p aram etrii acestora
depind de tem p eratu ră. A stfel, diodele cu germ aniu pot funcţiona pînă la
7 0 °C, ia r cele cu siliciu p în ă la 100 °C. Din această cauză ele nu trebuie
am plasate lîn g ă piesele care se încălzesc. Diodele n u su'portă suprasarcini
şi de aceea tre b u ie p ro tejate cu sig u ran ţe fuzibile.
In to a te schem ele de red resare a unei singure alternanţe, a reţelei,
frecvenţa pulsaţiei' ten siu n ii red resate coincide cu frecvenţa reţelei
(50 Hz).

268
 3. Circuite pentru redresarea am belor alternanţe

A ceste circu ite de red resare au căpătat cea m ai largă răsp în d ire în
practică.
Schem a de p rin cip iu a u n u i redresor de acest tip echipat cu keno-
tro n .e s te re p re z en ta t în figura 348, a, cu seleniu sau cuproxid în figura
348, b şi cu diode sem iconductoare în figura 349.

I T T .
m c

F
-M -— M-
T -
Ţ c
i- .- n n -A -o

l
Fig. 348. C ircuite p e n tru re d re sa re a a m b e lo r a lte rn a n ţe .

Fig. 349. C ircu ite de re d re sa re în p u n te.

A van taju l acestor circuite constă în aceea că d a to rită red resării am ­

belor altern an ţe frecv en ţa pulsaţiei ten siu n ii red resate este de două ori
mai m are decît în cazul red resării unei singure altern an ţe. D ato rită aces­
tu i lucru, a m p litu d in ea p u lsaţiilo r va fi de două ori m ai m ică (u tili-
zîndu-se acelaşi filtru).
In red resoarele p e n tru am bele altern an ţe se folosesc, de obicei, ke-
notrone cu doi anozi. Inconvenientul lo r constă în n ecesitatea unui tra n s ­
fo rm ator de re ţe a cu tensiune în în făşu rarea secu n d ară egală aproa'pe de
două ori cu ten siu n ea redresată.

269
 • Schem a red reso ru lu i în p u n te (fig.> 349) este m ai comodă, cînd se
folosesc coloane de seleniu sa u diode cu g erm an iu sa u siliciu ca elem ente
redresoâre.
R edreso ru l funcţionează în felul u rm ă to r : cînd potenţialul la ca­
p ătu l in ferio r a l tra n sfo rm a to ru lu i de re ţe a (punctul o) este pozitiv, prin
circuitul fo rm a t din elem en tu l red reso r R 3 , bobina de şoc L, sarcină, ele­
m entul red re so r R2 şi în fă şu ra re a secundară a tran sfo rm ato ru lu i va trece
u n curent. S ensul c u ren tu lu i /« e ste ind icat p rin săgeată. In cealaltă ju ­
m ătate a e perioadă a c u re n tu lu i altern ativ , cînd potenţialul pozitiv va
apărea la cap ă tu l sup erio r a l în fă şu ră rii secundare a transform atorului de
reţea,* c u re n tu l h v a tre c e p r in 'c irc u itu l com pus din elem entul redresor
R 4 , bobina L, sarcină, elem en tu l redresor J?i şi înfăşurarea secundară a
tran sfo rm ato ru lu i.
Astfel* curenţii I„ şi h , care s în t egali-, trec p rin sarcină in tr-u n sin ­
g u r sens, folosindu-se p e n tru red resare am bele altern anţe ale curentului.
P ro p rietatea acestui circ u it de redresare, spre deosebire de circuitul
obişnuit de red resare a am belor altern an ţe, constă in faptul că la aceleaşi
tensiuni red resate, tensiunea în în făşu rarea secundară este aproape de
două ori m ai scăzută. In a fa ră de aceasta, dim ensiunile transform atorului
în cazul circu itu lu i în pu n cte, la aceeaşi p u tere, sîn t m ai reduse decît în
cazul redresării obişnuite a am b elo r alternanţe.

4. Circuitul de redresare cu dublarea tensiunii

P a rtic u la rita te a fu n cţio n ării circuitelor de redresare cu m ultiplica­

rea tensiunii constă în folosirea condensatoarelor care au proprietatea de
a acum ula şi p ăstra un tim p energia electrică. în astfel de circuite se
folosesc condensatoare electrolitice, care, fiind de dim ensiuni reduse, au
capacitatea m are.
In fig u ra 350 sîn t re p rezen tate două circuite de redresare cu dubla­
rea tensiunii. In p rim ul c irc u it (fig. 350, a) este folosit ca elem ent de r e ­
dresare o diodă dublă, ia r în a l doilea circu it (fig. 350, b), două coloane
de seleniu.
R edresorul con stru it d u p ă schem a de d u b lare a tensiunii poate fi
p riv it ca fiin d 'co m p u s din d ouă redresoâre p e n tru o singură alternanţă,
legate în serie, fiecare avînd elem en tu l său redresor, care provoacă pe
capacitatea de ieşire o ten siu n e egală cu ju m ătatea tensiunii total redre­
sate. în u n u l d in tre red reso âre lucrează elem entul redresor R t (fig. 350, b)
şi condensatorul C\, ia r în celălalt, elem en tu l red resor cu condensa­
to ru l Ct. D eoarece catodul elem en tu lu i red reso r i ?2 este legat cu anodul
elem entului red reso r i?i, ele v o r lu cra pe rînd. în tim pul unei alternanţe
a curentu lu i altern ativ , cînd p o ten ţialu l pozitiv va apărea pe anodul ele­
m entului red reso r R\ şi pe c ato d u l elem entului redresor R 2 , cu rentul va
trece p rin R 1 în sensul a ră ta t de săgeată şi v a încărca condensatorul C\.
în tim pul celeilalte altern an ţe, pe anodul lui R\ va apărea o tensiune ne­
gativă, ia r elem entul se v a bloca. în acelaşi tim p însă, pe anodul celui
de-al doilea elem ent re d re so r R 2 v a apărea ten siu n e pozitivă şi de aceea
cu ren tu l v a tre c e p rin acest elem en t şi va încărca condensatorul C% Con­
densatoarele Ci şi C2 fiind legate în serie, ten siu n ea la ieşirea red reso ­
ru lu i, în tre punctele a şi b, v a fi egală cu sum a ten siunilor pe cele două
condensatoare şi astfel se v a obţine o tensiune aproxim ativ de două ori
m ai m are decît în cazul red resării unei singure alternanţe.

270
 Fig. 350. C ircuite de
re d re sa re eu d u b la re a
tensiunii.

în circuitele ară ta te se folosesc am bele altern ante ale cu ren tu lu i

alte rn a tiv şi, în consecinţă, frecv en ţa pulsaţiilo r va fi de două ori m ai
m are decit frecventa tensiunii reţeiei.

5. Circuite de filtrare -
P e n tru m icşorarea m ărim ii pulsaţiilo r tensiunii redresate se în tre ­
buinţează circuite de filtra re sau, pe scurt, filtre.
în fig u ra 351 sîn t rep rezen tate p a tru filtre. Prim ele două (fig.
351, a, b) sîn t filtre cu circuit de tip LC (bobină, condensator), care se fo-

0 -----
Intrsre

0----- î Ieşire

— 0
Intrs re

&-—
I Ieşire

—0

-0 F-

Intrare ies/re M ra re Ieşire

P ----- - 0 ----- - 0
Fig. 351- Circuite de filtrare.

271
losesc p e n tru n etezirea cu re n ţilo r relativ m ari (peste 15 mA). In cazul cu­
re n ţilo r mici, este m ai econom ic să se fo lţK e a s^ -filtre RC (rezistenţă con­
densator) la oare bobina a -fo s t înlocuită cu ;o rezistenţă (fig. 351, c,d ).
A cestea feint m ai. ieftin e şi au, o g re u ta te şi dim ensiuni m ai mici. In unele
cazuri se folosesc şi. filtre com binate cu u n circu it LC şi ,unul pînă la două
circuite RC. - ---------- — .......
F iltre le cu u n singur c irc u it (fig. 351, a; c) se folosesc atunci clnd
c u re n tu l este re la tiv m are şi n u treb u ie să fie p re a uniform . F iltre le cu
două circuite (fig. 351, b, d) se folosesc p e n tru cu ren ţi mici şi foarte netezi.

B. CIRCUITE OSCILANTE

% 1. Principiul de funcţionare

Un circ u it oscilant închis se com pune diritr-o bobină L şi u n conden­

sato r C (fig. 352).
P e n tru a se înţelege m ai u şo r funcţionarea circuitului oscilant el se
v a com para cu oscilaţiile m ecanice ale u n u i pendul (fig. 353).
1) La început se încarcă condensato­
r u l C la o tensiune U, conectîndu-1 la o sursă
oarecare de c u ren t continuu. In acest fel, o
a rm ă tu ră devine pozitivă, iâr cealaltă nega­
tiv ă (poz. 1). Deci, condensatorul a înm aga­
zin a t o can titate de energie, întocm ai ca un
p en d u l care, scos de o forţă exterioară din
Fig. 352. C ircu it oscilant- poziţia de echilibru, posedă o energie po­
tenţială.
2) Legîndu-se cond en sato ru l la bornele bobinei, el începe să se des­
carce, ia r în bobină va lu a n a şte re un cu ren t. T ensiunea dintre arm ătu -

Fig. 353. Principiul de funcţionare a circuitului oscilant.

272
I,
rile condensatorului scade pină la zero (poz. 2 ) pe m ăsură ce in ten sitatea
cu ren tu lu i din bobină creşte. A stfel, energia condensatorului se tran sm ite
bobinei.
La fel se p etrec lu cru rile la pendul, care, începînd să oscileze, tra n s­
form a energia p o ten ţială' in energie cinetică (de m işcare), care este m a­
xim ă în m om entul cînd pendulul trece prin poziţia de echilibru.
3) Deşi ten siu n ea condensatorului a aju n s La zero, cu re n tu l continuă
să circule, fiind în tre ţin u t de energia înm agazinată in bobină. C u re n tu l
încarcă din nou condensatorul, d a r in sens invers fa ţă de po laritatea in i­
ţială (sem nele a rm ă tu rilo r se inversează — poz. 3). Deci, energia acu­
m u lată de bobină este red ată condensatorului. Şi la pendul fenom enul se
petrece asem ănător d ato rită energiei cinetice (inerţia), el nu se opreşte în
poziţia de echilibru, ci continuă deplasarea sa în p a rte a opusă.
4) C ondensatorul începe să se descarce din nou (poz. 4), iar p rin
bobină circulă u n c u ren t de sens in v ers celui dinainte. L a sfîrşitul acestei
operaţii, condensatorul este com plet descărcat, şi energia se acum ulează
iarăşi în bobină. Fenom enul este identic cu cel p e tre c u t în poziţia 2, insă
sensurile curenţilor şi ten siunilor sîn t inversate.
5) C u ren tu l în tre ţin u t de bobină încarcă iarăşi condensatorul C, cu
p o laritatea in iţială (poz. o).
Cu aceasta ia sfîrşit o oscilaţie com pletă a tît la pendul cit şi la cir­
cu itu l oscilant. Fenom enul se repetă, producîndu-se a doua oscilaţie, a
tre ia e t c . ; în circuit iau n aştere cu ren ţi altern ativ i, adică oscilaţii electrice.
In realitate, aceste fenom ene n u se produc la infinit, în tru cît, ca şi
în cazul p en d u lu lu i, în circuit a p a r p ierderi electrice (datorită rezisten­
ţelor) care duc la am ortizarea oscilaţiilor.
O scilaţiile produse de un circu it oscilant au o frecvenţă num ită frec­
v enţă prop rie de oscilaţie, care depinde de capacitatea condensatorului şi
de inducţia bobinei.
O scilaţiile libere d in tr-u n circu it oscilant se am ortizează repede.
P e n tru a se obţine oscilaţii în tre ţin u te (perm anente) treb u ie să se in tro ­
ducă în circuit energie din afară. D acă frecv en ţa de in tro d u cere a energiei
coincide cu frecvenţa p roprie de oscilaţie a circu itu lu i oscilant, am p litu ­
dinile oscilaţiilor cresc foarte m ult. Acest fenom en se num eşte rezonanţă.
E nergia în circuitele oscilante se .poate in tro d uce fie direct, cînd
g en erato ru l de oscilaţie este legat în p aralel (fig. 354) sa u în serie (fig. 355)
cu circuitul oscilant, fie ind irect p rin cuplare ,(fig. 356).

I
1

0
frez f

Fig. 354. Circuitul oscilant în paralel cu generatorul.

18 — M a n u a lu l ce a so rn ica ru lu i 273
 Generator c.a. 'O

2. Ecranarea circuitelor oscilante

P rin ecranare sau blindare se înţelege p rotejarea unui circuit faţă

de acţiu n ea p arazitară a altu i circuit cu a ju to ru l un o r plăci sau ţesătu ri
m etalice, n u m ite ecrane sau blindaje.
E cranele pot servi a tît p e n tru în lă tu ra re a cuplajului inductiv cît şi
a celui capacitiv. P e n tru în lă tu ra re a cu p laju lu i inductiv, în cazul frecven­
ţelo r jâase, se folosesc ecrane din m ateriale ferom agnetice, de exem plu din
tablă de oţel cu grosim e de 0,6—^1 mm. In acest caz se utilizează perm ea-
b ilitate a m agnetică rid icată a oţelului care concentrează aproape toate li­
niile de forţă ale cîm pului m agnetic, închizîndu-se astfel prin ecran fără
să ajun g ă în afară (sau în interior). P e n tru frecvenţe înalte, ecranarea cea
m ai b u n ă a cîm purilor m agnetice se realizează cu m etale diam agnetice, ca
alum iniu şi cuprul.
P e n tru ca pierd erile inerente, d ato rită curenţilor ce se nasc în
ecrane, să n u fie p rea m ari este necesar ca ecranele să n u fie aşezate prea
aproape de bobinele protejate. în acest sens este de d o rit ca diam etrul şi
lungim ea ecran u lu i să n u fie m ai mici decît d ublul valorilor respective ale
diam etru lu i şi lungim ea' bobinei. D ar şi în acest caz prezenţa ecranului
m icşorează cu 10—20% in d u ctan ţa bobinei.
C uplajele parazite capacitive d in tre circuite se com bat introducîn-
du-se în tre acestea u n ecran m etalic diam agnetic pus la potenţia­
lul zero.
C înd ecranul treb u ie să în lătu re num ai cuplajul p a ra z it .capacitiv
fără a in flu en ţa pe cel inductiv, el se execută sub form ă de reţea de sîrm ă
legată în tr-u n sin g u r p u n ct de p ăm în t (potenţial zero). Acesta consti­
tuie cu noscutul ecran electrostatic d enum it şi cuşca lui F araday. în
scheme, ecranele se rep rezin tă sub form a u n o r linii punctate.

274
- e îb c q r ; oii .;.' 3. Construcţia circuitelor oscilante

Un circu it oscilant, cb iistăid in tr-o bobintă; leg ată-d e u n condensator

variabil, necesar p e n tru acordarea circuitului, (fig. 357). ,V; ; ţj; •?
O aten ţie deosebită tre b u ie să se acorde execuţiei bobinei p e n tru a
se în lătu ra factorii ce dăunează calităţii sale. In general, aceste m ăsu ri

Reprezentare schematics

Fig. 357. Construcţia circuitului oscilant.

se rezum ă la evitarea p ierd erilo r care au loc în bobină. P ierderile p rin ­

c ip a le 's în t p rin rezisten ţa ohm ică a bobinei şi p rin capacitatea spirelor
bobiţiei.
P e n tru a se realiza o bobină cu in d u ctan ţă m are şi rezistenţă m ică
este necesar să ex iste u n n u m ă r m are de sp ire şi o lungim e redusă a con­
ductorului. T otodată, se cere ca secţiunea conductorului să fie m are. S-a
constatat m atem atic că ra p o rtu l optim în tre d iam etrul bobinei D şi lu n ­
gim ea ei I (fig. 353) este de 2,5. A cest ra p o rt optim n u se respectă, în to t­
deauna, în practică p e n tru că rezu ltă bobine fo arte volum inoase. De ase­
m enea, din m otive economice, n u se ia secţiunea conductorului p re a m are.
Deoarece la frecvenţe ridicate curen tu l circulă num ai pe su p rafaţa
conductorului, este m ai economic să se folosescă p e n tru .înfăşurarea bobi­
nelo r liţe constituite din m ai m u lte fire su b ţiri, izolate c u em ail şi ră su ­
cite la un loc. S u p rafaţa to tală a acestor fire este m u lt m ai m are decît a
u n u i singur fir cu diam etru l identic. .

rfT W m i
I I
i
! on! nn! nnlnn j
UU uU UU UU
% ......On
C j+Cg* Cfj - Cp
Fig. 358. B obină. Fig. 359. C a p ac ită ţile p arazite.

O altă su rsă de p ierderi este capacitatea în tre spirele bobinei. Din

figura 359 se p o ate observa .că două spire a lă tu ra te ale aceleiaşi bobine se
com portă întocm ai ca arm ătu rile unui mic condensator, form înd în acest
fel o p u n te de trecere p e n tru curen ţii altern ativ i. In acest fel, bo b in a este,

275
de fapt, jş u n ta tă dem n- condensator Cj>, re z u lta t din însum area capacită­
ţilo r d in tre spire. Din această cau ză la bobinele p e n tru frecvenţe ridicate,
spirele se d istan ţează'p u ţin , exeteutîndu-se bobinarea cu pas forţat,
F acto ru l de calitate Q al u n e i bobine este d at de rap ortul •
i-â k » * ' V *. : ■ ' rf •£tis ‘ . •' JI î . j Î . V.
Q= . i - I. yj;.-
*, V H ’

ia r factorul de calitate al unui circu it oscilant este

, o - T l 'f - '

Cu cit valoarea lui Q este m âi m are, cu a tit circuitul este m ai bun,

adică are pierderi m ai mici.

C. CIRCUITE DE AMPLIFICARE

1. Definiţie. Clasificare

A m plificatoarele sîn t circu ite electrice echipate cu tu b u ri electro­

nice (sau tranzistoare) care p e rm it tran sfo rm area curenţilor sa u ten siu ­
nilor în cu reh ţi şi tensiuni de aceeaşi frecvenţă, d a r de am plitudini m ărite.
C aracteristicile p rin cip ale ale circuitelor de am plificare s î n t :
— coeficienţul de am plificare A care este ra p o rtu l dintre tensiunea
de ieşire U , şi ten siu n ea de in tra re Ut, adică A = j ţ - ;
— p u te re a de ieşire (în w aţi), adiică p u terea ,m aximă in c u re n t alte r­
nativ la bornele de ieşire-;
— b an d a de frecvenţă, care a ra tă în tre ce frecvenţe se produce am ­
plificarea fără d is to rs iu n i;
— g rad u l de distorsiuni ce a ra tă deform aţiile m ărim ii am plificate
faţă de cea- neam plificată. E xistă d istorsiuni lin iare şi neliniare. D istor­
siunile lin iare se m anifestă p rin aten u area am plificării p e n tru anum ite
frecvenţe, ia r cele neliniare p rin su p ra p u n e ri de noi alternanţe (armonici)
peste cea fundam entală.
C ircuitele de am plificare (denum ite şi etaje) se pot clasifica după
mai m u lte criterii.
D upă destinaţie se deosebesc : de tensiune şi de putere.
D upă tip u l sarcinii anodice p o t fi : cu r&zistenţă, cu bobină şi cu
transform ator.
D upă regim ul de funcţionare s î n t : cu regm ţ clasa A, cu regim
clasa B şi cu regim clasa C, corespunzător p u n ctelo r A, B, C de pe carac­
teristică (fig. 360).
în tr e am plificatoarele de tenlsiune şi am plificatoarei^ de p u tere nu
există deosebiri esenţiale. P rim ele sîn t echipate c u tu buri d e\p u tere mică,
rolul lo r principal fiind am plificarea tensiunii şi num ai într-b. m ică m ă ­
su ră am plifică şi curentul, ia r am plificatoarele de p u te re sîn K ech ip ate
cu tu b u ri de m are p u tere care p e rm it trecerea (prin ele) a un o r X urenţi
însem naţi. \
 Fig- 360. R egim ul d e fu n c ţio n are a am plificatoarelor.

Cînd am plificarea sfe, face în m ai m ulte tre p te (etaje), prim u l e ta j

este, de obicei, u n am plificator de tensiune a cărui tensiune de ieşire ser­
veşte; d re p t ten siu n e de com andă p e n tru etajele urm ătoare.
Deoarece p rin cip iu l de funcţionare este acelaşi, se vor descrie num ai
am plificatoarele de tensiune. '

2. Amplificatoare de tensiune

a. A m plificatorul cu rezisten ţe este cel mai răspîndit circuit de am ­

plificare (fig. 361).

T ensiunea a ltern ativ ă Um,i furnizată de g e n e ra to rii G se aplică pe

grila prim ului tu b 1 (această tensiune urm ează să fie A m plificată). Ca
urm are, c u re n tu l anodic al acestuia devine pulsatoriu, Componenta lui
continuă trecîn d p r in rezisten ţa de sarcină J?„, şi p rin sursa anodică E „,
ia r com ponenta a lte rn a tiv ă p rin : aceeaşi rezisten ţă Rj şi p rin condensa­
torul de blocaj Cu-

277
 \ T ensiunea a lte rn a tiv ă am plificată care apare la capetele rezisten­
ţei Ra se aplfcă pe g rila tu b u lu i e ta ju lu i u rm ă to r p rin in term ediul con­
densatorului; de' cuplaj; C„. A cesta, ca orice condensator, p erm ite trecerea
ten siu n ilo r alternative- şi îm piedică, com ponenţa continuă a p rim u lu i tub,
p ro te jîn d astfel grila îm potriva^unei pozitivări nedorite.
Îm p reu n ă cu condensatoriil Cg se conectează obligatoriu şi o rezis­
te n ţă de g rilă , n u m ită şi f rezisten ţă de scurgere. Dacă această rezis­
te n ţă niL există,X n c u rsu l fiecărei.sem ialtern an ţe pozitive a tensiunii al­
te rn a tiv e aplicate pe g rila tu b u lu i 2, g rila va a tra g e u n num ăr de electroni
em işi de catod ; aceştia, neavînd p e u nde să se scurgă, se vor acum ula în
can tităţi^atît de m ari in cit grila va deveni p u tern ic negativă, şi tu b u l se
va bloca.
Acelaşi fenom en seNpoate p ro d u ce chiar şi fără tensiunea de co­
m andă de pe g rila respectivă d a to rită electronilor reziduali care se
„agaţă“ de ea în cursul tre c e rik sp re anod.
b. A m plificatorul cu bobiWi. C ăderea de tensiune continuă în rezis­
te n ţa anodică R, a am plificatorului cu rezistenţe n u este de dorit deoa­
rece im pune să se m ă-
rească tensiunea de ali­
m entare a tubului.
Dacă această rezistenţă
se înlocuieşte cu o in ­
ductanţă La (cu rezis­
tenţă neglijabilă) (fig.
362) la bornele bobinei
se va produce, ca şi în
cazul precedent, o că­
dere de tensiune a lte r-
Nnativă, ia r tensiunea
continuă va fi aplicată
în\întregim e tu b u lu i 1.
\ Acest am plifica­
to r ave însă dezavanta­
ju l ca. bobina şi con­
d e n sa to rii form ează un
circuit oîicilant şi pen­
tr u anum ite frecvenţe
el poate in tra în rezo­
n a n ţă prcvocînd o am ­
plificare „selecţivă“ (a
u n ui anum it oom eniu
de frecvenţă). \ Din
această cauză, am plifi­
Fig. 363. A m plificato ru l cu tran sfo rm a to r. catorul cu bobină s a fo­
loseşte rar. \
c. Amplificatorul cu tran sfo rm ato r. în am plificatoarele de tensiune
cu tran sfo rm ato r (fig. 363), circu itu l anodic al tub u lu i (triodă sau pentodă)
are ca sarcin ă în făşu rarea p rim ară a u n u i transform ator. în fă şu rare a .se­
cu n d ară a tran sfo rm ato ru lu i se leagă la grila tu b u lu i urm ător.
T ran sfo rm ato ru l este, de obicei, ridicător de tensiune cu rap o rtu l de
tran sfo rm are n — 2.

278
 A m plificatorul cu tran sfo rm ato r are u rm ăto ru l dezavantaj : cu ren tu l
anodic continuu, trecîn d p rin în făşu rarea prim ară, poate produce o m agne-
tizare smroape de cea de saturaţie. M âgnetizarea suplim entară d ato rită se-
m iâ lte m an ţe lo r pozitiverale' c u re n tu lu i ânodic v ă p ro d u c e .a tu n ti, o .sa tu -
raţ% com pletă, şi cu re n tu l am plificat v a avea distorsiuni neliniare.’®.;
Pentf.u în lă tu ra re a satu raţiei să'u tilizează tu b u ri cu c u re n t'?ânodic
m ic sau sV execută în -m iezu l de fier u n în tre fie r îngreuindu-i ast.fel
m âgnetizarea.

Negativări şi reglaje în amplificatoare

Tensiunea desnegativare se utilizează în am plificatoare p e n tru a se

deplasa pun ctu l de m ncţio n are sp re stînga pe caracteristică în scopul evi­
tă rii apariţiei cu ren ţilo r de grilă care produc distorsiuni neliniare, p re ­
cum şi p en tru a m icşora com ponenta continuă a cu ren tu lu i anodic.
In practică, se utilizează două sistem e de n egativare : autom ată
şi iixă. \
P rin cip iu l n eg ativ ărin au to m ate, în care se foloseşte o m ică p a rte din
tensiunea anodică, este re p re z en ta t în figura 364, a p e n tru tu b u l cu încăl­
zire directă şi în fig u ra 364, bxpentru tubul cu încălzire indirectă.
In circu itu l anodic se înseţiază în tre catod (borna m inus a bateriei
B ,) şi m inusul sursei anodice oV ezistenţă specială R» nu m ită rezistenţă
de negativare ; ea face p arte în V :elaşi tim p şi din circu itu l de grilă şi
d in cel anodic. C om ponenta continuă a c u ren tu lu i anodic Ia produce la
bornele rezistenţei R t o cădere de tensiune, capătul acesteia dinspre Ba
avînd un poten ţial negativ faţă de celălalt capăt legat de catod. P rin u r ­
m are, grila va prim i, de asem enea, o tensiune de negativare egală cu că­

Fig. 364. N e g ativ are au tom ată.

derea de tensiune { E ,l= a-R t ), produsă de c u re n tu l anodic pe rezistenţa

de negativare. N egativarea fixă, în care ten siu n ea de neg ativ are este obţi­
n u tă de la o su rsă separată, constituie cea m ai veche şi, totodată, cea m ai
sim plă m etodă de negativare. E a constă în conectarea unei surse sepa­
rate de c u re n t co n tin u u în cirteuitul de g rilă (fig. 365). S ursa poate fi un
elem ent uscat, o b aterie de acum ulatoare (fig. 365, b) sa u o tensiune re ­
dresată şi filtrată, fu rn izată de o în făşu rare sep arată a tran sfo rm ato ru lu i

279
 3
Fig. 365* N egathrare fixă. Fig. 366. R eglarea am plificării.

de re ţe a (fig. 365, o). A ceastă m etodă este însă rhai scum pă şi se folo­
seşte rar.
în u nele ap a ra te car^. folosesc am plificatoare (radio, televizor etc.)
este necesar să se regleze m anual m ărim ea am plificării: în acest scop în
circuitul de grilă se in tro d u c e \u n poten ţio m etru P (fig. 366) cu care se
poate reg la tensiunea aplicată grilei, deci şi ten siu nea am plificată.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE \

1. Cum se face re d re sa re a c u ren tu lu i a lte rn a tiv ?

2. D upă ce c rite rii se clasifică re d re so a re le ?
3. Cum se p o ate d u b la ten siu n e a re d re sa tă ?
4. Ce ro l a u circu itele de filtra re şi cum fun cţio n ează ele ? .
5. Cum fu n c ţio n ea z ă c irc u itu l o sc ila n t ?
6. Cum se calculează fre c v e n ţa p ro p rie a circu itu lu i o scilan t ?
7. Ce este fa c to ru l'd e c a lita te a c irc u itu lu i o scilant ?
8. Cum şe e cra n ea ză circu itele oscilante ?
9. Ce ro l a u Circuitele de a m p lific are ?
10. Cum se clasifică circu itele de a m p lific are ?
11 . în ce m od se a sig u ră n e g a tiv a re a g rilei fa ţă d e catod ?
12. Cum se p o a te re g la am p lific are a ?
 PARTEA A OPTA

CEASORNICE ELECTRICE

CAPITOLUL I

CEASORNICE CU ARMARE ELECTRICĂ

A. CLASIFICAREA CEASORNICELOR ELECTRICE

Ceasornicele electrice se p o t clasifica d upă m ai .multe c r i t e r i i :

După gradul de dependenţă :
Ceasornice dependente : ceasornice sincrone ; ceasornice secundare.
Ceasornice c o m b in a te : ceasornice sincrone cu rezervă de m ers.
Ceasornice in d e p e n d e n te : ceasornice in d iv id u a le ; ceasornice p rin ­
cipale.
După sistem ul de oscilaţie :
Ceasornice cu oscilaţii m ecanice : cu cristal de cuarţ ; cu diapazon ;
cu arc p l a t ; cu p e n d u l; c-u balansier.
Ceasornice cu oscilaţii e le c tric e : cu circuit o s c ila n t; cu circuit
basculant.
După m odul de unde se utilizează curentul electric :
Ceasornice cu acţionare şi în treţin ere electrică a o sc ila ţiilo r: cu
cristal de c u a r ţ ; cu arc p l a t ; cu diapazon ; cu p e n d u l; cu balansier.
Ceasornice cu acţionare in d irectă (cu arm are e le c tric ă ): cu arm are
p rin e le c tro m a g n e t; cu arm are cu m otor electric.

B. ARMAREA CEASORNICELOR CU ELECTROMAGNET

Ceasornicele cu arm are electrică se deosebesc fo arte p u ţin de ceasor­

nicele m ecanice clasice. T oate m ecanism ele ceasornicului m ecanic s-au
păstra t neschim bate, în afara m ecanism ului m otor care, în loc să fie arm at
m anual, v a fi a rm a t cu u n dispozitiv electric.
Ceasornicele acţionate electric indirect se construiesc cu rezervă de
m ers (pot funcţiona u n tim p — cîteva ore — d upă în treru p ere a c u re n ­
tu lu i electric) sau fără rezervă de m ers (se opresc la cîteva m in u te după
în tre ru p e re a curentului). P rim ele se alim entează, de obicei, de la reţeataa
de distrib u ţie a cu ren tu lu i, ia r celelalte, de la o sursă proprie (baterie).
Ceasornicele cu rezervă de jmers sîn t p rev ăzu te cu a rc m o to r sau
greutăţi, ia r energia electrică e ste folosită la a rm a re a arcului sa u la rid i-

281
carea g reu tăţilo r. F recv en ţa a rm a rii poate fi foarte diferită : de la o a r ­
m a re / 8 h la 60 arm ări/h.
F recv en ţa a rm ă rilo r'lă ceasornicele fără rezervă de m ers este m ai
ridicată* (12— 16 arm ări/h ) şi, de aceea, ele sîn t m ai precise* fo rţa tra n s­
m isă eşap am en tu lu i fiind practic constantă. Ele m ai au av an taju l că nu
sîn t legate de o poziţie (priză), deoarece avînd sursă proprie de alim entare,
p o t fi aşezate în orice loc.
A m bele tip u ri de ceasornice cu arm are electrică p o t fi acţionate fie
cu m otor electric, fie cu electrom agnet.
Se cunosc fo arte m u lte v arian te de arm are cu electrom agnet care
funcţionează însă toate după acelaşi principiu : m ecanism ul de transm isie
închide la in terv ale reg u late u n circu it electric form at d in tr-o su rsă de
c u ren t şi u n e le c tro m a g n e t; electrom agnetul atrage- o a rm ătu ră legată
de m ecanism ul m otor şi tran sm ite acestuia o energie potenţială.
D ispozitivul de armare cu electrom agnet se com pune din urm ătoarele
păaţi princip ale :
— electro m ag n et cu o a rm ă tu ră m obilă ;
— co n tacto r p e n tru închiderea şi deschiderea circuitului electric al
e le c tro m a g n e tu lu i;
— dispozitiv p e n tru com anda c o n ta c to ru lu i;
— dispozitiv p e n tru tran sm iterea m işcării de la arm ătu ra m obilă la
m ecanism ul m otor. f
D in tre acestea, cele m ai sensibile sînt contactorul şi dispozitivul
său de com andă.

1. Conf actorul

U n sistem des u tiliz a t este p rezen tat in figura 367. Se com pune
d in tr-u n electrom agnet 5 cu a rm ă tu ră basculantă 3 care se p o ate roti în
ju ru l p u n c tu lu i 1. Cînd prin bobinele 4 ale electrom agnetului circulă cu-
rent, aceasta arm atu ra v a fi atrasa,
şi clichetul 7 alunecă peste dinţii
roţii de cîichet 8 im obilizată de cli­
chetul 9. Cînd curentul se în treru p e,
arcul eîicoidal 6 trage a rm ătu ra în a ­
poi, şi clichetul 7 roteşte ro ata cu
cîţiva dinţi. Stabilirea şi în tre ru p e ­
rea cu ren tu lu i se fac cu contactorul
compus din lam a 2 , legată rigid de
arm ătură, şi furca 16 care poate oscila
în ju ru l punctului 11. F u rca este
m enţinută în poziţia de repaus de
arcul 13, fix at cu unul din tre capete
pe o placă fixă în punctul 15 şi cu
Fig. 367. Dispozitivul de armare cu celălalt capăt pe furcă în pu n ctu l 14.
contactor oscilant. P a rte a superioară a crestătu rii furcii
este izolată cu izolatorul 1 2 .
In poziţia din fig u ră cu re n tu l este în tre ru p t. Dacă se deplasează
furca în sus, se stabileşte contactul :intre arip a furcii de jos (neizolată) 16
şi co n tactu l 10 al lam ei 2: In acest n îoment, electrom agnetul atrage arm ă-

282
tu ra care deplasează şi fu rc a ’de jos.', D ato rită in erţiei mecanice, fu rca se
v a deplasa în co n tin u are şi v a în tre ru p e curen tu l, d upă care am bele, a r­
m ătu ra şi furca, se vor deplasa îm p re u n ă în; sus, şi ciclul poate reîncepe.
• C aracteristic acestui contactor este fap tu l că ,1 în tim pul deplasării
în jos, în tre sup rafeţele de contact există o m işcare relativă şi, dato rită
frecării, contactele se cu răţă înch id erea şir'deschiderea contactului se fac
pe suprafeţe diferite, ceea ce este fo arte avantajos, deoarece scînteia care
ap are la deschiderea contactului n u deteriorează contactele pe p o rţiu n e a
unde ele se întîlnesc. în afară de aceasta, deschiderea contactului se face
brusc, astfel în cît se reduc m u lt scînteile.
Acest tim p de contactor are însă d ezavantajul că pen tru com anda
lu i:se consum ă o fo rţă oarecare de la m ecanism ul de .ceasornic.
O siguranţă m ai m are în ex p lo atare o p rezin tă contactorul din fi­
g u ra 368. G reu tatea 1 xoteşte ro a ta de a n tre n a re 2 în direcţia săgeţii. Pe
circum ferinţa roţii este m o n tat contactul 3. în tim pul funcţionării cea­
sornicului acest contact se apropie de celălalt contact 4, m ontat pe arm ă­
tu ra oscilantă 5 a electrom agnetului. !n m om entul cînd contactele se ating,
se închide circu itu l p rin bobinele 6 ale electrom agnetului, şi electrom ag-
n etu l ro teşte arm ătura. P rin această
m işcare bruscă, contactul 3 îm preună
cu ro ata 2 sîn t îm pinse înapoi (în
sens co n trar săgeţii), g reu tatea 1 se
ridică, ia r clichetul 7 alunecă peste
dinţi. D atorită inerţiei, ro ata 2 se ro ­
teşte m ai d ep arte şi deschide contac­
tul. în acest m om ent, electrom agne-
tu l eliberează arm ătu ra, care se va
ro ti în poziţia iniţială (desenată) da­
to rită arcului 3.
La acest sistem , în acelaşi tim p
contactele s în t închise şi p u tern ic
presate şi astfel se reduce rezistenţa
de contact.

Fig. 369. Braţ excentric pentru armare.

contactor rotativ.

Acest contactor este frecv en t folosit la arm area ceasornicelor de

p e re te şi a ceasornicelor principale. U neori, în locul *greu tăţii 1 se folo­
seşte un a rc sp iral sa u o g re u ta te sub form ă de b ra ţ excentric (fig. 369).
în aceste cazuri, fo rţa fiind m ică, dispozitivul acţionează d irect asupra
axului m in u tar sa u chiar asu p ra ax u lu i interm ed iar. Bineînţeles, frecvenţa
arm ărilor va fi cu m u lt m ai mare."

283
 2. Sisteme de armare cu electromagnet

a. A rm area cu cu ren t continuu. C onstrucţia u n u i - ce aso rn ic . arm at

electric de la o b aterie este re p re z en ta tă în fig u ra 370. B ateria 4 d e 1,5 V
este m o n tată în tre contactele 2 şi 3. In fig u ră s-au în sem n at cu sem nul
plus ( + ) şi m inus (—) toate piesele c a re pînt în contact cu p o lul pozitiv,
respectiv negativ. în tre g u l m ecanism de arm are este m o n tat p e su portul
schelet 1 şi in trodus în tr-o c a r-
. 5 casă d in m aterial plastic 5.
E lectrom agnetul 8 cu
m iezul de fier 6 este introdus
în tr-o cutie cilindrică 9, închisă
la u n capăt de a rm ă tu ra bascu­
la n tă 7. Această a rm ă tu ră este
leg ată prin în făşu rarea electrp-
m agnetului de polul p o z itiv . al
b ateriei şi p rev ăzu tă la capăt
cu u n contact de a rg in t 10. Ce­
lă la lt contact 12, le g at la polul
negativ, este m o n tat pe caseta
11. In interiorul casetei de di­
m ensiuni m ari este m o n tat ar-,
cui m otor 13.
-
ceasornicului, caseta se roteşte
în direcţia săgeţii pîn ă cînd
atinge contactul 10. C ircuitul
electric fiind închis, a rm ă tu ra 7
va fi atrasă şi ea îm pinge ca­
seta înapoi, în făşu rîn d arcul
m otor. D atorită in erţiei casetei,
acesta se roteşte m ai departe
Fig. 370. Ceasornic cu baterie şi electro- în treru p în d contactul. A rm ă-
magnet. tu ra 7 nem aifiind atrasă, cade
sub greutatea proprie.
La acest .ceasornic, contactul se realizează în tr-u n singur punct, dar
în tim p u l ro tirii cele două contacte alunecă p u ţin . F orţa de apăsare a con­
tactelor este rea liz a tă de fo rţa electrom agnetului şi a arcu lu i m otor. în ­
tre ru p ere a contactului se realizează brusc. D u rata arm ării este de 1/20
şi se rep etă la 2 —3 m in. în tim p u l arm ării, m ecanism ul nu tran sm ite en er­
gie eşapam entului, d a r n u se produc p e rtu rb ă ri în funcţionare deoarece
tim p u l de arm are este fo arte sc u rt. F recv en ţa arm ărilor fiind m are, forţa
arcului m otor este p ractic co nstantă ; la început, cînd b ateria este nouă,
frecvenţa este m ai redusă. P e m ăsu ră ce b ateria slăbeşte, frecvenţa creşte
deoarece ung h iu l de ro ta ţie im p rim at casetei se reduce. La fiecare a r­
m are se aude u n m ic s u n e t ; cînd frecvenţa acestor sunete creşte, b ate­
ria treb u ie înlocuită.
b. A rm area cu cu ren t alte rn a tiv . P e n tru arm area ceasornicelor cu
electrom agnet se p oate folosi şi cu re n tu l altern ativ , care are, în general,
tensiuni m ai ridicate (uneori, ten siu n ea reţelei).
U n dispozitiv de a rm are cu c u re n t altei'nativ este rep re zen ta t în
figura 371, la care contactorul este u n în tre ru p ă to r cu m ercur.

284
 P e m ăsu ră ce- ceasornicul"'m erge, a rm ă tu ra 8 d ii b)., A cesta
g reu tatea p ro p rie b ra ţu l 2 în jos. L egătura în tre a rm ă tu n ■'torul 2
zează cu o tijă 1 din m aterial nem agnetic. C lichetul 3 fixa „ i-oata
ro a ta 4, iar în tre ru p ă to ru l 6 cu contactele a şi b se înc at,
m ercu ru l atinge contactul a. In acest m om ent, p rin bobi.
curent, şi a rm ă tu ra 8 este trasă în sus (în in te rio ru l bobii

p ărăseşte co n tactu l a, cînd se în tre ru p e curentul.

Acest dispozitiv se n um eşte dispozitiv de arm are cu b ra ţ basculant.
U n alt dispozitiv frecv en t u tiliz a t este re p re z en tat în figura 372, a.
Se com pune din două bobine 1 şi 2, m ontate pe u n m iez 3, form at din tole
în form ă de potcoavă. Cele două bobine sîn t legate în serie prin in term e ­
d iu l contactorolui fo rm at din ştiftu l 13 :ş i b ra ţu l 11. Ş tiftu l 13 e ste m ontat
pe clichetul 6, care este apăsat de arcu l 7, am bele m ontate pe a rm ă tu ra
m obilă 4. A su p ra roţii de clichet ,5 care tran sm ite m işcarea la arcu l m o­
to r m ai acţionează clich etu l 9, cu arcu l sSu 10. B raţu l 11, ap ăsat de a r­
cul 12, este m o n tat pe acelaşi b o lţ cu clich etu l 9 şi se poate sp rijin i pe
acesta cu tam ponul 14.
In tim pul fu n cţio n ării ceasornicului, a rm ă tu ra 4 se roteşte în sensul
săgeţii, fiind tra s ă de arcu l elicoidal 8 p înă cînd clichetul 9 cade de pe
v îrfu l dintelui. In acest m om ent, b ra ţu l 11 cade pe ştiftu l 13 şi închide
circu itu l electric. A rm ă tu ra m obilă se va ro ti în sensul invers celui indicat
de săgeată p în ă cînd clichetul 6 cade de pe v îrfu l dintelui (fig. 372, b).
In acest m om ent, c irc u itu l electric se va în tre ru p e deoarece ştiftu l 13 va
cădea m ai m u lt decît b ra ţu l 11, care se va tam pona de clichetul 9.
 C. ARMAREA CEASORNICELOR CU MOTOR ELECTRIC

' « A rm area cu m o to r electric este folosită la foarte m ulte tip u ri de

ceasornice. M ecan ism u l'd e m ers a l ceasornicului, în tim pul funcţionării,
închide în tr-o poziţie d eterm in ată u n circuit electric cu a ju to ru l u n u i
contactor. In circu itu l electric este in te rc a la t7un-m otoraş care, p rin tr-u n
angrenaj m elcat, tran sm ite m işcarea la arcu l m otor al ceasornicului.
In tr-o altă poziţie d eterm in ată, se în tre ru p e circu itul şi arm area încetează.
■
‘■/Armarea cu m otoraş a re a v an taju l că şi îi^ tim pul; arm ării se tra n s­
mite^ energie lâ eşapam ent, ia r contactorul se uzează" mai p u ţin deoarece
frecven ţa arm ărilo r e ste m ar red u să decît în cazul arm ării cu electrom ag­
net. De asem enea, zgom otul produs este redus.
P e n tru arm are se folosesc fie m otoare de curent continuu, alim en­
tate, »în g eneral, de lâ baterii, fie m otoare de c u ren t alternativ, alim ente
de la reţea.

1. Armarea cu motor de curent continuu

C onstrucţia u n u i dispozitiv de arm are des utilizat cu b aterie şi mo­

tor. de c u re n t co n tin u u este rep rezen tată în fig u ra 373. M otorul 7 cu o tu ­
raţie de 2 000 ro t/m in este închis în tr-o cutie. A xul său se term in ă cu un
melc 8, care angrenează cu
o ro ată m elcată 4. din m ate­
rial plastic, p en tru reduce­
rea frecărilor.
Deoarece angrenajul
m elc-roată m elcată este ire ­
versibil. la dispozitivele care
folosesc acest angrenaj nu
m ai este necesar m ecanism ul
cu ciic-het de pe axul m otor.
D ispozitivul de arm are
se compune din podul 1 în
care este presat un lagăr 2
p e n tru axul motor. P e ax
sîn t m ontate în ordine discul
de comandă 3 care închide şi
deschide contactorul, roata
m elcată 4, arcul m otor 5 şi
Fig. 373. Armare cu motor de curent continuu. ro ata m otoare 6. De re m a r­
cat că arcul m otor este un
arc elicoidal cilindric, care a re avantajele că n u trebuie uns şi că n u se
produc frecări în tre s p ir e ; de aceea el se desfăşoară lin, fără salturi.
F recv en ţa arm ării la acest dispozitiv este din opt în opt m inute, ia r
d u rata u nei arm ări v ariază în tre 1 s cînd b a te ria este nouă şi 2,5 s cînd
b ateria este uzată. T ensiunea b ateriei este de 1,5 V.
Procesul a rm ării este rep re z en ta t în figura 374 şi se desfăşoară în
felul u rm ă to r :
La sfîrşitu l perioadei de desfăşurare a arcului, lim ba lim itatoare 7
(fig. 374, a), care se ro teşte îm p reu n ă cu ro ata m otoare 6 în sensul indicat
prin săgeată, atin g e ş tiftu l 8, m o n tat pe discul de com andă 3, şi a n tre -

286
n e a z ă ş tiftu l pînă cînd iese? de sub b ra ţu l declanşator 9 (fig. 374, b). A cesta
cade şi îm p reu n ă cu el tija 10 şi lam elele 11 /vin în. contact cu colectorul 2
şi închid circuitul. M otorul , i :începe şă se rotească şi să antreneze roata
m elcată 4 în direcţia săgeţii. La început, discul de com andă stă nem işcat,
p în ă c în d fundul, canalului circu lar din ro ata, m elcată începe Să antreneze

a
Fig. 374. Dispozitivul de armare cu motor.

ştiftu l 8. A ceastă m işcare va co ntinua pînă cînd ştiftu l in tră sau b ra ţu l

declanşator îl ridică îm p reu n ă cu p eriile şi în tre ru p e circuitul.- M otorul
m ai face cîteva ro taţii şi se opreşte.
D ispozitivul de arm are m ai este p rev ăzu t cu u n m ecanism care in ­
dică grad u l de încărcare a b ateriei în funcţie de n u m ă ru l de ro taţii ale
m otorului după în treru p erea circu itu lu i. Cu cît tensiunea b ateriei este
m ai m are, cu a tît m otorul v ă face m ai m u lte rotaţii pînă la o p rire după
în tre ru p e re a curentului.
Un tip de ceasornic la care oprirea şi p o rn irea m otorului se fac în
a lt mod este rep rezen tat în fig u ra 375, iar dispozitivul său de contact, în
figura 376. M otoraşul 1 (v. fig. 375) care an trenează dispozitivul de a r -

curent continuu.

287
m a re 'a r e u n -ro to r cu u n joc axial de 0,8 mm. A x u l ro torului este p re ­
v ăzu t la cap ăt cu u n m elc 2, care angrenează o ro ată m elcată 3, pe al cărei
ax sînt m ontate discul de declanşare 5, arcu l m otor şi ro a ta m otoare.
P o rnirea şi o p rirea m otorului se fac p rih deplasarea axială a roto­
ru lu i, astfel în cît' discul c o le c to ru lu i; in tră şi iese de sub lam elele
colectoare.
In poziţia „pornit", asu p ra ro to ru lu i acţionează forţa m agnetică a
statorului >care are u n a stfe l de sens în cît să m enţină ro torul în poziţia
pornit. Tot în acelaşi sens acţionează şi forţa arcu lu i b raţu lu i declanşator
4, ia r în sens contrar, fo rţa arcu lu i m otor, care se m anifestă în angre­
n aju l fhelcat.
In tim p u l d esfăşurării arcu lu i m otor, ro ata m elcată stă nem işcată,
ia r roata» m otoare p rev ăzu tă cu ş tiftu l declanşator 6 se roteşte încet. La
un m om ent dat, ş tiftu l de declanşare atinge discul de com andă, respectiv
lim ba îndoită 7 a acestuia (fig. 376) şi an trenează discul pînă cînd unul-
din lim itatoarele 8 ale discului alunecă sub b ra ţu l declanşator 5 şi, cu a ju ­
to ru l tam ponului 9, îm pinge ro to ru l în ău n tru . In acest m om ent, m otorul
începe să funcţioneze, şi fo rţa m agnetică care ap are v a acţiona în sensul
m enţinerii contactului. în tim p u l arm ării, discul de com andă se roteşte
foarte încet, a n tre n a t fiind în co ntinuare de ro ata m otoare, în tim p ce
ro ata m elcată se ro teşte m u lt m ai repede. D upă o ju m ătate de rotaţie,
ro ata m elcată începe să antreneze discul de com andă, şi lim itato ru l 8 eli­
berează b ra ţu l declanşator, ia r fo rţa an g ren aju lu i m elcat (determ inată de
tensiunea arcului m otor), fiind m ai m are decît fo rţa de m enţinere m agne­
tică, deplasează ro to ru l şi în tre ru p e contactul electric în tre lam elele şi
discul co le c to ru lu i; m otorul se opreşte.

2. Armarea cu motor de curent alternativ

C aracteristica tu tu ro r sistem elor de arm are cu m otoare de curent

continuu şi cu electrom agnet este contactorul care închide şi deschide
circuitul electric. C ontactorul este organul cel m ai sensibil al dispozitivelor
electrice de arm are şi m ajo ritatea defectelor în exploatare provin de aici.
Dispozitivele fără contactoare sîn t m ai robuste, au siguranţă m are în
funcţionare, d ar au şi dezav an taju l fo arte m are că n u se pot folosi decît
în cu rent alternativ, fa p t care le face inutilizabile în ceasornicele portabile.
M otorul cu c u re n t a lte rn a tiv cel m ai des u tilizat este m otorul cu disc
de alum iniu şi pol ecran at. A cesta are tu ra ţia şi m om entul redus şi func­
ţionează fără zgomot. D ato rită m om entului m ic p rodus de m otor, în tre
acesta şi ax u l m otor se in terp u n e u n red u cto r cu un ra p o rt m are de
dem ultiplicare, realizat cu u n angrenaj m ele-roată m elcată.
La ceasornicele m ai p u ţin pretenţioase n u se prevede u n dispozitiv
p e n tru lim itarea arm ării. In acest caz, cînd arcu l m otor este com plet a r­
m at, discul m otorului se opreşte, ia r fo rţa suplim en tară transm isă de m o­
to r eşapam entului n u influenţează m ersul.
Toate ceasornicele echipate cu m otoare de c u re n t alte rn ativ se con­
struiesc cu rezervă de m ers, p e n tru ca o even tu ală în treru p e re de cu rent
de cîteva ore să n u influenţeze b u n a funcţionare a ceasornicelor.
Ceasornicele fo arte precise sîn t prevăzute cu dispozitive p e n ­
tr u lim itarea arm ării. Aceste dispozitive (de construcţie fo arte variată)
decuplează m ecanic m otorul care continuă să se rotească în gol pînă cînd
v a fi din n ou cuplat.

288
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Cum se clasifică ceasornicele electrice ?

2. Ce se înţelege prin ceasornic cu rezervă de mers ?
3. Care sînt părţile principale ale dispozitivului de armare cu electromagnet?
4. Cum funcţionează contactorul cu lamelă şi furcă ?
5. Cum funcţionează dispozitivul de armare cu electromagnet alimentat de la o
: bsterie;
6. Cum funcţionează dispozitivul de armare cu braţ basculant ?
7. Care sînt avantajele dispozitivelor de armare cu motor electric ?
8. Cere dispozitive de armare nu au nevoie de contactor şi de ce ?

CAPITOLUL II

CEASORNICE ELECTRICE
CU ÎNTREŢINEREA ELECTRICĂ A OSCILAŢIILOR

La ceasornicele cu acţionare directă, energia se tran sm ite din ex te­

rio r direct regulatorului.
P e n tru ca reg u lato ru l să funcţioneze corect (să-şi păstreze izocro-
nism ul), im pulsurile de energie date reg u lato ru lu i treb u ie să răm ină con­
stan te ca m ărim e şi frecvenţă, ia r frin area reg u latorului, d a to rită tra n s­
m iterii m işcării la indicatoare, tre b u ie să fie m inim ă.
P e n tru a se respecta condiţia de frecvenţă, im pulsurile sin t com an­
d ate chiar de reg u lato r p rin in term ed iu l u n u i contactor sau al u n u i cir­
cu it electric cu tranzistor.
La ceasornicele cu contactor, contactele sînt elem entele cele mai
sensibile. Ele fiind com andate de regulator, fo rţa de apăsare este foarte
m ică şi de aceea n u este adm isă oxid area sau m u rd ărire a contactelor.
F recven ţa în tre ru p e rilo r fiind fo arte m are (7 200 în tre ru p e ri/h la un p en ­
dul de 1/2 s), n u este adm isă nici apariţia de seîntei care a r deteriora
repede contactele.

A. MECANISME CU CONTACTOARE

* 1. Ceasornice cu pendul

In figura 377 s-a rep rezen tat schem a u n u i ceasornic electric cu ac­
ţio n are directă cu contactor.
Ceasornicul funcţionează d upă u rm ă to ru l principiu : in m om entul
în care viteza p en d u lu lu i este m axim ă, el închide u n contaqţ electric, ia r
electrom agnetul îi va da u n im p u ls corespunzător energiei p ierd u te în
tim p u l unei oscilaţii.
P en d u lu l 1 cu tijă din in v a r este su sp en d at cu u n arcu leţ ca şi p en ­
d u lu l ceasornicelor m ecanice. In loc de g reu tate, p endulul este p rev ăzu t
cu u n m agnet p erm an en t 2, cu secţiunea circulară, îndoit sub form a u n u i

19 — M an u alu l ceasorn icaru lu i 289

arc de cerc. P o lu l n o rd a l m ag n etu lu i poate in tra în tim pul oscilaţiei în
interio ru l b o b in ei 4 fix a tă pe su p o rtu l 3. Im p u lsu l se transm ite p en dulului
cînd acesta-se m işcă de la d re a p ta sau la stînga (bobina atrage m agnetul),
îm p reu n ă cu p e n d u lu l oscilează şi a n tre n o ru l 5, care, la fiecare oscilaţie,
v a ro ti ro ata de clich et 6 cu u n dinte. A ceastă m işcare este transm isă m e­
canism ului in d icato arelo r. R oata de clichet m ai a re rolul de a com anda
b ra ţu l 7 ce se p o a te ro ti în ju ru l p u n ctu lu i 8 şi pe care este fix a t con­
ta c tu l de p la tin ă 9. C înd b ra ţu l 7 u rc ă p an ta dintelu i roţii de clichet, con­
ta c tu l 9 atîrige lam a 10 de a u r şi închide circu itu l electric. Cînd b ra ţu l cade
de pe v îrfu l d in telu i, co n tactu l se în treru p e. M ecanism ul este astfel reglat
în c ît contactu l să se în ch id ă cu 1/10 s în ain te de poziţia de echilibru a
pen d u lu lu i şi să ră m în ă închis 1/50 s. In re stu l perioadei, pendulul osci­
lea ză liber.
C u re n tu l electric p o rn eşte de la polul pozitiv al bateriei p rin tr-u n
conductor izolat, aju n g e la şu ru b u l 11 şi, p rin cele două contacte 10 şi 9,
la m asa 3. U n c a p ă t al bobinei este legat la m asă, ia r celălalt, la polul
negativ al bobinei.
U nele tip u ri de ceasornice mai.
recente sîn t p rev ăzu te cu o cutie
m etalică 12 asem ăn ăto are ca form ă
cu bobina 4 (din m otive de sim etrie)

Fig. 377. C easornic cu pen d u l tip ancoră Fig. 378. C easornic cu p e n d u l cu a cţio ­
cu a cţio n are a electrică a pendu lu lu i. n a re a electrică a indicatoarelor.

290
în care in tră polul sud a l m agnetului în tim pul oscilaţiei, producind un
cîm p m agnetic variab il. D in această cauză, în cu tie a p a r curenţi care vor
fi cu a tît m ai m ari, cu. cit elongaţia' pendulului v a fi m ai m are. C urenţii
din cutie p ro d u c u n cîm p m agnetic ce frînează p endulul, m enţinînd astfel
am plitudinea constantă.
La cele m ai m oderne ceasornice cu acest sistem se m ai m ontează un
disc m agnetic 13 p rin a cărui ro tire se poate reg la m ersu l în tre lim itele
± 10 s/24 h. D iferenţele m ai m a ri se reglează p rin în şu ru b area greutăţii 1
de pe tija p en d u lu lu i. Ş u ru b u l 14 a re ro lu l de a bloca pen d u lu l în tim pul
transportului.
. Un a lt tip de ceasornic cu pen d u l este rep re z en tat în figura 378. La
acesta, m işcarea de la pen d u l la m ecanism ul in d icatoarelor se transm ite
pe cale electrică, şi de aceea el poate fi folosit p e n tru a com anda m ai m ulte
ceasornice secundare.
> P en d u lu l 1, susp en d at în mod obişnuit, an tren ează şi pîrghia osci­
lantă 2. In deplasarea sa de la d re a p ta sp re stînga, dacă am plitudinea p e n ­
d u lului este suficient de m are, această pîrghie alunecă în am bele sensuri
peste cam a 3, m o n tată pe un arc elastic. Dacă am p litu dinea scade, pîrghia
se agaţă de u m ă ru l camei, ia r la în toarcerea pendulului, ea apasă cam a în
jos, închizîndu-se con­
ta ctu l 4. m m .
Fazele succesive de j , VI
_Q
funcţionare a u n u i astfel
de contactor sîn t re p re ­
zentate în figura 378 : 'p îr­ ra o 1-, U
ghia oscilantă 2 este acţio­
n ată de contactul mobil, W
ia r b raţu l de com andă 1 M
"r S J ,
este fix a t de tija p en ­
dulului.
în m om entul în care
se închide circu itu l elec­ w - 1 1
tric, bobina 6 (v. fig. 378), tjm_U.il
fiind alim en tată de acu­
m ulatorul 5, v a respinge ME IS3"
m agnetul 7 m o n ta t pe tija
pendulului. Cînd acum u­ a
lato ru l este încărcat, n u ­
m ai după 6— 7 oscilaţii se
încheie circuitul. Cu cît
tensiunea acu m ulatorului
scade, cu a tît m ai des se -O -
face contactul, ia r cînd se lQ "n
ajunge ca la fietfare osci­
laţie să se închidă con­ — li
tactul, acu m u lato ru l tre ­ Fig. 379. Fazele d e lu cru a le contaetorului.
buie încărcat.
Spre deosebire de ceasornicul descris an terio r, a n tren area indica­
toarelor se face p rin in term ed iu l cu ren tu lu i electric. în acest scop, pe p a r­
tea superioară a tijei pendulului este m ontată o lim bă 8 (fig. 379) care
poate oscila n um ai în tr-u n sin g u r sens. Astfel, cînd p en d u lu l va oscila
de la d reap ta sp re stînga, ea va ap ăsa pîrghia 9, ia r aceasta v a elibera ştif-
tu l 10 m ontat pe b ra ţu l 11 ce va cădea sub g reu tatea proprie şi va închide
contactul 22. E lectrom agnetul 13 v a atrag e a rm ă tu ra basculantă ca re va
îm pinge b ra ţu l 1 înapoi şi acesta se v a zăvorî din nou cu ştiftul, 10.
Itf p a ra le l cu electrom agnetul 23 este legat electrom agnetul 14 care,
în m om entul închiderii circu itu lu i, a tra g e a rm ă tu ra 15 pe care este m on­
ta t clichetul 16. A cesta ro teşte cu u n d in te ro ata clichet 17 care este m on­
ta tă pe acul indicato ru lu i secundar.

2. Ceasornice cu balansier

„Ca şi ceasornicele m ecanice, ceasornicele electi'ice cu balan sier au

av an taju l că sîn t portabile şi a u dim ensiuni m ai mici.
In fig u ra 380 s-a re p re z en ta t u n ceasornic cu acţiune directă cu b a­
lansier' Se com pune d in tr-u n electrom agnet 2, în al cărui în tre fie r se
poate roti ro to ru l de fier 3, m o n tat
rigid pe axul regulatorului 4. P e ace­
laşi ax sîn t m o n tate roata oscilatoare
5 şi arcul sp iral 6 care îm p reu n ă
form ează sistem ul de oscilaţie al re-
gulatorului-etalon p e n tru o frecvenţă
bine determ inată.
C ontactul electric se form ează
în tre arcul 7 (care este izolat de m asă
cu rondela 8 şi leg at la bobina 2 a
electrom agnetului) şi planul înclinat
9, m o n tat pe axul reg u lato ru lu i şi
leg at de polul pozitiv al bateriei.
C ontactorul 9 este în clin at la 45°
şi cînd ajunge în d rep tu l arcului 7
îl apasă în jos, asigurînd astfel presi­
Fig. 380. C easornic cu b a la n sie r şi u n ea de contact. C ît tim p contactul
contact. este închis, electrom agnetul va da ro­
to ru lu i u n im puls de energie. R egu­
la to ru l se ro teşte m ai departe, ia r arcu l ajunge la capătul înclinat şi scapă
ridicîndu-se şi, p rin aceasta, în tre ru p e circuitul electric. La întoarcere,
plan u l în clin at va atinge p u ţin arcu l 7 pe care îl v a îm pinge în sus c u p a r­
te a sa superioară, izolată.
M ecanism ul indicatoarelor este a n tre n a t p rin tr-u n ax de transm isie
pe care sîn t m o n tate ro ata de clichet 12 şi ro ata de poziţionare 10, pozi­
ţionată de a rc u l 22. La fiecare oscilaţie a regu lato rului, în tr-u n sens, a r­
cul 23 antren ează roata de clichet, ia r în sens c o n tra r el se îndoaie, tfe -
cînd peste dinţi.

B. MECANISME CU TRANZISTOARE

M ecanism ele cu tran zisto are elim ină contactorul, organul cel mai
sensibil al ceasornicelor electrice. A n tren area indicatoarelor se face în
acelaşi m od ca la m ecanism ele cu contactoare. P rin fa p tu l că regulatorul
n u m ai com andă contactorul, frîn a re a acestuia v a fi m u lt m ai redusă,
astfel în cît o b aterie poate alim en ta ceasornicul tim p de m ai m u lţi ani.
F o rţa n ecesară p e n tru a n tre n a re a indicatoarelor este m ai m ică decît cea
p e n tru com anda contactorului.
 1. Ceasornice cu pendul

P rin cip iu l de funcţionare a u n u i ceasornic cu p endul şi tran zisto r se

poate u rm ă ri pe figura 381. Se foloseşte p ro p rietatea de blocare a tran z is­
toru lu i ; astfel dacă baza (B) âr6 u n p o ten ţial pozitiv, p rin circu itu l em iter
(E)-colector (C) n u v a trece c u re n t. A ceastă situ aţie corespunde cu cea a
contactorulu i cu contactele în d ep ărtate. D acă bazei i se aplică o tensiune
negativă, p rin circu itu l em i-
ter-colector v a trece u n cu­
re n t corespunzător contacte­
lor închise ale contactorului.
în serie cu em iteru l şi
colectorul se leagă o baterie
de alim entare şi bobina de
lu cru 3. In Circuitul, bază-
em iter se leagă bobina de co­
m andă (excitaţie) 2. Cele
două circuite sîn t cuplate
capacitiv p rin condensa­
torul C„.
L a cap ătu l tijei pendu­
lu lu i se m ontează u n m agnet
, perm anent cu secţiunea cir­
culară, cu rb at d upă u n arc
de cerc. Cele două bobine 2
şi 3 sîn t aşezate concentric,
şi în interio ru l lo r poate in ­ Fig. 381. C easornic cu p en d u l şi tran z isto r.
tra polul sud al m agnetului
p erm anent 1. D acă pendului se deplasează spre dreapta, în bobina de
com andă se induce o tensiune electrom otoare care are o astfel de polari­
tate încît baza v a fi încărcată pozitiv, şi tran zisto ru l răm îne blocat. Dacă
p en dulul se întoarce, polaritatea ten siu n ii electrom otoare in dusă în bobina
de com andă se schim bă, baza d evine negativă, tran zisto ru l se deblochează
şi p rin circu itu l bobinei de lu cru v a trece cu cu ren t fu rn izat de b aterie a
cărui tensiune este am plificată de tranzistor. C îm pul m agnetic cre at de
bobina de lu c ru v a îm pinge p en d u lu l spre stînga p înă cînd polul sud iese
d in bobină. P e m ăsu ră ce m ag n etu l iese, tensiunea indusă în bobina de
com andă scade şi, odată cu ea, scade şi negativ area bazei şi cu ren tu l în
bobina de lu c ru se în treru p e. Cu a ju to ru l condensatorului C tensiunea
la bază se stabileşte astfel ca atu n ci cînd bobina de com andă n u transm ite
un potenţial n eg ativ la bază, tran zisto ru l să fie blocat. Cînd p en dulul se
deplasează de la stînga spre d reap ta, blocajul devine şi m ai' puternic.
U nghiul «de oscilaţie a p en d u lu lu i depinde de p roprietăţile tran zisto ­
ru lu i (am plificarea tensiunii), de te m p e ra tu ra acestuia, de bobina de lucru
şi de m agnetul perm anent.
P rin dim ensionarea corespunzătoare a acestor elem ente se poate
ajunge la o precizie de ± 2 s/24 h.
P e n tru unifo rm izarea oscilaţiilor se m ontează bobina 4, şi in elu l con­
ductor 5 pe bob in a 3 în care se in d u c curenţi care frînează oscilaţiile m ari.
D ezavantajul ceasornicelor cu tranzistoare constă în fa p tu l că pie­
sele de fier ale ceasornicului sîn t m agnetizate de cîm purile m agnetice pu­
ternice, necesitînd o reg lare su p lim en tară în exploatare..

293
 2. Ceasornice cu balansier

P rin cip iu l de funcţionare este acelaşi cu cel descris la ceasornicele

c u pendulf
Ceasornicele cu b alan sier şi tran zisto are (fig. 382) se compun, în ge­
n e ra l, din urm ăto arele p ă rţi p rincipale :
— reg u lato ru l, com andat de tran zisto are ;
—- blocul electronic ;
— m ecanism ul de transm isie ;
— su rsa de energie electrică (baterie).

tran z isto r.

R egulato ru l (fig. 383) se com pune din două discuri de fier 1 şi 2 pe

care sînt m o n taţi doi m agneţi 3 şi 4 de form ă cilindrică. Cele două discuri
sîn t ech ilib rate cu două g reu tăţi m etalice nem agnetice 5 şi 6 fixate prin
n ituire. P e a x u l 8 al reg u lato ru lu i se m ontează şi arcu l spiral 7. Masa
reg u lato ru lu i fiin d re la tiv m are, frecv en ţa lui de oscilaţie este redusă (120
oscilaţii/m in).
P e n tru a se reduce frecările în lagăre, ax u l reg u latorului este m ontat
în poziţie v erticală şi aşezat pe p ie tre (cu gaură şi de acoperire) m ontate
în şu ru b u rile 11 şi 12, P e n tru a se reduce forţa de ap ăsare pe lagărul in fe ­
rior, se m ontează m ag n etu l p erm an en t 9, ia r d easupra lui, pe ax, m agne­
t u l 10. F o rţa de respingere d in tre aceşti m agneţi va anihila aproape com­
p le t g reu tatea regulatorului.
P e p a rte a in ferio ară a a x u lu i balan sieru lu i e ste m ontat discul de
com andă 13 care tran sm ite m işcarea de oscilaţie roţii de cuplare 14 pe al
cărei ax este m o n ta tă ro ata clichet 16, asigurată de clichetul 15.
Blocul electronic (fig. 384) poate fi dem ontat separat, el form înd o
u n ita te sep arată în ceasornic. E l se com pune din bobina de com andă 17,
b o b in a de lu c ru 18, tra n z isto ru l 19 şi condensatorul 20. Toate aceste ele­
m ente, cu leg ătu rile aferente, sîn t m o n tate pe o placă din m aterial plastic
sa u tex to lit şi acoperite cu u n capac din m aterial plastic transparent.

294
 M agneţii 3 şi 4 (v. fig. 383) sîn t astfel am p lasaţi pe regulator încît-
atu n c i cînd acesta se află în stare de repaus el şă fie chiar deasupra bo­
binelor. '
D eschiderea şi închiderea circu itu lu i electric al bobinei de lu cru de
că tre tran zisto r se fac în acelaşi fel ca la ceasornicul qu pendul. Şi în
acest caz, im p u lsu l se tran sm ite b alansierului in tr-u n singur sens, în sen­
su l opus tran zisto ru lu i care este blocat, şi reg u lato ru l oscilează liber-

Fig. 384. Bloc electronic.

Discul din alum iniu 21 este o frîn ă cu cu ren ţi turbionari, p e n tru

stabilirea am p litudinii oscilaţiilor regulatorului.
A lim entarea ceasornicelor se face cu o b a te rie de 1,5 V. Cînd aceasta
este nouă, discul de alum iniu se p u n e în poziţia m edie ce asigură astfel
un unghi de oscilaţie de 220° în am bele sensuri. D upă ce tensiunea bateriei
scade, şi am p litu d in ea oscilaţiilor se m icşorează, discul se scoate p u ţin de
sub regulator, şi oscilaţia revine la norm al.
R eglarea m ersului se face ca şi la ceasornicele m ecanice, cu aju to ru l
com pasului.

%
■
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Ce se înţelege p rin ceasornic cu a c ţio n a re directă ?

2. De cîţe tip u ri sîn t ceasornicele cu a c ţio n a re d irec tă ?
3. C are este p rin c ip iu l d e fu n c ţio n are a ceaso rn icu lu i cu a c ţio n a re d ire c tă cu p en d u l ?
4. C are sîn t p ă rţile p rin cip ale ale ceasornicului e le ctric c u acţio n are d ire c tă cu
b a la n sie r ?
5. C are este p rin c ip iu l de fu n cţio n are a ceasornicelor cu tra n z isto r ?
6. Cum se sta b ilize az ă a m p litu d in ile d e o scilaţie la ceasornicele cu a cţio n are d ire c tă ?
 ... CAPITOLUL III,, , -v

CEASORNICE SINCRONE

. - , Ceasornicele sincrone sin t cele m ai vechi ceasornice electrice. Ele

a u a p ăru t cu aproxim ativ 50 de ani în urm ă. „
Ceasornicele sincrone se bazează pe principiul ro tirii sincrone (cu
frecvenţa curen tu lu i) a u n u i m otoraş de curen t electric. Ele se com pun,
d in tr-u n m otor sincron şi un m ecanism de tran sm itere a m işcării la in -
dicafbare. - ___ ____
Ceasornicele sincrone p re z in tă o 's e rie de av an taje : se alim entează
direct de la reţe a u a de distrib u ţie a-en erg iei electrice,, au p re ţ de cost
foarte scăzut, sîn t robuste şi au consum de energie foarte mic. D ar au şi
u n dezavantaj foarte m are, p e n tr u că depind de frecv enţa curentului. Dacă
acesta n u are valoarea riguros egală cu cea nom inală (50 Hz), ceasornicele
sincrone n u m ai m erg cu precizie.
D upă valoarea tu raţiei m otoraşului sincron, se deosebesc :
— ceasornice sincrone cu tu ra ţie m ică ;
— ceasornice sincrone cu tu ra ţie m are.
P rim ele (200— 400 fot/m in) sîn t m ai răspîndite deoarece au rap o rtu l
de dem ultiplicare p în ă la indicatoare m ai mici şi se pprnesc m ai uşor. Cele
cu tu raţie m are (3 000 rot/m in) se folosesc m ai ra r deoarece se uzează mai
repede şi au nevoie de m ulte tre p te p e n tru redu cerea turaţiei. Se folosesc,
de obicei, cînd se cer cadrane şi indicatoare m ari, deoarece prin raportul
m are de-dem ultiplicare m om entul tran sm is indicatoarelor creşte m ult.
D upă felul în care se face p o rn irea m otorului, se deosebesc tre i ti­
p u ri de ceasornice sincrone :
—■ cu pornire m anuală ;
— cu au topornire ;
. — cu autopornire şi rezervă de m ers.
Toate tip u rile pot fi echipate cu m otoare cu tu raţii m ari sau mici.
La reţelele electrice la care în tre ru p e re a curentului se produce rar, iar
du rata în tre ru p e rilo r este de cîteva secunde, se folosesc în condiţii optime
ceasornicele cu autopornire. La reţe­
lele cu în tre ru p e ri ra re de curent,
d ar de d u rată m ai m are (cîteva m i­
nute), ceasornicele cu autopornire
n u sîn t corespunzătoare deoarece,
după în tre ru p e re a curentului, ele
treb u ie reglate. In aceste reţele se
folosesc ceasornice cu pornire m anu­
ală, care se opresc la în treru p erea
curentului.
In locurile unde cu rentul se în ­
tre ru p e pe u n tim p îndelungat (cîteva
ore) sîn t recom andate ceasornicele cu
autopornire şi cu rezervă de m ers,
care pot funcţiona 8 h fără curent.
Ceasornicele sincrone sînt cea­
Fig. 385. C easornic p e n tru v e rifica re a sornice dependente, ele depinzînd de
. frecvenţei. frecvenţa cu ren tului din reţea.

296
 P e n tru a se m enţine frecvenţa egală cu cea nom inală, centralele
electrice sîn t p rev ăzu te cu ceasornice p e n tru v erificarea frecvenţei. După
ele se reglează dispozitivele de com andă care m enţin autom at constantă
tu ra ţia generatoarelor.
în fig u ra 385 este rep re z en ta t u n astfel de ceasornic. P e cadranul
din stînga se poate citi tim p u l legal, ind icato arele acestui cadran sînt co­
m andate de u n ceasornic cu pen d u l de m are precizie.. -
P e cadranul din dreapta se 'p o ate'citi. tim p u l indicat de u n ceasornic
sincron care este_acţionat de_ energia electrică prod u să de centrală. în tre
cele două este m o n tat u n m ecanism d iferen ţial care acţionează indicato­
ru l central. A cesta , indică diferenţele pe cad ran u l m are,' divizat de; la 0
la 60, spre stînga (—) şi spre d reap ta (+ ). D iferenţele ce depăşesc 1 min
se p o t citi pe cad ran u l de jos (ca la cronom etre). D acă generatorul va func­
ţiona cu tu ra ţia precisă, in dicatorul central v a v ib ra în zona diviziunii „0“.
R ectificarea preciziei se face periodic, astfel incit ceasornicul sincron să
m eargă cît mai ap ro p iat de ceasornicul-etalon.

A. CEASORNICE SINCRONE CU PORNIRE MANUALA

La ceasornicele cu p ornire m an u ală se foloseşte, de obicei, un m oto­

raş cu m ai m u lţi poli (9— 15 perechi), deoarece p o rn irea m anuală a m oto­
ru lu i cu doi poli (n = 3 000 rot/m in) se realizează foarte greu. P e n tru ca
un m otor sincron să pornească, el treb u ie ro tit p în ă cînd tu ra ţia lu i ajunge
la tu ra ţia sincronă ns j/if =
Schem a u n u i m otor sincron este rep rezen tată în figura 386. M otorul
sincron este form at din bobina stato ru lu i 1, m iezul m agnetic 2 din tole de
oţel şi ro to ru l 3.
O secţiune p rin tr-u n rotor este rep rezen tată în figura 387. A xul ro­
toru lu i 1 face corp com un cu pinionul 2. Pe ax este fix at prin n itu ire ro­
to ru l 3. R oata v o lan t 5 este m ontată pe ax cu frecare cu a ju to ru l inelului
d istanţier 4, al arcu lu i 6 şi a l rondelei presate 7.
P e n tru p o rn ire (lansare), m oto ru l fete p rev ăzu t cu un dispozitiv
care se m anevrează din ex terio ru l carcasei (fig. 388). A cesta se com pune
d in tr-o pîrg h ie 1, a rtic u la tă excentric faţă de ro to ru l 4, şi prev ăzu tă cu
u n ştift de a n tre n a re 3 şi cu un arc elicoidal 2. La pornire, pîrghia se
trage spre dreap ta, şi ştiftu l in tră în tre polii rotorului. Cînd se eliberează

Fig. 386. M otor Fig, 387. S ecţiune p rin Fig. 388. D ispozitivul p e n tru
sincron. rotor. p o rn ire a m o to ru lu i c u m ai
m u lţi poli.

297
pîrghia, arcu l o trag e b ru sc înapoi, şi ştiftu l im p rim ă rotorului o anum ită
tu ra ţie după care iese d in tre polii rotorului.
In fig u ra 389 este rep re z en ta t u n ceasornic sincron cu pornire
m anuală.

B. CEASORNICE SINCRONE CU AUTOPORNIRE

La ceasornicele sincrone cu autopovnire se folosesc m otoare cu tu ­

raţie m ică şi m otoare cu tu ra ţie m are.
a. Motorul cu autopornire cu turaţie m ică (opt perechi de poli), re ­
p re ze n tat în figura 390, se com pune din : carcasa 1, stato ru l cu polii 2,
bobinele 4, roto ru l 5, lag ăru l din tex to lit 6, u n inel de ungere din pîslă sau
piele 7 şi o bucşă de ghidare 3.

■ir1 ?
w 76 1
1
r iii T iri— ii
l '- O -
c i

î J R i
l l â i v
S
s■vH
.liiliIlililil \'
a

I I iPf
L

/ /// \
5 6 7 3 L 2
Fig. 390. M otor cu au to p o rn ire cu tu ra ţie m ică.

Spre deosebire de m otoarele cu lansare, la m otoarele sincrone cu

autopornire, ro to ru l este p rev ăzu t cu poli din m agneţi perm anenţi. Aceşti
poli se p o t realiza în două feluri. P e circu m ferin ţa rotorului cilindric se
practică n işte locaşuri în care se introduc m agneţi perm anenţi, alternativ
cu polul N şi polul S sp re exterior. Acest
mod de execuţie a ro to ru lu i este costisitor. i.V.f
M ult m ai economic este procedeul reprezen­
ta t în figura* 391. P e u n m ag n et p erm anent
pu tern ic 3 se aplică, la cele două capete, a r­
m ăturile din fier 1 şi 2. U na d in tre arm ătu ri
va fi polul N, ia r cealaltă polul S. A rm ătu ­
rile sîn t prevăzute cu dinţi îndoiţi şi ele sîn t ţ r
astfel m ontate pe m agnetul p erm an en t în cît Fig. 391. C onstrucţia rotorului.
cei doi poli să alterneze.
Polii stato ru lu il sîn t îm p ărţiţi în două p ă rţi, d intre care una este
ecranată cu o sp iră în scu rtcircuit. în acest caz se rep etă fenom enele de­
scrise la m otoarele de cu ren t altern ativ , adică flu x u l m agnetic defazat în
spaţiu şi tim p din stato r an tren ează rotorul.
Ceasornicele cu au to p o rn ire au dezav an taju l că n u sîn t perfect sin­
crone, adică la p o rn ire sau la suprasarcini m oto ru l se poate roti şi cu tu ­

299
raţii m ai m ici decît cea sincronă* U n ro to r cu lan sare în astfel de cazuri,
s-a r fi -oprit.
D acă su p rasarcin a (frînarea) este de scu rtă d u ra tă, m otorul reviiie
singur la tu ra ţia sincronă, şi a b aterile ceasornicului sînt neglijabile. D acă
există însă suprasarcini perm an en t (fre­
cări m a ri perm anente), ceasornicul v a în -
tîrzia sistem atic.
b. M otorul
ţie m are este rep rezen tat în figura 392.^
La acest tip, deoarece tu raţia este fo arte
m are (3 000 rot/m in), întregul m ecanism
de reducere este m o n tat într-o cutie ci­
lind rică 1 u m p lu tă cu ulei. A cesta, fiind
to t u n m otor cu autopornire, a re ro to ru l
c o n stitu it d in tr-u n m agnet perm anent cu
doi poli, şi stato ru l are polii ecranaţi, O
secţiune p rin cutia 1 este reprezentată în
fig u ra 393. P a rte a cea m ai solicitată este
ax u l 1 pe care se află m ontat rotorul.
Fig. 392. M otor c u a u to p o rn ire cu A cest ax este g hidat de două lagăre din
tu r a ţie m are. te x to lit 2. U ngerea este asigurată de ine­
lu l de v ată 4 îm bibat, în ulei, despărţit de
ax de către cilin d ru l p erfo rat 3. R oţile red u cto ru lu i sînt m ontate în tre
cele două schelete 5 din textolit. A x u l 7 care face o rotaţie pe m in u t (ax
secundar) este sin g u ru l care iese din cutie şi este etan şat .de inelele din
pîsla 6.
* S

C. CEASORNICE SINCRONE CU AUTOPORNIRE Şl REZERVĂ DE MERS

La în tre ru p e re a c u ren tu lu i electric ceasornicele sincrone descrise în.

paragrafele p recedente se opresc. P e n tru elim inarea acestui inconvenient,
ceasornicele sincrone se prev ăd cu u n m ecanism care îi asigură -funcţip-,

300
n a rea şi în perioada de în tre ru p e re a cu rentului. A cest m ecanism funcţio­
nează, de obicei, In p aralel cu ceasornicul sincron, p e n tru că dacă a r sta
c.î't. tim p este curent, uleiul, din lag ăre s-ar usca, şi m ecanism ul n u a r mai
funcţionai corect. \
C easornicul cu rezervă de
m ers se com pune din Următoa­
rele p ă rţi principale : .
’ : — m otor sinfcrori cu auto­
pornire ;
: — m ecanism de ceasornic
cu balan sier ;
— m ecanism de arm are
p e n tru ceasornicul cu b alansier ;
— m ecanism de sin­
cronizare.
M otorul sincron cu 8 pe­
rechi de poli = 375 rot/m m )
antrenează indicatoarele şi a r-
m ează arcu l m otor al m ecanis­
m ului cu balansier. M ecanism ul
de ceasornic cu b alansier este
u n ceasornic m ecanic obişnuit,
de precizie n u p rea ridicată,
deoarece el este sincronizat de
m otorul sincron.
Schem a de p rincipiu a
ceasornicului sincron cu rezer­
vă de m ers este rep rezen tată în
figura 394.
a. M ecanism ul de arm are Fig. 394. Schem a ceasornicului sincron cu r e ­
se com pune din m otorul sin­ zerv ă d e m ers.
cron 1 care antrenează o
roată 2 din tex to lit (p en tru reducerea zgom otului). M işcarea este
transm isă la ro ata 3, p rev ăzu tă cu u n ştift de a n tre n a re excentric de
care este a rtic u la t b ra ţu l 4. De b ra ţu l 4 este legat b ra ţu l oscilant 5 care
oscilează n u m ai în tr-o sin g u ră parte. De capătul b raţu lu i oscilant este
legată p rin articu laţie o pîrghie 8 pe care este m o n tat clichetul 6 şi care
se poate ro ti în ju ru l axei ro ţii de clichet 9. A ceastă pîrghie este atrasă
de arcul 7, care arm ează arcu l m otor m o n tat în caseta 10. Dacă m otorul
sincron se ro teşte, pîrg h ia 8 va începe să oscileze şi îm preună cu ea cli­
ch etu l 6. în sus, clichetul este tra s de m otor care întin d e arcu l 7, ia r în
jos de acest arc care ro teşte ro ata 9 cu u n dinte.
R ap o rtu l de arm a re este a stfel calculat încît să fie cu 1/10 m ai m are
decît ra p o rtu l de d esfăşurare a arcu lu i m otor. în acest fel, în orice m o­
m en t s-a r în tre ru p e curentul, a rc u l m otor va fi com plet arm at. S u p raa r-
m area este îm piedicată de articu laţia u n ila te ra lă d in tre b raţele 4 şi 5.
Cînd arcu l este com plet arm at, b raţele 4 şi 5 se îndoaie (după linia sub­
ţire din schem ă), ia r arcu l 7 n u m ai are suficientă forţă p e n tru a roti
roata clichet.
A rcul m otor asigură o funcţionare a ceasornicului pe o d u ra tă de 8 h.
b. M ecanism ul de sincronizare asigură ca m ecanism ul de ceasornic
să funcţioneze în acelaşi ritm cu frecvenţa cu ren tu lu i electric. R oata 2

301
execută u n n u m ă r de. 133 roţ/m in, ia r reg u lato ru l ceasornicului este re ­
g lat la 'acelaşi n u m ă r de oscilaţii pe m in u t. P e ro ata 2 este a rtic u la t e x ­
centric b ra ţu l de a n tre n a re 11 care im prim ă b ra ţu lu i oscilant 12 o m işcare
de oscilaţie în ju ru l axulu i reg u lato ru lu i. De b ra ţu l 12 sînt fix ate capătul
ex terio r al arcului sp iral 13 şi com pasul de reg lare 14 ; astfel, la fiecare
rotaţie a ro ţii 2, a rc u l sp iral va execu ta o oscilaţie com pletă, şi acesta va
im prim a, în tre g u lu i reg u lato r această frecvenţă.
S pre deosebire de indicatoarele o rar 17 şi m in u ta r 16, indicatorul
secundar 15 este a n tre n a t de la m ecanism ul de arm are astfel încît fu n c­
ţionează n u m ai cînd ceasornicul este alim en tat de curent. O p rirea lui in ­
dică în tre ru p e re a cu rentului.

întrebări reca pitulative

1. C are este p rin cip iu l d e fu n c ţio n a re a ceasornicelor sincrone ?

2. C um se cla sifică ceasornicele sincrone ?
3. î n ce m o d se m e n ţin e c o n stan tă fre c v e n ţa c u ren tu lu i în c en trale le ele ctrice ?.
■1. C um se p o rn e şte ceaso rn icu l sin c ro n cu la n sa re ?
5. D escrieţi cum este c o n stru it ro to ru l m o to ru lu i cu a u to p o rn ire.
6. C um se a rm e az ă ceasornicele cu re ze rv ă de m ers ?
7. î n ce m od se face sin cro n izarea ceasornicului cu re ze rv ă de m ers ?

CAPITOLUL IV

CEASORNICE ELECTRICE DE M IN Ă

Ceasornicele electrice de m înă sîn t mai recen t date in exploatare. Ca

p rincipiu de funcţionare, n u d iferă de ceasornicele electrice m ari, d ar din
p u n ct de vedere co nstructiv sîn t m u lt diferite de acestea. F iind la începu­
tu l evoluţiei lor, n u au atins încă fineţea tehnică a celor mecanice, d ar în
ceea ce priv eşte precizia le-au depăşit.
Ele au o serie de av an taje :
— n u treb u ie arm ate ;
— schim barea b ateriei făcîndu-se în ateliere specializate, ceasornicul
v a fi rev izu it şi cu ră ţit periodic ;
— au p u ţin e piese în m işcare, deci u zu ră şi posibilităţi de defec­
ta re red u se ;
— a u precizia ridicată, cele ieftine funcţionează cu o toleran ţă de
1—4 s/24 h.
D esigur, ele a u şi dezavantaje care privesc m ai m ult atelierele de
în tre ţin e re şi m ai p u ţin pe p u rtă to ri. A stfel, p e n tru rep ararea şi reglarea
lo r sîn t necesare o serie de in stru m e n te foarte precise şi foarte scum pe, ia r
p ersonalu l acestor ateliere tre b u ie să fie de în altă calificare.
Şi la ceasornicele electrice de m înă elem entul cel m ai sensibil este
contactorul. La prim ele ceasornice s-au folosit contactoare cu arc, care
încep să fie înlocuite cu contactoare cu roţi, ia r de curînd se fabrică şi cea-

302
sornice c u tran zisto are la care s-au elim inat contactoarele. D upă cum se
observă, ceasornicele de m înă au p arcu rs aceleaşi etape de dezvoltare ca
şi ceasornicele m ari.

A. CEASORNICE CU CONTACTOARE CU ARC

Ceasornicele electrice de m înă fac p a rte din categoria ceasornicelor

cu acţionare directă. în tr-o poziţie bine stab ilită b a lan sieru l’com andă un
contactor care închide u n circu it compus d in tr-o b aterie şi un electro­
m agnet. C îm pul produs de electrom agnet com pletează energia pierd u tă de
balansier în tim p u l unei oscilaţii.
în a fa ra condiţiilor im puse contactoârelor ceasornicelor m ari, la cea­
sornicele de m înă a p a r condiţii noi : lucru m ecanic necesar p e n tru închi­
derea contactelor treb u ie să fie foarte mic, frecarea contactelor treb u ie să
fie m inim ă p e n tru a elim ina u z u ra lor deoarece frecvenţa de închidere este
foarte m are (9 000— 10 800 contacte/h), dim ensiunile contactorului treb u ie
să fie foarte m ici şi cel m ai im p o rtan t este ca la şocuri contactele să nu
vibreze.
La cele p a tru tip u ri de ceasornice care se vor prezenta s-a cău tat să
se satisfacă aceste condiţii.
1) în fig u ra 395 s-a rep rezen tat u n u l din prim ele tip u ri de ceasor­
nice electrice de m înă. A lim entarea se face cu două baterii mici 1
(fig. 395, a) legate în paralel. P o lu l negativ al b ateriei este legat la un ca­
p ăt al bobinelor 3, ia r celălalt cap ăt al bobinelor este legat de masă. Polul
pozitiv este legat de b ra ţu l contactor 4, ia r celălalt contact, arcul 5, este
legat de masă. A stfel, prin atingerea arcului de b ra ţu l contactor circuitul
electric se închide.

a b
Fig. 395. C easornic electric d e m înă.

303
 t A rcu l 5 este m o n tat astfel în cît în- poziţia de repaus a balansierului
să n u .Ia c ă contact cu b ra ţu l 4. E l este com andat de cam a 6 m o n tată rigid
pe axul b alansierului, în tr-o astfel de poziţie în cît circuitul electric să se
închidă cu p u ţin înainte ca rid ic ă tu ra de pe obada roţii oscilatoare 14 să
ajungă în d re p tu l polului sta to ru lu i 2.
D acă balansierul’'oscilează în sensul in d icat de săgeată, cam a 6
atin g e arcu l 5 şi îl îndoaie p în ă cînd atinge b ra ţu l contactor. In acest mo­
ment? rîrc u itu l se închide, şi electrom agnetul 2 v a d a u n im puls balansie­
ru lu i în d irecţia m işcării. B alansierul rotin d u -se m ai departe, arcu l scapă
de pe cam ă şi revine la poziţia de echilibru, în tre ru p e circuitul, după care
b alansieru l oscilează liber.
La întoarcere, cam a atinge p e n tru p u ţin tim p arcul, îndepărtîndu-1
şi mai -mult de b ra ţu l 4, după care oscilează liber.
Dioda 7 din germ aniu a re ro lu l de a îm piedica form area scînteilor la
în tre ru p e re a contactului.
C înd b a te ria este nouă, u n g h iu l de oscilaţie a balansierului este de
270c. A cest unghi răm în e co n stan t deoarece sistem ul de contact este cu
autoreglare. Dacă am plitudinea scade, contactul răm îne m ai m u lt tim p
închis şi se tran sm ite o energie m ai m are balansierului.
în tim p u l exploatării, ceasornicul poate p rim i şocuri putern ice care
m ăresc fo arte m u lt oscilaţiile, ceea ce produce p e rtu rb ă ri în b u n a func­
ţionare. P e n tru a se lim ita u n g h iu l de oscilaţie, ceasornicul este prevăzut
cu un dispozitiv com pus din ştiftu l 8 (fig. 395, b), furca 9 şi lim itatorul
m agnetic 10. Dacă am plitudinea de oscilaţie este p rea m are, balansierul
antrenează cu ştiftu l 8 fu rca 9 care, fiind respinsă de lim itato ru l m agne­
tic, îrînează oscilaţiile în am bele sensuri.
O scilaţiile balansierului sîn t transm ise la indicatoare p rin in te rm e ­
diu l ştiftu lu i ap latizat 11 m o n ta t p e b alansier şi al roţii dinţate 12
(fig. 396). Ş tiftu l atinge u n dinte al roţii şi îl îm pinge în poziţia B, după
care îşi continuă drum ul părăsind dintele. în acest m om ent, m agnetul de
poziţionare 13 roteşte ro ata din oţel m ai d ep arte pînă cînd dintele ajunge
în poziţia C.

Fig. 396. D ispozitivul

d e tra n s m ite re a
m işcării.

Fig. 397. M ecanism ul de regla

a indicatoarelor.

304
. , , La reîntoarcere, ştiftu l 11 atinge dintele u rm ă to r din poziţia A şi îl
roieşte puţin înapoi după care îl părăseşte, ia r m agnetul de poziţionare
ro teşte ro ata înain te ca dintele să aju n g ă din n ou în poziţia A.
La reglarea indicatorului, p e n tru a n u fo rţa b alansierul şi sistem ul
de tran sm itere a m işcării, b alan sieru l se blochează (fig. 397). Dacă axul 18
cu care se reglează in d icato ru l se trag e afară, b ra ţu l 17 va aluneca pe o
su p rafaţă conică a axu lu i şi va bloca ro ata oscilatoare 14 p rin interm e­
diul b ra ţu lu i de ridicare 16 şi al arcului de frîn a re 15. în acelaşi tim p,
b raţu l-an co ră 21 va bloca ro ata 12. P rin învârtirea axului 18 roţile 29 şi 20
reglează indicatoarele.
P e n tru o rien tare se d au d atele tehnice ale ceasornicului :
— alim entarea cu două b a te rii din oxid de m ercu r ;
— tensiunea 1,35 V ;
— două botine cu cite 5 000 spire din sîrm ă de cupru cu diam etrul
de 0,025 mm ;
— diam etru l ro ţii oscilatoare 9 m m ;
. — n u m ăru l de oscilaţii pe oră 18 000 ;
— precizia ± 4 s /2 4 h .
■ 2) C easornicul rep re z en ta t în figura 398 n u are un electrom agnet
puternic, ci foloseşte m agneţi perm anenţi de dim ensiuni mici. Şi energia
de funcţionare va fi m ai mică, şi de
j aceea este alim en tat num ai de la o sin-
|| ■li O ^ g u ră baterie. C ircuitul m agnetic (fig.
lllli „ / 399) se com pune din m agneţii perm a-
fm : ^ q n en ţi 1. 2 şi 3, coloanele 6 şi plăcile in -
,, ic r n ^ \ ferioare 4 şi superioară 5. Toate aceste
|j| | q O \ elem ente sînt executate din oţel. R oata
. ^ n \ oscilatoare' 7 este m ontată în tre m ag-
\ n eţii p erm anenţi şi placa superioară.
?7rj " i = X \_ 0 P e roata oscilatoare din m aterial ne-
A | m agnetic este m ontată bobina 8 de
1^ -r O form ă ovală care, fiind străb ă tu tă de un
^ c u ren t electric, va produce un cîm p

Vig. 398. C easornic d e m în ă cu m ag- Fig. 399. C ircu it m agnetic,

n e ţi p e rm a n en ţi.

m agnetic. Sensul cu ren tu lu i din bobină se alege astfel incit, în poziţia de

echilibru a roţii oscilatoare, polii m agnetici de acelaşi sens (ai bobinei şi
ai m agnetului perm an en t) să fie fa ţă în faţă. D atorită aşezării asim etrice
a m agneţilor p erm anenţi, bobina v a fi respinsă, totdeauna, în acelaşi sens.

20 — M an u alu l ce a so rn ica ru lu i 305

 Condiţia c a ceasornicul Să aibă o precizie cit m ai m are este ca b a-
lah sîenil să oscileze cit' mai’ m u lt liber. De aceea, tran sm iterea im pulsului
trebuie să fie de sc u rtă d u rată. T ran sm iterea im p u lsului se face cu a’ju -
to ru l u n u t co n tacto t cu afc com andat' de'balattsier.
Pe a i u l b alan sieru lu i (fig. 400) este m o n tat rigid discul de contact 9
care p o artă p aleta de im puls 14. A rcu l de contact 11 este executat din au r
şi com andat de arcu l de cu p lare 12, p rin in term ed iul furcii 13. C ontactul
ele c tric se realizează în tre arcul 11 şi contactul
10 din platină. A rcurile sînt astfel m ontate îrî-
cît în poziţia de echilibru a roţii oscilatoare 7.
cele două contacte să fie la distanţa de 0,2—
0,3 m m .
D acă ro ata oscilatoare se roteşte in sensul
indicat p rin săgeată, paleta de im puls 14 va
atin g e arcu l de cuplare 12 şi il va îndoi. P rin
in term ed iu l furcii 13 se va îndoi şi arcul de
contact 11 pînă cînd atinge contactul 10 şi c ir­
cu itu l electric este închis. Roata oscilatoare va
prim i u n im puls în sensul rotirii, şi p aleta de
im puls scapă arcul de cuplare care, îm preună
cu arcu l de contact, vor reveni în poziţia de re ­
paus (nedeform ate), -întrerupind circuitul elec­
tric. B alansierul va oscila liber. La întoarcere,
p aleta de im puls va îm pinge arcul 12 în sens
opus, m ărind şi m ai m u lt distanţa în tre cele
două contacte. R ezultă deci că im pulsul se tra n s­
m ite num ai în tr-o sin g u ră direcţie.
P aleta de im puls m ai are rolul de a tra n s­
m ite m işcarea spre indicatoare. Cînd roata
oscilatoare se roteşte in sensul săgeţii, paleta
îm pinge în a in te eu u n dinte ro ata de cuplare. In sens invers n u se tra n s­
m ite m işcarea. S istem ul de tra n sm ite re a m işcării este identic cu cel de­
scris în cazul precedent, cu sin g u ra deosebire că poziţionarea roţii n u se
face cu u n m agnet p erm anent, ci cu u n arc.
M ecanism ul de reglare a indicatoarelor este rep rezen tat în figura 398.
La trag erea ax u lu i de reg lare 15 se cuplează ro ata 16 ca la ceasornicele
mecanice. L a reglare, b alan sieru l ceasornicului trebuie să se oprească
în tr-o an u m ită poziţie astfel în cît circuitul electric să răm înă deschis şi
ceasornicul să fie în stare să pornească din nou. P e n tru aceasta, m ecanis­
m ul este p rev ăzu t cu u n b o lţ de ridicare 17 care, la tragerea axului 15, va
fi ro tit de u n arc pînă cînd g h eara 18 atinge circum ferinţa discului 19,
m ontat pe ax u l balansierului. Discul rotindu-se, într-o anum ită poziţie
gheara 18 va in tra în d eg ajarea discului 19 şi, totdeauna, ştiftu l 20 va
atinge obada roţii oscilatoare, oprind-o. In această poziţie, ceasornicul
poate să răm în ă tim p în d elu n g at fără ca m ecanism ul să aibă de suferit,
în m om entul apăsării axu lu i 15, ceasornicul va porni im ediat.
3) C easornicul re p re z en ta t în fig u ra 401 se aseam ănă foarte m ult
cu cel descris anterior. Şi el a re doi m agneţi perm anenţi 1, m ontaţi pe o
placă de oţel 2. Ceea ce are deosebit este balan sieru l (fig. 402). O bada roţii
oscilatoare 3 este tă ia tă şi în locul respectiv s-a m o n tat o bobină de formă
ovala. U nul d in tre capetele bobinei este legat de b alansier (masă), ia r ce­
lălalt, de ştiftu l de contact 5: Ş tiftu l este m ontat intr-o p iatră cu gaur> 7

306
 13 n -
Fig. 401. C easornic de m înă cu bob in ă excentrică.

presată în discul 6, m ontat pe axul balansierului. Ş tiftul de contact din

p latină este izolat faţă de m asă. T ot pe axul b alansierului, însă de partea
cealaltă a roţii oscilatoare, se m on­
tează discul de lim itare 8 şi ştiftu l de
lim itare 9.
O scilaţiile balansierului sînt
transm ise de ştiftu l de contact 5 la
roata de an tren are 10 (fig. 403) pe al
cărei ax este m ontat un pinion ce
tran sm ite m işcarea la indicatoare.

Fig. 403. D ispozitivul de tra n sm ite re a m iş­

cării.

307
 La acest tip de ceasornic, ro a ta de a n tre n a re 10, asigurind şi contac­
tu l electric, e ste ex ecu tată d in tr-u ri aliaj de m etale preţioase. Ea se pozi­
ţionează cu a ju to ru l m agnetului p erm an en t 20. P e n tru ca acest lu cru să
fie posibil, pe ro a ta 10 se m ontează o altă ro ată de poziţionare 21 de fier.
La fiecare oscilaţie a balansierului, ro ata de a n tren are înaintează cu
u n dinte în m odul a ră ta t la p rim ele două tip u ri de ceasornice.
C ontactul electric se realizează p rin atin g erea v îrfu rilo r dinţilor roţii
de arcul 12 d in m etal preţios. In poziţia de rep au s a roţii de antren are,
în tre vîrful d in te lu i şi a rc u l 12 este o m ică distanţă, deci circuitul este
deschis. C înd ro a ta de a n tre n a re este a n tre n a tă de balansier, dintele de
lingă arcul 12 se ridică p u ţin şi îl atinge, închizînd circuitul electric care
cuprinde p o lu l neg ativ a l b ateriei 13, contactorul 14, contactul fix 25,
a rc u l de cb n tact 12, ro ata de a n tre n a re 10, ştiftu l de contact 5, bobina 4,
m asa şi polul pozitiv al bateriei.
P rin înch id erea circuitului, balan sieru l va prim i un im puls. R oata
de an tre n are ro tindu-se, dintele părăseşte cap ătu l arcului, şi circuitul se
în tre ru p e. C easornicul treb u ie astfel reg lat în cît im pulsul să fie transm is
cînd balansieru l se află în poziţie de echilibru. La întoarcerea b alan sieru ­
lui, roata de a n tre n a re va fi p u ţin m işcată, fără să se facă contactul elec­
tric. Deci şi în acest caz im ­
pulsul se transm ite num ai în ­
tr-o singură direcţie.
L a b ateria nouă, am plitu­
dinea de oscilaţie este de 250°.
Dacă aceasta 'creşte d atorită
u n o r şotfuri exterioare, in tră în
funcţiune * lim itatorul, adică
ştiftu l de lim itare va atinge po­
dul m agnetic superior.
P e n tru reglarea indica­
to arelo r se trage coroana 2 6 ;
atu n ci ro ata de cuplare m on­
ta tă de b raţu l oscilant 27 va
cupla an grenajul indicatoare­
lor. In acelaşi tim p se elibe-
2 rează b ra ţu l 28 care va fi ro tit
de u n arc astfel încît paleta ci­
lindrică 29 m ontată pe capătul
lui să in tre în tre dinţii roţii de
cuplare. A stfel balansierul se
va opri, totdeauna, în poziţia în
, , . I . . . . . care circu itul este deschis.
Fig. 404. C easornic electric de m in a fa ra
ro a tă oscilatoare. D upă apăsarea coroanei,
ceasornicul va porni im ediat.
4) L a ceasornicul p rezen tat în figura 404 se foloseşte to t in te ra cţiu ­
nea în tre u n m agnet p erm an en t şi un cîm p m agnetic creat de o bobină.
S pre deosebire de cele descrise, acest ceasornic este mai simplu. R egula­
torul n u m ai este un balan sier clasic, ci pe ax u l reg ulatorului s-a m o n tat
u n b ra ţ de care este legată la u n capăt bobina 2, ia r la celălalt capăt, p en ­
tr u echilib rare, o g reu tate 2. A cest sistem , îm preună cu arcul spiral 3,
form ează regulato ru l.

308
 In b ra ţu l reg u lato ru lu i este m o n tat un ştift sem irotund din aliaj de
a u r + a r g in t+ p a la d iu . în discul 5, m o n ta t pe a x u l regu latorului, este p re­
sa t to t u n ş tift sem irotund de p ia tră 6, lipit de p rim u l cu faţa plană, pen­
tr u izolare. C elălalt contact se com pune din co n tactu l 7 m ontat pe arcul 8
şi dispozitivul de conducere 9. A cest contact este izolat de re stu l ceasorni­
cului şi este legat de polul negativ al bateriei.
Dacă reg u lato ru l va oscila în direcţia săgeţii, ştiftu l 4 va atinge con­
ta c tu l 7 şi va închide circuitul electric.
M ecanism ul indicator este acţionat de ştiftu l 10 care la fiecare osci­
laţie îm pinge ro ata de an tren are 11, de fier, cu u n dinte. A ceastă roată
are 18 dinţi, ia r pinionul 12 de pe ax u l roţii, 6 dinţi. R egulatorul făcînd
tre i oscilaţii pe secundă, rezu ltă că pinionul se v a ro ti cu un dinte pe se­
cundă ; aceasta an trenează ro ata 13 to t cu u n dinte pe secundă. P inio­
n u l 12 şi ro ata secundară 13 cu 60 dinţi au dinţii de o form ă specială.
A ceastă form ă a dinţilor face ca ro a ta secundară să se rotească 1/3, ia r
re stu l de 2/3 să stea nem işcată. Poziţionarea roţii secundare se face cu
pîrghia 14, în care este m ontată o paletă îm pinsă sp re roată de arcul 25.
A cest m od de tran sm itere a m işcării p rezin tă a v an taju l că indicato­
ru l secundar n u vibrează la înto arcerea b alansierului (cînd n u se produce
antrenarea). în ceasornicele descrise an terio r ro a ta de an tren are era ro tită
puţin înapoi la în toarcerea balansierului, m işcare ce era transm isă in ­
dicatorului secundar. Şi în acest caz, roata de a n tre n a re se roteşte puţin
înapoi, d a r aceasta n u m ai influenţează indicatoarele.
Poziţia roţii de a n tre n a re este asigurată de m agnetul perm an en t 16.
P e a x u l reg u lato ru lu i este m o n tată pîrg h ia 17 p revăzută cu un ştift
care antren ează furca 28 ţin u tă în poziţia m edie de m agneţii perm a­
nenţi 29. Cînd oscilaţiile devin p rea mari. d a tc riîă u n o r şocuri exterioare,
ştiftu l loveşte fu rca în ex terio ru l crestătu rii şi o scoate din poziţia medie,
cheltuind p e n tru aceasta o energie. A stfel, am plitu d inea de oscilaţie va
scădea.
Pe g re u ta te a 2 a reg u lato ru lu i este m e n ta : u n ştift 20 care fixează
reg u lato ru l în tr - o : an u m ită poziţie în tim p u l reglării indicatoarelor.
A ceastă fix are se face p rin tra g e re a coroanei de reglare. La acest ceasornic
şi in d icato ru l secundar poate fi reglat. La ap ăsarea coroanei, ceasornicul
porneşte.

B. CEASORNICE CU CONTACTOARE CU ROJI

C ontactoarele cu arc sîn t fo arte sensibile şi fo arte greu de reglat in

condiţii de atelier. A rcul treb u ie să fie suficient de tensionat ca să poată
închide contactul, d ar această tensionare n u treb u ie să fie p rea m are ca
să frîneze b alan sieru l în oscilaţia sa.
U n a lt dezavantaj al arcu lu i este acela că la în tre ru p erea contacto­
ru lu i arcu l vibrează, fa p t ce poate duce, uneori, la contacte suplim entare
nedorite. P ro b lem a cea m ai dificilă este reg larea arcului la rep arare sau
în tre ţin e re în aşa fel încît să închidă contactul la tim p u l potrivit.
D in aceste m otive, unele fabrici constructoare au elim inat arcul din
construcţia ceasornicului. în locul lui au in tro d u s o roată de contact care
nu poate fi reglată, d ar nici n u este necesar să fie reglată la în treţinere.
C easornicele cu roţi de contact sîn t asem ănătoare cu cele cu arcuri
de contact.

309
 Fig. 405. C easornic cu c o n ta cto r tip ro ată. Fig. 406. C ontactor.

Bobina I este m o n tată pe b alan sier p rin in term ediul su p o rtu rilo r 2
(fig. 405). P e n tru echilibrare, b alan sieru l este p rev ăzu t cu co n trag reu tă­
ţile 3 şi 4 din m ateriale nem agnetice ; în tim p u l oscilaţiei, bobina se de­
plasează deasupra u nor m agneţi perm an en ţi care n u s-au reprezentat
în figură.
P e ax u l b alansierului este m o n tat discul de ridicare 5 pe care sîn t
fixate ştiftu l sem icilindric de a u r 6 şi lip it de acesta ştiftu l sem icilindric
de p iatră 7 (fig. 406). Cele două ştiftu ri form ează îm preună un cilindru
care pe o p a rte este conductor, ia r pe cealaltă parte, izolator. Acest ştift
compus com andă roata de contact.
R oata este com pusă din p a tru p ă rţi : ro ata de contact 8 (de platină),
roata de a n tren are 9 (de fier), pinionul de transm isie 10 şi o bucşă care
izolează cele două roţi
•s*— _ în tre ele.
C ircuitul electric
t ' s e închide prin u rm ă-
toarele elem ente (fig.
407) : polul bateriei 11,
-------ft? conductorul 12, discul
acoperitor 13 pe care se
9 sprijină axul balansie-
0 j o ____ru lu i, axul balansieru-
W lui, butucul arcului spi-
v 1 ral, masa, bobina, ştiftu l
1 v 'V 6, roata de contact 8 şi
vyy . /-------------X — polul celălalt al bateriei.
C ircuitul electric
va fi închis num ai în-
tr-u n singur sens, cînd
ştiftu l 6 atinge ro ata de
contact. Ş tiftul combi­
n a t m ai are rolul de a
an tren a roata 9. Poziţia
corectă a acestuia este
asigurată de m agnetul
Fig. 407. Circuitul electric. p erm anent 14.

310
 La întoarcere, ştiftu l 7 .atinge d in tele ro ţii de contact fă ră să închidă
d rc u itu i electric. R oata este trasă în poziţia corectă de m agnetul 14.
L im itarea elongaţiei de oscilaţie’ şi reg larea indicatoarelor se face la
iei ca la sistem ul descris anterior.

C. CEASORNICE CU TRANZISTOARE

Tranzistoarele elim ină tre p ta t contactoarele din construcţia ceasor­

nicelor electrice d ato rită av an tajelo r pe care le prezintă.
Ceasornicele cu tran zisto are sîn t m ai robuste, m ai sim ple şi se de­
fectează m ai greu.
P rin cip iu l de funcţionare a p en d u lu lu i cu tra n z isto r poate fi aplicat
şi ia ceasornicele de m înă (fig. 408). S chem atic u n astfel de ceasornic se
compune din roata oscilatoare 1 cu m agnetul p erm anent 2, echilibrat cu
contragreutatea 3. R oata oscilatoare oscilează în în trefieru l unui m iez de
oţel m oale pe care sîn t m ontate bobinele de ex citaţie 4 şi la lu c ru 5, le­
gate la un tran zisto r T.
Dacă roata oscilatoare este scoasă din starea de repaus, ea va începe
să oscileze, şi la fiecare oscilaţie bobina de lu cru îi va furniza energia p ie r­
dută dato rită frecărilor.
A ceastă rezolvare foarte sim plă are însă o serie de inconveniente,
fapt p e n tru care n u se mai aplică la ceasornicele de m înă. Ceasornicele
portabile sîn t supuse în p erm an en ţă şocurilor exterioare, care frînează
oscilaţiile balansierului, putindu-1 chiar opri. A cest m ecanism însă n u este
prevăzut cu autopornire. M agnetul p e rm a n e n t de pe roata oscilatoare
atrage piesele de fier, provocînd solicitări în axul b alansierului în tr-o di­
recţie. B alansierul n u poate fi astfel ech ilib rat p e n tru toate poziţiile de

Fig. 408. P rin c ip iu l de fu n c ţio n a re a ceasornicului de m înă

cu tran zisto are.

funcţionare ale ceasornicului. M ecanism ul v a fi in flu en ţat de apropierea

unei mese de fier şi de im pulsurile m agnetice exterioare.
La m ecanism ul p rezen tat în fig u ra 409, pe ro a ta oscilatoare 1 n u s-a
m ontat u n m agnet perm anent, ci o b u cată de oţel moale 2, echilibrată cu
co n tragreu tatea 3 din m aterial nem agnetic. Im pulsul este asig u rat de bo­
b in a 4, m o n tată ca şi în cazul p reced en t pe u n m iez d e oţel moale. Co-

3.11
m anda tranzisto ru lu i este realizată p rin b ra ţu l 5 care îm pinge lim itato­
ru l 6 m o n tat pe capătul u n u i c rista l piezoelectric 7 (cristalul piezoelectric,
de obicei, din cu arţ produce o ten siu n e electrom otoai’e a tu n c i: cînd este
supus la deform ări mecanice). A cest m ecanism are însă dezavantajul că
n u porneşte singur.

c rista l piezoelectric.

Dacă pe roata oscilatoare 1 se m ontează o bobină 2 (fig. 410) alim en­

ta tă prin două arcuri spirale, ia r sub ro ata oscilatoare bobina 3 şi doi m ag­
neţi p erm an en ţi 4, balan sieru l p orneşte singur. P rin bobina 2 legată în
circuitul u nei surse de energie şi al u n u i tran zisto r se trece un mic cu­
rent, ch iar atunci cînd tran zisto ru l este blocat, creîndu-se astfel un cîm p
m agnetic foarte slab, dar suficient ca să rotească puţin balansierul. D ato­
rită acestei rotiri, se induce o te n ­
siune electrom otoare în bobina de
com andă 3 care deblochează tranzis­
to ru l, ia r cu ren tu l ce trece p rin bo­
bina de lu c ru 2 va creşte. O dată cu
creşterea am plitudinii de oscilaţie a
b alansierului, bobina de com andă
8 iese de sub in flu enţa bobinei de lucru,
şi tran zisto ru l se blochează. La în ­
toarcere, ten siu n ea indusă în bobina
de com andă are polaritatea schim ­
b ată şi blochează tran zisto ru l şi
m ai m ult. D in cele arătate, rezultă că
acest sistem este cu autoreglare.
U n a l t t i p d e c e a s o r n i c d e m în ă
c u tra n z is to r, c a re d ife ră m u lt d e
Fig. 411. C easornic de m în ă cu diapazon. c e le c la s i c e , e s t e r e p r e z e n t a t î n f i g u r a
411, ia r schem a de principiu, în
figura 412. La acest ceasornic, b alansierul este înlocuit cu un diapazon.
D iapazonul, după cum se ştie din fizică, este ex ecu tat în form ă de „U “,
d in tr-u n m aterial cu elasticitate m are.
F recv en ţa de oscilaţie (n u m ăru l de v ib ra ţii pe secundă) a diapazo­
n u lu i este determ inată a tît de caracteristica m aterialului, cît şi de dim en­

312
siunile lui şi n u poate fi m odificată p rin v ariaţia am plitudinii. In feliil
acesta, frecv en ţa de oscilaţie a diapazonului n u va fi in flu en ţată de forţa
de acţionare din ceasornic, de şocurile ex terio are sau de poziţia de func­
ţionare. D iapazonul se execută din in v a r (cu coeficientul de d ila ta r e 'li­
n iară foarte m ic 0,0000011 m /grd), astfel în cît te m p e ratu ra are o influenţă
neglijabilă.
V ibraţia diapazonului, produ-
cîndu-se p rin schim barea elastică a
form ei, n u cauzează p ierderi p rin
frecare. în consecinţă n u se produc
u zu ri şi deci n u este necesară unge­
rea. P ierd erea energiei diapazonului
apare d ato rită frecărilor cu aeru l şi a
m işcărilor stru c tu ra le ale m aterialu ­
lui A ceste p ierd eri fiind m u lt m ai re ­
duse decît în cazul balansierului, şi
energia necesară p e n tru acţionare va
fi m u lt m ai mică. M ecanism ul de / >*T\ — ®
transm isie este com pus din num ai
cîteva ro ţi p e n tru a căror a n tren are
este necesară o energie fo arte mică.
Folosirea diapazonului m ăreşte
însă foarte! m u lt p re ţu l de cost al
ceasornicelor. P e n tru fabricarea lor
sîn t necesare u n elte extrem de p re­
cise. în condiţiile atelierelor de re ­
paraţii, în prezent n edotate cu astfel Fig. 412. P rin c ip iu l de fu n cţio n are
de unelte, n u se pot executa rep a­ ceasornicului d e m în ă cu diapazon.
raţii la acest mecanism .
P en tru exem plificare : ro ata de clichet care este acţionată de un cli­
chet legat de diapazon are d iam etru l de 2,5 m m , grosim ea de 0,038 m m , ia r
pe circum ferinţa roţii sîn t frezaţi u n n u m ă r de 300 de dinţi. Ea este exe­
cu tată d in tr-u n aliaj special de alam ă cu beriliu.
P rin cip iu l de fu ncţionare a ceasornicului cu diapazon este asem ănă­
tor cu cel al ceasornicelor descrise anterior.
în cen tru l m ecanism ului este m o n tat diapazonul 1 care are o lu n ­
gime de 25 m m , cu frecv en ţa v ib raţiilo r de 360 v ibraţii/s. La am bele ca­
pete 2 ale diapazonului este m o n tat cîte u n capac d e oţel moale, ia r în
in teriorul lo r cîte u n m agnet de form ă tronconică 3. în locul dintre m ag­
n et şi capac se m ontează bobina de com andă 4 şi bobina de lu cru 5. A m ­
bele bobine isînt fixe (legate de scheletul m ecanism ului) şi legate în cir­
cuitul b ateriei 6, al tran zisto ru lu i 7 şi al com pensatorului de fază 8 (cu re ­
zistenţă şi capacitate).
O dată cu diapazonul vibrează şi cîm pul m agnetic, care induce în
bobina de com andă o tensiune electrom otoare ce com andă tranzistorul.
Cînd tran z isto ru l este deschis, cu re n tu l tre c e p rin bobina de lu cru 5 şi
se tran sm ite diapazonului u n im puls m agnetic care com pensează energia
p ierdută în tim p u l u n ei v ibraţii. T ran sm iterea im p ulsului se face num ai
într-o singură direcţie, în d irecţia opusă tra n z isto ru l fiind blocat.
V ib raţiile diapazonului sîn t folosite p e n tru a n tren area sistem ului de
roţi dinţate. P e n tru aceasta, pe u n u l din b raţele diapazonului este m on­
ta t clichetul 9 care an tren ează ro ata de clichet 10. La fiecare vibraţie,
roata clichet va fi ro tită cu u n contraclichet ca să n u poată reveni.

313
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

J. -Care sîn£ a v a n ta je le .ceasornicelor e le c tric e de m în ă ?

2. Ce tip u ri p rin c ip a le de ceasornice e le c tric e d e m în ă c u n o aşte ţi ?
3. .Care ,eşte p rin c ip iu l d e fu n c ţk ţn a re a ceasornicelor cu c o n ta cto r cu a rc ?
4. Ce d e z a v a n ta je p re z in tă c o n ta cto a rele cu arc ?
5. C um fu n c ţio n ea z ă ceasornicele e ch ip ate cu con tacto are c u ro ţi ?
6. în ce m od se face re g la re a a m p litu d in ii de oscilaţie la ceasornicele c u conţac-
ta&re ? .
7. C um fu n c ţio n ea z ă ceasornicele de m în ă cu tra n z is to ri ?
8. C are s în t a v a n ta je le ceasornicelor cu diapazon ?

CAPITOLUL V

INSTALAŢII DE CEASORNICE

P e n tru o rien tarea a tît a personalului de deservire a transportului

in com un in te ru rb a n şi u rb an c ît şi a cetăţenilor, în gări şi în oraşe este
nevoie ca ora legală să fie in d icată sim ultan în cît m ai m ulte locuri. De
asem enea, în în tre p rin d e rile m ari, b una desfăşurai'e a procesului de p ro ­
ducţie im p u n e ca ora legală să fie indicată în toate secţiile şi atelierele
în tre p rin d e rii, precum şi în b iro u rile adm inistrative.
P e n tru aceasta se folosesc in stalaţii de. ceasornice com andate din-
tr-u n p u n c t central. O astfel de instalaţie cup rin de un ceasornic p rin ­
cipal care com andă o serie de ceasornice secundare.

A. CEASORNICE PRINIPACLE

C easornicul principal este u n dispozitiv care em ite la intervale re ­

gulate de tim p im pulsuri de c u re n t transm ise p rin tr-o reţea electrică mai
m ultor ceasornice com andate, n u m ite ceasornice secundare. La un ceasor­
nic p rin c ip a l se pot raco rd a u n n u m ă r de 40— 80 ceasornice secundare.
Ceasornicele principale sînt, în general, ceasornice cu pendul şi pot
fi acţionate m ecanic sau electric. Ele se com pun din urm ătoarele p ărţi
principale :
— p e n d u lu l;
:— dispozitivul de tra n sm ite re a m işcării de la pendul la cadranul
ceasornicului p rin c ip a l;
— contactorul.

1. Pendulul

P e n d u lu l ceasornicelor p rincipale poate fi acţionat electric direct,

in direct (arm are electrică) sau mecanic.
L a unele tip u ri de ceasornice principale pendulul este acţionat m e­
canic. L a acestea, m ecanism ul de ceasornic propriu-zis este acţionat

314
p rin tr-o g reu tate care acţionează şi asu p ra pendulului. G reu tatea treb u ie
rid icată la opt zile. F oarte Tar s e foloseşte a rc u l deoarece are dezavanta­
ju l că fo rţa de a n tren are scade cu tim pul, pe m ăsură ce arcu l se des­
făşoară.
A proape în toate cazurile, ceasornicele p rin ­
cipale au perioada oscilaţiilor de 1 s, lungim ea
pendululu i fiind de 994 m m şi foarte ra r d e 3/4 s.
Precizia ceasornicelor principale este foarte
ridicată, eroarea lo r fiind de num ai 0,5— 1,5
s/24 h.
A lim entarea se face cu c u re n t continuu, de
obicei la 24 h (dar poate fi 6—60 V).

2. Dispozitivul de transmitere a mişcă*!!

la indicatoare

In figura 413 este rep rezen tat un dispozitiv

de tran sm ite re a m işcării la indicatoarele ceasor­
nicului principal frecvent utilizat. A ncora p ri­
m eşte o m işcare oscilatorie de la pendul p rin in ­
term ed iu l cheii 1 şi m işcă periodic elichetul 2 care,
' la rin d u l său, ro teşte roata de clichet 3, d in te cu
dinte, spre d reap ta. C lichetul 4 a fost introdus
p e n tru reţinere. M işcarea roţii de clichet 3 se tra n s­
m ite, apoi, p rin tr-u n sistem de roţi d in ţate celor ■Fig. 413. D ispozitivul de
două indicatoare ale ceasornicului. tra n sm ite re a m işcării.

3. Contactorul

P iesa cea m ai im portantă a ceasornicului p rin cipal este contactorul

care are ro lu l de a tran sm ite im pulsuri în reţeau a ceasornicelor secun­
dare. Im p u lsu rile pot fi transm ise din m in u t în m inut, din ju m ătate în
ju m ătate de m in u t sau chiar din secundă în
secundă.
în unele cazuri este necesar ca -ceasorni­
cele principale să fie com binate cu dispozitive
de sem nalizare care să dea anum ite sem nale, ca
cele de începere, de încetare şi de re lu a re a
lucrului. în vederea sem nalizării se folosesc
discuri contactoare în care se înşurubează la
in tervale d orite ştiftu ri de contact. La o ra ce­
ru tă p e n tru sem nalizare, p rin aceste ştiftu ri se
închid circuitele de sem nalizare respective, so­
neriile sa u sirenele in trîn d în funcţiune.
F ig u ra 414 rep rezin tă schem a unei reţele
de ceasornice secundare m ontate în paralel,
Fig. 414. A lim en tarea cea­
alim entate p rin interm ed iu l contactorului unui sornicelor se c u n d are p rin
ceasornic principal. contactor-
 . Piesele com ppnente ale co n tacto ru lu i s în t: discul excentric de con­
ta c t 1, piesele izolate 2 şi 2', lam elele elastice 3 şi 3', contactele 4 şi 4' ; ;
r .' F un cţio n area este u rm ă to a re a : discul de contact este ro tit -de
ceasornic îritr-u n m in u t cu 180° în sensul săgeţii. D upă ce s-â ro tit din
poziţia d e^repaus cu 180°, piesa izolantă 2 v a în d ep ărta lam ela elastică
d in d reap ta 3 ' de pe contactul 4'. Apoi, discul de contact va închide cir-
cuitul-ceaso rn icelo r secundare a s t f e l : p lu su l b ateriei (+ ), discul de con­
ta c t (lam ela elastică 3), ceasornicele secundare, lam ela elastică 3' contac­
tu l 4 şi m in u su l bateriei (—). în acest fel ceasornicele secundare prim esc
u n irftpuls de curent şi p o laritate pozitivă.
P e n tru funcţionarea lor ceasornicele secundare trebuie să prim ească
în m in y tu l u rm ă to r u n im puls de c u re n t de p o laritate negativă. în tr-a d e -
văr, discul rotin d u -se m ai d eparte, circu itu l ceasornicelor secundare va fi
în tre ru p t de piesa izolantă 2, ia r contactul 1 va atinge din nou lam ela elas­
tică 3', rev en in d u -se p e n tru u n m om ent la poziţia iniţială de repaus. Ro-
tindu-se în continuare în sensul săgeţii, discul de contact face legătura
lam elei elastice 3 cu polul pozitiv ( + ) al bateriei, circuitul închizîndu-se
astfel : p lu su l bateriei (+ ), lam ela elastică 3, ceasornicele secundare, la ­
m ela elastică 3', contactul 4' şi m inusul b ateriei (—). Se observă deci că
ceasornicele secundare au p rim it u n im puls de c u re n t de sens invers.
U n a stfel de contactor poate com anda 40— 80 ceasornice secundare
al căror consum individual este de circa 10 mA. . *'
La u n ele tip u ri de ceasornice p rincipale contactorul este acţionat se­
p a ra t p rin tr-u n arc de greutate. D ispozitivul de contact se declanşează
p rin m ecanism ul de ceasornic din m in u t în m inut.

B. CEASORNICE SECUNDARE

Ceasornicele secundare n u au m ecanism p ro p riu de ceasornic, ele

fiind com andate electric de ceasornicul principal. U nele tip u ri folosite în
b irouri p o t fi echipate şi cu dispozitive p e n tru b ate rea orelor.
în general, ceasornicul secundar, n u m it şi ceas pui, este form at
d in tr-u n dispozitiv electrom agnetic c u p la t p rin tr-u n melc cu roţile din­
ţa te ale m ecanism ului indicatoarelor.
La dispozitivul electrom agnetic sosesc din m in u t în m in u t im pulsu­
rile de c u re n t continuu cu p o laritate schim bată de la ceasornicele p rin ­
cipale. Im p u lsu rile fac ca ro to ru l dispozitivului electrom agnetic să se ro ­
tească cu 180°, ceea ce atrag e după sine în a in ta re a m in u taru lu i cu un
m inut. D ispozitivul de tran sfo rm are a im pu lsu rilo r în ro taţii este asem ă­
n ă to r cu m ecanism ul de tran sfo rm are inversă din ro taţii în im pulsuri
electrice de la ceasornicele principale. D ispozitivul poate fi cu electro­
m agnet p o larizat sau nepolarizat. A lim entarea cu energie electrică a
ceasornicelor secundare se face cu o b aterie de acum ulatoare de 12, 24,
48 sau 60 V, independent de reţeau a de ilum inat. T ensiunea de alim entare
se alege în ra p o rt cu lungim ea circu itu lu i care alim entează ceasornicele
secundare, adm iţîndu-se o cădere de ten siu n e de 10% şi ştiindu-se că la
un ceasornic secundar consum ul este de circa 0,01 A. Se recom andă ca
ceasornicele secundare să fie m ontate în paralel, deoarece la acest tip de
m ontaj conductoarele fiecărui ceasornic sîn t aproxim ativ la fel de lungi,
ia r căderea de tensiune este aceeaşi, astfel în cît la toate ceasornicele ajung
curenţi sensibili egali şi n u m ai este necesară potrivirea c u ren tu lu i fie­
cărui ceasornic prin rezistenţă.

316
 In caz că este nevoie de u n n u m ăr
m are de ceasornice secundare, se reco­
m andă să se lege ceasornicele secundare la
î- fO jO
o reţea cu trei conductoare (fig. 415). în
astfel de situaţii, dacă am bele ju m ă tă ţi ale O - O -
reţelei sîn t egal în cărcate p rin conducto­
rul- din mijloc, n u circulă curent, pu-
tîn d u -se alege p e n tru acesta o secţiune m ai 0 0
m ică decît p e n tru conductoarele ex te­
rioare. C ontactorul ceasornicului princi­
pal este form at d in tr-u n pen d u l P care,
d atorită oscilaţiilor, acţionează com utato­ i t f c p
1 |||H<I— I
ru l C, ia r acesta, la rîn d u l său, schim bă
polaritatea im p u lsu rilo r in cele două linii Fig. 415. L egarea ceasornicelor
pe care sîn t in stalate ceasornicele se­ secundare.
cundare.
D urata im pu lsu rilo r care acţionează indicatoarele acestor ceasor­
nice este de circa 1 s.
P rincipalele tip u ri de ceasornice secundare sîn t :
— cu a rm ă tu ră în form ă de ancoră ;
— cu’m ers t ă c u t ;
— cu a rm ă tu ră polarizată ;
— cu electrom agnet n e p o la riz a t;
— cu circu it de sem nalizare.

1. Ceasornicul secundar cu armătura

în formă de ancoră

U n astfel de ceasornic se com pune d in tr-u n electrom agnet po lari­

zat form at din polii 1 şi 2 (fig. 416) peste care sîn t aşezate cîte o bobină
cu sen su ri de în făşu rare diferite. La u n im puls de c u ren t dat de ceasorni­
cul principal, cîm pul u n u ia d in tre m agneţi
va fi slăbit, ia r al celuilalt în tă rit. A rm ătura
de oţel m oale oscilează spre m agnetul cu
cîmp m ai putern ic şi ro teşte ro a ta de a n tre ­
nare a ceasornicului cu u n dinte.
Ia im pulsul u rm ă to r care soseşte de la
ceasornicul p rin cip al după u n m inut, m ag­
n etu l cu cîm pul slăb it şi-l va în tări, ia r cel
cu cîm pul în tă rit şi-l v a slăbi d ato rită schim ­
b ării polarităţii im pulsului. A rm ătu ra va fi
atrasă spre celălalt m agnet, ro tin d iarăşi
roata cu u n dinte în acelaşi sens ca în cazul
precedent. M işcarea roţii de a n tren are se
transm ite, apoi, p rin tr-u n sistem de roţi din­
ţa te celor două indicato are ale ceasornicului.
M odul acesta de acţionare cu a rm ă tu ra în
form ă de ancoră poate fi folosit la ceasornice F ig 4j 6. c e a so rn ic se c u n d ar
cu cadrane oricît de m ari. cu a rm ă tu ră tip ancoră.

317
 2. Ceasornicul secundar cu mers tăcut
A cesta se com pune to t d in tr-u n electro­
m agnet p o larizat cu polii 1 şi 2 {fig. 417), arm ă­
tu ra de oţel m oale în form ă de Z, u n m elc şi sis­
tem u l de roţi dinţate care rotesc indicatoarele
M odul de funcţionare este u r m ă to r u l: la
sosirea im pulsului de cu ren t de la ceasornicul
p rincipal a rm ă tu ra este ro tită dato rită cuplului
c reat de cei doi poli ai electrom agnetului (un
pol respinge, ia r celălalt atrage). Im pulsul u r­
Fig. 417. C easornic se c u n d ar m ăto r v a fi de p o laritate schim bată, dar arm ă­
' c u m ers tăcu t. tu ra se va roti to t în acelaşi sens. M işcarea a r­
m ătu rii este transm isă p rin tr-u n angrenaj m el-
cat şi un sistem de roţi d in ţate la indicatoare. D in cauza m ersului său
liniştit, acest tip de ceasornic se foloseşte m ai m u lt în cam eră. D upă nece­
sităţi, el poate fi echipat şi cu u n dispozitiv de b atere a orelor.

3. Ceasornicul secundar cu armătură polarizată

A cest tip de ceasornic (fig. 418, a) este tot u n m ecanism cu m ers
tăcut. S p re deosebire de p rim ul, se com pune d in tr-u n electrom agnet obiş­
n u it cu m iezul de otel 1 de o
S 3 form ă specială şi- în făşu rarea 2.
—i a / * A rm ătu ra 3 se com pune d in tr-u n
m agnet p erm anent de form ă cilin­
drică 4 (fig. 418, b) pe ale cărui
capete sîn t • m ontate piesele po­
J r^== lare 5 şi 6.
* b
La u n im puls de cu rent dat
de ceasornicul principal, m iezul 1
se m agnetizează şi roteşte arm ă­
tu ra 3 cu 90°. ^.a im pulsul u rm ă ­
w t
to r de p o laritate schim bată, arm ă­
tu ra se va ro ti iarăşi cu 90° în
Fig. 418. C easornic secu n d ar cu a rm ă tu ră acelaşi sens. Această m işcare se
polarizată. tran sm ite la indicatoare p rin tr-u n
b, b2 angrenaj cu roţi dinţate.
;
/
V
u/
J 1 4. Ceasornicul secundar cu
electromagnet nepolarizat
ill’ll!
I In figura 419 este reprezen­
ta t u n ceasornic cu electrom agnet
y nepolarizat. Electrom agnetul 1,
p arcu rs de un im puls de curent
care soseşte la bornele b\— bj de
la ceasornicul principal, atrage a r­
m ătu ra 2. A ceasta face ca arcul
Fig. 419. C easornic secu n d ar cu elec­ 3 să se în tin dă, şi clichetul 5 să
tro m a g n e t n epolarizat. scape din d an tu ra roţii 4. D upă

318
term inarea im pulsului, a rm ătu ra revine în poziţia sa de repaus, ia r arcul 3
trage după sine' clichetul 5 care ro teşte ro a ta d in ţată 4 cu un dinte spre
stînga. C ontraclichetul 6 serveşte la frîn area roţii 4. Im pulsul u rm ă to r
produce o nouă deplasare a ro ţii cu u n dinte spre stînga. In felu l acesta, la
fiecare im puls ro ata avansează cu u n dinte, tran sm iţîn d m işcarea p rin tr-u n
sistem de roţi d in ţate la indicatoare.

5. Ceasornicul secundar cu circuit de semnalizare

In unele cazuri, ceasornicele secundare pot fi. folosite şi p en tru d i­

verse sem nalizări dacă li se adaugă în acest scop dispozitive speciale care
să declanşeze sem nalizarea la o ra dorită.
A daptarea aceasta n u se aplică la ceasornicele principale, p e n tru a
nu le reduce precizia.
In figura 420 este rep rezen tată schem a u n u i ceasornic secundar pre­
văzut cu u n circuit de sem nalizare. R eleul term ic T com andă acţionarea
unui releu electrom agnetic A şi se conectează la sursa de alim entare cînd
b ra ţu l B in tră în tr-u n a din degajările discului cu came D, care este ro tit
de ceasornic. C ircuitul de alim en tare a releu lu i term ic începe de la borna
pozitivă a b ateriei ( + ) p rin b ra ţu l B, contactul de repaus a2 înfăşurarea
releului term ic T, rezisten ţa v ariab ilă R şi se term in ă Ia borna negativă a
bateriei (—). D upă 5— 30 s, contactul t al releu lu i term ic T se închide şi
perm ite alim en tarea releului A , care îşi com ută contactele. C ircuitul de
alim entare a releu lu i A pleacă de la borna pozitivă a bateriei ( + ) prin
braţu l B, contactul ct2, contactul t, în făşu rarea sa şi borna negativă a b a­
teriei (—). C ontactul ai se închide şi face ca releul A să se autom enţină
în circuit, ia r co n tactu l 0 2 se deschide şi în tre ru p e circuitul de alim entare
a releului term ic T, care începe să se răcească, deschizîndu-se autom at
contactul t. D upă aceasta, p îrg h ia B pe care u n a dintre came o scoate din
degajarea discului, în tre ru p e circu itu l de alim entare a releului A . Apoi,

Fig. 420. Schem a c ircuitului

de sem nalizare.

după un in te rv a l de tim p bine determ in at, b ra ţu l B Cade în degajarea u r­

m ătoare a discului D, şi situ aţia se repetă. Soneria S care este legată în
paralel cu bobina releu lu i te rm ic T sem nalizează din tim p în tim p cînd
releul T este alim entat. R ezistenţa Variabilă R are rolul de a regla cu ren ­
tul ce trece prin releu l term ic, deci reglează tim p u l de acţionare a releului.

319
 Pe lîngă tip u l de ceasornic secu n d ar cu un sin g u r circuit de sem nali­
zare descris m ai sus, m ai există tip u ri prevăzute cu m ai m ulte circuite
de sem nalizare.

C. CENTRALE DE CEASORNICE ELECTRICE

D aţă este necesar ca o ra legală să fie dată în m ulte locuri, n u se

m ai foloseşte u n ceasornic principal, ci o centrală de ceasornice electrice
care com andă cîteva circuite de ceasornice secundare, pe fiecare circu it
p u ţin d fi m o n tate pînă la 50 de ceasornice secundare.
O astfel de cen trală este com pusă d in tr-u n ceasornic principal obiş­
nuit, un al doilea ceasornic p rin cip al de rezervă, cîte u n ceasornic secun­
dar de control p e n tru fiecare circuit de ceasornice secundare, relee pen­
tru com utarea m ersu lu i de pe ceasornicul principal p e cel principal de
rezervă, sursă de alim entare, relee p e n tru supravegherea alim entării,
relee p e n tru controlul auto m at al im pulsurilor, am perm etru şi voltm etru.
Din p u n c tu l de vedere al n u m ăru lu i de ceasornice secundare co­
m andate se deosebesc :
— cen trale mici, care pot com anda pînă la m axim um 60 de cea­
sornice s e c u n d a re ;
— cen trale m ijlocii, care au 60— 180 de ceasornice secundare
subordonate ;
— cen trale m ari, care com andă peste 180 de ceasornice secundare.
C entralele m ici se com pun d in tr-u n ceasornic principal şi. u n u l de
l-ezervă; centralele m ijlocii şi m ari conţin, pe lîngă cele două ceasornice
principale, un tab lo u de d istrib u ţie şi u n sistem de sincronizare a m e rsu ­
lui ceasornicului principal cu cel al ceasornicului p rin cipal de rezervă.
P rin ceasornicul său principal, cen trala tran sm ite im pulsuri p e li­
niile ceasornicelor secundare fie direct, fie prin tabloul de distribuţie. De
obicei, im pulsurile se tra n sm it din m in u t în m inut, m ai ra r din ju m ă tate
de m in u t în ju m ă ta te de m in u t şi, uneori, chiar din secundă în secundă.
Dacă ceasornicul p rin cip al se opreşte din cauza unui deranjam ent'
oarecare, com anda ceasornicelor secundare trece autom at la ceasornicul
principal de rezervă. P an a ceasornicului principal este sem nalizată şi se
poate trece la în lă tu ra re a d eran jam en tu lu i fără vreo p e rtu rb a re în m ersul
reţelei de ceasornice secundare.
U nele centrale sîn t com pletate cu dispozitive care sem nalizează au ­
tom at încep u tu l şi sfîrşitu l program ului de lucru, eventualele în tre ru p e ri
planificate p e n tru m asă etc.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. D in ce se com pune o in sta la ţie de ceasornice ?

2. U nde se folosesc in sta la ţiile de ceasornice ?
3. C are sîn t p ă rţile p rin cip ale ale ceasornicului p rin cip al ?
4. Cum fu n c ţio n ea z ă co n ta cto ru l ?
5. Ce este u n ceasornic se c u n d a r ?
6. C are sîn t p rin cip ale le tip u ri de ceasornice se c u n d are ?
7. Cum fu n c ţio n ea z ă ceaso rn icu l cu m e rs tă c u t ?
8. D in ce este a lc ă tu it c irc u itu l de sem nalizare ?
9. Ce este o c e n tra lă de ceasornice electrice şi d in ce se com pune ?

32.0
 CAPITOLUL VI

REPARAREA CEASORNICELOR ELECTRiCE

A. GENERALITĂŢI

, Ceasornicele electrice se răspindesc to t m ai m u lt. D esigur şi ele tre ­

buie întreţin u te, c u ră ţite şi rep arate. Deoarece a tît re p a ra rea p ărţilor m e­
canice cît şi a celor electrice se face în aceleaşi ateliere, ceasornicarul re ­
p a ra to r treb u ie să ştie să depisteze şi defectele dispozitivelor electrice şi
să le rem edieze. P e n tru aceasta, ate lie ru l treb u ie ,să fie dotat cu anum ite
in stru m en te şi scule specifice :
— in stru m en te p e n tru m ăsu rări electrice (voltm etru, am perm etru,
ohm m etru sau m u ltim e tru );
— tablou cu surse de energie de diferite ten siu n i *
set de şu ru b eln iţe cu m inere izolate ;
— cleşte com binat cu braţe izolate ;
—y~ cleşte de tă ia t cu b raţe izolate ;
.— ciocan de lipit.
D rept surse de alim entare în ateliere se folosesc baterii uscate (pen­
tru c u ren t continuu) şi reţeaua de distribuţie (p en tru curent alternativ).
Deoarece ceasornicele de re p a ra t sînt de diverse tipuri, atelierul
treb u ie să dispună de diferite ten siu n i de alim entare.
U n ta b lo u de alim entare sim plu de executat este dat în figura 421.
A cest tablou asigură u rm ătoarele tensiuni :
1,5, 3 şi 6 tensiune continuă constantă ;
de la 0 la 3 V tensiune continuă reglabilă ;
3, 5, 8, 110, 220 V tensiune altern ativ ă constantă ;
de la 0 la 8 V tensiune altern ativ ă reglabilă.
Tabloul treb u ie să fie p rev ăzu t cu cabluri izolate de diferite lungim i,
prevăzute la capete cu clame de prindere.

720Y

Fig. 421. T ab lo u l de alim entare.

La verificarea ceasornicelor, atît la m ăsurarea tensiunii cît şi a cu­

ren tului, polul pozitiv al bateriei treb u ie legat la borna pozitivă ( + ) a
ap aratulu i, iar polul negativ, la b o rn a negativă. Dacă se foloseşte un ap a­
ra t cu care se poate m ăsu ra a tît c u re n tu l continuu c ît şi cel alternativ,
com utatorul treb u ie ro tit la sem nul ( = ) cînd se m ăsoară cu ren tu l continuu
şi la sem nul ( ~ ) cînd se m ăsoară cu re n tu l altern ativ . In cazul aparatelor
cu mai m u lte dom enii de m ăsurare, aceasta se începe, totdeauna, cu do-

21 — M a n u a lu l ce a so rn ica ru lu i 321
m eniul cel m ai î^n ie ; dac A acul indicator se deplasează p u ţin pe scară,
se cofnută a p a ra ly j ja dom eniul im ediat urm ător. Dacă indicaţiile acului
sîn t încă mici, s ţ continuă com utarea pînă cînd acul indicator se află în
a doua treim e a scării şl num ai atunci se citesc indicaţiile aparatu lu i. V a­
loarea m ărim ii în ăsu rate n u coincide, totdeauna, cu indicaţiile citite pe
ap arat, ci, uneoi.^ treb u ie calculată. De exem plu, dacă se m ăsoară ţen -
siunea,cu u n v o lj^ e tr u com utat la dom eniul de 5 V şi indicatorul a ra tă 27
pe scara cu 3C) diviziuni, atunci valoarea tensiunii m ăsurate v a fi
^ • 27 = 4 ,5 . Deci p e n tru a se afla valoarea m ăsurată se îm parte dom eniul
la n u m ă ru l de di.viziuni al scării şi se înm ulţeşte,cu indicaţia acului.
La m ăsurai.ea rezistenţelor cu m u ltim etru l un capăt al rezistenţei se
leagă Me borna -ţ_ şi celălalt la b o rn a însem nată cu *, iar ap a ra tu l treb u ie
să fie co m u tat Fjentru m ăsu rarea rezistenţelor. în ain te de m ăsu rare cele
două p alp ato are se ating, şi acul indicator trebuie să ara te .,0“, în caz
co n trar se re g le a ză indicatorul.
D acă se m asoar£ rezisten ţa u n u i elem ent de circuit şi ap a ra tu l in ­
dică „0“, în sean \n § Că elem entul respectiv este scurtcircuitat, ia r dacă
indică „oc“, este în tre ru p t.

B. REPARAREA CONTACTOARELOR

Contactoarigie jntră în construcţia m a jo rităţii ceasornicelor electrice.

Cele m ai m u lte d efecte ale ceasornicelor electrice se datoresc contactoare-
lor. F u n c ţio n a re ^ defectuoasă poate avea m ai m u lte cauze :
— su p ra fe ţeie de contact sîn t oxidate, unse cu ulei sau m urd are ;
— fo rţa de, apăsare a contactului este prea mică ;
ap ar s c i t e i la în tre ru p e re a contactului.
S u p ra fe ţe le contactoarelor se vor spăla cu o cirpă care n u la s ă .
scam e, m u iată îin alcool sau alte soluţii care n u conţin ulei (benzina con­
ţine, totdeauna, p u ţin ulei). D upă uscare, contactele spălate se vor verifica
cu lu p a dacă sîr^t arse, adică conţin p u n cte negre m ărunte. A cestea se vor
în d ep ărta p rin lpolizare cu h îrtie abrazivă foarte fină (500—600), fără
în să a se modifi[ca form a contactelor. D upă polizare, contactele se degre-
sează, după care n u m ai este adm isă atingerea lor cu mina.
F o rţa de a,pasare a contactelor a re o im portanţă foarte m are. Dacă
ea este p rea mi(cai contactorul n u funcţionează sigur (creşte rezistenţa de
contact), ia r dac.g este p rea m are, produce o frîn a re m are a m ecanism ului
de ceasornic. R e g la re a forţei de apăsare se realizează prin îndoirea a rcu ­
rilo r (lam elelor) contactorului.
P e n tru ori en ^are se dau valorile optim e ale forţei de apăsare a con­
tactelo r p e n tru câteva tip u ri de ceasornice :
c e a s o rn ^ ^ arm ate cu electrom agneţi
de cur&n t continuu 10 —20 gf ;
— ceasorraice arm ate cu m otor cu colector 4 — 6 gf ;
— ceaso rn ice principale 30 —60 g f ;
ceaso rn ice cu pendul cu acţionare directă 2 — 4 g f;
— ceaso rn ice de m înă 0,1— 0,2 gf.
U n contac.t bine re g la t tre b u ie să aibă rezistenţa m ai mică de 0,2 Q.
C ontactele regl% te trebuie să fie u rm ărite în funcţionare. Dacă ap a r scîn-
tei, treb u ie m ăsjUrat condensatorul de am ortizare, ia r dacă condensatorul
este străp u n s, sţg va înlocui cu a ltu l nou.

322
 C. REPARAREA CEASORNICELOR CU ARMARE ELECTRICĂ
CU ELECTROMAGNET

înain te de a se începe d em ontarea ceasornicului, treb u ie verificată

poziţia în care s-a oprit. D acă contactele sîn t deschise, înseam nă că cea­
sornicul s-a o p rit a r m a t ; în acest caz este v orba de u n defect m ecanic
(uzură, m urdărie, îngroşarea; uleiului, cep strîm b etc.) care treb u ie de­
p istat şi în lă tu ra t ca şi la ceasornicele mecanice.
Dacă contactele sîn t închise, ceasornicul poate avea unul sau m ai
m ulte din urm ătoarele defecte :
1) Bateria este epuizată. Se dem ontează b a te ria şi i se m ăsoară ten ­
siunea. Dacă tensiunea m ăsui'ată este sub 80 % din cea nom inală (m ar­
cată), se înlocuieşte bateria. în a in te de a se m onta b ateria nouă, se curăţă
locaşul şi contactele. Dacă b ateria a fost epuizată, se verifică dacă a fost
o epuizare norm ală sau b ateria s-a u zat în ain te de term en. P e n tru aceasta,
atunci cînd se introduce o b aterie nouă, se va „zgîria“ pe ea data m ontării.
O baterie in condiţii norm ale de funcţionare se epuizează după 1— 1,5 ani,
E puizarea p re m atu ră a b ateriei poate avea urm ătoarele cauze :
— frecări m ari în m ecanism ul de arm are (uzură, ulei uscat, m u rd ă­
rie, arm ătu ra electrom agnetului atinge scheletul e tc .) ;
— în trefieru l în tre a rm ătu ră şi m iezul electrom agnetului p rea m are
(peste 1 m m ) ;
— blocarea arm ătu rii electrom agnetului în poziţie cînd circuitul
electric este închis ; în acest caz, b ateria se descarcă în cîteva ore.
2) Contactorul este defect. Se respectă indicaţiile de la p u n ctu l
n o tat cu 2.
3) Circuitul electric este în treru p t. P e n tru a depista locul în tre ru ­
perii, se m ăsoară rezistenţa fiecărui elem ent de circuit.
La ceasornicele cu arm are electrică în făşu rarea (arm area) cît şi des­
făşurarea arcu lu i m otor sîn t lim itate. Cînd se înlocuieşte arcul ru p t cu
u n u l nou, treb u ie să se păstreze aceeaşi tensiune iniţială în arc. Cînd lim i-
tato ru l opreşte desfăşurarea arcului, tensiunea lui treb u ie să im prim e b a­
lansierului u n unghi de oscilaţie de cel p u ţin 500°. P e n tru a se înlocui re ­
pede arcul fără m ulte încercări, se recom andă ca înainte de a se dem onta
m ecanism ul m otor să se însem neze poziţiile tu tu ro r pieselor acestui m e­
canism, iar după introd u cerea arcu lu i nou ele să fie m ontate în aceleaşi
poziţii.

D. REPARAREA CEASORNICELOR CU ARMARE ELECTRICĂ CU MOTOR

a. Ceasofnice alim en tate de la baterie. Şi la aceste ceasornice se în ­

cepe prin verificarea tensiunii bateriei, colectorului şi arcu lu i m otor (ar­
m at sau nearm at). D acă arcu l este arm at, ceasornicul are un defect la p a r­
te a m ecanică. D acă arcu l este desfăşu rat şi contactoarele sîn t închise,
ceasornicul poate avea :
— contactorul defect (arc m u rd ar, fo rţa de apăsare prea m ică e tc .) ;
—- ro to ru l m otorului blocat. Se dem ontează m otorul şi se încearcă
rodarea lui. D acă n u se obţin rezu ltate, m otorul treb u ie înlocuit deoarece
aceste m otoare sînt nedem ontabile şi n u se pot re p a ra ;•
— în făşu rarea m otorului arsă. R otorul se ro teşte uşor, însă m otorul
cuplat la cu ren t n u porneşte ; şi în acest caz, m otorul se înlocuieşte ;
— ro ata m elcată gripată; Se dem ontează şi se cu răţă lagărele.

323
 în afară de aceste defecte, cînd ceasornicul se opreşte, m ai in terv in e
situaţia în care b a te ria se epuizează repede. A ceasta se datoreşte fie con-
tactorulu i care n u în tre ru p e c u re n tu l şi lasă m otorul sub tensiune, fie
frecărilo r m ari în m ecanism ul de arm are. Dacă frecările sînt cele nor­
m ale, m ecanism ul de arm are tre b u ie să funcţioneze corect la 80% din
tensiunea nom inală a bateriei.
b? Ceasornicele alim entate cu cu ren t altern ativ. Sînt robuste şi se
defectează foarte rar. Defectele m ai frecvente s î n t :
„ — d isc u l fulează şi atinge electrom agnetul. Se va centra discul ;
— lagărele în care este m o n ta t discul cu acul său sînt uzate ;
— bobina electrom agnetului este în tre ru p tă (arsă). Dacă se m ăsoară
rezistenţa ei, a p a ra tu l indică in finit. în acest caz, bobina trebuie înlocuită.
Dacă nu se dispune de u n a identică, treb u ie să se execute una după datele
înscrise pe bobina defectă (diam etrul sîrm ei şi n u m ăru l de spire). C înd pe
bobina arsă n u sîn t trecu te aceste date, ele se vor stabili p rin m ăsurarea
diam etru lu i sîrm ei şi p rin n u m ărarea spirelor în tim pul desfăşurării bobi­
nei arse. Se rem arcă că o ab atere pînă la 20% a num ărului de spire nu
influenţează p re a m u lt funcţionarea.

E. REPARAREA CEASORNICELOR CU ACŢIONARE DIRECTĂ

Ceasornicele cu acţionare directă cu contactoare sînt foarte sensibile,

p arte a lor cea m ai delicată fiind contactoarele. -
F o rţa de apăsare a contactoarelor treb u ie să fie foarte m ică, deoarece
frînează oscilaţiile. De aceea, orice u rm ă de m urd ărie sau de ulei scoate
contactorul din funcţiune. O aten ţie deosebită trebuie să se acorde u n ­
gerii pieselor din apropierea contactorului p e n tru a se elim ina orice su r­
plus de ulei, care, p rin întindere, a r p u tea ajunge pe contactor.
Ceasornicele cu tran zisto are se defectează cu m ult m ai ra r. D urata
de serviciu a u n u i tran zisto r este cu m u lt m ai m are decît a m ecanism ului
de ceasornic. De aceea, practic, f t aceste ceasornice apar num ai defecte
mecanice.
Dacă,, totuşi, treb u ie să se înlocuiască u n tranzistor, d a to rită dete­
riorării m ecanice, se va folosi u n u l identic. L ipirea legăturilor treb u ie să
se facă cu fo arte m are atenţie p e n tru ca tran zisto ru l să nu se încălzească.
De aceea n u este adm is să se scurteze picioruşele tranzistorului. în tim pul
lipirii, picioruşul tre b u ie ţin u t cu u n cleşte la t care să preia căldura. Li­
pirea se va face cu cositor u şor fuzibil, folosindu-se colofoniul ca deca-
p ant. Alte m etode de lipire n u sîn t admise.

F. REPARAREA CEASORNICELOR SINCRONE

Ceasornicele sincrone, fiind sim ple şi robuste, se defectează greu.

Totuşi, la o explo atare în delungată pot să a p ară u nele defecte, ca :
— ceasornicul se opreşte uneori, cu toate că nu s-a în tre ru p t cu­
ren tu l. în acest caz, defectul tre b u ie cău tat la fişa de contact şi în cablul
de legătură. Se va m işca fişa în p riză p e n tru constatarea eventualelor po­
ziţii de în tre ru p e re a c u re n tu lu i;
— ceasornicul produce u n m ic zgom ot Se opreşte ceasornicul şi se
încearcă ro tirea m otorului cu m îna. El treb u ie să se rotească uşor. Dacă

324
se roteşte greu, se dem ontează rotorul, se cu răţă cepurile şi lagăi'ele, se
în dreap tă eventualele cep u ri strim be, se m ontează la loc şi se unge ; ■
— ceasornicul produce u n zgomot putern ic. în acest caz, lagărele
m otorului sîn t uzate şi ro to ru l atinge p ărţile fixe ale ceasornicului. T re­
buie executate lagăre n o i ;
— bobina este arsă. Se înlocuieşte sau se rebobinează.
La m ontare, toate piesele ceasornicului treb u ie să fie bine fixate, ş'u-
ru burile strînse, deoarece a ltfel vibrează producînd un zgomot care se
am plifică de carcasa ceasornicului.
Ceasornicele sincrone, fiind alim entate direct de la reţea, nu este
adm isă dem ontarea ceasornicului în tim p ce este sub tensiune, fiind pe­
ricol de electrocutare. Orice reg lare şi verificare se va efectua cu scule cu
m inere izolate.

G. REPARAREA CEASORNICELOR ELECTRICE DE MiNÂ

C easornicele de m înă acţionate electric fiind de foarte m ulte tipuri,

dem ontarea, rep ararea şi m on tarea lor se face d iferit, adecvat fiecărui tip
în parte. Este foarte greu ca ele să fie tra ta te separat, de aceea se vor
descrie num ai acele defecte şi' m etode de re p a ra re comune tu tu ro r.
B ateria epuizată se înlocuieşte p rin d eşu ru b area şurubului de fixare ;
bateria iese singură, fiind îm pinsă de un arc. în ain te de a se m onta b a te ­
ria nouă, locaşul treb u ie bine cu răţit, deoarece el face legătura cu u n u l
din tre polii bateriei. P e n tru cu răţirea locaşului se folosesc soluţii de de-
gresare care n u conţin ulei (alcool, e te r etc.). La m ontarea bateriei treb u ie
să se ţină seam a de poziţia polilor : cel pozitiv se leagă, totdeauna, de sche­
letul ceasornicului. Este indicat ca la schim barea b ateriei.să fie „zgîriată“
data operaţiei pe bateria in trodusă, p e n tru a se avea un indiciu asupra
stării ceasornicului la rep araţia urm ătoare.
D em ontarea ceasornicului începe p rin dem ontarea podului secundar,
după care se poate scoate balansierul. R estul m ecanism ului se dem on­
tează ca şi la ceasornicele m ecanice. La unele tip u ri, blocul electronic
m ontat pe o plăcută de tex to lit poate fi d em ontat im ediat după ridicarea
podului secundar. în tim pul dem ontării n u este adm is ca m agneţii să fie
mişcaţi deoarece cîm pul m agnetic se modifică, ia r ceasornicul n u va m ai
funcţiona corect. De asem enea n u este adm is să se dem onteze arcurile
contactoare de pe sup o rtu l lor, deoarece reglarea lor este foarte dificilă.
Bobina m ontată pe roata oscilatoare este foarte sensibilă. N u se ad­
m ite atingerea ei cu penseta sau alte scule d u re care ar putea zgîria stra tu l
izolator. C urăţirea balan sieru lu i se face în m aşina de curăţit, cu soluţii de
degresare care n u atacă Iacul de izolare al sîrm ei bobinei.
în ain te de m ontare, contactele electrice se vor şterge cu o cîrpă fără
scame îm bibată in alcool. D upă aceea se verifică cu o lupă sau u n m icro­
scop de buzunar, care m ăreşte de 12 ori, toate suprafeţele m agneţilor şi se
îndepărtează cu aju to ru l celofanului gum at p ilitu ra de fier a tra să de
magneţi.
U ngerea ceasornicelor electrice de m înă treb u ie făcută cu foarte m are
precauţie. Se vor unge num ai locurile stric t necesare cu cantităţi reduse
de ulei, p e n tru a se preveni astfel răspindirea lu i în tim pul exploatării.
Este interzis să se ungă suprafeţele de contact, ca : lam elele contactoare,
roata contactoare, cam a de com andă de pe b alansier etc. Din date statis­

325
tice s-a dedus că ju m ă ta te d in defectele ceasornicelor electrice de m ină
sînt Cauzate de acoperirea suprafeţelor de contact cu ulei sau m urdărie.
C ontrolul la p ărţile electrice ale ceasornicelor de m ină se începe tot
de la baterie. De obicei, ten siu n ea ei este de 1,55 V şi se v a înlocui num ai
dacă tensiu n ea a scăzut cu m ai m u lt de 10%.
E lem entul cel m ai im p o rta n t al circuitului electric este bobina de
pe roa^a oscilatoare. P e n tru a se m ăsura rezistenţa ei se ating cu palpa-
toarele ascuţite (vîrfu rile de ac) ale ap aratu lu i d e m ăsu ra t cele două ca­
pete ale bobinei. C apetele bobinei se găsesc, de obicei, pe obada roţii osci­
latoare şi pe cam a b alansierului. O abatere m ăsu rată de ± 1 0 % faţă de
valoarea nom inală a rezistenţei nu înseam nă uri defect. Bobina este de­
fectă £înd ap aratu l de m ăsu rat indică sau infinit (bobina este întreruptă),
sau o valoare foarte m ică (bobina este scurtcircuitată).
P e n tru a se depista alte defecte se m ăsoară rezistenţa întregului cir­
cuit, atingîndu-se cu p alpatoarele m asa şi borna izolată de masă. Ro-
tindu-se balan sieru l în direcţia închiderii contactului, ap aratu l trebuie să
arate rezistenţa bobinei. R otindu-se balansierul m ai departe,, după deschi­
derea contactului, rezisten ţa m ăsu rată trebuie să fie infin it (circuit des­
chis). Dacă a p a ra tu l indică altceva, circuitul este defect şi se m ăsoară re ­
zistenţa fiecărui elem ent, căutîndu-se locul în care circuitul este în treru p t
sau scurtcircuitat.
D acă rep araţia este bine executată, ceasornicul trebuie să funcţio­
neze corect cu 90% din ten siu n ea nom inală;
Ceasornicele electrice de m ină sint de p u ţin tim p in exploatare şi
v arieta te a lor este fo a rte m a re ; de aceea, rep ararea lor este dificilă din
lipsă de experienţă. P e n tru a acum ula experienţă este util ca ceasornica­
ru l rep a ra to r să-şi noteze despre fiecare ceasornic electric separat u rm ă ­
toarele d ate :
— denum irea ceasornicului (m a rc a );
' — p rincipiul de funcţionare ;
— data fa b ric a ţie i;
. descrierea defectului (pe s c u r t) ;
— tim pul de epuizare a b a te r ie i;
-—■ tensiunea nom inală a b a te r ie i;
— tensiunea lim ită la care m al funcţionează ceasornicul;
— rezistenţa circuitului.
în posesia acestor date, re p a ra rea ceasornicului se face cu m ult mai
repede şi cu mai m u ltă siguranţă.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1.- Cu ce scule tre b u ie să fie d o ta t u n a te lie r in caro se re p a ră ceasornice electrice ?

2. C are s în t defectele m ai frecv en te' a le con tacto arelo r şi cum se rem ediază e le ?
3. D ar defectele m ai frec v e n te a le ceasornicelor cu a rm a re electrică ?
4. Cum se poate sta b ili dacă u n ceasornic cu a rm a re e le ctrică are u n defect m eca­
n ic sa u electric ?
5. C um se re p a ră u n ceasornic a rm a t cu m o to r ele ctric ?
6. Ce defecte pot av ea ceasornicele sincrone ?
7. Cum se fa c c u ră ţire a şi u n g erea ceasornicelor electrice de m ină ?
8. Cum se depistează locul d e fec tu lu i la ceasornicele electrice de m in ă ?

326
 PARTEA A N O U A

MĂSURI DE PROTECŢIE A M UNCII Şl DE PREVENIRE

A INCENDIILOR ÎN ATELIERELE DE CESORNICĂRIE

CAPITOLUL

A. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII SPECIFICE ATELIERULUI DE CEASORNICĂRIE

A telierul de ceasornicărie trebuie ţin u t în stare perfectă de c u ră ţe ­

nie, atît p e n tru sănălatea lu crăto rilo r cît şi p e n tru a evita p ătru n d erea
prafulu i în m ecanism ul ceasornicului. C urăţirea atelierului trebuie să se
facă sistem atic şi in mod organizat, prin m ătu rarea şi ştergerea um edă a
pardoselii.
Deoarece' ceasornicarul lucrează cu piese foarte mici, fiecare loc de
m uncă va fi ilum inat local, ia r m asa de lucru va avea înălţim ea de
90— 100 cm, p e n tru ca să n u stea îndoit de spate.
A telierul va fi am en ajat în tr-u n loc fe rit de zgomote şi trepidaţii.
Zgomotul are ca efect o reducere a capacităţii de m uncă, ia r trep id aţiile
produc vibraţii care duc la nesig u ran ţa m işcărilor m îinii.
Sculele ascuţite, c a : şurubelniţele, pensetele, alezoarele, pilele,
acele etc., vor fi p ăstrate în truse, cu v îrfu rile ascuţite în interior. Se in ­
terzice a p u rta în b u zunarul de la piept scule ascuţite cu v îrfu l afaxă.
La scoaterea arcului m otor din casetă, se va ţine bine în m înă ca­
seta, p en tru a nu fi arun cată de fo rţa dezvoltată de arc.

B. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LA POLIZARE

M ajoritatea atelierelor de ceasornicărie sînt dotate cu polizoare elec­

trice. In vederea prevenirii accidentelor la polizare se vor respecta u rm ă ­
toarele m ăsuri :
— în a in te de a fixa p ia tra pe axul polizorului, se va face proba de
sunet şi echilibrare. Dacă la lovire p ia tra scoate un sunet neclar, sau este
neechilibrată, n u se va m onta.
— P ia tra de polizor treb u ie să fie bine cen trată şi să aibă un m ers
lin, fără bătaie.
— P ia tra abrazivă treb u ie să fie acoperită cu ap ărătoare rezistente
şi num ai p a rte a de lucru să răm în ă liberă.
— Polizorul treb u ie p rev ăzu t cu un sup o rt de sprijin, aşezat lîngă
p iatra abrazivă, astfel încît piesa polizată să nu poată in tra in tre piatră
şi suport.

327
 — In cazul cînd n u există ecran de protecţie, se vor folosi obligato­
riu ochelari de protecţie.
— La pornirea polizorului şi îri tim p u l polizării nii se v a sta în faţa
pietrei abrazive,-- ■; ■

j, , C. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LA STRUNJIRE

P e n tru a preveni accidentele la operaţia de stru n jire, se vor respecta

urm ătoarele m ăsuri :
— P ă ru l lung va fi strîn s în tr-o bască sau batic, p e n tru a nu ajunge
la organele în m işcare.
— L upa de m ărire va fi folosită d re p t ecran de protecţie.
— F ix area cu ţitu lu i în su p o rt treb u ie făcută astfel încit înălţim ea lui
să corespundă procesului de aşchiere. Lungim ea cuţitului care iese din
suport treb u ie să n u depăşeasă 1,5 ori în ălţim ea cuţitului.
— In tra re a cu ţitu lu i în m aterial trebuie să se facă lin, după pu n e­
rea în m işcare a axului principal.
— M ăsurarea pieselor în tim p u l ro tirii este interzisă.
— în d e p ă rta rea aşchiilor treb u ie făcută num ai după o p rirea com­
pletă a strungului, cu a ju to ru l unei perii. r

D. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII Şl DE PREVENIRE A INCENDIILOR

LA MANIPULAREA, DEPOZITAREA Şl FOLOSIREA
MATERIALELOR INFLAMABILE

— T ran sp o rtu l benzinei treb u ie să şe facă num ai in bidoane m eta­

lice, fără scurgeri.
— In atelier este interzis să se depoziteze cantităţi m ari de m ate­
riale inflam abile.
— M aterialele inflam abile n u se vor p ăstra lingă corpurile de
încălzire.
— V asul cu benzină p e n tru cu răţirea pieselor (benzinieră) se va ţine
acoperit şi aşezat m ai departe, p e n tru ca lu crăto ru l să nu inhaleze vapori
de benzină, care sînt toxici.
— C îrpele m u rd are îm bibate cu benzină vor fi evacuate din atelier
la term in area lucrului.

E. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRILOR

Se interzice folosirea unor instalaţii electrice im provizate, ca

p ărţi ale conductoarelor neizolate.
— C onductoarele electrice vor fi am plasate la înălţim e p e n tru a nu
avea acces la ele, iar cele trase pe podea vor fi protejate, p e n tru a se evita
deteriorarea izolaţiei.
— Toate aparatele acţionate electric vor fi p ro tejate prin legare la
păm în t sau p rin legare la nul.
— Ceasornicele electrice alim entate de la reţeaua de distribuţie a
curentu lu i electric n u se vor re p a ra sub tensiune.
— La verificarea şi reg larea ceasornicelor electrice se vor folosi
num ai scule cu m înerele izolate.

328
 CUPRINS

Partea intii. D ezvoltarea p re sta ţiilo r de servicii în econom i,i «,,iciiHstă c erin ţă
a creşterii n iv elu lu i de tr a i al populaţiei ...................

P a rte a o nouri. Censul d e şte p tă to r ............................................ »

Cap. I. T im pul şi m ăsu rare a l u i .................................................... *

Cap. ÎI. M ecanism ul m otor ............................ ............................ o
, Cap. 111. M ecanism ul de t r a n s m i s i e ............................................
Cap. IV. E şap am en tu l ancoră cu ştiftu ri .................................... 9_,
Cap. V. O scilatorul .............................................................................
Cap. VI. M ecanism ul in d icato r .................................................... **
Cap. VII. M ecanism ul cie sem n alizare .................................... 37
Cap. V III. C easornicul d e ştep tăto r cu calendar ................... _j|
Cap. IX. D em ontarea şi c u ră ţire a ceasornicului d eşteplătoi 4^
Cap. X. M ontarea ceasornicului d e ş t e p t ă t o r ........................... 40
Cap. X I. R e p ara rea ceasornicului deşteptător ... ............ 50
Cap. X II. A p a rate electronice folosite la verificarea c e a so rn ii, )„r gj

P artea a treia. C easornicul cu p en d u l .................................... gg

Cap. I. M ecanism ul m otor ............................................................ _ gg

Cap. II. M ecanism ul de tran sm isie ............................................ 75
Cap. III. M ecanism ul in d icato r .................................................... .................. 77
Cap. IV. E şapam entul .................................................................... 7g
Cap. V. O scilatorul ................... .................................................... gg
Cap. VI. M ecanism ul de b ă taie .................................................... 95
Cap. V II. Părţfr an ex e .................................... ............................ . _ gg
Cap. VIII. R e p ara rea ceasornicului cu p e n d u l ................................ 1O0

Partea a patra. C easornicele de m în ă şi de b u z u n a r ................ j jn

Cap. I. G e n era lită ţi ............................................................................ ■ _ 210

Cap. II. M ecanism ul de a r m a r e .................................................... U2
Cap. III. M ecanism ul m o to r ............................................................... ................................... U 7
Cap. IV. M ecanism ul d e tran sm isie ........................................... 12 i
Cap. V. E şap am en tu l ceasornicelor p o r t a b i l e ........................... . 129
Cap. VI. O scilatorul ......................................................................... , ___ ... 145

329
Cap. V i i M ecanism ul in d ic a to r ...........................................................................................
Cap. V III. S c h e le tu l m ecanism ului de c e a s o r n i c ..........................................................
Cap. IX. C a rca sa ceasornicelor ...........................................................................................
Cap. X. D e m o n ta rea şi c u ră ţire a ceasornicelor de b u z u n a r şi d e m i n ă ..................
Cap. X I. R e p a ra re a m ecanism ului de a r m a r e ...................................................................
Cap. XII* R e p a ra re a m ecan ism ului m otor ... ...........................................................
Cap. X III. R e p a ra re a m ecanism ului de tran sm isie ........................... ..................
Cap. XIV. R e p a ra re a eşapam entului ...................................................................................
Cap. K V . R e p a ra re a oscilatorului ...................................................................................
Cap. XVI. R e p ara rea m ecanism ului in d icato r ...........................................................
Cap. X X II. A sam b larea ceasornicului ... ...................................................................
Cap. X V III. V erificarea preciziei de fu n cţio n are a ceasornicelor ........... ... ••

Partea a citicea. C r o n o m e tr u l....................................................................................................

Cap. I. E şa p am en tu l de c r o n o m e tr u ...................................................................................
Cap. II. C e aso rn ic u l-c ro n o iretru ...........................................................................................

P ariea a şasea. C easornice speciale ........... ...................................................................

Cap.i I. C easornice de p o n taj ...........................................................................................

Cap. II. C easornice p e n tru c ontrolul p aznicilor ...........................................................
Cap. III. C easornice av ertiz o a re ...........................................................................................
Cap. IV. C easornice cu schem a cinem atică specială ...................................................
Cap. V. C easornice de m în ă cu sem nalizare ...................................................................
Cap. VI. C easornice de m în ă cu c alen d a r ...................................................................
Cap. V II. C easornice e ta n şe ....................................................................................................
Cap. V III. C easornice de m in ă cu a rm a re a u t o m a t ă ............................................ ..
Cap. IX. R e p a ra re a ceasornicelor cu a rm a re au to m ată ..........................................

Partea a şapiea. A p a ra te electrice folosite în c e a s o r n ic ă r ie ..........................

Cap. I. T ran zisto are ....................................................................................................................

Cap. II. C ircu ite electrice .................................................................................... ... .’.

Partea a opta. C easornice electrice ...................................................................................

Cap. I. C easornice cu a rm a re electrică ............................................................................

Cap. II. C easornice electrice cu în tre ţin e re a electrică a o scilaţiilor ... ...........
Cap. III. C easornice sincrone ............................................................................................
Cap. IV. C easornice electrice de m în ă ............................................................................
Cap. V. In sta la ţii d e ceasornice ............................................................................................
Cap. VI. R e p a ra re a ceasornicelor electrice ....................................................................

Partea a noua. M ăsu ri d e p ro tecţie a m u n cii şi de p re v en ire a incendiilor în a te ­

lierele de ceaso rn icărie ............................................ ............................ ... ...........

Cap. I. M ăsuri de p ro tecţie a m uncii specifice atelieru lu i de c e a s o rn ic ă rie ...........

330
i . p la n . 12 404 ; C oli d e ti p a r : 20.7
B u n d e tip ar : 22.07.19S1 ; E d itia : 1981

In tr ep rin d ere a P oligra ficS „B an

T im iso a r a , C alea A rad ului nr. 1
R ep u b llra s o c ia lis t s R om ania

Com an d a nr. 121